5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
|
|
|
- Κέφαλος Βλαχόπουλος
- 7 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării de la care se transferă datele se face prin intermediul unui cuvânt de cod de selecţie numit adresă, cuvânt care are n biţi. Numărul de intrări m este egal cu numărul combinaţiilor logice de adresă 2 n a căror apariţie urmează să autorizeze accesul succesiv al intrărilor către ieşire ( m=2 n ). Schema de principiul a unui multiplexor este prezentată în figura Intrări de selecţie A 0 A A 2 A n I 0 I Intrări de date I 2 I 3 K Y Ieşire I 0 I 4 I m E Intrare de autorizare Figura 5.4. Schema de principiu a unui multiplexor În funcţie de poziţia comutatorului K la ieşirea Y va fi transmis semnalul uneia din intrările de date I. Poziţia comutatorului este comandată de nivelul logic al intrărilor de selecţie (A, A2,...An), care formează adresa unei anumite intrări de date. Multiplexorul mai este prevăzut cu o intrare de autorizare (E) care permite funcţionarea sau blocarea multiplexorului. În practică se utilizează următoarele tipuri de multiplexoare: Cu 2 intrări si o linie de adresă (SN74LS57, CDB 457); Cu 4 intrări şi 2 linii de adresă (SN74LS53, CDB 453); Cu 8 intrări şi 3 linii de adresă (SN74LS5, CDB 45); Cu 6 intrări şi 4 linii de adresă (SN74LS50, CDB 7450).
2 . MULTIPLEXOR CU 2 INTRĂRI Acest multiplexor (fig a) permite transferul datelor de pe intrările de date I0 şi I la ieşirea Y în funcţie de starea logică a intrării de selecţie A conform tabelei de adevăr din ( fig b). Când A=0 pe ieşirea Y se transferă datele de pe intrarea I0 Când A= pe ieşirea Y se transferă datele de pe intrarea I A I I 0 MUX 2: Intrări Ieşire A I0 I Y 0 0 X 0 0 X X 0 0 X Y a b Figura Multiplexor cu 2 intrări Realizat cu porţi logice elementare, multiplexorul cu 2 intrări arată ca în figura I I 0 Y A Figura Multiplexorul cu 2 intrări realizat cu porţi logice Prezentarea circuitului SN 74LS57 (4 multiplexoare cu 2 intrări) Configuraţia terminalelor Tabelul de adevăr 6 +V 5 E A 4B 4Y 3A 3B 3Y SN74LS57 A /B A B Y 2A 2B 2Y 0V INTRĂRI Ieşire A /B A B Y X X X 0 0 X 0 0 X X 0 0 X 0 0 Figura Multiplexorul cu 2 intrări SN74SL57
3 2. MULTIPLEXOR CU 4 INTRĂRI Acest multiplexor (fig a) permite transferul datelor de pe intrările de date I0, I, I2, I3 la ieşirea Y în funcţie de starea logică a intrărilor de selecţie A0, A conform tabelei de adevăr din ( fig b). Când A=0, A0=0 ( 0 ) pe ieşirea Y se transferă datele de pe intrarea I0 Când A=0, A0= ( ) pe ieşirea Y se transferă datele de pe intrarea I Când A=, A0=0 ( 2 ) pe ieşirea Y se transferă datele de pe intrarea I2 Când A=, A0= ( 3 ) pe ieşirea Y se transferă datele de pe intrarea I3 I 3 I 2 I I 0 Intrări selecţie Intrări date Ieşire A A0 I0 I I2 I3 Y A 0 A MUX 4: X X X X X X 0 X 0 X X 0 Y 0 X X X 0 X X 0 X 0 a 0 X X X X X X 0 0 b X X X Figura Multiplexor cu 4 intrări Realizat cu porţi logice elementare, multiplexorul cu 4 intrări arată ca în figura I 0 I I 2 Y I 3 A 0 A Figura Multiplexorul cu 4 intrări realizat cu porţi logice
