CAP. 4. INSTALAŢII DE VENTILAŢIE MECANICĂ Ventilaţia simplu flux Ventilaţia simplu flux prin insuflarea aerului
|
|
- Δημοσθένης Πυλαρινός
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 CAP. 4. INSTALAŢII DE VENTILAŢIE MECANICĂ Ventilaţia simplu flux Ventilaţia simplu flux prin insuflarea aerului Ventilaţia simplu flux prin extracţia aerului Ventilaţia dublu flux Ventilaţia dublu flux cu încălzire Ventilaţia dublu flux cu răcire Ventilaţia dublu flux cu umidificare Ventilaţia dublu flux cu dezumidificare Scheme de principiu de realizare a instalaţiilor de ventilaţie mecanică Schemă ce tratează numai aerul exterior Schemă cu recirculare parţială şi tratarea aerului recirculat Schemă cu recircularea şi tratarea parţială a aerului recirculat
2 60
3 CAP. 4. INSTALAŢII DE VENTILAŢIE MECANICĂ Prin ventilaţie mecanică se înţeleg toate instalaţiile de ventilaţie unde mişcarea aerului este produsă de unul sau mai multe ventilatoare aspirând sau refulând aerul. În cazul cel mai general se foloseşte un ventilator aspirant, care asigură ventilaţia prin realizarea unei depresiuni în incintă, ceea ce stimulează intrarea aerului nou din exterior. În anumite situaţii se poate prevede şi un ventilator de insuflare, ceea ce va permite o tratare complexă a aerului prin procese de încălzire-răcire sau umidificare dezumidificare Ventilaţia simplu flux Instalaţiile simplu flux asigură ventilarea zonei propuse (incintei) prin folosirea unui singur ventilator; se pot distinge două cazuri: cu insuflare a aerului, caz în care ventilatorul introduce aerul proaspăt în incintă; cu extragerea aerului, caz în care ventilatorul extrage aerul viciat din incintă Ventilaţia simplu flux prin insuflarea aerului O astfel de instalaţie aspiră aerul din exterior cu ajutorul unui ventilator, trimiţându-l apoi în incintă. Evacuarea aerului viciat din incintă se va face în acest caz prin suprapresiune, fie către incintele alăturate, fie către exterior prin uşi, ferestre, sau alte deschideri special create pentru acest scop. Acest tip de instalaţie este de preferat atunci când se doreşte evitarea oricăror intrări nedorite de aer; în regim de iarnă, ele vor trebui completate obligatoriu cu elemente de încălzire a aerului, deoarece între aerul exterior şi cel interior va exista o diferenţă de temperatură inacceptabilă pentru ocupanţii incintei. Instalaţiile simplu flux cu insuflarea aerului se vor folosi pentru acele incinte la care poluarea ambiantă este mai puţin pronunţată şi unde aerul va putea ieşi uşor către exterior (ex: birouri, ateliere, magazine etc.). 61
4 Ventilaţia simplu flux prin extracţia aerului În cazul acestor instalaţii, aerul este extras din incintă cu ajutorul unui ventilator mecanic după care este trimis către exterior. Intrarea aerului nou se va face fie prin neetanşeităţi, fie prin dispozitive şi orificii special create pentru acest scop, din exterior sau din incintele alăturate. Acest tip de ventilaţie va fi deci util pentru ventilarea incintelor poluate, bucătăriilor, vestiarelor, incintelor cu puternice degajări de căldură, etc. Metoda este utilă şi din punct de vedere al reînnoirii aerului în incinte, fiind cea mai simplă. Acest sistem este cel mai simplu şi eficient pentru ventilarea spaţiilor de locuit (vezi cap. 8) Ventilaţia dublu flux Acest tip de ventilaţie se mai numeşte şi ventilaţie prin insuflare şi extracţie. Este principiul cel mai des utilizat la realizarea instalaţiilor de ventilaţie mecanică şi care permite, utilizând diverse adaptări specifice, să poată fi satisfăcute toate nivelurile de confort (încălzire, răcire, climatizare, condiţionare a aerului). Partea de insuflare a aerului serveşte introducerii aerului nou, iar cea de extracţie pentru refularea aerului viciat din incinta. Pe