L10. Studiul echipamentelor auxiliare ale sistemelor automate convenţionale pentru procese rapide
|
|
- Αντιγόνη Βαμβακάς
- 7 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 L10. Studiul echipamentelor auxiliare ale sistemelor automate convenţionale pentru procese rapide 1. Obiectul lucrării constă în studierea unor elemente auxiliare, necesare implementării sistemelor de reglare automată din acţionările electrice. Sunt prezentate blocul de prescriere a referinţei IBVP-2M, blocul integrator IBI 3 şi blocul de comandă pe grilă IBCG 3W. Aceste echipamente sunt utilizate în sistemele de reglare a vitezei motorelor de curent continuu. 2. Caracteristici constructive şi funcţionale În cadrul sistemelor de automatizare a acţionărilor electrice, valoarea prescrisă pentru turaţia motoarelor de curent continuu este selectată şi formată cu ajutorul blocurilor de prescriere a referinţei. Acestea permit realizarea următoarelor regimuri de funcţionare: - prescriere manuală (potenţiometru exterior); - prescriere automată (calculator numeric cu convertor D/A); - două trepte fixe de turaţie redusă. Blocul integrator transformă semnalul treaptă aplicat la intrare într-un semnal rampă limitat la nivelul semnalului treaptă. Acest bloc realizează ajustarea pantei semnalului aplicat la intrarea regulatorului de turaţie, în cadrul sistemelor de reglare în cascadă a turaţiei unui motor de curent continuu. Blocul de comandă pe grilă formează impulsurile de comandă pe grilă a tiristoarelor, sincrone cu tensiunea reţelei şi defazate faţă de aceasta în funcţie de amplitudinea semnalului de comandă elabrat de regulator Blocul de prescriere a referinţei IBVP-2M Blocul de prescriere a referinţei IBVP-2M, prezentat în figura 1, poate realiza regimurile de funcţionare: prescriere manuală şi prescriere automată. Selecţia acestora se face cu ajutorul tranzistoarelor cu efect de câmp (TEC) P 13 şi P 14 prin comandă externă aplicată la intrările I 9 şi I 8 prin comutatorul K
2 Fig.1. Blocul de prescriere a referinţei IBVP 2M Canalul de prescriere manuală primeşte informaţia de la potenţiometrul R 1 ce este alimentat de la o sursă de tensiune de precizie (ieşirea E 1 ) realizată cu circuitele integrate P 6 şi P 7 care livrează semnal de prescriere maximă. Celălalt capăt al potenţiometrului este legat la masă prin rezistenţa R 35, limitând în acest fel nivelul minim de turaţie. În cazul selectării regimului automat, semnalul se aplică la intrările I 4 şi I 5. Structura diferenţială a circuitului realizat cu amplificatorul operaţional P 8 permite aplicarea la intrare a unui semnal monopolar sau 214
3 diferenţial în gama -10V V. Amplificatorul operaţional P 8 converteşte semnalul diferenţial în monopolar, iar amplificatorul operaţional P 9, împreună cu contactul corespunzător al releului de sens d, duce la schimbarea sensului valorii prescrise de turaţie. Comanda releului d se face pe intrarea I 6, prin comutatorul K 2. Selectarea unui canal precum şi a sensului de rotaţie este semnalizată prin diodele luminiscente L 1, L 2, respectiv L 3, L 4. Semnalele de ieşire pentru cele două regimuri se obţin la ieşirile E 2 şi E Blocul integrator IBI 3 Blocul integrator IBI 3, prezentat în figura 2, transformă semnalul treaptă furnizat de canalul de prescriere manuală a blocului de prescriere a referinţei, într-un semnal rampă limitat la nivelul treptei. IBI 3 conţine două blocuri integratoare. Semnalul provenit de la blocul de formare a valorii prescrise se poate aplica la intrările I 1 şi I 2 obţinându-se semnalul rampă limitat la nivelul treptei la ieşirile E 1 sau E 2. Cu ajutorul potenţiometrelor R 1 sau R2 se poate modifica rampa pantei. Fig.2.Blocul integrator IBI 3 215
4 2.3. Blocul de comandă pe grilă IBCG 3 W Acest bloc este destinat formării impulsurilor de comandă pe grilă a tiristoarelor, sincrone cu tensiunea reţelei şi defazate faţă de aceasta,la un unghi determinat de tensiunea de la ieşirea regulatorului. Schema blocului de comandă pe grilă IBCG 3 W este dată în figura 3. Fig.3. Blocul de comandă pe grilă IBCG 3 W 216
