S.C. ROM STAR S.R.L. EVALUATOR PRINCIPAL - S.C. LAIG SERV S.R.L.

Transcript

1 S.C. ROM STAR S.R.L. EVALUATOR PRINCIPAL - S.C. LAIG SERV S.R.L. Proiect N : 7/ 2011 Faza: Acord de mediu Denumire obiectiv: CONSTRUIRE STATIE DISTRIBUTIE CARBURANTI, SPALATORIE AUTO SI STATIE GPL Com. Lunguletu, satul Lunguletu, D.N. 7, jud. Dambovita Conținut volum: RAPORT LA STUDIUL DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI Evaluator principal S.C. LAIG SERV S.R.L RESPONSABILI TEMA: Chim. Dr. Moater Elena Irina martie 2011

2 S.C. ROM STAR S.R.L. Prezentul Raport la studiul de impact asupra mediului a fost elaborat pentru investitia Construire statie distributie carburanti, spalatorie auto si statie GPL" in com. Lunguletu, sat Lunguletu, D.N. 7, judetul Dambovita la cererea S.C. ROM STAR S.R.L. şi constituie obiectul contractului nr. 25 din încheiat între S.C. LAIG SERV S.R.L şi S.C. ROM STAR S.R.L. Evaluator principal S.C. LAIG SERV S.R.L Evaluator mediu Inginer hidrotehnist Inginer constructor Evaluator risc incendiu MOATER ELENA IRINA MOLDOVEANU MARIANA DOBRA OVIDIU DANIEL ROMAN NICOLAE Tehnoredactare, culegere text: Membrii colectivului de lucru 2

3 CUPRINS 1 INFORMATII GENERALE BENEFICIAR ELABORATORUL STUDIULUI DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI DENUMIREA PROIECTULUI NECESITATEA SI OPORTUNITATEA INVESTITIEI DESCRIEREA PROIECTULUI Descrierea situației actuale Descrierea solutiei proiectate Descrierea constructiei-arhitectura Descrierea structurii Instalatii interioare, retele apa si canalizare Instalatii interioare Retele exterioare exterioare Alimentarea cu energie electrica Drumuri, platforme si imprejmuire Drumuri si platforme,spatii verzi, amenajari pentru protectia mediului DURATA ETAPEI DE FUNCȚIONARE INFORMAȚII PRIVIND PRODUCȚIA CARE SE VA REALIZA ŞI RESURSELE FOLOSITE 16 ÎN SCOPUL PRODUCERII ENERGIEI NECESARE ASIGURĂRII PRODUCȚIEI Mijloace de intervenție în caz de incendiu INFORMAȚII DESPRE POLUANȚII FIZICI ŞI BIOLOGICI CARE AFECTEAZĂ MEDIUL Sursele şi protecția împotriva zgomotului şi vibrațiilor în perioada de execuție Masuri de protectie impotriva zgomotului in perioada de executie a lucrarilor Surse de poluare sonoră şi de vibrații în perioada de funcționare Surse de zgomot şi de vibrații in perioada de functionare Măsuri de reducere a poluării sonore Surse de radiație electromagnetică, radiație ionizată, poluare biologică ALTE TIPURI DE POLUARE BIOLOGICĂ DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE DE TITULARUL 24 PROIECTULUI ŞI INDICAREA MOTIVELOR ALEGERII UNEIA DINTRE ELE INFORMATII DESPRE DOCUMENTELE/REGLEMENTARILE EXISTENTE PRIVIND 26 PLANIFICAREA TERITORIALA IN ZONA AMPLSAMENTULUI PROIECTULUI 2 PROCESE TEHNOLOGICE PROCESE TEHNOLOGICE DE EXECUTIE Categorii de lucrări Determinarea emisiilor produse in amplasament DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DIN CADRUL STAȚIEI DE DISTRIBUȚIE CARBURANȚI SI STATIEI GPL Descrierea procesului tehnologic din cadrul stației de distribuție carburanți Descriere instalația de alimentare cu G.P.L. TIP SKID MONOBLOC Fluxul tehnologic şi modul de operare al instalației G.P.L. tip Skid 2.3 Activitati de dezafectare DEŞEURI PERIOADA DE EXECUȚIE A LUCRARILOR Deşeuri inerte şi nepericuloase Deseuri toxice si periculoase 3.2. PERIOADA DE EXPLOATARE Deşeuri inerte şi nepericuloase

4 Deseuri toxice si periculoase Gestionarea substantelor si preparatele periculoase utilizate si cantitatile utilizate MODUL DE GOSPODĂRIRE A DEŞEURILOR 37 4 IMPACTUL POTENȚIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERĂ ASUPRA COMPONENTELOR 39 MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA 4.1. APA Date privind amplasamentul Alimentarea cu apă Alimentarea cu apă în perioada de construcție Alimentarea cu apă pe perioada folosinței Evacuarea apelor uzate Retele de canalizare Instalații interioare de canalizare ape uzate Retele exterioare de canalizare Managementul apelor uzate Managementul apelor uzate în perioada de construcție Managementul apelor uzate în perioada de folosință Surse de poluare a apei şi emisii de poluanți Surse de poluare a apelor în perioada de execuție Surse de poluare a apei şi emisii de poluanți în perioada de funcționare Impactul produs asupra apelor Impactul produs asupra apelor în perioada de construcție Impactul produs asupra apelor în perioada de funcționare Măsuri de diminuare a impactului Măsuri de diminuare a impactului în timpul execuției Măsuri de diminuare a impactului în timpul exploatării AERUL Date generale Surse şi poluanți generați Identificarea şi caracterizarea surselor de poluanți atmosferici aferente obiectivului Surse de poluanți atmosferici în perioada de execuție a lucrărilor prevăzute în proiect Prognozarea poluării aerului Calculul dispersiei Scurtă descriere a modelului de calcul utilizat Datele de intrare in modelul de calcul Rezultatele dispersiei Executia constructiilor (terasamente, fundatii) Prognozarea poluării aerului datorită funcționării utilajelor şi traficului auto Prognozarea poluării aerului datorită funcționării centralelor termice Măsuri de diminuare a impactului asupra aerului SOLUL Tipurile de sol ale zonei cu caracteristicile acestora si modul de folosinta Surse de poluare a solurilor Surse de poluare a solului si subsolului în perioada de executia a lucrarilor Surse de poluare a solului si subsolului în perioada de functionare Prognozarea impactului Măsuri de diminuare a impactului asupra solului Masuri de diminuare a impactului in faza de exploatare Masuri de diminuare a impactului in faza de executie 4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI Cercetarea geotehnica a terenului evaluat

5 Posibilitatea poluării solului si subsolului Protectia subsolului Masuri de diminuare a impactului BIODIVERSITATEA Informații despre vegetația şi fauna locală Impactul prognozat Măsuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii PEISAJUL Încadrarea în regiune, diversitatea acestuia Impactul prognozat Relația dintre proiect şi zonele naturale folosite în scop recreativ (păduri, zone verzi, parcuri 65 in zonele împădurite, campinguri, corpuri de apă), impactul prognozat asupra acestor zone şi asupra folosinței lor Măsuri de evitare a impactului MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC Impactul potențial al activității propuse asupra caracteristicilor demografice/populației locale Impactul asupra mediului social şi economic Impactul potențial al proiectului asupra condițiilor economice locale, piața de muncă, dinamica şomerilor Public posibil nemulțumit de existența proiectului Informații despre rata îmbolnăvirilor la nivelul locuitorilor Impactul potențial al proiectului asupra condițiilor de viață ale locuitorilor (schimbări asupra calității mediului, zgomot, etc.) Măsuri de diminuare a impactului proiectului asupra mediului natural şi economic Faza de execuție Faza de exploatare 5 ANALIZA ALTERNATIVELOR 67 6 MONITORIZAREA Monitorizarea in perioada de executie a lucrarilor Monitorizarea in perioada de exploatare a cladirii AER - imisii APA Deşeuri Sol si apa subterana 7 SITUAȚII DE RISC Riscuri naturale Accidente potențiale (analiza de risc) Măsuri de prevenire a accidentelor Plan de urgență cu măsuri de intervenție Situații de risc 73 8 DESCRIEREA DIFICULTĂȚILOR DIFICULTĂȚII TEHNICE DIFICULTĂȚI PRACTICE 75 9 REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC Concluziile şi recomăndările privind limitarea efectelor, evidențiate în raport, asupra factorilor 81 de mediu 9.2. Concluzii majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului Recomandări LEGISLAȚIE DE REFERINȚA ANEXE

6 RAPORT LA STUDIUL DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI PRIVIND INVESTIȚIA CONSTRUIRE STATIE DISTRIBUTIE CARBURANTI, SPALATORIE AUTO SI STATIE GPL 1 INFORMAȚII GENERALE 1.1. BENEFICIAR S.C ROM STAR S.R.L Adresa: comuna Lunguletu, sat Lunguletu, D.N. 7, judetul Dambovita 1.2. ELABORATORUL STUDIULUI DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI S.C. LAIG SERV S.R.L Adresa: str. Gimnaziului, nr. 21 Târgovişte, jud. Dâmbovița Telefon: ; 0245/222175; Certificat de inregistrare nr. 212 in Registrul national al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului Chim dr. MOATER Elena Irina Certificat de inregistrare nr. 213 in Registrul national al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului 1.3. DENUMIREA PROIECTULUI CONSTRUIRE STATIE DISTRIBUTIE CARBURANTI, SPALATORIE AUTO SI STATIE GPL Amplasament: comuna Lunguletu, sat Lunguletu, D.N. 7, judetul Dambovita Beneficiar : SC ROM STAR SRL. Proiectant general : S.C. Atelier 22 S.R.L. Targoviste, sef proiect. arh. Simina Fireteanu. Proiectant rezistenta : S.C. Marnik Proiect S.R.L., Targoviste 1.4. NECESITATEA ŞI OPORTUNITATEA INVESTIȚIEI Proiectul de investitii evaluat Construire statie de distributie carburanti, spalatorie auto si statie GPL, propus a fi realizat de SC ROM STAR SRL, constituie un proiect cu o utilitate publica, pentru locuitorii din comuna Lunguletu dar si pentru toti conducatorii auto care tranziteaza comuna Lunguletul pe D.N. 7 Pitesti - Bucuresti. Investitia consta in realizarea unei statii de desfacere produse petroliere (benzina si motorina), si statie GPL, comercializarea de accesorii si cosmetice auto si piese de schimb de prima necesitate. 6

7 Necesitatea si oportunitatea acestor noi activitati consta in crearea unei noi unitati mici cu capital privat pentru prestari servicii catre populatie, cu asigurarea unor noi locuri de munca si cu reducerea distantei parcurse de autovehicule pentru alimentare cu carburanti DESCRIEREA PROIECTULUI Descrierea situatiei actuale Prin proiectul evaluat S.C ROM STAR S.R.L doreste construirea unei statii de distributie carburanti cu spalatorie auto si statie GPL, in com. Lunguletu, sat Lunguletu, pe D.N. 7 Pitesti - Bucuresti, jud. Dambovita, care să funcționeze in regim non stop, în condiții de siguranta pentru desfasurarea activităților specifice. Terenul care fac obiectul studiului se află în proprietatea SC ROM STAR SRL, conform contract de vanzare cumparare nr din , si incheiere nr din si are o suprafata de 1300 mp. Terenul are urmatoarele vecinatati: La nord: D.N. 7 La sud: Marinescu Ionel, Marinescu Gheorghita, Ariciu marilena - teren liber de constructii La est: Matei Ilie - teren liber de constructii La vest : teren administrat de primarie - teren liber de constructii La momentul studiului terenul este liber de sarcini si se incadreaza ca teren intravilan, curti constructii. Pentru proiectul de investitii Construire statie de distributie carburanti, spalatorie auto si statie GPL, in com. Lunguletu, sat Lunguletu, jud. Dambovita, a fost emis certificatul de urbanism nr. 2 din , de catre Primaria Lunguletu, jud. Dambovita ( anexa la studiu) Descrierea soluției proiectate Descrierea constructiei arhitectura Pe teren se vor amplasa urmatoarele obiective si constructii : - cabina statie (magazin) - insula pompe ( 2 buc) - copertina pompe - rezervoare subterane cu pereti dubli ( 2 buc) - guri de descarcare cu recuperare de vapori - aerisire rezervoare cu recuperare de vapori - splatorie auto pentru un autoturism - statie GPL tip SKID ( 1 buc) - separatoare de grasimi si hidrocarburi 7

8 - parcare 4 locuri Raport la studiul de impact asupra mediului - platforma de deseuri - elemente de semnalistica (totem) Date tehnice - suprafata terenului 1300 mp; - categoria de importanta -C - clasa de importanta " III" - suprafata construita cabina ( magazin) - 112,00 mp; - suprafata construita copertina pompe - 135,00 mp; - suprafata construita spalatorie auto - 12,00 mp. -suprafata desfasurata propusa 259,00 mp -suprafata spatii verzi 250,00 mp P.O.T= 19,92% C.U.T.= 0,19 Factorii de risc - gradul de rezistenta la foc al cabinei ( magazinului) -II - gradul de rezistenta la foc al copertinei -II - risc de incendiu global - mare a) Cabina statiei ( magazin) Cabina statiei se va amplasa la 14,00 m de limita terenului spre D.N., la 1,00 m de limita terenului la sud, la cca 30,00 m de proprietatea Matei Ilie si la 50,00 m de terenul administrat de primarie, de la vest. Cabina statiei va avea dimensiunile in plan de 8,00x14,00 m. Functional va cuprinde urmatoarele incaperi. Nr. crt. Destinatia incaperii Suprafata ( mp) 1. Magazin 73,20 8

9 2. Camera tip birou 10,45 3. Vestiar personal cu dus 4,70 4. w.c. personal 2,17 5. w.c. clienti 3,85 6. Hol 5,15 7. Magazie 5,20 Sistemul constructiv al cabinei -statiei va fi cu cadre din beton armat (stalpi si grinzi), planseu din beton armat, cu compartimentari exterioare din BCA tip GBN de 25 cm grosime, iar compartimentarile interioare din gipscarton RB si RBI pe structura metalica ( profile CW 75, UW 75), sarpanta de lemn cu invelitoare din tabla cutata. Finisajul exterior pe doua laturi perete-cortina din aluminiu si geam termorezistent si celelalte doua laturi vopsea decorativa aplicata pe termosistem de 5 cm. Finisajele interioare vor fi urmatoarele : pardoseli - placi de gresie de trafic; tavane- armstrong 60x60 cm pereti - glet zugravit cu vopsele lavabile ; - faianta pana la cota +2,05 m, la wc-uri si dus. Tamplaria exterioara va fi realizata din profil de aluminiu cu geam termopan Low-E ( k=1,1 w/mp*k) de culoare alba. b) Copertina Pe insulele pompelor se va realiza o copertina metalica. Sistemul constructiv al copertinei va fi pe structura metalica ( stalpi si ferme). Structura metalica va fi inchisa perimetral cu un atic luminos din plexiglas conform semnalistici statiei si firmei respective. Acoperisul copertinei va fi realizat din tabla cutata. Tavanul (intradosul) copertinei va fi realizat din lamele de aluminiu suspendate prin intermediul sinelor de montaj de structura metalica a copertinei. Inaltimea libera sub copertina va fi de 5,00 m. Structura metalica va fi finisata prin grunduire si vopsire cu vopsea culoare gri-argintiu. c) Spalatoria auto Pentru spalatoria auto se va realiza o boxa de 3,00x4,00 m, avand capacitatea pentru un singur autoturism. Sistemul constructiv al boxei va fi pe structura metalica ( stalpi si grinzi). Structura metalica 9

10 va fi inchisa perimetral cu tabla cutata, iar acoperisul va fi realizat din tabla cutata. Structura metalica va fi finisata prin grunduire si vopsire cu vopsea culoare gri-argintiu. d) Pompele de distributie carburanti - cu recuperare de vapori Se vor amplasa doua pompe de distributie carburanti, conform planului de situatie anexat. Pompele vor fi de tip multiprodus, iar una dintre ele va alimenta si autovehicule cu gabarit mare. e) Rezervoare subterane, guri de descarcare si aerisire Rezervoarele subterane vor fi amplasate in zona verde din partea posterioara a incintei. Rezervoarele a pereti dubli si sunt prevazute cu sisteme de semnalizare in caz de avarie. Rezervoarele au urmatoarele capacitati : - un rezervor uni-compartimentat de 50 m 3, - rezervor cilindric orizontal cu fund drept si pereti dubli, cu lungimea exterioara de 8000 mm si diametru interior de 2900 mm. - un rezervor tri -compartimentat de 50 m 3, m 3, 2-30 m 3, 3-10 m 3, rezervor cilindric orizontal cu fund drept si pereti dubli, cu lungimea exterioara de 8000 mm si diametru interior de 2900mm. Umplerea rezervoarelor din cisterne se va face prin intermediul unor guri de descarcare cu sisteme de recuperare a vaporilor. Gurile de aerisire ale rezervoarelor vor fi deasemenea prevazute cu sisteme de recuperare a vaporilor. *Anexa- schema tehnologica a statiei de carburanti f) Separator de hidrocarburi si grasimi In vederea pre-epurarii apelor pluviale de pe suprafetele betonate potential contaminate cu hidrocarburi se va amplasa un separator de hidrocarburi, uiar pentru pre-epurarea apelor uzate provenite de la spalatoria auto un separator de grasimi. g) Bazinul vidanjabil Pentru acumularea apelor uzate se va realiza un bazin din beton amplasat subteran, cu dimensiunea in plan de 4,00x4,00 m si cu adancimea de 3,50 m, prevazut cu gura de vizitare si vidanjare, protejata cu un capac metalic. h) Statia GPL TIP SKID In componenta statiei GPL de tip SKID intra urmatoarele echipamente : - recipient de stocare pentru GPL suprateran, cu capacitatea maxima de 5000 litri volum de apa, echipat cu racorduri, aparatura de masura si control, ventile si armaturi de siguranta. - o pompa centrifuga, antrenata de un motor electric, pentru vehicularea GPL-ului in stare lichida, de la recipient spre pompa de distributie GPL. - o pompa de distributie GPL la autovehicule, echipata cu furtun flexibil, pistol de alimentare, ventile, armaturi, aparatura de control si afisare si inregistrare mecanica sau /si electronica. - un ventil cu inchidere rapida, pe aspiratia pompei centrifuge cu actionare ISCIR de la distanta, rezistent la actiunea focului. - trasee de conducte si armaturi aferente pentru faza lichida respectiv faza gazoasa; 10

11 - un tablou de comanda pentru actionarea pompelor centrifuge; - cadru metalic pentru sustinerea echipamentelor. i) Semnalistia Raport la studiul de impact asupra mediului In vederea semnalizarii si reclamei specifice, se va amplasa in zona verde a incintei un totem - cu structura metalica cu fete din tabla si plexiglas, cu H=9,00 m de la cota terenului amenajat Descrierea structurii a) Cabina statie ( magazin ) : Infrastructura este de tipul fundatiilor izolate F1 1,15x1,15 si F2 1,5x1,5 cu adancimea de -1,15. Perimetral, fundatiile F1 sunt legate intre ele printr-o grinda de fundare 30x40 fundata la cota -0,65. Suprastructura este realizata din cadre din beton armat ( stalpi si grinzi ) si planseu din beton armat. Volum sapaturi : Decopertari : 37 mc Fundatii izolate : 11,51 mc Fundatii continue : 2,25 mc b) Spalatoria auto Infrastructura este de tipul fundatiilor izolate F1 0,6x0,6 cu adancimea de -1,00. La partea superioara sunt ancorate printr-o grinda continua 25x35 fundata la cota -0,6. Sistemul constructiv ( suprastructura ) va fi pe structura metalica. Volum sapaturi : Decopertari : 4,0 mc Fundatii izolate : 1,0 mc Fundatii continue : 0,5 mc c) Bazin vidanjabil din beton Pentru realizarea acesteia se va executa o sapatura in taluz, dislocandu-se un volum de pamant de : 201 mc d) Rezervoare carburanti : Se va realiza ingroparea celor 2 rezervoare dupa executarea sapaturii pana la cota -4,65 m, sapatura ce se obtine prin taluzare pe doua laturi si sapatura verticala cu sprijiniri pe celelalte doua. Pe fundul sapaturii se va asterne o umplutura de balast de 20 cm, dupa care se va turna un beton de egalizare de 5 cm. Peste acesta din urma se va realiza radierul de 25 cm grosime din beton C12/15 armat cu plasa sudata Ø 10/15 sus si jos urmand ca apoi sa se vina cu 40 de cm de beton l estare C8/10. Volum de pamant dislocate : 620 mc Instalatii interioare, retele apa si canalizare INSTALATII INTERIOARE a) Alimentarea cu apa rece Alimentarea cu apa rece a cladirii se face prin realizarea unui bransament din polietilena de inalta densitate avand un diametru de ϕ 25,00 mm, de la reteaua de apa existenta pe strada in zona respectiva. 11

12 La limita de proprietate se va amplasa un camin apometric din beton armat cu dimensiunile 1,2m x 1,2m x 1,2m (poate sa fie si prefabricat din material plastic). In prezentul proiect sunt prinse instalatiile de la caminul apometric, pana la cladire, proiectul pentru alimentare de la retea pana la caminul apometric va fi cuprins in cadrul taxei de racordare si va fi realizat de catre regia locala de apa. Bransamentul de apa rece intra in cladire prin fundatie, la cota - 0,80 m (cota la generatoarea superioara a conductei), fata de cota terenului amenajat, pentru evitarea inghetului. Inainte de intrarea in cladire se executa o ramificatie care alimenteaza cu apa rece spalatoria. La intrarea in spalatorie se executa un camin de beton unde se poate face golirea instalatiei din spalatorie. In functie de debitul necesar s-a facut dimensionarea instalatiei interioare de apa rece, alegerea diametrelor. Dimensionarea conductelor de alimentare cu apa rece s-a facut pe baza echivalentilor conform STAS 1478/90 tabel 6.1. Distributia apei reci se realizeaza ingropat, in sapasi in pereti. Din conductele de distributie se creaza legaturi pana la consumatorii de apa rece. Conductele prin care se face alimentarea cu apa rece s-au proiectat din tevi multistrat, tip polipropilena random PP - R avand diametrele DN 20 si DN 25 (daca se folosesc astfel de conducte se va face echivalarea diametrelor). Pentru sustinerea conductelor de apa rece vor fi pravazute bratari de sustinere, distantele de amplasare a acestora fiind functie de dimetrul tevilor. Imbinarea tevilor de apa rece se va face cu fitinguri specifice tipului de conducta ales. Trecerea conductelor prin pereti se va proteja cu tuburi de PVC avand Diametrul interior cu 10,00 mm mai mare dacat diametrul exterior al tevilor. Spatiul liber intre teava si tub se va completa cu spuma poliuretanica. Se va executa proba de etanseitate la presiune - presiunea de incercare a instalatiei de apa rece este de 1,5 ori presiunea de serviciu, dar nu mai putin de 6 atm. Durata incercarii va fi de minim 20 minute. Conform "Normativului pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de stingere a incendiilor" indicativ NP - 086/2005, pentru cladirea defata nu sunt necesari hidrati interiori. b) alimentarea cu apa calda menajera Alimentarea cu apa calda se face de la centrala termica proprie, care va fi prevazuta cu boiler cu acumulare cu volumul de 45 litri. Distributia apei calde se face in paralel cu apa rece. Conductele prin care se face alimentarea cu apa calda s-au prevazut din acelasi tip de conducta prin care se face alimentarea cu apa rece si se respecta aceleasi conditii de montaj ca la conductele de apa rece. Inainte de punerea in functiune se va face verificarea rezistentei la cald a instalatiei de alimentare cu apa calda la presiunea de regim, la o temperatura de (55-60) C. Inainte de montarea aparatelor si armaturilor de serviciu la obiectele sanitare si celelalte puncte de consum, se va realiza incercarea de etanseitate a instalatiei de alimentre cu apa rece si apa calda. c) canalizare menajera - interioara Apele evacuate la canalizare vor respecta prevederile "Normativului pentru conditii de descarcare a apelor uzate in retelele de canalizare a centrelor populate - NTPA 001/2005". Apele uzate menajere rezultate de la consumatorii din cladire se vor colecta prin colane orizontale montate ingropat sub pardoseala parterului si partial in sapa. Conductele de canalizare menajera se vor executa din tuburi de polipropilena ignifuga si vor avea diametre de 40 x 1,80 mm, 50 x 1,80 mm si 110 x 2,70 mm. Pantele conductelor de canalizare vor fi de 0,035 pentru conducte cu Dn 40, 50 mm si de 0,02 pentru conducte cu Dn

13 Au fost prevazute sifoane de pardoseala pentru preluarea eventualelor scurgeri in grupurile sanitare. Pe coloanele de scurgere cu legaturi la obiectele sanitare s-au prevazut piese de curatire la baza coloanei, deasupra ultimei ramificatii. Inaltimea de montaj a piesei de curatire va fi de (0,4-0,8) m fata de pardoseala. Ventilarea primara (directa) a instalatiilor de canalizare se va realiza prin prelungirea pana sub centura (grinda) de beton armat de sub acoperis si apoi prin unerea in legatura cu atmosfera. La iesirea din perete se va monta o grila metalica cu ochiuri marunte pentru protectie. Imbinarea tuburilor si a pieselor speciale (ramificatii, coturi, reductii, etc.) se face prin mufare. Obiecte sanitare, consumatori de apa rece si calda - lavoare din portelan sanitar, echipate cu baterie amestecatoare; - vas WC cu iesire laterala, inclusiv rezervor montat pe vas, capac si rama; - spalator din inox, echipat cu baterie amestecatoare; - centrala termica murala; RETELE EXTERIOARE a) retele exterioare de apa Alimentarea cu apa rece a cladirii se va face printr-un bransament de la reteaua stradala existenta in zona. Se propune realizarea unui bransament din polietilena de inalta densitate PN 10, cu DN 25 mm. La limita de proprietate se va amplasa un camin apometric din beton armat cu dimensiunile 1,2 m x 1,2 m x 1,2 m (poate sa fie si prefabricat din material plastic). Conducta de apa se va monta ingropata intr-un strat de nisip de 20 cm la adancimea de minim 80 cm fata de cota teren amenajat pentru evitarea inghetului. Deasupra la distanta de 30 cm se monteaza o banda avertzoare de culoare albastra. In conformitate cu prevederile art.7.2. din NP , deoarece benzinaria este amplasata in localitatea in care exista retea publica de apa aceasta se va echipa cu instalatie de hidranti exteriori cu debit de minim 5l/s, asigurandu-se minim un hidrant exterior dispus la maxim 120 m fata de obiectele incintei statiei si dotarea cu accesorii necesare de trecere a apei ( hidrant portativ, furtunuri tip C, tevi de refulare, chei, etc.) Beneficiarul are in sarcina sa monteze un hidrant exterior la mai putin de 120 m, daca nu exista unul la distanta aceasta. Stingerea din exterior a unui eventual incendiu va fi asigurata si prin accesul masinii de pompierii din drumul de acces. Executia terasamentelor si sapaturilor se vor face obligatoriu folosind: sprijiniri, parapeti de-a lungul santurilor si podete de trecere. b) retele exterioare de canalizare Apele uzate menajere colectate de la consumatorii din cladire vor fi preluate printr-o retea exterioara, camine de vizitare din beton si conduse direct la bazinul vidanjabil. Apele uzate pluviale de pe platformele betonate, posibil a fi infestate cu hidrocarburi vor fi trecute printrun separator de namol si hidrocarburi si apoi deversate in bazinul vidanjabil. Apele uzate provenite de la spalatoria auto sunt dirijate catre un separator de grasimi iar apoi prin reteaua de ape pluviale catre separatorul de hidrocarburi si mai departe in bazinul vidanjabil. Se va construi un bazin vidanjabil din beton, perfect etans, avand dimensiunile de 4,00 x 4,00 m x 3,5 m. Apa din bazin ori de cate ori este nevoie se va vidanja si se transporta la cea mai apropiata statie de epurare oraseneasca. Conductele de canalizare prevazute vor fi din conducte de PVC - KG - SN 4, cu garnitura, cu diametrele de 110,00 mm si DN 200,00 mm, caminele de canalizare sunt din beton. 13

