RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI 1 S.C. JAV-ZEGREAN S.R.L. BĂCIA RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Transcript

1 RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI 1 S.C. JAV-ZEGREAN S.R.L. BĂCIA RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI CONSTRUIRE FABRICĂ DE FĂINĂ PROTEICĂ, COMUNA BĂCIA, JUD. HUNEDOARA DEVA 2011

2 RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI 2 SC ECOARTECH SRL DEVA Tel/fax: Mobil: stefanzota@yahoo.com Proiect nr. 267 / 2011 RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI Întocmit conform OUG nr. 195/2005 şi OM nr. 863/2002 al M.A.M.P. OBIECTIV: BENEFICIAR: CONSTRUIRE FABRICĂ DE FĂINĂ PROTEICĂ, COMUNA BĂCIA, JUD. HUNEDOARA S.C. JAV-ZEGREAN S.R.L. BĂCIA Colectiv de proiectare: ing. Zota Ştefan ing. Zota Alexandrina

3 RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI 3 1. INFORMAŢII GENERALE 1.1. Denumirea proiectului CONSTRUIRE FABRICĂ DE FĂINĂ PROTEICĂ BĂCIA Extravilan sat Petreni Comuna Băcia Jud. Hunedoara Titularul proiectului S.C. JAV-ZEGREAN S.R.L. BĂCIA Sat Băcia, comuna Băcia Str. Principală, nr. 255 Jud. Hunedoara Persoana de contact: - dl. Zegrean Andrei administrator tel: jav.zegrean@gmail.com 1.3. Proiectantul general S.C. ADI PROIECT S.R.L. Târgu Mureş Tg. Mureş str. Agricultorilor, nr. 7 Jud. Mureş Autorul atestat al studiului de evaluare a impactului SC ECAROTECH SRL Deva Deva Str. C. Porumbescu, Nr.22/47 Jud. Hunedoara

4 RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia Conform Proiectului Nr. 169/2011 elaborat de S.C. ADI PROIECT S.R.L. Târgu Mureş lucrările proiectate cuprind: - O hală industrială care va adăposti echipamentele tehnologice ale liniei de fabricare a făinii proteice şi a grăsimilor tehnice, un spaţiu de acces al autovehiculelor care aprovizionează materia primă (spaţiu de recepţie) şi o boxă de răcire, centrala termică, anexe constând în vestiare pentru personal, laborator, chicinetă şi sală de mese, grupuri sanitare. - Staţie de reducere - reglare şi reţea de alimentare cu gaz metan. - Centrala termică amplasată în hala industrială. - Atelier de reparaţii dotat pentru lucrări de întreţinere a instalaţiilor fabricii. - Clădire administrativă. - Instalaţia de epurare a efluentului gazos rezultat din procesul de fabricare a făinii proteice şi de obţinere a grăsimii tehnice. - Platforma de compostare a materialului epuizat scos din biofiltru şi a nămolului rezultat de la staţia de preepurare a apelor uzate. - Instalaţiile de aducţiune şi alimentare au apă. - Instalaţiile de canalizare şi evacuare a apelor uzate. - Instalaţiile de preepurare şi epurare a apelor uzate - Drumuri şi platforme interioare pentru acces şi parcare. - Spaţii verzi Lucrările principale de construcţie (proiectate) Dimensiunile şi elementele principale ale halei industriale sunt arătate în planşa A1, scara 1:100 Plan parter din Proiect nr. 169/2011. Hala industrială regim parter, cu dimensiunile în plan 111,08 x 35,18 m va avea o structura de rezistenţă compusă din stâlpi de beton armat amplasaţi din 5 în 5 m pe laturile lungi ale halei. Suprafaţa construita a clădirii este egală cu suprafaţa desfăşurată si este de 3907,8 mp. Volumul total al clădirii va ajunge la mc. Din punct de vedere funcţional, clădirea are un spaţiu principal în care se desfăşoară activităţile de producţie şi o serie de anexe - vestiare pentru personal, laborator, chicinetă şi sală de mese, grupuri sanitare organizate pe sexe. Din spaţiul principal face parte şi spaţiul de recepţie în care intră mijloacele de transport care aprovizionează materia primă. Vestiarele pentru personal vor fi de tip filtru, pentru asigurarea de condiţii de igienă sporită, necesare în fluxul de producţie.

5 RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI 5 Pereţii exteriori şi acoperişul vor fi din panouri sandwich cu grosime de 6 cm, din polistiren şi tablă cutată profilată atât pe interior cât şi pe exterior, vopsită cu vopsea anticorozivă de culoare gri. Compartimentările se vor realiza din pereţi uşori din gips-carton pe structură metalică, finisajele vor fi din vopsea lavabilă de culoare gri. Grupurile sanitare şi vestiare pentru personal vor fi placate cu faianţă până la înălţimea de 2,1 m, pardoselile vor fi din gresie. Pardoseala halei va fi din beton, stratul de finisaj fiind şapă elicopterizată şi praf de cuarţ. În pardoseală se vor monta sifoane de pardoseală şi ţevi din PVC pentru evacuarea apelor de la spălarea spaţiilor şi a containerelor de pe mijloacele de transport cu care se aprovizionează materia primă. Geamurile vor fi de tip termopan, cu un înalt grad de eficientă termică, având ramă din PVC, tot de culoare gri. Atelierul de reparaţii va fi o construcţie de dimensiuni reduse, cu o dotare minimă pentru întreţinerea instalaţiilor fabricii. Reparaţiile mari la utilaje se vor face de firme specializate la atelierele lor. Construcţia se va ridica într-o etapă ulterioară şi va fi din aceleaşi materiale ca şi hala industrială. Va cuprinde un mic grup sanitar. Clădirea administrativă va cuprinde birouri strict necesare desfăşurării activităţii fabricii şi se va ridica, de asemeni, într-o etapă ulterioară. Materialele de construcţie: fundaţii din beton, zidărie din bca, acoperiş din ţiglă, tâmplărie din PVC cu geam termopan. Va fi dotată cu un mic grup sanitar racordat la instalaţia de canalizare de incintă. Apele uzate tehnologice şi menajere sunt dirijate printr-o canalizare de incintă la staţia de preepurare a apelor uzate tehnologice şi menajere situată la vest de hala industrială Lucrările de instalaţii a. Instalaţiile de alimentare cu apă Pentru alimentarea cu apă se va monta o conductă de aducţiune din PEHD, în lungime de 2350 m, De 110 mm, Pn 6, SDR 17,6 ce va fi racordată la conducta Dn 315 mm care face parte din investiţia Extindere distribuţie apă comuna Băcia etapa III aflată în derulare. Este prevăzut un cămin de apometru CA amplasat la limita de proprietate. Apa va fi folosită atât pentru nevoi tehnologice cât şi pentru nevoile igienico-sanitare ale personalului. Reţeaua de distribuţie a apei potabile în incinta fabricii este din conductă PEHD cu diametre cuprinse între 25 şi 100 mm.