5 U I 2 Semnalul de comandă, obţinut la ieşirea regulatorului unificat (prezentat în lucrarea L9) şi aplicat pe intrarea I 2, este adaptat de către amplificatorul operaţional P1 cu comportare proporţională pentru comanda dispozitivelor de comandă pe grilă (DCG), realizate cu circuitele P 2, P 3 şi P 4 de tipul βaa 145. Funcţionarea sincronă a dispozitivelor de comandă pe grilă cu reţeaua este asigurată prin aplicarea la intrările I 3, I 4, şi I 5 a tensiunilor sistemului trifazat, ce apar defazate cu 60 o electrice în urmă de filtrele f 1, f 2 şi f 3 de pe intrările de sincronizare ale circuitelor P 2, P 3 şi P 4. Aceste circuite furnizează la ieşirile E 2,...,E 7 impulsuri întârziate faţă de tensiunea de sincronizare cu un unghi în funcţie de semnalul aplicat pe intrarea de comandă fază (8) şi deci în funcţie de semnalul aplicat la I 2. În figura 4 este dată caracteristica de transfer pentru semnalul de comandă al tiristoarelor α = f (U ). I 2 Fig.4. Caracteristica semnalului de comandă α = f (U ) Pentru a înţelege funcţionarea dispozitivului de comandă pe grilă, realizat cu circuitul integrat βaa 145, în figura 5 se dă schema bloc a acestui circuit. I 2 217
6 Fig.5. Schema bloc a circuitului βaa 145 Circuitul se compune dintr-un detector de nul, un generator de semnal rampă de tensiune (tensiune liniar variabilă), un comparator, un monostabil cu rol de memorare, un bloc logic şi două etaje de ieşire. Detectorul de nul sesizează trecerile prin zero ale tensiunii de sincronizare şi generează în aceste momente, la terminalul 16, impulsuri cu amplitudinea de 8V. Generatorul de rampă încarcă rapid condensatorul C 1, exterior capsulei βaa 145, la +8V la fiecare impuls generat de detectorul de nul pe terminalul 16 şi o lasă să se descarce prin circuitul R p 1, R 1 şi -8V, în perioada dintre două impulsuri de trecere prin zero. Această descărcare, aproape liniară, durează 10 ms pentru un impuls de sincronizare de 50 Hz. Pe terminalul 7 se obţine astfel o tensiune aproximativ liniar căzătoare. Pe durata impulsului de trecere prin zero are loc şi încărcarea condensatorului C 2 până la valoarea tensiunii de alimentare care duce la activarea monostabilului ce "aşteaptă" momentul de declanşare a impulsului de aprindere. Comparatorul are pe intrarea neinversoare semnalul rampă, iar pe intrarea inversoare tensiunea de comandă (pinul 8) a unghiului α. 218
7 Rampa de tensiune este descrescătoare şi atât timp cât este mai mare decât tensiunea de comandă, comparatorul nu este basculat şi monostabilul rămâne în starea de aşteptare. La egalitatea celor două tensiuni, comparatorul basculează provocând comutarea monostabilului şi descărcarea condensatorului C 2. Saltul negativ ce apare pe terminalul 2 trece spre terminalul 11 comandând blocul logic de ieşire. În acest moment apare impulsul de aprindere pe terminalul 14 sau 10. Blocul logic şi etajele de ieşire au rolul de a distribui impulsul negativ furnizat de monostabil către ieşirea 14 pe semialternanţa pozitivă a semnalului de sincronizare, sau către ieşirea 10 pe semialternanţa negativă. Dacă există impuls pe una din ieşiri, pe cealaltă ieşire tensiunea este nulă. Ieşirile fiind de tip colector în gol, apariţia impulsurilor este posibilă prin conectarea unor rezistenţe, de obicei la sursa pozitivă de alimentare. Impulsurile pot fi inhibate dacă comutatorul K, conectat la terminalul 6, este închis şi în acest fel comparatorul anulează efectul tensiunii de comandă aplicată la pinul 8 şi menţine monostabilul în poziţia de "aşteptare". Durata impulsului de aprindere se stabileşte prin constanta de timp a monostabilului. Formele de undă pentru tensiunea de sincronizare şi impulsurile de aprindere sunt date în figura 6. Fig.6. Tensiunea de sincronizare şi impulsurile de aprindere Pentru comanda unor tiristoare de putere se utilizează amplificatoare care primesc la intrare impulsuri de tensiune (+15V/0,44 ms) de la blocul de comandă pe grilă IBCG şi furnizează la ieşire impulsuri de curent (2A/0,44 ms). 219