14 Conductele se vor monta cu panta de minim 2 spre bazinul vidanjabil, se monteaza ingropat pe un pat de nisip de minim 30 cm grosime. Panta a fost astfel aleasa incat sa asigure o viteza minima de autocuratire V min =0,7 m/s si sa depaseasca viteza maxima admisa V max =3 m/s. La executia terasamentelor s-au prevazut sprijiniri, parapeti de-a lungul santurilor si podete de trecere Dirijarea apelor pluviale la caninele de canalizare se va face prin realizarea sistematizarii verticale a terenului Alimentarea cu energie electrica Alimentarea cu energie electrica a statiei de distributie carburanti se va face din reteaua de distributie zonala a S.C Electrica S.A. Solutia de alimentare se va stabili si proiecta de catre furnizorul de energie, in functie de puterea disponibila in reteaua de distributie de joasa tensiune pe baza Avizului de racordare eliberat pentru punctul de consum, la solicitarea beneficiarului. Tot aici se vor stabili si punctul de masura si de delimitare patrimoniala. Executia lucrarilor de racordare se va face de catre firme atestate de catre firme atestate de catre S.C. ELECTRICA S.A. Parametri energetici estimati: - tensiune nominala de alimentare: trifazata, 3x400/230 v, frecventa 50 Hz - mod de protectie: legare la nul de protectie in sistem TN-C-S - putere instalata: 60 kw - putere absorbita: 45 kw TDG se livreaza si monteaza odata cu cladirea statiei; el contine aparatajul de control, protectie si semnalizare necesare pentru functionalitatea consumatorilor din cadrul statiei. Acest echipament va respecta conditiile impuse de urmatoarele reglementari romanesti in vigoare: - I 7/2002, cu referire la capitolul 4 "Protectii si masuri de protectie"; - STAS 2612 "Protectia impotriva electrocutarilor. Limite admise; - STAS 12604, 12604/4, 12604/5 "Protectia impotriva electrocutarii. Prescriptii generale. Instalatii electrice fixe. Prescriptii de proiectare, executie si verificare." Distributia energiei electrice Schema de distributie din punct de vedere a legaturii la pamant va fi de tip TN-S, in care conductorul de protectie este distribuit pentru intreaga schema, de la punctulde delimitare pana la ultimul consumator. Alimentarea TDG se va face de la BMPT, ingropat sau aerian, solutie stabilita in avizul de racordare. Iluminat interior La proiectarea sistemului de iluminat s-a luat in considerare pentru fiecare spatiu design-ul si utilitatea spatiului, respectiv potentialul de utilizare a luminii naturale (gradul de vitrare); Majoritatea spatiilor fiind destinate activitatii intelectuale, proiectarea sistemului de iluminat a tinut seama de cerintele acestui tip de activitate, astfel: - nivelul mediu de iluminare, necesar in conformitate cu prevederile codului CIE, s-a considerat de 400 lx. - distributia fluxului luminos s- realizat prin prevederea in toate spatiile a unei componente de flux superior pentru ridicarea confortului din punctul de vedere al distributiei echilibrate a luminantelor. - distributia luminantelor in campul vizual si pe suprafata de lucru s-a realizat in asa fel incat sa se evite orbirea directa (s-au folosit aparate de iluminat cu sisteme difuzate); Iluminatul va fi rezolvat cu corpuri de iluminat cu tuburi fluorescente si sisteme dispersor, asigurandu-se nivelele de iluminare necesare, dar si o economie de energie si o redare fidela a culorilor. 14

15 Toate corpurile de iluminat vor fi de clasa de protectie I impotriva electrocutarii, de grad de protectie impotriva electrocutarii, de grad de protectie IP44 in grupurile sanitare si IP 40 in rest. Sursele de lumina folosite vor fi, din punct de vedere calitativ, de clasa de culoare 1B, de preferat fiind cele cu temperatura de culoare sub 3000 K (ca lde). Instalatia de iluminat de siguranta cuprinde iluminatul de evacuare. Iluminatul de siguranta de evacuare si marcare hidranti se realizeaza cu lampi fluorescente comutare la disparitia tensiunii de alimentare de maxim 0,5 secunde. Iluminatul exterior Retelele electrice de iluminat exterior si semnalistica Retelele electrice de iluminat exterior si semnalistica luminoasa cuprinde alimentarea cu energie electrica a stalpilor de iluminat exterior, iluminat copertina si al panoului informativ cu logoul firmei; panoul luminos este prefabricat si se livreaza odata cu alte elemente constructive preuzinate. Instalatia de iluminat exterior este formata din stalpi de iluminat cu inaltimea de h=6 m, executati din teava de otel, prevazuti cu corpuri de iluminat etanse IP 54 si echipate cu lampi cu vapori de Hg de 75 W. Circuitele de iluminat exterior se vor alimenta monofazat din TDG, prin intermediul cablurilor subterane armate, de tip CYAbY 5x5,5 mm 2. Comanda iluminatului exterior se face automat, prin celule fotoelectrice, cu posibilitatea interventiei manulae de la panoul frontal al TDG Drumuri, platforme şi împrejmuire Drumuri şi platforme, spatii verzi, amenajari pentru protectia mediului Betonarea parcărilor şi drumurilor din incinta statiei de distributie carburant asigurarea circulației pietonale şi auto în cadrul incintei acestei unități. Prin proiectul tehnic sunt prinse amenajari pentru protectia mediului: - plantarea de plante în zonele adiacente spațiilor de parcare. - lucrari de semanare gazon. ( 1 kg la 100 m 2 ). Suprafata spatiilor verzi este de 250 mp. * Planse anexate se execută pentru 1.6. DURATA ETAPEI DE FUNCȚIONARE Fiecare constructie sau element de construcție trebuie sa satisfacă un ansamblu de condiții tehnice sau cerințe tehnico-economice principale, care privesc durabilitatea in timp, rezistența la foc, rezistența si stabilitatea construcției, condiții fizice si igienice, arhitectonice economico-organizatorice etc. Durabilitatea reprezinta durata de functionare normală in timp a principalelor elemente de construcții, fara pierderea calității necesare exploatării optime si poate fi: ridicată (de gradul I), si este de 100 de ani, mijlocie (de gradul II) intre de ani; normală sau obisnuită (de gradul III) intre 20 si 50 ani. Durabilitatea este determinată de materialele folosite, modul de proiectare şi execuție, condițiile de exploatare şi întreținere şi se referă la rezistența materialelor şi elementelor de construcții la diferite acțiuni cum ar fi: îngheț-dezgheț, umiditate, coroziune, acțiunea biologică a microorganismelor, cât şi acțiunea mediului înconjurător: agenți atmosferici, fum, gaze, diferite noxe din mediul interior etc. 15

16 Cerintei de rezistenta si stabilitatea ii corespund conditii de performanta pentru constructia in ansamblu si pentru partile sale componente, referitoare la stabilitate, rezistenta mecanica, ductilitatea, rigiditate, durabilitate. DURATA DE EXISTENȚĂ (DE VIAȚĂ) A CONSTRUCȚIEI, reprezintă durata de timp după care construcția a încetat definitiv să-şi îndeplinească funcțiunea. Noua clădire are următoarele caracteristici: - Categoria de importanță C construcție de importanță normală, a fost stabilită conform Regulamentului privind stabilirea categoriei de importanță a construcțiilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcții, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 10 decembrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare. - Clasa de importanță «III». - Gradul de rezistență la foc : II (cf. P118-99). - Risc de incendiu: mare (cf. P118-99). Construcția (magazinul) va avea regimul de înălțime parter, iar inaltimea libera sub copertina va fi de 5,00 m. Prin analiza efectuata consideram că durata de funcționare a obiectivului la care ne referim va fie între ani INFORMAȚII PRIVIND PRODUCȚIA CARE SE VA REALIZA ŞI RESURSELE FOLOSITE ÎN SCOPUL PRODUCERII ENERGIEI NECESARE ASIGURĂRII PRODUCȚIEI Pe baza estimării volumelor de lucrări proiectate pentru realizarea investitiei, in tabelul 1.1 prezentăm informatii privind productia si necesarul resurselor energetice. Tabelul 1. Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice. Producția Resursele folosite în scopul asigurării producției Denumire Cantitate anuala Denumire Cantitate anuala Furnizor Energie electrica 10 mw Electrica Muntenia *Beton de ciment 178 mc Ciment 56 t Nord Agregate 242,26 mc Statii de betoane Aditiv beton 118 kg autorizate Apă 33 mc *Bitum 1 mc Energie 5 mw Agenti autorizati Armatura in 3,15 t Enegie 10 mw Agenti autorizati suprastructura Lemn 8,40 mc Enegie 100 W Agenti autorizati *Tabla cutata 206,75 mp Energie 5 mw Agenti autorizati Piatra sparta, balast 75 mc Energie 5 mw Agenti autorizati transport rutier al materialelor cu autobasculanta pe 3500 tone dist. 10 km transportul rutier al materialelor usoare cu autocamionul pe dist. = 10 km. Autopompa hidraulica 2000 tone 20 ore Motorina 1500 litri Petrom sau alti agenti autorizati 16

17 de beton Utilaje pe 1000 ore de amplasament functionare *nu se produce pe amplasament Raport la studiul de impact asupra mediului Motorina Benzina 2074 litri Petrom sau alti agenti autorizati Tabelul 2. Informații despre materiile prime şi despre substanțele sau preparatele chimice (estimari) pentru perioada de executie Materia prima Consumuri totale Clasificarea şi etichetarea substanțelor şi compuşilor chimici Categoria (P/N) Cod privind Fraze de risc principala proprietate periculoasa Agregate naturale 242,26 mc N - - Ciment 56 t N - intarit Aditivi beton 118kg N - - Motorina 3574 l l P H3B inflamabil, toxic Beton de ciment 178mc N - Intarit Piatra sparta si balast 75 mc N - Intarit Sapa de mortar 7 mc N - Intarit Otel beton 3,15 t N - - Tuburi pvc 112 ml N - - Conductori, cabluri 238 ml N - - alimentare Lemn cofraje 100 mc N - - Materiale pentru finisaje vopseluri 375 kg P H3B Inflamabila, toxic Tabel 3. Informații despre materiile prime şi despre substanțele sau preparatele chimice (estimari) pentru perioada de functionare Materia prima Cantitatea maxima care se poate stoca Clasificarea şi etichetarea substanțelor sau a preparatelor chimice Categoria (P/N) Cod privind principala proprietate periculoasa fraze de risc/ Benzina 40 mc P H3B Inflamabil, toxic Motorina 60 mc P H3B Inflamabil, toxic Propan (gaze petroliere lichefiate ) 3880 l P H3B Inflamabil toxic R12 Tabel 4. Proprietati materii prime, substante chimice sau preparate chimice Densitate Benzine Motorină Propan Lichid (apa=1) 0,75 kg/mc 0,833 kg/mc 0,504 kg/mc 17

18 Vapori ( aer=1) 3-4 kg/mc 7,0 kg/mc 1,50 kg/ mc Temperatura 0 C Inflamabiliate -42 Peste 55 fierbere C C C aprindere C C C Concentrația maximă admisibilă CMA mg/mc Limita de expunere 800 ppm Limita de explozie Inferioara 1,4 0,6 0,6 Superioară 7,6 6,5 6,5 Grupa de explozie IIA IIA IIA Clasa de temperatura T3 T3 T3 Solubilitatea in apă nu nu nu Agenți de stingere Gaz inert, praf CO2, spumă chimică spumă aeromecanică. Apă, Gaz inert, praf CO2, spumă chimică spumă aeromecanică. Apă, Gaz inert, praf CO2, spumă chimică spumă aeromecanică Instalatiile proiectate nu produc agenti poluanti pentru ecosistemele terestre si acvatice. Distantele intre instalatiile electrice si cladirile civile respecta prevederile normelor in vigoare. Utilizarea energiei electrice se va face cu respectarea celor mai bune tehnici disponibile. Beneficiarul investiției trebuie să identifice şi să aplice toate oportunitățile pentru reducerea energiei folosite şi creşterea eficienței energetice Mijloace de intervenție în caz de incendiu Potrivit prevederilor Normativul de siguranta la foc al constructiilor, Indicativ P118/99, Statia de distributie carburanti si statia GPL ( baterie de stocare gaze petroliere lichefiate) se incadreaza la categoria " A" - pericol de incendiu, cu posibilitati de incendiu si de explozie volumetrica si risc foarte mare de incendiu. Stabilitatea la foc a instalatiei de stocare este corespunzatoare, fiind superioara stabilitatii unor elemente metalice portante din structura constructiilor, intrucat carburantii si propanul lichid din interiorul rezervoarelor adsorb caldura preluata de structura metalica a recipientului, intirziind atingerea punctului critic la care cedeaza structurile metalice ( 15 minute). Elementele componente ale statiei de stocare nu se clasifica in grade de rezistenta la foc, obiectivul cuprinde doar instalatii tehnologice. Clasele de periculozitate ale materialelor si substantelor existente in spatiile respective sunt de tip P4. Sursele potentiale de aprindere in imprejurarile preliminare care pot determina sau favoriza aprinderea sunt: - sursele de aprindere cu flacara - surse de aprindere de natura termica ( obiecte incandescente, caldura degajata de aparetele termice, efectul termic al curentului, tigara). - sursele de aprindere indirecte ( radiatia unui focar de incendiu) - arson; LIMITAREA PROPAGARII INCENDIULUI LA VECINATATI 18

19 Prin proiectului tehnic evaluat sunt respectate distantele minime de siguranta intre obiectele din componenta statiei de distributie carburanti si constructiile invecinate, conform tab. 4.5 respectiv tab. 4.6 din Normativul pentru proiectarea, executarea, exploatarea, dezafectarea si postutilizarea statiilor de distributie a carburantilor la autovehicule, indicativ NP 004/2003. a. Distantele minime de siguranta intre obiectele din componenta statiei de distributie carburanti si constructiile vecine Nr. crt. Categoria constructiei, instalatii si amenajari Rezervoare subterane Pompe distributie de Chesoul gurilor de descarcare Distanta normata(m)/ distanta proiectata (m) Distanta normata(m)/ distanta proiectata (m) Distanta normata(m)/ distanta proiectata (m) 1 Drum national 5m/32 m 5 m/27,50 m 8,00/35,50 m 2 Linii electrice de joasa tensiune 10 m / 22 m 10 m/ 16 m 15 m/ 22 m 3 Locuinta individuala 5,00/ nu este cazul 6,00/ nu este cazul 6,00/ nu este cazul b. Instalatia GPL Proiectul tehnic evaluat respecta distantele minime fata de vecinatati, prevazute in tab. 3 din Normativul NP 037/99. Stationarea cisternei pe timpul alimentarii permite evacuarea imediata din zona a autovehiculului in caz de eveniment. comportatea la foc este determinata de contributia la foc a gazelor petroliere stocate, in raport cu rezistenta la foc asigurata de recipiente prin constructie si potrivit calculului prevazut de tehnolog. Contributia la foc s-a estimat prin potentialul caloric al sarcinii termice si reprezinta energia calorica degajata prin arderea completa a gazului petrolier lichefiat din rezervor cu capacitatea de 4850 l. Intr-un recipient de 4850 l se poate stoca 3880 l propan ( grad maxim de umplere 80%), ceea ce reprezinta o masa de 1940 kg propan /recipient. Prin arderea a 1940 kg propan cu puterea calorica de 46,10 kj/kg, rezulta o energie calorica de Mj. Aceasta energie calorica poate aparea numai in caz de explozie volumetrica in interioarul recipientelor sau in cazul unei ruperi mecanice si arderii intregii cantitati de produs stocat. In caz de incendiu datorat aprinderii scaparilor de vapori pe la armaturi sau eventuale fisuri, energiile calorice sunt mult mai mici, in functie de cantitatea de gaz scapata, dimensiunea defectului si presiunea gazului. SKID-ul se amplaseaza la urmatoarele distante fata de obiectivele din cadrul limitei de proprietate si constructiile invecinate. b. Distantele minime de siguranta intre obiectele din componenta statiei de distributie carburanti si constructiile vecine Nr. crt. Obiectiv Distanta normata (m) Distanta proiectata (m) 1 Imprejmuire la limita propietatii 8,00 15,50 2 Cabina operator manazin 10,00 12,50 3 Drum national 8,00 10,00 4 Locuinta unifamiliara 20,00 Nu este cazul 19

20 Stationarea autocisternei de GPL intimpul incarcarii recipientului se face conform planului zonare EX. si la distanta de minim 5 m fata de acesta, deasemenea este prevazuta o instalatie de legare la pamant a cisternei pe timpul descarcarii GPL-ului. Echiparea si dotarea cu mijloace tehnice de aparare impotriva incendiilor Nivelul de echipare si dotare cu mijloace tehnice de aparare impotriva incendiilor se va face conform prevederilor NP-004/ 2003 si NP 037/1999. a. statia de distributie carburanti - stingatoare transportabile cu spuma ( 1 buc), stingatoare transportabile cu pulbere ( 1 buc) si stingatoare portabile cu spuma ( 1 buc), stingatoare portabile cu pulbere 1 buc. Deoarece benzinaria este amplasata in localitate unde exista retea publica de apa aceasta va fii echipata cu instalatie de hidranti exteriori cu debit de minim 5 l/s, asigurandu-se minim un hidrant exterior dispus la maxim 120 m distanta fata de obiectele incintei, precum si dotarea cu accesorile necesare ( hidrant portativ, furtunuri C, tevi de refulare etc). -b. statia GPL - stingatoare portabile cu pulbere tip P6 ( 6 buc), stingatoare portabile cu spuma sau aerosoli de 6kg fiecare( 6 buc), stingatoare transportabile cu spuma de 90 kg fiecare ( 3 buc). Pe perioada de execuție a lucrărilor se vor lua măsurile de protecție a muncii specificate in Regulamentul privind protecția şi igiena muncii în construcții MLPAT 1993, aplicarea acestora fiind obligatorie pentru executant. Se vor respecta: - Normativ P 118 Normativ pentru protecția la foc a construcțiilor; - Normativ C 300 Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrarilor de construcții şi instalații aferente acestora. La execuția lucrărilor, constructorul va lua toate măsurile pentru respectarea normelor şi normativelor în vigoare privind protecția muncii şi tehnica securității. - Norme generale de protecția muncii elaborate de Ministerul Muncii şi Protecției Sociale, publicate în Normativ de protecția şi igiena muncii în construcții, aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 9/M/ , publicat în Buletinul Construcțiilor nr. 5 8 din Normele specifice de securitate a muncii pentru alimentǎri cu apǎ ale localitǎților şi pentru nevoi tehnologice, pentru evacuarea apelor uzate, aprobate de Ministerul Muncii şi Protecției Sociale cu ordinul 357/1996, publicat în Monitorul Oficial nr. 11/1996, partea I. Pentru prevenirea incendiilor în perimetrul organizatiei de santier se vor respecta următoarele măsuri: Pentru detinerea, prepararea, transportul depozitarea, manipularea si folosirea materialelor inflamabile cu fraza de risc se vor respecta prevederile cap 2 din Normele pentru prevenirea si stingerea incendiilor pentru unitățile de materialelor de construcții. Alimentarea cu carburanți si lubrifianți a utilajelor se va face numai în locurile stabilite in acest scop. Echipamentele si materialele PSI trebuie să fie amplasate in apropierea locului unde poate apărea incendiul, de asementea ele trebuie să fie usor accesibile, marcate corespundător; În punctele de păstrare a mijloacelor de stingere a incendiilor va fi afisat inventarul minim obligatoriu stabilit; 20

21 Toate echipamentele trebuiesc mentinute intr-o calitate corespunzătoare si vor fi supune unor verificări tehnice periodice ori de cate ori se constată un defect care poate periclita siguranta în exploatare a acestora; Fumatul sau focul deschis sunt interzise in locurile in care sunt depozitați transportați, manipulați sau utilizați combustibilii lichizi (motorină) solventi inflamabili, sau alte materialele cu fraza de risc, precum si in toate locurile in care există pericol de incendiu sau explozie; Spațiile de depozitare pentru lubrifianti, materiale, solventii inflamabili si/sau ambaje provenite de la acestea, trebuiesc construite din materiale rezistente la foc si ventilate (daca este cazul) dotate cu mijloace de prevenire, sesizare si stingerea incendiilor necesare unei intervenții operative in caz de incendiu. Măsurile tehnico-organizatorice de apărare impotriva incendiilor se vor efectua cu respectarea prevederilor Normelor generale de PSI aprobate cu OMAI 163/2007 avându-se în vedere prioritar: stabilirea de sarcini si atribuții concrete pe linia prevenirii si stingerii incendiilor; implementare unui sistem si atributii concrete pe linie de prevenire si stingere a incendiilor; Instruirea in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor se va efectua cu respectarea prevederilor OMAI 712/ INFORMAȚII DESPRE POLUANȚII FIZICI ŞI BIOLOGICI CARE AFECTEAZĂ MEDIUL Sursele şi protecția împotriva zgomotului şi vibrațiilor în perioada de execuție Procesele tehnologice de execuție a lucrarilor de construire statie distributie carburanti, spalatorie auto si statie GPL, respectiv: decapare strat vegetal, săpătură, umpluturi, compactari fundații, realizare infrastructura si suprastructura, finisaje, sapaturi si umpluturi pentru realizarea retelelor exterioare apa- canal, gaze, drumuri, platforme in incinta, imprejmuiri, vehicularea mijloacelor de transport, utilajele in functiune, aprovizionarea cu materiale de constructie etc., implică folosirea unor grupuri de utilaje cu funcții adecvate. Aceste utilaje în lucru reprezintă tot atâtea surse de zgomot. In perioada de constructie a obiectivelor propuse sursele de zgomot sunt grupate dupa cum urmeaza: In fronturile de lucru zgomotul este produs in fazele de executie de functionarea utilajelor de constructii specifice lucrarilor (excavatoare, buldoexcavatoare, autopompe hidraulice de beton etc). la care se adauga aprovizionarea cu materiale. Circulatia autobasculantelor, autobetonierelor si autocamioanelor care transporta materiale necesare executiei lucrarii. Pentru o prezentare corectă a diferitelor aspecte legate de zgomotul produs de diferite instalații, trebuie avute in vedere trei niveluri de observare: o Zgomot de sursă o Zgomot de câmp apropiat o Zgomot de câmp indepartat Fiecăruia din cele trei niveluri de observare îi corespund caracteristici proprii. a. În cazul zgomotului la sursă. Studiul fiecărui echipament se face separat şi se presupune plasat în câmp liber. Această fază a studiului permite cunoaşterea caracteristicilor intrinseci ale sursei independent de ambianța lor de lucru. Măsurătorile de zgomot la sursă sunt indispensabile atât pentru compararea nivelurilor sonore ale utilajelor din aceeaşi categorie, cât şi de a avea o informație privitoare la puterile acustice ale diferitelor categorii de utilaje. 21

22 Când aveam de-a face cu zgomot continuu, măsurarea puterii acustice constituie determinarea esențială privind zgomotul la sursă. Pentru cunoaşterea modului de repartizare a acestei puteri acustice în spațiu, se pot adăuga acestei valori indicații privind directivitatea. Este important că măsurarea puterii acustice a diferitelor utilaje să se efectueze în condiții de funcționare real, deoarece acest factor este influențat de numeroşi factori, neputând caracteriza un utilaj printr-o valoare a puterii acustice. Când zgomotul este tranzitoriu se efectuează o măsurare a nivelului acustic de expunere sau a factorului de emisie unitară. b. În cazul zgomotului în câmp apropiat, ca nivel de observare, se ține seama că fiecare utilaj este amplasat într-o ambianță ce-i poate schimba caracteristicile acustice. Interesează în acest caz acustic obținut la distanțe cuprinse între câțiva metri şi câteva zeci de metri față de sursă. Pentru a avea sens, este necesar ca valoarea nivelului de presiune acustică să fie însoțită de distanța la care s-a efectuat măsurarea. Față de distanța în care sunt îndeplinite condițiile de câmp liber, acest nivel de presiune acustică poate fi amplificat în vecinătatea sursei sau atenuat prin prezența de ecrane naturale sau artificiale între sursă şi punctul de măsură. Deoarece măsurătorile în câmp apropiat sunt efectuate la o anumită distanță de utilaje, este evident că, în majoritatea situațiilor, zgomotul în câmp apropiat reprezintă, de fapt, zgomotul unui grup de utilaje şi mai rar al unui utilaj izolat. c. Daca in cazul primelor două niveluri de observare caracteristicele acustice sunt strâns legate de natura utilajelor şi de dispunerea lor, zgomotul in câmp indepartat, adică la câteva sute de metri de sursă, depinde in mare măsură de factori externi suplimentari cum ar fi: Fenomene meteorologice şi în particular: viteza şi directia vântului, gradientul de temperatură şi de vânt; Absorbția mai mult sau mai puțin importanta a undelor acustice de către sol, fenomen denumit efect de sol ; Absorbția în aer, dependentă de presiune, temperatură, umiditatea relativă, componenta spectralăa zgomotului Topografia terenului; Vegetația. La acest nivel de observare constatările privind zgomotul se referă, în general, la întregul obiectiv analizat. Din cele de mai sus rezultă o anumită dificultate in aprecierea poluării sonore in zona unui front de lucru. Totuşi pornind de la valorile nivelurilor de putere acustică ale principalelor utilaje folosite şi numărul acestora într-un anumit front de lucru, se pot face unele aprecieri privind nivelurile de zgomot şi distanțele la care acestea se înregistrează. Utilajele folosite şi puteri acustice asociate: incarcatoare Wolla Lw 112 db(a) excavatoare Lw 115 db(a) screpere Lw 110 db(a) autogredere Lw 110 db(a) compactoare Lw 105 db(a) finisoare Lw 115 db(a) basculante Lw db(a) betonieră Lw= db (A) troliou Lw= db (A) compresor pentru drumuri Lw= db (A) camion Lw= db (A) 22

23 Suplimentar impactului acustic, utilajele de construcție, cu mase proprii mari, prin deplasările lor sau prin activitatea in punctul de lucru, constituie surse de vibrații. A doua sursă principală de zgomot şi vibrații este reprezentata de circulația mijloacelor de transport. Pentru transportul materialelor (pământ, balast, beton, asfalt, materiale de construcții etc.) se folosesc basculante / autovehicule grele, cu sarcina cuprinsă intre câteva tone şi nu mai mult de 35 tone. Pentru evaluarea valorilor traficului de şantier, s-a apreciat capacitatea medie de transport a vehiculelor de maxim 25 t. Traficul maxim zilnic in şantier a rezultat de 4 vehicule grele. Aceste valori trebuie considerate orientative, ipotezele de calcul presupunând o activitate uniforma pe lungimea fiecarei etape de lucru. Este evident că, funcție de evoluția lucrărilor, valorile de trafic ce se vor realiza vor fi substanțial diferite de cele medii menționate mai sus. A treia sursă principală de zgomot este reprezentată de funcționarea stațiilor de betoane si a statiilor de asfalt (chiar dacă nu sunt amplasate in zona de lucru). Efectele surselor de zgomot şi vibrații de mai sus se suprapun peste zgomotul existent, produs in prezent de circulația din zona pe de o parte şi de activitatea din vecinatatea construcției proiectate, pe de altă parte. Conform prevederilor HG nr. 493/2006 privind cerințele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot, valoarea limită de expunere la zgomot este de 87dB. Pentru a nu fi depăşite valorile limită la expunere a angajaților la zgomot se recomandă: alegerea unor echipamente de muncă adecvate, care să emită, ținând seama de natura activității desfăşurate, cel mai mic nivel de zgomot posibil, inclusiv posibilitatea de a pune la dispoziția lucrătorilor echipamente care respectă cerințele legale al căror obiectiv sau efect este de a limita expunerea la zgomot; informarea şi formarea adecvată a lucrătorilor privind utilizarea corectă a echipamentelor de muncă, în scopul reducerii la minimum a expunerii acestora la zgomot; programe adecvate de întreținere a echipamentelor de muncă, a locului de muncă şi a sistemelor de la locul de muncă; organizarea muncii astfel încât să se reducă zgomotul prin limitarea duratei şi intensității expunerii şi stabilirea unor pauze suficiente de odihnă în timpul programului de lucru. Traficul mijoacelor de transport prin localitati de asemenea trebuie sa respecte valorile impuse prin STAS 10144/1-80, si anume mai putin de 65dB. Pentru a nu fi depasita aceasta valoare se impune evitarea pe cat posibil a traficului mijloacelor de transport in perioadele aglomerate, precum si eşalonarea numărului trecerilor acestor mijloace de transport Măsuri de protectie impotriva zgomotului in perioada de executie a lucrărilor Pentru a se diminua zgomotul generat de sursele menționate anterior şi pentru a fi respectate nivelele de zgomot, conform legislației în vigoare, sunt recomandate măsuri de protecție împotriva zgomotului şi anume: În vederea atenuării zgomotelor şi vibrațiilor provenite de la utilajele în funcțiune şi mijloacele de transport, se va asigura dotarea acestora cu echipamente de reducere a zgomotului, mai bine spus, folosirea de utilaje şi mijloace de transport silențioase. Pentru a nu se depăşi limitele de toleranță admise, în perioada de execuție, utilajele şi mijloacele de transport folosite vor fi verificate periodic pentru menținerea performanțelor tehnice. Întreținerea şi funcționarea la parametrii normali a mijloacelor de transport, utilajelor de lucru, precum şi verificarea periodică a stării de funcționare a acestora, astfel încât să fie atenuat impactul sonor. 23

