2.2. Alte etaje cu tranzistoare bipolare, folosite în amplificatoare

Σχετικά έγγραφα
CONEXIUNILE FUNDAMENTALE ALE TRANZISTORULUI BIPOLAR

Lucrarea Nr. 6 Reacţia negativă paralel-paralel

Aparate Electronice de Măsurare şi Control PRELEGEREA 10. Schema electrică a amplificatorului logaritmic de raport este prezentată în fig. 6.4.

4.2. Amplificatoare elementare

Teorema Rezidurilor şi Bucuria Integralelor Reale

Το άτομο του Υδρογόνου

Amplificatoare. A v. Simbolul unui amplificator cu terminale distincte pentru porturile de intrare si de iesire

ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ. Εικόνα 1. Φωτογραφία του γαλαξία μας (από αρχείο της NASA)

Eşantionarea semnalelor

Etaj de amplificare elementar cu tranzistor bipolar în conexiune emitor comun

SERII RADIOACTIVE. CINETICA DEZINTEGRĂRILOR Serie radioactivă- ansamblu de elemente radioactive care derivă unele din altele prin dezintegrări α şi β

SISTEME ELECTROENERGETICE

Νόµοςπεριοδικότητας του Moseley:Η χηµική συµπεριφορά (οι ιδιότητες) των στοιχείων είναι περιοδική συνάρτηση του ατοµικού τους αριθµού.

ΠΕΡΙΟΔΙΚΟΣ ΠΙΝΑΚΑΣ ΣΤΟΙΧΕΙΩΝ

Lucrarea Nr. 5 Comportarea cascodei EC-BC în domeniul frecvenţelor înalte

Ι ΙΟΤΗΤΕΣ ΤΩΝ ΑΤΟΜΩΝ. Παππάς Χρήστος Επίκουρος Καθηγητής

ΝΟΜΟΣ ΤΗΣ ΠΕΡΙΟ ΙΚΟΤΗΤΑΣ : Οι ιδιότητες των χηµικών στοιχείων είναι περιοδική συνάρτηση του ατοµικού τους αριθµού.

5.1. Noţiuni introductive

HONDA. Έτος κατασκευής

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Estimation of grain boundary segregation enthalpy and its role in stable nanocrystalline alloy design

τροχιακά Η στιβάδα καθορίζεται από τον κύριο κβαντικό αριθµό (n) Η υποστιβάδα καθορίζεται από τους δύο πρώτους κβαντικούς αριθµούς (n, l)

Original Lambda Lube-Free Roller Chain

ΠΕΡΙΟΔΙΚΟ ΣΥΣΤΗΜΑ ΤΩΝ ΣΤΟΙΧΕΙΩΝ (1) Ηλία Σκαλτσά ΠΕ ο Γυμνάσιο Αγ. Παρασκευής

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

Ch : HÀM S LIÊN TC. Ch bám sát (lp 11 ban CB) Biên son: THANH HÂN A/ MC TIÊU:

2.4. Noţiunea de amplificator operaţional

Parts Manual. Trio Mobile Surgery Platform. Model 1033

Cursul 10 T. rezultă V(x) < 0.

SONATA D 295X245. caza

Ηλεκτρονική δομή των ατόμων - Περιοδικός πίνακας - Χημικοί δεσμοί

FIZICĂ. Oscilatorul amortizat si oscilatorul fortat. ş.l. dr. Marius COSTACHE

LUCRAREA II: AMPLIFICATOARE CU REACŢIE NEGATIVĂ (ARN) MODULUL MCM5/EV

Pentru această problemă se consideră funcţia Lagrange asociată:

CIRCUITE ELECTRONICE FUNDAMENTALE Inginerie Electronică şi Telecomunicaţii, sem. 4. Laurenţiu Frangu

ΠΑΝΕΠΙΣΤΗΜΙΟ ΑΙΓΑΙΟΥ ΣΧΟΛΗ ΕΠΙΣΤΗΜΩΝ ΤΗΣ ΙΟΙΚΗΣΗΣ ΠΡΟΓΡΑΜΜΑ ΜΕΤΑΠΤΥΧΙΑΚΩΝ ΣΠΟΥ ΩΝ ΜΕΤΑΠΤΥΧΙΑΚΟ ΙΠΛΩΜΑ ΙΟΙΚΗΣΗΣ ΕΠΙΧΕΙΡΗΣΕΩΝ ΜΕ. Ι..Ε.