8 Amplificatoarele se grupează câte 6 într-un bloc pentru a comanda o punte trifazată. Schema unui amplificator de ieşire este dată în figura 7. Fig.7. Schema unui amplificator de ieşire La intrarea amplificatorului este un circuit de dublare a impulsurilor format din diodele P 19 şi P 20. Amplificatorul este realizat în montaj Darlington. Prin aplicarea unor impulsuri pe intrările I 11 sau I 12, tranzistorii din montajul Darlington se saturează şi livrează la ieşirea E 1 un impuls de comandă. Blocarea tranzistoarelor se poate realiza prin aplicarea unui semnal "0" (0 V) la intrarea I 7. Schema de conexiuni între blocul de comandă pe grilă IBCG şi blocul cu amplificatoarele de ieşire IAE ce permite comanda unei punţi trifazate cu tiristoare, este dată în figura Descrierea părţii experimentale Studiul blocurilor IBVP-2M, IBI 3 şi IBCG 3W se realizează cu ajutorul unui sertar în care se introduc plăcile pe care au fost realizate constructiv blocurile. Blocurile de mai sus, împreună cu blocurile de reglare IBR 8 M şi IBR 5 se află în sertar în ordinea indicată în figura
9 Fig.8. Schema de conexiuni între blocul de comandă pe grilă IBCG şi amplificatoarele de ieşire Fig.9. Partea frontală a sertarului 221
10 Semnale de intrare şi de ieşire sunt accesibile la bornele b. Notaţia acestora ca şi a rezistenţelor de pe panoul frontal coincid cu notaţiile din figurile 1, 2 şi 3. Pentru încercările experimentale mai sunt necesare un generator de semnal dreptunghiular, un osciloscop cu două spoturi şi un generator de semnal sinusoidal. 4. Încercări experimentale Se studiază realizarea constructivă a blocului de prescriere a referinţei IBVP 2 M, a blocului integrator IBI 3 şi a blocului de comandă pe grilă IBCG 3 W Blocul de prescriere a referinţei IBVP 2 M - Se studiază schimbarea celor două regimuri de funcţionare (prescriere manuală şi prescriere automată) prin acţionarea comutatorului K 1 şi indicarea lor prin LED-urile L 1 şi L 2. - Pe regim manual se verifică modificarea referinţei la borna b 1 prin acţionarea potenţiometrului R 1, pentru cele două sensuri stabilite prin comutatorul K 2 ; indicarea sensurilor este realizată prin LED-urile L 3 şi L Blocul integrator IBI 3 - Se verifică comportarea blocului prin aplicarea unui semnal dreptunghiular la bornele b 1 sau b 2 şi vizualizarea răspusului la bornele b 3 sau b 4. - Se va urmări modificarea pantei prin rezistenţele R 1 sau R Blocul de comandă pe grilă IBCG 3 W -Se aplică un semnal sinusoidal la una din bornele de sincronizare b 3, b 5 sau b 7 şi o tensiune de comandă ( V) la borna b 8. -Se va urmări semnalul de comandă fază a circuitului integrat βaa 145 la borna b 1 când tensiunea aplicată la borna b 8 variază între V. 222
11 -Se va urmări la una din bornele b 2, b 4 sau b 6, simultan cu tensiunea de sincronizare, deplasarea impulsului de aprindere la variaţia tensiunii de comandă aplicată la borna b 8 (tensiunea de comandă poate fi preluată de la borna b 1 a blocului de prescriere a referinţei IPVP 2 M). -Se vor determina parametrii impulsului. -Se va ridica caracteristica statică a blocului de comandă pe grilă IBCG 3 W. 5. Prelucrarea şi prezentarea datelor obţinute -Se vor trasa răspunsurile blocului integrator IBI 3 la semnal dreptunghiular. -Se vor trasa formele de undă ale blocului de comandă pe grilă IBCG 3 W (tensiunea de sincronizare şi impulsul de ieşire). Se va trasa prin puncte caracteristica statică a blocului IBCG 3 W. -Se vor explica schema de cuplare a blocului de comandă pe grilă IBCG 3 W cu blocul amplificatoarelor de ieşire pentru a realiza comanda convertizorului cu tiristoare în punte trifazată (necesitatea dublării impulsurilor). Se va realiza schema de conexiuni pentru ansamblul bloc de comandă pe grilă IBCG 3 W - bloc amplificatoare de ieşire - punte trifazată. Bibliografie 1. Dumitrache I., ş.a., Automatizări electronice. Ed. Did. şi Ped., Bucureşti,
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότερα11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότερα11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραCOMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE
COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicilor statice de transfer în tensiune pentru comparatoare cu AO fără reacţie. b) Determinarea tensiunilor de ieşire
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραwscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal.
wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal. Cuprins I. Generator de tensiune dreptunghiulară cu AO. II. Generator de tensiune
Διαβάστε περισσότεραAMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN
AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN Montajul Experimental În laborator este realizat un amplificator cu tranzistor bipolar în conexiune cu emitorul comun (E.C.) cu o singură
Διαβάστε περισσότεραElectronică anul II PROBLEME
Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)
ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic
Διαβάστε περισσότερα3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE.
3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE. 3.5.1 STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE. Principalele caracteristici a unui stabilizator de tensiune sunt: factorul de stabilizare
Διαβάστε περισσότεραCircuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS
Circuite cu tranzistoare 1. Inversorul CMOS MOSFET-urile cu canal indus N si P sunt folosite la familia CMOS de circuite integrate numerice datorită următoarelor avantaje: asigură o creştere a densităţii
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραLucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie
Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -
Διαβάστε περισσότεραi R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2
TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραV CC 10V. Rc 5.6k C2. Re 1k OSCILOSCOP
LUCRARE DE LABORATOR 1 AMPLIFICATOR CU UN TRANZISTOR ÎN CONEXIUNEA EMITOR COMUN. o Realizarea circuitului de amplificare cu simulatorul; o Realizarea practică a circuitului de amplificare; o Setarea și
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4 Amplificatoare elementare
Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Διαβάστε περισσότεραL2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR
L2. REGMUL DNAMC AL TRANZSTRULU BPLAR Se studiază regimul dinamic, la semnale mici, al tranzistorului bipolar la o frecvenţă joasă, fixă. Se determină principalii parametrii ai circuitului echivalent natural
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS
CIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS I. OBIECTIVE a) Înţelegerea funcţionării porţii de transfer. b) Determinarea rezistenţelor porţii în starea de blocare, respectiv de conducţie. c) Înţelegerea modului
Διαβάστε περισσότερα. TEMPOIZATOUL LM.. GENEALITĂŢI ircuitul de temporizare LM este un circuit integrat utilizat în foarte multe aplicaţii. În fig... sunt prezentate schema internă şi capsulele integratului LM. ()V+ LM Masă
Διαβάστε περισσότερα7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE
7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE 7.1. GENERALITĂŢI PRIVIND AMPLIFICATOARELE DE SEMNAL MIC 7.1.1 MĂRIMI DE CURENT ALTERNATIV 7.1.2 CLASIFICARE 7.1.3 CONSTRUCŢIE 7.2 AMPLIFICATOARE DE SEMNAL MIC
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare
Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare Scopul lucrării - asimilarea conceptului de nivel mare; - studiul etajului de putere clasa B; 1. Generalităţi Caracteristic etajelor de nivel mare este faptul
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 2. AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE
CAPITOLUL 2. AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE 2.1. GENERALITĂȚI PRIVIND AMPLIFICATOARELE OPERAȚIONALE 2.1.1 DEFINIȚIE. Amplificatoarele operaţionale sunt amplificatoare electronice de curent continuu, care
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραCodificatorul SN74148 este un codificator zecimal-bcd de trei biţi (fig ). Figura Codificatorul integrat SN74148
5.2. CODIFICATOAE Codificatoarele (CD) sunt circuite logice combinaţionale cu n intrări şi m ieşiri care furnizează la ieşire un cod de m biţi atunci când numai una din cele n intrări este activă. De regulă
Διαβάστε περισσότεραDeterminarea tensiunii de ieşire. Amplificarea în tensiune
I.Circuitul sumator Circuitul sumator are structura din figura de mai jos. Circuitul are n intrări, la care se aplică n tensiuni de intrare şi o singură ieşire, la care este furnizată tensiunea de ieşire.
