RAPORT privind IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI INFIINTARE FERMA PUI DE CARNE CU PRODUCERE DE ENERGIE REGENERABILA Activitate: CRESTERE PASARILOR Amplasare: COMUNA CORNESTI, JUDETUL DAMBOVITA ROMANIA Data: Iulie 2011
1. INFORMATII GENERALE 1.1 DATE GENERALE PRIVIND PROIECTUL 1.1.1 Denumirea proiectului INFIINTARE FERMA PUI DE CARNE CU PRODUCERE DE ENERGIE REGENERABILA Terenul pe care urmeaza sa se construiasca ferma de pui de carne cu producere de energie regenerabila este proprietatea S.C. AMA POULTRY FARM S.R.L., conform contractului de vanzare-cumparare inregistrat la Biroul Notarului Public Dana Grecu, conform Incheierii de Autentificare nr. 260/ 24.09.2009. 1.1.2 Titularul de proiect Titular Adresa titularului Adresa punctului de lucru pentru care se solicita avizul ReprezentanŃi legali/împuternicińi, cu date de identificare. SC AMA POULTRY FARM SRL Numar de Ordine in Registrul Comertului: J15/623/2009, CUI: RO 26004480 Sediul social: Sat Tartasesti, comuna Tartasesti, Corp C10, judetul Dambovita Com. Cornesti, jud. Dambovita Marin Ionela Alina, tel 0749 119.415 1.1.3 Elaboratorul Raportului privind Impactul asupra Mediului Lucrarea a fost intocmita de ing Sevastita Vraciu tel. 0722674890, avand nr. de inregistrare 362/17.02.2011 in REGISTRUL NATIONAL AL ELABORATORILOR DE STUDII PENTRU PROTECTIA MEDIULUI. 1
1.2 DESCRIEREA SUCCINTA A PROIECTULUI 1.2.1 Context Investitia se va realiza pe terenul in suprafata de 16500 m.p., situat in comuna Cornesti, judetul Dambovita, parte din terenul avand numar cadastral 70047 si pentru care SC Ama Poultry Farm SRL a dobandit drept de utilizare si construire a unei ferme in baza contractului de vanzare-cumparare. Accesul in incinta se face din drumul de exploatare nr. 684, aflat in partea de vest a terenului. Terenul are urmatoarele vecinatati: --la Nord: persoana particulara- Arsenie Petre -la Est: SC Agroli Group SRL -la Sud: SC Agroli Group SRL -la Vest: DE 684 / 1 Terenul este liber de constructii. Cursuri de ape mai apropiate: Ialomita. Situatia actuala In prezent terenul este liber de constructii, este situat in comuna Cornesti cu numar cadastral 70047. Obiective SC AMA POULTRY FARM SRL doreste initierea si dezvoltarea activitatii companiei prin implementarea unui proiect de infiintare a unei ferme de pui de carne cu o capacitate de 3 hale avand o suprafata utila de 1680 mp fiecare, utilizand tehnologia de crestere la sol, ferma in incinta careia va fi amplasata si o instalatie de producere a biogazului cu o capacitate de 100 kwh. Demersul este sustinut de catre Guvernul Romaniei si UE prin Programul National de Dezvoltare Rurala PNDR, in cadrul FEADR, masura 121 Bilant teritorial SuprafaŃa terenului = 16500 mp mp Suprafata construita existenta = 0 Suprafata construita propusa = 7783,16 mp Suprafata desfasurata propusa = 7783,16 mp POT EXISTENT = 0% CUT EXISTENT = 0 POT PROPUS = 47.17 % CUT PROPUS = 0,47 Noua investitie, are in componenta doua sectiuni, si anume: -sectiunea zootehnica, in care se propune infiintarea unei ferme de pui de carne alcatuita din 3 hale de crestere cu o capacitate de 31920 cap/ hala / serie. -unitate pentru obtinere de energie regenerabila, cu o capacitate de 100 KW. 2
Descrierea investitiei INFIINTARE FERMA PUI DE CARNE CU PRODUCERE DE ENERGIE REGENERABILA -Sectiunea zootehnica: Obiectul 1 hala pui carne 1 Obiectul 2 hala pui carne 2 Obiectul 3 hala pui carne 3 Ferma de pui de carne cu producere de energie regenerabila va avea urmatoarea capacitate nominala pui carne 19 pui/ mp, 31920 pui/ hala/ serie, 95760 pui/ ferma / serie, 574560 pui/ ferma pe an (6 serii pe an) In procesul de proiectare sunt luate in calcul necesitatea de a plasa net si de a identifica foarte clar, urmatoarele zone ale unitatii: - zone de amplasare a halelor de crestere - zona de amplasare a filtrului sanitar, - zona de amplasare a platformelor de depozitare a dejectiilor si a statiei de producere a energiei regenerabile - zona de amplasare a gospodariei de apa si incendiu - zona de amplasare a fosei vidanjabile - zona de amplasare a aleilor carosabile necesare circulatiei mijloacelor de transport -Sectiunea producere energie regenerabila a investitiei 100 kw energie electrica regenerabila, plus energia termica rezultata din cogenerare (circa 50 kw) cuprinde obiectele : 4, 5, 6 si 11 Obiectul 4 - Instalatia de recuperare biogaz produs din dejectii zootehnice (gunoi de grajd), ape tehnologice rezultate de la spalarea halelor si biomasa vegetala este alcatuita din urmatoarele componente: - 1 digestor (fermentator) cu sectiune circulara realizat din beton armat in interiorul caruia sunt montate mixere speciale rotative, cu palete. Cupola circulara superioara pentru acoperisul digestorului si colectarea biogazului produs este realizata din tesut special elastic - 1 sistem de alimentare a fermentatorului - 1 grup de cogenerare cu o putere electrica de 100 kw - 1 statie de pompare - 1 instalatie de separare a dejectiilor Diametru digestor 20 m.. Obiectul 5 platforma stocare fertilizant solid si bazin stocare fertilizant lichid Constructie supraterana din beton armat monolit, pereti si radier, armate cu o retea dubla constituita din bare independente. Inaltimea constructiei va fi de 3,7 m. Dimensiuni platforma 10 x 40 x h=3,7 m Dimensiuni bazin 15 x 40 x h=3,7 m, V = 2220 mc S construit=s desfasurat = 1400 mp Obiectul 6 platforma dejectii primare Dimensiuni platforma 12 x 40 x h=2,7 m S construit = S desfasurat = 480 mp 3
Obiectul 7 post de transformare Obiectul 8 gospodarie de apa si incendiu Obiectul 9 fosa vidanjabila Constructie subterana cu pereti din beton armat de 20 cm grosime, placa din beton armat de 15 cm grosime, realizata pe un radier general de 25 cm grosime, finisata la interior prin tencuire cu mortar bicomponent hidrofug cu volumul de 10 mc. Obiectul 10 filtru sanitar Date generale despre constructie: Suprafetele ocupate sunt: S construita = S desfasurata= 15,15 mp Obiectul 11 depozit biomasa Dimensiuni siloz biomasa : 10 x 20 x h=3,7 m S construit = 200 mp Obiectul 12 Imprejmuire Echipamente/instalatii ce se vor achizitiona prin proiect: 1 Linii de furajare cu hranitori 12 2 Linii de adapare cu picuratori 15 3 Transportor de furaj 3 4 Buncar furaj 3 5 Sistem de ventilatie ( microclimat), componenta: 1 5.1 Sistem de exhaustare a aerului 3 5.2 Sistem de admisie aer proaspart 3 5.3 Sistem de incalzire 3 5.4 Sistem de comanda microclimat 3 5.5 Alarma 3 5.6 Sistem de iluminat 3 5.7 Sistem de racire a aerului cu sistem PAD 3 6 Dulap electric complet 3 7 Instalatie de recuperare biogaz produs din dejectii zootehnice si biomasa vegetala, componenta: 1 Componenta Sistem de tratare si vehiculare dejectii zootehnice in prebazin 1 Instalatie de captare, tratare si recuperare biogaz 1 Grup de cogenerare 1 8 Instalatie de separare, pompare si golire bazin dejectii 1 9 Post transformare 1 10 Pompa submersibila 2 11 Hidrofor 1 4
Situatia in urma realizarii proiectului Capacitatile de productie propuse a se realiza la finalul proiectului sunt: 31920 pui/hala, 95760 pui/serie (31920 x 3 hale, 6 serii si o serie incompleta), 574560 pui/ an. Dupa 01.01.2012 normele sanitar veterinare si pentru bunastarea animalelor prevad noi conditii pentru cresterea puilor de carne la sol. Halele vor fi dotate cu instalatii de adapostire a pasarilor (inclusiv incalzire, ventilare si iluminat), adapare, furajare, colectare si eliminare a dejectiilor si celorlalte deseuri, conforme cu cerintele celor mai bune tehnici disponibile, iar exploatarea acestor instalatii (activitatea din ferma) va fi in deplina conformare cu toate cerintele care decurg din OUG nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, aprobata prin Legea nr. 84/2006. 1.2.2 Faza de constructie Prin proiect se propune achizitionarea urmatoarelor utilaje: -SISTEM FURAJARE CU HRĂNITORI - 12 BUC Asigura accesul fiecarui pui la necesarul de furaj. Sistemul va fi unul durabil, uşor de întreńinut şi curăńat. Toate părńile sunt confecńionate din ońel inoxidabil, otel galvanizat sau material plastic de inalta densitate cu excepńia spiralei. În concordanńă cu planul de amplasare a halei se va o distanńă a hrănitorilor pe tub de : 1,50 m / 1,00 m / 0,75 m. Nivelul de furaj din fiecare hrănitoare poate fi ajustat cu uşurinńă ceea ce va duce la o conversie mai bună a hranei. Sistemul de eliberare rapidă oferă posibilitatea unei ajustări rapide după prima săptămână de creştere. Pentru prevenirea loviturilor la piept hrănitoarele pot fi montate oscilant pe tub. -LINII DE ADĂPARE CU NIPLU PICURĂTOR 15 BUC Asigura furnizarea unui debit marit de apa puilor din hala. Sistemul de adăpare cu niplu picurător combină furnizarea unui debit mărit de apă cu un mediu ambiant mai uscat în hală. Modelul de niplu va fi unul te de calitate superioară cu ac gros din ońel inoxidabil, cu acńionare laterală de 360, fără garnitură, fără arc. Sistemul constă per linie din: Set de pornire cu regulator de presiune pentru ajustarea fină a presiunii pe linie de adăpare, inclusiv aerisitor de capăt Tuburi de adăpare cu secńiune dreptunghiulară. Complet cu nipluri, cupe, conectori, tub de stabilizare, suspendare şi componente de conectare. Sistem manual cu troliu plasat la peretele halei, complete cu scripeńi etc. Material de suspendare la o distanńă de 3.00 metri. - TRANSPORTOR DE FURAJ 3 buc Transportorul de furaje va furniza hrana de la siloz până în hala de creştere a păsărilor. Hrana va ajunge prin cădere, în punctul de cădere care poate fi de tip deschis sau închis, în sistemul de furajare. Un întrerupător va porni transportorul în mod automat în momentul în care pâlniile interioare ( hranitorii) sunt goale. Sistemul este de asemenea dotat cu un întrerupător de siguranńă plasat în partea superioară a unitate de antrenare. - BUNCARUL DE FURAJE 3 BUC 5
Un bun sistem de hrănire începe cu o instalańie de stocare pentru fiecare hală. Vom utiliza o capacitate de stocare de aproximativ 4 până la 7-8 zile. Dimensiunea silozului este dată de consumul zilnic de furaj şi timpul de stocare cerut. Greutatea medie a volumului de hrană este de aproximativ 0.65 tone/m3. Silozul va fi confecńionat din tablă cutată galvanizată cu rezistenńă mare la efort. - SISTEM DE VENTILATIE ( MICROCLIMAT) - 1 BUC Un bun sistem de ventilańie oferă păsărilor oxigen şi aer proaspăt, praful, amoniacul şi dioxidul de carbon sunt eliminate, iar vaporii de apă sunt extraşi din aer şi reziduuri. Căldura trebuie conservată în sezonul rece şi trebuie asigurată răcire în sezonul cald. Printro ventilańie bine dimensionată se poate îmbunătăńii numărul de păsări pe hală. De asemenea va rezulta o uniformizare a creşterii păsărilor, scăderea îmbolnăvirilor şi mortalităńii prin eliminarea zonelor umede unde se pot dezvolta bacteriile. a)sistem DE EXHAUSTARE A AERULUI - 3 BUC Exhaustarea aerului viciat din interiorul halei se face pe capatul halei unde sunt amplasate ventilatoarele. Evacuarea aerului uzat se realizează cu ventilatoare cu turańie fixă şi cu vantilatoare cu turańie variabilă. b)sistem DE ADMISIE AER PROASPAT 3 BUC Admisia de aer se face prin lateral prin intermediul unor clapete de admisie speciale. Acestea sunt comandate de către un troliu central printr-un cablu de ońel. c)sistem DE INCALZIRE - 3 BUC Asigura incalzirea in hala pe timp rece. Creşterea temperaturii halelor pentru creşterea puilor se realizează, cu eleveuze cu gaz. Pornirea şi oprirea sistemelor de încălzire este comandată de termostate si de un sistem automat de reglare a temperaturii. d)sistem DE COMANDA MICROCLIMAT Controleaza intregul microclimat si are posbilitatea de programare /comanda pentru : - consumul de furaj - cantitatea de furaj din silozul( buncarul exterior) - consumul de apa - programul de lumina - alimentarea cu furaje - deschiderea-inchiderea admisiilor de aer - pornirea/oprirea ventilatoarelor, inclusiv variatia de turatie pentru cele c turatie variabila - greutatea pasarilor - oprirea/pornirea eleveiozelor - controlul programului de temperatura pentru tot ciclul - controlul programului de ventilatie pentru tot ciclul - alarmare, stocare date 6