24 Raport la studiul de impact asupra mediului De asemenea, pentru protecția antizgomot, se impune amplasarea unor construcții/depozite ale şantierului, depozite de materii prime (dacă este cazul), astfel încât acestea să reprezinte ecrane între zona de lucru şi zonele locuite Surse de poluare sonoră şi de vibrații în perioada de funcționare Surse de zgomot şi de vibrații in perioada de functionare Potentiale surse de zgomot şi vibrații în perioada operațională ar fi reprezentată de sistemele de vetilatie aferente cladirii si circulația autovehiculelor in zona si in interiorul incintei. Referitor la circulația rutieră locală intersecțiile drumurilor existente reprezintă puncte în care, din punct de vedere al zgomotului, se suprapun cu cele din zona noii cladiri Măsuri de reducere a poluării sonore Măsurile curente aplicate de reducere a poluării sonore pot fi încadrate în două categorii: de reducere a nivelului de zgomot la sursă de protecție a receptorului. Masuri luate prin proiectul tehnic pentru asigurarea izolarii acustice a spatiilor si vecinatatilor la zgomot aerian sunt: a) cladirea si incinta aferenta obiectivului vor fi construite si exploatate astfel incat prin functionare sa nu genereze zgomote sau vibratii susceptibile de a afecta sanatatea sau linistea vecinatatilor. b) In interiorul incintei este interzisa folosirea oricarei forme de avertizare acustica (sirene, claxoane, megafoane, etc ) care poate deranja vecinatatile, cu exceptia folosirii acestor mijloace sub cazuri determinate de prevenirea sau semnalarea unui accident sau incident grav. Se apreciază că prin proiectul tehnic au fost luate măsuri asiguratoare de reducere a poluării sonore Surse de radiație electomagnetică, radiație ionizantă, poluarea biologică Echipamentele utilizate, prin motoarele electrice în funcțiune, generează radiații electromagnetice care se situează însă la un nivel scăzut pentru a avea impact negativ asupra mediului. Atât lucrările propuse a fi executate, cât si echipamentele folosite la execuția lor nu generează radiații ionizante si nici poluări biologice (microorganisme, viruşi) ALTE TIPURI DE POLUARE BIOLOGICĂ Consideram ca activitatea din cadrul statiei de distributie carburanti si statia GPL prin activitatile desfasurate nu va genera poluari biologice DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE DE TITULARUL PROIECTULUI ŞI INDICAREA MOTIVELOR ALEGERII UNEIA DINTRE ELE Proiectul evaluat are in vedere 2 componente lucrări de construcții dotari pentru cabina statiei ( magazin) şi achiziție echipamente pentru statia de distributie carburanti, statia GPL si spalatoria auto. 24

25 Analiza multicriterială s-a facut pentru componenta majora echipamente statie de distributie carburant, statie GPL si spalatorie auto, luând în considerare aspectele relevante din punct de vedere constructiv, tehnic, exploatare si utilizare. Etapele care au stat la baza alegerii soluției constructive optime corespunzând criteriilor tehnice şi economice impuse obiectivelor cu acest tip de destinație au fost stabilirea criteriilor, determinarea ponderii fiecarui criteriu, identificarea tuturor variantelor, acordarea unei note (N), calcularea produselor dintre notele (N) si coeficientii de pondere (matricea consecintelor), descrierea variantei finale. I. Stabilirea criteriilor 1. criteriul tehnic Fiind vorba de amenajarea unor spații destinate distributiei de carburanti sau gaze petroliere lichefiate la care participă mai mulți actori în acelaşi timp, acestea trebuie sa corespundă cerințelor domeniului, siguranta, structural şi mecanic. Un nivel ridicat al parametrilor tehnici ai construcțiilor este o necesitate impusă de practica. Parmetrii tehnici a. rezistența mecanică şi stabilitate tehnic b. siguranța în exploatare tehnic c. siguranța la foc - tehnic 2. criteriul economic Caracteristicile economice sunt direct legate de caracteristicile tehnice. Pentru a asigura un nivel înalt de competitivitate se impune coordonarea aspectelor de natură tehnică cu cele de natură economică. In cazul de față, costul include: prețul materialelor de constructie, manopera aferentă, consumul de energie, costurile de întreținere, alte costuri. 3. criteriul social Aspectul social se referă la răspunderea față de personal, fata de utilizatorii statiei şi influența pe care utilizarea produselor o poate avea asupra mediului ambiant. Igiena exprima un aspect al cerintei mai generale de siguranta în raport cu condițiile de muncă şi bolile profesionale sau curente ale utilizatorilor, dar nu se poate cere tuturor constructiilor sa asigure refacerea si protectia mediului acest rol revenind doar constructiilor special destinate acestui scop. 4. criteriul de exploatare şi utilizare Al patrulea criteriu este cel legat de caracteristicile de exploatare sau de utilizare care depind de calitatea în construcții si anume, de exigentele esentiale. Sub rezerva unei mentenanțe normale a constructiilor si echipamentelor din dotare aceste exigente trebuie respectate pe timpul unei durate de viață rezonabile din punct de vedere economic.. Rezistenta si stabilitatea sunt două proprietăți de comportament al oricarei constructii, care apar si dispar odată cu constructia si se manifesta ca atare, in situ, ca performante; ori, pentru ca o proprietate de comportament/performanta sa poata fi considerata ca o calitate pentru constructia data, ea trebuie sa satisfaca anumite conditii de utilitate/calitate derivate din cerintele beneficiarului si destinatia functionala a constructiei. Cu alte cuvinte, rezistenta si stabilitatea unei constructii apar în mod automat, odata cu constructia, fara a fi necesara respectarea obligatorie a unei cerinte anume si fara ca prezenta acestor performante sa garanteze obtinerea unor constructii de calitate. Siguranta în exploatare, astfel formulata, induce o interpretare clasica cu referire tot la rezistenta si stabilitate, când de fapt este vorba de siguranta utilizarii constructiei. Siguranta la foc este practic legata de rezistenta si stabilitatea la foc a componentelor obiectivului. 25

26 1.11. INFORMATII DESPRE DOCUMENTELE /REGLEMENTARILE EXISTENTE PRIVIND PLANIFICAREA TERITORIALA IN ZONA AMPLASAMENTULUI PROIECTULUI Statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat Suprafața de 1300 mp. este proprietatea SC ROM STAR SRL din com. Lunguletu, sat Lunguletu, jud. dambovita, conform actelor de proprietate anexate la studiu. Terenul are urmatoarele vecinatati: La nord: D.N. 7 La sud: Marinescu Ionel, Marinescu Gheorghita, Ariciu marilena - teren liber de constructii La est: Matei Ilie - teren liber de constructii La vest : teren administatie primarie - teren liber de constructii La momentul studiului terenul este liber de sarcini si se incadreaza ca teren intravilan, curti constructii. Date tehnice privind investitia - suprafata terenului 1300 mp; - suprafata construita cabina ( magazin) - 112,00 mp; - suprafata construita copertina pompe - 135,00 mp; - suprafata construita spalatorie auto - 12,00 mp. -suprafata desfasurata propusa 259,00 mp -suprafata spatii verzi 250,00 mp P.O.T= 19,92% C.U.T.= 0,19 Pentru proiectul de investitii Construire statie de distributie carburanti, spalatorie auto si statie GPL, in com. Lunguletu, sat Lunguletu, jud. Dambovita, a fost emis certificatul de urbanism nr. 2 din , de catre Primaria Lunguletu, jud. Dambovita ( anexa la studiu). 26

27 2 PROCESE TEHNOLOGICE 2.1. PROCESE TEHNOLOGICE DE EXECUTIE Categorii de lucrări Pentru a avea elementele necesare intocmirii Raportului vor fi luate in considerare următoarele obiecte şi grupe de lucrări cuprinse in proiect: A. Lucrări de bază Infrastructura si suprastructura - decopertare strat vegetal ; - trasarea generală ; - executare săpătură; - executare umpluturi pamant, balast şi compactarea acestora; - turnare beton ; - executare armare in infrastructura si suprastructura; - executare cofraje; - executare hidroizolatii ; - executare radier general; Lucrări de arhitectură şi instalații - execuția lucrărilor de arhitectură : inchideri şi compartimentări, pardoseli, tencuieli, gleturi, zugraveli vopsitorii, marcaje, tâmplărie etc. - executare sarpanta si invelitoare - concomitent cu lucrările de arhitectură, executarea instalațiilor interioare : sanitare, electrice, gaze etc. - Executarea lucrarilor aferente retelelor exterioare apa-canal, bransament electric, bransament alimentare cu gaze. - Executie lucrari drumuri, platforme, imprejmuiri B. Lucrări auxiliare I. Racorduri la rețeaua de drumuri existentă in zonă. II. Ambientare, semnalizări, spații verzi C. Organizarea de şantier Pentru realizarea investitiei se prezintă în continuare grupat următoarele categorii de procese tehnologice cu sistemele de maşini necesare şi cu alternativele ce se pot lua in considerare. a. Lucrări pregătitoare Lucrările pregătitoare constau din curățirea terenului de iarbă şi buruieni, pichetarea incintei şi a clădirii, şi executarea gropilor de stabilire a adâncimii de excavare a pământului de lama buldozerului. b. Terasamente şi mişcarea pământului Terasamentele constau din săpături, transporturi şi compactări pentru realizarea profilului în lung şi a celor transversale ale incintei. Săpăturile de pământ se vor realiza mecanizat si parțial manual, cu Buldoexcavator (180 CP) sau aute utilaje specifice. Volumul de săpături este de cca 900 m 3 la care se adaugă 40 m 3 săpături manuale. Cantitatea de beton folosita pentru toate obiectivele de pe amplasament este de cca 178 m 3. 27

28 Excavații care după importanta si specificitate se pot realiza cu urmatoarele tipuri de utilaje: o Buldozere cu pneuri pentru scarificare, sapaturi superficiale cu si fara transport de terasament; nivelare depozite de pamant si cu alte materiale, nivelare propriu zisa. Tiposeria lor se intinde de la 60 CP pana la 300 C.P.; o Buldoexcavatoare cu pneuri echipate cu lingura dreapta, inversa, sau cupa trasa, draglina pentru excavatii in front, in transee, prelucrarea sau incarcare in mijloacele de transport. Tiposeria lor cuprinde utilaje intre 65 C.P. pana la 200 C.P.; o Autobasculante utilaje specializate pentru transport pamant si materiale granulare care au o structura ce rezista drumurilor de santier dar cu o viteza de deplasare mai redusa folosite in interiorul santierului Precizam ca toata aceasta gama de utilaje se pot folosi si pentru transportul sau punerea in opera si a altor materiale de masa mai mult sau mai putin pulverulente cum ar fi: agregatele minerale, balast, betonul vartos etc. Infrastructura cabinei statiei de distributie este de tipul fundatiilor izolate F1 1,15x1,15 si F2 1,5x1,5 cu adancimea de -1,15. Perimetral, fundatiile F1 sunt legate intre ele printr-o grinda de fundare 30x40 fundata la cota -0,65. Suprastructura este realizata din cadre din beton armat ( stalpi si grinzi ) si planseu din beton armat. Volum sapaturi : Decopertari : 37 mc Fundatii izolate : 11,51 mc Fundatii continue : 2,25 mc Infrastructura spalatoriei auto este de tipul fundatiilor izolate F1 0,6x0,6 cu adancimea de -1,00. La partea superioara sunt ancorate printr-o grinda continua 25x35 fundata la cota -0,6. Sistemul constructiv ( suprastructura ) va fi pe structura metalica. Volum sapaturi : Decopertari : 4,0 mc Fundatii izolate : 1,0 mc Fundatii continue : 0,5 mc Pentru bazinul vidanjabil se va executa o sapatura in taluz, dislocandu-se un volum de pamant de : 201 mc. Se va realiza ingroparea celor 2 rezervoare dupa executarea sapaturii pana la cota -4,65 m, sapatura ce se obtine prin taluzare pe doua laturi si sapatura verticala cu sprijiniri pe celelalte doua. Pe fundul sapaturii se va asterne o umplutura de balast de 20 cm, dupa care se va turna un beton de egalizare de 5 cm. Peste acesta din urma se va realiza radierul de 25 cm grosime din beton C12/15 armat cu plasa sudata Ø 10/15 sus si jos urmand ca apoi sa se vina cu 40 de cm de beton l estare C8/10. Volum de pamant dislocate : 620 mc c. Lucrarile de realizare a suprastructurii drumului Lucrarile de realizare a suprastructurii drumului constau in descarcarea din camioane a balastului necesar fundatiei, compactarea acestuia cu ajutorul masinei de compactat. Stratele urmatoare sunt alcatuite din mixtura asfaltica si binder. Partea superioara este alcatuita din stratul de beton asfaltic. Mixturile asfaltice si betoanele pot fi transportate de la statiile de betoane si mixturi asfaltice. Statiile de betoane si statiile de mixturi asfaltice fixe se vor reglementa distinct din punct de vedere al protectiei mediului. d. Umpluturi care de obicei se compactează o Cilindrii compactori statici pentru argile si vibratori pentru materiale granulare. Tiposerierea lor este foarte mare putand fi tractati sau autopropulsati lucrand unitar sau in tandem. o Autocisterne pentru transportul apei necesara la corectarea umiditatii umpluturii. 28

29 o Alte utilaje de finisare de tipul celor prezentate anterior buldozere. e. Excavații speciale: utilaje pentru cum ar fi: motocompresoare de aer, pickhamere si perforatoare. f. Montaje diverse Folosirea de utilaje pentru urcare, manevrare si montare elemente de constructie. g. Transporturi diferite Dat fiind volumul mare si diferit de materiale, semifabricate si prefabricate ce se va transporta si gama de mijloace de transport este diversa: o autobasculante de diferite capacitati in general de peste 16 tone, autocisterne; o autobetoniere si pompele de beton ce le insotesc de obicei; o autoizoterme pentru transport produsele bituminoase la cald. o trailere sau sa pentru transportul utilajelor, a elementelor de constructii si a altor piese grele Determinarea emisiilor produse în amplasament Pentru evaluarea impactului produs de lucrarile de pe amplasamentul evaluat, prima etapa care este si foarte importanta o constituie determinarea cat mai exacta a emisiilor produse de procesele tehnologice ce se desfasoara pe fiecare etapa de lucru, respectiv de cele generate de arderea in motoarele termice ale utilajelor si mijloacelor de transport a carburantilor, respectiv a benzinei si in special a motorinei cu care majoritatea din acestea sunt echipate. In acest scop calculele prezentate in subcapitolul 4.2 s-au desfasurat luând in considerare următoarele elemente: o Timpul de execuție reprezinta un factor determinant deoarece o concentrare a lucrarilor pe perioada redusa poate genera un impact mare. Prin tema de proiectare s-a propus realizarea lucrarilor intr-un mod echilibrat in mare parte din punct de vedere al executiei lucrarilor de realizat. o Cantitățile de lucrări au constituit cel de al doilea parametru si in acest scop sau utilizat cele principale cuprinse in devizul de lucrari. In functie de fondul de timp alocat fiecarei operatii s-au determinat cantitatile care se vor executa. o Procesele tehnologice s-au determinat pe operatiuni cat mai detaliate care sa permita apoi determinarea tipurilor de utilaje necesare. o Utilajele ca tipuri si puteri s-au ales dupa specificul fiecarei operatiuni astfel incat sa fie cele mai adecvate acestora. o Productivitatea orara a utilajelor s-a ales corespunzator caracteristicilor tehnice, dar s-a adaptat tipului specific al operatiunii de executat. o Numărul de utilaje convenționale necesare fiecarui proces s-a determinat prin impartirea volumelor orare de lucrari la productivitatea utilajului respectiv. o Consumul orar de carburanți, pe baza caruia se vor calcula emisiile, determinat prin multiplicarea numarului de utilaje conventional rezultate cu consumul lor orar stabilit prin normele intocmite de I.N.C.E.R.C. o De asemenea s-au luat în considerare si cantitățile de lucrări si procesele tehnologice utilizate în lucrări similare. 29

30 2.2. DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DIN CADRUL STAȚIEI DE DISTRIBUȚIE CARBURANȚI SI STATIEI GPL Descrierea procesului tehnologic din cadrul stației de distribuție carburanți Nivelul tehnologiei adoptate in stația de distribuție evaluată este la nivelul celor mai noi realizari tehnice în domeniul depozitării şi livrării produselor petroliere în stațiile de alimentare cu carburanți a autovehiculelor, sistem existent în țările C.C.E. Fluxul tehnologic ales este similar cu fluxul tehnologic al unor astfel de instalații construite astăzi în majoritatea țărilor Comunității Europene. Benzinăria este prevazuta cu datarea necesara din punct de vedere al limitării emisiilor de COV, constând din realizarea unui sistem de recuperare şi colectare a vaporilor de hidrocarburi degajați în timpul încărcării rezervoarelor de depozitare ale stației şi rezervoarelor autovehiculelor, a montării unor echipamente noi, care respectă prevederile legislației în vigoare în România. Sistemul de recuperare şi colectare a vaporilor reduce poluarea mediului înconjurător şi rezolvă în mare parte problema pierderilor prin evaporare în timpul descărcării, depozitării şi livrării produselor petroliere în stație, apreciat la aprox. 1/1000 din cantitatea livrată. În plansa 1. cu nr. DIE STM anexată, se prezintă schema de legături între rezervoare şi pompele de distribuție carburanți, precum şi sistemul de recuperare vapori COV, aerisiri, etc. Încărcarea rezervoarelor Cisterna auto ce aprovizionează stația cu produse petroliere parchează în dreptul punctului de descărcare unde sunt montate gurile de descărcare şi cele de colectare vapori. Se opreşte circulația în zona de siguranță a cisternei. Cisterna va fi astfel parcată, pentru descărcare, încât să permită o evacuare liberă a cisternei spre înainte, în eventualitatea unui accident. Autocisterna se blochează prin frâna de mână şi saboți de lemn. Se opreşte livrarea produselor din rezervorul ce se aprovizionează cu cisterna, se verifică nivelul din rezervorul în care urmează a fi descărcată autocisterna, stabilindu-se volumul gol al rezervorului şi dacă acesta este suficient pentru a primi cantitatea aprovizionată. Măsurarea cantității de combustibil din rezervorul care urmează a fi umplut se va face electronic, prin utilizarea unui sistem automat de măsurare a nivelui de combustibil şi numai în cazuri cu totul excepționale manual şi numai dacă s-a asigurat că nu apar degajări de gaze, urmărindu-se ca ştuțul de introducere a tijei de măsurare a nivelului să rămână deschis un timp minim posibil. După ce s-a legat cisterna la pământ, prin cleştele special montat la gurile de descărcare şi s-au recepționat de către gestionar produsele ce urmează a fi descărcate, verificându-se calitatea şi cantitatea acestora, care trebuie să corespundă cu cele de pe documentele de livrare. Se închid gurile de vizitare ale cisternei şi se cuplază cele două furtune ale cisternei, prima dată la ştuțul de preluarea vaporilor COV şi apoi la ştuțul de descărcare a carburantului/pe faza lichidă. Ştuțul de preluare a vaporilor de COV este prevăzut cu o valvă ce se deschide automat după cuplarea furtunului, iar ambele ştuțuri (atât faza gazoasă, cât şi faza lichidă) trebuie să fie prevăzute cu cuple rapide şi capace etanşe de dimensiuni corespunzătoare ( DN 50-pentru gaze şi DN 100- pentru carburanți). Gestionarul verifică dacă legăturile au fost corect executate, aceasta în vederea evitării contaminării solului cu produse petroliere şi dacă ştuțul de măsură a nivelului din rezervor este închis. Dacă ştuțul de măsură a nivelului din rezervor este închis şi legăturile au fost corect executate, gestionarul comunică operatorului de pe autocisternă să deschidă robinetele corespunzătoare ale cisternei. În caz de furtună cu descărcări electrice, operația de descărcare este interzisă. După deschiderea robinetelor de descărcare ale autocisternei, se verifică etanşietatea sistemului de recuperare a vaporilor de COV, a sistemului de descărcare a carburanților şi a ştuțului de măsură a nivelului din rezervor remediindu-se neetanşeitățile. 30

31 Numai după remedierea tuturor neetanşeităților se va proceda la descărcarea carburanților din autocisternă. Descărcarea autocisternei se face gravitațional, cu contorizarea cantităților introduse în rezervor. Pentru evitarea formării electricității statice, viteza de încărcare a rezervoarelor, până când nivelul de rezervor depăşeşte 200 mm. va fi de maxim 25 m 3 /h, după acest moment se va deschide mai mult robinetul, debitul mărindu-se la maximum 48 m 3 /h. În cazul utilizării de autocisterne cu agregat de pompare, se recomandă un debit maxim maximorum de 56 m 3 /h pentru benzine, aceasta pentru a nu depăşi viteza pe conducta de încărcare de 2m/s, această conductă trebuie să aibă diametrul de 100 mm. În cazul unor autocistrne dotate cu pompe de golire cu debite mai mari se recomandă tratarea benzinelor cu aditivi antistatici, înaintea începerii descărcării din autocisternă. Prin conducta de vapori racordată la cisternă, vaporii COV existenți în rezervor sunt împinşi de lichidul care umple rezervorul în spațiul din cisternă rămas gol prin descărcarea carburantului. Valva prevăzută pe colectorul conductelor de aerisire a rezervoarelor împiedică evacuarea în atmosferă a vaporilor de COV din rezervor, dacă sistemul de recuperare COV a fost realizat corect. Se verifică ritmul descărcării la contorul autocisternei sau la display-ul din cabină şi indicatorul de nivel al rezervorului în care se efectueză descărcarea. În caz că ritmul de descărcare este necorespunzător, se verifică dacă toate robinetele cisternei au fost complet deschise. La golirea cisternei semnalizată la display-ul indicatorului de nivel din cabină, se stabileşte cantitatea descărcată în rezervor. În caz că aceasta corespunde cu cea de pe documentul de însoțire al cisternei, se dă dispoziție de decuplare a furtunelor cisternei. În caz de neconcordanță, se va proceda în conformitate cu cele stabilite prin Regulamentul de funcționare al stației. Prin Regulamentul de funcționare al stației s-a stabilit periodicitatea verificării cantităților aprovizionate prin măsurători de nivel a rezervoarelor, fără a folosi în mod excesiv tija de măsurare a nivelului din rezervoare. Măsurarea manuală a nivelului din rezervor s-au chiar deschiderea ştuțului de măsură a nivelului rezervorului se face după minimum 15 minute de la terminarea descărcării autocisternei. Dacă la desfacerea cuplei rapide cu capac etanş aferentă ştuțului de măsură a nivelului în rezervor se constată emanații de gaze, rezervorul care este lângă robinetul cisternei şi apoi pe cea de la căminul gurilor de descărcare, manipulându-se astfel încât să se scurgă tot produsul rămas în Rezervor. Se decuplează apoi legătura de la ştuțul de preluare a vaporilor COV şi în final punerea la pământ. Se înscriu datele referitoare la recepția produsului şi se confirmă transportorului primirea cantităților înscrise în documente. Acumularea unor cantități de apă în rezervor, semnalizată cu ajutorul tijei de măsurare a nivelului, pe care se aplică o pastă specială ce-şi schimbă culoarea în prezența apei, poate fi realizată prin ştuțul de măsurare manuală a nivelului în fiecare rezervor, prin care se introduce dispozitivul de evacuare a apei, într-o construcție antiex. Se va limita la minimum posibil menținerea deschisă a ştuțului de măsurare manuală a nivelului în Rezervoare. Eventualele scurgeri/spargeri de rezervoare vor fi depistate în căminul prevăzut în acest scop, în cuva Rezervoarelor. Livrarea produselor petroliere Livrarea produselor petroliere se realizează prin pompele modulare. Pornirea pompelor se face la ridicarea pistolului de livrare al produsului. Pornirea şi oprirea acestora se poate realiza şi de la panoul de comandă din cabina stației. Pe panoul pompei de livrare sunt afişate produsul, cantitatea livrată, prețul de cost şi valoarea produsului livrat. Aceleaşi date sunt afişate şi pe display-ul calculatorului din cabină. Gestiunea produselor livrate, este ținută în permanență de calculatorul stației. 31

32 În caz de incendiu sau alt accident, oprirea pompelor se poate realiza de la un întrerupător general al TGD. Pompele de livrare a produselor petroliere sunt de o construcție specială fiind prevăzute cu un compresor de gaze cu turație variabilă. Turația compresorului este reglată automat în funcție de debitul de livrare al pompei, asigurând un debit de aspirație gaze egal cu debitul de alimentare al autovehicolului. Sistemul utilizat nu necesită o etanşare specială a pistolului la gura rezervorului autovehicolului. Amplasarea pompelor de livrare permite o uşoară supreveghere a activității acestora de la punctul de comandaă din cabina stației. Comanda de pornire şi oprire a pompelor se poate face local, prin ridicarea şi introducerea pistolului în lăcaşul său, după apăsarea unui buton amplasat la pompă, plata făcându-se la casierul ce circulă în zona pompelor sau la operatorul din cabină. Un panou de comandă amplasat în cabina stației permite pornirea livrării de către operatorul aflat în cabină şi programarea calculatorului pentru oprirea alimentării la livrarea cantităților prestabilite sau de o valoare prestabilită, plata făcându-se la operatorul din cabină. La cerere, calculatorul emite un bon conținând produsul, cantitatea, costul, T.V.A., ora, minutul şi data livrării. Un dispozitiv special montat la pistolul de alimentare, permite închiderea automată a livrării în caz de umplere a rezervorului autovehicolului, evitându-se astfel deversările şi pătrunderea lichidului în compresor. Furtunele sunt prevăzute cu dispozitive speciale pentru retractarea lor în corpul pompei, la finele operațiilor de livrare, avand culoarea cauciucului corespunzătoare culorii convenționale a produsului Descriere instalația de alimentare cu G.P.L. TIP SKID MONOBLOC Instalația de alimentare G.P.L la autovehicule tip SKID MONOBLOC este certificată CE. Schema instalația de alimentare GPL la autovehicule tip SKID MONOBLOC are următoarele componente principale: un recipient metalic de stocare GPL, cilindric, orizontal, suprateran cu o capacitate de 5000 litri (volum de apă). Acest rezervor este echipat cu racorduri pentru aparatura de măsură şi control, ventile şi armături de siguranță. pompa centrifugă antrenată de un motor electric de 4 KW de construcție; o pompă de distribuție GPL echipată cu aparatură de control al debitului distribuit, furtun cu pistol de alimentare şi aparatură de control; instalația electrică executată pentru mediu; instalația pneumatică pentru închiderea ventilului pneumatic de la distanță. Toate echipamentele sunt montate pe un cadru metalic fixate pe o fundație din beton armat. Instalația va fii inertizată cu gaz neutru (azot sau CO 2 ) înaintea operațiunii de umplere cu GPL conform Normativului NP 037/1999 pct Recipientul de stocare: Recipientul are o capacitate de 5000 litri (volum apă). Recipientul este prevăzut cu următoarele racorduri: Racord pentru alimentarea cu GPL în autocisternă Racord pentru conducta de aspirație a pompei centrifuge Racord pentru supapa de siguranță Racord pentru indicatorul de nivel Racord pentru returul fazei lichide şi a fazei de gaz Racord pentru manometru. Pe racordul de alimentare cu G.P.L. se montează gura de culare cu pistolul autocisternei. Gura de cuplare este prevăzută cu o supapă de siguranță care se deschide la presiune după pornirea pompei de 32