Αναπληρωτής Καθηγητής Τμήμα Συντήρησης Αρχαιοτήτων και Έργων Τέχνης Πανεπιστήμιο Δυτικής Αττικής - ΣΑΕΤ

Curs 4. Sisteme de propulsie cu motoare de inducție în VE și VEH

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

5.1 Realizarea filtrelor cu răspuns finit la impuls (RFI) Filtrul caracterizat prin: 5. STRUCTURI DE FILTRE NUMERICE. 5.1.

= Să se determine densitatea la 5 o C în S.I. cunoscând coeficientul

16 Electromagnetic induction

Curs 4 Serii de numere reale

Numere complexe. a numerelor complexe z b b arg z.

Structura circuitelor digitale N. Cupcea

Reflection & Transmission

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία

-! " #!$ %& ' %( #! )! ' 2003

2. ANALIZA ÎN FRECVENŢĂ A SISTEMELOR ELECTRICE ŞI ELECTRONICE

Αλληλεπίδραση ακτίνων-χ με την ύλη

! "# $ % $&'& () *+ (,-. / 0 1(,21(,*) (3 4 5 "$ 6, ::: ;"<$& = = 7 + > + 5 $?"# 46(A *( / A 6 ( 1,*1 B"',CD77E *+ *),*,*) F? $G'& 0/ (,.

3.5. Forţe hidrostatice

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

.. ntsets ofa.. d ffeom.. orp ism.. na s.. m ooth.. man iod period I n open square. n t s e t s ofa \quad d ffeom \quad orp ism \quad na s \quad m o

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

Vn 1: NHC LI MT S KIN TH C LP 10

ΠΑΝΕΠΙΣΤΗΜΙΟ ΠΑΤΡΩΝ ΣΧΟΛΗ ΘΕΤΙΚΩΝ ΕΠΙΣΤΗΜΩΝ ΤΜΗΜΑ ΓΕΩΛΟΓΙΑΣ ΤΟΜΕΑΣ ΕΦΑΡΜΟΣΜΕΝΗΣ ΓΕΩΛΟΓΙΑΣ ΚΑΙ ΓΕΩΦΥΣΙΚΗΣ ΕΡΓΑΣΤΗΡΙΟ ΤΕΧΝΙΚΗΣ ΓΕΩΛΟΓΙΑΣ

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

ALFA ROMEO. Έτος κατασκευής

Solutions - Chapter 4

Αυτό το κεφάλαιο εξηγεί τις ΠΑΡΑΜΕΤΡΟΥΣ προς χρήση αυτού του προϊόντος. Πάντα να μελετάτε αυτές τις οδηγίες πριν την χρήση.

Q π (/) ^ ^ ^ Η φ. <f) c>o. ^ ο. ö ê ω Q. Ο. o 'c. _o _) o U 03. ,,, ω ^ ^ -g'^ ο 0) f ο. Ε. ιη ο Φ. ο 0) κ. ο 03.,Ο. g 2< οο"" ο φ.

SUPPLEMENTAL INFORMATION. Fully Automated Total Metals and Chromium Speciation Single Platform Introduction System for ICP-MS

r r t r r t t r t P s r t r P s r s r r rs tr t r r t s ss r P s s t r t t tr r r t t r t r r t t s r t rr t Ü rs t 3 r r r 3 rträ 3 röÿ r t

THỂ TÍCH KHỐI CHÓP (Phần 04) Giáo viên: LÊ BÁ TRẦN PHƯƠNG

Capitolul 4 Amplificatoare cu tranzistoare

ΛΥΣΕΙΣ. 1. Χαρακτηρίστε τα παρακάτω στοιχεία ως διαµαγνητικά ή. Η ηλεκτρονική δοµή του 38 Sr είναι: 1s 2 2s 2 2p 6 3s 2 3p 6 3d 10 4s 2 4p 6 5s 2