4 Prezentarea circuitului SN 74LS53 (2 multiplexoare cu 4 intrări) Configuraţia terminalelor V 2E A 2C3 2C2 2C SN74LS53 0 2C0 9 2Y E B C3 C2 C C0 Y 0V Tabelul de adevăr Intrări selecţie Intrări date Autorizare Ieşire B A C0 C C2 C3 Y X X X X X X X X X X X X 0 0 X 0 X X X X X 0 0 X X 0 X X X X 0 X X X X X X 0 Figura Multiplexorul cu 4 intrări SN74SL53
5 3. MULTIPLEXOR CU 8 INTRĂRI Acest multiplexor (fig a) permite transferul datelor de pe intrările de date I0, I, I2, I3, I4, I5, I6, I7, la ieşirea Y în funcţie de starea logică a intrărilor de selecţie A0, A, A2 conform tabelei de adevăr din ( fig b). Când A2=0, A=0, A0=0 ( 0 ) pe ieşirea Y se transferă datele de pe intrarea I0 Când A2=0, A=0, A0= ( ) pe ieşirea Y se transferă datele de pe intrarea I Când A2=0, A=, A0=0 ( 2 ) pe ieşirea Y se transferă datele de pe intrarea I2 Când A2=0, A=, A0= ( 3 ) pe ieşirea Y se transferă datele de pe intrarea I3 Când A2=, A=0, A0=0 ( 4 ) pe ieşirea Y se transferă datele de pe intrarea I4 Când A2=, A=0, A0= ( 5 ) pe ieşirea Y se transferă datele de pe intrarea I5 Când A2=, A=, A0=0 ( 6 ) pe ieşirea Y se transferă datele de pe intrarea I6 Când A2=, A=, A0= ( 7 ) pe ieşirea Y se transferă datele de pe intrarea I7 I 7 I 6 I 5 I 4 I 3 I 2 I I 0 A 0 A A 2 MUX 8: a Y INTRĂRI SELECŢIE IEŞIRE A2 A A0 Y I0 0 0 I 0 0 I2 0 I3 0 0 I4 0 I5 0 I6 I7 b Figura Multiplexor cu 8 intrări
6 Realizat cu porţi logice elementare, multiplexorul cu 8 intrări arată ca în figura I 0 I I 2 I 3 I 4 I 5 I 6 I 7 A 2 0 A A 0 Y Figura Multiplexorul cu 8 intrări realizat cu porţi logice Prezentarea circuitului SN 74LS5 ( multiplexor cu 8 intrări) Configuraţia terminalelor V D4 D5 D6 D7 A0 A A2 SN74LS5 D3 D2 D D0 9 Y Y E 0V Tabelul de adevăr INTRĂRI IEŞIRI SELECŢIE Autorizare A2 A A0 Y X X X D D D2 0 0 D D4 0 0 D5 0 0 D6 0 D7 Figura Multiplexorul cu 8 intrări SN74SL5
7 Prezentarea circuitului SN 74LS50 ( multiplexor cu 6 intrări) Configuraţia terminalelor V E8 E9 E0 E E2 E3 E4 A B E5 C SN74LS50 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E E0 E Y D 0V Tabelul de adevăr INTRĂRI Ieşire D C B A Y X X X X Figura 5.4. Multiplexorul cu 6 intrări SN74SL50
8 VERIFICAREA PRACTICĂ A MULTIPLEXORULUI CU 4 INTRĂRI - SN 74LS53 În figura este schema unui circuit de verificare practică a unui multiplexor cu 4 intrări realizată cu simulatorul Multisim. Comutatoarele I0, I, I2 sunt intrările de date care pot fi 0 logic sau logic în funcţie de poziţia comutatorului. Comutatoarele A0, A sunt intrările de selecţie care pot fi 0 logic sau logic în funcţie de poziţia comutatorului. Comutatorul E este intrarea de autorizare care poate fi 0 logic sau logic în funcţie de poziţia comutatorului. La ieşirea circuitului (Y) este conectat prin intermediul unui rezistor R un LED care luminează în logic şi este stins în 0 logic. VCC 5V I0 0 0 I I C0 C C2 C3 2C0 2C 2C2 2C3 A B U Y 2Y 7 9 R LED 0 5 ~G ~2G I3 74LS53N 0 A0 A E Figura Schemă de verificare a multiplexorului SN74SL53 Pentru verificarea funcţionării se poziţionează comutatoarele conform tabelei de adevăr din figura şi se observă starea LED-ului de la ieşirea multiplexorului.