de altă parte, o amplasare corespunzătoare o chesoanelor de insuflare şi a celor de extracţie a aerului permite, în regim de iarnă, recuperarea unei părţi din căldura conţinută în aerul interior refulat, fie direct prin amestec cu aerul nou, fie prin intermediul unui schimbător de căldură de tip recuperator aer aer. Aceste instalaţii pot realiza un control precis al debitelor de aer în mişcare, permiţând menţinerea, după dorinţă, în incintele ventilate a unor depresiuni sau suprapresiuni ale aerului Ventilaţia dublu flux cu încălzire Insuflarea aerului asigură în acest caz, simultan, atât ventilaţia (cu un anumit procent de aer nou admis) cât şi încălzirea zonelor tratate. Aerul se introduce cu ajutorul unor ventilatoare de insuflare şi, înainte de a fi introdus este încălzit la o temperatură peste valoarea temperaturii ambiante (între 20 şi 40 0 C). Surplusul de căldură astfel introdus este folosit la acoperirea 62
5 pierderilor de căldură ale incintei, chiar dacă aerul se răceşte - puţin câte puţin - până la temperatura ambiantă. Încălzirea se asigură cu una sau mai multe baterii de încălzire cu ajutorul apei calde, electric sau chiar cu vapori de abur. Pentru a păstra un anumit confort, este necesar să nu se mărească în mod excesiv diferenţa de temperatură dintre aerul tratat introdus şi aerul din incintă. Valoarea normală a ecartului dintre cele două temperaturi ΔT este de 20 0 C dar în cazuri speciale ea poate ajunge şi la 80 0 C sau chiar C. În aceste situaţii se ajunge la un debit de insuflare superior (cam cu %) debitului necesar pentru reînnoirea aerului. Diferenţa dintre debitul de insuflare necesar şi debitul minim de reînnoire a aerului reprezintă debitul de aer recirculat. Funcţie de raportul existent între debitul de aer nou şi debitul de aer recirculat, există următoarele trei categorii de instalaţii: instalaţii de tipul tot aerul nou, caz în care aerul provine exclusiv din exterior. Acest tip de instalaţii au consumuri energetice ceva mai mari şi sunt deci mai puţin rentabile din punct de vedere economic; instalaţii de tipul tot aerul recirculat, caz în care aerul ambiant este reutilizat în totalitate, fără a se apela la reînnoirea aerului. instalaţii de tipul amestec de aer nou cu aer recirculat. Metoda permite asigurarea simultană, cu un consum minim de energie atât a necesităţilor de reînnoire a aerului cât şi pe cele de încălzire Ventilaţia dublu flux cu răcire Principiul de funcţionare al acestor instalaţii este similar cu al instalaţiilor descrise anterior, cu deosebirea că se introduce o baterie de răcire care asigură răcirea aerului în zonele ventilate. Scăderea temperaturii aerului sub nivelul temperaturii ambiante se face cu 5 până la 10 0 C. Diferenţa de temperatură este folosită pentru preluarea aporturilor suplimentare de căldură din incintă, chiar dacă aerul se încălzeşte puţin câte puţin până la temperatura ambiantă. Ca şi în cazul anterior (al instalaţiei dublu flux cu încălzire), se pot distinge aceleaşi trei tipuri de instalaţii, respectiv cu tot aerul nou, cu tot aerul recirculat sau cu amestec de aer nou şi aer recirculat. 63
6 În ultimul caz, în regim de iarnă se poate realiza răcirea doar pe baza temperaturii scăzute a aerului exterior, ne mai fiind necesară utilizarea unei baterii de răcire şi realizându-se astfel importante economii de energie. Pentru menţinerea confortului termic al personalului din incintă trebuie şi în acest caz să se păstreze un anumit ecart ΔT între aerul rece introdus şi aerul din incintă; valoarea acestui ecart este în mod normal de 8 0 C, iar în situaţii speciale se poate ajunge chiar la 12 până la 15 0 C. Aceasta conduce în marea majoritate a cazurilor la un debit de insuflare mai mare decât debitului necesar pentru