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

Assessment of otoacoustic emission probe fit at the workfloor

Για την κωδικοποίηση της αρμανικής. Prof. Dr. Thede KAHL POLIS ART CAFE ΑΘΗΝΑ 23 IAN 2014

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Solving an Air Conditioning System Problem in an Embodiment Design Context Using Constraint Satisfaction Techniques

Chương 1: VECTOR KHÔNG GIAN VÀ BỘ NGHỊCH LƯU BA PHA

Διευθύνοντα Μέλη του mathematica.gr

Tính: AB = 5 ( AOB tại O) * S tp = S xq + S đáy = 2 π a 2 + πa 2 = 23 π a 2. b) V = 3 π = 1.OA. (vì SO là đường cao của SAB đều cạnh 2a)

REFERENCE. Surge Absorber Unit. Contactor AS R 50Hz AC220V. Separate Mounting Unit. Mechanical Interlock Unit

CÂMPUL ELECTROMAGNETIC CVASISTAŢIONAR ÎN CONDUCTOARE MASIVE

ΥΔΡΟΧΗΜΕΙΑ. Ενότητα 13: Γεωχημεία των υπόγειων νερών - Υδρογεωχημεία. Ζαγγανά Ελένη Σχολή : Θετικών Επιστημών Τμήμα : Γεωλογία

Erkki Mäkinen ja Timo Poranen Algoritmit

Ατομικό βάρος Άλλα αμέταλλα Be Βηρύλλιο Αλκαλικές γαίες

ΥΠΟΛΟΓΙΣΤΙΚΕΣ ΜΕΘΟΔΟΙ, , 5 Ο ΕΞΑΜΗΝΟ ΕΡΓΑΣΙΑ #3: ΠΑΡΑΒΟΛΙΚΑ ΠΡΟΒΛΗΜΑΤΑ ΗΜΕΡΟΜΗΝΙΑ ΠΑΡΑΔΟΣΗΣ: ΔΙΔΑΣΚΩΝ: Δ.

ΣΥΣΤΑΣΗ ΤΟΥ ΦΛΟΙΟΥ ΤΗΣ ΓΗΣ.

Na/K (mole) A/CNK

S

ΕΓΧΕΙΡΙΔΙΟ ΧΡΗΣΗΣ ΓΙΑ ΜΕΤΑΤΡΟΠΕΑ-INVERTER ΤΡΟΠΟΠΟΙΗΜΕΝΟΥ ΗΜΙΤΟΝΟΥ YXM

ΑΝΧΣΑΣΟ ΔΚΠΑΗΓΔΤΣΗΚΟ ΗΓΡΤΜΑ ΚΡΖΣΖ-ΖΡΑΚΛΔΗΟ ΣΜΖΜΑ ΖΛΔΚΣΡΟΛΟΓΗΑ

Ó³ Ÿ , º 4(181).. 501Ä510

PowerFlex 700S ( 9-13) - Phase II. Phase II 9-13 PowerFlex 700S. PowerFlex 700S

Ax = b. 7x = 21. x = 21 7 = 3.

ot ll1) r/l1i~u (X) f (Gf) Fev) f:-;~ (v:v) 1 lý) æ (v / find bt(xi (t-i; i/r-(~ v) ta.jpj -- (J ~ Cf, = 0 1l 3 ( J) : o-'t5 : - q 1- eft-1

MSWD = 1.06, probability = 0.39

4.2. Formule Biot-Savart-Laplace

Problemas resueltos del teorema de Bolzano

Κεφάλαιο 8. Ηλεκτρονικές Διατάξεις και Περιοδικό Σύστημα

Š ˆ ˆ ˆ Š ˆ ˆ Œ.. μ É Ó

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

ΘΕΡΜΟΚΗΠΙΑΚΕΣ ΚΑΛΛΙΕΡΓΕΙΕΣ ΕΚΤΟΣ ΕΔΑΦΟΥΣ ΘΡΕΠΤΙΚΑ ΔΙΑΛΥΜΑΤΑ

Transcript:

.. Alt taj cu tranztar plar, lt în amplcatar.. taj d amplcar cu un tranztr plar, în cnxuna ază cmună B Fura.: taj cu TB în cnxuna B În ura. t przntat un crcut cu TB în cnxuna B. Baza t puă la maă d cndnatrul. rcutul d plarzar t dntc cu prcdntul..0. cutul cvalnt d c.a. t przntat în ura.3 ncluv varanta valală pntru mnal mc. Fura.3: rcut cvalnt d c.a., cnxuna B Pntru calculul amplcăr d tnun ără arcnă, nratr dal d tnun: ] [, d und u A.. Au t nljat uccv: >> ş << u rztnţa d arcnă: u A S rvă că amplcara d tnun ar acaş rmă ca ca d la cnxuna, cu xcpţa mnulu. Smnul arată că tnuna dn clctr t în ază cu ca dn mtr. O drnţă mprtantă cnttu mpdanţl. Laurnţu Franu, rcut lctrnc Fundamntal 008 4

Amplcara d curnt ără arcnă: A.3 mpdanţa d ntrar în taj, mpdanţa d ntrar la rnl tranztrulu:, T Z..4 Z, Z..5 Pntru valuara mpdanţ d şr, pavzază ura d mnal, aplcă nratr la şr, ca în ura.4: Fura.4: rcut pntru calculul mpdanţ d şr, T Z.6 Nu nljază admtanţa d şr a tranztrulu, dar <<. mpdanţa d şr dn tranztr ar valar art mar. D cl ma mult r, mpdanţa d şr dn tranztr t macată d cătr rztnţa d clctr, ncară pntru plarzar. zultă: T Z Z,. xcpţ rmarcală: crcutl cu arcnă acrdată, la car rztrul d plarzar ac part dn crcutul d arcnă. Orvaţ: Mărml,, ş dpndnt d p... T Z, Z u A T Z, Amplcara în tnun, mnul Amplcara în curnt ără arcnă, mnul - mpdanţa d ntrar zc d m, avantaj atacul în curnt mpdanţa d şr dn tranztr, mpdanţa d şr cu rztnţa d clctr Laurnţu Franu, rcut lctrnc Fundamntal 008 5

Amplcatr dal d curnt Plaara în cacadă a ma mult atl d taj t nltar tlzar în amplcatarl d rcvnţă înaltă, cu arcnă acrdată... taj d amplcar cu un tranztr plar, în cnxuna clctr cmun Fura.5: taj cu TB în cnxuna Scmă d plarzar amănătar cu prcdntl. Întrucît mnalul d şr pra dn mtr, tnuna p rztrul dn mtr p... tru ă prctată atl încît ă acpr ş ampltudna maxmă a mnalulu. Fura.6: rcut cvalnt d c.a., cnxuna Amplcara d tnun calculază p cma dn ura.6, ără rztnţa d arcnă ş cu nratr dal d tnun: A u..7 Dn nu, amplcara d tnun t pztvă, ca c arată că tnuna dn mtr t în ază cu ca dn ază. Mdulul amplcăr t aprpat d untat. u arcnă: Au. mpdanţa d ntrar în tranztr: Z, T Au.8 Laurnţu Franu, rcut lctrnc Fundamntal 008 6

t valar mar, adcvată pntru atacul în tnun, dar car t macată d rztnţl d plarzar: Z Z, T..9 Amplcara d curnt: Z, T A A.30 Z, T mpdanţa d şr la rnl tranztrulu calculază p crcutul dn ura.7: Fura.7: rcut pntru calculul mpdanţ d şr zultă: Z, T.3 mpdanţa d şr dn tranztr ar valar art mcă, adcvată pntru şra în tnun. mpdanţa d şr a tajulu ma ţn cnt ş d rztrul d plarzar dn mtr, dar acta ar pndr mcă: Z Z, T.3 Orvaţ: Paramtr amplcatrulu înt dpndnţ d p..., dar într- măură dtul d mcă Amplcatr dal d tnun, dacă nu xtă rztnţl d plarzar ztnţl d plarzar mcşrază utanţal mpdanţa d ntrar Adaptr d mpdanţ, "rptr p mtr" Amplcara d curnt t mprtantă..3 taj d amplcar cu un tranztr plar, cu arcnă dtrută Nc un trmnal al tranztrulu nu t lat la ptnţalul cmun maă. ntrara aplcă într ază ş maă ura.8. rcutul ar duă şr, cătr duă arcn. mpdanţl d şr înt drt. P... ca la prcdntl. Laurnţu Franu, rcut lctrnc Fundamntal 008 7