6 RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI 6 b. Instalaţiile de canalizare şi epurare ape uzate Apele uzate tehnologice şi menajere vor fi colectate de o reţea de canalizare de incintă amplasată la nord de hala industrială şi va fi construită din ţeavă de PVC, SN 4, Dn 250. Această canalizare va conduce apele uzate la un bazin de stocare-omogenizare cu V = 30 mc din care va fi alimentată staţia de preepurare. Apele uzate preepurate se vor evacua prin pompare în reţeaua de canalizare a comunei Băcia, printr-o conductă din PEHD, De 75 mm, în lungime de 1505 m, apoi prin curgere liberă printr-o conductă din PVC 250 mm în lungime de 169 m până la căminul de racord la reţeaua de canalizare a comunei Băcia. Apele pluviale de pe căile betonate de circulaţie din incinta fabricii, potenţial impurificate cu suspensii (noroi adus pe roţile autovehiculelor) şi produse petroliere (eventuale scurgeri de carburanţi ca urmare a unor defecţiuni accidentale), sunt colectate de rigole acoperite cu grătare metalice şi epurate într-un decantor-separator, după care sunt evacuate în canalul de desecare CA2 ce trece pe la vest de amplasamentul fabricii. Staţia de preepurare mecano-chimică a apelor uzate rezultate de la fabrica de făină proteică şi decantorul-separator vor fi prezentate în Capitolul 4 - Impactul potenţial asupra componentelor mediului şi măsuri de reducere a acestuia Apele pluviale convenţional curate nu se colectează, ele se scurg liber şi se infiltrează în sol sau ajung în mod natural în canalul de desecare CA2, parţial se evaporă. c. Instalaţiile de alimentare cu energie electrică Alimentarea cu energie electrică a fabricii de făină proteică se va face printr-o LEA 0,4 kv racordată la postul de transformare 20 KV/0,4KV aflat la cca 300 m sud de amplasament. d. Instalaţiile de încălzire, abur şi apă caldă. Aburul pentru nevoi tehnologice se va produce într-o centrală termică dotată cu un cazan de 4 t abur/oră la 9 bari şi 180 C care va funcţiona alternativ cu grăsime tehnică rezultată din producţia fabricii şi cu gaz metan, după disponibilităţi. Gazul metan se ia din reţelele de transport care traversează amplasamentul prin colţul sud-estic prin intermediul unei staţii de reducere reglare.

7 RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI 7 Pentru nevoi igienico-sanitare şi pentru spălarea mijloacelor de transport a materiei prime (containerele) şi a spaţiilor de producţie se va folosi apa caldă obţinută din procesul de răcire a efluentului gazos în schimbătorul de căldură tubular Dotarea tehnologică Pentru aprovizionarea materiei prime fabrica este dotată cu 2 maşini cu remorcă, fiecare cu două containere (unul pe maşină, unul pe remorcă) în care se încarcă materia primă şi 2 maşini fără remorcă, fiecare cu un singur container. Linia tehnologică de producere a făinii proteice şi a grăsimii tehnice (a se vedea Plan parter, planşa A1, scara 1:100, Proiect nr. 50/2011 Construire fabrică de făină proteică comuna Băcia, jud. Hunedoara, elaborat de SC Adi proiect SRL Tg. Mureş) este formată din: - spaţiu de recepţie a materiei prime poz. 2; - jgheab de recepţie poz. 8; - maşină de tocat (concasor) poz. 12; - buncăr de recepţie sub presiune poz. 16; - destructori (cazane de prăjire) poz. 19, 20 şi 21; - jgheab de recepţie cu sedimentare poz. 22, 23 şi 24; - presa cu melc poz. 27; - moara cu ciocane poz. 28; - rezervor şi dozator de antioxidanţi poz. 29; - ciur vibrator (sita) pentru făină proteică poz maşina de însăcuit făina proteică poz. 33; - omogenizator de grăşimi poz. 34; - filtru AMMA poz. 36; - alimentator de grăsimi poz. 38, 39 şi 40; - staţie de expediere grăsimi poz. 41; - instalaţia de epurare a efluentului gazos formată din ciclon, schimbător de căldură, condensator, exhaustor şi biofiltru. Spaţiul de recepţie poz. 2 este prevăzut cu o boxă de răcire pentru situaţia în care materia primă nu poate fi introdusă imediat în fluxul de fabricaţie, fie că există ceva defecţiuni, fie că mijloacele de transport care aprovizionează materia primă nu au sosit în ritmul programat Durata etapei de funcţionare Lucrările de investiţii sunt programate a se executa în trim. III 2011 trim III 2012, fabrica va funcţiona atâta timp cât va fi cerere pe piaţă.

8 RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI 8 Programul de lucru va fi de 24 ore/zi, 7 zile/săptămână, 350 zile/an Informaţii privind producţia ce se va realiza şi resursele folosite în scopul producerii energiei necesare asigurării producţiei Tabelul 1.1. Informaţii privind producţia şi necesarul resurselor energetice Producţia preconizată Resurse folosite în scopul asigurării producţiei Denumire Cantit. anuală, t Denumire Cantit. anuală Furnizor Făină proteică Grăşime tehnică motorină apă potabilă en. electrică gaz metan grăsime t/an 6670 m 3 /an 4725 Mwh/an 570 mii m 3 /an 2000 t/an Rafinării de petrol Reţeaua apă Băcia SC Electrica SA EON GAZ prod. proprie 1.8. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice Tab Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele sau preparatele chimice Denumirea materiei prime, a substanţei sau preparatului chimic Material de cat. a 3-a cf. Regulament CE 1069/2009 Cantitatea anuală (rulaj) t Nu este cazul Clasificarea şi etichetarea substan ţelor sau preparatelor chimice Categorie Periculozitate Fraze de (P/N) risc Nu este cazul Nu este cazul 1.9. Informaţii despre poluanţii fizici sau biologici care afectează mediul generaţi de activitatea propusă. Tabelul 1.3. Informaţii despre poluarea fizică şi biologică generată de activitate Tipul poluării Sursa de poluare Poluare maximă permisă (limita max. admisă pt. om şi mediu) Poluare de fond Nr. surse de poluare Poluare calculată produsă de activitate şi măsuri de eliminare /reducere Pe zona Pe zone rezidenţiale, obiectivului zone protejate cu de recreere sau alte luarea în considerare a poluării de fond Pe zone de protecţie/restricţie aferente obiectivului, cf. legislaţiei în vigoare Fără măsuri de eli minare/reducere a poluării Cu implementa rea măsurilor de eliminare/reducere a poluării Măsuri de eli minare/ redu cere a poluării zgomot - trafic incintă 65 db(a) L ech = 61,5 db(a) L ech = < 35 db(a) - nu e cazul Alte tipuri de poluare fizică sau biologică