împrospătarea aerului. Debitul de aer insuflat poate conţine în acest caz până la 90 % aer recirculat. Răcirea aerului se poate realiza practic cu ajutorul bateriilor de răcire, cu apă îngheţată, sau prin injecţie de apă rece Ventilaţia dublu flux cu umidificare Instalaţiile cu umidificarea aerului, ca şi cele cu dezumidificarea aerului sunt folosite în cazul proceselor industriale sensibile la valorile conţinutului de umiditate ambiantă; este cazul industriei textile, a tutunului, la tipografii, în industria electronică, etc. De asemenea, există multe întreprinderi cu destinaţie specială (muzee, biblioteci, incinte cu destinaţie informatică, etc.) a căror bună funcţionare depinde de umiditatea aerului din incinte. Nu în ultimul rând, instrumentele de măsură, ca şi multe instrumente muzicale solicită o funcţionare şi o păstrare întro atmosferă controlată din punct de vedere al umidităţii. Ţinând cont de valorile recomandate pentru umiditatea relativă a aerului din incintă (cuprinse în general între 40 şi 55%), ca şi de condiţiile climatice specifice zonei respective de amplasare a incintei (vezi Cap. 2), instalaţiile respective vor introduce surplusul de umiditate necesar. În practică se folosesc atât instalaţii centralizate cât şi instalaţii descentralizate de umidificare, iar principalele metode de umidificare folosite sunt: injecţia directă de vapori în incintă sau în conducta de intrare a aerului; Vaporii respectivi pot fi produşi cu ajutorul unui aparat electric sau cu un mic cazan de abur; soluţia respectivă este scumpă, dar perfectă din punct de 64
7 vedere al condiţiilor sanitare şi este frecvent utilizată. Problemele ce apar sunt legate de formarea depunerilor (tartrul) şi în general problemele legate de utilizarea aburului. pulverizarea apei; Aceasta se face cu un jiglor (datorită presiunii apei), cu ajutorul aerului comprimat sau cu dispozitive rotative de stropire utilizarea unor dispozitive de spălare a aerului, în cazul instalaţiilor de mai mari dimensiuni. În acest caz cantitatea de apă distribuită este mai mare decât cea care poate fi preluată de aer, motiv pentru care surplusul este recuperat într-un rezervor care primeşte şi apa de adaos. Apa este preluată cu o pompă şi este trecută prin şiroire pe o suprafaţă special creată pentru acest scop. Utilizarea de umidificatoare mobile Acestea se folosesc în special pentru incintele mici, ele lucrând pe principiul atomizorului Teoretic se poate utiliza si un vas cu apă (rezervor); apa va fi încălzită uşor pentru a favoriza fenomenul de vaporizare. Aceasta soluţie nu este insă igienică şi din acest motiv este puţin utilizată Ventilaţia dublu flux cu dezumidificare Rolul acestor instalaţii este opus celor prezentate mai sus; ele vor reduce conţinutul de umiditate din aerul incintei ce urmează a fi tratate. În industrie există multe procese industriale care necesită extragerea apei, prin procese de uscare, cum ar fi tratarea şi prelucrarea lemnului, a produselor din piele, uscarea legumelor etc. În aceeaşi măsură, dezumidificarea aerului este o măsură folosită în diverse industrii cum ar fi: industria chimică, farmaceutică, electronică etc. În domeniul habitatului urban confortul persoanelor poate cere dezumidificarea aerului, în principal vara, când aerul exterior poate fi foarte umed. Principalele metode folosite pentru dezumidificare sunt: aportul de aer cald, soluţie particulară, utilizată punctual în anumite industrii; răcirea aerului prin trecerea sa peste o baterie rece Fluidul de răcire trebuie să fie însă la o temperatură situată sub cea a 65