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE
CAPTOLL 3. STABLZATOAE DE TENSNE 3.1. GENEALTĂȚ PVND STABLZATOAE DE TENSNE. Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care furnizează la ieșire (pe rezistența de sarcină) o tensiune continuă
Διαβάστε περισσότεραFENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar
Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric
Διαβάστε περισσότεραF I Ş Ă D E L U C R U 5
F I Ş Ă D E L U C R U 5 UNITATEA DE ÎNVĂŢARE:STABILIZATOARE DE TENSIUNE TEMA: STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU TRANZISTOARE BIPOLARE.. STABILIZATOR DE TENSIUNE SERIE A. Prezentarea montajului 8V Uce - V 3.647
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE LOGICE CU TB
CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune
Διαβάστε περισσότεραCircuite elementare de formare a impulsurilor
LABORATOR 1 Electronica digitala Circuite elementare de formare a impulsurilor Se vor studia câteva circuite simple de formare a impulsurilor şi anume circuitul de integrare a impulsurilor, cel de derivare
Διαβάστε περισσότεραMăsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 3. Osciloscopul
3. Osciloscopul 3.6 Sistemul de sincronizare şi baza de timp Caracteristici generale Funcţionarea în modul Y(t) în acest caz osciloscopul reprezintă variaţia în timp a semnalului de intrare. n y u y C
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA NR. 11 RETELE CARE MODIFICA STRUCTURA SEMNALULUI
LUCAEA N. ETELE CAE MODIFICA STUCTUA SEMNALULUI Amplificatoarele de AF sunt prevazute in mod obisnuit, cu circuite auxiliare al caror rol este acela de a opera modificari asupra semnalului transferat.
Διαβάστε περισσότεραPlatformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic
Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Elemente de Electronică Analogică 35. Stabilizatoare de tensiune integrate STABILIZATOARE DE TENSIUNE INTEGRATE Stabilizatoarele
Διαβάστε περισσότεραSTUDIUL CONVERTORULUI ELECTRO - PNEUMATIC
STUDIUL CONVERTORULUI ELECTRO - PNEUMATIC - - 3. OBIECTUL LUCRĂRII Studiul principiuluonstructiv şi funcţional al convertorului electro pneumatic ELA 04. Caracteristica statică : p = f( ), şi reglaje de
Διαβάστε περισσότεραFig. 1 A L. (1) U unde: - I S este curentul invers de saturaţie al joncţiunii 'p-n';
ELECTRONIC Lucrarea nr.3 DISPOZITIVE OPTOELECTRONICE 1. Scopurile lucrării: - ridicarea caracteristicilor statice ale unor dispozitive optoelectronice uzuale (dioda electroluminiscentă, fotodiodă, fototranzistorul);
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA A1 MODELAREA ANALOGICĂ A FENOMENELOR DE COMUTAŢIE DIN STAŢIILE DE ÎNCERCĂRI DIRECTE
LUCRAREA A1 MODELAREA ANALOGICĂ A FENOMENELOR DE COMUTAŢIE DIN STAŢIILE DE ÎNCERCĂRI DIRECTE 1. Tematica lucrării 1. Studiul modelului de simulare a sursei, a liniei de transport şi a întreruptorului de
Διαβάστε περισσότεραIntroducere. Tipuri de comparatoare.