9 RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI 9 Nu există alte tipuri de poluare fizică sau biologică Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele Alternativele în proiectarea, realizarea, exploatarea şi monitorizarea investiţiei Construire fabrică de făină proteică Băcia, din punct de vedere al protecţiei mediului, au luat în analiză următoarele elemente: - alegerea amplasamentului; - alegerea celor mai bune tehnici disponibile în toate etapele, inclusiv din punct de vedere al protecţiei mediului. În toate cazurile, s-a luat în considerare şi varianta 0, respectiv analiza consecinţelor, din toate punctele de vedere, în cazul în care investiţia nu trebuie realizată. Analiza şi selectarea variantelor, având în vedere specificul activităţii ce se propune a se desfăşura pe amplasament, a avut în vedere două aspecte esenţiale: aşezările umane să fie afectate într-o cât mai mică măsură sau să nu fie afectate deloc, iar afectarea mediului, în integralitatea lui, să fie cât se poate de redusă, adică afectarea factorilor de mediu să nu depăşească în nici un caz limitele maxime reglementate şi să fie evitate în totalitate riscurile de poluare accidentală. În acelaşi timp, variantele posibile nu trebuie să fie prohibitive din punct de vedere economic, în sensul că măsurile şi lucrările de protecţie a mediului să nu fie extrem de costisitoare încât să facă produsul nerentabil, iar accesul la reţelele de utilităţi şi de transport din zonă să nu impună lucrări foarte mari şi scumpe. Alegerea amplasamentului, care să îndeplinească cerinţele Ordinului MS nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei şi, în acelaşi timp, să permită un acces cât mai facil la reţelele de utilităţi din zonă în condiţii de protejare a mediului, a fost primul element care s-a luat în discuţie. Amplasamentul ales se află la distanţă suficient de mare de aşezările umane satele aparţinătoare comunei Băcia: la cca 1100 m nord-est de localitatea Băcia, la cca 1000 m nord-vest de localitatea Totia şi la cca 2000 m nord de localitatea Petreni, deci respectă cerinţele Ordinului MS nr. 536/1997, care prevede amplasarea unităţilor economice de la care rezultă emisii atmosferice ca pot produce disconfort la distanţe care să nu afecteze populaţia din zonă. Pentru că în Ordinul MS nr. 536/1997 nu este nominalizată o activitate cât de cât asemănătoare cu cea propusă prin acest proiect fabricarea făinii proteice

10 RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI 10 şi a grăsimilor tehnice folosind ca materie primă subproduse de origine animală de categoria a treia, aşa cum sunt ele definite în art. 10 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului s-a făcut asimilarea cu abatoarele, pentru care Ordinul MS nr. 536/1997 prevede pentru unităţile care pot produce disconfort amplasarea lor la o distanţă minimă de protecţie sanitară de 500 m de centrele locuite. Din procesul de fabricare a făinii proteice rezultă un efluent gazos format din vapori de apă cu un oarecare conţinut de compuşi organici volatili, dintre care unii au miros neplăcut, efluent care este supus unui proces de epurare într-o instalaţie formată dintr-un ciclon, un schimbător de căldură, un condensator, un exhaustor şi un biofiltru. În acelaşi timp şi hala de fabricaţie se află sub o oarecare depresiune fiind racordată la un sistem de ventilaţie de absorbţie care captează emisiile fugitive din proces şi le introduc în instalaţia de epurare cu biofiltru. Epurarea efluenţilor gazoşi este o tehnologie fiabilă şi demonstrată pentru controlul mirosurilor neplăcute într-o gamă largă de activităţi industriale şi în special în tratarea gazelor cu conţinut de compuşi organici volatili rezultaţi de la prelucrarea deşeurilor de origine animală. Biofiltrarea este considerată o tehnologie BAT conform BREF Waste Water and Waste Gas Treatment şi BREF Slaughterhouses and Animal By-products Industries. În acelaşi timp, în apropierea amplasamentului propus există reţele de utilităţi care vor permite racordarea la acestea cu costuri rezonabile. Accesul la amplasament este relativ facil întrucât se află în apropierea DN66 Târgu Jiu - Haţeg - Simeria şi magistrala de cale ferată 202 Filiaşi Simeria Beneficiarul a cumpărat terenul ţinând cont de toate aceste considerente. În ceea ce priveşte efluenţii lichizi, s-au analizat două posibilităţi de tratare a apelor uzate tehnologice rezultate din proces. Prima alternativă constă în tratarea apelor uzate într-o staţie de preepurare proprie, amplasată pe terenul fabricii, şi evacuarea apelor preepurate prin pompare în canalizarea comunei Băcia prin care ajung la staţia de epurare Tâmpa, unde vor fi epurate avansat înainte de a fi evacuate în emisar. A doua alternativă constă în epurarea avansată a apelor uzate într-o instalaţie de epurare proprie, amplasată pe terenul fabricii, şi apoi evacuarea lor în râul Strei. Alternativa 0 înseamnă nerealizarea investiţiei propuse. Această alternativă prezintă avantajul că starea actuală a mediului rămâne neschimbată în perimetrul care face obiectul prezentului proiect, terenul rămânând în