8 punctului de rouă a aerului de răcit, pentru a asigura eliminarea apei prin condensare. Pentru ca această eliminare să fie însemnată cantitativ se utilizează frecvent o maşină frigorifică; preluarea vaporilor de apă din aer cu ajutorul unor substanţe solide higroscopice, (cum ar fi gelurile de silicaţi) sau cu ajutorul unor soluţii higroscopice (cum ar fi clorura de litiu). Aceste soluţii sunt utilizate pentru temperaturi uscate joase şi pentru umidităţi absolute reduse. Pentru incintele de mai mici dimensiuni există şi în acest caz dezumidificatoare de mici dimensiuni, care utilizează tot mici maşini frigorifice sau substanţe absorbante solide sau lichide 4.3. Scheme de principiu de realizare a instalaţiilor de ventilaţie mecanică În capitolul 2 a fost prezentată schema de principiu a unei instalaţii de tratare a aerului şi s-au precizat elementele ei componente. Pornind de la această schemă de principiu, schemele clasice pot fi grupate în trei categorii şi anume : a. schemă ce tratează numai aerul exterior; b. schemă cu recircularea parţială şi tratarea aerului recirculat; c. schemă cu recircularea şi tratarea parţială a aerului recirculat Schemă ce tratează numai aerul exterior Aceasta este instalaţia cea mai simplă, care tratează numai aerul aspirat din exterior (fig. 4.1). Schema funcţionează doar cu aer nou, care este tratat prin metodele clasice (respectiv filtrare, preîncălzire, umidificare, reîncălzire, etc.) Aceste instalaţii conduc la cheltuieli de exploatare ridicate, deoarece ele implică evacuarea către exterior a unei cantităţi de aer egală cu cea absorbită. Aerul evacuat va purta cu el şi căldura (sau frigul) introdus în incintă prin intermediul instalaţiei de ventilaţie. Evacuarea acestei călduri va necesita echipamente anexe de producere a frigului sau căldurii, deci o creştere a costurilor. Utilizarea unei astfel de instalaţii este recomandată pentru incinte cu destinaţie specială (săli de operaţii din spitale, etc.), adică acolo unde există riscul introducerii unor noxe sau în general a aerului ce ar putea prezenta pericol pentru factorul uman. 66
9 Aer exterior Incinta de ventilat Fig Schemă ce tratează numai aerul exterior 1 - racord intrare; 2 - filtru de aer; 3 - preîncălzitor; 4 - baterie de răcire; 5 - umidificator; 6 - separator de picături; 7- baterie de încălzire; 8 - ventilator Schemă cu recirculare parţială şi tratarea aerului recirculat În acest caz, o parte din aerul din incintă este recirculat pentru a fi amestecat cu aer nou aspirat din exterior (fig. 4.2). Aer exterior Incinta de ventilat 9 10 Fig Schemă cu recirculare parţială şi tratarea aerului recirculat 1 - racord intrare; 2 - filtru de aer; 3 - preîncălzitor; 4 - baterie de răcire; 5 - umidificator; 6 - separator de picături; 7- baterie de încălzire; 8 - ventilator; 9 - racord aer recirculat; 10 - clapetă reglaj debit recirculat; 11 - cameră de amestec 67
10 Componentele esenţiale ale instalaţiei rămân aceleaşi, dar apare în plus un racord pentru aer recirculat (9) şi o clapetă (10) de reglare a debitului de aer preluat din incintă pentru amestec. Amestecul aerului se face în camera de amestec (11), după care aerul este supus procesului de tratare ca şi la instalaţia anterior prezentată. Acest tip de schemă este cel mai utilizat pentru instalaţiile cu aplicaţii urbane, deci pentru instalaţii mici, de mai mică importanţă Schemă cu recircularea şi tratarea parţială a aerului recirculat Această instalaţie (fig.4.3) conţine în plus, faţă de celelalte scheme, un bypass (12) între racordul de aer recirculat (9) şi aspiraţia ventilatorului. În acest fel, o parte din aerul din incintă va fi reintrodus în aceasta, fără a mai trece prin instalaţia de tratare a aerului. Este cazul instalaţiei la care aerul interior nu se viciază puternic, acesta putând fi recirculat direct. Pentru incinte mai mici, se realizează în mod curent instalaţii de condiţionare individuală, grupând un singur bloc de echipamente de filtrare, încălzire, ventilaţie. Aer exterior Incinta de ventilat 9 10 Fig Schemă cu recircularea şi tratarea parţială a aerului recirculat 1 - racord intrare; 2 - filtru de aer; 3 - preîncălzitor; 4 - baterie de răcire; 5 - umidificator; 6 - separator de picături; 7- baterie de încălzire; 8 - ventilator; 9 - racord aer recirculat; 10 - clapete reglaj debit recirculat; 11 - cameră de amestec; 12 by-pass aer recirculat Filtrele se realizează în general din materiale textile; bateriile de încălzire 68