FLORIN MIHAI TUFESCU DISPOZITIVE ŞI CIRCUITE ELECTRONICE (II) 2. Circuite analogice de comutaţie. Circuitele cu funcţionare în regim de comutaţie au două stări stabile între care suferă o trecere rapidă
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραM. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.
Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραLucrarea 9. Analiza în regim variabil de semnal mic a unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar
Scopul lucrării: determinarea parametrilor de semnal mic ai unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar. Cuprins I. Noţiuni introductive. II. Determinarea prin măsurători a parametrilor de funcţionare
Διαβάστε περισσότερα2.1 Amplificatorul de semnal mic cu cuplaj RC
Lucrarea nr.6 AMPLIFICATOAE DE SEMNAL MIC 1. Scopurile lucrării - ridicarea experimentală a caracteristicilor amplitudine-frecvenţă pentru amplificatorul cu cuplaj C şi amplificatorul selectiv; - determinarea
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραREDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării
Διαβάστε περισσότεραTEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE
TEOA TEO EETE TE An - ETT S 9 onf. dr.ing.ec. laudia PĂA e-mail: laudia.pacurar@ethm.utcluj.ro TE EETE NAE ÎN EGM PEMANENT SNSODA /8 EZONANŢA ÎN TE EETE 3/8 ondiţia de realizare a rezonanţei ezonanţa =
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA NR. 4 STUDIUL AMPLIFICATORUL INSTRUMENTAL
LUCRAREA NR. 4 STUDIUL AMPLIFICATORUL INSTRUMENTAL 1. Scopul lucrării În această lucrare se studiază experimental amplificatorul instrumental programabil PGA202 produs de firma Texas Instruments. 2. Consideraţii
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραLucrarea nr. 9 Comanda motoareloe electrice
1 Lucrarea nr. 9 Comanda motoareloe electrice 1. Probleme generale De regula, circuitele electrice prin intermediul carota se realizeaza alimentarea cu energie electrica a motoarelor electrice sunt prevazute
Διαβάστε περισσότεραCap.4. REDRESOARE MONOFAZATE
INRODUCERE IN ELECRONICA APLICAA - S.l. ing. ILIEV MIRCEA Pag. 4.1 Cap.4. REDRESOARE MONOFAZAE Redresoarele transforma energia electrica de curent alternativ in energie electrica de curent continuu. Funcţie
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραElectronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE
STDIL FENOMENLI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE Energia electrică este transportată şi distribuită la consumatori sub formă de tensiune alternativă. În multe aplicaţii este însă necesară utilizarea
Διαβάστε περισσότεραUNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE AUTOMATICĂ, CALCULATOARE ŞI ELECTRONICĂ
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE AUTOMATICĂ, CALCULATOARE ŞI ELECTRONICĂ CATEDRA DE ELECTRONICĂ ŞI INSTRUMENTAŢIE Disciplina: Electronica de putere Secţia: Electronica Aplicată-ELA,Anul de studiu:
Διαβάστε περισσότερα7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL
7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in
Διαβάστε περισσότεραSIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
Διαβάστε περισσότεραCOMANDA TIRISTOARELOR ŞI A TRIACELOR
1 Lucrarea 3 COMANDA TIRISTOARELOR ŞI A TRIACELOR 1. Introducere Tiristorul este un dispozitiv semiconductor de putere cu terminal de comandă numit grilă sau poartă. Denumirea de tiristor îşi are originea
Διαβάστε περισσότεραIV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI
V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele
Διαβάστε περισσότερα2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER
2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare Copyright Paul GASNER Definiţii Un decodor pe n bits are n intrări şi 2 n ieşiri; cele n intrări reprezintă un număr binar care determină în mod unic care
Διαβάστε περισσότεραTransformări de frecvenţă
Lucrarea 22 Tranformări de frecvenţă Scopul lucrării: prezentarea metodei de inteză bazate pe utilizarea tranformărilor de frecvenţă şi exemplificarea aceteia cu ajutorul unui filtru trece-jo de tip Sallen-Key.