e)alarma Anunta depasirea valorilor de temperatura f)sistem DE ILUMINARE 3 buc asigura iluminatul interior in hala, necesarul de lumina al puilor, si este alcatuit din becuri dispuse pe 3 linii Iluminatul interior al spańiilor de creştere se realizează cu becuri fluorescente sau cu incandescenta. Pentru alimentarea cu energie electrică se folosesc linii de transport aeriene sau subterane. g)sistem DE RACIRE A AERULUI CU SISTEM PAD - 3 buc Asigura racirea aerului in incinta. Climatizarea spańiilor de creştere este strict controlată pentru a asigura o temperatură constantă functie de ziua din ciclul de productie - DULAP ELECTRIC COMPLET 3 buc Necesar pentru protejarea tabloului electric - INSTALATIE DE RECUPERARE BIOGAZ PRODUS DIN DEJECTII ZOOTEHNICE SI BIOMASA VEGETALA 1 buc Necesara pentru obtinerea energiei regenerabile a)sistem DE TRATARE SI VEHICULARE DEJECTII ZOOTEHNICE IN PREBAZIN 1 buc Necesar pentru tratarea si vehicularea dejectiilor zootehnice in prebazin b) INSTALATIE DE CAPTARE, TRATARE SI RECUPERARE BIOGAZ - 1 buc Necesara pentru captarea, tratarea si recuperarea biogazului c) GRUP DE COGENERARE 1 buc Necesar pentru producerea energiei electrice din biogaz - INSTALATIE DE SEPARARE, POMPARE SI GOLIRE BAZIN DEJECTII - 1 buc Necesara pentru separarea, pomparea si golirea bazinului de dejectii POST DE TRANSFORMARE 1 buc Postul de transformare este parte componenta a retelelor de distributie RED prin care se asigura modificarea nivelului tensiunii energiei electrice - POMPA SUBMERSIBILA 2 buc Necesara pentru extragerea apei din putul de mare adancime - HIDROFOR 1 buc Sistem de alimentare destinat pentru alimentarea cu apa sub presiune in regim automat a incintelor in care se utilizeaza 7
CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE CONSTRUCTIILOR SITUAłIA PROPUSĂ: Noua investitie, are in componenta doua sectiuni, si anume: -sectiunea zootehnica, in care se propune infiintarea unei ferme de pui de carne alcatuita din 3 hale de crestere cu o capacitate de 31920 cap/ hala / serie. -unitate pentru obtinere de energie regenerabila, cu o capacitate de 100 KW. Investitia este structurata pe urmatoarele directii principale: Construirea a 3 hale de crestere pui carne cu suprafata de 3 hale x1848.67 mp cu regimul de inaltime 3.80 la coama, in interiorul carora se vor amplasa utilaje si echipamente specifice pentru cresterea puilor de carne. Construirea unui filtru sanitar la intrarea in incinta, necesar echiparii personalului care deserveste ferma de pui Construirea unui fermentator (digestor) din beton armat cu D=20 m si h=6 m si achizitia de utilaje si echipamente pentru dotarea statiei de producere a energiei din surse regenerabile. construirea de platforme betonate utilizate pentru depozitarea dejectiilor primare, a dejectiilor solide si a dejectiilor lichide amplasarea unei gospodarii de apa si incendiu amplasarea unei fose vidanjabile destinata filtrului sanitar al fermei amplasarea unui punct de transformare Investitia se va realiza pe terenul in suprafata de 16500 m.p., situat in comuna Cornesti, judetul Dambovita, parte din terenul avand numar cadastral 70047. Accesul in incinta se face din drumul de exploatare nr. 684, aflat in partea de vest a terenului. INSTALATII INTERIOARE: - Instalatie electrica: - reteaua de alimentare cu energie asigura legatura intre postul de transformare amplasat la limita proprietatii si consumatorii din incinta pe deoparte si intre sistemul de cogenerare din cadrul instalatiei de producere a energiei electrice alternative din surse regenerabile si consumatorii din incinta, precum si iluminatul exterior al incintei - Alimentare cu apa: Alimentarea cu apa se va face dintr-un put forat existent H put = 80 m. Debitul estimat capabil al putului va fi de q put = 2-3 l/s, Putul va fi echipat cu o pompa submersibila, cu caracteristicile : Qp = 1,5 l/s ; Hp = 44 mca P = 1,5 kw Forajul va fi prevazut cu o cabina din beton armat ingropata cu dimensiunile interioare Di = L x l x H = (2,30 x 1,85 x 2,60 ) m care protejeaza instalatiile hidraulice si electrice. Apa potabila este asigurata dintr-o gospodarie de apa proprie. Gospodaria de apa va contine un put de mare adancime ce va fi forat in urma unui studiu hidrologic, un grup de 8
pompare care sa asigure presiunea necesara, un hidrofor de mentinere a presiunii, un depozit bicompartimentat cu o capacitate totala de 100 mc din care o rezerva intangibila pentru incendiu de 80 mc si 20 mc pentru consumul zilnic. Gospodaria de apa este imprejmuita, beneficiind de o zona de protectie sanitara, iar echipamentele sunt asezate intr-un spatiu inchis si sigur. Putul forat este inchis la partea superioara si are marginile ridicate fata de niveul solului, pentru a preintampina scurgerea de ape pluviale. Gospodaria de apa se intretine dupa un program de mentenanta, iar calitatea apei se monitorizeaza urmand o procedura scrisa. Reteaua de distributie se va executa cu materiale agreate pentru acest scop si va fi spusa probelor de presiune inainte de exploatare. Functie de conditiile locale, conductele se vor amplasa sub aleile betonate sau pe zonele verzi din incinta. Conductele fiind de diametru relativ mici se pot monta in spatii limitate iar transeea in care se vor monta acestea va fi cu pereti-verticali cu o latime minima de 0,60 mm conform STAS 4163 si h min = 0,95 m. Reteaua va fi alcatuita din conducte de polietilena de inalta densitate PEID - PE 110 mm. Lungimea totala a retelei va fi de 80 m. In conformitate cu normativele in vigoare pe conductele retelei de distributie se prevad: - Hidranti de incendiu exteriori Dn 80 mm-3 buc; - Hidranti de incendiu interiori Dn 25 mm-2 buc; Canalizarea : Proiectarea retelei de canalizare este in concordanta cu standardele si normativele romanesti precum, si cu cerintele MLPTL si legislatia europeana in domeniul mediului. Canalizare exterioara formata din 3 inele separate: canalizare tehnologica, canalizare menajera si canalizare pluviala. Canalizarea menajera se conexeaza in fosa vidanjabila, canalizarea tehnologica se conexeaza la fermentatorul statiei de biogaz. Apele pluviale de incinta sunt colectate prin canale si rigole si vor fi deversate pe spatiile verzi ale incintei. Reteaua de canalizare va fi executata din tuburi de PVC cu mufa, Dn=110-200mm, cu imbinare cu garnitura de cauciuc si va fi pozata in pamant la adancimea minima de inghet pe un pat de nisip de 10 cm grosime. Pe traseul retelei sau prevazut camine de vizitare din beton cu capace din fonta, carosabile, cu garnituri de cauciuc si balama de inchidere. Lungimea totala a retelei de canalizare menajera L=106 ml Lungimea totala a retelei de canalizare tehnologica L=108 ml PLATFORMĂ DE DEJECłII Colectarea si evacuarea gunoiului, materializat prin asternut permanent, transformat in fertilizant, din hale se face mecanizat la sfarsitul fiecarui ciclu de crestere. Dupa evacuarea din adaposturi, gunoiul este utilizat la obtinerea biogazului. Dupa procesul de obtinere a biogazului, materia prima utilizata in proces (gunoi din hale, ape tehnologice rezultate de la spalare halelor, siloz masa verde) este dirijata printr-o tubulatura subterana de inalta presiune (tuburi PVC si tuburi inox) catre statia de separare fertilizant amplasata intre bazin de stocare fertilizant lichid (cu un vol de 2220 mc) 9
si platforma stocare fertilizant solid (cu un vol de 1480mc). Tubulatura de presiune se va monta ingropat la adancimea minima de inghet. Bazinul de stocare fertilizant lichid prevazut cu un acoperis de protectie impotriva mirosurilor, format dintr-o folie speciala, intr-un singur strat, rezistenta la dejectii si la intemperii, care se monteaza pe corpuri de sustinere in forma de con. Folia de acoperire izolează apa de ploaie de fertilizant. Apele pluviale de pe platforma de fertilizant sunt dirijate in bazinul de stocare fertilizant lichid. Statia de separare a materiei prime utilizata la obtinerea biogazului are rolul de separarea partii solide de partea lichida prin eliminarea a particulelor solide cu o granulometrie superioara a 500-800 microni, in acest mod obtinandu-se doua faze, una substantial solida (substanta uscata=20-30%) care se depune pe o platforma de beton si o substanta lichida dirijata in bazinul de stocare suprateran executat din beton, fiind un excelent ingrasamant natural. Fertilizantul astfel rezultat (lichid si solid) se utilizeaza la fertilizarea terenurilor agricole din zona. Intreaga gandire si proiectare a eliminarii, transportului si stocarii dejectiilor este realizata in conformitate cu normele si directivele europene, cu normele de buna practica in agricultura din Romania dar si tinand cont de utilizarea fertilizantului rezultat dupa extragerea biogazului ca un important fertilizator pentru culturile agricole din zona. Platforma stocare fertilizant solid si bazin stocare fertilizant lichid Constructie supraterana din beton armat monolit, pereti si radier, armate cu o retea dubla constituita din bare independente. Inaltimea constructiei va fi de 3,7 m Peretii la interior se vor tencui cu un strat de mortar special impermeabil, iar la exterior se va aplica o tencuiala sclivisita. Platforma va avea una dintre laturi libera, in timp ce bazinul va fi etans. Platforma dejectii primare Constructie supraterana din beton armat monolit, pereti si radier,armate cu o retea dubla constituita din bare independente. Peretii la interior se vor tencui cu un strat de mortar special impermeabil, iar la exterior se va aplica o tencuiala sclivisita. Platforma va avea una dintre laturi libera pentru manipulare usoara si inaltimea peretilor exteriori de 2,7 m. - Platforma stocare fertilizant solid si bazin stocare fertilizant lichid Constructie supraterana din beton armat monolit, pereti si radier, armate cu o retea dubla constituita din bare independente. Inaltimea constructiei va fi de 3,7 m. Dimensiuni platforma 10 x 40 x h=3,7 m Dimensiuni bazin 15 x 40 x h=3,7 m, V = 2220 mc S construit=s desfasurat = 1400 mp Platforma dejectii primare Dimensiuni platforma 12 x 40 x h=2,7 m S construit = S desfasurat = 480 mp 10