11 se realizează dintr-un încălzitor electric; răcirea se asigură cu un grup frigorific, cu freon, încorporat în aparat şi al cărui condensator este răcit forţat cu aer preluat din exterior de un ventilator auxiliar. Ventilarea se efectuează de regulă cu recirculare, un singur ventilator aspirând aerul exterior şi parţial pe cel din incintă şi refulând apoi debitul prelucrat prin bateriile de încălzire, răcire etc. înapoi în incinte. De regulă, aparatele mici nu sunt prevăzute cu umidificator. Aceste aparate se mărginesc la a realiza o răcire a aerului din incintă, dar ele nu pot realiza condiţiile stricte de temperatură şi umiditate create de instalaţiile perfecţionate. Puterea lor este cuprinsă între 0,5 şi 2 KW, ele fiind capabile să producă frigorii/h, funcţionarea lor putând fi complet automatizată. De asemenea, trebuie remarcat că toate elementele de instalaţie prezentate ar avea nevoie şi de aparate corespunzătoare pentru a măsura mărimile ce trebuie urmărite în incintă. 69
12 70
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραNOŢIUNI INTRODUCTIVE. Necesitatea utilizării a două trepte de comprimare
INSTALAŢII FRIGORIFICE ÎN DOUĂ TREPTE DE COMPRIMARE NOŢIUNI INTRODUCTIVE Necesitatea utilizării a două trepte de comprimare Odată cu scăderea temperaturii de vaporizare t 0, necesară obţinerii unor temperaturi
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραValori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραPrincipii si Metode de Conservare a Produselor Alimentare
Principii si Metode de Conservare a Produselor Alimentare Acest curs prezinta Principii si Metode de Conservare a Produselor Alimentare. In acest PDF poti vizualiza cuprinsul si bibliografia (daca sunt
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότεραCAP 8 VENTILAREA SPAŢIILOR DE LOCUIT Generalităţi Condiţii de realizare a ventilaţiei individuale
CAP 8 VENTILAREA SPAŢIILOR DE LOCUIT... 1 8.1. Generalităţi... 1 8.2. Condiţii de realizare a ventilaţiei individuale... 1 8.2.1. Condiţii de confort şi igienă... 16 8.2.2. Durata de viaţă a construcţiei
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότεραCapitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότερα3. CONDITIONAREA AERULUI ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ
3. CONDITIONAREA AERULUI ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ 3.1. Aplicaţii ale condiţionării aerului în industria alimentară Aerul condiţionat, denumit şi aer climatizat sau aer tratat, se utilizează în diverse situaţii
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότερα2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραFig. 1. Procesul de condensare
Condensarea este procesul termodinamic prin care agentul frigorific îşi schimbă starea de agregare din vapori în lichid, cedând căldură sursei calde, reprezentate de aerul sau apa de răcire a condensatorului.
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Διαβάστε περισσότεραV5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi
V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi UTILIZARE Vana rotativă cu 3 căi V5433A a fost special concepută pentru controlul precis al temperaturii agentului termic în instalațiile de încălzire și de climatizare.
