ORDINUL nr..din
|
|
- Τίμων Βασιλείου
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 ORDINUL nr..din pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ privind securitatea la incendiu a construcţiilor, Partea a III-a - Instalaţii de detectare, semnalizare, avertizare", indicativ P118/ În conformitate cu prevederile art. 10 şi art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, ale art. 2 alin. (3) şi (4) din Regulamentul privind tipurile de reglementări tehnice şi de cheltuieli aferente activităţii de reglementare în construcţii, urbanism, amenajarea teritoriului şi habitat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 203/2003, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul art. 4 pct. II lit. e) şi al art. 12 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 1/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, viceprim-ministrul, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice emite prezentul O R D I N: Art. 1. Se aprobă reglementarea tehnică "Normativ privind securitatea la incendiu a construcţiilor, Partea a III-a - Instalaţii de detectare, semnalizare, avertizare", indicativ P118/3-2013, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Art Prezentul ordin 1) se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I şi intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării. Art. 3. La data intrării în vigoare a prezentului ordin, ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2014/2002 pentru aprobarea reglementării tehnice Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice de semnalizare a incendiilor şi a sistemelor de alarmare contra efracţiei din clădiri, indicativ I 18/ ), precum şi orice alte dispoziţii contrare îşi încetează aplicabilitatea. 1 Ordinul şi anexa se publică şi în Buletinul Construcţiilor editat de către Institutul Naţional de Cercetare- Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă "URBAN-INCERC" 2 Reglementarea tehnică Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice de semnalizare a incendiilor şi a sistemelor de alarmare contra efracţiei din clădiri., indicativ I 18/2-2002, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2014/2002 a fost publicată în Buletinul Construcţiilor nr. 6/2004.
2 Reglementarea tehnică aprobată prin prezentul ordin a fost adoptată cu respectarea procedurii de notificare prevăzută de Hotărârea Guvernului nr.1016/2004 privind măsurile pentru organizarea şi realizarea schimbului de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice, precum şi al regulilor referitoare la serviciile societăţii informaţionale între România şi Statele Membre ale Uniunii Europene, precum şi Comisia Europeană, cu modificările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al Românie nr. 664 din 23 iulie 2004, care transpune Directiva 98/34/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 22 iunie 1998, de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene L 204 din 21 iulie 1998, modificată prin Directiva 98/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 iulie 1998, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene L 204 din 21 iulie 1998, cu modificările şi completările ulterioare. VICEPRIM-MINISTRU, MINISTRUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE Liviu Nicolae DRAGNEA
3 Anexa la Ordinul MDRAP nr.../ 2013 NORMATIV PRIVIND SECURITATEA LA INCENDIU A CONSTRUCŢIILOR Partea a III-a - INSTALAŢII DE DETECTARE, SEMNALIZARE ŞI AVERTIZARE INCENDIU Indicativ P118/3 2013
4 C U P R I N S capitolul 1 - OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE...5 CAPITOLUL 2 - TERMINOLOGIE SPECIFICĂ afişaj alfanumeric indicator capabil să furnizeze informaţii prin afişarea mesajelor compuse din texte şi/sau caractere numerice alarmă de incendiu - indicaţie vizuală, audibilă sau tactilă a incendiului alarmă falsă alarmă de incendiu provocată de alte cauze decât incendiul anularea semnalizării audibile - operaţie manuală care permite oprirea semnalului audibil al unui dispozitiv acustic capabil de a fi reactivat automat de un nou eveniment autoritate oficială - organism care dispune de autoritate juridică conform legislaţiei locale, regionale, naţionale sau europene avertizare de defect - semnal perceptibil de defect cale de transmisie -conexiune fizică, externă carcasei ECS (vezi 2.30) pentru transmisia de informaţii şi/sau a tensiunii de alimentare dintre ECS şi celelalte componente ale unui sistem de detectare şi alarmare la incendiu (aşa cum este definit în SR EN 54-1), şi/sau între părţi ale unui ECS conţinute în carcase diferite...6 Constituie suportul de transmisie a mesajelor şi a comenzilor în cadrul unei instalaţii de detectare, semnalizare şi avertizare incendiu circuit -ansamblu interconectat de cabluri, componente şi elemente, conectat la un echipament de control şi semnalizare astfel încât singura sa legătură cu alte părţi ale sistemului de detectare şi alarmă la incendiu are loc prin echipamentul de control şi semnalizare şi este controlată de echipamentul de control şi semnalizare date specifice - date modificabile cerute de exploatarea unui ECS pentru o configuraţie determinată a sistemului declanşator manual de alarmare (buton de semnalizare manuală) (fig componenta D) - componentă a IDSAI care este utilizată pentru semnalizarea manuală a alarmei; defect - defecţiune produsă în sistem, care pune în pericol funcţionarea corectă a sistemului defect de izolaţie faţă de pământ / de punere la pământ - conexiune nedorită între pământ şi orice element al ECS, căi de transmisie spre ECS sau căi de transmisie dintre elementele ECS detector de incendiu (fig componenta A) - componentă a IDSAI care conţine cel puţin un senzor şi care, constant sau la intervale regulate, monitorizează cel puţin un parametru fizic şi/sau chimic asociat cu incendiul şi furnizează cel puţin un semnal corespunzător la echipamentul de control şi semnalizare (fig elementul B) dispozitiv autonom de alarmare la fum - dispozitiv prevăzut cu alimentare locală (baterii) care conţine elemente de detectare a fumului şi care declanşează alarma (cu aplicaţii în domeniul casnic) dispozitiv de alarmare (fig componenta C) - componentă a IDSAI neinclusă în echipamentul de control şi semnalizare, care este utilizată pentru a avertiza starea de incendiu (sirenă, semnalizator optic) distanţă de căutare - distanţa maximă pe care o persoană trebuie s-o parcurgă în interiorul unei zone pentru identificarea detectorului neadresabil care a iniţiat un semnal de alarmă dispozitiv de transmisie a alarmei ( fig componenta E) -echipament intermediar care transmite un semnal de alarmă de la echipamentul de control şi semnalizare la o staţie de recepţie a alarmei...9 2