9 5.5. DEMULTIPLEXOARE Demultiplexoarele (DMUX) sunt circuite logice combinaţionale cu o singură intrare şi m ieşiri, care permit transferul datelor de la intrarea unică spre una din cele m ieşiri. Selecţia ieşirii spre care se transferă datele se face prin intermediul unui cuvânt de cod de selecţie numit adresă, cuvânt care are n biţi. Numărul de ieşiri m este egal cu numărul combinaţiilor logice de adresă 2 n a căror apariţie urmează să autorizeze transferul semnalului de intrare succesiv către cele m ieşiri ( m=2 n ). Schema de principiul a unui demultiplexor este prezentată în figura Intrări de selecţie A n A 2 A A 0 Y 0 Intrare de date I K Y Y 2 Y 3 Ieşiri de date Y 4 Y m E Intrare de autorizare Figura 5.5. Schema de principiu a unui demultiplexor În funcţie de poziţia comutatorului K, semnalul de intrare I va fi transmis uneia din ieşirile de date Y0, Y, Y2,...Ym. Poziţia comutatorului este comandată de nivelul logic al intrărilor de selecţie (A, A2,...An), care formează adresa unei anumite ieşiri de date. Când codul cuvântului de la intrarea de selecţie (A0,...An) corespunde cu adresa unei ieşiri (Y0,...Ym ), semnalul de la intrarea de date (I) este transmis către acea ieşire. Celelalte ieşiri (care nu sunt active) vor trece în 0 logic (la unele circuite în logic). Demultiplexorul mai este prevăzut cu o intrare de autorizare (E) care permite funcţionarea sau blocarea demultiplexorului. Principala utilizare a demultiplexorului este conversia serie paralel a datelor binare.
10 . DEMULTIPLEXOR CU 4 IEŞIRI Acest multiplexor (fig a) permite transferul datelor de pe intrarea de date I la una din ieşirile Y0, Y, Y2, Y3 în funcţie de starea logică a intrărilor de selecţie A0, A conform tabelei de adevăr din ( fig b). Când A=0, A0=0 ( 0 ) semnalul de pe intrarea I se transferă pe ieşirea Y0 Când A=0, A0= ( ) semnalul de pe intrarea I se transferă pe ieşirea Y Când A=, A0=0 ( 2 ) semnalul de pe intrarea I se transferă pe ieşirea Y2 Când A=, A0= ( 3 ) semnalul de pe intrarea I se transferă pe ieşirea Y3 A 0 A I DMUX :4 Y 3 Y 2 Y Y 0 a Intrări selecţie Intrare date Ieşiri de date A A0 I Y0 Y Y2 Y Figura Demultiplexor cu 4 ieşiri Realizat cu porţi logice elementare, demultiplexorul cu 4 ieşiri arată ca în figura A A 0 b I P0 Y 0 P Y P2 Y 2 P3 Figura Demultiplexorul cu 4 ieşiri realizat cu porţi logice Prezentarea demultiplexorului cu 4 ieşiri - 74LS55N (figura 5.5.4) Y 3
11 Configuraţia terminalelor: I E B Y3 Y2 Y Y0 0V +V 2I 2E A 2Y3 2Y2 2Y 2Y0 Tabelul de adevăr Intrări Intrare Intrare selecţie autorizare date Ieşiri de date A A0 I X X X VCC 5V Circuit de verificare a demultiplexorului I A0 A E U C Y0 ~G Y Y2 Y3 A B ~2C 2Y0 ~2G 2Y 2Y2 2Y3 74LS55N R R2 R3 R4 Figura Demultiplexorul cu 4 ieşiri 74LS55N LED3 LED2 LED LED0
12 2. DEMULTIPLEXOR CU 8 IEŞIRI Acest multiplexor (fig a) permite transferul datelor de pe intrarea de date I la una din ieşirile Y0, Y, Y2, Y3, Y4, Y5, Y6, Y7 în funcţie de starea logică a intrărilor de selecţie A0, A, A2 conform tabelei de adevăr din ( fig b). Când A2=0, A=0, A0=0 ( 0 ) semnalul de pe intrarea I se transferă pe ieşirea Y0 Când A2=0, A=0, A0= ( ) semnalul de pe intrarea I se transferă pe ieşirea Y Când A2=0, A=, A0=0 ( 2 ) semnalul de pe intrarea I se transferă pe ieşirea Y2 Când A2=0, A=, A0= ( 3 ) semnalul de pe intrarea I se transferă pe ieşirea Y3 Când A2=, A=0, A0=0 ( 4 ) semnalul de pe intrarea I se transferă pe ieşirea Y4 Când A2=, A=0, A0= ( 5 ) semnalul de pe intrarea I se transferă pe ieşirea Y5 Când A2=, A=, A0=0 ( 6 ) semnalul de pe intrarea I se transferă pe ieşirea Y6 Când A2=, A=, A0= ( 7 ) semnalul de pe intrarea I se transferă pe ieşirea Y7 I A 0 A A 2 DMUX :8 Y 7 Y 6 Y 5 Y 4 Y 3 Y 2 Y Y 0 a INTRĂRI IEŞIRI I A2 A A0 Y7 Y6 Y5 Y4 Y3 Y2 Y Y b Figura Demultiplexor cu 8 ieşiri