Fura.8: taj cu TB, arcnă dtrută mtr ş clctr Fura.9: rcut cvalnt d c.a., TB cu arcnă dtrută Ntaţ în crcutul cvalnt d c.a., dn ura.9:, c c. [ c ] c c[ c ] zultatl aprxmatv aprxmara c << : Au.33 c Auc.34 S rvă mnl amplcărlr în tnun, car arată că tnuna dn clctr t în antază cu ca dn ază ca la. Tnuna dn mtr t în ază cu ca dn ază ca la. Snttc, tru rţnut că nura cnuraţ în car nvrază aza tnun, t ca în car mnalul t aplcat în ază ş cul dn clctr. mpdanţa d ntrar în tranztr: c Z, T.35 c Dn nu, mpdanţă mar d ntrar în tranztr ca la, dar macată d rztnţl d plarzar: Z Z, T..36 mpdanţa d şr dn clctr calculază p cma dn ura.30: Laurnţu Franu, rcut lctrnc Fundamntal 008 8

Fura.30: rcut pntru calculul mpdanţ d şr în clctr ] [ ] [ ] [ c Z.37 mpdanţa d şr în clctr t art mar mlar cu B, dar t macată d rztnţa d plarzar: c c Z Z..38 mpdanţa d şr în mtr calculază p crcutul dn ura.3: Fura.3: rcut pntru calculul mpdanţ d şr în mtr c ] [ c c c c c Z.39 mpdanţă mcă d şr ca la. Pndra rztnţ dn mtr t mcă: Z Z Orvaţ: Prprtăţ d taj ş d taj B şr în antază pat aranja altata în mdul, pntru taj dazr. şrl au mpdanţ drt! şra dn mtr: adaptar d mpdanţă. mpdanţa d ntrar macată, mpdanţa d şr în clctr macată. Laurnţu Franu, rcut lctrnc Fundamntal 008 9

..4 Tnca Bttrap Scpul act tnc t lmnara nlunţ rztarlr d plarzar, car macază mpdanţa d ntrar la cnxuna. nţalul t încălzra punctulu mjlcu al dvzrulu dn ază cl car macază mpdanţa d ntrar, adcă aducra lu la un ptnţal aprpat d cl al ntrăr. Smnalul în ază cu ntrara t luat dn mtr cmprtă ca ură d tnun, pntru că ar rztnţă mcă d şr. ctul t că la aml capt al 5 ală cam aclaş ptnţal, dc curntul d mnal prn 5 t mc. În ura.3, nu t ncar; dacă xtă, atunc cndnatrul 3 dcuplază clctrul. Fura.3: Tnca ttrap în taj cu TB, cnxuna Pntru p... cvalază dvzrul d plarzar cu un nratr, ap rzultă: B B. Ap,. 5 β Fura.33: rcutul cvalnt d c.a. 5 5 Au.40 Z 5 5 5.4 5 Laurnţu Franu, rcut lctrnc Fundamntal 008 30