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare cu joncţiuni
Tranzistoare bipolare cu joncţiuni 1. Noţiuni introductive Tranzistorul bipolar cu joncţiuni, pe scurt, tranzistorul bipolar, este un dispozitiv semiconductor cu trei terminale, furnizat de către producători
Διαβάστε περισσότεραAmplificatoare liniare
mplificatoare liniare 1. Noţiuni introductie În sistemele electronice, informaţiile sunt reprezentate prin intermediul semnalelor electrice, care reprezintă mărimi electrice arible în timp (de exemplu,
Διαβάστε περισσότεραUTILIZAREA CIRCUITELOR BASCULANTE IN NUMARATOARE ELECTRONICE
COLEGIUL UCECOM SPIRU HARET BUCURESTI UTILIZAREA CIRCUITELOR BASCULANTE IN NUMARATOARE ELECTRONICE Elev : Popa Maria Clasa :a-xi-a A Indrumator:prof.Chirescu Emil APLICATII PRACTICE CE POT FI REALIZATE
Διαβάστε περισσότεραFig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].
Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală
Διαβάστε περισσότεραElectronică Analogică. 5. Amplificatoare
Electronică Analogică 5. Amplificatoare 5.1. Introducere Prin amplificare înţelegem procesul de mărire a valorilor instantanee ale unei puteri sau ale altei mărimi, fără a modifica modul de variaţie a
Διαβάστε περισσότερα(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN
5.1.3 FUNŢONAREA TRANZSTORULU POLAR Un tranzistor bipolar funcţionează corect, dacă joncţiunea bază-emitor este polarizată direct cu o tensiune mai mare decât tensiunea de prag, iar joncţiunea bază-colector
Διαβάστε περισσότεραFigura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare..
I. Modelarea funcţionării diodei semiconductoare prin modele liniare pe porţiuni În modelul liniar al diodei semiconductoare, se ţine cont de comportamentul acesteia atât în regiunea de conducţie inversă,
Διαβάστε περισσότεραSTUDIUL REGULATOARELOR PNEUMATICE DE TABLOU
STUDIUL REGULATOARELOR PNEUMATICE DE TABLOU - 1 - 8.1 OBIECTUL LUCRARII Studiul principiilor constructive si functionale ale regulatoarelor pneumatice tip F-AB si F-BB, fabricate la IEPAM Bârlad. Se vor
Διαβάστε περισσότεραExamen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate
Curs 12 2015/2016 Examen Sambata, S14, ora 10-11 (? secretariat) Site http://rf-opto.etti.tuiasi.ro barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate min. 1pr. +1pr. Bonus T3 0.5p + X Curs 8-11 Caracteristica
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI
CICUITE CU DZ ȘI LED-UI I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicii curent-tensiune pentru diode Zener. b) Determinarea funcționării diodelor Zener în circuite de limitare. c) Determinarea modului de
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότεραMOTOARE DE CURENT CONTINUU
MOTOARE DE CURENT CONTINUU În ultimul timp motoarele de curent continuu au revenit în actualitate, deşi motorul asincron este folosit în circa 95% din sistemele de acţionare electromecanică. Această revenire
Διαβάστε περισσότεραStabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune
ucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune Scopul lucrării - studiul funcţionării diferitelor tipuri de stabilizatoare de tensiune; - determinarea parametrilor de calitate ai stabilizatoarelor analizate;
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA 2 CONVERTOR NUMERIC - ANALOGIC
LUCAEA 2 CONETO NUMEIC - ANALOGIC. Generalităţi Convertorul numeric - analogic (CNA) este circuitul electronic care transformă o mărime de intrare numerică într-o mărime de ieşire analogică. Deoarece,