33 pe autocisternă. Volumul de stocare gaz petroler lichefiat este maxim 80% din capacitatea acestuia. Pe racordul de aspirație se montează o conductă care face legătură între bazinul de stocare şi pompa centrifugă. Pe această conductă se montează un ventil manual pentru închidere şi un ventil pneumatic de închidere cu acționare de la distanță. Recipientul de stocare este protejat împotriva supratensiunilor interne cu o supapă pneumatică cu arc care se deschide în atmosferă la depăşirea parametrilor stabiliți de producător (18 Kg.f/cm 2 17,65 bar). Supapa de siguranță este prevăzută cu o contrasupapă care se menține în poziția deschis permanent. Rolul acesteia este de a se bloca odată cu scoaterea supapei de siguranță pentru verificare. Supapa de siguranță va fi verificată anual pe standuri autorizate ISCIR şi sigilată cu sigiliul verificatorului. Pe racordul de indicator de nivel se montează un dispozitiv cu plutitor care indică existentul de G.P.L în procente din rezervor. Pe racordul fazei gaz se montează conducta de retur (by pass) a fazei gaz care este prevăzut cu supapă de suprapresiune şi un robinet manual cu rol de a prelua surplusul de fază lichidă dinspre pompa centrifugă în recipient. Pe recipient se montează un manometru care indică permanent presiunea de vapori din interiorul rezervorului. Recipientul este protejat împotriva radiațiilor solare cu vopsea albă pentru reflectarea razelor solare. Pentru protecție mai mică 1.00 ohm, Conform normativului NP 037/1999 pct şi 2.13 recipientul este marcat cu o bandă portocalie pe care scrie GAZ PETROLIER LICHEFIAT cu culoare albă. 2. Pompa centrifugă Pentru vehicularea fazei lichide a gazului dinspre recipient spre pompa de distribuție la autovehicule este prevăzută o pompă centrifugă. Aceasta este activă de un motor electric de 4 kw. Pe conductă de legătură dintre recipient şi pompa centrifugă sunt montate următoarele elemente: Un robinet de închidere cu acționare manuală O supapă de siguranță Un filtru de reținere a impurităților Un robinet pneumatic de închidere rapidă cu acționare pneumatică care este în poziția normal închis când nu este acționat Acționarea pompei centrifuge (pornire şi oprire) se face dintr-o manetă amplasată pe pompa de distribuție. Oprirea în caz de urgență se face dintr-un buton montat pe tablou electric. Acest buton are rolul de a opri curentul care intră în instalație şi totodată evacuează aerul sub presiune obligând robinetul pneumatic să închidă aspirația GPL din recipient spre pompa centrifugă. 3. Pompa de distribuție GPL la autovehicule Pentru distribuția GPL la autovehicule pe pompa de distribuție sunt montate următoarele elemente: Filtru fin de intrare în distribuitor; Separator de fază; Contor volumetric cu traductor de impulsuri Calculator electronic cu afişaj electronic al prețului şi cantității livrate; Supape şi valvă diferențială pe faza lichidă şi gazoasă; Aparatură de măsură şi control; Furtun flexibil prevăzut cu pistol de alimentare şi cuplaj de închidere automată în cazul smulgerii accidentale a furtunului. Pistolul de alimentare este realizat încât să permită circulația fluidului prin el numai după ce a fost cuplat la instalația de alimentare a autovehiculului. Caracteristicile tehnice ale pompei de distribuție: Debit minim: 5 l/min; Debit maxim 50 l/min; Cantitate minim livrată 5 l; 33

34 Presiunea maximă de lucru: 25 bar; Clasa de precizie: ±5%; Diametru conectare faza lichidă: DN 25(1 ); Faza gazoasă: DN 25(3/4 ); Potența maximă: 150W; Conectare electrică 220V,50Hz (alimentare generală) 220V, 50Hz (iluminare) Fluxul tehnologic şi modul de operare al instalației G.P.L. tip Skid Instalația va fii pusă în funcțiune după ce este inertizată cu azot sau CO 2. Autocisterna cu GPL întră în stație pe platforma betonată din incinta stației parcurgând traseul desenat în planşa zonare Excirculație cistenă. Viteza de circulație a autocisternei în incinta stației nu trebuie să depăşească 10 km/h. Aceasta va acționa pe perioada alimentării la o distanță de cel puțin 5.00 m față de SKID. Odată cu începerea operațiunii de alimentare a rezervorului SKID-ului, întreaga instalație devine neoperativă pentru distribuție GPL la autovehicule, interzicându-se totodată accesul autovehiculelor pe platforma stației. Se va izola rezervorul SKID-ului prin următoarele operațiuni: Pistolul de distribuție se va aşeza în locaşul său; Se va scoate de sub tensiune instalația şi se va închide robinetul pneumatic prin acționarea butonului de oprire. Conducătorul autocisternei va lua toate măsurile pentru imobilizarea acesteia (tragerea frânei de mână, blocarea roților). Înaintea începerii alimentării rezervorului, conducătorul autocisternei va lega cablul flexibil al prizei de pământ al cisternei la şasiul SKID-ului. Racordarea furtunului flexibil la recipientul instalației va fi efectuată tot de conducătorul autocisternei sub supravegherea personalului de deservire. După ce au fost luate toate măsurile de securitate se porneşte pompa autocisternei şi se introduc în rezervor SKID-ul 100 litri după care operațiunea se opreşte. Se verifică etanşeitatea îmbinărilor şi funcționarea aparatelor de măsură şi control. Dacă nu se constată nereguli se continuă activitatea de umplere a rezervorului ținându-se sub supraveghere permanentă aparatele de măsură de pe cisternă şi insalația SKID. Se consideră încărcarea terminată când indicatorul de nivel de pe rezervor indică 80% din capacitatea acestuia. După terminarea operațiunii de încărcare a rezervorului, conducătorul auto decuplează furtunul, îl derulează pe tambur, scoate împământarea şi evacuează autocisterna de pe platforma stației. Operațiunile în detaliu pe care le execută conducătorul auto sunt prevăzute în MANUALUL DE OPERARE AL AUTOCISTERNEI. După plecarea autocisternei operatorul verifică toate îmbinările instalației cu spumă de săpun. Punerea în funcțiune pentru livrarea GPL la autovehicule presupune următoarele operațiuni: alimentarea instalației cu energie electrică din tablou; alimentarea robinetului pneumatic cu presiune de aer pentru deschiderea acestuia; deschiderea robinetului manual de pe conducta de aspirație dintre rezervor şi pompă. Alimentarea autovehiculelor cu GLP presupune ridicarea pistolului din locaşul său, cuplarea acestuia la gura de umplere şi acționarea manetei de pornire. În timpul alimentării se vor urmării permanent controlul (afişajul), manometrul pompei de distribuție, etanşeitatea cuplării pistonului la gura de umplere a autovehiculului. Operațiunea de alimentare a autovehiculelor se face numai de personal autorizat ISCIR. Pe timpul alimentării autovehiculelor presiunea de lucru trebuie încadrată între 8-10 bar, iar atingerea nivelului de 80% în rezervorul autoturismului, pompa de distribuție se întrerupe automat. După terminarea operațiunii de alimentare a autovehiculelor se trece maneta pe poziția închis, se rulează pistolul de alimentare şi se aşează în locaşul său. 34

35 Cantitatea de GPL livrată este indicată pe afişajul instalației şi poate fi citită şi pe indicatorul de nivel al autovehiculului 2.3. ACTIVITĂȚI DE DEZAFECTARE La momentul studiului terenul in suprafat de 1300 mp este liber de sarcini si se incadreaza ca teren intravilan, curti constructii. 3 DEŞEURI Deşeurile produse ca urmare a realizării şi exploatării obiectivului Construire statie de distributie carburanti, spalatorie auto si statie GPL, in com. Lunguletu, sat Lunguletu, jud. Dambovita, se estimează separat pe cele două etape astfel: o o In perioada de execuție a lucrarilor de constructii; In perioada de exploatare PERIOADA DE EXECUȚIE A LUCRARILOR Deşeuri inerte şi nepericuloase Prin H.G. nr. 856/2002 pentru Evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase se stabileste obligativitatea pentru agentii economici si pentru orice alti generatori de deseuri, persoane fizice sau juridice de a tine evidenta gestiunii deseurilor. Evidenta gestiunii deseurilor se va tine pe baza Listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase prezentata in anexa 2 a H. G. 856/2002. Conform listei mentionate - deseurile din constructii se clasifica dupa cum urmeaza: _ pamant si materiale excavate sau dragate beton, caramizi, materiale ceramice si materiale pe baza de gips; _ lemn, sticla, materiale plastice si cauciuc _ asfalt, gudroane si produse gudronate _ metale (inclusiv aliajele lor) _ materiale izolatoare _ deseuri amestecate de materiale de constructie si deseuri din demolari Antreprenorul are obligatia, cf. H.G. mentionate mai sus, sa tina evidenta lunara a producerii, stocarii provizorii, tratarii si transportului, reciclarii si depozitarii definitive a deseurilor. Cantitatile de deseuri pot fi apreciate, global, dupa listele cantitatilor de lucrari. O parte a acestor deseuri vor fi reciclate in lucrarile de terasamente, in umpluturi, cat si pentru lucrari provizorii de drumuri, platforme, nivelari si ca material inert etc. In perioada de executie a lucarilor vor rezulta deseuri menajere de la personalul muncitor. Toate deseurile generate sunt colectate în pubele speciale amplasate la vedere. Beneficiarul are obligatia de a incheia contracte de prestări servicii cu firme autorizate pentru colectarea publică a deseurilor. In afara deseurilor prevazute in proiect, in bazele de utilaje si de productie se vor acumula deseuri specifice activitatii acestora. Se vor acumula cantitati importante de uleiuri de motor de la intretinerea utilajelor, piese metalice (piese de schimb de la reparatiile utilajelor), cauciucuri, resturi de betoane, resturi de asfalt, bitum si alte materiale de constructii. 35

36 Este dificil de facut o evaluare cantitativa a acestor deseuri, tehnologiile adoptate de antreprenor fiind prioritare in evaluarea naturii si cantitatii de deseuri. Activitățile din bazele de utilaje, statiile de beton si statiile de asfalt vor fi monitorizate din punct de vedere al protectiei mediului, monitorizare ce va cuprinde obligatoriu gestiunea deseurilor Deşeuri toxice şi periculoase Substantele toxice si periculoase pot fi: carburanti, lubrefianti si acidul sulfuric (de la baterii) necesar functionarii utilajelor, amorsa bituminoasa pentru hidroizolatie terasa, vopselele pentru finisajele interioare si exterioare si marcaje. Utilajele si mijloacele de transport vor fi aduse pe santier in stare normala de functionare avand efectuate reviziile tehnice si schimburile de ulei in ateliere specializate. Aceiasi procedura se va aplica si pentru operatiile de intretinere si incarcare acumulatori etc. Vopseaua pentru finisaje va fi adusa in recipienti etansi. Bidoanele goale vor fi restituite producatorilor (dupa caz). Amorsa bituminoasa este adusa pe amplasament in stare solida sub forma ambalata. Datorita surselor mentionate mai sus, rezulta o serie de deseuri, care conform H.G. nr. 856/2002 privind Evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, Anexa 2 sunt codificate astfel: - 08 deseuri de la utilizarea vopselelor deseuri de vopsele cu continut de solventi organici sau alte substante periculoase - 13 deseuri uleioase si deseuri de combustibili lichizi uleiuri de motor, de transmisie si de ungere usor biodegradabile ulei combustibil si combustibil diesel benzina alti combustibili (inclusiv amestecuri) PERIOADA DE EXPLOATARE Deşeuri inerte şi nepericuloase Deşeurile rezultate in urma activităților desfăşurate în cadrul stației de distribuție carburanți respectiv stației de alimentare G.P.L. sunt deşeurile menajere. Deşeurile menajere sunt rezultate din activitatea administrativă, produse de personalul angajat si de clienți. Aceste tipuri de deseuri sunt colectate in containere cu capac, special destinate acestui scop si sunt ridicate periodic de o firma autorizata in baza unui Contract de prestari servicii publice de salubrizare. Se consideră că deseurile menajere rezultate in cadrul stației nu constituie o sursă de poluare zonală a solului şi pânzei freatice, dacă sunt respectate condițiile de depozitare /valorificare, eliminare prezentate mai sus Deseuri toxice si periculoase Sursele de deseuri toxice si periculoase in perioada de exploatare sunt reprezentate de: - modul de gestionare, manipularea, depozitare a substantelor si preparatelor chimice utilizate care sunt toxice si chiar inflamabile. - modul de intretinere a separatorul de hidrocarburi, separatorului de grasimi si bazinului vidanjabil, precum si modul de eliminare a namolui colectat in aceste obiective. 36

37 3.2.3 Gestionarea substantelor si preparatele periculoase utilizate si cantitatile utilizate - motorina Euro Diesel 5 (rezervor de 50 mc), benzină fara Plumb 95 (rezervor de 30 mc); benzină super 98 (rezervor de 10 mc) si motorina top diesel ( rezervor de 10 cm). - gaz lichid lichefiat folosit in alimentarea autovehiculelor este un amestec de butan si propan. Acest amestec este facut de producător funcție de anotimpul când acesta este consumat. Cantitatea maximă care poate fi stocată in instalație este de 4000l. Beneficiarul va detine fise de securitate a fiecărui produs Modul de gospodărire, măsurile dotarile si amenajările pentru protecția mediului a). Produsele petroliere, în special benzinele, sunt produse cu un grad ridicat de inflamabilitate, ce produc vapori inflamabili chiar la temperaturi foarte scăzute. Vaporii degajați, atunci, când se amestec în anumită proporție, formează o atmosferă inflamabilă, care arde sau face explozie în prezența unei surse de foc. Există o atmosferă inflamabilă atunci când proporția vaporilor de carburanți în aer este între aproximativ 1 % (limita inferioară de explozie) şi 8% (limita superioară de explozie). Vaporii de produse petroliere sunt mai grei decât aerul şi în general nu pot fi dispersați uşor de către curenții de aer. Vaporii tind să curgă către porțiunile de teren joase, acumulându-se în rezervoare, canalizări, cămine şi alte construcții subterane. Produsele petroliere plutesc pe suprafața apei, şi de accea, pot produce şi crea pericole de incendiu şi explozie la mari distanțe de punctele lor de deversare. O atmosferă inflamabilă poate să fie prezentă în spațiile de vapori ale rezervoarelor conținând produse petroliere, chiar după ce acestea au fost îndepărtate. De asemenea, o atmosferă inflamabilă poate să apară atunci când îmbrăcămintea personalului de operare a fost contaminată cu produse petroliere. Transportul carburanților se realizează cu cisterne auto, iar descărcarea se face gravitațional prin furtune. La realizarea legăturilor între cisterne, şi rezervoare ca si la descărcarea acetor legături se pot forma amestecuri explozive carburantr-aer. Astfel de amestecuri se pot forma si la gurile de aerisire ale rezervoarelor. Din aceste motive gurile de descărcare si ale aerisirilor sunt amplaste in afara zonelor de circulație normală, iar gurile de aerisire sunt ridicate la 4m deasupra solului si prevăzute cu opritoare de flăcări. De asemenea pentru limitarea la maxim a posibilității de formare a amestecurilor explozive este prevăzută recuperarea vaporilor de carburanți din rezervoarele supuse umplerii. b) Pentru instalația G.P.L. producătorul a prevăzut eventualele defecțiuni poare pot apărea în timpul exploatării acesteia. Pe tabloul de comandă există un buton care poate fi activat si izoleză toate elemenetele instalației (întrerupe curentul electric, închide calculatorul, închide pneumatic ventilul pentru izolarea bazinului de stocare). In perioada de operare se impun urmatoarele masuri pentru prevenirea si reducerea cantitatii de deseuri toxice si periculoase: Educarea, constientizarea si instruirea personalului din statia peco privind modul corect de gestionare, depozitare si eliminare a deseurilor toxice si periculoase. Instituirea personalului administrativ care sa monitorizeze starea de curatenie a incintei, si obiectivelor din cadrul statiei si spatiilor de depozitare a carburantilor si substantelor chimice si care sa aplice sanctiuni in caz de nerespectare a regulilor impuse Administratorul cladirii trebuie sa incheie contracte cu unitati specializate care sa asigure neutralizarea, eliminarea si tranportului deseurilor toxice si periculoase. 37

38 Modul de gospodarire a deseurilor in perioada de constructie se prezinta sintetic in cele ce urmeaza. Tabelul 5. Modul de gospodarire a deseurilor in perioada de constructie Amplasament Tip deseu Mod de colectare / evacuare OBSERVATII Organizare de santier Menajer sau asimilabile (inclusiv resturi de la prepararea hranei) Deseuri metalice In interiorul incintei se vor organiza puncte de colectare prevazute cu containere de tip pubela. Periodic acestea vor fi golite in masinile de salubritate. Se vor colecta temporar in incinta, pe platforme si/sau in containere specializate sau zone delimitate. Vor fi valorificate in mod obligatoriu prin unitati specializate de prestari servicii. Se vor pastra evidente stricte privind datele calendaristice, cantitatile eliminate si identificatorii mijloacelor de transport utilizate. Organizare de Santier si Front de lucru Deseuri materiale de constructii Slamuri petroliere Deseuri lemn Acumulatori uzati Anvelope uzate Hartie si deseuri specifice activitatii de birou Aparitia acestei categorii de deseuri implica o abordare specifica. Din punct de vedere al potentialului contaminant aceste deseuri nu ridica probleme deosebite (fiind vorba in special de resturi de beton, mixturi asfaltice). In ceea ce priveste valorificarea si eliminarea lor se pot propune mai multe metode: - Valorificarea locala in pavimentul de exploatare; - Depunerea in gropile de imprumut ajunse la cota finala de exploatare; - Utilizarea ca material inert in cadrul depozitelor de deseuri utilizate in zona. Aceste deseuri sunt generate cu periodicitate mica. Avand in vedere caracterul lor periculos (imflamabilitate si toxicitate pentru organisme) se propune colectarea in recipienti metalici inchisi care vor fi depozitati in conditii de siguranta. Aceste deseuri vor fi in mod obligatoriu predati catre unitati autorizate. Colectarea acestor deseuri va fi efectuata selectiv, ele urmand a fi valorificate in functie de dimensiuni ca accesorii si elemente de sprijin in lucrarile de constructii. Utilizarea ultima va fi ca material combustibil deseu lemnos catre populatie. Materiale cu potential periculos atat asupra mediului inconjurator cat si a manipulantilor. Vor fi stocate si depozitate corespunzator, sub cheie in vederea valorificarii. In cadrul spatiilor de depozitare pe categorii a deseurilor va fi rezervata o suprafata si anvelopelor. Se recomanda ca in cadrul caietelor de sarcini antrepenorului sa-i fie solicitata prezentarea cel putin a unei solutii privind eliminarea acestor deseuri catre o unitate economica de valorificare. Hartia va fi colectata si depozitata separat de celelalte deseuri, in vederea valorificarii. Beneficiarul a incheiat patru contracte de prestari servicii de salubrizare cu firma autorizata S.C. COMPANIA ROMPREST SERVICE S.A., Deseuri tipice pentru organizarile de santier din Romania. Se recomanda interzicerea in mod expres prin acordul de mediu a arderii acestor materiale. Aprovizionarea cu materii prime şi materiale auxiliare in perioada de executie a lucrarilor se va face astfel încât să nu se creeze stocuri, care prin depreciere să ducă la formarea de deşeuri. Zonele de depozitare a deşeurilor vor fi clar delimitate, marcate, iar containerele vor fi inscripționate. Operațiunile si practicile de management al deşeurilor se vor consemna intr- un registru special, care va fi pus in orice moment la dispoziția autoritarilor de mediu. Beneficiarul are obligația să încheie/mentina contracte de prestări servicii cu firme autorizate de colectarea publică a diferitelor tipuri de deşeuri. 38

39 Colectarea şi depozitarea deşeurilor periculoase se face cu respectarea tuturor măsurilor impuse de legislația în vigoare în funcție de natura şi proprietățile deşeului, iar apoi pot fi eliminate periodic numai prin firme autorizate. Se vor respecta prevederile legale în vigoare în domeniul deşeurilor şi recomandările celor mai bune tehnici disponibile. Atât în timpul perioadei de execuție a lucărilor de constructii cât şi în timpul folosintei constructiei, beneficiarul şi antreprenorul general au obligația de a gestiona şi/sau depozita deşeurile rezultate în urma activităților prestate, respectând normele legislative în vigoare: Legea nr. 426/2001- pentru aprobarea OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor; Legea nr. 465/2001 pentru aprobarea OUG nr. 16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile; HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, Legea nr. 360/2003 completată cu Legea nr. 263/2005 privind regimul substanțelor şi preparatelor chimice periculoase. HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, HG. Nr. 856/2002- privind evidenta gestiunii deşeurilor si pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase; HG 1132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor si al deseurilor de baterii si acumulatori. HG nr. 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate. H.G. Nr. 441/ pentru modificarea si completarea Hotărârii Guvernului Nr. 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate; 4 IMPACTUL POTENȚIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERĂ ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA La modul general ramura Constructii, la faza de executie, este considerata ca avand un potential impact semnificativ asupra mediului. Referindu-ne strict la obiectivul "Construire statie de distributie carburant, spalatorie auto si statie GPL" in com. Lunguletu, sat Lunguletu, jud. Dambovita care face obiectul acestui studiu, se considera ca prin proiectul tehnic sunt luate masuri asiguratoare de diminuare a impactul negativ ce se poate manifesta asupra mediului pe perioada de executie a lucrarilor si de functionare. Necesitatea si oportunitatea acestor noi activitati consta in crearea unei noi unitati mici cu capital privat pentru prestari servicii catre populatie, cu asigurarea unor noi locuri de munca si cu reducerea distantei parcurse de autovehicule pentru alimentare cu carburanti. În perioada de execuție potential impact negativ Cu toate ca in prezent datorita tehnologiilor de executie moderne, a unor materiale putin agresive pentru mediu si a unei mecanizari avansate, perioadele de executie s-au diminuat mult, ceea ce reduce timpul de impact pe un amplasament, efectele respective pot fi in esenta urmatoarele: schimbari ale peisajului actual emisii importante de praf si noxe chimice produse de gazele de esapament de la motoarele extrem de puternice ale mijloacelor de transport si a utilajelor mecanice. disconfort prin poluare fonica, luminoasa, vibratii si emiterea de noxe, cauzat populatiei din apropierea santierelor. 39

40 posibilitatea aparitiei unor conflicte sociale intre populatia locala si personalul muncitor, in general mai violent si care va fi destul de numeros in timpul executiei lucrarilor. potential impact pozitiv procurarea de materiale de constructii, semi ori prefabricate, aprovizionarea cu carburanti si lubrefianti, repararea si intretinerea mijloacelor de transport si a utilajelor. dezvoltarea unui flux comercial pentru bunuri de consum crearea temporara de locuri de munca În perioada de exploatare Asigurarea unor spatii moderne de distributie carburanti Amenajarea unui amplasamnet cu cladiri moderne, spatii verzi, si locuri de parcre, pentru care sunt asigurate deasemnea, toate utilitatiile si facilitatiile Dezvoltarea si modernizarea unui zone degradate Scopul pricipal al Raportului la Studiul de impact asupra mediului este de a lua in considerare elementele de impact negativ, de a analiza si propune masuri si solutii de eliminare sau reducere a lui, daca este cazul, de a maximiza elementele de impact pozitiv, astfel incat lucrarile sa se incadreze cat mai bine in cadrul actual, sa reduca situatiile de conflict si sa asigure o dezvoltare durabila a zonei evaluate APA Date privind amplasamentul Pe amplasamentul evaluat s-a remarcat la cota naturală a terenului un strat de pământ vegetal cu grosimea de 0,30 m, urmat cu un strat cu grosimea cuprinsă între 0,30-4,50 m- argila galben-cafenie, prafoasa, plastic consistenta spre vartoasa, slab nisipoasa, 4,00-4,50 m pietris marunt cu nisip si liant argilos. Concluzii şi recomandări ale studiului geotehnic Din corelarea datelor funizate de cartarea geologo-tehnica de suprafata cu datele obtinute din forajele geotehnice executate, s-au concluzionat urmatoarele 1. Terenul destinat viitorului obiectiv este plan, stabil, lot mobilat la data efectuarii cartarii de suprafata, fara fenomenele fizico-geologice de instabilitate sau de degradare a terenului; 2. Stratul acvifer freatic superficial este situat la cca. -6,00-6,50 m de la cota terenului natural; Alimentarea cu apă Alimentarea cu apă în perioada de construcție In perioada de construcție, punctul de lucru va fi alimentat cu apa potabila prin peturi si bidoane de apa plata, iar pentru apa tehnologica se vor folosi sursele de pe amplasament. Bilanțul consumului de apă (mc/an) in perioada de construcție se prezintă in tabelul 6. 40

41 Tabelul 6. Bilanțul consumului de apă (mc/an) in perioada de construcție Proces tehnologic Sursa de apa Consum total de apa mc/an total Consum menajer/ tehnolog ic Ape prelevate din surse Apa subterana Apa de suprafata Pentru compenasrea pierderilor in sistemele cu circuit inchis Apa de la propriu obiectiv Apa recirculata Consum menajer Surse din zona Constructii Apa de la late obiective Necesarul de apă in perioada de execuție este determinat prin consumurile din fluxul tehnologic: prepararea betoanelor ( nu vor fi realizate pe amplasament), corectarea umiditatii umpluturilor in vederea compactarii, asigurarea prepararii amestecurilor pe baza de apa: mortare pentru tencuieli si zidarie, gleturi, amorse, vopsele lavabile, asigurarea umiditatii betoanelor dupa turnare plansee, precum si consumul menajer Alimentarea cu apă pe perioada folosinței Alimentarea cu apa rece a cladirii se face prin realizarea unui bransament din polietilena de inalta densitate avand un diametru de ϕ 25,00 mm, de la reteaua de apa existenta pe strada in zona respectiva. La limita de proprietate se va amplasa un camin apometric din beton armat cu dimensiunile 1,2m x 1,2m x 1,2m (poate sa fie si prefabricat din material plastic). In prezentul proiect sunt prinse instalatiile de la caminul apometric, pana la cladire, proiectul pentru alimentare de la retea pana la caminul apometric va fi cuprins in cadrul taxei de racordare si va fi realizat de catre regia locala de apa. Bransamentul de apa rece intra in cladire prin fundatie, la cota - 0,80 m (cota la generatoarea superioara a conductei), fata de cota terenului amenajat, pentru evitarea inghetului. Inainte de intrarea in cladire se executa o ramificatie care alimenteaza cu apa rece spalatoria. La intrarea in spalatorie se executa un camin de beton unde se poate face golirea instalatiei din spalatorie. Bilanțul consumului de apă (mc/an) in perioada de folosinta a statiei se prezintă in tabelul 7. Tabelul 7. Bilanțul consumului de apă (mc/an) in perioada de folosinta Categoria de folosinta Apa potabila si menajera Consum spalatorie auto si intretinere incinta Sursa de apa Retea proprie Consum total de Apa (mc/an) 2000 total Consum potabil si menajer Ape prelevate din surse Apa subterana Apa de suprafata Pentru compenasrea pierderilor in sistemele cu circuit inchis Apa recirculata Apa de la propriu obiectiv Apa de la late obiective Alimentarea cu apa rece a cladirii se va face printr-un bransament de la reteaua stradala existenta in zona. 41

42 Se propune realizarea unui bransament din polietilena de inalta densitate PN 10, cu DN 25 mm. La limita de proprietate se va amplasa un camin apometric din beton armat cu dimensiunile 1,2 m x 1,2 m x 1,2 m (poate sa fie si prefabricat din material plastic). Conducta de apa se va monta ingropata intr-un strat de nisip de 20 cm la adancimea de minim 80 cm fata de cota teren amenajat pentru evitarea inghetului. Deasupra la distanta de 30 cm se monteaza o banda avertzoare de culoare albastra. In conformitate cu prevederile art.7.2. din NP , deoarece benzinaria este amplasata in localitatea in care exista retea publica de apa aceasta se va echipa cu instalatie de hidranti exteriori cu debit de minim 5l/s, asigurandu-se minim un hidrant exterior dispus la maxim 120 m fata de obiectele incintei statiei si dotarea cu accesorii necesare de trecere a apei ( hidrant portativ, furtunuri tip C, tevi de refulare, chei, etc.) Beneficiarul are in sarcina sa monteze un hidrant exterior la mai putin de 120 m, daca nu exista unul la distanta aceasta. Stingerea din exterior a unui eventual incendiu va fi asigurata si prin accesul masinii de pompierii din drumul de acces. Executia terasamentelor si sapaturilor se vor face obligatoriu folosind: sprijiniri, parapeti de-a lungul santurilor si podete de trecere Evacuarea apelor uzate Rețele de canalizare Instalații interioare de canalizare ape uzate Apele uzate menajere rezultate de la consumatorii din cladire se vor colect prin colane orizontale montate ingropat sub pardoseala parterului si partial in sapa. Conductele de canalizare menajera se vor executa din tuburi de polipropilena ignifuga si vor avea diametre de 40 x 1,80 mm, 50 x 1,80 mm si 110 x 2,70 mm. Pantele conductelor de canalizare vor fi de 0,035 pentru conducte cu Dn 40, 50 mm si de 0,02 pentru conducte cu Dn 110. Au fost prevazute sifoane de pardoseala pentru preluarea eventualelor scurgeri in grupurile sanitare. Pe coloanele de scurgere cu legaturi la obiectele sanitare s-au prevazut piese de curatire la baza coloanei, deasupra ultimei ramificatii. Inaltimea de montaj a piesei de curatire va fi de (0,4-0,8) m fata de pardoseala. Ventilarea primara (directa) a instalatiilor de canalizare se va realiza prin prelungirea pana sub centura (grinda) de beton armat de sub acoperis si apoi prin unerea in legatura cu atmosfera. La iesirea din perete se va monta o grila metalica cu ochiuri marunte pentru protectie. Imbinarea tuburilor si a pieselor speciale (ramificatii, coturi, reductii, etc.) se face prin mufare Retele exterioare de canalizare Apele uzate sunt de patru feluri: ape uzate menajere de la magazin, ape uzate pluviale de pe spatiile verzi si pe acoperisuri, ape uzate de la spalatorie si ape uzate posibil infestate cu hidrocarburi de pe suprafetele betonate din incinta. Apele uzate menajere colectate de la consumatorii din cladire vor fi preluate printr-o retea exterioara, camine de vizitare din beton si conduse direct la bazinul vidanjabil. Apele uzate pluviale de pe platformele betonate, posibil a fi infestate cu hidrocarburi vor fi trecute printr-un separator de namol si hidrocarburi si apoi deversate in bazinul vidanjabil. Se va construi un bazin vidanjabil din beton, perfect etans, avand dimensiunile de 4,00 x 4,00 m x 3,5 m. 42