13 Realizat cu porţi logice elementare, demultiplexorul cu 8 ieşiri arată ca în figura VCC 5V I A2 A A0 P7 P6 P5 P4 P3 P2 P P0 Y7 Y6 Y5 Y4 Y3 Y2 Y Y0 Figura Circuit de verificare a demultiplexorului cu 8 ieşiri realizat cu porţi logice Prezentarea demultiplexorului cu 8 ieşiri - 74LS38N (figura 5.5.7) a. Configuraţia terminalelor A0 A A2 E2A E2B E Y7 0V +V Y0 Y Y2 Y3 Y4 Y5 Y6 b. Tabelul de adevăr INTRĂRI IEŞIRI E A2 A A0 Y7 Y6 Y5 Y4 Y3 Y2 Y Y Figura Demultiplexorul cu 8 ieşiri 74LS38N
14 VCC 5V R I A0 A A B C G ~G2A ~G2B U Y0 Y Y2 Y3 Y4 Y5 Y6 Y R2 R3 R4 A2 74LS38N R5 R6 R7 R8 Y7 Y6 Y5 Y4 Y3 Y2 Y Y0 Figura Circuit de verificare a demultiplexorului cu 8 ieşiri 74LS38N
CAPITOLUL 5. CIRCUITE LOGICE COMBINAŢIONALE
AUXILIAR ELECTRONICĂ DIGITALĂ CAPITOLUL 5. CIRCUITE LOGICE COMBINAŢIONALE 5.1. GENERALITĂŢI Circuitele logice combinaţionale (CLC) sunt circuite alcătuite din porţi logice de bază a căror operare poate
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Codificatorul SN74148 este un codificator zecimal-bcd de trei biţi (fig ). Figura Codificatorul integrat SN74148
5.2. CODIFICATOAE Codificatoarele (CD) sunt circuite logice combinaţionale cu n intrări şi m ieşiri care furnizează la ieşire un cod de m biţi atunci când numai una din cele n intrări este activă. De regulă
2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER
2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare Copyright Paul GASNER Definiţii Un decodor pe n bits are n intrări şi 2 n ieşiri; cele n intrări reprezintă un număr binar care determină în mod unic care
Cursul nr. 6. C6.1 Multiplexorul / Selectorul de date
C61 Multiplexorul / Selectorul de date Cursul nr 6 Multiplexorul (MUX) este un circuit logic combinańional care selectează una din intrările sale pentru a o transmite la ieşirea unică Schema de principiu
2.2. ELEMENTE DE LOGICA CIRCUITELOR NUMERICE
2.2. LMNT D LOGIC CIRCUITLOR NUMRIC Pe lângă capacitatea de a eectua operańii aritmetice, un microprocesor poate i programat să realizeze operańii logice ca ND, OR, XOR, NOT, etc. În acelaşi timp, elemente
6.4. REGISTRE. Un registru care îndeplineşte două sau mai multe funcţii din cele 4 prezentate mai sus se numeşte registru universal.
.. REGISTRE Registrele sunt circuite logice secvenţiale care primesc, stochează şi transferă informaţii sub formă binară. Un registru este format din mai multe celule bistabile de tip RS, JK sau şi permite
CIRCUITE COMBINAŢIONALE UZUALE
Arhitectura calculatoarelor Lucrarea de laborator Nr. 3. 1 CIRCUITE COMBINAŢIONALE UZUALE 1. Scopul lucrării Lucrarea prezintă unele circuite combinaţionale uzuale şi utilizarea acestor circuite la implementarea
10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
4.2. CIRCUITE LOGICE ÎN TEHNOLOGIE INTEGRATĂ
4.2. CIRCUITE LOGICE ÎN TEHNOLOGIE INTEGRTĂ În prezent, circuitele logice se realizează în exclusivitate prin tehnica integrării monolitice. În funcţie de tehnologia utilizată, circuitele logice integrate
Introducere. Tipuri de comparatoare.