5 2.24. dispozitiv de transmisie semnal de defect (fig componenta J) - echipament care transmite un semnal de defect de la ECS la o staţie de recepţie semnal de defect document naţional - document publicat de organisme naţionale de standardizare, conţinând recomandări sau cerinţe pentru sistemele instalate la nivel naţional şi care nu are aplicabilitate generală pentru toate ţările CE echipament adresabil orice echipament (de exemplu: detector, declanşator manual, sirenă, modul) identifcat printr+o adresă unică în sistem capabil să utilizeze un protocol de comunicare cu ECS şi care îndeplineşte o funcţie de detectare, semnalizare sau comandă echipament auxiliar - echipament care poate declanşa sau poate fi declanşat de un sistem de detectare şi alarmă la incendiu echipament convenţional echipament realizat pe arhitectura convenţională cu identificarea stării de alarmă sau defect la nivelul liniei nu al dispozitivului echipament de alimentare cu energie electrică (fig componenta L) componentă a IDSAI care alimentează cu energie electrică echipamentul de control şi semnalizare. Echipamentul de alimentare cu energie include multiple surse de alimentare (sursa de bază - reţeaua electrică naţională, surse de rezervă : baterie de acumulatoare, grup electrogen, UPS) echipament de control şi semnalizare (ECS) (fig componenta B) - componentă a IDSAI prin intermediul căreia alte componente ale aceluiaşi sistem sunt alimentate cu energie şi care este utilizată pentru:...9 CAPITOLUL 3 - PREVEDERI PRIVIND PROIECTAREA INSTALAŢIILOR DE DETECTARE, SEMNALIZARE ŞI AVERTIZARE A INCENDIILOR CONFORMITATE Generalităţi CONDIŢII privind PROIECTAREA INSTALAŢIILOR DE DETECTARE, SEMNALIZARE ŞI AVERTIZARE INCENDIU STABILIREa ZONElor de detectare Stabilirea ZONELOR DE ALARMARE Alegerea detectoarelor şi a declanşatoarelor manuale de alarmare Condiţii privind amplasarea detectoarelor şi a declanşatoarelor manuale de alarmare Alegerea dispozitivelor de alarmare Alegerea şi condiţiile de amplasare ale echipamentului de control şi semnalizare (ECS) ALARME FALSE...47 CAPITOLUL 4 - SURSE DE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ GENERALITĂŢI SURSA de bază SURSA DE REZERVĂ...49 CAPITOLUL 5 - PREVEDERI GENERALE PRIVIND EXECUTAREA ŞI EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE DETECTARE, SEMNALIZARE ŞI AVERTIZARE A INCENDIILOR IN CONSTRUCŢII GENERALITĂŢI POZAREA CIRCUITELOR ELECTRICE ALE INSTALAŢIEI DE DETECTARE ŞI SEMNALIZARE INCENDIU (IDSAI) ALEGEREA ŞI POZAREA CABLURILOR CONFIGURAREA ŞI VERIFICAREA SISTEMULUI UTILIZAREA SISTEMULUI MENTENANŢA IDSAI INFORMAŢII AJUTĂTOARE REFERITOARE LA IDENTIFICAREA ALARMEI IDENTIFICAREA DETECTORULUI...57 ANEXA EXEMPLE DE CALCUL
6 4
7 CAPITOLUL 1 - OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE 1.1. Prezentul normativ cuprinde prevederi obligatorii la proiectarea, executarea, punerea în funcţiune şi exploatarea instalaţiilor de detectare, semnalizare şi avertizare a incendiilor din construcţii, în scopul îndeplinirii cerinţei esenţiale a construcţiilor şi de satisfacere a exigenţelor de siguranţă a utilizatorilor Normativul este destinat proiectanţilor, executanţilor, verificatorilor de proiecte, experţilor tehnici şi responsabililor tehnici cu execuţia, proprietarilor sub orice titlu şi utilizatorilor construcţiilor care se echipează cu astfel de instalaţii Prevederile prezentului normativ se aplică la proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de detectare, semnalizare şi avertizare a incendiilor din construcţiile civile, de producţie şi/sau depozitare şi mixte Prevederile normativului se aplică instalaţiilor precizate la art din construcţiile noi sau din construcţiile existente supuse modernizării, schimbării destinaţiei şi/sau refacerii instalaţiilor Nu fac obiectul prezentului normativ instalaţiile de detectare, semnalizare şi avertizare a incendiilor pentru: construcţii subterane hidroenergetice; metrou, porturi şi aeroporturi; exploatări miniere în subteran; instalaţiile de detectare şi alarmă din sistemele de transport pneumatic, etc. organizare de şantier; instalaţii tehnologice în aer liber; construcţii nucleare; obiective în reţelele structurilor de apărare naţională, ordine publică, siguranţă naţională şi altele asemenea nominalizate prin acte normative ale conducatorilor structurilor respective; La aceste instalaţii se aplică prevederile corespunzătoare, elaborate de structurile respective, aprobate potrivit legii Standardele de referinţă menţionate în prezentul normativ se consideră cu ediţia în vigoare (Capitolul 6) În anexă la prezentul normativ sunt prezentate exemple de calcul 5
8 CAPITOLUL 2 - TERMINOLOGIE SPECIFICĂ Pentru scopurile acestui normativ, se folosesc următoarele definiţii: 2.1. instalaţie de detectare, semnalizare şi avertizare incendiu (IDSAI) ansamblu complex de echipamente electrice care are rolul de a asigura supravegherea unei clădiri, sau incinte în vederea detectării, semnalizării şi avertizării asupra izbucnirii unui incendiu, în timp util intervenţiei în sensul localizării şi acţionării împotriva acestuia afişaj alfanumeric indicator capabil să furnizeze informaţii prin afişarea mesajelor compuse din texte şi/sau caractere numerice alarmă de incendiu - indicaţie vizuală, audibilă sau tactilă a incendiului alarmă falsă alarmă de incendiu provocată de alte cauze decât incendiul anularea semnalizării audibile - operaţie manuală care permite oprirea semnalului audibil al unui dispozitiv acustic capabil de a fi reactivat automat de un nou eveniment autoritate oficială - organism care dispune de autoritate juridică conform legislaţiei locale, regionale, naţionale sau europene avertizare de defect - semnal perceptibil de defect cale de transmisie -conexiune fizică, externă carcasei ECS (vezi 2.30) pentru transmisia de informaţii şi/sau a tensiunii de alimentare dintre ECS şi celelalte componente ale unui sistem de detectare şi alarmare la incendiu (aşa cum este definit în SR EN 54-1), şi/sau între părţi ale unui ECS conţinute în carcase diferite. Constituie suportul de transmisie a mesajelor şi a comenzilor în cadrul unei instalaţii de detectare, semnalizare şi avertizare incendiu circuit -ansamblu interconectat de cabluri, componente şi elemente, conectat la un echipament de control şi semnalizare astfel încât singura sa legătură cu alte părţi ale sistemului de detectare şi alarmă la incendiu are loc prin echipamentul de control şi semnalizare şi este controlată de echipamentul de control şi semnalizare. - un circuit poate avea mai mult decât o singură legătură cu echipamentul de control şi semnalizare (ca în cazul unui circuit în buclă, conectat la ambele sale capete la echipamentul de control şi semnlizare) - dacă două sau mai multe cabluri sunt conectate direct în interiorul echipamentului de control şi semnalizare, fără posibilitatea de control a acestei legături, aceste cabluri se consideră părţi ale aceluiaşi circuit circuit de detectare - calea de transmisie care leagă puncte la ECS compartiment de incendiu - compartiment ale cărui elemente de delimitare trebuie să aibă o rezistenţă la foc stabilită prin reglementările specifice aplicabile construcţiilor componentă - dispozitiv definit ca şi componentă de tip 1 sau tip 2 în SR EN condiţie de funcţionare normală - condiţie a unui sistem instalat şi alimentat de la sursa primară de energie şi care nu are indicaţii de alarme de incendiu, avertizări de defect sau dezactivări date de funcţionare - date care se pot modifica temporar în timpul funcţionării, fie automat, fie prin comenzi manuale date specifice - date modificabile cerute de exploatarea unui ECS pentru o configuraţie determinată a sistemului declanşator manual de alarmare (buton de semnalizare manuală) (fig componenta D) - componentă a IDSAI care este utilizată pentru semnalizarea manuală a alarmei; Declanşatoarele manuale de alarmare, după metoda de activare, sunt: - tip A - cu activare directă la care schimbarea stării de alarmă este iniţiată, fără a fi nevoie de o altă acţiune manuală, când elementul de siguranţă este spart sau deplasat; - tip B -cu activare indirectă - la care pentru schimbarea stării de alarmă este nevoie de o acţiune manuală separată după ce elementul de siguranţă este spart sau deplasat. 6