11 RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI 11 continuare în circuitul agricol, dar prezintă, evident, şi dezavantaje dintre care enumerăm: - renunţarea la obiectivul dezvoltării economice a comunei prin investiţii în activităţi industriale şi de servicii; - renunţarea la valorificarea superioară a unora din subprodusele de origine animală de categoria a treia, acestea trecând astfel în categoria deşeurilor ce trebuiesc eliminate cu cheltuielile şi complicaţiile de rigoare; - anularea posibilităţilor de dezvoltare a unor activităţi conexe în zonă, îndeosebi activităţi legate de servicii necesare funcţionării fabricii Alternativa 1 înseamnă realizarea investiţiei şi fabricarea făinii proteice după tehnologia propusă de investitor, cu preepurarea apelor uzate într-o staţie de preepurare proprie şi evacuarea lor prin pompare în reţeaua de canalizare a comunei Băcia, de unde vor ajunge la staţia de epurare Tâmpa. Se consideră că această variantă este fezabilă din punct de vedere tehnic şi economic, de aceea s-a optat pentru această variantă. Argumentele pentru sunt: volumul de ape uzate fiind relativ mic (cca 45 m 3 /zi), costurile de investiţie moderate, exploatarea staţiei de preepurare relativ simplă şi, mai ales, eliminarea posibilităţii de poluare accidentală a râului Strei. Alternativa 2 înseamnă realizarea investiţiei şi fabricarea făinii proteice după tehnologia propusă de investitor, cu epurarea avansată a apelor uzate într-o instalaţie de epurare proprie şi apoi evacuarea lor direct în emisar râul Strei, alternativă care prezintă unele dezavantaje printre care: - Costurile de investiţie şi de exploatare mult mai mari comparativ cu varianta 1 ; - Epurarea avansată a apelor uzate presupune existenţa unei trepte de epurare biologică. În apele uzate tehnologice există şi grăsimi care se separă din apă prin flotare cu aer înainte de a ajunge în treapta biologică, dar se cunoaşte că separarea lor foarte avansată, la valori ale concentraţiilor care să nu deranjeze activitatea microorganismelor care realizează epurarea în treapta biologică este foarte dificilă. Se mai cunoaşte că epurarea biologică este un proces de mare fineţe care se poate deregla uşor şi se repune greu în parametri normali de funcţionare. Această variantă nu oferă garanţii că nu se vor produce poluări ale râului Strei Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentelor pentru alternativele de proiect Din punct de vedere geografic, Fabrica de făină proteică Băcia va fi situată în partea centrală a judeţului Hunedoara, pe raza comunei Băcia, în lunca râului

12 RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI 12 Strei, între râu şi DN66 Simeria Haţeg - Petroşani, la circa 3 km de vărsarea Streiului în Mureş. Accesul la amplasamentul fabricii se face din DN66 Simeria-Haţeg- Petroşani pe drumurile comunale de exploatare existente De 393 şi De 394, drumuri care vor fi consolidate şi eventual şi lărgite. Vecinătăţi: N terenuri agricole E terenuri agricole S terenuri agricole V drumul comunal de exploatare De 394, canalul de desecare CA2, terenuri agricole şi la cca 50 m un atelier de prelucrare a marmurii. Cele mai apropiate locuinţe se află la 60 m pe latura de sud-vest a obiectivului. Fabrica de făină proteică Băcia va ocupa o suprafaţă de mp, din care: ,9 mp suprafaţă ocupată de construcţii cu învelitori; ,0 mp suprafaţă ocupată de platforme şi căi de acces betonate; ,1 mp spaţii verzi În zona amplasamentului Fabricii de făină proteică Băcia nu există monumente naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale protejate /zone protejate sau zone de protecţie sanitară Informaţii despre documentele / reglementările existente privind planificarea / amenajarea teritorială în zona amplasamentului proiectului S.C. JAV-ZEGREAN SRL deţine Certificatul de urbanism nr. 195 din data de eliberat de Consiliul Judeţean Hunedoara pentru Construirea fabricii de făină proteică Băcia, jud. Hunedoara. Destinaţia stabilită prin Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean (PATJ) şi PUG comuna Băcia pentru terenurile din zona unde se află amplasamentul propus pentru fabrica de făină proteică Băcia este: zonă cu potenţial de dezvoltare agricol, de servicii, industrie, transport şi turism Informaţii despre modalităţile propuse de conectare la infrastructura existentă Alimentarea cu apă pentru nevoi tehnologice şi igienico-sanitare a Fabricii de făină proteică Băcia se va face din reţeaua de apă potabilă a comunei Băcia printr-o aducţiune din PEHD De 110mm, Pn6 în lungime de 2350 m.

13 RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI 13 Apele uzate preepurate se vor evacua prin pompare în reţeaua de canalizare a comunei Băcia, printr-o conductă din PEHD, De 75 mm, în lungime de 1505 m, apoi prin curgere liberă printr-o conductă din PVC 250 mm în lungime de 169 m până la căminul de racord la reţeaua de canalizare a comunei Băcia. Alimentarea cu energie electrică a fabricii de făină proteică se va face printr-o LEA 0,4 kv racordată la postul de transformare 20 KV/0,4KV aflat la cca 300 m sud de amplasament. Alimentarea cu gaz metan se va face din reţelele de transport din zonă prin intermediul unei staţii de reducere şi reglare a presiunii. 2. PROCESE TEHNOLOGICE 2.1. Procese tehnologice de producţie (activitatea desfăşurată) Realizarea lucrărilor prezentate va permite fabricarea făinii proteice şi a grăsimilor tehnice folosind ca materie primă materialul de origine animală de categoria a 3-a, material definit în Regulamentul (CE) Nr. 1069/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului, de stabilire a normelor sanitare privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1069/2009 şi de Ordinul nr. 16/2010 al.preşedintelui ANSVSA cu modificările şi completările ulterioare. Materialul de categoria 3-a, definit în art. 10 din Regulamentul amintit, cuprinde următoarele subproduse de origine animală: (a) carcase şi părţi de animale sacrificate sau, în cazul vânatului, cadavre sau părţi de animale ucise şi care sunt adecvate alimentaţiei umane în conformitate cu legislaţia comunitară, dar nu sunt destinate alimentaţiei umane din motive comerciale; (b) carcase şi părţile următoare care provin de la animale care au fost sacrificate într-un abator şi au fost considerate adecvate pentru a fi sacrificate în vederea consumului uman în urma unei inspecţii ante-mortem sau cadavre şi părţile următoare care provin de la vânat ucis în vederea consumului uman în conformitate cu legislaţia comunitară: (i) carcase sau cadavre şi părţi de animale care sunt respinse ca fiind neadecvate pentru consumul uman în conformitate cu legislaţia comunitară, dar care nu au prezentat niciun semn al unei boli transmisibile oamenilor sau animalelor; (ii) capete de păsări;

