SUBIECTE LICENŢĂ Facultatea de Medicină Specializarea Asistenţă Medicală Generală

Transcript

1 SUBIECTE LICENŢĂ 2017 Facultatea de Medicină Specializarea Asistenţă Medicală Generală MEDICINĂ INTERNĂ SUBIECTE CU COMPLEMENT SIMPLU: 1. Care sunt simptomele tipice pneumoniei pneumococice: A. Febră, colaps circulator, hemoptizie B. Frison solemn, febră, junghi toracic submamelonar C. Astenie fizică, mialgii, febră, frisoane repetate D. Dispnee de repaus cu ortopnee E. Hipotensioune arterială, palpitaţii R: B 2. Care este antibioticul de elecţie în pneumonia pneumococică: A. Penicilină G B. Tetraciclină C. Gentamicină D. Cloramfenicol E. Biseptol R: A 3. Tratamentul cu corticosteroizi pe cale inhalatorie în astm: A. Este util numai în criza de astm B. Reprezintă cea mai eficace medicaţie antiinflamatorie locală C. Se poate folosi în toate formele de astm D. Nu se recomandă în astmul bronşic E. Se foloseşte numai în asociere cu alte medicamente bronhodilatatoare R: B 4. Criteriile de diagnostic ECG ale fibrilaţiei atriale sunt următoarele, cu excepţia: A. Prezenţa de unde P neregulate B. Absenţa undelor P C. Activitatea electrică atrială este reprezentată de undele f D. Prezintă frecvent semne de ischemie miocardică E. Frecvenţa undelor de fibrilaţie este /min R: A 5. Care din următoarele trăsături caracterizează angina pectorală stabilă: A. Apariţia recentă a anginei (< 1 lună) la o persoană asimptomatică anterior B. Dureri anginoase la efort C. Apariţia precoce a anginei după un infarct miocardic acut 1

2 D. Durerea este percepută ca o lovitură de cuţit E. Durata crizei anginoase depăşeşte 24 de ore R: B 6. Factorii implicaţi în etiologia HTA esenţiale sunt următorii, cu excepţia: A. Ereditatea B. Aportul excesiv de potasiu C. Fumatul D. Sedentarismul E. Obezitatea R: B 7. Care este etiopatogenia cea mai frecventă a infarctului de miocard: A. Embolie coronariană B. Disecţie coronariană C. Stare de şoc D. Infecţie sistemică E. Accident vascular cerebral R: A 8. Examenul radiologic în ulcerul gastric relevă prezenţa nişei ulceroase ce prezintă următoarele caractere: A. Apare ca o pierdere de substanţă la nivelul căreia se evidenţiază H. pylori B. Pliurile mucoasei gastrice apar îngroşate şi se opresc la distanţă de nişă C. Apare ca o opacitate semicirculară, cu contur regulat D. Nişa are dimensiuni mari, cu contururi neregulate E. Determină îngustare filiformă la nivelul pilorului R: C 9. Cel mai frecvent agent etiologic al infecţiilor urinare necomplicate este: A. Proteus B. Klebsiella C. E. Coli D. Pneumococul E. Stafilococul auriu R: C 10. Tratamentul PNA la gravide se face cu: A. Negram B. Tetraciclină C. Eritromicină D. Gentamicină E. Biseptol R: C 11. În RAA următoarea analiza este modificată: A. ASLO B. Proteinele serice totale C. Acidul uric 2

3 D. D-dimerii E. Fosfataza acida serica Răspuns correct A 12. Cea mai frecventă complicație a stenozei mitrale este: A. Endocardita infectioasă B. Fibrilatia atrială C. Tromboza venoasă profundă D. Accidentul vascular cerebral E. Infarctul de miocard Răspuns corect B. 13. Cauza cea mai frecventă a stenozei mitrale este : A. Degenerativă B. Ateroscleroza C. Reumatismul articular acut D.Congenitală E. Infectioasă. Răspuns corect C 14. Cauza cea mai frecventa a stenozei aortice este : A.Inflamatia valvelor B. Traumatismul toracic C. Endocardita infectioasă D.Degenerativa E. Congenitala Răspuns corect : D 15. Cea mai frecventă complicație a insuficienței aortice este: A. Fibrilatia atrială B. Endocardita infectioasa C. Tromboza atrială D. Tromboza intraventriculară E. Anevrismul cerebral Răspuns corect B. 16. Care dintre următoarele simptome orientează către insuficiența cardiacă stângă? A. Dispneea de effort B. Dispneea de repaus C. Tahicardia D. Tusea seacă E. Toate de mai sus Răspuns corect E 17. Care dintre următorii parametri de laborator trebuie urmărit atunci când se administrează tratament anticoagulant oral cu Trombostop? A. APTT B. Timp de coagulare 3