9 2.17. defect - defecţiune produsă în sistem, care pune în pericol funcţionarea corectă a sistemului defect de izolaţie faţă de pământ / de punere la pământ - conexiune nedorită între pământ şi orice element al ECS, căi de transmisie spre ECS sau căi de transmisie dintre elementele ECS detector de incendiu (fig componenta A) - componentă a IDSAI care conţine cel puţin un senzor şi care, constant sau la intervale regulate, monitorizează cel puţin un parametru fizic şi/sau chimic asociat cu incendiul şi furnizează cel puţin un semnal corespunzător la echipamentul de control şi semnalizare (fig elementul B). Decizia de a da alarma de incendiu poate fi luată de detector sau de o altă componentă a IDSAI, de exemplu de echipamentul de control şi semnalizare. În afara detectoarelor care urmează a fi enumerate şi combinaţiile lor posibile, pot fi întâlnite şi alte tipuri de detectoare. Detectoarele de incendiu pot fi clasificate după diferite criterii: - parametrul detectat (a se vedea definiţiile , , , şi ); - modul în care detectorul răspunde la parametrul detectat (a se vedea definiţiile , şi ); - configuraţia detectorului (a se vedea definitiile , şi ); - posibilitatea de reanclanşare a detectorului (a se vedea definiţiile şi ); - amovibilitatea detectorului (a se vedea definiţiile şi ); - tipul de semnal transmis (a se vedea definitiile , , şi ) detector de căldură - detector care răspunde la o creştere de temperatură detector de fum - detector sensibil la particulele produse de combustie şi/sau piroliză suspendate în atmosferă (aerosoli). Detectoarele de fum pot fi clasificate după cum urmează: detector de fum cu camera de ionizare: detector sensibil la produse de combustie capabile să afecteze curenţii de ionizare din interiorul detectorului detector de fum prin aspiraţie: detector de fum în care aerul şi aerosolii sunt atraşi cu ajutorul unei reţele de prelevare (sistem de aspiraţie) şi îndreptaţi către unul sau mai multe elemente sensibile detector optic de fum: detector sensibil la produse de combustie capabile să afecteze absorbţia sau difuzia unei radiaţii electromagnetice în domeniul infraroşu, vizibil şi/sau ultraviolet detector amovibil - detector care permite demontarea uşoară din poziţia sa normală de funcţionare pentru întreţinere detector analogic - detector care generează un semnal de ieşire ce reprezintă valoarea parametrului sesizat. Acesta poate fi un semnal analogic real (adevărat) sau un echivalent al valorii sesizate codat digital detector cu două stări - detector care generează una din cele două stări de ieşire relativ la condiţiile de "veghe" sau "alarmă de incendiu" detector de flacară - detector care răspunde la radiaţia electromagnetică emisă de flăcările unui incendiu detector de gaz - detector sensibil la produse de combustie şi/sau descompunere termică detector de rată de creştere (velocimetric) - detector care iniţiază o alarmă când rata de schimbare a parametrului măsurat cu timpul depăşeşte o anumită valoare, pentru un timp suficient. 7
10 detector diferenţial - detector care iniţiază o alarmă când diferenţa (în mod normal mică) între mărimile parametrului măsurat în două sau mai multe locuri depăşeşte o anumită valoare, pentru un timp suficient detector inamovibil - detector care nu permite demontarea uşoară din poziţia normală de funcţionare, pentru întreţinere detector liniar - detector care răspunde la parametrul sesizat în vecinătatea unei linii continue detector multipunctual - detector care răspunde la parametrul sesizat în vecinătatea unui număr de puncte fixe detector multisenzor - detector care răspunde la mai mult de un parametru al incendiului detector multistare - detector care generează o stare de ieşire dintr-un număr limitat (mai mare de două) în legătură cu condiţiile de "veghe", "alarmă" sau cu alte condiţii anormale detector neresetabil: - detector care, după răspuns, necesită înlocuirea uneia sau a mai multor componente pentru a trece în stare normală de veghe; - detector care, după răspuns, nu mai poate fi trecut în starea normală de veghe detector punctual - detector care răspunde la parametrul sesizat în vecinătatea unui punct fix detector radio (wireless) - detector care utilizează frecvenţe radio (căi de comunicaţie radio) pentru comunicaţia cu echipamentul de control şi semnalizare detector resetabil - detector care, după răspuns, poate fi trecut din starea de alarmă în starea normală de veghe, din momentul în care condiţiile care au declanşat intrarea lui în stare de alarmă încetează, fără a fi necesar să se înlocuiască unul din elementele sale. Un detector resetabil poate fi: detector autoresetabil - care trece automat în starea normală de veghe; detector resetabil de la distanţă - care poate fi trecut în starea normală de veghe printr-o acţionare efectuată de la distanţă; detector resetabil local - care poate fi trecut în stare normală de veghe printr-o acţionare manuală efectuată la detector; detector static - detector care iniţiază o alarmă când mărimea parametrului măsurat depăşeste o anumită valoare, pentru un timp suficient. 8
11 2.20. dispozitiv autonom de alarmare la fum - dispozitiv prevăzut cu alimentare locală (baterii) care conţine elemente de detectare a fumului şi care declanşează alarma (cu aplicaţii în domeniul casnic) dispozitiv de alarmare (fig componenta C) - componentă a IDSAI neinclusă în echipamentul de control şi semnalizare, care este utilizată pentru a avertiza starea de incendiu (sirenă, semnalizator optic) distanţă de căutare - distanţa maximă pe care o persoană trebuie s-o parcurgă în interiorul unei zone pentru identificarea detectorului neadresabil care a iniţiat un semnal de alarmă dispozitiv de transmisie a alarmei ( fig componenta E) -echipament intermediar care transmite un semnal de alarmă de la echipamentul de control şi semnalizare la o staţie de recepţie a alarmei dispozitiv de transmisie semnal de defect (fig componenta J) - echipament care transmite un semnal de defect de la ECS la o staţie de recepţie semnal de defect document naţional - document publicat de organisme naţionale de standardizare, conţinând recomandări sau cerinţe pentru sistemele instalate la nivel naţional şi care nu are aplicabilitate generală pentru toate ţările CE echipament adresabil orice echipament (de exemplu: detector, declanşator manual, sirenă, modul) identifcat printr+o adresă unică în sistem capabil să utilizeze un protocol de comunicare cu ECS şi care îndeplineşte o funcţie de detectare, semnalizare sau comandă echipament auxiliar - echipament care poate declanşa sau poate fi declanşat de un sistem de detectare şi alarmă la incendiu echipament convenţional echipament realizat pe arhitectura convenţională cu identificarea stării de alarmă sau defect la nivelul liniei nu al dispozitivului echipament de alimentare cu energie electrică (fig componenta L) componentă a IDSAI care alimentează cu energie electrică echipamentul de control şi semnalizare. Echipamentul de alimentare cu energie include multiple surse de alimentare (sursa de bază - reţeaua electrică naţională, surse de rezervă : baterie de acumulatoare, grup electrogen, UPS) echipament de control şi semnalizare (ECS) (fig componenta B) - componentă a IDSAI prin intermediul căreia alte componente ale aceluiaşi sistem sunt alimentate cu energie şi care este utilizată pentru: a) a recepţiona semnale de la detectoare şi/sau declanşatoare manuale de alarmare; b) a determina dacă aceste semnale corespund unei condiţii de alarmă; c) a indica optic şi acustic o condiţie de alarmă; d) a indica locul pericolului de incendiu; e) a înregistra (dacă este posibil) oricare din aceste informatii şi pentru: f) a monitoriza funcţionarea sistemului în scopul avertizării optice şi acustice a oricărui defect (scurtcircuit, întreruperea căii de transmisie/ comandă, defect în alimentarea cu energie); g) a transmite semnalul de alarmă (dacă se cere) la dispozitivele de alarmă la incendiu (a se vedea 2.3) şi/sau către serviciul de pompieri, direct sau prin intermediul unui echipament de transmisie a alarmei la incendiu; h) a transmite comanda la un echipament de protecţie împotriva incendiului (acţionare pompe incendiu, sprinklere, drencere etc.). 9