În calcull d ma u, a t cndrat crcutul ără. Acta ntrduc în rmul prn înlcura lu cu. S rvă amlrara utanţală a mpdanţ d ntrar, în cmparaţ cu ca d la tajl ş arcnă dtrută.9 ş.36. Amplcara d curnt ură mdcar nmncatvă aţă d crcutl mnţnat: A ără..4 5 Fura.34: rcut pntru calculul mpdanţ d şr mpdanţa d şr calculază p crcutul dn ura.34: 5 5 5 5 5 5 5 Z, T.43 5 Pndra rztnţ dn mtr t mcă, ca ş la ş arcnă dtrută: Z Z, T Orvaţ: - Amplcara d tnun t aprpată d dră art puţn d - mpdanţa d ntrar t mar ş nu ma t macată d dvzrul d plarzar - rcutul t un un adaptr d mpdanţ: mar la ntrar ş mcă la şr. Smltudn cu, xcptînd macara mpdanţ d ntrar - Funcţnază n la rcvnţ md - zultat amănătar ţn dacă clctrul nu t dcuplat - Tnca d "încălzr" cu mnal în ază: racţ pztvă va analza ultrr ctul aupra taltăţ ş nz Laurnţu Franu, rcut lctrnc Fundamntal 008 3

..5 Gnratr d curnt cu tranztr plar Scpul actu crcut t ă urnzz curnt cntant altr taj, ără a actat d mnalul car prpaă dnpr acl taj. Întrucît nratrul d curnt tru ă aă mpdanţă ntrnă mar, ca ma ună luţ t ă lm clctrul pntru şra în curnt. P crcutul cvalnt al tranztrulu plar vd că pr clctr mr nratrul d curnt ntrn ş mpdanţă mar. În cadrul analz, lmntl nţal înt mpdanţa car vd la şr ş xcura maxmă d tnun p arcnă, car nu cat tranztrul dn AN. O cmă plă t ca dn ura.35. Fura.35: Gnratr d curnt cu TB Analza plarzăr ără a cat TB dn AN: valara curntulu cntnuu art d la arcnă: B ; B B B β,.44 B β at dacă < cndţ d AN..45 Lmta d j a tnun d clctr capătul nrr al arcn: xcura maxmă a tnun p arcnă: [0, ]. Lmta dn tîna ţn cînd rztnţa d arcnă t nulă. Lmta dn drapta atn cînd rztnţa d arcnă ajun la valara maxmă, prczată în.45. Fura.36: rcutul cvalnt d c.a. Pntru analza rmulu dnamc cndră crcutul dn ura.36 ş ac ntaţl: Z B ş Z au Z. Scpurl înt d a valua mpdanţa jω jω d şr ş d a tal car t cnuraţa ca ma avantajaă, v-a-v d dcuplara dvzrulu dn ază, rpctv a rztrulu dn mtr. Laurnţu Franu, rcut lctrnc Fundamntal 008 3

mpdanţa d şr ca la B: Z Z Z B Z..46 S rvă că, pntru mpdanţă d şr maxmă, tru ca rztnţl d plarzar ă dcuplat, ar rztnţa dn mtr ndcuplată. Altă varantă d nratr, atunc cînd avm la dpzţ ură dulă d almntar, t przntată în ura.37. În act caz, lmta d j a tnun d clctr capătul nrr al arcn: 0 V. Fura.37: Gnratr d curnt cu ură d almntar dulă..6 taj d amplcar cu duă tranztar plar; tranztar cmpu tajul - Gnratrul d curnt cntant, pntru plarzara tranztarlr, pat înlcut cu un rztr. Prprtăţl: - mpdanţă mar d ntrar ca la - mpdanţă d şr md ca la - amplcara d tnun dată d al dla tranztr - amplcara d curnt mar amînduă amplcă în curnt tajul - Prprtăţ: - mpdanţă d ntrar art mar ma mult dcît la - mpdanţă d şr mcă ca la - amplcar uuntară d tnun - amplcara d curnt mar amînduă amplcă în curnt Nţuna d tranztr cmpu Structura Darlntn. Avantaj: acaş capulă. Dzavantaj: - al dla tranztr nu aturază ncdată, ca c mcşrază randamntul în tajl d putr; Laurnţu Franu, rcut lctrnc Fundamntal 008 33