INSTALATII AFERENTE CONSTRUCTIILOR Sursa de apa O constituie acviferul cantonat in Stratele de Fratesti ce se va capta printr-un put forat la o adancime de H put = 80 m. Debitul estimat capabil al putului va fi de q put = 2-3 l/s, Putul va fi echipat cu o pompa submersibila, cu caracteristicile : Qp = 1,5 l/s ; Hp = 44 mca P = 1,5 kw Forajul va fi prevazut cu o cabina din beton armat ingropata cu dimensiunile interioare Di = L x l x H = (2,30 x 1,85 x 2,60 ) m care protejeaza instalatiile hidraulice si electrice. Aductiunea Aductiune Put Rezervor ; PEID PE 80, De90 x 8,2 mm ; L = 20 m. Gospodarie de apa - 1 rezervor apa bazin bicompartimentat din polipropilena ingropat, de 100 mc - hidrofor si statie hidrofor Qp =4 l/s Hp = 25 mca P=2.2 kw Apa potabila este asigurata dintr-o gospodarie de apa proprie. Gospodaria de apa va contine un put ce va fi forat in urma unui studiu hidrologic, un grup de pompare care sa asigure presiunea necesara, un hidrofor de mentinere a presiunii, un depozit bicompartimentat cu o capacitate totala de 100 mc din care o rezerva intangibila pentru incendiu de 80 mc si 20 mc pentru consumul zilnic. Gospodaria de apa este imprejmuita, beneficiind de o zona de protectie sanitara, iar echipamentele sunt asezate intr-un spatiu inchis si sigur. Putul forat este inchis la partea superioara si are marginile ridicate fata de nivelul solului, pentru a preintampina scurgerea de ape pluviale. Gospodaria de apa se intretine dupa un program de mentenanta, iar calitatea apei se monitorizeaza urmand o procedura scrisa. Retea de distributie a apei Reteaua de distributie se va executa cu materiale agreeate pentru acest scop si va fi spusa probelor de presiune inainte de exploatare. Functie de conditiile locale, conductele se vor amplasa sub aleile betonate sau pe zonele verzi din incinta. Conductele fiind de diametru relativ mici se pot monta in spatii limitate iar transeea in care se vor monta acestea va fi cu pereti-verticali cu o latime minima de 0,60 mm conform STAS 4163 si h min = 0,95 m. Reteaua va fi alcatuita din conducte de polietilena de inalta densitate PEID - PE 110 mm. Lungimea totala a retelei va fi de 80 m. In conformitate cu normativele in vigoare pe conducta retelei de hidranti se prevad: - Hidranti de incendiu exteriori Dn 80 mm-3 buc; - Hidranti de incendiu interiori Dn 25 mm-2 buc; Aparatura de masurare a debitului captat Pentru masurarea debitului captat s-au prevazut: - Contor de apa rece; Utilitati Alimentarea cu energie electrica se va realiza din reteaua electrica exterioara Alei si platforme carosabile 11
Accesul la gospodaria de apa se face din reteaua de alei carosabile din incinta. ReŃea de hidranńi exteriori Alimentarea retelelor se face dintr-un rezervor de apa pentru incendiu cu un volum de 80 mc Debitul instalatiei de stingere incendii cu hidranti de exterior este Qs = 5.0 l/s Timpul de functionare al instalatiei, conf. NP-086 180 min Rezerva de apa pentru stingerea incendiilor este formata dintr-un rezervor de 80 mc din care se asigura rezerva pentru hidranti de exterior pentru 3 ore. Pornirea pompelor de incendiu se face automat potrivit Normativ NP 086 / 2005 prin montarea de manometre cu contact electric si posibilitatea de pornire manuala locala din statia de pompe. Oprirea pompelor de incendiu se face numai manual din statia de pompare. Acoperirea eventualelor pierderi de apa din instalatia de hidranti si mentinerea constanta a presiunii in instalatie se realizeaza cu cate o pompa pilot si cu un recipient de hidrofor. Conductele de apa din statia de pompare si din rezervorul de apa sunt executate cu tevi din otel protejate impotriva coroziunii cu grund, care vor fi izolate cu saltele din vata minerala cu impislitura din sticla, izolatia fiind protejata cu folie din aluminiu. Grupurile de pompare apa pentru stins incendii precum si celelalte echipamente din statia de pompare vor fi pozate pe fundatii din beton care vor avea inaltimea de H = 40,0 cm. Se impune aceasta conditiie pentru a putea prevede o pompa de baza care sa evacueze apele provenite accidental in cazul avariilor. Toate trecerile prin peretii rezervorului se vor realiza prin intermediul pieselor de trecere etansa. Clopotele sistemelor de semnalizare se monteaza pe elementele de constructie verticale, de regula spre exterior sau astfel incat semnalul sa fie receptionat cu usurinta de ocupantii cladirii asigurindu-se si semnalizarea electrica (optica si acustica) la incaperea serviciului de pompieri sau la punctul de supraveghere permanent. REłEA DE CANALIZARE Proiectarea retelei de canalizare este in concordanta cu standardele si normativele romanesti precum, si cu cerintele MLPTL si legislatia europeana in domeniul mediului. - Canalizare exterioara formata din 3 inele separate : canalizare tehnologica, canalizare menajera si canalizare pluviala. Apele pluviale de incinta sunt colectate prin canale si rigole si vor fi deversate pe spatiile verzi ale incintei. - Retea de canalizare ape menajere printr-o conducta Dn 200 cu racord la fosa vidanjabila (10 mc) - Retea de canalizare ape tehnologice din procesul de igienizare a halelor de crestere prin retea de canalizare Dn 200 mm, cu racord digestorul din instalatia de producere energie regenerabila. - Instalatia de canalizare interioara s-a prevazut a se executa din tuburi de polipropilena cu diametre cuprinse intre 30 mm si 110 mm. De asemenea s-au prevazut pe coloane piese de curatire si dispozitive de aerisire automate din polipropilena. Pe coloanele de scurgere sunt prevazute piese de curatire inainte sau dupa derivatiile principale si in dreptul zonelor de schimbare a directiei 12
Reteaua de canalizare va fi executata din tuburi de PVC cu mufa, Dn=110-200mm, cu imbinare cu garnitura de cauciuc si va fi pozata in pamant la adancimea minima de inghet pe un pat de nisip de 10 cm grosime. Pe traseul retelei sau prevazut camine de vizitare din beton cu capace din fonta, carosabile, cu garnituri de cauciuc si balama de inchidere. Lungimea totala a retelei de canalizare menajera L=106 ml Lungimea totala a retelei de canalizare tehnologica L=108 ml 1.2.3 Faza de functionare Productia se realizeaza in 3 hale de crestere a puilor de carne in sistem de crestere la sol, cu o capacitate totala de 574560capete/an = 95760 cap/serie. Ciclul de productie dureaza 6 saptamani. - Furaje in cantitati comparabile cu situatia existenta, adica: cca. 430 t/seria de creştere pui; 2580 t/an nutreturi combinate. Apa: Se estimeaza un volum necesar anual de: - Volumul de apa de baut pentru pasari este cu cca. 724 m 3 /serie x 6 serii/an = 4344 m 3 /an. - Volumul de apa de spalare hale este de 151,2 m 3 /an. - Apa menajera: ferma va functiona cu un numar de 7 angajati; rezulta deci un necesar de apa cu caracter menajer anual de cca. 153,3 m 3 /an. - Alte materiale: - dezinfectante: materiale cu destinatie pentru uz veterinar (VIROCID, si VIRKON) care pot contine chimicale potential toxice si periculoase, in sensul OUG 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, modificata prin L451/2001 si L 324/2005; cantitatea utilizata va fi de cca. 240 l/ an; acestea vor fi utilizate in conformitate cu instructiunile inscrise in fisele de securitate corespunzatoare - medicamente si vaccinuri: conform practicii sanitar-veterinare si pe baza prescriptiei medicului epizootolog 574560 doze/an Utilitati: Alimentarea cu apa se va face dintr-un put forat existent H put = 80 m. Debitul estimat capabil al putului va fi de q put = 2-3 l/s, Cantitatea de apa prelevata din subteran prin forajul propriu se estimeaza a fi 4650 m 3 /an. Deseuri: Cantitatea de dejectii solide rezultate va fi de cca. 1260 tone/an la care se adauga asternutul uscat 110 t/an, in total 1370 t amestec; sistemul de gestionare a deseurilor se automatizeaza. 1.3 ALTE RESURSE Nu sunt necesare alte resurse. Suprafata de teren agricol necesar pentru aplicarea ca material fertilizant natural a asternutului uzat provenit de la ferma avicola va fi de cca. 201 ha in cazul in care se poate aplica o norma de 170kgN/ha. Pentru evacuarea dejectiilor neutralizate in urma procesului de fermentare din statia de biogaz, beneficiarul va incheia contracte cu unitati agricole vegetale din zona. 13
1.4 POLUANTI FIZICI SI BIOLOGICI Zgomot Surse de poluare fonica locala: - ventilatoarele din halele de productie; - compresoare, statii de pompare etc. Sursele de zgomot sunt datorate: - Descarcarii hranei din camioane in buncare; - Incarcarii si descarcarii pasarilor; - Trafic auto; - Instalatia de ventilatie. Zgomotul la limita amplasamentului este in limitele legale pentru zone cu folosinta industriala. Distanta mare face ca zgomotul sa nu fie sesizabil in zona locuita. Poluare biologica potentiala Activitatea unitatii se poate considera ca aceasta nu genereaza un impact semnificativ asupra mediului, prin emisiile de gaze de fermentatie in atmosfera sau prin infiltratii in sol si apa freatica. In general, activitatile de crestere a animalelor pot facilita dezvoltarea insectelor si rozatoarelor, care constituie vectori de propagare a poluarii biologice. De asemenea, dejectiile care se aplica pe camp ca material fertilizant ar putea constitui o sursa de poluare bacteriologica. Eliminarea poluarii biologice Masurile de protectie sanitar-veterinara care se aplica obligatoriu in ferma precum si cele privind managementul dejectiilor in vederea aplicarii acestora pe camp, conduc la eliminarea surselor de poluare biologica de acest fel. Pentru realizarea securitatii biologice, accesul in cadrul fermei se realizeaza numai prin filtrul sanitar echipat cu dusuri si vestiare, efectuandu-se schimbarea completa a hainelor de strada cu echipamente de protectie de unica folosinta. Mortalitatile vor fi pastrate in containere speciale pe perioade scurte de timp, pana se atinge capacitatea unui transport, fiind apoi transportate la SC PROTAN SA in vederea neutralizarii prin procesare. Dupa fiecare ciclu de productie, asternutul uzat va fi supus unor tratamente speciale de dezinsectie si apoi va fi preluat de beneficiari si evacuat in afara fermei. Radiatii electromagnetice si ionizante Activitatea in ferma nu produce radiatii electromagnetice sau ionizante. 14
1.5 ORGANIZARE Locuri de munca nou-create =7 din care: Sef ferma 1 Tehnician veterinar/zootehnist 1 Avicultor calificat 2 Electromecanic 3 TOTAL PERSONAL Se vor utiliza si prestatori de servicii pe baza de contract, de exemplu pentru asigurarea pazei obiectivului, eliminarea mortalitatilor, eliminarea deseurilor. 1.6 MANAGEMENTUL DE MEDIU In ferma nu exista un compartiment specializat pentru protectia mediului. Responsabilitatea este impartita intre Administratorul societatii, Directorul economic si Seful fermei in functie de caracterul decizional, financiar sau tehnic al cerintei respective. 2. PROCESELE TEHNOLOGICE DIN FERMA SI SISTEMUL DE CONTROL PENTRU PREVENIREA / REDUCEREA POLUARII 2.1 INVENTARUL PROCESELOR SI IDENTIFICAREA INTRARILOR / IESIRILOR Puiul de carne are o viteză de creştere mare, ceea ce este un mare avantaj deoarece scăderea vârstei de livrare presupune muncă mai puńină, pierderi prin mortalitate mai mici, precum şi posibilitatea creşterii mai multor serii de pui pe an în aceleaşi spańii; Carnea de pui este considerată o carne de calitate superioară, dietetică şi se caracterizează prin fineńe, frăgezime, gust şi aromă deosebită recomandată în consumul tuturor oamenilor, indiferent de vârstă. Realizarea unui beneficiu din creşterea puilor de carne este rezultatul unei creşteri rańionale, cu ajutorul căreia să obńină cea mai mare greutate corporală, în cât mai scurt timp, cu cel mai scăzut consum şi cu cele mai mici pierderi. Crescătorul va controla în fiecare săptămână ce greutate medie au puii, cât furaj au consumat, care este consumul specific şi ce pierderi s-au înregistrat prin mortalitate. Pentru producńia puilor de carne, halele de creştere se populează cu pui de o zi. Ciclul de creştere este de aprox. 42 de zile, iar puii ajung la o greutate medie de 2,35 kg. În medie, se pot realiza un număr de 6 cicluri pe an. Densitatea de populare este de 16-20 pui pentru 1 m 2, exclusiv spańiile auxiliare. Rata medie de mortalitate, la creşterea puilor de carne, este de 2.4%. La finele fiecărui ciclu, se face depopularea halelor şi, în următoarele 18 de zile, se execută lucrările specifice de pregătire pentru curatenie, curăńire, dezinfecńie a spańiilor şi reparańiile curente, pregatirea pentru populare Deoarece ferma nu are reproducńie proprie, popularea se va face cu pui de o zi, fermierul va prospecta piańa puilor de carne de o zi şi se va aprovizioneza de la furnizorul cel mai avantajos in raport calitate/preń. De asemenea, puiul ales trebuie să aibă înaltă 7 15