12 2.31. echipament de protecţie împotriva incendiului (fig elementul H) - echipament automat de control şi de intervenţie împotriva incendiului ( de exemplu, o instalaţie de stingere) incendiu - proces de piroliză sau de ardere care necesită investigare şi/sau acţiuni corective pentru a preveni punerea în pericol a vieţii sau a bunurilor indicator - dispozitiv care-şi poate schimba starea pentru a furniza informaţii persoană de configurare (responsabilă cu configurarea) - persoană care execută procesul de configurare şi de punere în funcţiune a unui sistem de detectare şi de alarmă a incendiilor, în condiţiile legii inspecţie - procese definite prin care sistemul, funcţionarea şi indicaţiile sale sunt verificate manual la intervale de timp predefinite instalare - lucrări de montare şi interconectare a componentelor şi elementelor unui sistem. Instalarea poate fi executată de una sau mai multe părţi instalator - persoană sau operator economic responsabilă/responsabil de întregul proces de instalare sau de o parte din acesta întreţinere - lucrări de inspecţie, service şi reparaţii necesare pentru a menţine buna funcţionare a sistemului instalat modul - parte a unui program care îndeplineşte funcţii specifice panou repetor de afişare - panou care reproduce toate sau o parte din indicaţiile echipamentului de control şi semnalizare panou sinoptic - reprezentare schematică a clădirii, conţinând indicaţii active asociate în mod direct cu organizarea clădirii personal tehnic de punere în funcţiune - persoană care execută procesul de punere în funcţiune, în condiţiile legii plan de zone - diagramă care indică limitele geografice ale zonelor şi, dacă este necesar, căile de acces către zone prealarmă - avertizare dată în cazul în care semnalul înregistrat de un detector depăşeşte nivelul normal, însă nu atinge încă nivelul de alarmă prima stare de alarmă - stare a unui ECS determinată de recepţia primului semnal de alarmă, pe durata căreia funcţii obligatorii ale ECS pot fi inhibate primul semnal de alarmă - semnal de la un detector de incendiu care este interpretat ca o alarmă la incendiu, dar după care ECS intră în prima stare de alarmă program -software necesar unui ECS pentru ca el să fie conform cel puţin cu condiţiile din SR EN 54-2, incluzând iniţializarea datelor, vectorii de resetare şi de întrerupere, codul de utilizare şi declaraţiile punct - componentă legată la un circuit de detectare care este capabil să transmită sau să recepţioneze informaţii referitoare la detectarea incendiului punct adresabil - punct care poate fi identificat individual prin intermediul adresei unice în ECS punere în funcţiune(pif) -proces în cadrul căruia se verifică dacă sistemul instalat îndeplineşte cerinţele definite, se finalizează şi se ajustează parametrii funcţionali recepţie - decizie asupra faptului că sistemul instalat îndeplineşte cerinţele unor specificaţii anterior acceptate reparaţie - lucrări ocazionale, necesare pentru restabilirea funcţionării corecte a sistemului instalat sarcină în veghe - putere consumată de sistem în lipsa alimentării de la sursa primară de energie, însă în condiţie de funcţionare în veghe sarcină la alarmă - putere maximă (de obicei electrică) necesară în caz de incendiu scenariu de securitate la incendiu - constituie acea parte a pieselor scrise ale proiectului construcţiei, instalaţiei sau amenajării, care sintetizează regulile şi măsurile de apărare împotriva incendiilor stabilite prin documentaţiile tehnice de proiectare/execuţie 10
13 elaborate. (Ordinul MAI nr.130/207) semnal de confirmare alarmă - semnal de la un detector de incendiu sau buton de semnalizare manuală care termină prima stare de alarmă semnal de defect - semnal destinat indicării producerii unui defect semnal de incendiu - semnal destinat indicării producerii unui incendiu service - procese de rutină ale lucrărilor efectuate la un sistem (incluzând curăţarea, realinierea, ajustarea şi înlocuirea), executate la intervale de timp predefinite sistem conectat în reţea - sistem de detectare şi alarmă la incendiu în care mai multe echipamente de control şi semnlizare sunt interconectate şi pot schimba informaţii sistem de comandă automată pentru stingerea incendiului (fig componentă G) - dispozitiv automat folosit pentru acţionarea unui echipament de protecţie împotriva incendiului, după recepţia unui semnal de la ECS sistem de management al situaţiilor de pericol - sistem de afişare şi gestionare a mesajelor de pericol transmise de sistemele de detectare a incendiilor şi de alte sisteme conectate. De regulă, acest sistem este susţinut de programe specializate rulate pe diverse sisteme informatice sistem ierarhizat - sistem conectat în reţea în care un echipament de control şi semnalizare este definit ca echipament principal de comandă şi semnalizare şi în care echipamentul principal de comandă şi semnalizare este capabil: a) să recepţioneze şi/sau să transmită semnale de la/către echipamentele de control şi semnalizare subordonate b) să indice starea echipamentelor de control şi semnalizare subordonate sistem instalat - sistem după încheierea instalării şi punerii în funcţiune stare funcţională - stare a ECS caracterizată prin semnalizare(ări) obligatorii. Stările de funcţionare recunoscute în standardul european SR EN 54-2 sunt următoarele: - starea de alarmă la incendiu, când este semnalizată alarma la incendiu; - starea de defect, când este semnalizat un defect; - starea de dezactivare, când este semnalizată o dezactivare; - starea de testare, când este semnalizată o testare a funcţionării; - starea de veghe, când ECS este alimentat de o sursă de alimentare electrică conformă cu EN 54-4 şi în absenţa semnalizării oricărei alte stări staţie de recepţie alarmă la incendiu (fig componenta F) - centru de la care pot fi iniţiate în orice moment măsurile necesare de protecţie şi de intervenţie pentru stingerea incendiului staţie de recepţie semnal de defect (fig componenta K) - centru de la care pot fi iniţiate măsurile corective necesare terţă parte - organism sau organizaţie, alta decât instalatorul, furnizorul sau cumpărătorul timp de intervenţie la incendiu - interval de timp dintre alarmă şi sosirea personalului specializat al pompierilor utilizator - persoană sau organizaţie care deţine controlul clădirii (sau a unei părţi din clădirea) unde este instalat IDSAI verificare - proces prin care instalatorul sau alt contractor asigură cumpărătorul în privinţa conformităţii sistemului instalat cu cerinţele definite zonă de alarmare - arie pentru care se emite un semnal de alarmă unitar zonă de detectare - arie supravegheată de o IDSAI care permite stabilirea rapidă şi clară a poziţiei echipamentului de detectare care a declanşat avertizarea de incendiu şi pentru care este furnizat un semnal de alarmare unitar. Într-o zonă de detectare se pot asocia maxim 32 de detectoare automate sau 10 declanşatoare manuale de alarmare zonă de stingere - aria la care este limitată acţiunea de stingere a unui incendiu. 11