14 RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI 14 (iii) piei, inclusiv bucăţi şi aşchii ale acestora, coarne şi picioare, inclusiv falangele şi oasele carpiene şi metacarpiene, oasele tarsiene şi metatarsiene ale: - animalelor, altele decât rumegătoare care necesită testare în vederea depistării EST; precum şi ale - rumegătoarelor care au fost testate cu rezultate negative în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 999/2001; (iv) păr de porc; (v) pene; (c) subproduse de origine animală provenite de la păsări şi lagomorfe sacrificate la fermă, astfel cum se menţionează la articolul 1 alineatul (3) litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 853/2004, care nu prezintă semne de boală transmisibilă omului sau animalelor; (d) sânge de la animale care nu au prezentat niciun semn al unei boli transmisibile oamenilor sau animalelor prin intermediul sângelui obţinut de la următoarele animale care au fost sacrificate într-un abator după ce au fost considerate adecvate pentru a fi sacrificate în vederea consumului uman în urma unei inspecţii ante-mortem în conformitate cu legislaţia comunitară: (i) animale, altele decât rumegătoare care necesită testare în vederea depistării EST; precum şi (ii) rumegătoare care au fost testate cu rezultate negative în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 999/2001; (e) subproduse de origine animală provenite din fabricarea produselor destinate consumului uman, inclusiv oase degresate, jumări şi nămoluri rezultate în urma centrifugării sau separării, din prelucrarea laptelui; (f) produse de origine animală sau alimente care conţin produse de origine animală, care nu mai sunt destinate consumului uman din motive comerciale sau din cauza unor probleme de fabricaţie sau defecte de ambalare sau a altor defecte din care nu poate apărea niciun risc pentru sănătatea publică sau animală; (o) ţesut adipos de la animale care nu au prezentat niciun semn al unei boli transmisibile oamenilor sau animalelor prin intermediul materialului în cauză şi care au fost sacrificate într-un abator şi au fost considerate adecvate pentru a fi sacrificate în vederea consumului uman în urma unei inspecţii ante-mortem în conformitate cu legislaţia comunitară; Materia primă (materialul de origine animală de categoria a 3-a) se procură, în general, de la abatoare.

15 RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI 15 Capacitatea proiectată a Fabricii de făină proteică Băcia este de 70 t/zi materie primă prelucrată, regim de funcţionare 24 ore/zi, 7 zile/săptămână. Se va folosi 80% materie primă moale cu compoziţia: - apă 65 70% - masă uscată 15 20% - grăsime 15 15% şi 20% materie primă uscată cu compoziţia: - apă 30 33% - masă uscată 52 57% - grăsime 13 15% Din cele 70 t/zi materie primă prelucrată se obţin: - făină proteică 22,5 t/zi - grăsime tehnică 8,5 t/zi - apă reziduală 39 m 3 /zi Linia tehnologică de fabricare a făinii proteice şi a grăsimii tehnice a fost prezentată anterior. În esenţă, fabricarea făinii proteice şi a grăsimii tehnice constă în topirea materiei prime (materialul de origine animală de categoria a 3-a procurat de la abatoare), în condiţii controlate prin încălzire indirectă cu abur (temperatura maximă de 115 C), separarea materialului proteic de grăsimi şi prelucrarea acestora până la produsele finite, respectiv făină proteică şi grăsimi tehnice Activităţi de dezafectare Problema unor lucrări de dezafectare se pune numai în cazul opririi definitive a activităţii fabricii de făină proteică. În esenţă, lucrările la încetarea activităţii vor consta în dezafectarea, demolarea şi îndepărtarea instalaţiilor şi echipamentelor, decontaminarea solului şi subsolului dacă se va dovedi că a fost poluat şi, în funcţie de destinaţia pe care urmează să o capete acest amplasament, executarea altor lucrări menite să restabilească echilibrul natural. Una din lucrările care se va avea în vedere la oprirea activităţii va consta în golirea instalaţiilor cu luarea tuturor măsurilor pentru evitarea poluării solului, subsolului şi a apelor subterane şi evacuarea deşeurilor existente sau rezultate în timpul opririi cu respectarea prevederilor legale.

16 RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI DEŞEURI 3.1. Deşeuri rezultate din faza de realizare a obiectivului Deşeurile din faza de construcţie sunt în general resturi de materiale de construcţie din categoria deşeurilor nepericuloase. Acestea pot fi, spre exemplu, resturi de lemn de la cofraje, resturi de betoane întărite (bavuri), resturi de panouri sandwich, resturi metalice etc. Cantităţile sunt mici şi deşeurile se refolosesc în mare parte Deşeuri rezultate din faza de exploatare a obiectivului Deşeurile rezultate în timpul funcţionării fabricii de făină proteică Băcia sunt: - Fibra de cocos epuizată compostată aerob în condiţii controlate pe platforma de compostare. Face parte din categoria deşeurilor nepericuloase (deşeuri de la tratarea aerobă a deşeurilor solide compost fără specificarea provenienţei), în cantitate de 30 t/an (în medie). - Nămolul de la staţia de preepurare a apelor uzate se compostează împreună cu fibra de cocos epuizată pe platformele de compostare. Face parte din categoria deşeurilor nepericuloase. Cantitatea este de 312 t/an - Nămolul de la decantorul-separator se compostează împreună cu fibra de cocos epuizată şi cu nămolul de la staţia de preepurare a apelor uzate pe platformele de compostare. Cantitate: 0,53 t/an. Face parte din categoria deşeurilor nepericuloase. Întrucât toate aceste deşeuri se amestecă şi se compostează aerob în condiţii controlate pe platforma de compostare, le vom încadra pe toate la codul (deşeuri de la tratarea aerobă a deşeurilor solide compost fără specificarea provenienţei). - Reziduuri petroliere colectate de la decantorul-separator fac parte din categoria deşeurilor periculoase cod (deşeuri de combustibili lichizi alţi combustibili, inclusiv amestecuri). Cantitate - Răşini schimbătoare de ioni epuizate de la staţia de tratare a apei de cazan, fac parte din categoria deşeurilor periculoase, cod (răşini schimbătoare de ioni). Cantitate 0,2 t/an. - Deşeuri menajere, fac parte din categoria deşeurilor nepericuloase, cod (deşeuri municipale amestecate) Tabelul 3.1. Managementul deşeurilor

17 RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI 17 Denumire deşeu Cantitate prevăzută a fi generată Stare fizică Cod deşeu Cod privind principala proprietate periculoasă Cod clasificare statistică Managementul deşeurilor cantitate prevăzută a fi generată valorificată eliminată rămasă în stoc Compost (deşeuri de la tratarea aerobă a deşeurilor solide) Reziduuri petroliere de la decantorul-separator Răşini schimbătoare de ioni epuizate S ,53 t/an - - L , kg/an 0,2 t/an S ,2 t/an - - Deşeuri menajere 5 m 3 /an S m 3 /an - Compostul obţinut se foloseşte ca îngrăşământ în agricultură. Compostul se transportă în câmp şi se încorporează în sol în perioadele optime. Reziduurile petroliere de la decantorul separator, de altfel în cantitate foarte mică, se distrug prin ardere în cazanul care funcţionează cu grăsime animală. Răşinile schimbătoare de ioni epuizate de la staţia de tratare a apei de cazan se returnează la furnizor pentru reciclare. Deşeurile menajere se preiau de unitatea locală de salubritate cu care beneficiarul va încheia un contract.