productivitate, să fie adaptat la condińiile locale, de îngrijire şi hrănire, să fie sănătos şi rezistent la îmbolnăviri. Creşterea puilor de o zi, se realizează prin procedeul de creştere la sol pe aşternut permanent, şi constă în următoarele etape: pregătirea halei în vederea populării; formarea aşternutului; aprovizionarea cu pui de o zi în greutate de 25 53 g/buc.; popularea halei; creşterea şi întreńinerea puilor de carne până la atingerea greutăńii de 2,35 kg; livrarea la abator. 2.2 DESCRIEREA PROCESELOR 2.2.1 Adapostire si curatarea adaposturilor; colectarea si evacuarea dejectiilor 2.2.1.1 Sistemul de adapostire Un adăpost corespunzător trebuie să îndeplinească două funcńii esenńiale: -să permită puilor pentru carne să-şi exteorizeze la maximum potenńialul genetic, în condińiile asigurării unui microclimat corespunzător; -să permită crescătorului să-şi desfăşoare o activitate eficientă în bune condińii. Hala trebuie să asigure condińii optime de creştere şi dezvoltare a puilor de carne: temperatură (de la 26 o C la 20 o C, funcńie de vârstă); umiditate (sub 60% când temperatura este ridicată şi peste 60% când temperatura este mai mică); vantilańia (viteza curenńilor de aer nu trebuie să depăşească 0,1 m/s la temperatura de 15 20 o C şi 0,2 m/s la 20 30 o C); factori chimici ai microclimatului (concentrańia amoniacului nu trebuie să depăşească 0,2%; hidrogenul sulfurat este admis în concentrańie de 0,01%, bioxidul de carbon în concentrańie de 0,5 0,6%). 2.2.1.2. Pregătirea spańiilor de creştere La halele cu populare la sol: dupa curatenia mecanica si dezinfectie, pardosela se acoperă cu un aşternut de paie sau rumegus. Aşternutul nou se termonebulizează şi se formolizează înainte de populare. CompoziŃia aşternutului este din paie cerealiere (grâu, orz, secară), coji de seminńe de floarea-soarelui sau de bob de orez, rumegus. Capacitatea de absorbńie este deosebit de ridicată şi, prin impregnare, poate fi folosit ulterior ca îngrăşământ în agricultură. Grosimea optimă a aşternutului este de 5 cm vara şi până la 10 cm iarna, în perioade geroase. Se asigură astfel o bună izolare termică, capacitatea mare de absorbńie a dejecńiilor, aspectul curat al solului, prevenirea îmbolnăvirilor, reducerea efectului neplăcut al mirosurilor pentru personalul de serviciu. Din punct de vedere economic, acest tip de aşternut prezintă un cost redus, uşurinńă în procurare, greutate redusă. Ca urmare a proceselor biochimice de descompunere a dejecńiilor, se degajă căldură, care are un efect benefic de biosterilizare, dar si un efect negativ prin degajarea de gaze şi mirosuri; aceste efecte negative sunt diminuate prin utilizarea aşternutului. Colectarea si evacuarea gunoiului, materializat prin asternut permanent, transformat in fertilizant, din hale se face mecanizat la sfarsitul fiecarui ciclu de crestere. Dupa evacuarea din adaposturi, gunoiul este utilizat la obtinerea biogazului. Îngrăşământul astfel obńinut este integrat în sol, se descompune şi este absorbit de plante si nu are efecte negative de 16
poluare a mediului înconjurător. Nu au existat, până în prezent, efecte poluante generate de depozitarea, împrăştierea şi folosirea fertilizantului ca îngrăşământ. Popularea adăpostului cu material biologic se va face după terminarea lucrărilor de curăńenie şi dezinfecńie: -evacuarea aşternutului; -curăńenia mecanică; -deconectarea instalańiei de încălzit şi iluminat; -măturarea halei; -spălarea cu jet de apă sub presiune pentru îndepărtarea tuturor impurităńilor; -spălarea hrănitoarelor şi a adăpătorilor; -dezinfecńia adăpostului; -revizia şi repararea adăpostului şi a echipamentelor; -dezinsecńia adăpostului; -introducerea aşternutului; -dezinfectarea terenului din jurul adăpostului. 2.2.1.3.Climatizarea halei (ventilańie + încălzire) si iluminatul Climatizarea spańiilor de creştere este strict controlată pentru a asigura o temperatură constantă functie de ziua din ciclul de productie. Pentru a asigura un bun randament de creştere, păsările nu trebuie să consume din resursele proprii pentru a se încălzi. Depăşirea temperaturii optime multiplică rapid numărul de microorganisme şi bacterii din aer şi sol, fapt care expune păsările la îmbolnăvire. Creşterea temperaturii halelor pentru creşterea puilor se realizează, în principiu, cu aeroterme pe motorină, sau eleveuze cu gaz. Pornirea şi oprirea sistemelor de încălzire este comandată de termostate sau de un sistem automat de reglare a temperaturii. Evacuarea aerului uzat se realizează cu ventilatoare cu turańie fixă şi cu vantilatoare cu turańie variabilă. Se recomandă un sistem de climatizare perfect adaptat nevoilor de creştere a puilor de carne care să asigure: volumul de aer ventilat 3,5 m 3 /kg greutate vie; nivelul de NH 3 maxim 30 ppm la nivelul puilor; nivelul de CO 2 maxim 0,3% la nivelul puilor; nivelul O 2 minim 195 la nivelul puilor; umiditatea aerului 55 75% (conform legislańiei Uniunii Europene). În tehnologia modernă de creştere a puilor de carne, ventilańia înseamnă realizarea unui aer curat în hală, prin producerea de aer proaspăt, fără a provoca curenńi, aer care trebuie încălzit iarna şi răcit vara şi eliminarea gazelor nocive rezultate în urma respirańiei puilor şi fermentării dejecńiilor şi a aşternutului. Cheltuielile cele mai mici le presupune o ventilańie naturală: aerul proaspăt în adăpost este mai întâi ridicat şi amestecat cu aerul cald prezent la partea superioară a halei, după care ajunge la nivelul puilor ca aer sănătos şi urcă din nou încărcat cu apă şi gaze nocive produse de pui, pentru a fi evacuat prin fantele coamei adăpostului. Alături de ventilańia naturală se va folosi şi ventilańia dinamică, cu ajutorul ventilatoarelor fixe si variabile. Se poate spune că, pentru asigurarea unei încălziri corespunzătoare a halei un rol foarte important îl reprezintă izolarea termică care are rolul de a diminua necesitatea încălzirii adăpostului în perioadele reci, de a limita necesitatea răcirii adăpostului în perioadele calde şi de a evita aparińia condensului. 17
VentilaŃia şi încălzirea halelor sunt greu menńinute la parametri optimi ca puritate (pentru respirat), ca temperatură (pentru asigurarea confortului termic) şi ca umiditate şi încărcătură cu gaze nocive. Pentru aceasta se va folosi un sistem automat de control al ventilańiei şi încălzirii. Racirea pe timp calduros se realizeaza cu elemente de racire tip cooling care functioneaza pe baza de perdea de apa. Iluminatul interior al spańiilor de creştere se realizează cu becuri fluorescente sau cu incandescenta. Pentru alimentarea cu energie electrică se foloseste postul de transformare şi linii de transport aeriene sau subterane. Lumina este un element determinant pentru existenńa puilor şi desfăşurarea proceselor de creştere şi îngrăşare. Se recomandă iluminatul artificial prin folosirea de lămpi florescente care se amplasează cât mai aproape de ochii puilor, menńinute într-o stare avansată de curăńenie. Durata iluminării artificiale este condińionată de programul de lumină specific fiecărui hibrid şi categorii de vârstă, respectiv 23 ore de lumină + 1 oră întuneric sau program intermitent 2 ore lumină şi 1 oră întuneric (în primele două săptămâni) şi opt cicluri de câte 1 oră lumină şi 2 ore întuneric ( în următoarele săptămâni ). 2.2.2. Furajarea puilor pentru carne În sistemul de creştere intensivă a puilor de carne, pentru furajare se folosesc nutreńuri uscate, sub formă de granule, care conńin: - cereale (porumb, grâu, orz); - făină protecică (viscere, fulgi, grăsimi, peşte); - şrot de floarea-soarelui şi soia; - ulei de floarea-soarelui; - vitamine şi minerale; - carbonat de calciu; - fosfat de calciu; - Sare - Premixuri si zooforturi Pentru transportul furajelor se folosesc autobuncăre care descarcă furajul prin procedee mecanice cu şnec sau pneumatice. În exterior, la capătul fiecărui spańiu de creştere, se află buncărele de depozitare. Buncarii de capat situati la capătul liniilor de hrănire sunt alimentati din buncărele exterioare, prin transportoare cu spiră (confecńionate din sârmă aplatizată introdusă în Ńevi metalice sau din plastic. Furajul este apoi preluat de linia de transport cu spiră şi descărcat în hrănitorii din plastic, distanńati la aproximativ 1 m unul de celalalt. Descărcarea hranei se face prin cădere, pe măsură ce este consumată. Furajele sunt transportate prin Ńevile cu spiră până la capătul halei. Hrănirea puilor se face în funcńie de stadiul de creştere, coborârea şi ridicarea liniilor cu spiră se face automat. La fabricarea, transportul şi administrarea hranei se au în vedere numeroase măsuri de conservare a calităńii furajelor, condińiile de igienă fiind severe. La finele fiecărui ciclu de creştere, se face dezinfecńia buncărelor exterioare şi a liniilor de transport. În timpul transportului furajelor şi la descărcare, nu s-au constatat emisii de mirosuri neplăcute şi nu există pericol de contaminare a mediului. 18