14 CAPITOLUL 3 - PREVEDERI PRIVIND PROIECTAREA INSTALAŢIILOR DE DETECTARE, SEMNALIZARE ŞI AVERTIZARE A INCENDIILOR 3.1 CONFORMITATE Instalaţiile de detectare, semnalizare şi avertizare incendiu trebuie să se proiecteze în conformitate cu prevederile prezentului normativ şi a reglementărilor tehnice specifice Toate dispozitivele conectate la sistem trebuie alese în conformitate cu prevederile SR EN Trebuie respectate toate restricţiile referitoare la proiectarea şi planul de montare a sistemului oferite în tema de proiect Părţile componente trebuie să fie în conformitate cu părţile corespondente ale acestui normativ şi cu părţile corespunzătoare din SR EN 54. Dispozitivele care nu includ un element de decizie nu pot fi conforme cu partea corespondentă a prezentului normativ decât dacă ele sunt conectate la partea din sistem care include elementul de decizie Conformitatea unei componente cu normativul nu garantează că această componentă funcţionează în mod corect când este conectată la o altă componentă din normativ care-i corespunde (de exemplu un echipament de control şi semnalizare cu un detector de caldură), numai dacă ambele componente verificate împreună satisfac condiţiile pentru un sistem. 3.2 GENERALITĂŢI O instalaţie de detectare, semnalizare şi avertizare incendiu este alcătuită din următoarele elemente componente (fig. 3.1): A - detector (detectoare) de incendiu; B echipament de control şi semnalizare (ECS); C dispozitive de alarmare; D declanşator/declanşatoare manual(e) de alarmare; E - dispozitiv de transmisie a alarmei; F - staţie de recepţie a alarmei; G sisteme de comandă automată pentru stingerea incendiului; H - echipament de protecţie împotriva incendiului; J - dispozitiv de transmisie semnal de defect; K - staţie de recepţie semnal de defect; L - echipament de alimentare cu energie electrică; M modul de control şi semnalizare a alarmei vocale; N modul de intrare sau ieşire auxiliară; O modul pentru funcţia de management (monitorizare). Opţional sistemul de detectare, semnalizare şi avertizare incendiu poate fi prevăzut cu seiful cu cheie şi panoul pentru pompier. 1 funcţii de detectare şi activare; 2 funcţii de comandă a acţiunilor; 3 funcţii pentru echipamente asociate locale; 4 funcţii pentru echipamente asociate la distanţă. 12
15 Figura 3.1 Componente ale instalaţie de detectare, semnalizare şi avertizare incendiu IDSAI. Funcţiile instalaţiei sunt în conturul marcat cu linie punct Documentaţia tehnico-economică se elaborează pe baza scenariului de securitate la incendiu, stabilindu-se măsurile, tehnicile, procedeele şi organizarea instalaţiilor de detectare, semnalizare şi avertizare incendiu Dimensionarea instalaţiei de detectare, semnalizare şi avertizare incendiu şi amenajarea spaţiilor necesare instalării echipamentelor aferente se stabileşte de proiectant pe baza destinaţiei construcţiei, caracteristicilor specifice ale produselor utilizate şi în funcţie de pericolul prognozat Instalaţia de detectare, semnalizare şi avertizare incendiu trebuie proiectată astfel încât activarea sistemelor de stingere a incendiilor să nu pună în pericol persoane aflate în zona protejată. Se vor lua măsuri de protecţie a acestora atât în cazul alarmelor reale cât şi în cazul alarmelor false În completarea destinaţiei principale a IDSAI, acestea pot fi folosite pentru monitorizarea şi comanda directă sau indirectă a unor sisteme sau dispozitive auxiliare, (vezi (2)e ), dar neexcluzînd orice alt sistem sau dispozitiv auxiliar pe care proiectantul îl considera necesar a fi integrat în instalaţia de detectare, semnalizare şi avertizare a incendiilor Funcţionarea sau defectul unui element al dispozitivelor auxiliare trebuie să nu pericliteze funcţionarea sistemului de detectare a incendiilor sau să împiedice transmiterea unui semnal către alte dispozitive auxiliare (1)Atunci când este necesară instalarea unui echipament de alarmă împotriva incendiului în zone care prezintă un pericol de explozie a unui gaz combustibil, praf sau vapori, trebuie 13
16 utilizat echipamentul certificat ca fiind potrivit în aceste scopuri şi care respectă documentele tehnice. (NP-indicativ şi recomandările din SR EN ). (2) În zonele cu atmosfere periculoase se aplică reguli speciale de cablare, în conformitate cu normativele naţionale Toate echipamentele prevăzute în sistem trebuie să asigure compatibilitatea în conformitate cu recomandările din SR EN Sistemul trebuie proiectat astfel încât să limiteze efectele unor defecte ale cablurilor sau ale conexiunilor (vezi cap. 5) Proiectul sistemului trebuie realizat astfel încât să se prevină pe cât posibil alarmele false (vezi cap. 3.10) Documentaţia tehnică elaborată de proiectant trebuie să conţină: a) planurile de instalare; b) indexul zonelor de detectare; c) lista componentelor sistemului; d) schema-bloc; e) identificarea echipamentului; f) planul de verificare periodică (service). 3.3 CONDIŢII PRIVIND PROIECTAREA INSTALAŢIILOR DE DETECTARE, SEMNALIZARE ŞI AVERTIZARE INCENDIU (1) Echiparea cu instalaţii de semnalizare a incendiilor se prevăd în mod obligatoriu la următoarele compartimente de incendiu, construcţii şi încăperi: a) toate categoriile de construcţii (compartimente de incendiu, încăperi) prevăzute, conform reglementărilor specifice cu instalaţii automate de stingere cu apă, tip sprinklere deschise (drencere) sau pulverizatoare, cu ceaţă de apă şi substanţe special, în condiţii în care acţionarea acestora se face prin astfel de instalaţii; b) construcţii închise de importanţă excepţională şi deosebită (A, B), încadrate conform legislaţiei specifice, neechipate cu instalaţii automate de stingere a incendiilor, precum şi cele echipate la care este necesară semnalizarea incendiilor înainte de intrarea în funcţiune a instalaţiilor automate de stingere; c) clădiri civile având destinaţia: clădiri administrative cu aria construită mai mare de 600m 2 sau mai mult de patru niveluri supraterane sau cu peste 300 persoane; clădiri de cultură cu mai mult de trei niveluri supraterane sau cu aria construită mai mare de 600 m 2 cu peste 300 persoane; clădiri, compartimente de incendiu şi încăperile pentru comerţ cu mai mult de două niveluri sau cu aria construită mai mare de 600m 2 ; clădiri de sport închise cu capacitatea mai mare de 300 de persoane; clădiri de cult cu mai mult de trei niveluri supraterane şi aria construită mai mare de 600m 2 sau cu peste 300 de persoane; clădiri înalte, cu excepţia locuinţelor, şi foarte înalte indiferent de destinaţie; clădiri cu săli aglomerate; clădiri/construcţii având destinaţia de învăţământ cu mai mult de 200 persoane sau cu aria construită mai mare de 600m 2 şi mai mult de două niveluri; clădiri cu destinaţia de cazare a elevilor, studenţilor, sportivilor cu mai mult de 100 persoane sau cu aria construită mai mare de 600m 2 şi mai mult de trei niveluri; clădiri montane cu capacităţi maxime simultane mai mari de 100 paturi şi trei niveluri supraterane; 14