FLORIN MIHAI TUFESCU DISPOZITIVE ŞI CIRCUITE ELECTRONICE (II) 2. Circuite analogice de comutaţie. Circuitele cu funcţionare în regim de comutaţie au două stări stabile între care suferă o trecere rapidă
AUTOMATE FINITE. Un automat cu stări finite se defineşte formal prin cvintuplul
AUTOMATE FINITE. Scopul lucrării Studiul automatelor cu stări finite ce conţin bistabile care lucrează sincron şi intrări care se modifică sincron sau asincron cu semnalul de ceas. escrierea funcţionării
CIRCUITE INTEGRATE DIGITALE
CLAUDIU LUNG ŞTEFAN ONIGA RADU JOIAN CIPRIAN GAVRINCEA CIRCUITE INTEGRATE DIGITALE Îndrumător de laborator ISBN 978-973-729-86-2 PREFAŢĂ Cartea de faţă conţine 4 lucrări care surprind principalele aspecte
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Circuite logice programabile
82 Tabelul 3.12. Tabelul de funcţionare al circuitului 74155. Selecţie Strobare Date Ieşiri B A 1G 1C 1Y 1 01Y 1Y 21Y 3 x x 1 x 1 1 1 1 0 0 0 1 0 1 1 1 0 1 0 1 1 0 1 1 1 0 0 1 1 1 0 1 1 1 0 1 1 1 1 0 x
Arhitectura Calculatoarelor. Fizică - Informatică an II. 2. Circuite logice. Copyright Paul GASNER 1
Arhitectura Calculatoarelor Fizică - Informatică an II gasner@uaic.ro 2. Circuite logice Copyright Paul GASNER 1 Funcţii booleene Porţi logice Circuite combinaţionale codoare şi decodoare Cuprins multiplexoare
10. Unitati de executie integrate
10. Unitati de executie integrate Unitatile de executie se prezinta sub forma unor circuite integrate pe scara medie/larga. In unele cazuri ele sunt structuratein in transe de biti astfel incat, prin concatenare
11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite
Cap.3 CLASE DE CIRCUITE LOGICE COMBINAŢIONALE
Circuite Logice Combinaţionale 143 Cap.3 CLASE DE CIRCUITE LOGICE COMBINAŢIONALE Circuitele integrate digitale cu complexitate mare, numite şi sisteme digitale, conţin în structura lor un număr foarte
2. Circuite logice 2.5. Sumatoare şi multiplicatoare. Copyright Paul GASNER
2. Circuite logice 2.5. Sumatoare şi multiplicatoare Copyright Paul GASNER Adunarea în sistemul binar Adunarea se poate efectua în mod identic ca la adunarea obişnuită cu cifre arabe în sistemul zecimal
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
CIRCUITE LOGICE CU TB
CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
Electronică anul II PROBLEME
Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
![Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].](/thumbs/72/67648751.jpg "Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].")