La creşterea pe aşternut permanent, echipamentele de hrănire sunt hrănitorile cilindrice sau tronconice, suspendate de tavan. Acestea se aşează la o înălńime mai mare, astfel încât să nu se facă risipă de furaj, iar puii să circule fără a se lovi de ele, pentru a nu îşi provoca traumatisme, care, după tăiere apar ca leziuni pe carcasă şi se depreciază carnea. Frontul de furajare trebuie să fie de 6 8 cm pentru fiecare pui. De regulă, se recomandă o hrănitoare pentru fiecare 70 pui. Consumul specific de furaje Potrivit datelor furnizate de UCPR, în trimestrul I 2007, consumul mediu specific de furaje este de 1,842 kg/kg spor. În prezentul proiect, s-a prevăzut un consum specific de 1,9 kg/kg spor, mai ridicat decât media pe Ńară, deoarece crescătorul nu este la nivelul marilor societăńi producătoare de carne. 2.2.3 Adăparea puilor pentru carne Apa pentru adăpare este extrasă cu pompa submersibila din puńul de medie adâncime (80 m), de unde este transportată, prin conducte îngropate, către bazinul prevăzut cu hidrofor. Sistemul de alimentare este prevăzut cu regulator de presiune, indicator de nivel, dispozitiv de aerisire, filtru separator pentru impurităńi solide. În apa pentru adăpare sunt introduse şi o parte din medicamentele administrate. Calitatea apei este verificată periodic, pentru a avea aceeaşi puritate şi aceleaşi caracteristici ca şi cea destinată consumului uman. Apa potabilă este tratată cu dezinfectanńi şi se adaugă medicamente în bazinele de colectare existente în fiecare spańiu de creştere. În liniile de adăpare trebuie să se asigure o presiune constantă suficientă pentru a alimenta întreaga hală, însă reglată pentru a nu defecta adăpătorile cu picurare sau cupe. Pentru a asigura calitatea corespunzătoare a apei pentru adăparea puilor, la sistemul de alimetare se execută periodic următoarele lucrări de întreńinere: - verificarea şi dezinfectarea periodică a traseelor de aducńiune; - verificarea vanelor, a pompelor şi a hidrofoarelor; - repararea conductelor şi a izolańiilor deteriorate; - curăńirea zonelor de protecńie a puńurilor; - denisiparea puńurilor. Adăparea puilor se face cu apă potabilă în cantitate dublă fańă de consumul de furaje, în condińii de temperatură normală. Temperatura apei trebuie să fie la început de 18 20 o C şi de 12 15 o C în faza a doua de creştere. Se recomandă folosirea unei instalańii de adăpare cu picurători, un picurător pentru fiecare 10 pui. Frontul de adăpare trebuie să fie de 2-3,5 cm pentru fiecare pui. Sistemul de adăpare trebuie să fie alimentat la o sursă igienică, controlată de apă care să satisfacă, cantitativ şi calitativ, necesarul de apă al puilor de carne, fără însă a permite scurgeri de apă în aşternut, cu consecinńe grave în menńinerea unei igiene şi a unui microclimat optim în hala de creştere. 19
2.2.4.Fluxul tehnologic propus Pentru a reuşi să obńinem o greutate la livrare cât mai mare într-un timp cât mai scurt, cu cel mai scăzut consum de furaje, este necesar să aplicăm o tehnologie modernă, în care să combinăm potenńialul genetic al puilor cu starea lor perfectă de sănătate şi cu o bună furajare, în condińiile unui microclimat optim. Orice abatere se va răsfrânge negativ asupra creşterii economice a puilor de carne. Fluxul tehnologic în creşterea puilor pentru carne, pe aşternut permanent, este de 8 săptămâni, din care: -6 săptămâni (42 zile) creşterea puilor; -2 săptămâni (14 zile) curăńare şi igienizare hală. Acest flux permite creşterea a 6 cicluri/an pe aceeaşi suprafańă. Este recomandat să se crească pui tot timpul anului, fără întrerupere, pentru că sistemul intensiv de creştere presupune echiparea adăpostului cu utilaje de hrănire, adăpare şi climatizare costisitoare care trebuiesc folosite tot timpul anului. 2.2.4.1.Pregătirea adăpostului pentru populare Înainte de popularea adăpostului cu pui de o zi, trebuie luate toate măsurile ca acesta să fie pregătit pentru populare, iar instalańiile să fie funcńionale. Astfel: -se va asigura o hrănitoare pentru fiecare 70 pui; -se va asigura un picurător pentru fiecare 10 pui; -se va încălzi adăpostul cu câteva ore înainte pentru a se realiza temperatura optimă în adăpost; -se asigură apa în adăpători cu 2 3 ore înainte de populare, pentru a se încălzi la o temperatură de 16 18 o C. Apa să conńină vitamine şi antibiotice; -folosirea unui aşternut curat, uscat, întins uniform pe toată suprafańa adăpostului. 2.2.4.2.Popularea cu pui de o zi Puii pentru populare trebuie să prezinte următoarele însuşiri: să aibă picioarele drepte; tonicitatea sau mărimea abdomenului normală; ombilicul să fie uscat, cu plaga închisă; să aibă puful uscat, neaglutinat, fără resturi de ou şi să fie sănătoşi. Puii de o zi se transportă în mijloace de transport adecvate, curate, dezinfectate şi aerisite. De asemenea, transportul trebuie să fie cât mai scurt şi mai puńin stresant. Puii de o zi trebuie introduşi în adăpost cât mai repede după ce au fost eclozionańi. Principalul argument al introducerii cât mai urgente în hală după ecloziune este nevoia acestora de a consuma apă. Lipsa prelungită a adăpării determină deshidratarea puilor. De asemenea, dacă adăparea se realizează imediat după ecloziune, iar hrănirea la 2 3 ore după adăpare crescătorul are garanńia unui foarte bun start al puilor de carne. Furajele nu trebuie puse în hrănitori înainte de introducerea puilor, ci la 2 3 ore după populare, ele fiind în acest caz consumate proaspete. În primele 3 zile se aplică tratamentul antistres. Vaccinarea contra pseudopestei aviare se face la 9, 24 şi 42 de zile, iar pentru bursită la 14 zile cu vaccinuri recomandate de medicul veterinar. Ultima vaccinare trebuie aplicată cu 7 zile înainte de livrarea la abator. La fiecare vaccinare se intervine antistresant cu Stresol 10 g + 2 ml Colina la 10 litri apă. 20
Se va urmări tot timpul comportamentul puilor pentru a putea depista şi remedia orice problemă apărută. 2.2.4.3.Creşterea puilor de carne Perioada de creştere a puilor pentru carne cuprinde trei faze: -start (0-2 săptămâni) faza cea mai dificilă din viańa puilor, dar şi cea mai importantă; -creştere (de la vârsta de două săptămâni până la cca o săptămână înainte de livrare) faza cea mai lungă din viańa puilor unde realizează cel mai mare spor în greutate şi consumă cea mai mare parte a furajelor; -finisare (în ultima săptămână înainte de livrare). În creşterea puilor pentru carne se folosesc două reńete de nutreń combinat: -o reńetă de creştere (start) 21 1; -o reńetă de continuare şi finisare 21 2. În ceea ce priveşte proteina brută normele prevăd în perioada 0 4 săptămâni 22,8% PB şi 22,2% PB în perioada 4-6 săptămâni. De asemenea, crescătorul trebuie să fie atent la nivelul energetic al rańiei furajere care trebuie să fie de cca 3000 kgcal/kg pe întreaga perioadă de creştere. O reńetă cu nivel energetic ridicat, dar neechilibrată sub raport proteic va duce la depuneri de grăsime pe carcase şi viscere, lucru nedorit atât de crescător, cât şi de consumator. AlimentaŃia rańională a păsărilor presupune şi: -asigurarea frontului optim de furajare care influienńează creşterea puilor; -administrarea de rańii elaborate după un program de furajare strict, în funcńie de tehnologia de creştere; -elaborarea unor rańii echilibrate pentru menńinerea apetitului şi evitarea carenńelor nutrińionale. Necesarul total de apă este de 0,25 litri/pui/zi, din care 0,1 litri/pui/zi consum biologic. Adăparea puilor în condińii neigienice influenńează negativ starea de sănătate şi creştere a puilor. Se recomandă efectuarea de două ori pe an a analizei apei, în laboratoare autorizate, în ceea ce priveşte ph-ul; conductivitatea; conńinutul în materii organice, amoniu, nitrańi, nitrińi, streptococi fecali, organisme patogene, stafilococi, etc. În ceea ce priveşte iluminatul artificial, pentru puii de carne indicele de iluminare normată este de 2,5 1,0 W/m.p. în primele zile, apoi scade în aşa fel încât la opt zile este de 0,7 0,9 W/m.p., iar intensitatea luminii este de 5-20 lucşi. 2.2.4.4.Creşterea puilor pentru carne în perioada 0 3 săptămâni În primele săptămâni de viańă, puii au nevoie de o temperatură apropiată de aceea de incubańie, o hrană deosebit de echilibrată şi de proaspătă, o îngrijire atentă din partea crescătorului. Asigurând aceste condińii se va limita la minimum pierderile prin mortalitate şi vom obńine pui sănătoşi, viguroşi şi apńi de a da sporuri foarte bune în greutate. În primele zile de viańă, puii se hrănesc şi se adapă din tăvińe şi adăpători simple. Se recomandă o tăvińă şi o adăpătoare pentru 100 de pui. Se administrează cantităńi mici de furaje, în tainuri cât mai dese, astfel încât furajul să fie permanent proaspăt şi să trezească interesul puilor fańă de consumul de furaj. La două săptămâni, tăvińele şi adăpătorile simple vor fi scoase şi se vor instala hrănitori şi instalańia de adăpare. 21
De asemenea, intensitatea luminii este mai puternică deoarece puii au o vedere mai slabă în primele zile de viańă, astfel că în prima săptămână din 24 de ore ale zilei, programul de iluminat este 23 ore lumină cu o oră întuneric. O grijă deosebită se va acorda menńinerii unui aşternut uscat şi curat. La câteva ore de la populare se va verifica comportamentul puilor: -dacă puii sunt împrăştiańi uniform şi se mişcă în voie, temperatura şi ventilańia sunt bune; -dacă puii stau îngrămădińi înseamnă că temperatura este scăzută sau sunt prezenńi curenńi de aer rece; -dacă puii stau răsfirańi, cu aripile desfăcute, înseamnă că temperatura este prea ridicată. De reńinut că, puii nu pot sintetiza vitaminele. Deoarece carenńa în vitamine se instalează la pui în câteva zile se recomandă administrarea de premixuri vitamino minerale pentru a preveni mortalitatea, scăderea sporului în greutate şi în final deprecierea cărnii. Creşterea puilor pentru carne în perioada 3 6 săptămâni În această perioadă problemele principale care trebuie avute în vedere sunt hrănirea, adăparea şi microclimatul. Puiul de carne se dezvoltă foarte repede, atât ca greutate corporală, cât şi ca înălńime. Pentru aceasta crescătorul trebuie să aibă grijă ca înălńimea hrănitorilor şi a adăpătorilor să fie uşor superioară înălńimii spinării puilor (10 20 cm). Dacă înălńimea este mai mică hrănirea şi adăparea sunt incomode şi are loc risipă de furaje şi apă; puii circulă greu şi se lovesc, deteriorându-se calitatea carcaselor după tăiere. Dar nu trebuie ridicate nici prea sus, în acest caz puii nu se pot furaja şi adăpa normal. De asemenea, nu trebuie să existe o distanńă mai mică de 50 cm între două hrănitori tronconice deoarece puii se hrănesc concomitent la ambele şi se jenează, neputându-se furaja normal. Totodată nu mai este nevoie ca tainurile să se administreze de mai multe ori pe zi ca în primele săptămâni. Furajul se poate administra o dată pe zi sau chiar o dată la două trei zile, fără a influenńa negativ sporul în greutate. Furajul administrat va fi de tip finisare şi trebuie să asigure din punct de vedere calitativ toate elementele nutritive necesare acestei perioade de dezvoltare. La categoria 3 6 săptămâni programul de iluminat este de 8 cicluri de câte 2 ore lumină şi 1 oră întuneric. O problemă gravă care poate apare şi de care crescătorul trebuie să Ńină cont este consumul ridicat de apă al puilor. Acesta este primul semn al unei îmbolnăviri, iar crescătorul trebuie să trateze boala înainte de a se extinde şi a determina pierderi prin mortalitate. În această perioadă nu se mai fac tratamente înainte de sacrificare. Se recomandă consultarea medicului veterinar atunci când apare un caz de îmbolnăvire. În ultima săptămână (de finisare) trebuie să se aibă în vedere asigurarea unui microclimat corespunzător deoarece puii sunt mari, adăpostul devine din ce în ce mai neîncăpător, aşternutul se deteriorează, gazele nocive cresc şi apar pierderi prin mortalitate. În această fază pot apare boli dacă nu se asigură un microclimat, un aşternut şi o hrană corespunzătoare, iar rezultatul va fi grav pentru crescător. Livrarea puilor se face după nehrănirea puilor cel puńin 6 ore pentru a asigura o prelucrare superioară sub raport igienic. 22