17 structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare cu mai mult de 10 camere sau 50 de paturi (la clădirile cu mai puţin de 10 camere sau 50 de paturi se prevăd detectoare autonome de alarmare la fum); clădiri de îngrijire a sănătăţii cu paturi staţionare, supravegherea, îngrijirea sau cazarea/adăpostirea copiilor preşcolari, bătrâni, persoane cu dizabilităţi sau lipsite de adăpost, indiferent de numărul persoanelor; clădiri de sport închise, cu capacitatea de primire mai mare de 300 de persoane; clădiri civile subterane cu aria desfăşurată mai mare de 600m 2 şi două sau mai multe niveluri subterane; parcaje subterane potrivit reglementărilor specifice şi parcaje supraterane închise cu mai mult de trei niveluri şi aria construită mai mare de 600m 2. d) clădiri de producţie şi/sau depozitare (inclusiv încăperi sau spaţii de producţie şi depozitare amplasate în clădiri) cu risc de incendiu foarte mare şi mare, cu aria desfăşurată mai mare de 500m 2, precum şi cele cu risc mijlociu cu aria desfăşurată mai mare de 800m 2 ; e) depozite cu stive având înălţimea mai mare de 4m; f) clădiri de producţie şi/sau depozitare monobloc sau blindate, indiferent de riscul de incendiu; (2) Pentru clădirile enumerate la alin. (1) trebuie supravegheate suplimentar următoarele zone: incintele lifturilor, ale dispozitivelor de transport şi transmisie; canalele şi puţurile de cabluri; instalaţiile de climatizare, de aerisire şi de ventilaţie, precum şi canalele de admisie şi evacuare a aerului; canalele şi puţurile pentru materiale şi deşeuri, precum şi incintele de colectare ale acestora; spaţiile de depozitare a materialelor combustibile; spaţiile delimitate de tavane false şi de podele tehnice; compartimente ale încăperilor în care sunt amenajate spaţii pentru depozitare pe verticală la care marginea superioară se află la o distanţă mai mică de 0.5 m de tavan sau de alte elemente aflate la partea superioară a încăperii. (3) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) spaţiile de depozitare pentru cereale în vrac Gradul de acoperire cu instalaţii de detectare şi semnalizare pentru clădirile, compartimentele de incendiu şi încăperile prevăzute la poate fi: - acoperire totală: sunt supravegheate toate spaţiile din clădire cu excepţia celor menţionate la punctul 3.3.3; - acoperire parţială: sunt supravegheate numai spaţiile vulnerabile la incendiu. Se recomandă să coincidă cu limitele compartimentelor de incendiu. Supravegherea se va face la fel ca şi în cazul acoperirii totale; - acoperire locală: este supravegheat un echipament sau o zonă locală care nu trebuie izolată de restul clădirii, ea oferind un nivel mai ridicat de protecţie decât cel extins al clădirii. Gradul de acoperire cu instalaţii de detectare, semnalizare şi avertizare incendiu se stabileşte în cadrul scenariului de securitate la incendiu (1) Zone exceptate de la supraveghere: a) spaţiile sociale (duşuri, toalete, spălătorii, etc.) dacă în aceste incinte nu se depozitează materiale sau deşeuri care pot determina apariţia unui incendiu însă nu şi zonele comune de acces ale acestor spaţii sociale; 15
18 b) adăposturi de protecţie civilă care, în timp de pace, nu sunt utilizate în alte scopuri sau nu au altă destinaţie; c) rampe de încărcare aflate în spaţii deschise. (2) Pot constitui zone exceptate de la supraveghere spaţiul gol dintre planşeu şi tavanul/plafonul fals/suspendat şi spaţiul de sub pardoseala supraînălţată, dacă sunt îndeplinite simultan condiţiile: a) spaţiile delimitate trebuie să aibă înalţimea maximă de 0.8 m, lăţimea maximă de 10m, lungimea maximă de 10m şi sunt compartimentate cu elemente de construcţie din clasa de reacţie la foc A1 sau A2s1d0; b) nu sunt montate componente ale instalaţiei de detectare şi semnalizare a incendiilor sau componente ale iluminatului de siguranţă, cu excepţia cazului când acestea asigură o continuitate în alimentarea cu energie electrică şi/sau transmisia de semnal pe durata incendiului, dar nu mai puţin de 30 minute; c) sarcina termică este mai mica de 25 MJ/m (1) Proiectarea instalaţiei de detectare, semnalizare şi avertizare incendiu trebuie efectuată astfel încât să se adopte toate măsurile posibile pentru evitarea alarmelor false. (2) Se vor lua în consideraţie condiţiile de mediu, activitatea desfăşurată în spaţiile supravegheate, pericolul izbucnirii şi propagării incendiului. Echipamentul de control şi semnalizare (ECS) Se recomandă ca ECS să asigure monitorizarea unei arii de maxim 10000m 2, dar nu mai mult de 512 detectoare În cazul utilizării unui echipament de control şi semnalizare, vor fi asigurate următoarele: a) documentele de referinţă pentru ECS, după caz SR EN :2004 sau SR EN 54-2:2000+ A1-2007, precum şi reglementările tehnice echivalente pentru utilizarea preconizată; b) ECS cu una sau mai multe zone de stingere dotate cu microprocesor, memorie de evenimente care poate fi descărcată sau citită de la panoul central; c) ECS trebuie să dispună de afişaj alfanumeric cu posibilitatea afişarii mesajelor şi în limba română. Memoria de evenimente trebuie să permită stocarea a cel puţin 1000 de evenimente şi va putea fi descărcată sau citită pe afişajul local; d) liniile de comandă vor fi monitorizate; e) în cazul defectelor sau al avariilor funcţionale la un element component, doar o zonă de stingere nu va putea fi controlată Dacă numărul de detectoare a căror stare prelucrată de ECS este mai mare de 512, atunci vor fi operaţionale cel puţin: a) un al doilea afişaj alfanumeric care are şi interfaţă electronică, gata de operare sau b) un echipament de înregistrare ce permite citirea rapidă (ca de exemplu o imprimantă) În cazul în care unitatea centrală funcţionează în regim de avarie, aceasta va trebui să semnalizeze starea de alarmă Unităţile centrale de procesare, un concentrator sau un echipament de semnalizare şi de control care sunt instalate în sisteme cu peste 512 detectoare, cu o întindere totală de peste m trebuie sa aibă un sistem redundant de procesare. Astfel, în cazul unei avarii la unitatea centrală de procesare, se asigură procesarea semnalelor recepţionate de la zonele de detectare. 16
19 Defectele apărute pe circuitele de intrare/ieşire ale modulelor de interfaţă sau ale modulelor de control nu vor afecta calea de transmitere a semnalelor către echipamentul de control şi semnalizare Proiectarea instalaţiei de detectare, semnalizare şi avertizare incendiu trebuie efectuată astfel încât aceasta să semnaleze prezenţa unui defect în cazul oricărei căi de transmisie (sau oricăror echipamente monitorizabile) care necesită o indicare a avariei şi/sau în cazul unui circuit deschis sau scurt-circuit la cablu de alimentare Dacă spaţiul protejat are o arie mai mare de 10000m sau mai mult de 1000 de elemente (detectoare), trebuie prevăzut un sistem de management al situaţiilor de pericol, pentru a facilita identificarea zonei de unde s-a făcut alarmarea. Căi de transmisie La o cale de transmisie în buclă poate fi conectat un număr maxim de 128 detectoare şi declanşatoare, însă la fiecare zonă de detectare nu pot fi alocate mai mult de 32 detectoare automate sau de 10 declanşatoare manuale. O cale de transmisie nu poate conecta dispozitive amplasate pe o suprafaţă mai mare de 6000 m (1) Proiectarea instalaţiei de detectare, semnalizare şi avertizare incendiu trebuie efectuată în aşa fel încât avariile pe căile de transmisie să nu poată determina