4 C. Timp de sângerare D. INR E. Toate de mai sus Răspuns corect D 18. Care dintre următorii parametri de laborator trebuie urmărit periodic în cazul tratamentului anticoagulant cu heparină? A. INR B. APTT C. Timp de sângerare D. Timp de coagulare E. Toate de mai sus. Răspuns corect B 19. Care dintre următorii factori se asociază cu risc crescut de tromboză venoasă profundă? A. Sarcina B. Neoplaziile C. Imobilizarea în aparat ghipsat D. Obezitatea E. Toate de mai sus Răspuns corect E 20. Care dintre următoarele explorări este utilă în diagnosticul anginei pectorale? A. Colesterolul seric B. Ecocardiografia C. Radiografia toracică D. Electrocardiograma 12 derivații E. Hemoglobina glicozilată Răspuns corect D 21. Care dintre următoarele enzime este cea mai utilă pentru diagnosticul pozitiv de sindrom coronarian acut? A. LDH B. TGP C. Troponina D. GGT E. Toate de mai sus Răspuns corect C 22. Care este principalul efect secundar al medicației trombolitice? A. Alergia B. Hipotensiunea arterială C. Șocul D. Sângerările E. Tulburările de ritm Răspuns corect D 4

5 23. Cele mai frecvente manifestari ale trombozei venoase profunde sunt: A. Febra și cianoza B. Durerea și edemul C. Cianoza și diminuarea temperaturii cutanate D. Claudicația intermitentă si edemul E. Impotenta functională. Răspuns corect B 24. Ascita poate fi întîlnită în următoarele afecțiuni cu o Excepție: A. Insuficiența cardiacă dreaptă B. Pericardita constrictivă C. Ciroza hepatică D. Infarctul de miocard E. Neoplazii Răspuns corect D 25. Care dintre următoarele afirmații referitoare la edemul din insuficiența cardiacă nu este adevărată? A. Este moale și alb B. Este dur, dureros, cianotic C. Este bilateral D. Lasă godeu E. Cedează sub tratament diuretic. Răspuns corect A 26. Care dintre următoarele modificări se întâlnește în urma tratmentului cu diuretice tiazidice? A. Hiponatremia B. Hipopotasemia C. Hiperglicemia D. Hiperuricemia E. Toate Răspuns corect E 27. Care dintre următoarele antihipertensive are ca efect secundar tusea? A. Nifedipin B. Metoprolol C. Enalapril D. Furosemid E. Clonidina Răspuns corect C 28. Care dintre următoarele antihipertensive scad frecvența cardiacă? A. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei B. Beta blocantele C. Blocantele canalelor de calciu D. Diureticele E. Sartanii Răspuns corect B 5

6 29. Care dintre următoarele simptome este sugestiv pentru diagnosticul de BPOC acutizat? A. Tusea B. Expectorația C. Dispneea D. Febra E. Toate de mai sus Răspuns corect E 30. Care dintre următoarele complicații este cea mai frecventă la pacientul cu BPOC? A. Fibrilația atrială B. Angina pectorală C. Infarctul de miocard D. Infecțiile respiratorii E. Insuficiența cardiacă Răspuns corect D 31. Care dintre următoarele medicamente este eficient în cazul acutizării unui BPOC? A. Morfina B. Nitroglicerina C. Miofilin D. Furosemid E. Toate de mai sus Răspuns corect C 32. Care parametru trebuie urmărit în cazul administrării unei perfuzii cu nitroglicerină? A. Frecvența cardiacă B. Tensiunea arterială C. Numărul respirațiilor pe minut D. Saturația în oxigen E. Toate de mai sus. Răspuns corect B 33. Care sunt explorările ce trebuiesc făcute în cazul unui pacient ce prezintă durere durere toracică anterioară? A. Ecocardiografie B. Măsurarea tensiunii arteriale C. Electrocardiograma standard D. Enzime de citoliză miocardică E. Toate de mai sus. Răspuns corect E 34. Care este cel mai frecvent simptom al pacientului cu emfizem pulmonar? A. Tusea productivă B. Dispneea C. Cianoza D. Febra E. Palpitațiile Răspuns corect B 6