43 Apa din bazin ori de cate ori este nevoie se va vidanja si se transporta la cea mai apropiata statie de epurare oraseneasca. Conductele de canalizare prevazute vor fi din conducte de PVC - KG - SN 4, cu garnitura, cu diametrele de 110,00 mm si DN 200,00 mm, caminele de canalizare sunt din beton. Conductele se vor monta cu panta de minim 2 spre bazinul vidanjabil, se monteaza ingropat pe un pat de nisip de minim 30 cm grosime. Panta a fost astfel aleasa incat sa asigure o viteza minima de autocuratire V min =0,7 m/s si sa depaseasca viteza maxima admisa V max =3 m/s. La executia terasamentelor s-au prevazut sprijiniri, parapeti de-a lungul santurilor si podete de trecere. Dirijarea apelor pluviale la caninele de canalizare se va face prin realizarea sistematizarii verticale a terenului. In vederea pre-epurarii apelor pluviale de pe suprafetele betonate potential contaminate cu hidrocarburi se va amplasa un separator de hidrocarburi si grasimi. Pentru acumularea apelor uzate se va realiza un bazin din beton amplasat subteran, cu dimensiunea in plan de 4,00x4,00 m si cu adancimea de 3,50 m, prevazut cu gura de vizitare si vidanjare, protejata cu un capac metalic Managementul apelor uzate Având în vedere natura lucrarilor, organizarile de santier si destinatia constructiei, putem considera ca atat in perioada de executie, cat si in perioada de expoatare, exista potentiale surse de ape uzate Managementul apelor uzate în perioada de construcție In perioada de execuție a constructiei, principalele surse de generare a apelor uzate sunt reprezentate prin: o apele uzate menajere, rezultate de la muncitori o ape uzate provenite din pierderile tehnologice de la prepararea betoanelor si spălarea padocurilor in care sunt depozitate temporar agregatele,etc; o Apele uzate rezultate dupa prepararea diferitelor amestecuri pe baza de apa pentru realizarea finisajelor; o apele meteorice căzute pe platformele de lucru ale organizării de santier. Cantități şi caracteristici fizico-chimice ale apelor uzate evacuate Concentrațiile poluanților de interes pentru apele menajere sunt estimate la următoarele valori: _ C susp 250 mg/l, _ CCBO5 150 mg/l, _ C grăsimi 25 mg/l. In aceste condiții debitele masice de ape uzate menajere provenite de la personalul muncitor in fronturile de lucru ale constructiilor sunt următoarele: _ suspensii: 658 m 3 /an X 0,80 X 250 g/m 3 = 131,60 kg/an _ CBO5: 658 m 3 /an X 0,80 X 150 g/m 3 = 79 kg/an _ grăsimi: 658 m 3 /an X 0,80 X 25 g/m 3 = 13,16 kg/an Pentru apele uzate fecaloid menajere provenite din organizarea de santier se vor folosi toalete publice din zona sau se vor instala toalete ecologice in punctul de lucru. 43

44 Pierderile din fluxul tehnologic de preparare a betoanelor se constituie in ape uzate incărcate cu particule de ciment, aditivi si parte fină din agregate. Aceste pierderi sunt apreciate la 5% din cantitatea de apă tehnologică. Apele meteorice spală suprafețele betonate, padocurile cu anrocamente si agregate, antrenează particulele solide, pulberile si eventualii poluanți proveniți din pierderile de la utilaje, constituind in felul acesta o sursă de poluare a mediului. Apele uzate meteorice generate in perioada de execuție au fost estimate la 380 m 3 /an. Apele uzate generate in perioada de execuție a constructiilor nu se refolosesc Managementul apelor uzate în perioada de folosință In perioada exploatarii sursele de generare a apelor uzate sunt: grupurile sanitare apele uzate rezultate de la spalatoria auto aplele pluviale rezultate din spalarea acoperisului, aleilor, platformei betonate Bilantul apelor in incinta este sintetizat in figura 1. Reteaua de alimentare cu apa din zona Q c = 10 mc/zi Nevoi igienico sanitare magazin Bazin vidanjabil Q uz or max = 0,27 l/s Spalatoria auto Separator grasimi Acoperisuri cladiri Canalizare pluviala Alei, platforme betonate Separator de namol si hidrocarburi Bazin vidanjabil Figura 1. Bilanțul apei pentru obiectivul evaluat 44

45 Tabelul 8. Bilantul apelor uzate pe perioada de folosinta a cladirii Totalul apelor generate Ape uzate evacuate Ape directionate spre reutilizare Sursa mc/zi mc/an mc/zi menajera mc/an mc/zi Pluviale mc/an mc/zi In acest obiectiv mc/an mc/zi Catre alte obiective mc/an Grupuri sanitare 1, , Spalatoria auti, Spalare platforme, pardoseli, acoperisuri, alei 7, , Cantități şi caracteristici fizico-chimice ale apelor uzate evacuate Beneficiarul are obligația să respecte limitele prevăzute de Normativul privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor (NTPA-002/2005) aprobate prin HG nr. 188/2002 privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate, modificata si completata de HG nr. 352/2005). o Măsuri pentru micşorarea cantității de ape uzate şi de poluanți Pentru micşorarea cantității de apa uzată se are în vedere: utilizarea rationala a apei potabile si la grupurile sanitare; utilizarea rationala a apei pentru spalarea platformelor betonate interioare si exterioare; intretinerea drumurilor de acces pentru a evita murdarirea rotilor autovehiculelor; Surse de poluare a apei şi emisii de poluanți Sursele de poluare a apelor în perioada de execuție In perioada de executie a constructiei proiectate sursele posibile de poluare a apelor sunt: o executia propriu-zisa a lucrarilor, o traficul de santier Manipularea si punerea in opera a materialelor de constructii (beton, agregate etc) determina emisii specifice fiecarui tip de material si fiecarei operatii de constructie. Se pot produce pierderi accidentale de materiale, combustibili, uleiuri din masinile si utilajele santierului. Volumele de particule solide mobilizate prin eroziune la lucrari de constructie nu sunt neglijabile. Eroziunea pamantului, cu efect negativ asupra apelor de suprafata, nu se manifesta si nu se va manifesta in perioada de executie. De asemenea, ploile care spala suprafata santierului pot antrena depunerile de solul decopertat. Traficul greu, specific santierului, determina diverse emisii de substante poluante in atmosfera (NOx, CO, SO 2 - caracteristice carburantului motorina - particule in suspensie etc). De asemenea, vor fi si particule rezultate prin frecare si uzura (din calea de rulare, din pneuri). Atmosfera este si ea spalata de ploi, astfel incat poluantii din aer sunt transferati in ceilalti factori de mediu (apa subterana, sol etc). 45

46 In ceea ce priveste organizarile de santier trebuie acordata o atentie sporita protectiei mediului in aceste locatii. Statiile de alimentare cu carburanti si de intretinere a utilajelor si mijloacelor de transport sunt surse potentiale de poluare a apelor de suprafata si subterane. Organizarile de santier, functie de complexitatea activitatii acestora, trebuie, de asemenea, avizate si controlate din punct de vedere al protectiei mediului. In categoria surselor potentiale de poluare a apelor trebuie inclusa si poluarea accidentala rezultata din posibilele accidente de circulatie in care sunt implicate cisterne ce transporta substante periculoase Surse de poluare a apei şi emisii de poluanți în perioada de funcționare Surse de impurificare a apelor in perioada de functionare sunt date de: o evacuarea de ape uzate menajere in reteaua de canalizare incarcate cu poluanti peste limitele prevăzute de Normativul NTPA 002/2005 privind condițiile de evacuare a apelor uzate în rețelele de canalizare ale localităților şi direct în stațiile de epurare. o Evacuarea apelor uzate rezultate din spalarea pardoselilor si a apelor pluviale care spala acoperisul si platformele betonate ale parcării incarcate cu poluanti peste limitele prevăzute de Normativul NTPA 002/2005 privind condițiile de evacuare a apelor uzate în rețelele de canalizare ale localităților şi direct în stațiile de epurare Impactul produs asupra apelor Impactul produs asupra apelor în perioada de construcție Se apreciaza ca emisiile de substante poluante (provenite de la traficul rutier specific santierului, de la manipularea si punerea in opera a materialelor) care ajung direct sau indirect in apele subterane nu sunt in cantitati importante si nu modifica incadrarea in categorii de calitate a apei. Cantitatile de poluanti care vor ajunge in mod obisnuit in perioada de executie in cursurile de apă nu vor afecta ecosistemele acvatice sau folosintele de apa Numai prin deversarea accidentala a unor cantitati mari de combustibili, uleiuri sau materiale de constructii s-ar putea produce daune mediului acvatic. In ceea ce priveste posibilitatea de poluare a stratului freatic, se apreciaza ca si aceasta va fi relativ redusa. Se va evita depozitarea carburantilor pe amplasament, iar intretinerea utilajelor (spalarea lor, efectuarea de reparatii, schimburile de piese, de uleiuri, alimentarea cu carburanti, etc ) numai in locurile special amenajate (pe platforme de beton, prevazute cu decantoare pentru retinerea pierderilor). Pentru apele uzate care vor rezulta de la organizarile de santier se va impune respectarea limitelelor de incarcare cu poluanti conform NTPA 002/2005 deoarece apele uzate se vor evacua intr-o retea de canalizare Impactul produs asupra apelor în perioada de funcționare Prin masurile proiectate privind retele de canalizare ape menajere si ape pluviale, se apreciaza ca vor fi respectate limitele prevăzute de Normativul NTPA 002/2005 privind condițiile de evacuare a apelor uzate în rețelele de canalizare ale localităților şi direct în stațiile de epurare Măsuri de diminuare a impactului Măsuri de diminuare a impactului în timpul execuției In functie de sursa de poluare si poluantul produs se impun urmatoarele măsuri de protecție: 46

47 Tehnologia de executie - terasamentele si fundatiile se vor executa conform graficului de executie urmarindu-se ca executarea infrastructurii si suprastructurii sa se faca destul de rapid, astfel incat ploaia sa nu le surprinda deschise prea mult timp ; - se recomanda ca executia lucrarilor de infrastructura sa nu se inceapa decat daca se asigura continuarea executiei la structura propriu-zisa. Utilajele terasiere si de transport - utilajele de transport si de lucru care vor lucra la executia lucrarilor vor fi verificate in ceea ce priveste starea lor tehnica. Proprietarii acestora vor fi obligati sa prezinte documentele care sa ateste acest lucru; - repararea utilajelor se va efectua in spatii amenajate corespunzator, in afara santierului. In acest scop utilajele defecte vor fi transportate in afara santierului; - schimbul de ulei se va face cu masuri maxime de precautie; - se interzice spalarea masinilor sau a utilajelor in zona de lucru. Activitatea umana - deseurile menajere se vor depozita in containere sau pubele special amplasate in incinta santierului in acest scop. Continutul acestora se va elimina prin serviciul de salubritate local; - se interzice cu desavarsire arderea organizata sau nu a deseurilor. Cenusa rezultata poate contamina atat solul, cat si apa de suprafata; vor mari turbiditatea acesteia. Lucrarile de executie vor avea loc cu respectarea conditiilor de protectie a mediului inconjurator. Se va urmari: - manipularea cu atentie a utilajelor; - respectarea cailor de acces pentru utilaje; - respectarea locului de parcare si de reparatii pentru utilajele si mijloacele de transport; - respectarea tehnologiei de executie; - manipularea materialelor de constructii numai in spatiul destinat lucrarilor; Măsuri de diminuare a impactului în timpul exploatării Măsurile luate prin proiect pentru protecția factorului de mediu apa, vor fi prezentate in functie de sursa de emisie a poluantului. Intretinerea retelelor de canalizare - intretinerea retelelor de canalizare, a rigolelor de colectare a apelor uzate rezultate din spalarea pardoselilor si asigurarea reviziilor periodice pentru toate retelele interioare si exterioare din incinta. - - intretinerea si vidanjarea periodica a separatoarelor de grasimi si hidrocarburi si a bazinul vidanjabil. Deseurile propriu-zise - interzicerea depozitării dezorganizate sau neautorizate pe platforme altele decât cele destinate stocarii deseurilor In acest fel se va evita: - introducerea ilegala de deseuri in zone neamenajate; - baltirea apei in zonele de depozitare; Activitatea umana In fapt ea este cea care influenteaza in mod direct toata strategia de exploatare, monitoring si eficienta a masurilor de prevedere luate prin solutiile de proiectare. Lucrarile prevazute pentru scurgerea apelor meteorice vor impiedica stagnarea apei pe platformele incintei, contribuind la pastrarea suprafetei acesteia in conditii bune. 47

48 4.2. AERUL Date generale Condiții de climă şi meteorologice pe amplasament Clima perimetrului cercetat este temperat-continentală, specifică zonei de câmpie. Din punct de vedere climatic zona se caracterizează prin următoarele valori: - temperatură medie anuală : C - temperatură minimă absolută : 28,3 0 C - temperatură maximă absolută : +40,4 0 C - precipitații medii anuale : 650 mm/mp - adâncimea maximă de îngheț : 0,9 m conf. STAS 6054/77. Precipitațiile medii anuale au valoari cuprinse in intervalul mm/mp şi reprezintă media valorilor înregistrate de - a lungul a 10 ani. Lunile cele mai ploioase sunt lunile iunie cu 80 mm/m 2 iar in luna februarie, luna cea mai scăzuta in precipitații cu 35 mm/m 2. Vânturile. Un alt factor important al climei il reprezintă determinarea mărimii şi direcției vanturilor. Astfel putem concluziona ca direcția predominantă a vanturilor este cea nord-estică (16,6%) şi sudvestica (16,2%). Calmul înregistrează valoarea procentuală de 17,5% iar intensitatea medie a vanturilor la scara Beaufort are valoarea de 1,2-2,8 m/s. Adâncimea maximă de îngheț este de 0,90 m STAS 6054/77, iar frecvența medie a zilelor de iarnă cu t > 0 C este de 111,3 zile/an. Valorile coeficienților K s =0,20 (zona C) şi T c =1,00 sec. Conform raionării geoseismice a terenului României, comuna se încadrează în zona de protecție antiseismică conform P 100/92 in zona D având Tc= 1,5 sec si Ks= 0,16. Condițiile de dispersie Factorii care determină condițiile de dispersie a poluanților sunt vântul, ca direcție si viteză si stratificarea termică a aerului. Vânturile sunt influențate de relief atât ca direcție cât şi ca viteză. Vitezele medii anuale oscilează 1.2-2,8 m/s. Cele mai slabe condiții de dispersie, in special pentru sursele de joasă inălțime şi emisiile necontrolate în apropierea suprafeței active (nivelul solului) se realizează în condiții de stratificare stabilă şi foarte stabilă, care prezintă o frecvență de ~ 16%. Pentru zona aferentă amplasamentelor in procesul de dispersie a poluanților, la înălțime mică, va acționa circulația locală de tipul brizelor Surse şi poluanți generați Identificarea şi caracterizarea surselor de poluanți atmosferici aferente obiectivului Proiectul analizat face parte din categoria lucrarilor de constructii civile. Este vorba despre desfasurarea pe o suprafată de 1300 mp bine delimitată, a unui volum mare de lucrari de constructii, intr-o zona rurala. Sursele de impurificare a atmosferei aferente proiectului sunt reprezentate de: In faza de executie: executarea lucrarilor de dezafectare minima a zonei; 48

49 sapatura mecanizata executarea lucrarilor aferente realizarii constructiei : infrastructura, suprastructura, arhitectura si finisaje executarea retelelor apa canal, electrice, si gaze amenajari drumuri, platforme si imprejmuiri Aceste activitati sunt caracterizate in special prin manevrarea unor materiale de constructii si materiale minerale (balast, nisip, asfalt) in cadrul operatiunilor de construire a celor doua corpuri de cladire. Surse mobile de ardere vor fi intens reprezentate in aceasta perioada, fiind vorba despre utilajele angrenate in operatiunile de transport / excavare / compactare/ imprastiere balast, pamant, beton, asfalt etc. In faza de exploatare: surse mobile de ardere reprezentate de vehiculele auto; surse aferente activitatilor administrative (centrala termica); Aferent celor doua perioade caracteristice privind implementarea proiectului amenajarea facilitatilor lucrari de constructii si exploatarea curenta a acestora), vor fi detaliate in sectiunile urmatoare caracteristicile si parametrii surselor de poluare Surse de poluanți atmosferici în perioada de execuție a lucrărilor prevăzute în proiect Surse aferente lucrarilor de terasamente - se incadreaza in categoria surselor libere la sol, discontinue, cu un regim maxim de 10 ore/zi in perioadele de executare a lucrarilor (sezonul cald). Aria de manifestare a acestor surse corespunde exclusiv suprafetei afectate incintelor construite si a drumului de acces. Operatiunile de manevrare a materialelor care se constituie in surse de impurificare a atmosferei sunt reprezentate de: Sapaturi pentru: o Decopertarea solului actual; o Excavari pentru fundarea constructiilor Umpluturi o o Depunerea si compactarea in straturi elementare a pernelor de balast utilizate in fundarea constructiilor care va imbunatatii terenul dinafara ariei construite, sub viitoarele obiective. Eroziune eoliana. Turnarea betoanelor pentru fundatii si platforme rutiere. Poluantii atmosferici caracteristici lucrarilor de terasamente sunt particulele de provenienta naturala (praf terestru) emise in timpul manevrarii pamantului si prin eroziunea eoliana de pe solul descoperit. Emisiile de praf variaza adesea in mod substantial de la o zi la alta, in functie de nivelul activitatii, de operatiile specifice si de conditiile meteorologice dominante. O mare parte a acestor emisii este generata de traficul echipamentelor si autovehiculelor de lucru pe drumurile temporare din amplasamentul constructiei. Natura temporara a lucrarilor de constructie le diferentiaza de alte surse nedirijate de praf, atat in ceea ce priveste estimarea, cat si controlul emisiilor. Realizarea constructiei sau a fundatiilor viitorului 49

50 obiectiv consta intr-o serie de operatii diferite, fiecare cu durata si potentialul propriu de generare a prafului. Cu alte cuvinte, emisiile din amplasamentul unei constructii au un inceput si un sfarsit care pot fi bine definite, dar variaza apreciabil de la o faza la alta a procesului de constructie. Aceste particularitati le diferentiaza de marea majoritate a altor surse nedirijate de praf, ale caror emisii au fie un ciclu relativ stationar, fie un ciclu anual usor de evidentiat. Debitele masice de poluanti s-au determinat cu metodologia AP-42/1998, luand in considerare volumele de materiale manevrate, categoriile principale de lucrari (vezi tabelul 9) si suprafetele de sol afectate de lucrari. Tabelul 9. Volumele de materiale manevrate Etapa Cantitate (m 3 /an ) Sapatura mecanizata (mc) 840 Umplutura/nivelare (mc) 100 Valorile prezentate in tabelul de mai sus reprezinta un volumul total de operatiuni de excavare si umpluturi care a fost estimat, pentru 12 luni, avand in vedere executia lucarilor in etape echilibrate din punct de vedere al ariei construite. Tabelul 10 prezinta centralizatorul lucrarilor de terasamente, schema de masini propusa (si utilizata in evaluare) pentru efectuarea acestor operatii. Tabelul 10. Centralizator lucrari de executie, schema de masini propusa Operatia, faza si procesele de lucru Decopertare si sapatura Sapatura incarcare, manevrare pamant transport auto Volum de lucru (mc) Utilaje folosite Productivita te orara (mc/h) Numar utilaje Volum Manevrat (mc) Consm total de carburanti l/h Buldoexcavator (180 CP) ,4 Buldozere (180 CP) ,8 Autobasculanta (200CP) ,8 Sapatura manuala 41 manual curse/h/ 9m/cursa 2640 Fundatii si umpluturi turnare beton 98 Autobetoniera transport/descarcare 98 Autobasculanta (200CP) 1 cursa/h Piatra sparta si balast 25 imprastiere /compactare 18 Autobasculanta 1 cursa/h ,5 Cilindru compactor ,20 50

51 ,70 Transport auto materiale de constructii 3 tone structura, arhitectura, instalatii, finisaje Eroziune 1000 Autobasculanta (200CP) Debitele masice de particule emise in atmosfera in timpul lucrarilor de constructie eferente unei etape de lucru, sunt prezentate in tabelul 15. Valorile se refera la emisiile de particule (debite masice maxime orare) aferente categoriilor de lucrari previzionate a se desfasura in perioada de executie a constructiei. Calculele au fost efectuate pentru ipoteza concomitentei tuturor operatiilor, la o medie de 3 mijloace de transport si utilaje in functiune, pe ora. Aria amplasamentului fiind de 1300 mp. Tabelul 11. Debite masice de particule Nr crt Denumirea sursei Debite masice pe spectrul dimensional (g/h) d 30 µm d 15 µm d 10 µm d 2,5 µm 1 Sapaturi 163,25 123,45 121,10 6,02 2 Incarcare auto 21,34 18,78 18,81 0,94 SAPATURI 184,84 142,28 139,91 6,96 3 Descarcare 12,45 6,48 4,86 0,26 4 Imprastiere 43,06 25,32 18,99 1,02 5 Compactare 2,39 1,40 1,05 0,05 UMPLUTURI 56,48 33,22 24,91 1,34 EROZIUNE 4,61 3,00 2,30 0,69 Surse mobile - Calculele au fost efectuate pentru situatia cea mai defavorabila din punct de vedere al impactului asupra calitatii atmosferei si anume, cel mai mare volum de lucrari executate in unitatea de timp si functionarea simultana a tuturor utilajelor, situatie in care se emit cele mai mari debite masice orare de poluanti. Datele care au stat la baza efectuarii calculelor de estimare a emisiilor poluante generate de mijloacele de transport si utilaje la o medie de 3 mijloace de transport si utilaje in functiune pe ora si o arie a amplasamentului de 1300 mp sunt: CANTITATE DE CARBURANT 23,56 kg/h Timp de functionare 4 h/zi Aria amplsamentului 1300 mp Viteza vantului 2,40 m/s debit masic CO 2 estimat: 20,8 g/kg carburanti debit masic SO 2 estimat: 7,8 g/kg carburanti debit masic NOx estimat: 4,2 g/kg carburanti 51

52 debit masic aldehide estimat: 0,8 g/kg carburanti debit masic hidrocarburi nearse estimat: 13,4 g/kg carburanti Cantitatea de poluanti rezultati de la mijloacele de transport si utilaje sunt prezentate in tabelul de mai jos, fiind calculate pentru o perioada de lucru caracterizata de concomitenta functionarii utilajelor. (conf. tabelului 4.2.3/ Ord. MAPM 860/2003 Surse mobile) Tabelul 12. Emisii în atmosferă de poluanți generați de utilaje şi mijloace de transport pentru realizarea noului obiectiv Debite masice maxime orare (g/h) Denumirea sursei Hidrocarburi CO 2 SO 2 NO x Aldehide nearse Mijloace de transport si utilaje in lucru 1778,4 666,90 359,10 68, ,70 Evaluarea surselor nu poate fi facuta in raport cu prevederile Ordinului nr. 462/1993 al M.A.P.P.M. (sursele nu sunt dirijate), ci pe baza rezultatelor privind impactul asupra calitatii atmosferei. Se mentioneaza faptul ca emisiile estimate si prezentate sunt reprezentative, ca valori maxime, pentru perioada de executie. Emisiile poluante ale vehiculelor rutiere se limiteaza cu caracter preventiv prin conditiile tehnice prevazute la omologarea pentru circulatie, cat si prin conditiile tehnice prevazute la inspectia tehnica ce se efectueaza periodic pe toata perioada utilizarii autovehiculelor rutiere inmatriculate in tara. In situatiile in care perioadele de efectuare a lucrarilor de constructie vor fi mai mari decat cele prevazute initial, debitele masice orare de poluanti vor fi mai mici decat cele calculate. Executia unor astfel de lucrari nu produce poluari ale aerului care sa afecteze sanatatea oamenilor sau sa aiba influente negative asupra factorilor de mediu. - surse staționare dirijate: Centrala termica Centrala termică va produce apă caldă 80/60 C pentru a alimenta radiatoare dar si pentru a asigura apa calda de consum. Centrala termică va avea în componența şi următoarele echipamente: vas de expansiune închis, cu membrană, echipat cu supape de siguranță p=2,5 bar boiler de 45 l o pompă dublă circulație încălzire corpuri statice pompe simple circulație preparare apă caldă menajeră pompe recirculație cazan un sistem distribuitor/colector Instalația este protejată la suprapresiune prin supapele de siguranță şi termostatele de siguranță ale cazanului. Termostatele actionează prin intermediul tabloului de comandă al cazanului asupra arzătorului şi pompei de recirculație. De asemenea, în regim de avarie, cazanul este scos automat din funcțiune prin întreruperea circuitului de alimentare cu gaz natural al arzatorului. 52

53 Evacuarea gazelor de ardere se realizează prin tiraj natural, prin intermediul unui coş de fum metalic, cu un diametru interior de 500 mm, izolat şi protejat, echipat cu toate elementele necesare bunei funcționări şi care va depăşi cota terasei cu cca.1 m. Detaliile corespunzatoare pentru execuția coşului şi elementele componente vor fi cele date de furnizor. Racordarea cazanelor la cos se va face prin intermediul unei tubulaturi din tablă de oțel inoxidabil cu diametrul de 250 mm; racordul va avea panta spre cazan. La baza coşului se va prevedea un racord pentru colectarea şi evacuarea condensului. In tabelul 13 sunt centralizate rezultatele Sursele stationare generatoare de poluanti, caracteristicile fizice ale acestora si parametrii gazelor evacuate. Volumul teoretic de oxigen necesar arderii: V CO H H S m n 0 1 i i i i i 3 3 O = CmHn O mn mnc g um ,,, 4 [ /.. ] in care: CO i [%], reprezinta componentele combustibile raportate la starea umeda (initiala); Volumul teoretic de aer uscat: V CO H H S m n 0 i i i i i 3 3 a = 0, CmHn O2 mn mn c g um,,, 4 [ /.. ] - Volumul teoretic de aer umed: V = ( 1 + 0, x) V [ m / m c. g. um], a um a N N in care x [g/kg aer uscat], umiditatea aerului; Volumul real de aer umed: V = α V [ m / m c. g. um], a um a um N N in care α este coeficientul de exces de aer. Volumul real de gaze de ardere se calculează cu relația: V = V + V + V + ( α 1) V [ m / m c. g. um], ga RO N H O a um N N 0 unde : V RO2 0 V N este volumul teoretic de gaze triatomice: i i i i ( 2 2 m n) VRO = CO + CO + H S + mc H [ mn / mnc. g. um] volumul teoretic de gaze biatomice (azot): V i N = 0, 79 Va + [ mn / mn c. g. um] ; N 2 0 V H2O V 0 H2O - volumul teoretic al vaporilor de apa: 1 i n H C H i W i x V 0 m n t a m 3 2 N m 3 = N c g um 100, [ /.. ]. 2 Particularizand pentru cazul gazelor naturale, se obtine: 53