Διαβάστε περισσότερα4.2. CIRCUITE LOGICE ÎN TEHNOLOGIE INTEGRATĂ
4.2. CIRCUITE LOGICE ÎN TEHNOLOGIE INTEGRTĂ În prezent, circuitele logice se realizează în exclusivitate prin tehnica integrării monolitice. În funcţie de tehnologia utilizată, circuitele logice integrate
Διαβάστε περισσότεραVII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 1. AMPLIFICATOARE CU TRANZISTOARE BIPOLARE
CAPIOLUL 1. AMPLIFICAOARE CU RANZISOARE BIPOLARE 1.1. AMPLIFICAOARE DE SEMNAL MIC 1.1.1 MĂRIMI DE CUREN ALERNAIV. CARACERISICI. Amplificatorul electronic este un cuadripol (circuit electronic prevăzut
Διαβάστε περισσότεραLucrarea 7. Polarizarea tranzistorului bipolar
Scopul lucrării a. Introducerea unor noţiuni elementare despre funcţionarea tranzistoarelor bipolare b. Identificarea prin măsurători a regiunilor de funcţioare ale tranzistorului bipolar. c. Prezentarea
Διαβάστε περισσότεραLaborator 4 Circuite integrate digitale TTL
Laborator 4 Circuite integrate digitale TTL Se va studia functionarea familiei de circuite integrate TTL printr-un reprezentant al familiei standard si anume poarta SI-NU(circuitele care sintetizeaza functii
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραC U R S U L Comanda şi alimentarea motorului pas cu pas
C U R S U L 11 15.3.3 Comanda şi alimentarea motorului pas cu pas 15.3.3.1. Introducere Performanţele unui m.p.p. şi implicit al sistemului de acţionare depind într-o mare măsură de schema de comandă şi
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραPolarizarea tranzistoarelor bipolare
Polarizarea tranzistoarelor bipolare 1. ntroducere Tranzistorul bipolar poate funcţiona în 4 regiuni diferite şi anume regiunea activă normala RAN, regiunea activă inversă, regiunea de blocare şi regiunea
Διαβάστε περισσότερα2.2. ELEMENTE DE LOGICA CIRCUITELOR NUMERICE
2.2. LMNT D LOGIC CIRCUITLOR NUMRIC Pe lângă capacitatea de a eectua operańii aritmetice, un microprocesor poate i programat să realizeze operańii logice ca ND, OR, XOR, NOT, etc. În acelaşi timp, elemente
Διαβάστε περισσότεραAPARATURA DE LABORATOR
APARATURA DE LABORATOR I. OBIECTIV Deprinderea utilizării aparatelor de laborator (sursă de tensiune, multimetru digital, generator de semnale, osciloscop catodic) necesare studiului experimental a unor
Διαβάστε περισσότεραAparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Διαβάστε περισσότερα2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale
Lucrarea 2 Măsurători asupra semnalelor digitale 2.1 Obiective Lucrarea are ca obiectiv fixarea cunoştinţelor dobândite în lucrarea anterioară: Familiarizarea cu aparatele de laborator (generatorul de
Διαβάστε περισσότεραFig Stabilizatorul de tensiune continuă privit ca un cuadripol, a), şi caracteristica de ieşire ideală, b).
6. STABILIZATOARE DE TENSIUNE LINIARE 6.1. Probleme generale 6.1.1. Definire si clasificare Un stabilizator de tensiune continuă este un circuit care, alimentat de la o sursă de tensiune continuă ce prezintă
Διαβάστε περισσότεραELECTRONICĂ ANALOGICĂ CIRCUITE ELECTRONICE
prof. RUSU CONSTANTIN ELECTRONICĂ ANALOGICĂ CIRCUITE ELECTRONICE - AUXILIAR CURRICULAR - BISTRIȚA - 2017 ISBN 978-973-0-23573-9 CUPRINS PREFAȚĂ... 1 CAPITOLUL 1. AMPLIFICATOARE CU TRANZISTOARE BIPOLARE...
Διαβάστε περισσότεραAMPLIFICATOARE OPERATIONALE
CAPTOLL 6 AMPLCATOAE OPEATONALE 6.. Probleme generale Amplificatoarele operaţionale (AO) sunt amplificatoare de curent continuu cu amplificare foarte mare de tensiune, destinate să funcţioneze cu reacţie
Διαβάστε περισσότερα