18 RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI IMPACTUL POTENŢIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTUIA 4.1. APA Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului Zona în care va fi amplasată Fabrica de făină proteică Băcia aparţine bazinului hidrografic Mureş, subbazinul Strei, terenul pe care se va construi fabrica se află între DN 66 Simeria Haţeg Petroşani şi râul Strei. Reţeaua hidrografică din zonă este constituită din râul Strei care se varsă în râul Mureş la cca 3 km nord de amplasament. Streiul nu primeşte în zonă nici un afluent cât de cât semnificativ. Streiul izvorăşte de sub Vârful Bătrâna din Munţii Şureanu, are o lungime de 92 km şi un bazin hidrografic de 1926 kmp. Debitul mediu multianual este cuprins intre 5,5 mc/s la ieşirea din munte (localitatea Pui) şi 23,3 mc/s la vărsare în Mureş. Conform Atlasului cadastrului apelor din România, debitele caracteristice ale râului Strei în secţiunea de interes sunt: - 3,7 mc/s debitul mediu lunar minim anual cu asigurare de 95% la PH Petreni; mc/s debitul maxim anual cu asigurare de 5% la PH Petreni; mc/s debitul maxim anual cu asigurare de 1% la PH Petreni; Volumul undei de viitură al Streiului corespunzător debitului maxim anual cu asigurare de 1% (Q1%) este de 104 milioane mc la PH Petreni, iar cu asigurare de 5% (Q5%) este de 69 milioane mc; Streiul este descărcătorul natural al apelor uzate de la toate întreprinderile şi de la aglomerările urbane din vecinătatea sa. Pe râul Strei, în mai multe zone au fost executate lucrări de regularizare şi îndiguire. În zona comunei Băcia şi deci şi în zona de amplasare a proiectului există un dig de protecţie contra inundaţiilor. Nivelul apelor freatice este influenţat de precipitaţii şi de apropierea / depărtarea de râul Strei. Studiul geotehnic preliminar a fost întocmit de SC GEOLOGIC SITE SRL Hunedoara în decembrie Până la adâncimea la care au mers investigaţiile (5 m), nu s-a interceptat acviferul freatic. Calitatea apelor freatice din lunca Streiului este normală, fiind folosită în dese cazuri ca sursă de apă potabilă pentru alimentări domestice (fântâni).

19 RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI 19 Proces tehnologic Alimentarea cu apă În timpul realizării obiectivului Alimentarea cu apă, atât în timpul lucrărilor de construire cât şi în timpul funcţionării fabricii se va realiza din reţeaua de apă potabilă a comunei Băcia prin aducţiunea din PEHD, De 110 mm, în lungime de 2350 m, care se va realiza cu prioritate. În timpul lucrărilor de construire se vor utiliza cantităţi de apă mici, strict necesare pentru prepararea unor materiale de finisare, eventual udarea terenului în vederea compactării corespunzătoare sau în cazul în care se ridică praf de la lucrările în teren etc şi pentru nevoile igienico-sanitare ale personalului În timpul funcţionării obiectivului În timpul funcţionării Fabricii de făină proteică apa se va asigura din aceeaşi sursă arătată mai sus. Apa se va folosi atât pentru nevoi tehnologice cât şi pentru nevoile igienico - sanitare ale personalului. Tabelul Bilanţul consumului de apă, mc/zi, mc/an Consum total Apa prelevată din sursă de apă (col. 4,10,11) Total Consum industrial mc/zi mc/an mc/zi mc/an Consum menajer, mii mc/an Pentru compensare pier -deri în siste Apă subteran Apă de suprafaţă mc/zi mele cu circuit închis Apă Apă subte de rană supr Recirculată / reutilizată Sursa de apă (furnizor) igienico 0, reţea -sanitar apă 17, tehnologic 16, Băcia Managementul apelor uzate Managementul apelor uzate în timpul realizării obiectivului Apa de la propriul obiectiv Apa de la alte obiective Cantităţile de apă folosite în timpul realizării obiectivului se înglobează în materialele de construcţie sau în terenul care a fost udat. Prin urmare nu vor exista evacuări de ape uzate. Igiena personalului care lucrează la construirea fabricii de făină proteică Băcia se rezumă, în general, la spălatul pe mâini şi pe faţă. Se lucrează în condiţii de şantier, nu vor exista instalaţii de duş. Comentarii

20 RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI 20 Pentru necesităţile fireşti se vor aduce toalete ecologice. Cantităţile de ape uzate de la igiena sumară a personalului care realizează lucrările de construire sunt mici (cca 20 l/pers.zi) şi slab impurificate: suspensii în concentraţie de cca 100 mg/l şi substanţe organice biodegradabile în concentraţie de cca 80 mg/l. Aceste ape se vor colecta într-un bazin de unde se vor transporta la o staţie de epurare din zonă Managementul apelor uzate în timpul exploatării obiectivului Categorii de ape uzate - apele uzate fecaloid menajere rezultate de la instalaţiile igienico-sanitare; - apele uzate tehnologice rezultate de la spălarea şi igienizarea mijloacelor de transport a materiei prime şi a spaţiilor de producţie; - apele uzate tehnologice rezultate de la procesarea materiei prime (vaporii de apă condensaţi în instalaţia de epurare a efluentului gazos); - ape pluviale colectate de pe căile de circulaţie a mijloacelor de transport din incinta fabricii; - apele pluviale convenţional curate. Atât apele uzate tehnologice cât şi cele de la instalaţiile igienico sanitare se vor colecta într-o canalizare de incintă care le va dirija la staţia de preepurare. Apele uzate preepurate se vor evacua prin pompare în reţeaua de canalizare a comunei Băcia, printr-o conductă din PEHD, De 75 mm, Pn 6, în lungime de 1505, apoi prin curgere liberă printr-o conductă din PVC-KG 250 mm, SN 4, în lungime de 169 m până la căminul de racord la reţeaua de canalizare a comunei Băcia. Apele pluviale de pe căile betonate de circulaţie din incinta fabricii, potenţial impurificate cu suspensii (noroi) şi produse petroliere (eventuale scurgeri de carburanţi ca urmare a unor defecţiuni accidentale), sunt colectate de rigole acoperite cu grătare metalice şi conduse la un decantor-separator amplasat la limita de vest a incintei, unde sunt reţinute suspensiile şi eventualele urme de produse petroliere, după care apele epurate sunt evacuate în canalul de desecare CA2 ce trece pe la vest de amplasamentul fabricii. Apele pluviale convenţional curate nu se colectează, ele se scurg liber şi se infiltrează în sol sau ajung în mod natural în canalul de desecare CA2, parţial se evaporă. Cantităţi şi caracteristici fizico-chimice ale apelor uzate Tabelul Bilanţul apelor uzate