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
riptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Circuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS
Circuite cu tranzistoare 1. Inversorul CMOS MOSFET-urile cu canal indus N si P sunt folosite la familia CMOS de circuite integrate numerice datorită următoarelor avantaje: asigură o creştere a densităţii
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRONICĂ DIGITALĂ. Indrumar de laborator
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE INGINERIE DAN ROTAR MARIUS ANGHELUŢ ELECTRONICĂ DIGITALĂ Indrumar de laborator EDITURA ALMA MATER BACĂU 2007 LABORATOR 99 Laboratorul nr. 1 Prezentarea pupitrului
Laborator 4 Circuite integrate digitale TTL
Laborator 4 Circuite integrate digitale TTL Se va studia functionarea familiei de circuite integrate TTL printr-un reprezentant al familiei standard si anume poarta SI-NU(circuitele care sintetizeaza functii
Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
CIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI
CICUITE CU DZ ȘI LED-UI I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicii curent-tensiune pentru diode Zener. b) Determinarea funcționării diodelor Zener în circuite de limitare. c) Determinarea modului de
V O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)
ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic
Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie
Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -
. TEMPOIZATOUL LM.. GENEALITĂŢI ircuitul de temporizare LM este un circuit integrat utilizat în foarte multe aplicaţii. În fig... sunt prezentate schema internă şi capsulele integratului LM. ()V+ LM Masă
CIRCUITE BASCULANTE BISTABILE
6 CICUITE BACULANTE BITABILE 6. Introducere Circuitele basculante bistabile sau, mai scurt, circuitele bistabile sunt circuite care pot avea la ieşire două stări stabile: logic şi logic. Circuitul poate
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2
TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare
C U R S U L Comanda şi alimentarea motorului pas cu pas
C U R S U L 11 15.3.3 Comanda şi alimentarea motorului pas cu pas 15.3.3.1. Introducere Performanţele unui m.p.p. şi implicit al sistemului de acţionare depind într-o mare măsură de schema de comandă şi
2. Circuite logice 2.2. Diagrame Karnaugh. Copyright Paul GASNER 1
2. Circuite logice 2.2. Diagrame Karnaugh Copyright Paul GASNER Diagrame Karnaugh Tehnică de simplificare a unei expresii în sumă minimă de produse (minimal sum of products MSP): Există un număr minim
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui
- Introducere Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui Αγαπητέ κύριε, Αγαπητέ κύριε, Formal, destinatar de sex
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale
Lucrarea 2 Măsurători asupra semnalelor digitale 2.1 Obiective Lucrarea are ca obiectiv fixarea cunoştinţelor dobândite în lucrarea anterioară: Familiarizarea cu aparatele de laborator (generatorul de
Universitatea din Petroșani. Analiza și sinteza dispozitivelor numerice Proiectare logică
Universitatea din Petroșani Departamentul Automatică, Calculatoare, Inginerie Electrică și Energetică Analiza și sinteza dispozitivelor numerice Proiectare logică Note de curs Conf.univ.dr.ing. Nicolae
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
CIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS
CIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS I. OBIECTIVE a) Înţelegerea funcţionării porţii de transfer. b) Determinarea rezistenţelor porţii în starea de blocare, respectiv de conducţie. c) Înţelegerea modului
ELECTRONICĂ DIGITALĂ
E-mail URL ELECTRONICĂ DIGITALĂ Dan NICULA Universitatea TRANSILVANIA din Braşov Departamentul de Electronicăşi Calculatoare www.dannicula.ro/ed dan.nicula@unitbv.ro www.dannicula.ro 1 Capitole 0. Introducere
Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
ANEXA 4. OPERAŢII ARITMETICE IMPLEMENTĂRI
ANEXA 4. OPERAŢII ARITMETICE IMPLEMENTĂRI ADUNAREA ÎN BINAR: A + B Adunarea a două numere de câte N biţi va furniza un rezultat pe N+1 biţi. Figura1. Anexa4. Sumator binar complet Schema bloc a unui sumator
CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE
CAPTOLL 3. STABLZATOAE DE TENSNE 3.1. GENEALTĂȚ PVND STABLZATOAE DE TENSNE. Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care furnizează la ieșire (pe rezistența de sarcină) o tensiune continuă
5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Transformări de frecvenţă
Lucrarea 22 Tranformări de frecvenţă Scopul lucrării: prezentarea metodei de inteză bazate pe utilizarea tranformărilor de frecvenţă şi exemplificarea aceteia cu ajutorul unui filtru trece-jo de tip Sallen-Key.
COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE
COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicilor statice de transfer în tensiune pentru comparatoare cu AO fără reacţie. b) Determinarea tensiunilor de ieşire
LUCRAREA NR. 11 CONVERSIA PARALEL SERIE
LUCRAREA NR. 11 CONVERSIA PARALEL SERIE Generalităţi În această lucrare se va investiga conversia serială asincronă. Fiecare cuvânt poate fi constituit din 5, 6, 7, sau 8 biţi. Pentru ca receptorul să
LUCRAREA 2 CONVERTOR NUMERIC - ANALOGIC
LUCAEA 2 CONETO NUMEIC - ANALOGIC. Generalităţi Convertorul numeric - analogic (CNA) este circuitul electronic care transformă o mărime de intrare numerică într-o mărime de ieşire analogică. Deoarece,
5 STRUCTURI PROGRAMABILE
. 5 STRUCTURI PROGRAMABILE Aplicaţiile din acest capitol îşi propun să prezinte funcţionarea circuitelor de memorie ROM(Read Only Memory) şi RAM(Random Access Memory), a structurilor programabile PLD(Programmable
Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal.
wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal. Cuprins I. Generator de tensiune dreptunghiulară cu AO. II. Generator de tensiune
EPSICOM WATER LEVEL INDICATOR EP Ready Prototyping. Cuprins. Idei pentru afaceri. Hobby & Proiecte Educationale
EPSICOM Ready Prototyping Coleccţ ţia Home Automation EP 0163... Cuprins Prezentare Proiect 1. Funcţionare 2 2. Schema 2 3. PCB 3 4. Lista de componente 4 5. Porți logice 5-9 WATER LEVEL INDICATOR Avantaj
4 SISTEME SECVENŢIALE
. 4 SISTEME SECVENŢIALE Aplicaţiile in acest capitol îşi propun să prezinte circuite secvenţiale sincrone şi asincrone cu un nivel e structurare superior faţă e cel al circuitelor prezentate în capitolul
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Detalii privind circuitele FPGA (Field Programmable Gate Array).
Detalii privind circuitele FPGA (Field Programmable Gate Array). 1. Introducere. Obiective urmarite: principii, implementare, programarea circuitelor logice configurabile din punctul de vedere al proiectarii
GENERATOR DE SECVENŢE BINARE PSEUDOALEATOARE
GENERATOR DE SECVENŢE BINARE PSEUDOALEATOARE 1. Consideraţii teoretice Zgomotul alb este un proces aleator cu densitate spectrală de putere constantă într-o bandă infinită de frecvenţe. Zgomotul cvasialb
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA
Control confort Variatoare rotative electronice Variator rotativ / cap scar 40-400 W/VA Variatoare rotative 60-400W/VA MGU3.511.18 MGU3.559.18 Culoare 2 module 1 modul alb MGU3.511.18 MGU3.559.18 fi ldeş
POARTA LOGICĂ TTL. 1. Circuitele logice din familia TTL au ca schemă de bază poarta ȘI-NU cu două intrări reprezentată în figura 4.1.
P a g i n a 29 LUCRAREA NR. 4 POARTA LOGICĂ TTL Scopul lucrării constă în cunoașterea funcționării porții TTL și în însușirea metodelor de măsurare a principalilor parametrii statici și dinamici ai acesteia.
3.4. Minimizarea funcţiilor booleene
56 sau: F = ABC + ABC + ABC Complementând din nou, se obţine funcţia iniţială: F = ABC + ABC + ABC = ABC ABC ABC = ( A + B + C)( A + B + C)( A + B + C) sau F = S 4 S5 S6 3.4. Minimizarea funcţiilor booleene
3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE.
3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE. 3.5.1 STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE. Principalele caracteristici a unui stabilizator de tensiune sunt: factorul de stabilizare
STUDIUL CONVERTORULUI ELECTRO - PNEUMATIC
STUDIUL CONVERTORULUI ELECTRO - PNEUMATIC - - 3. OBIECTUL LUCRĂRII Studiul principiuluonstructiv şi funcţional al convertorului electro pneumatic ELA 04. Caracteristica statică : p = f( ), şi reglaje de
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
L10. Studiul echipamentelor auxiliare ale sistemelor automate convenţionale pentru procese rapide
L10. Studiul echipamentelor auxiliare ale sistemelor automate convenţionale pentru procese rapide 1. Obiectul lucrării constă în studierea unor elemente auxiliare, necesare implementării sistemelor de
Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.
Trignmetrie Funcţia sinus sin : [, ] este peridică (periada principală T * = ), impară, mărginită. Funcţia arcsinus arcsin : [, ], este impară, mărginită, bijectivă. Funcţia csinus cs : [, ] este peridică
Capitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
Personal Scrisori. Scrisori - Adresa. Κυρ. Ιωάννου Οδ. Δωριέων 34 Τ.Κ 8068, Λάρνακα
- Adresa Κυρ. Ιωάννου Οδ. Δωριέων 34 Τ.Κ 8068, Λάρνακα Κυρ. Ιωάννου Οδ. Δωριέων 34 Τ.Κ 8068, Λάρνακα Formatul românesc de adresă: Strada, numărul străzii, eventual blocul, scara şi numărul apartamentului
3.1.1 Circuite astabile
3 IUITE E IMPULS Aplicaţiile din acest capitol îşi propun să prezinte circuite secvenţiale regenerative, care generează şi prelucrează impulsuri. Este vorba de clasa circuitelor multivibratoare, care conţine