întreruperea comunicării cu sistemele de semnalizare, comandă şi control fără semnalizarea avariei. (2) În cazul apariţiei unei avarii la cablaj (scurt-circuit, circuit deschis sau punere la pământ al/a unei căi de transmisie), aceasta nu va putea împiedica: a) funcţionarea detectoarelor de incendiu; b) funcţionarea declanşatoarelor manuale de alarmare; c) funcţionarea dispozitivelor de alarmare la incendiu; d) transmisia şi recepţia semnalelor între elementele componente fără ca defectul să fie semnalizat; e) activarea echipamentelor auxiliare (echipamente de stingere, uşi de protecţie la fum sau incendiu, echipamente pentru evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi, trape de fum, oprirea ventilaţiei, comanda lifturilor şi uşi de securitate) Proiectarea instalaţiei de detectare, semnalizare şi avertizare incendiu trebuie efectuată în aşa fel încât un defect (scurt-circuit sau circuit deschis al unei căi de transmisie) nu va 2 provoca pierderea a mai mult de o zonă de detectare cu o suprafaţă maximă de 1600m (dar nu mai mult de 32 de detectoare automate sau 10 declanşatoare manuale de alarmare) sau a unei zone de alarmare. Pentru aceasta se vor folosi izolatoare de scurtcircuit (în situaţiile în care nu sunt incluse în dispozitivele de alarmare) în reţelele în buclă. Izolatoarele de scurtcircuit pot fi utilizate şi pentru separarea funcţiilor menţionate la (2). Pentru arii sub 1600 m 2 numărul de izolatoare se va selecta astfel încât, în caz de defect, să nu fie afectat un număr mai mare de 10% din numărul total de dispozitive instalate în sistem (1) Proiectarea instalaţiei de detectare, semnalizare şi avertizare incendiu trebuie efectuată astfel încât două defecte în orice circuit individual să nu poată anula protecţia de pe 2 o suprafaţă mai mare de 10000m. (2) În cazul în care sistemul are în componenţă mai multe compartimente de incendiu, două defecte în orice circuit individual nu vor anula mai mult de cinci compartimente de incendiu Dacă zona de detectare are o arie mai mare de 1000m trebuie utilizate sisteme adresabile care să facă posibilă localizarea detectorului care a declanşat alarma Pentru realizarea căilor de transmisie se pot utiliza căi de comunicaţie radio, certificate în conformitate cu recomandările din SR EN În cazul blocurilor de locuinţe foarte înalte, trebuie să se prevadă instalaţii de detectare, semnalizare şi avertizare incendiu pentru spaţiile comune (holuri, magazii, scări evacuare, centrală termică de bloc etc.), spaţiile transformate în unităţi de comerţ sau servicii publice. 17
20 3.4 STABILIREA ZONELOR DE DETECTARE Stabilirea zonelor de detectare se face astfel încât locul alarmei să fie uşor depistat în cel mai scurt timp posibil din indicaţiile oferite de echipamentul de control şi semnalizare. Trebuie elaborate proceduri pentru verificarea semnalelor de alarmare şi intervenţii ulterioare Stabilirea zonelor de detectare trebuie să ia în consideraţie planul intern al clădirii, dificultăţile posibile de deplasare şi verificare, prezenţa altor pericole posibile precum şi situarea zonelor de alarmă Condiţii privind stabilirea zonei de detectare: 2 a) aria unei zone de detectare nu va depăşi 1600m ; 2 b) dacă zona care trebuie supravegheată depăşeşte 1600m, aceasta se împarte în zone de detectare. Orice acţiune asupra unui detector va permite o localizare clară a zonei afectate; c) dacă zona supravegheată este formată din mai mult de un compartiment de incendiu suprafaţă totală a acesteia nu trebuie să depăşească 400m 2 ; d) fiecare zonă de detectare trebuie restricţionată la un singur etaj al clădirii, afară de cazul când zona este formată dintr-o casă a scării, luminator, puţul ascensorului sau alte structuri similare care se întind pe mai mult de un etaj, dar într-un singur compartiment de incendiu precum şi în situaţia în care suprafaţa total desfăşurată a clădirii este mai mică de 300 m 2 ; e) detectoarele de incendiu instalate în golurile din pardoseala supraînălţată şi tavanul/plafonul fals/suspendat, în canalele şi puţurile pentru cabluri, în instalaţiile de ventilare şi climatizare, vor fi incluse în zone de detectare separat. 3.5 STABILIREA ZONELOR DE ALARMARE Stabilirea zonelor de alarmare depinde de nevoia de diferenţiere între tipurile de alarmă folosite. Dacă se va folosi un semnal de alarmă unitar nu este necesară împărţirea în zone diferite Stabilirea zonelor de alarmare trebuie să fie în conformitate cu procedurile de acţionare în caz de incendiu Mai multe zone de detectare pot declanşa o singură zonă de alarmare. Semnalul de alarmă trebuie transmis în conformitate cu prevederile subcapitolului ALEGEREA DETECTOARELOR ŞI A DECLANŞATOARELOR MANUALE DE ALARMARE Generalităţi Factorii care condiţionează alegerea tipului de detector sunt: a) cerinţe legislative; b) materialele din zona supravegheată; c) configuraţia spaţiului (în special înălţimea tavanului); d) efectele instalaţiei de ventilare şi încălzire; e) condiţiile ambientale din încăperile supravegheate; f) posibilitatea declanşării unor alarme false Detectoarele utilizate trebuie să fie acelea care vor furniza cea mai rapidă avertizare de încredere conform condiţiilor menţionate la art Nu există un tip de detector adecvat pentru toate aplicaţiile, iar alegerea finală depinde de condiţiile date. 18
SITUAȚII DE URGENȚĂ Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 243 bis din
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - MDRAP Normativul privind securitatea la incendiu a construcţiilor. Partea a III-a - Instalaţii de detectare, semnalizare şi avertizare incendiu
NORMATIV PRIVIND SECURITATEA LA INCENDIU A CONSTRUCŢIILOR. Partea a IV-a Instalaţii de detectare, semnalizare şi avertizare incendiu
NORMATIV PRIVIND SECURITATEA LA INCENDIU A CONSTRUCŢIILOR Partea a IV-a Instalaţii de detectare, semnalizare şi avertizare incendiu CUPRINS CAPITOLUL 1 - OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE...2 CAPITOLUL 2 -
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
3. MEMORIU TEHNIC. 1. Sistem de detectare, semnalizare și avertizare incendiu
3. MEMORIU TEHNIC 1. Sistem de detectare, semnalizare și avertizare incendiu Sistemul de detectare, semnalizare și avertizare incendiu este destinat protejarii obiectivului ''Refacerea instalatiei de incalzire
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
SIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Vane zonale ON/OFF AMZ 112, AMZ 113
Fişă tehnică Vane zonale ON/OFF AMZ 112, AMZ 113 Descriere Caracteristici: Indicatorul poziţiei actuale a vanei; Indicator cu LED al sensului de rotaţie; Modul manual de rotire a vanei activat de un cuplaj
riptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC
Console pentru LEA MT Cerinte Constructive Consolele sunt executate in conformitate cu proiectele S.C. Electrica S.A. * orice modificare se va face cu acordul S.C. Electrica S.A. * consolele au fost astfel
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
V O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Prizele de pamant sunt:
O priza de pamant (impamantare) este formata din elemente metalice ce au rolul de a disipa sarcinile electrice rezultate din descarcarea loviturii de trasnet fara a provoca supratensiuni periculoase de
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Instalare hardware. Configurare Software 1. Configurarea exemplul unui sistem de operare calculator Microsoft Windows 7.