Sporul mediu zilnic: creşterea în greutate, în fiecare din cele 42 de zile cât durează perioada de creştere a puilor, de la populare până la livrarea acestora către abator. Potrivit datelor furnizate de UCPR, în trimestrul I 2008, sporul mediu zilnic este de 51,69 grame, realizat de marii producători de carne. În prezentul proiect, s-a prevăzut un spor mediu zilnic de 47,02 grame, adică o greutate medie de 2300 grame la livrarea puilor la vârsta de 42 zile. Pierderi prin mortalitate Potrivit datelor furnizate de UCPR, în trimestrul I 2008, media pierderilor prin mortalitate la puii de carne este de 3,76%, dar la societăńile mari, performante acest parametru este mult mai mic. În proiectul de fańă s-a prevăzut procentul de pierderi prin mortalitate de 2.4% pe an. 2.2.5.Prevenirea şi combaterea bolilor Un crescător de păsări, chiar foarte priceput, are nevoie de asistenńă veterinară care constă atât în acńiuni sanitar veterinare de prevenńie generală şi specifică cât şi de combatere a eventualelor boli. 2.2.6. Parametrii cheie privind impactul potential generat de activitatea fermei In tabelul nr. 1 de mai jos sunt prezentati parametrii cheie care se au in vedere in legatura cu impactul asupra mediului care ar putea fi generat de activitatile fermei prin consum de resurse si emisii poluante inclusiv miros si zgomot. Tabelul nr. 1: Parametrii cheie legańi de mediu pentru activităńi principale din fermă Activitatile principale dinparametrii cheie legańi de mediu fermă Consum Emisie potenńială Adăpostire pasari: la sol sistemul de evacuare şi depozitare temporara (interna) a dejectiilor produse energie emisii în aer (NH 3 ), miros, dejectii Adăpostire pasari: echipamentul de control şi menńinere a climatului interior şi echipamentul de hrănire şi alimentare cu apa de baut a pasarilor energie, hrană, apă zgomot, apă reziduală, praf, CO 2, Descărcare şi încărcare pasari - zgomot Descarcarea/ depozitarea energie praf nutretului combinat in buncare 23
Activitatile principale dinparametrii cheie legańi de mediu fermă Consum Emisie potenńială Depozitarea dejectiilor emisii in aer, poluare sol si apa freatica Evacuarea apei de spalare Stocarea apei de spalare in fose vidanjabile inaintea - evacuarii in SE oraseneasca Aplicare pe câmp a dejectiilor uscate (fertilizare) Depozitarea celorlalte tipuri de deseuri energie energie miros, accidental infiltratii în sol si in apa freatică miros, emisii în aer, accidental infiltratii in sol si in apa freatică emisii în aer, miros, emisii de N, P şi K, etc., în sol, apa freatică şi apa de suprafańă zgomot mirosuri, poluare sol si apa freatica Izolare cadavre pasari (depozitare temporara carcase) - miros Descrierea conditiilor in care se va desfasura activitatea si evaluarea conformarii acestora cu cerintele BREF ILF se prezinta in continuare. Hala de crestere pui de carne este proiectata ca spatiu destinat cresterii puilor de carne. In interior sunt amplasate liniile de furajare, liniile de adapare, sistemul de incalzire, dispuse longitidinal, linii care permit reglarea inaltimii acestora in functie de varsta puilor. Pe peretii laterali sunt amplasate admisiile de aer si pe capatul halei ventilatoarele. La un capat al halei, adiacent acesteia se afla o facilitate (constructie adiacenta) cu o suprafata de circa 3 mp destinata amplasarii tablourilor electrice si de comanda ale instaltiilor iar la celalalt capat 2 constructii adiacente cu lungimea de 18 m si adancimea de 1,5 m destinate sustinerii elementelor de racire (cooling pads). Una dintre constructii adaposteste si dozatorul de medicamente. Accesul in hala se face pe unul dintre frontoane, in timp ce evacuarea gunoiului se face pe una dintre laturi. Pentru productia puilor de carne, adaposturile de crestere se populeaza cu pui de o zi. Ciclul de crestere este de 42 de zile, iar puii ajung la o greutate medie de 2,35 kg. In medie, se pot realiza un numar de 6 cicluri pe an. Densitatea de populare in interiorul adapostului este de 19 pui pentru 1 mp. Rata medie de mortalitate, la cresterea puilor de carne este de 2-2.4%. La finele fiecarui ciclu, se face depopularea adapostului, se executa lucrarile specifice de pregatire, curatire, dezinfectie a spatiilor si reparatiile curente. In adaposturile pentru puii de carne, pentru asternut sunt folosite materiale diverse care sa asigure permanent o pardoseala moale, uscata si curata. Inainte de popularea adapostului cu pui de o zi, trebuie luate toate masurile ca acesta sa fie pregatit pentru populare, iar instalatiile sa fie functionale. Astfel: se va asigura o hranitoare pentru fiecare 70 pui; 24
se va asigura un picurator pentru fiecare 10 pui; se va incalzi adapostul cu cateva ore inainte pentru a se realiza temperatura optima in adapost; se asigura apa in adapatori cu 2 3 ore inainte de populare, pentru a se incalzi la o temperatura de 16 18oC; folosirea unui asternut curat, uscat, intins uniform pe toata suprafata adapostului. Activitati desfasurate in cadrul obiectivului Ferma are ca obiectiv cresterea la sol a puilor pt. carne. Prin specificul activitatii, procesele de productie din ferma sunt: procese biologice de crestere a greutatii puilor care se bazeaza pe procesele metabolice activitati de asistenta si suport a proceselor biologice care constau in: adapostire si curatarea adaposturilor colectarea dejectiilor de pasare si a apelor uzate administrarea hranei administrarea apei de baut asistenta medicala de specialitate activitati de stocare si eliminare a deseurilor Procesele operationale din cadrul fermei pot fi impartite in secvente dupa cum sunt prezentate in cele ce urmeaza: - populare cu animale (pui de o zi) si instalarea acestora in hale; - incarcare pui pt. abatorizare (la 2.3 kg, la finele unui ciclu-dupa 42 zile) pentru a fi transportati la abatoarele din zona; - activitati de asistenta si suport pentru procesele biologice de crestere a greutatii corporale a pasarilor; - adapostire, constand din: 3 hale cu asternut din materiale diverse (paie, gozuri, talas, etc.) care sa asigure permanent o pardoseala moale, uscata si curata; - furnizare hrana, constand din: aprovizionare cu mijloace auto; descarcare in buncari amplasate la fiecare hala si administrare din buncare, prin linii de furajare; - alimentare cu apa, prin linii de adapare cu picuratori; - curatarea adaposturilor- colectarea si evacuarea gunoiului, materializat prin asternut permanent din adaposturi se face mecanizat si manual la sfarsitul fiecarui ciclu de crestere; aceasta secventa include si evacuarea apei de spalare hale catre statia de biogaz; - asistenta veterinara de specialitate. Dotarea cu echipamente tehnologice si instalatii moderne va asigura realizarea unei productii performante atat din punct de vedere calitativ, cat si cantitativ, in conditiile diminuarii impactului asupra mediului inconjurator. Nota: Notificarea DSV confirma conformitatea solutiilor tehnice propuse cu standardele de bunastare a animalelor. 2.2.7 Curatarea halelor 2.2.7.1.Masuri pentru mentinerea igienei in ferma Se va urmari functionarea corecta a urmatoarelor activitati: Spalarea si dezinfectia halelor si a autovehiculelor de transport pasari vii; 25
Folosirea unei statii de preparare a detergentilor; Spalarea si dezinfectia utilajului mobil intr-un spatiu special amenajat; Folosirea materialului de protectie pentru personalul care lucreaza in ferma (manusi, masca si eventual ochelari). Igiena personalului Surse suficiente de apa pentru baut; Chiuvete pentru spatiile tehnologice si cele auxiliare (vestiare, sali de mese, toalete etc.); Cabinete de toaleta pentru barbati si femei; Spatii pentru servit masa si pentru punct sanitar. Intrarea personalului in ferma se face astfel: Trecerea printr-un filtru sanitar Schimbarea imbracamintei de strada si a incaltamintei cu echipament de ferma. Folosirea tavitelor dezinfectoare la intrarea si iesirea din filtrul sanitar. Verificarea integralitatii gardurilor ce inconjoara ferma.. Dupa fiecare ciclu de productie se face o pauza pentru curatarea generala si dezinfectarea halelor; se parcurg urmatoarele faze: - se ridica liniile de hranire si fronturile de adapare; - dejectii de pasare reziduale se aduna prin raclare si se evacueaza in exteriorul halei; - hala (tavan, pereti, stalpi, pardoseala, baterii) se degreseaza cu solutie detergenta, se inmoaie, se spala cu masina de spalat cu apa sub presiune (200 atmosfere), respectiv 5 l/m 2. - se face dezinfectia umeda; - se usuca hala; - se face desinfectia uscata; - dupa 24 ore se incepe ventilarea spatiului; - se face dezinfectia finala. 2.2.7.2 Colectarea si transferul apelor uzate Apele uzate de spalare a halelor de crestere a pasarilor sunt colectate si evacuate in la fermentatorul statiei de biogaz iar apele uzate menajere la fosa vindajabila cu volumul de 10 m 3. 2.2.8 Sistemul de stocare, tratare si eliminare a dejectiilor 2.2.8.1.Dejectii solide Este prevazuta imbunatatirea managementului dejectiilor fiind prevazuta instalatie de recuperare biogaz produs din dejectii zootehnice (gunoi), ape tehnologice rezultate de la spalarea halelor si biomasa vegetala alcatuita din urmatoarele componente: - 1 digestor (fermentator) cu sectiune circulara realizat din beton armat in interiorul caruia sunt montate mixere speciale rotative, cu palete. Cupola circulara superioara pentru acoperisul digestorului si colectarea biogazului produs este realizata din tesut special elastic 26
- 1 sistem de alimentare a fermentatorului - 1 grup de cogenerare cu o putere electrica de 100 kw - 1 statie de pompare - 1 instalatie de separare a dejectiilor 2.2.8.2 Ape de spalare S-a estimat un volum de cca. 151,2 m 3 / an (a se vedea Anexa nr. 1). In conditiile asigurarii unei curatari mecanice de calitate a halelor, apele uzate de la spalarea vor fi evacuate catre fermentatorul statiei de biogaz. 2.2.9 Alte activitati Hala de crestere pui de carne este proiectata ca spatiu destinat cresterii puilor de carne. In interior sunt amplasate liniile de furajare, liniile de adapare, sistemul de incalzire, dispuse longitidinal, linii care permit reglarea inaltimii acestora in functie de varsta puilor. Pe peretii laterali sunt amplasate admisiile de aer si pe capatul halei ventilatoarele. La un capat al halei, adiacent acesteia se afla o facilitate (constructie adiacenta) cu o suprafata de circa 3 mp destinata amplasarii tablourilor electrice si de comanda ale instaltiilor iar la celalalt capat 2 constructii adiacente cu lungimea de 18 m si adancimea de 1,5 m destinate sustinerii elementelor de racire ( cooling pads). Una dintre constructii adaposteste si dozatorul de medicamente. Accesul in hala se face pe unul dintre frontoane, in timp ce evacuarea gunoiului se face pe una dintre laturi. Pentru productia puilor de carne, adaposturile de crestere se populeaza cu pui de o zi. Ciclul de crestere este de 42 de zile, iar puii ajung la o greutate medie de 2,35 kg. In medie, se pot realiza un numar de 6 cicluri pe an. Densitatea de populare in interiorul adapostului este de 19 pui pentru 1 mp. Rata medie de mortalitate, la cresterea puilor de carne este de 2-2.4%. La finele fiecarui ciclu, se face depopularea adapostului, se executa lucrarile specifice de pregatire, curatire, dezinfectie a spatiilor si reparatiile curente. In adaposturile pentru puii de carne, pentru asternut sunt folosite materiale diverse (paie, gozuri, talas, etc.) care sa asigure permanent o pardoseala moale, uscata si curata. Inainte de popularea adapostului cu pui de o zi, trebuie luate toate masurile ca acesta sa fie pregatit pentru populare, iar instalatiile sa fie functionale. Astfel: se va asigura o hranitoare pentru fiecare 70 pui; se va asigura un picurator pentru fiecare 10 pui; se va incalzi adapostul cu cateva ore inainte pentru a se realiza temperatura optima in adapost; se asigura apa in adapatori cu 2 3 ore inainte de populare, pentru a se incalzi la o temperatura de 16 18oC; folosirea unui asternut curat, uscat, intins uniform pe toata suprafata adapostului. Activitati desfasurate in cadrul obiectivului Ferma are ca obiectiv cresterea la sol a puilor pt. carne. Prin specificul activitatii, procesele de productie din ferma sunt: 27