- în crcut lnar, al dla tranztr prmşt în ază racţ ntrnă, prn capactata d arră ş prn admtanţa d şr al prmulu tranztr prlm d lărm a nz ş taltat. Altă varantă d tranztr cmpu. Prprtăţ d mnal mar: - t tt cvalnt npn, cu jncţuna ază-mtr aparţnînd prmulu tranztr. D rulă, tpul cvalnt t talt d prma jncţun ază-mtr - ca ş în cazul prcdnt, al dla tranztr nu aturază - ca ş în cazul prcdnt, aml tranztar uprtă aprxmatv acaş tnun clctr-mtr, ar curntul mprtant trc prn al dla tranztr Prprtăţl dnamc amănătar cu Darlntn, dş mdlul d mnal mc t drt. tajul -B cacd Prprtăţ: - mpdanţă d ntrar ca la - mpdanţă d şr ma mar dcît la B - amplcar d tnun Au. Samănă cu, dar amplcă în tnun numa T. - amplcara d curnt ca la, amplcă T Avanataj la rcvnţ mar, pntru că prmul tranztr lucrază cu amplcar mcă mpdanţa d arcnă t mcă, dc racţa prn μ dvn nljală. tajul -B cuplaj prn mtr Prprtăţ: mpdanţă d şr Z mar ca la B tajul uncţnază ca atar în amplcatarl drnţal, cînd înt atacat nmtrc. Z T ; Z Z A u A u Au Laurnţu Franu, rcut lctrnc Fundamntal 008 34

..7 taj drnţal cu tranztar plar Fura.38: taj drnţal cu TB ntrara în taj t drnţa a duă tnun. t utl atunc cînd cl duă tnun d ntrar au t prturat putrnc, d cătr aclaş mnal, ar mnalul utl t drnţa clr duă. şra pat amtrcă au mtrcă drnţală. Ntaţ: c, tnuna d ntrar d md cmun d, tnuna d ntrar drnţală. mpnnta d md cmun urnzază plarzara, dar pat ş mnal prturatr. Scpul crcutulu: tnuna p arcnă ă cnţnă ntrara drnţală amplcată ş ă nnlă la cmpnnta d md cmun a ntrăr. Analza crcutulu ac parat, p mdul drnţal ş p mdul cmun: Md drnţal Prupunm că tnuna d md cmun t cntantă ş valuăm amplcara mnalulu drnţal d ntrar. În rmul d mnal mc, aatrl înt mtrc la ntrar ş la captl arcn. aptl rztnţ d arcnă au xcur mtrc aţă d valrl d rm taţnar. zultă crcutul cvalnt al aatrlr mc, pntru jumătat dn taj, p md drnţal ura.39a. d c c c c Aud.47 d d Md cmun Fura.39: rcut cvalnt d mnal mc, mdul drnţal a ş mdul cmun Laurnţu Franu, rcut lctrnc Fundamntal 008 35

Prupunm că ntrărl înt lat împrună tnun nulă d md drnţal. rcutul cvalnt d mnal mc pntru jumătat dn taj, apar în ura.39. c c c c Auc.48 c c ztnţa dn mtr tru luată art mar ş ndcuplată capactv. Darc ata înamnă mcşrara curntulu d clctr, dc pantă mcă, a t înlcută cu nratr d curnt cntant...8 Amplcatar cu arcnă acrdată amplcatar lctv Fura.40: taj d amplcar cu arcnă acrdată xmplu tudat: taj, arcna t un crcut rznant parall. tl în amplcatarl d radrcvnţă ş d rcvnţă ntrmdară. Tranztrul tru ă urnzz şr în curnt, pntru crcutul acrdat L: c m m m Z. xtă rznanţă la pulaţa: ω 0, Z ω 0 jω L jωl Prlm al amplcatrulu lctv: - alnra crcutlr acrdat acrdul crcutulu lctv d la ntrar t nlunţat d acrdul crcutulu lctv d la şr ş rcprc, datrtă racţ ntrn - taltata crcutul pat dvn ntal, datrtă racţ ntrn Sluţ: - taj cacd pararaul..6, -B - cuplar prn mtr ura.4. Fura.4: uplar prn mtr pntru taj cu arcnă acrdată Laurnţu Franu, rcut lctrnc Fundamntal 008 36

Amînduă luţl au prprtata că prmul tranztr lucrază cu amplcar mcă d tnun t dmnuat ctul capactăţ d arră Laurnţu Franu, rcut lctrnc Fundamntal 008 37