7 35. Care este cea mai frecventă cauză a BPOC? A. HTA B. Fumatul C. Displipidemiile D. Tuberculoza pulmonară E. Infecțiile respiratorii Răspuns corect B 36. Care sunt cele mai frecvente simptome sugestive pentru diagnosticul de embolie pulmonară? A. Tusea și expectorația B. Dispneea și cianoza C. Dispneea și tusea D. Vertijul E. Palpitațiile. Răspuns corect B 37. Care dintre următorii factori se asociază cu riscul crescut de tromboza? A. Fumatul B. Consumul de contraceptive orale C. Neoplaziile D. Obezitatea E. Toți factorii de mai sus. Răspuns corect E 38. Baza tratamentului în trombozele venoase o reprezintă: A. Betablocantele B. Medicația antitrombotică C. Medicația anticoagulantă D. Aspirina E. Diureticele Răspuns corect C 39. Care dintre următoarele analize sunt necesare la pacientul cu pneumonie pneumococică? A. Fibrinogenul B. Proteina C reactivă C. Globulele albe D. Radiografia toracică E. Toate de mai sus. Răspuns corect E. 40. Care dintre următoarele situații poate fi o complicație a pneumoniei? A. Fibrilația atrială B. Infarctul de miocard C. Abcesul pulmonar D. Infarctul pulmonar E. Tromboza venoasă Raspuns corect C 7

8 41. Care dintre următoarele este efect secundar al corticoterapiei? A. Hipertensiunea arterială B. Osteoporoza C. Ulcerul gastric D. Retenție hidrosalină E. Toate de mai sus Răspuns corect E 42. Care dintre următoarele explorări fac parte din bilantul funcțional al HTA? A. Fund de ochi B. Funcția renală C. Electroliții serici D. Electrocardiograma E. Toate de mai sus. Răspuns corect E. 43. Care dintre următoarele afecțiuni poate fi cauză de HTA secundară? A. Feocromocitomul B. Coarctația de aortă C. Stenoza de arteră renală D. Adenomul Conn E. Toate de mai sus. Răspuns corect E 44. Care este analiza de laborator utilă pentru diagnosticul de feocromocitom? A. Ureea sanguină B. Potasiul urinar C. Metanefrinele D. Potasiul seric E. Creatinina Răspuns C. 45. Care dintre următoarele semne sugerează diagnosticul de feocromocitom? A. Cefaleea B. Transpirațiile C. Astenia musculară D. Durerile anginoase E. Dispneea Răspuns corect B 46. Care dintre următoarele elemente sunt sugestive pentru diagnosticul de astm bronsic? A. Dispneea expiratorie B. Tusea seacă C. Wheezing-ul D. Expectorație perlată E. Toate de mai sus Răspuns corect E 8

9 47. Care dintre următoarele medicamente este util în criza de astm bronsic? A. Miofilin B. Morfină C. Furosemid D. Nitroglicerina E. Nifedipin Răspuns corect A 48. Care dintre următoarele explorări este cea mai utilă pentru diagnosticul unei pleurezii în urgență? A. Ecografia cardiacă B. Scintigrama pulmonară de perfuzie C. Scintigrama pulmonară de ventilație D. Radiografia toracică E. D-dimerii Răspuns corect C 49. Care dintre următoarele afecțiuni poate fi cauză de pleurezie? A. Pneumonia B. Cancerul bronșic C. Tuberculoza pulmonară D. Insuficiența cardiacă E. Toate de mai sus Răspuns corect E 50. Care dintre următoarele afirmații referitoare la puncția pleurală NU este adevărată? A. Puncția pleurală se face în plină matitate B. Atropina este obligatorie înainte de puncție C. Anestezia generală este obligatorie D. Locul de puncție este pe marginea inferioară a coastei superioare E. Se evacuează maxim 1500 ml la o ședință. Răspuns corect C 51. Care dintre următoarele poate fi o complicație a puncției pleurale? A. Șocul pleural B. Pneumotoraxul C. Lezarea pachetului vasculonervos intercostal D. Puncția albă E. Toate de mai sus Răspuns corect E. 52. Care dintre următoarele manifestări clinice pot fi întâlnite în abcesul pulmonar? A. Vomica B. Expecorația fetidă C. Febra D. Stare generală gravă E. Toate de mai sus Răspuns corect E 9