21 RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI 21 Sursa ape lor uzate, Proces tehnologic Totalul apelor uzate generate mc/zi mc/an Ape uzate evacuate menajere industriale pluviale mc/zi mc/an mc/zi mc/an mc/zi mii mc/an Ape direcţi onate spre reutilizare/ recirculare în acest obiectiv către alte obiective Comentarii menajere 0, , tehnologice 44, , pluviale-cai 8, , circulaţie pluviale - curate 11, Regimul/graficul generării apelor uzate Generarea apelor uzate menajere şi tehnologice se face conform programului de al obiectivului: 24 ore/zi, 7 zile/săptămână, 350 zile/an. Refolosirea apelor uzate, alte măsuri de micşorare a cantităţii de ape uzate şi de poluanţi Apele uzate menajere şi tehnologice rezultate din activitatea Fabricii de făină proteică Băcia nu se pot refolosi. Sistemul de colectare a apelor uzate Apele uzate menajere şi tehnologice sunt colectate de o reţea de canalizare de incintă, din ţevi de plastic, care le conduce la staţia de prepurare. Apele pluviale de pe căile de circulaţie se colectează de rigole acoperite cu grătare metalice şi conduse la un decantor-separator pentru epurare. Apele pluviale nu se colectează, se scurg liber şi se infiltrează în sol şi parţial se evaporă. Locul de descărcare a apelor uzate neepurate/epurate Apele uzate menajere şi tehnologice preepurare se descarcă în reţeaua de canalizare a comunei Băcia, de unde ajung la staţia de epurare Tâmpa. Apele pluviale de pe căile de circulaţie se evacuează, după epurare, în canalul de desecare CA2 care trece pe la vest de amplasament Indicatori ai apelor uzate: concentraţii de poluanţi Indicatorii apelor tehnologice şi uzate menajere la intrarea în staţia de preepurare (conform Memoriu de prezentare)

22 RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI 22 - debitul apelor uzate intrate Q uz intrare = 44,65 mc/zi; - concentraţiile poluanţilor la intrare în staţia de preepurare Suspensii CCOCr CBO5 Amoniu Fosfor Extractibile Detergenţi = 1164,45 mg/l = 1222,63 mg/l = 989,20 mg/l = 49,63 mg/l = 32,74 mg/l = 283,79 mg/l = 0,72 mg/l - debitul masic de poluanţi în apele uzate la intrare în staţia de preepurare M SUSPENSII M CCOCr M CBO5 M AMONIU M FOSFOR = 51987,82 g/zi = 54585,38 g/zi = 44163,59 g/zi = 2215,85 g/zi = 1461,80 g/zi M EXTRACTIBILE = 12670,12 g/zi M DETERGENTI = 32,2 g/zi Indicatorii apelor uzate tehnologice şi menajere la evacuarea din staţia de preepurare (conform Memoriu de prezentare) Caracteristicile apelor uzate evacuate din staţia de preepurare aparţinând Fabricii de făină proteică Băcia, comparativ cu valorile din NTPA 002/2005 sunt date în tabelul de mai jos. - debitul de ape uzate epurate evacuate: 44,65 m 3 /zi; - concentraţiile şi debitele masice de poluanţi: Poluant Debit masic kg/zi Conc. la evacuare mg/l CMA cf. NTPA 002/2005, mg/l Suspensii 5,20 116, CCOCr 19,11 427, CBO 5 11,04 247,3 300 Azot (ca NH + 4 ) 1,33 29,79 30 Fosfor 0,22 4,91 5 Extractibile 1,27 28,38 30 Detergenţi 0,03 0,65 30

23 RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI 23 Indicatorii apelor pluviale de pe căile de circulaţie la intrarea în decantorul separator (conform Memoriu de prezentare) - debitul apelor pluviale intrate Q pluvial = 8,469 mc/zi. - concentraţiile poluanţilor la intrare în decantorul-separator Suspensii = 90 mg/l) Extractibile = 5 mg/l - debitul masic de poluanţi în apele pluviale la intrare în decantorulseparator M SUSPENSII = 762,21 g/zi M EXTRACTIBILE = 42,34 g/zi Indicatorii apelor pluviale de pe căile de circulaţie la evacuare din decantorul separator (conform Memoriu de prezentare) Caracteristicile apelor pluviale evacuate din decantorul-separator, comparativ cu valorile din NTPA 001/2005 sunt date în tabelul de mai jos. - debitul de ape uzate epurate evacuate: 8,469 m 3 /zi; - concentraţiile şi debitele masice de poluanţi: Poluant Debit masic g/zi Conc. la evacuare mg/l CMA cf NTPA 001/2005, mg/l Suspensii 76, Extractibile 4,235 0,5 20 Instalaţiile de epurare/preepurare: capacitatea staţiei şi metoda de epurare folosită a) Staţia de preepurare Staţia de preepurare mecano-chimică a apelor uzate rezultate de la fabrica de făină proteică este de tipul DAF (dissolved air flotation) cu adăugarea de chimicale (reactivi), recomandată de EPA pentru tratarea acestor ape. Componenţa staţiei de preepurare. Staţia de preepurare, dimensionată pentru un debit Q uz zi max = 100 m 3 /zi, cuprinde următoarele utilaje principale. - Un bazin de stocare omogenizare cu volumul de 30 mc în care se colectează apele uzate din toate sursele. - Pompe submersibile pentru alimentarea cu debit constant a staţiei - 2 buc (1F+1R).