Διαβάστε περισσότεραCAP. 3. INSTALAŢII DE VENTILAŢIE NATURALĂ Condiţii de realizare a ventilaţiei naturale Diferenţa de densitate dintre aerul
CAP. 3. INSTALAŢII DE VENTILAŢIE NATURALĂ... 51 3.1. Condiţii de realizare a ventilaţiei naturale... 51 3.1.1. Diferenţa de densitate dintre aerul interior şi cel exterior... 51 3.1.2. Diferenţa de densitate
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότερα5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Διαβάστε περισσότεραI X A B e ic rm te e m te is S
Sisteme termice BAXI Modele: De ce? Deoarece reprezinta o solutie completa care usureaza realizarea instalatiei si ofera garantia utilizarii unor echipamente de top. Adaptabilitate la nevoile clientilor
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότερα9.INSTALAŢII DE VENTILAŢIE ŞI CLIMATIZARE. 9.1 Generalităţi
Termotehnică 105 9.INSTALAŢII DE VENTILAŢIE ŞI CLIMATIZARE 9.1 Generalităţi Aerul este un amestec gazos constituit din 78.1% azot, 21% oigen şi 0.9% alte gaze, cum ar fi argonul, dioidul de carbon etc.
Διαβάστε περισσότερα2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Διαβάστε περισσότεραEconomisirea energiei in sistemele de ventilatie. - Lindab Ventilation Guide L V G. -nr.1- Mai 2008
lindab ventilation guide L V G -- Mai 2008 Economisirea energiei in sistemele de ventilatie - Sistemul de tubulatura pentru ventilatie este responsabil pentru o cantitate importanta de energie utilizata
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Διαβάστε περισσότεραErori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Διαβάστε περισσότεραSeminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Διαβάστε περισσότεραRX Electropompe submersibile de DRENAJ
RX Electropompe submersibile de DRENAJ pentru apa curata DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 00 l/min ( m/h) Inaltimea de pompare până la 0 m LIMITELE DE UTILIZARE Adâncime de utilizare sub apă
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότεραa. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.
1. În argentometrie, metoda Mohr: a. foloseşte ca indicator cromatul de potasiu, care formeazǎ la punctul de echivalenţă un precipitat colorat roşu-cărămiziu; b. foloseşte ca indicator fluoresceina, care
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/
Διαβάστε περισσότερα3. ENERGIA GEOTERMALĂ Grafica acesti capitol este realizată în colaborare cu: ing. Ioan VERES şi stud. Cristian TĂNASE
3. ENERGIA GEOTERMALĂ Grafica acesti capitol este realizată în colaborare cu: ing. Ioan VERES şi stud. Cristian TĂNASE 3.1. PARTICULARITĂŢI ALE ENERGIEI GEOTERMALE 3.1.1. Consideraţii privind energia geotermală
Διαβάστε περισσότερα1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Διαβάστε περισσότεραLaborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότεραSEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Διαβάστε περισσότεραVII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Sulfonarea benzenului este o reacţie ireversibilă.