10 53. În criza anginoasă este eficient tratamentul cu: A. Nifedipin B. Betablocant C. Nitroglicerină D. Xilină E. Miofilin Răspuns corect C 54. Ulcerul gastric se poate complica cu: A. Hemoragie B. Perforație C. Penetrație D. Malignizare E. Toate de mai sus Răspuns corect E 55. Cauza cea mai frecventă a pancreatitei acute este: A. Diabetul zaharat B. Traumatismul C. Alcoolul D. Medicamentele E. Infectiile Răspuns corect C 56. Pancreatita acută se poate complica cu: A. Infecții B. Diabet zaharat C. Ascită D. Litiază biliară E. Peritonită Răspuns corect B 57. Care din următoarele semne nu se întâlnește în colica biliară? A. Febra B. Icter C. Durere D. Scădere ponderală E. Vărsături Răspuns corect D 58. Care dintre următoarele semne nu se întâlnește în colica renală? A. Durere lombară B. Febră C. Sindrom dispeptic D. Oligurie E. Icter Răspuns corect E 10

11 59. Care dintre următoarele semne nu se întâlnește în pielonefrita acută? A. Hematurie B. Febră C. Urocultură pozitivă D. Proteinurie E. Durere lombară Răspuns corect A 60. Care dintre următoarele semne nu este specific pentru glomerulonefrita acută? A. HTA B. Proteinurie C. Insuficiență renală D. Urocultură pozitivă E. Hematurie Răspuns corect D 61. Care dintre următoarele semne se întîlnesc în sindromul nefrotic? A. Colesterol crescut B. Edem C. Proteinurie D. Hipoproteinemie E. Toate de mai sus Răspuns corect E 62. Care dintre următoarele afirmații nu este adevărată? A. HTA poate fi cauză de insuficiență renală B. HTA este o boală specifică vârstnicului C. HTA poate fi întâlnită la orice vârstă D. HTA este o afecțiune ce evoluează cu complicații E. HTA de sarcină se întâlnește în ultimul trimestru. Răspuns corect B 63. Care dintre următoarele afecțiuni poate fi cauză de HTA? A. Glomerulonefrita acută B. Glomerulonefritele cronice C. Pielonefrita cronică D. Sindromul nefrotic E. Toate de mai sus. Răspuns corect E 64. Cauza cea mai frecventă a cirozei hepatice este: A. Alcoolul B. Diabetul zaharat C. Medicația hepatotoxică D. Contraceptivele orale E. Pancreatita Răspuns corect A 11

12 65. Complicațiile cirozei hepatice sunt cu O EXCEPTIE: A. Hemoragia digestivă B. Encefalopatia portală C. Hipertensiunea portală D. Hipertensiunea intracraniană E. Ascita Răspuns corect D 66. Tratamentul antibiotic în pielonefrita acută trebuie inițiat: A. Inainte de rezultatul uroculturii B. După rezultatul de la urocultură C. După rezultatul uroculturii și antibiogramei. D. În funcție de experiența medicului E. În funcție de antecedentele pacientului. Răspuns corect C 67. Care dintre următoarele afirmații referitoare la recoltarea Uroculturii Nu este adevărată? A. Urocultura poate fi recoltată la orice oră din zi B. De preferat dimineața, din prima urină C. Urocultura trebuie recoltată înainte de începerea antibioterapiei D. Urocultura se recoltează în recipiente sterile E. Rezultatul uroculturii este validat după 48 de ore de la recoltare. Răspuns corect A 68. Cele mai frecvente cauze ale infecțiilor de tract urinar sunt: A. Urolitiaza B. Sarcina C. Malformațiile tractului urinar D. Diabetul zaharat E. Toate de mai sus Răspuns corect E 69. În cancerul bronhopulmonar se întâlnesc următoarele manifestări cu O Exceptie: A. Tusea B. Hemoptiziile C. Scădere ponderală D. HTA E. Dureri osoase Răspuns corect D 70. Care dintre următoarele medicamente pot fi utile în criza hipertensivă? A. Nifedipinul B. Furosemid C. Captopril D. Nitroglicerina E. Toate de mai sus Răspuns corect E 12