54 Volumul teoretic de oxigen necesar arderii: = 1,997 [ m / m c. g. um] V O2 Volumul teoretic de aer uscat: V a =9,508 [ m / m c. g. um] Volumul teoretic de aer umed: = 9,661 [ m / m c. g. um] V a um Volumul real de aer umed: 3 3 V a um = 11,110 [ m / m c. g. um] Volumul teoretic de gaze triatomice: = 1,001 [ m / m c. g. um] V RO2 Volumul teoretic de gaze biatomice: = 7,512 [ m / m c. g. um] V N2 Volumul teoretic al vaporilor de apa: = 1,997 [ m / m c. g. um] V H O 2 Volumul real de gaze de ardere: 3 3 V ga = 11,936 [ m / m c. g. um] N N N N N N N N N N N N N N N Raport la studiul de impact asupra mediului N - surse stationare nedirijate Traficul auto in incinta amplasamentului Prognozarea poluării aerului Prognozarea nivelurilor de poluare a aerului ambiental generate de ansamblul surselor aferente obiectivului studiat s-a efectuat prin modelarea matematica a campurilor de concentratii. Evaluarea impactului generat de activitatile desfasurate pentru realizarea obiectivului Construire statie distributie carburanti, spalatorie auto si statie GPL s-a realizat cu modelul matematic EPA SCREEN 3, rezultatele raportandu-se la concentratiile maxime admisibile (CMA) prevazute in STAS "Aer din zone protejate". Ca date de intrare s-au utilizat emisiile maxime de poluanti estimate. Pentru evaluarea impactului asupra calitatii aerului generat de activitatile de executie a aferente constructiei au fost alese 2 momente reprezentative pentru evolutia acestuia. 54

55 Tabelul 14. Surse de poluare Nr 1 2 Etapa de analiza Motivul alegerii Anul 2011 Anul inceperii executiei Dupa 2011 Perioada de exploatare a obiectivului Detalii privind sursele Activitatea de executie a lucrarilor de constructie Traficul auto Intretinerea si administarea obiectivelor din incinta Centrala termica; Traficul auto Calculul dispersiei Scurtă descriere a modelului de calcul utilizat Evaluarea impactului asupra calitatii aerului a poluantilor emisi in atmosfera de sursele aferente lucarilor de executie a statiei de distributie carburanti, spalatorie auto si statie GPL in comuna Lunguletu, sat Lunguletu, jud. Dambovita s-a facut prin modelarea matematica a dispersiei cu ajutorul modelului climatologic Martin si Tikvart. Modelul serveste la estimarea concentratiilor de poluant pe termen lung si mediere pentru surse continue punctiforme sau de suprafata. Baza fizica fundamentala a modelului este presupunerea ca distributia spatiala a concentratiilor se face dupa formula gaussiana a penei. Concentratia medie C a intr-un receptor aflat la distanta de o sursa de suprafata si la inaltimea z de sol este data de relatia: C a = 16/π { [ qk (ρ) φ(k,l,m)s(ρ,z,u1,pm) ]dρ} unde: k = indice pentru sectorul directiei vantului q k (ρ) = Q (ρ,θ) d θ pentru sectorul k Q (ρ,θ) = emisia in unitatea de timp a sursei de suprafata ρ = distanta de receptor pentru o sursa de suprafata infinitezimala θ = unghiul in coordonate polare centrat pe receptor I = indice pentru clasa de viteza a vantului m = indice pentru clasa de stabilitate ϕ (k,l,m) = functia de frecventa a starilor meteorologice S (ρ,z;u1,pm) = functia care defineste dispersia z = inaltimea receptorului deasupra solului u1 = viteza vantului reprezentativa 55

56 Pm = clasa de stabilitate Pentru surse punctiforme, concentratia medie Cp datorita a n surse, este data de relatia: unde: Cp = 16 / 2π{ [φ(k, l, m)gns(ρn, z; u1, Pm)]/ ρn} kn = sectorul de vant pentru a n-a sursa Gn = emisia pentru sursa n ρn = distanta de receptor a sursei n Daca receptorul este la sol (nivel respirator), atunci z = 0 si forma functiei S (ρ,z;u1,pm) va fi: S (ρ, z; u1, Pm) = 2 / [2 π u1σz(ρ)] x exp(-0,692/u1 T1/2) unde: daca σz (ρ) < 0,8 L si S(ρ,O;u1,Pm) = l/(u1l) x exp (-0,692/u1 T1/2) daca σz (ρ) > 0,8 L σz (ρ) = functie de dispersie verticala, de exemplu deviatia standard a concentratiei in plan vertical h = inaltimea efectiva a sursei L = inaltimea de amestec la amiaza T1/2 = timpul de injumatatire a poluantului Posibilitatea de disparitie a poluantului prin procese fizice sau chimice este data de expresia: exp(-0,692/u1 T1/2). Concentratia totala pentru o perioada de mediere este suma concentratiilor datorate tuturor surselor pentru acea perioada Datele de intrare în modelul de calcul Datele de intrare in modelul de calcul au tinut cont de scenariile descrise mai sus. Acestea sunt: datele meteo orare: generate intr-un format specific in urma rularii preprocesorului meteo; datele legate de surse: parametrii fizici ai surselor (surse punctuale-cosuri) sau dimensiuni geometrice-lungime latime - inaltime in cazul surselor de suprafata; date de emisie: debite masice, temperaturi de evacuare; timpi de variatie: factori care descriu variatia in timp a emisiilor pentru fiecare tip de surse introduse in model: punctuale sau de suprafata; date legate de reteaua de receptori: definirea coordonatelor receptorilor intr-un sistem de coordonate sferic sau rectangular Rezultatele dispersiei Execuția construcțiilor (terasamente, fundații) Evaluarea s-a facut pentru situatia ipotetica cea mai dezavantajoasa, putin probabil sa apara in conditii normale, aceea de desfasurare pe parcursul unei ore a tuturor tipurilor de lucrari prevazute. S-a 56

57 considerat o distribuire uniforma a activitatilor in interiorul amplasamentului si manifestarea actiunii erozive a vantului pe intreaga suprafata a amplasamentului. Evaluarea s-a facut pentru particulele cu diametre 10 µm, care se regasesc in atmosfera ca particule in suspensie. Cele cu diametre mai mari se depun rapid pe sol. Tabelul 15 Prognozarea poluării aerului. Concentrații maxime orare Poluant Particule in suspensie C max [µg/m 3 ] 14,88 µg/m 3 Perioada de mediere 1 h Concentrația maximă Prag de alertă [µg/m 3 ] - Valoare limita= prag de intervenție [µg/m 3 ] 50 µg/m 3 Perioada de mediere 24 h (Ord.592/2002) Observatii - Concentratia maxima a fost determinata la o distanta de 101 m de limita amplasamentului pentru un timp de mediere de 1 h. Valoarea reprezinta concentratia maxima ce poate fi atinsa in conditiile cele mai defavorabile (desfasurarea simultana a tuturor activitatilor). Prin comparare cu limita prevazuta in Ordinul 592/2002 pentru protectia sanatatii umane, valoarea determinata este de 3,36 de ori mai mica. Raportata la CMA prevazut de STAS 12574/87, concentratia maxima determinata este de 10 de ori mai mica Prognozarea poluării aerului datorită funcționării utilajelor şi traficului auto S-a evaluat prognozarea poluarii aerului pentru lucrarile de executie a obiectivelor de pe amplasament in situatia cea mai defavorabila si anume functionarea simultana a utilajelor si mijloacelor de transport. Tabelul 16. Concentrația poluanților generați de utilaje în funcțiune şi traficul auto Denumirea sursei Poluant Debite maxime (g/h) Debit (g/s/m2) Concentratia maxima in imisie (la 101 m de sursa) (µg/mc) Concentratia in imisie (200 m de sursa) (µg/mc) Concentrati a in imisie (500 m de sursa) (µg/mc) CO ,4 6,36106E ,8 119,4 12,72 Utilaje in functiune si trafic auto in faza de executie SO 2 666,9 2,3854E ,1 44,79 4,77 NO x 359,1 1,28445E-05 58,72 24,11 2,56 aldehide 68,4 2,44656E-06 11,18 4,59 0,4891 hidrocarb uri nearse 1145,7 4,09799E ,3 76,92 8,193 57

58 Analiza rezultatelor evidentiaza ca in perioada de executie: impactul activitatii asupra calitatii atmosferei va fi local si limitat la aria pe care se lucreaza intr-o anumita perioada de timp. aria de impact maxim a emisiilor de substante rezultate coincide practic cu aria frontului de lucru; Prognozarea poluării aerului datorită funcționării centralelor termice Tabelul 17. Concentratia poluantilor generati de centrala termica Denumirea sursei Centrale termice Poluant Debit masic (g/s) Concentratia maxima in imisie (50 m de sursa) (mg/mc) NOx 0, ,07147 CO 0,6687 0,1786 N2O 0, ,00141 Particule 0,0601 0,01605 SO 2 0, ,00128 Metan 0, ,00509 COVnm 0,0448 0,01196 Analiza rezultatelor evidențiază: Realizare activităților care au loc în sectoarele de lucru ce sunt supuse evaluării nu produc poluari ale aerului care sa afecteze sanatatea oamenilor sau sa aiba influente negative asupra factorilor de mediu. Concentrațiile maxime orare trebuie să se situează sub valorile limita conform Ordinul 592/2002 pentru aprobarea Normativul privind stabilirea valorilor limita si a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare( pentru NO x, SO 2, CO, pulberi in suspensie) si STAS 12574/87 pentru H 2 S, alhehide si hidrocarburi nearse. Tabelul 18. Concentratiile maxime admisibile [mg/mc] ( OM 592/2002 si STAS 12574) Ordinul 592/2002 Stas Poluant Concentratia maxima admisibilă [mg/mc ] 1h 24 h Anual 30 min Zilnic Anual CO [mg/mc] 10 6,00 2,00 - SO 2 [mg/mc] 0,35 0,125 0,02 0,75 0,25 0,06 NO x [mg/mc] 0,20 0,04 0,03 0,30 0,10 0,01 H 2 S [mg/mc] ,015 0,008 - Aldehide [mg/mc] Pulberi in suspensie PM 10 [mg/mc] 0,05 0,04 0,50 0,15 0,075 Analiza rezultatelor evidentiaza ca impactul activitatii din cadrul statiei de distributie carburanti asupra calitatii atmosferei va fi local si limitat la aria pe care se lucreaza intr-o anumita perioada de timp. Sistemul de recuperare şi colectare a vaporilor reduce poluarea mediului înconjurător şi rezolvă în mare parte problema pierderilor prin evaporare în timpul desecării, depozitării şi livrării produselor petroliere în stație, apreciat la aprox. 1/1000 din cantitatea livrată. 58

59 Măsuri de diminuare a impactului asupra aerului Desi, asa cum a fost pus in evidenta in sectiunea anterioara, activitatile desfasurate pe amplasamentul analizat nu au un impact potential asupra atmosferei, exista solutii tehnice atat pentru limitarea emisiilor, cat si pentru controlul gazelor emise. o o o o o In privinta lucrarilor de constructie, masurile de diminuare a impactului se adreseaza controlului operatiunilor de manevrare a maselor de pamant. Asigurarea unei umiditati adecvate a materialului excavat / transportat / imprastiat poate conduce la reducerea emisiilor cu 40%. Solutia umectarii trebuie avuta in vedere la nivelul drumurilor parcelelor neasfaltate, prin aceasta asigurandu-se o reducere considerabila a debitelor de particule emise ca urmare a traficului utilajelor sau a actiunii vantului. De asemenea, transportul materialelor de umplutura in cadrul amplasamentului, dar si in afara acestuia, se poate face cu ajutorul unor autoutilaje dotate cu prelate de protectie a materialului transportat. Aplicarea unor tehnologii de executie moderne, a unor materiale putin agresive pentru mediu si a unei mecanizari avansate; 4.3. SOLUL Tipurile de sol ale zonei cu caracteristicile acestora si modul de folosinta Din punct de vedere geomorfologic zona studiata apartine Campiei Romane, ce se caracterizeaza printr-un relief relativ plan, cu o usoara panta catre sud. Aspectul plan al campiei este intrerupt de cursurile de apa domoale. Perimetrul studiat apartine Platformei Valahe. Specificul structural al Platformei valahe il constituie in baza solul rigid format din cristalin metamorfic si roci magmatice peste care s-au depus cicluri de sedimente pana in Cretacic inclusiv. Stiva de roci sedimentara impreuna cu ciclu, formeaza fundamentalul platformei peste care repauzeaza depozitele sedimen Romanianul inferior si mediu este alcatuit din nisipuri si argile cu intercalatii subtiri de carbune. Cuaternarul constituie depozitele regiunii, fiind reprezentat prin depozitele holocenului superior depuse in conurile de dejectie si depozite marnoase si nisipoase urmate de depuneri loessoide. Cursurile de apa sunt foarte meandrate, cu numeroase grinduri si albii vechi colmatate datorita pantei hidraulice reduse Surse de poluare a solurilor Principalii factori care pot afecta solul sunt: apele reziduale scurse la suprafata deseurile imprastiate scurgeri petroliere de la utilajele de deservire Surse de poluare a solului si subsolului în perioada de executia a lucrarilor Activitățile din şantier implica manipularea unor cantitatea importante de substanțe potențial poluatoare pentru sol si subsol. In categoria acestor substanțe trebuiesc incluşi carburanții, combustibilii, vopselele, etc. Aprovizionarea, depozitarea si alimentarea utilajelor cu motorina reprezintă activitati potențial poluatoare pentru sol si subsol, in cazul pierderilor de carburant si infiltrarea in teren a acestuia. 59

60 O alta sursa potențiala de poluare dispersa a solului si subsolului este reprezentata de activitatea utilajelor in fronturile de lucru. Utilajele, din cauza defecțiunilor tehnice, pot pierde carburant si ulei. Neobservate si neremediate, aceste pierderi reprezintă surse de poluare a solului si subsolului. Erodarea sau poluarea solului împiedica dezvoltarea vegetației pe suprafețele afectate. În sinteză, principalii poluanți ai solului proveniți din activitățile de construcție sunt grupați după cum urmează: o Poluanți direcți, reprezentați in special de pierderile de produse petroliere care apar în timpul alimentării cu carburanți, a reparațiilor, a funcționării defectuoase a utilajelor, etc. o La acestea se adaugă pulberile rezultate in procesele de excavare, încărcare, transport, descărcare a materialelor. o Poluanți ai solului prin intermediul mediilor de dispersie, in special prin sedimentarea poluanților din aer, proveniți din circulația mijloacelor de transport, funcționarea utilajelor de construcții, etc. o Poluanții accidentali, rezultați in urma unor deversări accidentale la nivelul zonelor de lucru sau căilor de acces. o Poluanți sinergici, in special asocierea SO 2 cu particule de praf. Substanțele poluante prezente in emisii si susceptibile de a produce un impact sesizabil la nivelul solului sunt SO 2, NOx si metalele grele. Trebuie menționat si faptul că lucrările de terasamente si excavații deşi nu sunt poluante, conduc la degradarea solului si induc modificări structurale in profilul de sol. Poluanții emişi in timpul perioadei de execuție se regăsesc în marea lor majoritate in solurile din vecinătatea fronturilor de lucru si a zonelor in care se desfăşoară activități în perioada de execuție Surse de poluare a solului si subsolului în perioada de functionare Asupra factorul de mediu,,sol" se răsfrâng direct sau indirect efectele poluării celorlalți factori de mediu, modificându-i compoziția si proprietățile bio-fizico-chimice inițiale, îngreunând ritmul de regenerare a acestuia. Aceste efecte pot fi determinate de: - acțiunea apelor rezultate din igienizarea incintelor; - actiunea deseurilor toxice si inflamabile rezultate in urma activitatii din statie - acțiunea deşeurilor menajere depozitate necorespunzător; - scurgeri accidentale de produse petroliere, in urma unor defecțiuni ale autovehiculelor care vor tranzita si vor aproviziona obiectivul si antrenarea acestora de către apele pluviale; - acțiunea poluanților atmosferici, prezenți in aer, care pot fi antrenați de apele pluviale sau care se pot depune prin sedimentare gravitaționala pe sol; Caracteristicile constuctive precum si metoda de exploatare a obiectivului face ca efectul asupra solului din zona sa fie diminuat la maxim, se poate spune chiar nesemnificativ Prognozarea impactului Pentru realizarea investitiei respectiv ingroparea bazinelor cu pereti dubli, solul va fi excavat pana la o adancime medie de -4,50 m. Solutia de fundare proiectata, este in concordanta cu datele existente asupra morfologiei terenului de fundare. Solul excavat va fi depozitat temporar pe amplasament, o parte din el fiind refolosit, iar restul va fi dus in locatii stabilite prin contract intre constructor si beneficiar sau Primaria comunei Lunguletu. 60

61 Impactul asupra solului nu poate fi considerat decat ca fiind un impact mecanic prin decopertare, excavare, redus la suprafata ocupata a obiectivului. Prin masurile si tehnolgia speciala de depozitare, se diminueaza pana spre 0, posibilitatea afectarii solului pe terenurile limitrofe Masuri de diminuare a impactului asupra solului Masuri de diminuare a impactului in faza de executie Pentru a evita poluarea accidentală a solului din zona evaluata toate lucrările vor fii efectuate cu respectarea strictă a normelor în vigoare. Astfel, va fi acordată o atenție mare respectării normelor legale privind depozitarea, schimbul şi transportul produselor petroliere (combustibili şi uleiuri), precum şi a vopselurilor şi a materialelor utilizate la finisarea clădirilor. Uleiurile uzate şi celelalte deşeuri provenite în timpul lucrărilor vor trebui stocate corespunzător şi transportate la depozitele specializate din zona Aceleaşi măsuri stricte trebuiesc aplicate şi în legătură cu stocarea şi transportul deşeurilor menajere. De asemenea se impune: respectarea cailor de acces pentru utilaje; respectarea locului de parcare si de reparatii pentru utilajele terasiere si de transport; manipularea volumelor de pamant excavat numai in spatiul destinat lucrarilor; Masuri de diminuare a impactului in faza de exploatare cai de acces, platforme, retele de canalizare ape pluviale parcari zone verzi, plantatii de protectie 4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI Cercetarea geotehnica a terenului evaluat Cercetări geotehnice realizate In cadrul limitelor amplasamentului s-au realizat 2 foraje geotehnice cu lungimea de 5,00 m. Se remarcă la cota naturală a terenului un strat de pământ vegetal cu grosimea de 0,30 m, urmat cu un strat cu grosimea cuprinsă între 0,30 m(f2) şi 4.50 m (F1) de argilă cafeniu gălbuie prafoasa. In continuare a fost interceptat un pachet de pietris marunt cu nisip si liant argilos cu grosimea de cca. 0,50 m. Apa subterană a fost întâlnită la -6,00-6,50 m adâncime. Pentru stabilirea categoriei geotehnice conform indicativului NP 074/2007, s-au luat în calcul următoarele : - condiții teren teren bun 2 puncte - apă subterană fără equismente 1 punt - clasificarea construcției normală 2 puncte - vecinătăți fără risc 1 punct - zonă seismică(a g =0,24g) 2 puncte Total punctaj 8 puncte risc geotehnic redus, categoria geotehnică 2. 61

62 Presiunile efective transmise de construcție pe talpa fundațiilor vor fi în conformitate cu prevederile STAS3300/2-85. Presiunea convențională de bază pentru stratul de argila este de 250 kpa (pentru adâncimi de fundare egale cu 2 m şi lățimi ale funfației de 1 m), si de 370 KPa la h=-4,00 m. conform studiului geotehnic. Realizarea incintei şi săpăturii generale Săpătura generală se va executa mecanizat pana la cota 3,50m față de suprafața terenului. Având în vedere faptul că în jurul amplasamentului este teren liber, săpătura se va face cu taluz înclinat cu pante variabile în funcție de natura terenului, astfel încât să se asigure stabilitatea acestuia. La piciorul taluzului se va realiza o sprijinire verticală pe o inaltime de 1,00m, iar taluzele se vor proteja cu mortar slab armat, cu realizarea unei rigole de captare a apelor de pe taluz şi base prevazute cu pompe de evacuare. Sub cota 3,50 de la suprafața terenului săpăturile se vor executa manual Posibilitatea poluării solului si subsolului Sursele de poluare a solului în cadrul activității din cadrul stației de distribuție carburanți Pierderile de produse petroliere prin activitatea curentă care se desfăşoară în cadrul stației; la alimentare si livrare carburanți; Pulberile sedimentabile din praful care apare in timpul curățirii, manevrării sau transportul autovehiculelor; Apele meteorice provenite de pe platforma betonata din incinta stației de distribuție carburanți care se pot infitra in sol; Apele de spălare incinta zona pompe, in amestec cu produse petroliere, evacuate necontrolot fara trecere prin separator de hidrocarburi. Activitățile auxiliare ale procesului de producție pot constitui si ele alte surse de poluare, cum ar fi: depozitarea deseurilor menajere, in afara zonei amenajete cu containere; depozitarea recipientilor de la uleiurilor sau lubrefianții folositi, in afara zonei special amenajată de depozitare/colectare, prin scurgeri accidentale; pierderile de produse petroliere care pot apare atat in timpul procesului de incarcare a rezervoarelor, cat si in timpul procesului de exploatare cât si datorită reparațiilor necesare, in timpul alimentării cu carburanți, si altele situați; In legătură cu potențialele surse de poluare a solului si subsolului, in cadrul activităților desfăşurate în stația de distribuție carburanți si instalația de distribuție G.P.L. pentru o estimare a impactului se pot face următoarele mențiuni: a. Pe amplasament se vor monta doua rezervoare cu capacitate totală de depozitare de 100 mc; Rezervoare sunt cilindrice, orizontale cu pereți dubli. b. Livrarea produselor petroliere în vrac se realizează prin intermediul a doua pompe de alimentare auto, cu cate patru pistoale pe fiecare parte. c. În incinta stațiilor există platforme betonate pentru circulatia atuvehiculelor care alimenteaza de la pompe, precum si spații special amenajate pentru colectarea deşeurilor. d. De asemenea există spații inchise, amenajate corespunzător pentru desfăşurarea activităților curente; e. Aprovizionarea stației cu produse petroliere se realizeaza prin parcarea cisternei auto în dreptul punctului de descărcare unde sunt montate gurile de descărcare şi cele de colectare vapori. f. Măsurarea cantității de combustibil din rezervorul care urmează a fi umplut se va face electronic, prin utilizarea unui sistem automat de măsurare a nivelui de combustibil. 62

63 g. Pentru incarcarea rezervoarelor se închid gurile de vizitare ale cisternei şi se cuplază cele două furtune ale cisternei, prima dată la ştuțul de preluarea vaporilor COV şi apoi la ştuțul de descărcare a carburantului/pe faza lichidă. h. Ştuțul de preluare a vaporilor de COV este prevăzut cu o valvă ce se deschide automat după cuplarea furtunului, iar ambele ştuțuri (atât faza gazoasă, cât şi faza lichidă) sunt prevăzute cu cuple rapide şi capace etanşe de dimensiuni corespunzătoare. i. Utilajele si instalatiile trebuiesc mentinute în conformitate cu fişele tehnice de securitate aferente fiecărui produs si verificate periodic. j. Reparațiile la autovehicule si schimburile de ulei sunt interzese in zona de alimentare carburanti, zona pompelor, dar si in alte zone invecinate. k. Alimentarea cu combustibili se realizează pe platforme betonate amenajate special pentru limitarea împrăştierii uleiului sau carburanților prevăzute cu rigole de captare; l. Existenta unor scurgeri de produse petroliere pe platformele betonate din zona pompelor unde se recomandă folosirea mai frevcentă a unor materialelor biodegradabile. m. Suspensiile produse din praful de diferite dimensiuni, antrenat prin aer si apă, produse de circulatia auto, nu prezintă un potențial de poluare asupra solului, retrăgându-se cu rapiditate in mod in circuitul natural al materiilor anorganice. n. Deşeurile menajere sunt depozitate in containere cu capac special destinate acestui scop. Evacuarea deseurilor se efectuează periodic de o firma de autorizată. Pierderile de combustibil lichid, uleiuri, eventual alte materiale lichide sau prăfoase folosite sunt in cantități mici, restrânse numai in zonele din incinta pompelor de alimentare respectiv in stricta vecinătate a pompelor de alimentare carburanti, pe platforma betonata prevăzute cu rigole pentru capatarea scurgerilor. O mare atenție trebuie acordată unui program de curatire a platformelor de produse petroliere si a separatorului de namol si hidrocarburi, prin tratarea acestora cu substante biodegradabile. In zona evaluata urmele de elemente chimice in sol trebuie să se incadreze in valori normale conform Ordinului 756/1997 privind aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului. In faza de executia a terasamentelor si fundatiilor impactul asupra componentelor subterane geologice este mediu acceptata, datorita solutiilor din proiect si a impunerilor privind executia lucrarilor. Solutia proiectata si tehnologiile care vor fi utilizate in exploatare conduc la diminuarea sau chiar eliminarea impactului direct asupra componentelor subterane geologice Protectia subsolului Pentru realizarea lucrarilor de terasamente si a fundatiilor se vor executa urmatoarele lucrari: Inainte de inceperea sapaturilor la fundatii, este necesar ca suprafata terenului a fie curatata si nivelata cu pante de scurgere pentru a nu permite stagnarea apelor din precipitatii; Toate lucrarile infrastructurii se vor efectua pe tronsoane, fara intreruperi si in timp cat mai scurt pentru a se evita variatiile importante de umiditate a pamantului activ in timpul executiei; Trotuarul din jurul constructiilor ca avea latimea minima de 1,00 m. Se va aseza pe un strat de pamant stabilizat in grosime de 20 cm prevazut cu panta de 5% spre exterior. El trebuie sa fie etans, putand a fi confectionat din asfalt turnat sau din dale de piatra sau beton rostuite cu mortar de ciment sau mastic bituminos. Se va asigura evacuarea apelor superficiale Evacuarea apelor de pe acoperis, platforme, terasa, se va face prin rigole de colectre, special prevazute cu debusee asigurate in reteau de canalizare pluviala. 63

64 Masuri de diminuare a impactuluia asupra subsolului o Masuri de diminuare a impactului in faza de executie respectarea cailor de acces pentru utilaje; respectarea locului de parcare si de reparatii pentru utilajele de transport; deseurile menajere generate de activitatea umana din incinta se vor depozita in containere sau pubele special amplasate in incinta santierului in acest scop. manipularea volumelor de pamant excavat numai in spatiul destinat lucrarilor; asigurarea unui bun management al materialelor in timpul lucrarilor de executie. o o Masuri de diminuare a impactului in faza de exploatare Deseurile propriu-zise Neprelucrarea ritmica a deseurilor descarcate in publele exterioare poate creea probleme mari deoarece spatiul destinat depozitarii temporare poate deveni insuficient si deversarea deseurilor in afara lui poate perturba accesul autovehiculelor si desfasurarea normala a activitatii. Asigurarea vidanjarii periodice a bazinului vidanjabil precum si intretinerea sepatratoarelor de grasimi si hidrocarburi. o Aria de servicii cai de acces, platforme si echipamente intretinute corespunzator parcari zone verzi, plantatii de protectie 4.5. BIODIVERSITATEA Informații despre vegetația şi fauna locală Speciile întâlnite in zona sunt tipice ecosistemelor urbane dar există şi specii care au reuşit să se aclimatizeze ce pot fi admirate în curțile oamenilor.în lipsa unui studiu ştiințific privind flora şi fauna din zona studiata nu se cunoaşte cu precizie numărul speciilor, dar plante sălbatice întâlnim în special la periferie, pe terenurile cu destinație agricolă Impactul prognozat În constelația ecosistemelor terestre, în mare măsură efectele antropice sunt dependente de raportul dintre resursele naturale, de creşterea demografică şi de nivelele de dezvoltare socioeconomică, diferențiate de la o zona la alta. Dupa cum s-a menționat în cap. anterior, pe traseele de circulație ale mijloacelor de transport, în fronturile de lucru ale utilajelor, în bazele de aprovizionare cu materiale, concentrațiile de particule în aer pot depăşi unori valorile limită admise. Aceste situații se manifestă în perioade secetoase şi pe suprafețe limitate ca extindere. Metoda de sistematizare a terenului, gestionarea corespunzatoare a materialor de constructii si utilajelor de lucru precum si depozitare controlata a deseurilor, toate pot asigura ca impactul asupra vegetatie din zona sa fie diminuat la maxim. 64