procese biologice de crestere a greutatii puilor care se bazeaza pe procesele metabolice activitati de asistenta si suport a proceselor biologice care constau in: adapostire si curatarea adaposturilor colectarea dejectiilor de pasare si a apelor uzate administrarea hranei administrarea apei de baut asistenta medicala de specialitate activitati de stocare si eliminare a deseurilor Procesele operationale din cadrul fermei pot fi impartite in secvente dupa cum sunt prezentate in cele ce urmeaza: populare cu animale (pui de o zi) si instalarea acestora in hale; incarcare pui pt. abatorizare (la 2.3 kg, la finele unui ciclu-dupa 42 zile) pentru a fi transportati la abatoarele din zona; activitati de asistenta si suport pentru procesele biologice de crestere a greutatii corporale a pasarilor; adapostire, constand din: 3 hale cu asternut din materiale diverse (paie, gozuri, talas, etc.) care sa asigure permanent o pardoseala moale, uscata si curata; furnizare hrana, constand din: aprovizionare cu mijloace auto; descarcare in buncari amplasate la fiecare hala si administrare din buncare, prin linii de furajare; alimentare cu apa, prin linii de adapare cu picuratori; curatarea adaposturilor- colectarea si evacuarea gunoiului, materializat prin asternut permanent din adaposturi se face mecanizat si manual la sfarsitul fiecarui ciclu de crestere; aceasta secventa include si evacuarea apei de spalare hale catre statia de biogaz; asistenta veterinara de specialitate. Dotarea cu echipamente tehnologice si instalatii moderne va asigura realizarea unei productii performante atat din punct de vedere calitativ, cat si cantitativ, in conditiile diminuarii impactului asupra mediului inconjurator. Nota: Notificarea DSV confirma conformitatea solutiilor tehnice propuse cu standardele de bunastare a animalelor. Procesul tehnologic statie de biogaz 28
Biogazul se formeaza prin procese anaerobe intr-un bazin de fermentare numit in continuare fermentator. Anaerob inseamna in general fara oxigen si lumina. Materiile prime care intra in fermentare sunt numite in continuare substraturi. In fermentator intra amestec format din materia prima care intra in proces, in cazul de fata siloz de porumb, dejectii pasare si apa tehnologica. Alimentarea cu substraturi are loc dupa o reteta de alimentare depusa in memoria calculatorului care deserveste statia de biogaz. Personalul de deservire are sarcina de a avea grija ca atat in cuva de dejectii cat si in dozatorul de siloz, sa existe cantitati suficiente de substraturi. Dejectiile brute din hale au rolul de a innoi bacteriile din proces. Dupa obtinerea biogazului digestatul rezultat va fi trecut prin statia de separare pt a se obtine o partea lichida si o parte solida. Incalzirea fermentatrului are loc cu ajutorul unor schimbatoare de caldura. La o temperatura intre +38 C si 40 C cresc bacterii care sunt in stare a transforma materia organica din substraturi in biogaz. Biogazul produs contine cca. 53-55 % metan si ca atare poate fi utilizat ca si combustibil. Substraturi Fermentatorul se incarca la capacitate volumetrica cu mixul de fermentare, alcatuit din urmatoarele categorii de inputuri: - dejectii pasare : 1680 mp populare X 3 hale X 6 serii X 10 kg dejectii (1000 kg = 1.5 mc) = 302,4 t (453.6 mc) / an. - biomasa achizitionata de la ferme vegetale din judet sau judete limitrofe= 365 zile x 1.5 t/ zi = 547.5 t/an ( 1000 kg = 1.2 mc ) = 657 mc / an. - ape uzate rezultate la spalarea halelor 245 mc /an. Fluxul tehnologic al statiei de biogaz 1 alimentarea cu substrat solid si lichid; 2 fermentator; 3 biogaz; 4 sistem de analiza a gazului; 5 cogenerator; 6 fertilizant; 7-8 energie electrica si termica. 29
2.3. EMISII SI REDUCEREA POLUARII Emisiile in aer la functionarea fermei Deoarece emisiile de la centrala sunt extrem de mici, singurele surse semnificative de emisii in aer sunt cele din halele de crestere a pasarilor. Emisiile de gaze se evacueaza in atmosfera aproape in totalitate dirijat. Poluantii rezultati din halele de crestere si ingrijire a puilor si pasarilor sunt evacuati in atmosfera cu ajutorul ventilatoarelor. De aceea pentru acestia s-au putut aplica prevederile Ordinului 462/93. 2.3.1 Emisii din surse punctiforme in aer Sursele de generare a emisiilor in atmosfera sunt: - procesele metabolice; - managementul dejectiilor; - procese de ardere a combustibililor; - activitati auxiliare: de transport, de descarcare a furajelor, de intretinere a incintei. Tabelul nr. 2: Inventarul surselor de emisii punctiforme in aer Poluant Amoniac (NH3) Metan (CH4) Protoxid de azot (N2O) Oxizi de azot NOx Bioxid de carbon (CO2) Funingine / CO Sursa/Mod de generare Adapostirea pasarilor, depozitarea dejectiilor si utilizarea acestora ca material fertilizant Adapostirea pasarilor, depozitarea dejectiilor si utilizarea acestora ca material fertilizant Adapostirea pasarilor, depozitarea dejectiilor si utilizarea acestora ca material fertilizant Instalatii de incalzire interioara Adapostirea pasarilor, energia utilizata pentru transport in ferma, arderea deseurilor de provenienta vegetala de la intretinerea incintei Arderea deseurilor de provenienta vegetala de la intretinerea incintei Principalele emisii sunt reprezentate de pierderile de amoniac, gaz metan si protoxid de azot care rezulta din procesele metabolice si din dejectii. Categoriile de surse asociate acestor emisii sunt halele de productie ale caror guri de ventilatie pot fi considerate un sistem de surse punctiforme. In general se mai produc emisii de amoniac, gaz metan si protoxid de azot din activitatea de stocare a dejectiilor si de la imprastierea acestora pe camp. In cazul fermei analizate, aceste activitati se produc insa in afara amplasamentului fermei si de aceea, nu sunt luate in considerare la evaluarea impactului generat pe amplasament. Controlul pentru minimizarea excretiei de azot si a emisiilor de compusi ai azotului se face prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile pentru: sistemul de adapostire, compozitia 30
furajelor, modul de administrare a apei de baut, colectarea/ transferul/ tratarea/ stocarea si eliminarea dejectiilor. Conform celor prezentate in sectiunile 2.2.1 2.2.8 tehnicile utilizate in ferma sunt conforme cu cerintele BAT indicate in BREF ILF. Determinarea cantitatilor de emisii s-a facut prin calcul, pe baza factorilor de emisie conform celor prezentate in continuare. Emisii de amoniac Conform datelor din BREF ILF, factorul de emisie pentru amoniac in acest sistem de adapostire este de 0.07 kg/ loc pasare/ an. La o capacitate totala de 95760 locuri, rezulta o emisie de 6.703,2 kg NH 3 / an. Ceilalti poluanti atmosferici semnificativi Pe baza informatiilor din BREF ILF privind factorii de emisie pentru poluanti atmosferici (Tabelul 3.34, BREF ILF, Sectiunea 3.3.2.1) s-au calculat cifrele din tabelul nr. 3. Tabelul nr. 3: Emisii in aer din hale CH 4 N 2 O Pulberi inspirabile Factor de emisie 0,021 0,043 0,014 0,021 0,03 (kg / loc/ an) (cifra medie = 0,032) (cifra medie = 0,018) Emisie kg/ an 3064,32 1723,68 2872,8 Alte emisii: - NO 2, CO si SO 2 apar de la activitati asociate cum este procesul de ardere a combustibilului in aerotermele de incalzire a halelor si in centrala termica cu care este echipat filtrul sanitar; - pulberi pot sa apara atat din hale, datorita asternutului, cat si din activitatile de manevrare a furajelor. Emisiile din procesele de combustie sunt nesemnificative. Traficul auto genereaza de asemenea emisii de NO 2, CO si SO 2 si pulberi dar si acestea sunt nesemnificative deoarece frecventa traficului este redusa (de 6 ori pe an pentru efectuarea operatiunilor de populare - depopulare a halelor si o data la 3-4 zile pentru transportul furajelor) si, in plus, se vor utiliza numai mijloace auto cu noxe reduse care respecta limitele legale. 2.3.2 Minimizarea emisiilor fugitive in aer In general, in fermele de cresterea pasarilor, emisii fugitive pot aparea din canalizarea tehnologica, precum si din activitatea de descarcare a hranei in buncare. In cazul fermelor de pasari cu crestere la sol, canalizarea contine doar ape de spalare care, in functie de calitatea actiunii de indepartare uscata a asternutului uzat, au un continut mai mare sau mai mica de resturi de dejectii. 31
Tabelul nr. 4.a): Inventarul surselor de emisii punctiforme in aer Poluant Miros (cum ar fi H 2 S) Pulberi Sursa/Mod de generare Adapostirea animalelor si managementul dejectiilor Descarcarea/depozitarea nutretului combinat in buncare Cantitatile de apele uzate rezultate de la spalarea halelor sunt conforme cu cerintele BAT si vor contine cantitati reduse de materiale organice si poluanti specifici, care ar putea conduce la emisii fugitive in aer. Tabelul nr. 4b): Conformarea cu cerintele BAT de prevenire a producerii de emisii fugitive in aer Activitatea in ferma Hrana este descarcata din auto direct in buncare de unde este distribuita printr-un sistem tubular. Tubulatura se intretine corespunzator iar operatiile de descarcare sunt supravegheate. Cerinte BAT Sistem intretinut corespunzator (BREF ILF Sectiunea 3.1, tab. nr. 3.1) 2.3.3 Emisii/ descarcari din surse punctiforme in ape de suprafata si canalizari Unitatea analizata nu evacueaza ape direct in emisar, deci nu genereaza impact asupra apelor de suprafata. Efluentul este evacuat prin vidanjare in canalizarea oraseneasca. Nu exista descarcari in ape de suprafata sau subterane. Cantitatile de ape uzate menajere vor insuma cca. 118 m 3 / an iar cele de ape tehnologice (ape de spalare), cca. 127 m 3 / an. Apele meteorice sunt colectate partial in canalizarea de ape tehnologice; restul, care nu vin in contact cu dejectiile, se infiltreaza direct in sol pe suprafetele de teren neacoperite de cladiri, alei sau drumuri. 2.3.4 Emisii/ descarcari de ape uzate in subteran Nu exista descarcari controlate in apele subterane. 2.3.5 Emisii fugitive/ pierderi si scurgeri in apele de suprafata, pe sol si in subteran Teoretic, exista posibilitatea infiltrarii in sol si de aici in panza freatica, a apelor de spalare de la hale colectate si stocate in bazinele vidanjabile. Riscul asociat este mic deoarece cantitatile de ape vehiculate sunt mici iar incarcarea acestora cu poluanti specifici este redusa. Tabelul nr. 5: Conformarea cu cerintele BAT pentru prevenirea scurgerilor in ape subterane Activitatea in ferma Cerinte BAT Bazin vidanjabil pentru colectarea apelor uzate menajere: Conducte si alte constructie din beton armat. Apele tehnologice de la spalarea constructii subterane: 32