Διαβάστε περισσότεραEcuatii trigonometrice
Ecuatii trigonometrice Ecuatiile ce contin necunoscute sub semnul functiilor trigonometrice se numesc ecuatii trigonometrice. Cele mai simple ecuatii trigonometrice sunt ecuatiile de tipul sin x = a, cos
Διαβάστε περισσότερα11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
Διαβάστε περισσότεραProcese complexe de tratare a aerului umed
Procese complexe de tratare a aerului umed 1. Aerul umed Proprietăţile termodinamice ale aerului umed se pot determina cu ajutorul diagramei entalpie-umiditate (i-x, sau h-x). Toate mărimile şi proprietăţile
Διαβάστε περισσότεραSIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
Διαβάστε περισσότεραΑκαδημαϊκός Λόγος Κύριο Μέρος
- Επίδειξη Συμφωνίας În linii mari sunt de acord cu...deoarece... Επίδειξη γενικής συμφωνίας με άποψη άλλου Cineva este de acord cu...deoarece... Επίδειξη γενικής συμφωνίας με άποψη άλλου D'une façon générale,
Διαβάστε περισσότερα2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER
2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare Copyright Paul GASNER Definiţii Un decodor pe n bits are n intrări şi 2 n ieşiri; cele n intrări reprezintă un număr binar care determină în mod unic care
Διαβάστε περισσότερα7. 2. Bazele automatizării IF (pg. 65)
2. Bazele automatizării IF (pg. 65) 7. 2. Bazele automatizării IF (pg. 65) 1.35 2.3. Reglarea automată a mărimilor fizice ale IF 1.1.50 2.3.1. Reglarea temperaturii mediului răcit 1.1.50.1 2.3.1.1. Reglarea
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότεραAparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare
Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R În cele ce urmează, vom studia unele proprietăţi ale mulţimilor din R. Astfel, vom caracteriza locul" unui punct în cadrul unei mulţimi (în limba
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 Şiruri de numere reale
Curs 2 Şiruri de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Convergenţă şi mărginire Teoremă Orice şir convergent este mărginit. Demonstraţie Fie (x n ) n 0 un
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότεραREACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)
EAŢII DE ADIŢIE NULEFILĂ (AN-EAŢII) (ALDEIDE ŞI ETNE) ompușii organici care conțin grupa carbonil se numesc compuși carbonilici și se clasifică în: Aldehide etone ALDEIDE: Formula generală: 3 Metanal(formaldehida
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de
Διαβάστε περισσότεραConice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Διαβάστε περισσότεραStabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Διαβάστε περισσότεραΕμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία
- Εισαγωγή Stimate Domnule Preşedinte, Stimate Domnule Preşedinte, Εξαιρετικά επίσημη επιστολή, ο παραλήπτης έχει ένα ειδικό τίτλο ο οποίος πρέπει να χρησιμοποιηθεί αντί του ονόματος του Stimate Domnule,
Διαβάστε περισσότερα* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1
FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile
Διαβάστε περισσότεραElectronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE
STDIL FENOMENLI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE Energia electrică este transportată şi distribuită la consumatori sub formă de tensiune alternativă. În multe aplicaţii este însă necesară utilizarea
Διαβάστε περισσότεραz a + c 0 + c 1 (z a)
1 Serii Laurent (continuare) Teorema 1.1 Fie D C un domeniu, a D şi f : D \ {a} C o funcţie olomorfă. Punctul a este pol multiplu de ordin p al lui f dacă şi numai dacă dezvoltarea în serie Laurent a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραFoarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui
- Introducere Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui Αγαπητέ κύριε, Αγαπητέ κύριε, Formal, destinatar de sex
Διαβάστε περισσότεραCircuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS
Circuite cu tranzistoare 1. Inversorul CMOS MOSFET-urile cu canal indus N si P sunt folosite la familia CMOS de circuite integrate numerice datorită următoarelor avantaje: asigură o creştere a densităţii
Διαβάστε περισσότεραBARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul
Διαβάστε περισσότεραEsalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Διαβάστε περισσότεραPRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE A INSTALAŢIILOR FRIGORIFICE. Sursa caldă. Instalaţie frigorifică (Pompă de căldură) Sursă rece
PRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE A INSTALAŢIILOR FRIGORIFICE Instalaţiile frigorifice şi pompele de căldură, sunt maşini termice care au rolul de a prelua căldură de la un mediu având temperatura mai scăzută
Διαβάστε περισσότεραSERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
Διαβάστε περισσότεραAnaliza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener
Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Διαβάστε περισσότεραTransformata Laplace
Tranformata Laplace Tranformata Laplace generalizează ideea tranformatei Fourier in tot planul complex Pt un emnal x(t) pectrul au tranformata Fourier ete t ( ω) X = xte dt Pt acelaşi emnal x(t) e poate
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC
Διαβάστε περισσότερα