65 Măsuri de diminuare a impactului asupra biodivesitatii In faza de executie Lucrarile de executie nu vor afecta biodiversitatea locala, datorita masurilor speciale impuse prin proiect: delimitarea stricta a zonei de lucru perioada limitata a executarii lucrarilor utilizarea de tehnici si tehnologii performante In faza operationala delimitarea stricta a zonei active amenajrea de zone inierbate, gazonate rigole de colectare a apelor pluviale pastrarea curateniei in incinta PEISAJUL Încadrarea în regiune, diversitatea acestuia Arhitectura noilor construcții se va incadra în arhitectura locală şi nu va afecta peisajul actual. Suprafața totală de teren ce constituie incinta este de 1300 mp şi este situată în intravilanul com. Lunguletu, sat Lunguletu, cu un POT = 19,92%, iar CUT =0,19. Sc nouă = 112, ,00+12,00 = 259,00 mp. Spațiile plantate sunt de 250 mp Impactul prognozat Proiectul propune dezvoltarea unui amplasament in vederea construirii unei statii de distributie carburanti, spalatorie auto si statie GPL, care sa ajute la dezvoltarea activitatii societatii ROM STAR SRL, dar si la creeare de noi locuri de munca si posibilitatea de alimentare cu carburant a celor care tranziteaza D.N. 7 Bucuresti Pitesti. Masurile impuse in perioada operationala contribuie la schimbarea in bine a peisajului in zona studiata. Principalele interventii se refera la: sistematizarea zonei; construirea unei statii moderne de distributie carburanti Relația dintre proiect şi zonele naturale folosite în scop recreativ (păduri, zone verzi, parcuri în zonele împădurite, campinguri, corpuri de apă), impactul prognozat asupra acestor zone şi asupra folosinței lor Nu exista astfel de zone in apropierea amplasamentului Măsuri de evitare a impactului Realizarea si functionarea obiectivului analizat va avea un impact pozitiv din punct de vedere peisagistic asupra zonei, avand in vedere ca se va construi o cladire noua, moderna cu o arhitectura specifica destinatiei acesteia. 65

66 Pentru evitarea unor dezagremente din punct de vedere peisagistic, s-au luat urmatoarele masuri: se amenajeaza platforme betonate corect dimensinate si dotate cu constructiile hidrotehnice necesare unei bune exploatari, indiferent de conditiile atmosferice; cladirea are un aspect arhitectural placut ; zona va fi inconjurata cu spatii verzi; pentru incinta sunt prevazute drumuri, platforme si imprejmuiri MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC Impactul potențial al activității propuse asupra caracteristicilor demografice/populației locale. Nu este cazul Impactul asupra mediului social şi economic Impactul potențial al proiectului asupra condițiilor economice locale, piața de muncă, dinamica şomerilor Se are in vedere impactul social pozitiv ca urmare a unor facilitati de interes public care se vor creea datorita realizarii obiectivului propus; - creeaza noi locuri de munca, intre 10-30, in faza de executie a proiectului, respectiv 5-8 in perioada de functionare. - creeaza posibilitatea alimentarii cu carburant a populatiei din zona dar si a celor care tranziteaza zona Public posibil nemulțumit de existența proiectului Consideram ca nu exista public nemultumit de existenta proiectului. In proiect s-au luat toate masurile pentru a inlatura orice dezagrement, care ar putea sa apara in perioada de executie si functionare a acestui obiectiv Informații despre rata îmbolnăvirilor la nivelul locuitorilor In ceea ce priveste starea de sanatate a populatiei, statisticile existente nu permit efectuarea de corelatii cu privire la influenta starii calitatii factorilor de mediu asupra incidentei bolilor. Pentru mediul socio-economic caracteristic zonei afectiunile minore nu sunt nici luate in evidenta si nici tratate corespunzator Impactul potențial al proiectului asupra condițiilor de viață ale locuitorilor (schimbări asupra calității mediului, zgomot, etc.). Avand in vedere destinatia constructiei, potentiale surse de zgomot ar fi : sistemele de ventilatie traficul auto aferent parcarii si zonei, care posibil in anumite momente ale zilei se va accentua. Externalitatile pe care le pot produce activitatile ce se vor desfasura in statia PECO si care pot avea impact direct asupara populatiei sunt: praful, emisiile gazoase nedirijate provenite in urma activitatilor desfasurate in incinta, deseurile usoare, dar prin masurile luate, aceste dezagremente sunt inlaturate. 66

67 Măsuri de diminuare a impactului proiectului asupra mediului natural şi economic Faza de execuție Lucrarile de executie vor avea loc cu respectarea conditiilor de protectie a mediului inconjurator. Se va urmari: - manipularea cu atentie a utilajelor; - respectarea cailor de acces pentru utilaje; - respectarea locului de parcare si de reparatii pentru utilajele si mijloacele de transport; - respectarea tehnologiei de executie; - respectarea proiectului tehnic si a detaliilor de executie pe fiecare specialitate Faza de exploatare Activitatile de intretinere si administrare a statiei de distributie carburanti, spalatoriei auto si statiei GPL se vor desfasura cu personal calificat si instruit care are obligativitatea de a respecta Normele de tehnica a securitatii muncii si a legislatiei in domeniu. Gestionarea, depozitatea, manipularea si eliminarea substantelor chimice periculoase, se va face conform legislatiei in vigoare, prin firme autorizate, cu personal autorizat si de specialitate. Gospodarirea corespunzatoare a deseurilor menajere precum si a deseurilor toxice si periculoase prin eliminarea acestora cu maxima protectie, prin firme autorizate. Intretinerea corespunzatoare a echipamnetelor si instalatiilor din incinta cladirilor si din exterior, asigurarea functiunarii acestora in limite normale cu asigurarea reviziilor periodice. 5 ANALIZA ALTERNATIVELOR Analiza alternativelor in conceptia, proiectarea, executia, exploatarea si monitorizarea unei investitii din punct de vedere al Protectiei Mediului se poate referi la urmatoarele elemente: Alegerea amplasamentului. Alegerea solutiilor tehnice si tehnologice de executie, inclusiv a utilajelor, materiilor prime, in final al ciclului de viata al obiectivului. Alegerea solutiilor tehnice si tehnologice de executie inclusiv a utilajelor si materialelor. Alegerea duratelor de executie si a perioadelor de lucru. Alegerea celor mai bune tehnici disponibile in toate etapele. Soluția constructivă aleasă de proiectant este cea optimă, corespunzând criteriilor tehnice şi economice impuse clădirilor cu acest tip de destinație, dar se pot lua în discuție diverse varinte de finisări şi amenajări interioare. Acestea influențează în mare măsură costul clădirii. In cazul noii cladiri, alternativele specifice studiate si detaliate in studiu de fezabilitate sunt: modul de sistematizare si utilizare al terenului; specialitatea arhitectura si rezistenta pentru imobilul proiectat stabilirea regimului de inaltime modul de proiectare al retelelor tehnologiile, utilajele si materiale folosite in executie nivelul de confort si utilitate oferit viitorilor utilizatori perioadele de executie Solutiile tehnice propuse sunt moderne si au ținut cont de: utilitatea publica a investitiei condițiile de mediu; tipul si natura lucrărilor existente in zona ; 67

68 utilitatea tehnică, economica dar si peisagistică a dezvoltări propuse; vecinătățile existente etc. 6 MONITORIZAREA Monitorizarea este necesară in vederea cuantificării impactului privind investitia Construire statie de distributie carburanti, spalatorie auto si statie GPL in com. Lunguletu, sat Lunguletu, jud. Dambovita asupra factorilor de mediu, in vederea adoptării măsurilor de protecție care se impun. Monitorizarea factorilor de mediu trebuie sa se realizeze atat in perioada de execuție a lucrarilor cat si in perioada de exploatare a obiectivului Monitorizarea in perioada de executie a lucrarilor În perioada de execuție monitorizarea va trebui sa cuprinda o monitorizarea a factorilor de mediu aer si zgomot. Pulberile in suspensie si sedimentabile, nivelul imisiilor de poluanți în aer la limita amplasamentului precum si zgomotul, ar trebui măsurate la limita incintei punctului de lucru, la statiile de betoane si statiile de asfalt Monitorizarea in perioada de exploatare a cladirii AER - imisii Beneficiarul are obligația să monitorizeze nivelul imisiilor de poluanți în aer la limita amplasamentului in conditiile stabilite in tabelul 19. Tabelul 19: Principalii indicatori care ar trebui monitorizați pentru factorul de mediu aer imisii Nr.crt. Parametru Frecventa Metoda de analiza 1. Pulberi in suspensie (fractia PM 10 ) Anual STAS 10813/76 2. Monoxid de carbon (CO) Anual SR ISO 8186/97 3. Dioxid de sulf (SO 2 ) Anual SR ISO 4221/00 4. Oxizi de azot (NO X ) Anual STAS 10329/75 5 Metan (CH4 ) Anual STAS *Decizia finala privin frecvența de monitorizare precum si indicatorul monitorizat aparține autorității competente de protecția mediului; APA o Apele uzate evacuate Indicatorii de calitate ai apelor evacuate (ape de spălare, ape menajere si ape pluviale) trebuie să se incadreze in valorile limită admise a Indicatorilor de calitate ai apelor uzate evacuate în rețelele de canalizare ale localităților, conform NTPA 002/2005 aprobate prin HG nr. 188/2002 privind conditiile de descarcare in retelele de canalizare sau direct in statiile de epurare, modificata si completata de HG nr. 352/

69 Tabelul 20: Principalii indicatori ce trebuie monitorizați pentru factorul de mediu - apă menajera si pluvială la evacuare Nr. crt. Indicatorul de calitate Frecventa Metoda de analiza ph semestrial SR ISO Materii in suspensie semestrial STAS Consum chimic de oxigen (CCO ) Cr semestrial SR ISO Substante extractibile cu solventi organici semestrial STAS Detergenti sintetici biodegradabili semestrial SR ISO , SR EN Azot amoniacal semestrial SR ISO / Fosfor total semestrial SR ISO Sulfuri si hidrogen sulfurat semestrial SR ISO Crom hexavalent (Cr 6+ ) semestrial SR EN , SR ISO Zinc (Znr ) semestrial STAS , SR IZO Cupru (Cu ) semestrial STAS , SR ISO Nichel (Ni ) semestrial STAS , SR ISO Sulfati semestrial SR , SR IZO *Decizia finala privin frecvența de monitorizare precum si indicatorul monitorizat aparține autorității competente de protecția mediului; Deşeuri Evidența desurilor produse se va tine lunar, conform HG nr. 856/2002 si va conține următoarele informații: tipul deseului, codul deseului, intalația producătoare, cantitatea produsă, data evacuării deseului din instalație, modul de stocare, data predării/ eliminari/ valorificării deşeului, cantitate eliminată/ predată/valorificată. Tabelul 21: Principalele tipuri de deseuri care trebuiesc monitorizate Parametru Unitate de Frecventa de Metoda Punct de emisie masura monitorizare* monitorizare Deseuri menajere tone Utilizatorii parcarii/ Trimestrial Raportare la APM clientii si Personalul angajat Deseuri chimice Kg Namolul colectat Semestrial Raportare la APM *Decizia finala privin frecvența de monitorizare precum si tipurile de deseuri monitorizate aparține autorității competente de protecția mediului; de 69

70 Sol si apa subterana Avand în vedere măsurile de protecție a factorului de mediu sol si apa subterana, respectiv betonarea incintei, realizarea unui sistem centralizat de colectare si evacuare a apelor de spălare platforme si a apelor pluviale, monitorizarea calității solului si a apei subterane se va realiza la cererea autorităților competente in puncte de prelevare în care s-au gasit depăsiri istorice (dacă este cazul), si pentru indicatorii specificați în documentația de solicitare. Rezultatele analizelor pentru sol se vor raporta la valorile cuprinse în Ordinul nr. 756/1997, iar pentru apa subterana se vor raporta la valorile admise prin Legea nr. 458/2002, cu modificările ulterioare. Conform Ordonatei de urgenta aparuta in MO al Romaniei, partea I, nr. 808/3.XII.2008, pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, publicata in MO partea I, nr /2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 265/2006, antreprenorul general si beneficiarul au urmatoarele obligatii: sa realizeze controlul emisiilor de poluanti in mediu, precum si controlul calitatii factorilor de mediu, prin analize efectuate de personal calificat, cu echipamente de prelevare si analiza adecvate, descrise in standardele de prelevare si analiza specifice, daca autoritatea competenta de protectia mediului solicita; sa asigure intreținerea şi reviziile periodice ale instalțiilor, utilajelor şi echipamentelor tehnologice din dotare; sa raporteze autoritatilor de mediu rezultatele monitorizarii, rezultatele monitorizării, trebuiesc raportate în forma adecvată, stabilită de autoritatea de protecție a mediului si la termenele solicitate de acesta. la cererea autorității de protecție a mediului sa va asigura diminuarea, modificarea sau încetarea activității poluatoare, după caz, a factorilor de mediu. 7 SITUAȚII DE RISC 7.1. Riscuri naturale Clădirea proiectata este o clădire nouă şi are următoarele caracteristici: - Categoria de importanță C construcție de importanță normală, a fost stabilită conform Regulamentului privind stabilirea categoriei de importanță a construcțiilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcții, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 10 decembrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare. - Clasa de importanță «III». - Gradul de rezistență la foc : II (cf. P118-99). - Risc de incendiu: risc foarte mare de incendiu (cf. P118-99). Construcția va avea regimul de înălțime parter. Din punct de vedere al comportarii la seisme, constructia a fost asigurata pentru clasa corespunzatoare zonei. Ca urmare se considera ca exista un risc minim ca in caz de seism sa se produca un accident ecologic. 70

71 7.2. Accidente potențiale (analiza de risc) Faza de execuție In aceasta faza unul dintre cei mai importanti factori de risc este cel de natura economicofinanciara care poate conduce din neasigurarea unui flux continuu de fonduri, la intarzierea sau intreruperea lucrarilor. Inflatia sau intarzierea platilor pentru serviciile prestate pot face ca valoarea de executie pentru lucrarile proiectate sa devina inacceptabila pentru investitor (in cazul inflatiei sau a neplatii facturilor). In aceaste situatii trebuie gasite din timp resurse financiare, deoarece exista riscul necontinuarii proiectului. Pentru reducerea la minim a riscurilor este necesara respectarea perioadei de executie si respectarea cu acuratete a proiectului care sta la baza executiei. Faza de exploatare In mod obisnuit in faza de exploatare nu prezinta riscuri in functionare fata de ecosistem sau fata de sanatatea oamenilor. o Riscuri pentru sănătatea oamenilor: - nerespectarea regulilor igienico-sanitare - evacuarile accidentale de substante toxice si infestate in mediul inconjurator. Cea mai usoara cale de producere a unui asemenea accident este reprezentata de evacuarea necontrolata a unor substante chimice periculoase si toxice sau a unor deseurilor toxice si periculoase, folosind calea deseurilor menajere; - colmatarea sistemelor de colectare a apelor uzate menajere sau pluviale sau nefunctionarea in parametrii normali a retelelor exterioare de canalizare. - Defectiunui majore in functionarea echipamentelor si instalatiilor din dotarea statiei de distributie o Riscul de mediu in etapa de exploatare a statiei de distributie carburanti, spalatoriei auto si statiei GPL poate fi cauzat de mai multi factori, dintre care se amintesc: - depozitarea, manipularea, eliminarea necorespunzatoarea a preparatelor chimice periculoase - evacuarea necontrolata a deseurilor toxice si periculoase. - neridicarea la timp a deseurilor menajere sau periculoase si depasirea capacitatii compartimentelor de depozitare; - incendiu partial sau generalizat; - neintretinerea in stare de functionare optima a echipamentelor din dotare, a instalatiilor de alimentare si distributie carburant. In conditiile unei exploatari corespunzatoare probabilitatea producerii de accidente de acest fel tinde spre zero. Din punct de vedere al riscurilor pentru flora si fauna se pot aminti: - cresterea ratei de emisie in atmosfera a poluantilor de tipul NOx, SO2, CO, hidrocarburi nearse, si bioacumularea in agrosistemele invecinate; - colmatarea sistemului de evacuare a apleor uzate care spala incinta sau o functionare deficitara a acestora Aceste fenomene se pot produce in principal datorita: - unei activitati de exploatare necorespunzatoare; - unei executii defectuase; - unei activitatii seismice exceptionale pentru aceasta zona. o Accidente 71

72 Riscurile accidentelor pentru oameni sunt responsabile de producerea de incidente ce ii afecteaza personal, ca urmare a unui impact fizic sau de alta natura (mecanica, fizica, electrica sau chimica). o Riscul de incendiu Potrivit prevederilor Normativul de siguranta la foc al constructiilor, Indicativ P118/99, Statia de distributie carburanti si statia GPL ( baterie de stocare gaze petroliere lichefiate) se incadreaza la categoria " A" - pericol de incendiu, cu posibilitati de incendiu si de explozie volumetrica si risc foarte mare de incendiu. Stabilitatea la foc a instalatiei de stocare este corespunzatoare, fiind superioara stabilitatii unor elemente metalice portante din structura constructiilor, intrucat carburantii si propanul lichid din interiorul rezervoarelor adsorb caldura preluata de structura metalica a recipientului, intirziind atingerea punctului critic la care cedeaza structurile metalice ( 15 minute). Elementele componente ale statiei de stocare nu se clasifica in grade de rezistenta la foc, obiectivul cuprinde doar instalatii tehnologice. Clasele de periculozitate ale materialelor si substantelor existente in spatiile respective sunt de tip P4. Sursele potentiale de aprindere in imprejurarile preliminare care pot determina sau favoriza aprinderea sunt: - sursele de aprindere cu flacara - surse de aprindere de natura termica ( obiecte incandescente, caldura degajata de aparetele termice, efectul termic al curentului, tigara). - sursele de aprindere indirecte ( radiatia unui focar de incendiu) - arson; Prin proiectului tehnic evaluat sunt respectate distantele minime de siguranta intre obiectele din componenta statiei de distributie carburanti si constructiile invecinate, conform tab. 4.5 respectiv tab. 4.6 din Normativul pentru proiectarea, executarea, exploatarea, dezafectarea si postutilizarea statiilor de distributie a carburantilor la autovehicule, indicativ NP 004/ Măsuri de prevenire a accidentelor o In faza de executie In concluzie, pentru preintampinarea fenomenelor periculoase care pot da nastere factorilor de risc mai sus amintiti, se recomanda urmatoarele: - executia lucrarilor se va face cu respectarea riguroasa a proiectului; - depozitarea temporara a terasamentelor se va face distinct, in functie de natura pamanturilor excavate si intrebuintarea pe care urmeaza sa o capete. - toate lucarile aferente retelelor de alimentare cu apa sau canalizare vor fi executate la cotele din proiect si din materialele prevazute. - aprovizionarea cu materiale de constructie se va face simultan cu executarea lucrarilor; o In faza de exploatare Pentru a se evita orice accidente trebuie luate urmatoarele masuri: - depozitarea si manipularea corespunzatoare a preparatelor chimice de personal autorizat si calificat - administrarea corespunzatoare a echipamentelor si instlatiilor cu personal calificat si specializat. - Asigurarea unei bune functionari a instalatiilor si aparaturii din dotarea cladirii - asigurarea dotarilor necesare pentru prevenirea si stingerea incendiilor. 72

73 7.4. Plan de urgență cu măsuri de intervenție Planul de urgenta stabileste competentele specifice si procedurile de urmat in caz de accidente. Urgenta apare ori de cate ori exista o situatie diferita de cele normale, de natura sa creeze o conditie de pericol, imediat sau potential, pentru persoane, mediu sau utilaje. Planul de urgenta trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu: - responsabilul pentru siguranta instalatiei - personalul si atributiile lor specifice - sarcinile echipei de interventie pentru urgente - procedurile operative de tratare a diferitelor situatii - colaborarea cu echipele de interventie externe Cladirea si statia de distributie carburanti va dispune de un plan de urgenta adecvat si de echipamentele si/sau dotarile specifice pentru urgente. De aceea pe langa eliminarea riscului producerii unui accident se elimina si riscul imposibilitatii de a interveni pentru prevenirea sau ameliorarea lui. Cu toate ca echipamentele si mijloacele de interventie de urgenta se utilizeaza, din fericire rar, atunci cand sunt necesare ele trebuie sa functioneze perfect, intrucat de acest lucru poate depinde siguranta uneia sau mai multor persoane. Ele trebuie sa fie la indemana pentru a putea fi folosite imediat. De aceea, este necesar ca zonele din fata lor sa fie intotdeauna libere de orice obstacol, astfel incat accesul sa fie imediat (accesarea rapida este obligatorie prin lege in cazul mijloacelor de aparare impotriva incendiilor) Situații de risc Principalele riscuri ce pot interveni in derularea proiectului sunt: Riscuri interne Riscurile interne sunt acele riscuri direct legate de proiect si care pot aparea in timpul si/sau ulterior fazei de implementare: Riscuri tehnice: Executarea necorespunzatoare a unora dintre lucrarile de constructii; Nerespectarea graficului de executie; Nerespectarea clauzelor contractuale a unor contractanti/ subcontractanti. Riscuri de mediu: Poluarea factorilor de mediu, pe durata lucrarilor de constructii; Riscuri financiare: Valoare subdimensionata a lucrarilor de executie si/sau aparitia unor cheltuieli neprevazute; Lipsa capacitatii financiare a beneficiarului de a suporta costurile operationale; Riscuri institutionale: 73

74 Organizarea deficitara a fluxului informational intre diferitele entitati implicate in implementarea proiectului; Riscuri legale: Nu este cazul (sunt riscuri de tip extern). Riscuri externe Riscurile externe sunt acele riscuri aflate in stransa legatura cu mediul socio-economic si cel politic, precum si cu conditiile de mediu, avand o influenta considerabila asupra proiectului propus: Riscuri tehnice: Deteriorarea noii infrastructurii cauzata de o intretinere si/sau exploatare necorespunzatoare; Riscuri de mediu: Deteriorarea obiectului de investitie cauzata de calamitati (ex: cutremure); Riscuri financiare: Cresterea inflatiei si/sau deprecierea monedei nationale; Cresterea preturilor la materiile prime si energie; Cresterea costurilor fortei de munca. Riscuri institutionale: Nefunctionalitatea aranjamentelor institutionale pentru exploatarea si intretinerea corespunzatoare a investitiei; Riscuri legale: Potentiale modificari ale prescriptiilor tehnice (legate de solutia tehnica privind reabilitarea drumurilor etc) si standardelor de calitate. In timp ce riscurile interne pot fi atenuate/prevenite prin intermediul masurilor de natura administrativa cum ar fi: selectarea adecvata a companiei de constructii, intocmirea unui contract clar si strict, selectarea unui Inginer cu experienta in domeniu si cu o reputatie excelenta etc. riscurile externe sunt dificil de anihilat, cu atat mai mult cu cat ele se produc independent de actiunile intreprinse de managerul de proiect (beneficiarul) sau de celelalte entitati implicate. Pentru fiecare dintre aceste riscuri a fost realizata o analiza calitativa, care a presupus cuantificarea impactului producerii acestor riscuri asupra variabilelor cheie, precum si probabilitatea de aparitie a riscurilor rspective. Totodata, prin proiectul tehnic s-au propus masuri de prevenire, respectiv diminuare a efectelor riscurilor identificate. 74

75 8 DESCRIEREA DIFICULTĂȚILOR 8.1. DIFICULTĂȚII TEHNICE La efectuarea Studiului de impact asupra mediului si in special la redactarea Raportului s-au intampinat urmatoarele dificultati: o Elaborarea Raportului in paralel cu Proiectul tehnic din motive impuse de calendarul de realizare a documentatiei/lucrarilor uneori nu poate pune la dispozitia celor ce il elaboreaza toate informatiile necesare. Astfel datele privind dotarile de santier sunt estimate, acestea intrand in sarcina Constructorului. Dealtfel trebuie remarcat ca inca de la inceputul procedurii prin Memoriul de prezentare (Memoriul tehnic) se cer informatii cum ar fi: lucrari de refacere a amplasamentului, prevederi pentru monitorizarea mediului, pe care titularul proiectului nu le detine in aceasta faza. Urgenta impusa redactarii Raportului poate a condus la omiterea unor informatii ce sunt prevazute a fi cuprinse in Procesul verbal de Control si in Tabelul de Control ce se elaboreaza de A.P.M. in faza de dupa analiza Memoriului tehnic. Asteptarea acestor informatii conduce in toate cazurile la mari intarzieri in programul investitiilor si in folosirea fondurilor. Procedura nu atat de complicata, cat de durata privind avizarea Proiectului Tehnic ca si obtinerea in paralel a altor numeroase acorduri si avize, poate conduce la eventualitatea unor modificării asupra unora din informațiile necesare studiului de evaluare a impactului asupra mediului DIFICULTĂȚI PRACTICE Având in vedere faptul că, de cele mai multe ori, constructorul nu este interesat de recomandările studiilor de impact, precum si faptul că beneficiarul nu impune intotdeauna in caietele de sarcini un plan de management al mediului, devine imperios necesară impunerea acestuia dar si a măsurilor prezentate prin proiectul tehnic si recomandarile din prezentul studiu. In capitolele precedente a fost analizat in detaliu potentialul impact datorat activităților prevăzute a se realiza prin proiect, au fost identificate si s-a estimat amplitudinea acestora si deasemenea au fost indicate măsurile de minimizare considerate ca necesare. 9 REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC Prin proiectul evaluat S.C ROM STAR S.R.L doreste construirea unei statii de distributie carburanti cu spalatorie auto si statie GPL, in com. Lunguletu, sat Lunguletu, pe D.N. 7 Pitesti - Bucuresti, jud. Dambovita, care să funcționeze in regim non stop. Terenul care fac obiectul studiului se află în proprietatea SC ROM STAR SRL, conform contract de vanzare cumparare nr din , si incheiere nr din si are o suprafata de 1300 mp. Terenul are urmatoarele vecinatati: La nord: D.N. 7 La sud: Marinescu Ionel, Marinescu Gheorghita, Ariciu marilena - teren liber de constructii La est: Matei Ilie - teren liber de constructii La vest : teren administrat de primarie - teren liber de constructii La momentul studiului terenul este liber de sarcini si se incadreaza ca teren intravilan, curti constructii. 75

76 Pentru proiectul de investitii Construire statie de distributie carburanti, spalatorie auto si statie GPL, in com. Lunguletu, sat Lunguletu, jud. Dambovita, a fost emis certificatul de urbanism nr. 2 din , de catre Primaria Lunguletu, jud. Dambovita ( anexa la studiu) Descrierea soluției proiectate Descrierea constructiei arhitectura Pe teren se vor amplasa urmatoarele obiective si constructii : - cabina statie (magazin) - insula pompe ( 2 buc) - copertina pompe - rezervoare subterane cu pereti dubli ( 2 buc) - guri de descarcare cu recuperare de vapori - aerisire rezervoare cu recuperare de vapori - splatorie auto pentru un autoturism - statie GPL tip SKID ( 1 buc) - separatoare de grasimi si hidrocarburi - parcare 4 locuri - platforma de deseuri - elemente de semnalistica (totem) Date tehnice - suprafata terenului 1300 mp; - categoria de importanta -C - clasa de importanta " III" - suprafata construita cabina ( magazin) - 112,00 mp; - suprafata construita copertina pompe - 135,00 mp; - suprafata construita spalatorie auto - 12,00 mp. -suprafata desfasurata propusa 259,00 mp -suprafata spatii verzi 250,00 mp P.O.T= 19,92% 76

77 C.U.T.= 0,19 Raport la studiul de impact asupra mediului Factorii de risc - gradul de rezistenta la foc al cabinei ( magazinului) -II - gradul de rezistenta la foc al copertinei -II - risc de incendiu global - mare a) Cabina statiei ( magazin) Cabina statiei va avea dimensiunile in plan de 8,00x14,00 m. Functional va cuprinde urmatoarele incaperi. Nr. crt. Destinatia incaperii Suprafata ( mp) 8. Magazin 73,20 9. Camera tip birou 10, Vestiar personal cu dus 4, w.c. personal 2, w.c. clienti 3, Hol 5, Magazie 5,20 Sistemul constructiv al cabinei -statiei va fi cu cadre din beton armat (stalpi si grinzi), planseu din beton armat, cu compartimentari exterioare din BCA tip GBN de 25 cm grosime, iar compartimentarile interioare din gipscarton RB si RBI pe structura metalica ( profile CW 75, UW 75), sarpanta de lemn cu invelitoare din tabla cutata. Finisajul exterior pe doua laturi perete-cortina din aluminiu si geam termorezistent si celelalte doua laturi vopsea decorativa aplicata pe termosistem de 5 cm. Finisajele interioare vor fi urmatoarele : pardoseli - placi de gresie de trafic; tavane- armstrong 60x60 cm pereti - glet zugravit cu vopsele lavabile ; 77