24 RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI 24 - Un grătar cu dimensiunea ochiurilor de 3 mm pentru reţinerea solidelor grosiere. - Unitatea de flotare cu aer dizolvat, cu rezervor de aer dizolvat, compresor de aer, pompă de recirculare, dispozitiv de îndepărtare a nămolului - 1 buc. - Malaxor imersat - 1 buc. - Floculator tubular tip KPE - 1 buc în care se amestecă reactivii cu apa uzată, - Instalaţie pentru colectarea grăsimilor formată din raclor şi jgheab de colectare - 1 buc. - Pompă pentru preluare apa preepurată - 2 buc (1F+1R). - Pompă pentru preluare nămol - 1 buc. - Recipient pentru depozitarea chimicalelor, V =1 mc - 3 buc. - Sistem pentru dizolvarea şi dozarea polielectrolitului - 1 buc. - Pompă pentru dozarea chimicalelor, Q = 0-10 l/h - 2 buc. - Pompă pentru dozarea coagulantului, Q = 0-20 l/h - 1 buc. - Supape, garnituri, conducte. - Podeste, scări şi rampe de acces. - Sac Geotube cu pentru deshidratarea nămolului - 1 buc. - Instalaţia electrică şi de comandă. Staţia de preepurare funcţionează automat, comanda şi supravegherea este asigurată de calculatorul central. Elementele sistemului de comandă cuprind: - PLC - HMI (7 ) - debitmetre - comutatoare de nivel Pompele sunt protejate de comutatoare de nivel pentru a preveni funcţionarea uscată. Rezervoarele sunt dotate cu nivelmetre. Staţia de preepurare (unitatea de flotare, sistemele de depozitare şi dozare reactivi etc) vor fi instalate într-o construcţie cu L = 8 m, W = 6 m, H = 5 m. Sacul Geotube pentru deshidratarea nămolului va fi amplasat într-o cuvă de beton cu posibilităţi de evacuare a filtratului. Funcţionarea staţiei de preepurare. Apele uzate din toate sursele se colectează în bazinul de stocareomogenizare cu volumul de 30 mc de unde sunt preluate cu una din cele două pompe submersibile şi trimise la staţia de preepurare. Înainte de a intra în staţia de preepurare (unitatea de flotare), apele uzate sunt trecute printr-un grătar cu ochiuri de 3 mm pentru reţinerea solidelor grosiere. Acestea se colectează într-un container şi se evacuează la staţia de compostare sau la groapa de gunoi, după caz.

25 RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI 25 În unitatea de flotare are loc separarea particulelor de grăsime şi proteine şi a nămolului mai greu ca apa, precum şi precipitarea compuşilor cu fosfor care se vor regăsi în nămol. Apa intră în unitatea de flotare prin floculatorul tubular în care se amestecă reactivii şi polielectrolitul cu apa. Reactivii sunt: - reactivi pentru corectarea ph-ului: soluţie de NaOH; dozarea se face automat, cu pompa dozatoare, în funcţie de indicaţiile unui ph-metru montat pe floculatorul tubular; - reactivi pentru îndepărtarea fosforului prin precipitare cu soluţie de sulfat de aluminiu sau clorura ferică; reactivul se introduce, de asemeni, în floculatorul tubular cu o pompă dozatoare; - soluţia de polielectrolit pentru floculare este preparată în sistemul pentru dizolvarea şi dozarea polielectrolitului şi este întrodusă, de asemeni, în floculatorul tubular, cu o pompă dozatoare. Principiul de funcţionare a unităţii de flotare este următorul. Microbulele de aer cu dimensiunea de µm aderă la particulele de grăsime şi proteine aflate în stare emulsionată formând conglomerate la suprafaţa apei din flotator. Materialul adunat la suprafaţa apei în conglomerate aer particule cu dimensiunea de µm este preluat de un sistem de raclare şi evacuat din flotator prin jgheabul de colectare, de unde se reintroduce în linia tehnologică de fabricare a făinii proteice şi grăsimii tehnice. Nămolul mai greu ca apa este evacuat din partea de jos a flotatorului, cu o oarecare cantitate de apă, la sacul Geotube unde are loc eliminarea apei. Periodic, nămolul deshidratat din sacul Geotube este evacuat la platforma de fermentare unde sunt create condiţii pentru fermentarea aerobă (se insuflă aer la baza grămezii care este acoperită cu o folie de material plastic). Nămolul se foloseşte ca îngrăşământ. Apa uzată preepurată este evacuată din flotator printr-un deversor de apă curată şi ajunge, prin conducta de evacuare apă uzată preepurată în reţeaua de canalizare a comunei Băcia şi respectiv la staţia de epurare Tâmpa unde este supusă unui proces de epurare avansată. Flotarea în unitatea de flotare are loc în patru faze: - formarea bulelor de aer; - aderarea bulelor la particulele de grăsime şi proteine; - formarea conglomeratelor aer particule şi flotarea lor; - colectarea conglomeratelor aer particule formate. Formarea bulelor de aer se realizează prin introducerea amestecului de apă uzată, apă recirculată şi aer în punctul de injecţie a polielectrolitului aflat pe floculatorul tubular. Când acest amestec de apă şi aer dizolvat, aflat sub

26 RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI 26 presiunea de 4 5 bari, ajunge în flotator unde presiunea scade brusc aproape de presiunea atmosferică, aerul se desoarbe şi se disipă în toată masa lichidului din flotator sub formă de microbule care au o aderenţă maximă la particulele de grăsime şi proteine din apa uzată, formându-se astfel conglomeratele aer particule care se ridică la suprafaţa apei. Pentru o flotare corectă trebuie introdusă o cantitate maximă de aer în flotator. Pentru aceasta, o parte din apa preepurată este preluată de la mijlocul flotatorului cu o pompă de recirculare, în conducta de refulare se introduce aer comprimat la 5 6 bari produs de un compresor. Este cunoscut că apa la presiune ridicată dizolvă o cantitate mai mare de aer decât la presiune atmosferică. Amestecul de apă - aer este menţinut un timp într-un rezervor pentru ca aerul să se dizolve. Apa sub presiune, cu o cantitate maximă de aer dizolvat, din acest rezervor este injectată în floculatorul tubular. Prin separarea particulelor de materie organică în suspensie (grăsime şi proteine) din apele uzate se reduce şi conţinutul de CCOCr, CBO5 şi azot total. Azotul se găseşte în majoritate sub formă organică (proteine, peptide etc) atât sub formă dizolvată cât şi sub formă de suspensii. Fosforul se reduce în principal prin precipitare cu soluţie de sulfat de aluminiu sau clorura ferică. Conţinutul de detergenţi nu pune probleme, ei provin numai de la spălarea cu apă cu detergenţi a spaţiului de recepţia şi a containerelor mijloacelor de transport a materiei prime. Conform ofertei firmei furnizoare, ofertă care se anexează la documentaţie, instalaţia va putea epura un debit de ape uzate de maxim 100 m 3 /zi. Randamentele de preepurare preconizate sunt: - pentru suspensii = 90% - pentru CCOCr = 65% - pentru CBO5 = 75% - pentru azot = 40% - pentru fosfor = 85% - pentru extractibile = 90% În aceste condiţii, conform documentaţiei furnizorului, instalaţia de preepurare va realiza concentraţii ale poluanţilor în apele uzate evacuate care să se încadreze în valorile maxime admise de HG nr. 188 modificată prin HG 352/2005 Anexa 2, tabelul 1 (NTPA 002/2005): MTS max. 350 mg/l CCOCr max. 500 mg/l CBO5 max. 300 mg/l Azot amoniacal max. 30 mg/l Fosfor total max. 5 mg/l