Activitatea in ferma halelor sunt dirijate in fermentatorul statiei de biogaz. Vor fi necesare urmatoarele actiuni cu termen permanent: - Inspectarea periodica a retelei de canalizare interna; remedierea tronsoanelor deteriorate. - Intretinerea corespunzatoare a retelei de canalizare interna si externa si a bazinului vidanjabil subteran. Cerinte BAT etanse si intretinute corespunzator pentru evitarea pierderilor. (BREF ILF Sectiunea 4.1.6 si 5.2.5) 2.3.6 Mirosuri Mirosurile sunt generate in principal de: - emisiile de amoniac si gaz metan din halele de productie (asternutul uzat se stocheaza pe amplasament, deci emisiile corespunzatoare gestionarii dejectiilor se produc pe amplasament); - emisii secundare de H 2 S care, in conditiile cresterii la la sol in adaposturi conforme cu cerintele BAT, sunt nesemnificative fiind sub limita de detectie chiar si in interiorul halelor. Controlul pentru minimizarea emisiilor de amoniac se face prin aplicarea celor mai bune tehnici pentru: sistemul de adaposturi, compozitia hranei si modul de administrare a acesteia, colectarea/ transferul/ tratarea/ stocarea si eliminarea dejectiilor, a caror evaluare s-a realizat in subsectiunile 2.2. 2.3.7 Zgomote si vibratii In cadrul unitatii sursele care pot genera poluare fonica sunt: - ventilatoarele din halele de productie; - mijloace auto, statii de pompare etc. Limitele maxim admisibile pe baza cărora se apreciază starea mediului din punct de vedere acustic în zona unui obiectiv, în exterior, sunt precizate în STAS 10 009-88 : o in ceea ce priveşte amplasarea clădirilor de locuit, limita nu trebuie să depăşească valoarea maximă de 50 db(a) pentru nivelul de zgomot exterior clădirii, măsurat la 3 m de fatada acesteia în conformitate cu STAS 6161/1-89. La limita incintei unitatii valorile nivelurilor de zgomot se considera inferioare limitei de 50 db(a)- nivel inferior limitelor maxim admisibile (STAS 10009 88 si Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 536/1997). Traficul auto este redus, constand din incarcare- descarcare dejectii, nutreturi si deseuri. ReferenŃialele folosite pentru analiza poluarii acustice sunt următoarele: SR ISO 1996: Caracterizarea şi măsurarea zgomotului din mediul înconjurător Partea 1: Mărimi şi procedee de bază. Partea 2: ObŃinerea de date corespunzătoare pentru utilizarea terenurilor Partea 3: AplicaŃii la limitele de zgomot STAS 10009-88: Acustică urbană. Limite admisibile ale nivelului de zgomot (se referă la zgomotul exterior) 33
STAS 6156 86: Acustica în construcńii. ProtecŃia împotriva zgomotului în construcńii social - culturale. Limite admisibile şi parametrii de izolańie acustică. Ordinul Ministerului SănătăŃii nr. 536 din 3 iulie 1997 STAS 10144/4-80: Caracteristici ale arterelor de circulańie din localităńile rurale şi urbane STAS 6161/1-89: Măsurarea nivelului de zgomot în construcńii civile (Metode de masurare) STAS 6161/3-89: Măsurarea nivelului de zgomot în localităńile urbane (Metodă de determinare) Se apreciaza ca nivelurile de zgomot nu sunt ridicate in exterior, deoarece instalatiile respective sunt amplasate in spatii inchise. Nivelul de vibratii este redus, deoarece utilajele tehnologice sunt montate pe fundatii elastice care preiau vibratiile, neafectand structurile de rezistenta a cladirilor din jur. Tabelul nr. 6.1: Caracteristicile zgomotului asociat cu activitatea in fermele de pasari Sursa de zgomot Durata Frecventa Tip activitate Ventilatoare Continuu/ Tot anul intermitent umplerea 1 ora 2 3 ori pe buncarelor saptamana Nivelde zgomot [db(a)] Diurna si 43 nocturna diurna 92 (la 5 metri de sursa) diurna 57-60 Nivelul de zgomot continuu echivalent [db(a)] Incarcarea pasarilor 6 56 ore o data pe an Manevrare o data pe diurna dejectii an solide Spalare o data pe diurna hale an Zgomotul generat de sursele prezentate in col. 1 din tabelul urmator se manifesta intermitent, respectiv pe durata activitatii care il genereaza. Nivelul de zgomot exterior nu este semnificativ, datorita masurilor de control intreprinse pe amplasament si valorii reduse a zgomotului de fond. 34
Tabelul nr. 6.2: Surse de zgomot si masuri pentru controlul acestuia Nr Sursa potentiala de zgomot din ferma Prevederi si recomandari BREF Durata/ Frecventa 0 1 2 1 Transportul si - Amplasarea buncarelor cat mai departe de proprietati descarcarea hranei rezidentiale sau alte proprietati sensibile cca 40 minute/ buncar - Minimizarea distantelor parcurse de autovehicule in o data la 3 zile incinta - Minimizarea lungimii tubului de descarcare in buncar cu preferarea sistemelor de capacitate mica astfel incat desi durata de operare este mai mare, nivelul de zgomot se reduce; evitarea functionarii in gol (BREF 2 Manipularea dejectiilor: a) incarcarea mijloacelor auto cu dejectii solide b) functionarea mijloacelor auto c) spalarea periodica a halelor cu masina de spalat sub presiune. Frecventa: 2 ori/ an la fiecare hala 3 Functionarea ventilatoarelor Frecventa: diurn si nocturn in perioadele de populare Durata: este controlata automat, depinde de temperatura ambientala ILF Sectiunea 4.11.2) a) pe cat posibil incarcarea sa se faca in interiorul halelor b) mijloacele auto trebuie sa fie bine intretinute iar personalul instruit corespunzator c) apa sub presiune si compresoarele genereaza un nivel considerabil de zgomot si ar trebui, in mod normal, sa fie folosite in interiorul cladirilor; pe amplasamente sensibile, se va evita folosirea acestora in afara cladirilor (de ex. la spalarea masinilor) (BREF ILF Sectiunea 4.11.2) a) Masuri tehnice: - folosirea sistemelor de ventilatie naturala incluzand ACNV (ventilatie naturala controlata automat); - alegerea ventilatoarelor mecanice de viteze reduse si dotate cu amortizoare de zgomot; - gurile de aerisire trebuie sa aibe o suprafata corespunzatoare ca sa se evite caderile de presiune b) Masuri de proiectare si constructie: - evitarea amplasarii ventilatoarelor la nivelul acoperisului; ventilatoarele amplasate la cote joase pot facilita dispersia prafului dar sunt mai putin eficiente pentru dispersia mirosului - evitarea peretilor cu suprafete lustruite fiind preferate suprafetele rugoase care nu reflecta zgomotul c) Masuri operationale: de preferat un numar mic de ventilatoare care functioneaza continuu decat un numar mare de ventilatoare cu functionare intermitenta (BREF ILF Sectiunea 4.11.1) 35
2.3.8 Tehnologii alternative de reducere a poluarii studiate pe parcursul analizei/ evaluarii BAT Activitatea desfasurata in ferma este conforma cu cerintele BAT. In consecinta nu a fost necesara analizarea unor tehnologii alternative. 2.4 ENERGIE La ferma se folosesc urmatoarele tipuri de energie de baza: - energie electrica pentru iluminat interior/exterior si actionarea utilajelor si instalatiilor electrice, a pompelor si ventilatoarelor: se preia din reteaua sistemului energetic national si din productia proprie - energie termica obtinuta prin combustia gaz metanului obtinut (energie regenerabila, biogaz pentru incalzirea halelor si a spatiilor administrative. Solutia de alimentare cu energie electrica se propune sa se realizeaze printr-un post de transformare de 100 KVA, amplasat la limita proprietatii, racordat in bucla pe partea de medie tensiune la reteaua de transport din zona. Cabina prefabricata din beton armat, montata pe un radier din beton armat. Astfel in perioada de iarna, cand biogazul este utilizat in integralitate pentru incalzire, energia electrica se asigura din postul de tranformare, in timp ce pe perioada verii postul de transformare furnizeaza numai necesarul de energie electrica care nu este asigurat de catre unitatea de producere energie regenerabila. In timpul verii necesarul de energie creste substantial datorita consumului instalatiei de ventilatie. Instalatia de recuperare biogaz produs din dejectii zootehnice si biomasa vegetala este alcatuita din urmatoarele componente: 1 digestor (fermentator) cu sectiune circulara realizat din beton armat in interiorul caruia sunt montate mixere speciale rotative, cu palete. Cupola circulara superioara pentru acoperisul digestorului si colectarea biogazului produs este realizata din tesut special elastic 1 sistem de alimentare a fermentatorului 1 grup de cogenerare cu o putere elctrica de 100 kw 1 statie de pompare 1 instalatie de separare a dejectiilor Folosirea energiei electrice si termice se face in conformitate cu cerintele BAT. Consumul anual estimat este de 24130 kw/an ceea ce corespunde la un consum specific de 0,042 kw/an si pasare. Consumul de motorina este de aprox 400 litri pe serie = 2400 litri pe an, neexistand rezervoarede stocare, alimentarea efectuandu-se direct de la benzinarii. 36
3.DESEURI INFIINTARE FERMA PUI DE CARNE CU PRODUCERE DE ENERGIE REGENERABILA Evacuarea dejectiilor: Evacuarea se efectueaza mecanic. Sunt evacuate din hala pentru colectare in remorci, urmand a fi transportate catre platforma de stocare temporara, avand dimensiuni platforma 12 x 40 x h=2,7 m, S construit = S desfasurat = 480 mp. Platforma stocare fertilizant solid si bazin stocare fertilizant lichid Constructie supraterana din beton armat monolit, pereti si radier, armate cu o retea dubla constituita din bare independente. Inaltimea constructiei va fi de 3,7 m. Dimensiuni platforma 10 x 40 x h=3,7 m Dimensiuni bazin 15 x 40 x h=3,7 m, V = 2220 mc S construit=s desfasurat = 1400 mp Gestionarea colectarii si evacuarii deseurilor si resturilor de orice natura se va face strict in conformitate cu legislatia in vigoare. Colectarea si evacuarea gunoiului, materializat prin asternut permanent, transformat in fertilizant, din hale se face mecanizat la sfarsitul fiecarui ciclu de crestere. Dupa evacuarea din adaposturi, gunoiul este utilizat la obtinerea biogazului. Dupa procesul de obtinere a biogazului, materia prima utilizata in proces (gunoi din hale, ape tehnologice rezultate de la spalare halelor, siloz masa verde) este dirijata printr-o tubulatura subterana de inalta presiune (tuburi PVC si tuburi inox) catre statia de separare fertilizant amplasata intre bazin de stocare fertilizant lichid (cu un vol de 2220 mc) si platforma stocare fertilizant solid (cu un vol de 1480mc). Tubulatura de presiune se va monta ingropat la adancimea minima de inghet. Bazinul de stocare fertilizant lichid prevazut cu un acoperis de protectie impotriva mirosurilor, format dintr-o folie speciala, intr-un singur strat, rezistenta la dejectii si la intemperii, care se monteaza pe corpuri de sustinere in forma de con. Folia de acoperire izolează apa de ploaie de fertilizant. Statia de separare a materiei prime utilizata la obtinerea biogazului are rolul de separarea partii solide de partea lichida prin eliminarea a particulelor solide cu o granulometrie superioara a 500-800 microni, in acest mod obtinandu-se doua faze, una substantial solida (substanta uscata=20-30%) care se depune pe o platforma de beton si o substanta lichida dirijata in bazinul de stocare suprateran executat din beton, fiind un excelent ingrasamant natural. Fertilizantul astfel rezultat (lichid si solid) se utilizeaza la fertilizarea terenurilor agricole din zona. Intreaga gandire si proiectare a eliminarii, transportului si stocarii dejectiilor este realizata in conformitate cu normele si directivele europene, cu normele de buna practica in agricultura din Romania dar si tinand cont de utilizarea fertilizantului rezultat dupa extragerea biogazului ca un important fertilizator pentru culturile agricole din zona. 37