78 - faianta pana la cota +2,05 m, la wc-uri si dus. Tamplaria exterioara va fi realizata din profil de aluminiu cu geam termopan Low-E ( k=1,1 w/mp*k) de culoare alba. Pe insulele pompelor se va realiza o copertina metalica. Sistemul constructiv al copertinei va fi pe structura metalica ( stalpi si ferme). Structura metalica va fi inchisa perimetral cu un atic luminos din plexiglas conform semnalistici statiei si firmei respective. Acoperisul copertinei va fi realizat din tabla cutata. Tavanul (intradosul) copertinei va fi realizat din lamele de aluminiu suspendate prin intermediul sinelor de montaj de structura metalica a copertinei. Inaltimea libera sub copertina va fi de 5,00 m. Structura metalica va fi finisata prin grunduire si vopsire cu vopsea culoare gri-argintiu. Pentru spalatoria auto se va realiza o boxa de 3,00x4,00 m, avand capacitatea pentru un singur autoturism. Sistemul constructiv al boxei va fi pe structura metalica ( stalpi si grinzi). Structura metalica va fi inchisa perimetral cu tabla cutata, iar acoperisul va fi realizat din tabla cutata. Se vor amplasa doua pompe de distributie carburanti, conform planului de situatie anexat. Pompele vor fi de tip multiprodus, iar una dintre ele va alimenta si autovehicule cu gabarit mare. Rezervoarele subterane vor fi amplasate in zona verde din partea posterioara a incintei. Rezervoarele a pereti dubli si sunt prevazute cu sisteme de semnalizare in caz de avarie. Rezervoarele au urmatoarele capacitati : - un rezervor uni-compartimentat de 50 m 3, - rezervor cilindric orizontal cu fund drept si pereti dubli, cu lungimea exterioara de 8000 mm si diametru interior de 2900 mm. - un rezervor tri -compartimentat de 50 m 3, m 3, 2-30 m 3, 3-10 m 3, rezervor cilindric orizontal cu fund drept si pereti dubli, cu lungimea exterioara de 8000 mm si diametru interior de 2900mm. Umplerea rezervoarelor din cisterne se va face prin intermediul unor guri de descarcare cu sisteme de recuperare a vaporilor. Gurile de aerisire ale rezervoarelor vor fi deasemenea prevazute cu sisteme de recuperare a vaporilor. *Anexa- schema tehnologica a statiei de carburanti In vederea pre-epurarii apelor pluviale de pe suprafetele betonate potential contaminate cu hidrocarburi se va amplasa un separator de hidrocarburi, uiar pentru pre-epurarea apelor uzate provenite de la spalatoria auto un separator de grasimi. Pentru acumularea apelor uzate se va realiza un bazin din beton amplasat subteran, cu dimensiunea in plan de 4,00x4,00 m si cu adancimea de 3,50 m, prevazut cu gura de vizitare si vidanjare, protejata cu un capac metalic. In componenta statiei GPL de tip SKID intra urmatoarele echipamente : - recipient de stocare pentru GPL suprateran, cu capacitatea maxima de 5000 litri volum de apa, echipat cu racorduri, aparatura de masura si control, ventile si armaturi de siguranta. - o pompa centrifuga, antrenata de un motor electric, pentru vehicularea GPL-ului in stare lichida, de la recipient spre pompa de distributie GPL. 78

79 - o pompa de distributie GPL la autovehicule, echipata cu furtun flexibil, pistol de alimentare, ventile, armaturi, aparatura de control si afisare si inregistrare mecanica sau /si electronica. - un ventil cu inchidere rapida, pe aspiratia pompei centrifuge cu actionare ISCIR de la distanta, rezistent la actiunea focului. - trasee de conducte si armaturi aferente pentru faza lichida respectiv faza gazoasa; - un tablou de comanda pentru actionarea pompelor centrifuge; - cadru metalic pentru sustinerea echipamentelor. In vederea semnalizarii si reclamei specifice, se va amplasa in zona verde a incintei un totem - cu structura metalica cu fete din tabla si plexiglas, cu H=9,00 m de la cota terenului amenajat. a) Alimentarea cu apa rece Alimentarea cu apa rece a cladirii se face prin realizarea unui bransament din polietilena de inalta densitate avand un diametru de ϕ 25,00 mm, de la reteaua de apa existenta pe strada in zona respectiva. La limita de proprietate se va amplasa un camin apometric din beton armat cu dimensiunile 1,2m x 1,2m x 1,2m (poate sa fie si prefabricat din material plastic). Conductele prin care se face alimentarea cu apa rece s-au proiectat din tevi multistrat, tip polipropilena random PP - R avand diametrele DN 20 si DN 25 (daca se folosesc astfel de conducte se va face echivalarea diametrelor). Pentru sustinerea conductelor de apa rece vor fi pravazute bratari de sustinere, distantele de amplasare a acestora fiind functie de dimetrul tevilor. Conform "Normativului pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de stingere a incendiilor" indicativ NP - 086/2005, pentru cladirea defata nu sunt necesari hidrati interiori. b) Alimentarea cu apa calda menajera Alimentarea cu apa calda se face de la centrala termica proprie, care va fi prevazuta cu boiler cu acumulare cu volumul de 45 litri. Distributia apei calde se face in paralel cu apa rece. Conductele prin care se face alimentarea cu apa calda s-au prevazut din acelasi tip de conducta prin care se face alimentarea cu apa rece si se respecta aceleasi conditii de montaj ca la conductele de apa rece. c) Canalizare menajera - interioara Apele uzate menajere rezultate de la consumatorii din cladire se vor colecta prin colane orizontale montate ingropat sub pardoseala parterului si partial in sapa. Conductele de canalizare menajera se vor executa din tuburi de polipropilena ignifuga si vor avea diametre de 40 x 1,80 mm, 50 x 1,80 mm si 110 x 2,70 mm. Au fost prevazute sifoane de pardoseala pentru preluarea eventualelor scurgeri in grupurile sanitare. d) Retele exterioare de apa Alimentarea cu apa rece a cladirii se va face printr-un bransament de la reteaua stradala existenta in zona. Se propune realizarea unui bransament din polietilena de inalta densitate PN 10, cu DN 25 mm. La limita de proprietate se va amplasa un camin apometric din beton armat cu dimensiunile 1,2 m x 1,2 m x 1,2 m (poate sa fie si prefabricat din material plastic). 79

80 Conducta de apa se va monta ingropata intr-un strat de nisip de 20 cm la adancimea de minim 80 cm fata de cota teren amenajat pentru evitarea inghetului. Deasupra la distanta de 30 cm se monteaza o banda avertzoare de culoare albastra. e) Retele exterioare de canalizare Apele uzate menajere colectate de la consumatorii din cladire vor fi preluate printr-o retea exterioara, camine de vizitare din beton si conduse direct la bazinul vidanjabil. Apele uzate pluviale de pe platformele betonate, posibil a fi infestate cu hidrocarburi vor fi trecute printrun separator de namol si hidrocarburi si apoi deversate in bazinul vidanjabil. Apele uzate provenite de la spalatoria auto sunt dirijate catre un separator de grasimi iar apoi prin reteaua de ape pluviale catre separatorul de hidrocarburi si mai departe in bazinul vidanjabil. Se va construi un bazin vidanjabil din beton, perfect etans, avand dimensiunile de 4,00 x 4,00 m x 3,5 m. Apa din bazin ori de cate ori este nevoie se va vidanja si se transporta la cea mai apropiata statie de epurare oraseneasca. f) Alimentarea cu energie electrica Alimentarea cu energie electrica a statiei de distributie carburanti se va face din reteaua de distributie zonala a S.C Electrica S.A. Solutia de alimentare se va stabili si proiecta de catre furnizorul de energie, in functie de puterea disponibila in reteaua de distributie de joasa tensiune pe baza Avizului de racordare eliberat pentru punctul de consum, la solicitarea beneficiarului. Tot aici se vor stabili si punctul de masura si de delimitare patrimoniala. Executia lucrarilor de racordare se va face de catre firme atestate de catre firme atestate de catre S.C. ELECTRICA S.A. Parametri energetici estimati: - tensiune nominala de alimentare: trifazata, 3x400/230 v, frecventa 50 Hz - mod de protectie: legare la nul de protectie in sistem TN-C-S - putere instalata: 60 kw - putere absorbita: 45 kw TDG se livreaza si monteaza odata cu cladirea statiei; el contine aparatajul de control, protectie si semnalizare necesare pentru functionalitatea consumatorilor din cadrul statiei. Acest echipament va respecta conditiile impuse de urmatoarele reglementari romanesti in vigoare: g) Drumuri, platforme şi împrejmuire Betonarea parcărilor şi drumurilor din incinta statiei de distributie carburant asigurarea circulației pietonale şi auto în cadrul incintei acestei unități. Prin proiectul tehnic sunt prinse amenajari pentru protectia mediului: - plantarea de plante în zonele adiacente spațiilor de parcare. - lucrari de semanare gazon. ( 1 kg la 100 m 2 ). Suprafata spatiilor verzi este de 250 mp. se execută pentru În condițiile în care sunt respectate detaliile din proiectul tehnic de execuție şi ansamblul de măsuri de protecție a mediului prezentate in raport, se poate aprecia ca prin realizarea obiectivului Constructie statie de distributie carburanti, spalatorie auto si statie GPL in com. Lunguletu, sat Lunguletu MEDIUL ESTE AFECTAT DE ACTIVITATEA UMANA IN LIMITE ADMISIBILE". 80

81 9.1. CONCLUZIILE ŞI RECOMANDĂRILE PRIVIND LIMITAREA EFECTELOR, EVIDENȚIATE ÎN RAPORT, ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU 1. Concluzii generale 1.1. Proiectul respectă: Recomandările legislației în domeniul constructiilor. Concluziile şi recomandările rezultate din studiile de specialitate (geo, topo, stabilitate) Elementele constructive ale instalațiilor au fost dimensionate şi verificate folosind tehnici ingineresti adecvate şi standardizate în Romania (rezistenta, arhitectura, sistemul de alimentare cu apa şi canalizare, sistemul de alimentare cu curent electric, sistemul de alimentare cu gaze naturale etc.) 1.3. Evaluarea cantităților de poluanti (ape uzate, emisii în atmosferă etc) s-a facut prin calcule analitice folosind modele matematice si programe de calcul: CORRINAIR 97 emisii praf si gaze arse in faza de executie SCREEN 3 (EPPA 42) dispersie poluanti in atmosfera 1.4. Măsurile propuse în proiect limitează efectele pe care poluantii produşi in timpul execuției si exploatării le au asupra factorilor de mediu Chiar dacă soluțiile propuse au fost riguros analizate si dimensionate, o proasta administrare a instalațiilor poate avea efecte nedorite asupra factorilor de mediu analizați Pe tot parcursul implementării proiectului este necesar să se respecte prevederile proiectului cu maxima rigurozitate, personalul de execuție, exploatare şi monitorizare să fie calificat si selecționat astfel încât erorile umane să fie reduse la minim. 2. Concluzii privind limitarea efectelor asupra calității apei 2.1. Amplasamentul obiectivului oferă în mod cert condițiile ideale recomandate pentru realizarea unui asemenea tip de investiție Alimentarea cu apa rece a cladirii se face prin realizarea unui bransament din polietilena de inalta densitate avand un diametru de ϕ 25,00 mm, de la reteaua de apa existenta pe strada in zona respectiva Apele uzate sunt de patru feluri: ape uzate menajere de la magazin, ape uzate pluviale de pe spatiile verzi si pe acoperisuri, ape uzate de la spalatorie si ape uzate posibil infestate cu hidrocarburi de pe suprafetele betonate din incinta Apele uzate menajere colectate de la consumatorii din cladire vor fi preluate printr-o retea exterioara, camine de vizitare din beton si conduse direct la bazinul vidanjabil Apele uzate rezultate de la spalatoria auto sunt dirijate catre un separator de grasimi iar apoi prin reteaua de ape pluviale la separatorul de hidrocarburi si bazinul vidanjabil Apele uzate pluviale de pe platformele betonate, posibil a fi infestate cu hidrocarburi vor fi trecute printr-un separator de namol si hidrocarburi si apoi deversate in bazinul vidanjabil. Se va construi un bazin vidanjabil din beton, perfect etans, avand dimensiunile de 4,00 x 4,00 m x 3,5 m Apa din bazin ori de cate ori este nevoie se va vidanja si se transporta la cea mai apropiata statie de epurare oraseneasca. 81

82 3. Recomandări privind limitarea efectelor asupra calității apei 3.1. Nivelul freatic va fi monitorizat permanent, daca este posibil, cu precizarea cantităților de precipitații cazute în perioada monitorizării Cota de săpatura va fi atent monitorizata, abaterile față de cota proiectata nefiind admise mai mari de +/- 5 cm Sapaturile si umpluturile se vor efectua in perioade recunoscute ca umede in orice caz, cu cantitati mici de precipitații Materialele de constructie procurate vor trebui in mod obligatoriu să fie însoțite de certificate de calitate, din care să rezulte că au caracteristicile impuse prin proiect Proiectantul va stabili fazele determinante, dar se recomandă ca obligatoriu înainte de asternerea turnarea fundațiilor să se efectueze o receptie a terasamentelor la care să participe si reprezentantul local al Inspectiei de Stat in Constructii. Receptia lucrărilor de construcții trebuie însuşita şi de către constructor Realizarea sudurilor va fi efectuată cu ritmicitatea prevazută in caietele de sarcini de către proiectant şi utilizând metodele specificate în acestea Beneficiarul poate apela la un consultant de specialitate care sa verifice conformitatea lucrarilor executate cu proiectul Antreprenorii angajați pentru execuție trebuie să faca dovada experienței in lucrări similare, dar si a implementării sistemului de calitate ISO 9001, ceea ce confera un grad sporit de siguranță ca se vor realiza lucrari de calitate La executie se va respecta graficul si ordinea de executie a lucrarilor, stabiltă de proiectant In perioada operațională este important sa fie respectat Regulamentul de exploatare, care va avea secțiuni şi prevederi speciale pentru fiecare tip de activitate Lucratorii vor fi dotați cu echipamente specifice de protecție a muncii: salopete, mănuşi, măşti pentru praf (unde este cazul) etc. 4. Concluzii privind limitarea efectelor asupra calității apei de suprafață 4.1. Din punct de vedere hidrologic, in zona analizata au loc căderi masive de precipitații, pe timp de vara, cu caracter torențial, de scurta durata, urmate de căderi scăzute Măsuri de protecție prevăzute: - sistem de canalizare pentru colectarea apelor pluviale, care sunt conduse mai departe la reteaua de canalizare din incinta. - drumurile de acces betonate, spatii verzi 5. Recomandări privind limitarea efectelor asupra calității apei de suprafață 5.1. Respectarea la execuție a cotelor, dimensiunilor şi pantelor prevazute în proiect Responsabilii cu executia şi cu verificarea calității lucrărilor vor urmări ca lucrarile executate să nu depaşească abaterile maxime specificate în proiect Conductele de canalizare pluvială si menajera vor fi inspectate şi curatate periodic, iar gurile de evacuare mentinute libere permanent. Se vor executa lucrari de reparatii curente ori de câte ori este necesar Pentru a asigura interventia prompta si eficientă în caz de necesitate, la inceperea activitatii de exploatare a obiectivului se va numi o comisie de intervenții şi se vor stabili clar responsabilitățile fiecarui membru, precum si modul de comunicare. 82

83 6. Concluzii privind limitarea efectelor asupra calității aerului 6.1. Emisiile de praf variaza adesea in mod substantial de la o zi la alta, in functie de nivelul activitatii, de operatiile specifice si de conditiile meteorologice dominante. O mare parte a acestor emisii este generata de traficul echipamentelor si autovehiculelor de lucru pe drumurile temporare din amplasamentul constructiei Natura temporara a lucrarilor de constructie le diferentiaza de alte surse nedirijate de praf, atat in ceea ce priveste estimarea, cat si controlul emisiilor. Realizarea constructiei sau a fundatiilor viitorului obiectiv consta intr-o serie de operatii diferite, fiecare cu durata si potentialul propriu de generare a prafului. Cu alte cuvinte, emisiile din amplasamentul unei constructii au un inceput si un sfarsit care pot fi bine definite, dar variaza apreciabil de la o faza la alta a procesului de constructie. Aceste particularitati le diferentiaza de marea majoritate a altor surse nedirijate de praf, ale caror emisii au fie un ciclu relativ stationar, fie un ciclu anual usor de evidentiat Debitele masice de poluanti s-au determinat cu metodologia AP-42/1998, luand in considerare volumele de materiale manevrate, categoriile principale de lucrari si suprafetele de sol afectate de lucrari Concentratiile emisiilor de noxe datorate traficului interior sunt punctiforme, minime si se limiteaza cu caracter preventiv. 7. Concluzii privind calitatea actuală a solului Caracteristicile constuctive precum si metoda de exploatare a obiectivului fac ca efectul asupra solului din zona sa fie mimin acceptat. Prin studiul geotehnic s-a stabilit ca stratificația terenului pe amplasamentul cladirii este urmatoarea: 0 0,30m - teren vegetal; 0,30 4,50m - argilă cafenie, galbena prafoasa; 4,50 5,00m - nisip galbui cu pietriş aflat în stare de îndesare medie. Apa subterană a fost întâlnită la 6,00-6,50 m adâncime. Conform normativului P100/2006 terenul în cauză este caracterizat de o valoare de vârf a accelerației terenului pentru proiectare a g = 0,24g şi de o perioadă de control (de colt) Tc = 1,0 sec Adâncimea de îngheț pentru această zonă este de 0,90 m. Efectuându-se punctajul pentru stabilirea categoriei geotehnice a reiesit o valoare de 8 puncte teren cu risc geotehnic redus. Impactul asupra solului nu poate fi considerat decat ca fiind un impact mecanic prin decopertare, excavare, redus la suprafata ocupata a obiectivului. Prin masurile si tehnolgia speciala de depozitare, se diminueaza pana spre 0, posibilitatea afectarii solului pe terenurile limitrofe. Solutia proiectata conduce la diminuarea sau chiar eliminarea impactului direct asupra componentelor solului si subsolului in perioada de functionare. 8. Recomandări privind limitarea efectelor asupra calității solului si subsolului respectarea cailor de acces pentru utilaje; respectarea locului de parcare si de reparatii pentru utilaje si mijloace de transport; manipularea volumelor de pamant excavat numai in spatiul destinat lucrarilor; cai de acces betonate/pavate, spatii verzi, plantatii de protectie; 83

84 9. Concluzii privind factori de mediu: flora şi fauna Metoda de sistematizare a amplasamentului, depozitarea controlata a deseurilor face ca efectul asupra vegetatieie si faunei din zona sa fie diminuat la maxim. 10. Concluzii privind efectul investiției asupra sănătății populației Prin proiectul tehnic s-au luat măsuri asiguratoare pentru a înlătura orice dezagrement, pe care ar putea să-l producă funcționarea acestui obiectiv asupra sanatatii populatiei CONCLUZII MAJORE CARE AU REZULTAT DIN EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI Perioada de executie a obiectivului Activitatea propusă în timpul lucrărilor de execuție, va duce la modificări calitative ale aerului şi la creşterea nivelului de zgomot, dar aceste modificări vor fi strict locale (localizate strict în zona de lucru), reversibile şi temporare şi nu vor determina disconfort receptorilor potențiali. In perioada de executie a investiției factorul de mediu apa nu va fi poluat, având în vedere modul organizat în care se va asigura evacuarea apelor uzate si a apelor pluviale. Factorul de mediu sol va fi afectat, dar prin activitatea proiectată nu se va conduce la modificări ale calității solului şi subsolului, datorită modului organizat de folosire a terenurilor precum şi modului organizat de colectare a deşeurilor. Perioada de funcționare a obiectivului Cladirea proiectata va dispune de toate utilitatile si instalatiile necesare si anume: instalatii sanitare - alimentare cu apa, canalizare menajera, instalatii electrice, instalatii alimentare cu gaze, instalatii de incalzire si racire. Incinta va fi amenajata cu drumuri, platforme spatii de parcare, imprejmuire, spatii verzi si retele de canalizare ape pluviale. Respectând tehnologia de lucru, proiectul tehnic, detaliile de executie pe fiecare specialitate procedurile si măsurile enumerate mai sus evaluatorul consideră că beneficiarul investiției va reuşi să respecte cerințele restrictive privind calitatea apelor evacuate într-o rețea de canalizare conform limitelor impuse de NTPA 002/2002 aprobate prin HG nr. 188/2002 privind conditiile de descarcare in retelele de canalizare sau direct in statiile de epurare, modificata si completata de HG nr. 352/2005. Se vor creea locuri speciale de depozitarea a deşeurilor, atata in interiorul cladirii cat si in exteriorul ei. Nu sunt estimate efecte negative ale activității proiectate asupra biodiversității şi asupra zonelor protejate, daca sunt respectate normele de tehnica securitatii muncii si legislatia ia in vigoare privind modul de depozitate si manipulare a substantelor si preparatelor chimice RECOMANDĂRI Respectarea normelor si standardelor in vigoare, necesare protecției factorilor de mediu; Lucrările trebuiesc realizate astfel încât să nu afecteze sub nici o formă lucrările existente în zonă; Respectarea tehnologiei de execuție si a proiectului tehnic, folosirea de utilaje performante, care nu produc pierderi de substanțe poluante in timpul funcționarii şi care nu generează zgomot, peste limitele admise. Asigurarea vizitelor şi reviziilor periodice a instalațiilor, utilajelor şi echipamentelor tehnologice conform cerinței furnizorilor autorizați; Monitorizarea periodică a factorilor de mediu prin firme autorizate, conform standardelor in vigoare; Manipularea, depozitarea si gestionarea corespunzatoarea a substantelor chimice de personal autorizat si calificat. 84

85 Raport la studiul de impact asupra mediului Colectarea, depozitarea şi eliminarea deşeurilor conform legislației în vigoare. Organizarea de programe educaționale, la nivel de colective, in vederea atingerii gradului de cultura ecologica, necesară respectării normelor de protecție a mediului înconjurător. Prin aceste programe, trebuie să se indice modul de acțiune, a fiecărei persoane, la locul ei de munca, pentru a se evita poluarea accidentală sau voită a factorilor de mediu. A acționa in scopul prevenirii poluării factorilor de mediu este mai uşor decât a trece la măsuri ameliorative sau de remediere ulterioară. În condițiile în care sunt respectate detaliile din proiectul tehnic de execuție şi ansamblul de măsuri de protecție a mediului prezentate, se poate aprecia ca prin realizarea obiectivului Construire statie de distributie carburanti, spalatorie auto si statie GPL in com. Lunguletu, sat Lunguletu, jud. Dambovita MEDIUL ESTE AFECTAT DE ACTIVITATEA UMANA IN LIMITE ADMISIBILE". Colectivul de elaborare, S.C. LAIG SERV S.R.L Şef de proiect. Chim. dr. MOATER ELENA IRINA Beneficiar S.C.ROM STAR S.R.L. 85

86 10. LEGISLAȚIE DE REFERINȚĂ Proiectul de investiții, Constructie statie de distributie, spalatorie auto si statie GPL, in comuna Lunguletu, sat Lunguletu, judetul Dambovita se va executa si va funcționa prin respectarea actelor normative in vigoare: 1. Ordonatei de urgenta aparuta in MO al Romaniei, partea I, nr. 808/3.XII.2008, pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, publicata in MO partea I, nr /2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 265/2006, Legea nr. 265/ 2006 privind Protecția Mediului. 2. Hotărârea Guvernului nr. 445 din 13 iulie 2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului 3. Ordinul nr. 135 din 10 februarie 2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului supra mediului pentru proiecte publice si private 4. Ordin nr. 863 din 26 septembrie 2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului 5. Ordin nr. 864 din 26 septembrie 2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului în context transfrontieră şi de participare a publicului la luarea deciziei în cazul proiectelor cu impact transfrontieră 6. Legislație națională privind transpunerea şi punerea în aplicare a prevederilor DIRECTIVEI 94/63/CE privind controlul emisiilor de compuşi organici volatili (COV) rezultați din depozitarea benzinei şi transportul acesteia de la terminale la stațiile de benzină 7. H.G nr. 568/2001 privind stabilirea cerințelor tehnice pentru limitarea emisiilor de compuşi organici volatili rezultați din depozitarea, încărcarea, descărcarea şi distribuția benzinei la terminale şi la stațiile de benzină, Republicată 8. O.M nr. 781/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind măsurarea şi analiza emisiilor de compuşi organici volatili rezultați din depozitarea şi distribuția benzinei la terminale. 9. O.M nr.122/2005 privind înlocuirea anexei la O.M nr.337/2001 pentru aprobarea Normelor privind inspecția tehnică a instalațiilor, echipamentelor şi dispozitivelor utilizate în scopul limitării emisiilor de compuşi organici volatili rezultați din depozitarea, încărcarea, descărcarea şi distribuția benzinei la terminale şi la stațiile de benzină 10. O.M nr. 2035/ 2009 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului economiei şi comerțului nr. 468/2005 privind desemnarea organismelor de inspecție a instalațiilor, echipamentelor şi dispozitivelor utilizate în scopul limitării emisiilor de compuşi organici volatili rezultați din depozitarea, încărcarea, descărcarea şi distribuția benzinei la terminale şi la stațiile de benzină 11. O.M nr.716/2005 şi O.M nr.92/2006 pentru aprobarea Normelor privind inspecția tehnică a containerelor mobile utilizate pentru transferul benzinei de la un terminal la o stație de benzină, la alt depozit sau terminal, în scopul limitării emisiilor de compuşi organici volatili rezultați din operațiile de încărcare, transport, descărcare şi distribuție a benzinei la terminale şi la stațiile de benzină 12. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 243/ privind protecția atmosferei (publicată în Monitorul Oficial cu numărul 633/ ) 13. Legea nr. 655/ pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 243/2000 privind protecția atmosferei (publicată în Monitorul Oficial cu numărul 773/ ) 14. Ordinul MAPM nr. 745/ privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calității aerului în România (publicat în Monitorul Oficial cu numărul 739/ ) 15. Ordinul MAPM nr. 592/ pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător (publicat în Monitorul Oficial cu numărul 765/ ) 16. Hotărârea Guvernului nr. 543/ privind elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calității aerului (publicată în Monitorul Oficial cu numărul 393/ ) 17. Hotărârea Guvernului nr. 586/ privind înființarea şi organizarea Sistemului național de evaluare şi gestionare integrată a calității aerului (publicată în Monitorul Oficial cu numărul 389/ ) 18. HG. Nr. 352/ privind modificarea si completarea HG. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind Condițiile de descărcare in mediul acvatic a apelor uzate; 19. Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile completata si modificata cu Legea nr. 311/ HG. (MO partea I nr. 669/2004) privind Normele de supraveghere, inspectie sanitara si monitorizare a calitatii apei potabile; 21. Ordonanța de Urgență nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor (M.Of. nr. 283 din 22 iunie 2000) aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor (M.Of. nr. 411 din 25 iulie 2001); modificată şi completată prin Ordonanța de Urgență nr. 61/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 27/2007 (M.Of. nr. 38/ ); 22. H.G nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate - abrogă HG nr. 662/2001 (M.Of. nr. 199/ ) 86

87 23. H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor (M.Of. nr. 394 din 10 mai 2005), completată prin HG nr. 210/ pentru modificarea şi completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar în domeniul protecției mediului; 24. Ordin nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor (M.Of. nr. 86 din 26 ianuarie 2005) modificat de Ordin nr din 30 noiembrie 2005 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor (M.Of. nr din 7 decembrie 2005); 25. Ordin nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista națională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri (M.Of. nr. 194 din 8 martie 2005); 26. HG nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori 27. Legea nr. 360/2003 privind regimul substanțelor şi preparatelor chimice periculoase 28. Legea nr. 263/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 360/2003 privind regimul substanțelor şi preparatelor chimice periculoase 29. HG 1408/2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanțelor periculoase 30. Legea nr. 349/2007 privind reorganizarea cadrului instituțional în domeniul managementului substanțelor chimice 31. Hotărârea Guvernului nr. 92/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea preparatelor chimice periculoase Hotărârea Guvernului nr. 597/2007 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea preparatelor periculoase aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 92/ STAS 12574/1987 privind Condițiile de calitate a aerului in zonele protejate; 33. STAS 10009/ Acustica urbana - limite admisibile ale nivelului de zgomot; 87

88 11. ANEXE a. ATESTATE Certificat de atestare SC LAIG SERV SRL Certificat de atestare evaluator b. ACTE DE REGLEMENTARE /STUDII Certificatul de Urbanism nr. 2 din eliberat de Primaria comunei Lunguletu. Contract de vanzare cumparare nr din Incheierea nr din privind intabularea terenului in suprafata de 1300 mp. Piese desenate Plansa nr.1. -Plan de incadrare in zona Plansa nr Plan de situatie scara 1 : 200 Plansa nr. 3- Plan de situatie zonare statie Plansa nr. 4- Plan de situatie retele tehnologice Plansa nr. 5- plan parter cabina statie Plansa nr. 7- sectiunea A-A cabina statie Plansa nr. 12 Plan copertina copertina pompe Plansa nr. 14- sectiunea A-A copertina pompe Plansa nr. 15- plan spalatorie, plan invelitoare, sectiune si fatade Plan parter instalatii sanitare Plan parter instalatii termice si ventilatii Plan parter instalatii electrice Plan retele exterioare apa-canalizare Plan retele exterioare instalatii electrice Plan rezervoare carburanti plan de sapatura Schema tehnologica de montaj 88