Manual de utilizare ROUTER 4 în 1 - ΩMEGA O31 - Router Wireless N 150M. Vă mulțumim pentru achiziționarea routerului ΩMEGA Wireless. Am făcut toate eforturile pentru a se asigura că dispozitivul îndeplinește
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul
V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi
V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi UTILIZARE Vana rotativă cu 3 căi V5433A a fost special concepută pentru controlul precis al temperaturii agentului termic în instalațiile de încălzire și de climatizare.
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER
2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare Copyright Paul GASNER Definiţii Un decodor pe n bits are n intrări şi 2 n ieşiri; cele n intrări reprezintă un număr binar care determină în mod unic care
Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte
11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite
Subiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Codificatorul SN74148 este un codificator zecimal-bcd de trei biţi (fig ). Figura Codificatorul integrat SN74148
5.2. CODIFICATOAE Codificatoarele (CD) sunt circuite logice combinaţionale cu n intrări şi m ieşiri care furnizează la ieşire un cod de m biţi atunci când numai una din cele n intrări este activă. De regulă
11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
Capitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011
Problema 1. Pentru ce valori ale lui n,m N (n,m 1) graful K n,m este eulerian? Problema 2. Să se construiască o funcţie care să recunoască un graf P 3 -free. La intrare aceasta va primi un graf G = ({1,...,n},E)
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016
16-17 ianuarie 2016 Problema 1. Se consideră graful G = pk n (p, n N, p 2, n 3). Unul din vârfurile lui G se uneşte cu câte un vârf din fiecare graf complet care nu-l conţine, obţinându-se un graf conex
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Criptosisteme cu cheie publică III
Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Câmp de probabilitate II
1 Sistem complet de evenimente 2 Schema lui Poisson Schema lui Bernoulli (a bilei revenite) Schema hipergeometrică (a bilei neîntoarsă) 3 4 Sistem complet de evenimente Definiţia 1.1 O familie de evenimente
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)
ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic
2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
descărcătoare de supratensiuni
descărcătoare de supratensiuni alegerea descărcătorului de supratensiune şi a echipamentului de protecţie asociat CASE CLĂDIRI MICI CLĂDIRI REZIDENŢIALE DE BIROURI OFFICE (1) Reţea electrică Nivel de risc
BHP cazan de abur de medie presiune
BHP cazan de abur de medie presiune Producător: I.VAR INDUSTRY Cazan de abur monobloc, cu flacără întoarsă, de medie presiune (11,9 bar, la cerere 14,7 bar). Cazan cu randament mare (peste 90%) având peretele
Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA ŞI EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE STINGERE A INCENDIILOR C U P R I N S
1 NORMATIV PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA ŞI EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE STINGERE A INCENDIILOR C U P R I N S Partea I-a... 5 PREVEDERI GENERALE... 5 1. Obiect. Domenii de aplicare...5 2. Condiţii tehnice
Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice
Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice Preliminarii geometrice Spatiu Euclidean: E d Spatiu de d-tupluri,
RX Electropompe submersibile de DRENAJ
RX Electropompe submersibile de DRENAJ pentru apa curata DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 00 l/min ( m/h) Inaltimea de pompare până la 0 m LIMITELE DE UTILIZARE Adâncime de utilizare sub apă
Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*
Tehnică de acționare \ Automatizări pentru acționări \ Integrare de sisteme \ Servicii *22509356_0616* Corectură Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR..71 315 Ediția 06/2016 22509356/RO
ΕΥΡΩΠΑΪΚΟ ΚΟΙΝΟΒΟΥΛΙΟ
ΕΥΡΩΠΑΪΚΟ ΚΟΙΝΟΒΟΥΛΙΟ 2004 Επιτροπή Αναφορών 2009 25.11.2008 ΑΝΑΚΟΙΝΩΣΗ ΠΡΟΣ ΤΑ ΜΕΛΗ Θέμα: Αναφορά 0452/2007, του κ. Florin Alexandru, ρουμανικής ιθαγένειας, σχετικά με διακριτική μεταχείριση έναντι μικρομεσαίων
Capitolul 30. Transmisii prin lant
Capitolul 30 Transmisii prin lant T.30.1. Sa se precizeze domeniile de utilizare a transmisiilor prin lant. T.30.2. Sa se precizeze avantajele si dezavantajele transmisiilor prin lant. T.30.3. Realizati
TERMOCUPLURI TEHNICE
TERMOCUPLURI TEHNICE Termocuplurile (în comandă se poate folosi prescurtarea TC") sunt traductoare de temperatură care transformă variaţia de temperatură a mediului măsurat, în variaţie de tensiune termoelectromotoare
Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare
Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare Scopul lucrării - asimilarea conceptului de nivel mare; - studiul etajului de putere clasa B; 1. Generalităţi Caracteristic etajelor de nivel mare este faptul
Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC
Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA
Control confort Variatoare rotative electronice Variator rotativ / cap scar 40-400 W/VA Variatoare rotative 60-400W/VA MGU3.511.18 MGU3.559.18 Culoare 2 module 1 modul alb MGU3.511.18 MGU3.559.18 fi ldeş
NORMATIV I / 2 CUPRINS
Capitolul 1. Domeniu de aplicare NORMATIV I 7 2009 / 2 CUPRINS Capitolul 2. Terminologie, clasificări, abrevieri Capitolul 3. Determinarea caracteristicilor generale ale instalaţiilor 3.0. Generalităţi
I X A B e ic rm te e m te is S
Sisteme termice BAXI Modele: De ce? Deoarece reprezinta o solutie completa care usureaza realizarea instalatiei si ofera garantia utilizarii unor echipamente de top. Adaptabilitate la nevoile clientilor
VII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Stabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE
2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE CONDENSATOARELOR 2.2. MARCAREA CONDENSATOARELOR MARCARE
* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1
FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile
Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane
Subspatii ane Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane Oana Constantinescu Oana Constantinescu Lectia VI Subspatii ane Table of Contents 1 Structura de spatiu an E 3 2 Subspatii
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
SISTEME DE DETECȚIE ȘI ALARMARE LA INCENDIU
SISTEME DE DETECȚIE ȘI ALARMARE LA INCENDIU Polon-Alfa este o companie poloneză, care a fost implicată în cercetare și dezvoltare dar si în activitatea de producție, a sistemelor de detectare a incendiului
Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Tranzistoare bipolare cu joncţiuni 1. Noţiuni introductive Tranzistorul bipolar cu joncţiuni, pe scurt, tranzistorul bipolar, este un dispozitiv semiconductor cu trei terminale, furnizat de către producători
2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
Circuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS
Circuite cu tranzistoare 1. Inversorul CMOS MOSFET-urile cu canal indus N si P sunt folosite la familia CMOS de circuite integrate numerice datorită următoarelor avantaje: asigură o creştere a densităţii