13 71. Care dintre următoarele situații NU este o complicație a HTA? A. Infarctul de miocard B. Insuficiența renală C. Accidentul vascular cerebral D. Urolitiaza E. Eclampsia Răspuns corect D 72. Care dintre următoarele afecțiuni poate fi cauză de insuficiență renală cronică? A. Diabetul zaharat B. Pielonefrita cronică C. HTA D. Amiloidoza E. Toate de mai sus Răspuns corect E 73. Care dintre următorii factori nu este factor de risc pentru cardiopatia ischemică? A. Fumatul B. HTA C. Dislipidemiile D. Urolitiaza E. Diabetul zaharat Răspuns corect D 74. Care dintre următoarele explorări nu este utilă în colica renală? A. Urocultura B. Ecografia renală C. Examenul sumar de urină D. Glicemia E. Hemoleucograma Răspuns corect D 75. Care dintre următoarele afirmații referitoare la durerea din infarctul de miocard NU este adevărată? A. Durerea nu cedează la nitroglicerină B. Durerea este precordială C. Durerea este retrosternală D. Durerea este șocogenă E. Durerea depășește o oră ca durată. Răspuns corect B 76. Care dintre următoarele medicamente este contraindicat în infarctul de miocard? A. Nitroglicerina B. Betablocantele C. Digoxinul D. Xilina E. Morfina Răspuns corect C 13

14 77. Care dintre următoarele situații pot fi cauze de hipotensiune arterială ortostatică? A. Varicele de la membrele inferioare B. Medicația diuretică C. Diabetul zaharat D. Neuropatiile autonome E. Toate de mai sus Răspuns corect E 78. Care dintre următorii factori poate fi cauză de arteriopatie obliterantă la membrele inferioare? A. HTA B. Fumatul C. Dislipidemiile D. Alcoolismul E. Infecțiile Răspuns corect B 79. Cel mai frecvent simptom de debut în arteriopatia obliterantă este: A. Durerea de repaus B. Claudicația intermitentă C. Astenia musculară D. Fatigabilitatea E. Durerea nocturnă Răspuns corect B 80. Care dintre următoarele semne nu este caracteristic pentru boala de reflux gastroesofagian? A. Pirozis B. Durere retrosternală C. Regurgitații acide D. Hemoragia digestivă E. Pneumonia de aspirație Răspuns corect D 81. În ischemia acută a membrelor inferioare următoarele semne sunt caracteristice cu o EXCEPTIE: A. Paloare B. Edem C. Absența pulsului D. Răcirea extremității E. Durere Răspuns corect B 82. În blocurile atrioventriculare sunt contraindicate: A. Digoxinul B. Amiodarona C. betablocantele D. Morfina E. Toate de mai sus Răspuns corect E 14

15 83. Care din următoarele simptome este sugestiv pentru un pacient cu bloc atrioventricular A. Palpitațiile B. Sincopa C. Astenia D. Greturile E. Cefaleea Răspuns corect B 84. Care dintre următoarele medicamente este util în tratamentul fibrilatiei atriale? A. Digoxin B. Amiodarona C. Betablocante D. Propafenonă E. toate de mai sus Răspuns corect E 85. Care este tratamentul de elecție în fibrilația ventriculară? A. Digoxin B. Betablocant C. Soc electric extern D. Amiodarona E. Cardiostimulare electrică permanentă Răspuns corect C 86. Care dintre următoarele medicamente este contraindicat în astmul bronșic? A. Miofilin B. Ventolin C. Morfina D. Prednison E. Nifedipin Răspuns corect C 87. Care dintre următoarele explorări este necesară la pacienții cu astm bronsic? A. Spirograma B. Radiografia toracică C. Hemoleucograma D. examenul sputei E. Toate de mai sus Răspuns corect E 88. Examenul sputei în astmul bronșic relevă cel mai frecvent: A. Bazofilie B. Neutrofilie C. eozinofilie D. monocite crescute E. Nici o modificare Răspuns corect C 15

16 89. La pacientul astmatic sputa are următoarele caracteristici macroscopice: A. Purulentă B. În cantitate mare C. Fetidă D. Perlată, cantitate mică E. hemoptoică Răspuns corect D 90. Care dintre următoarele elemente nu este caracteristic pentru infarctul pulmonar? A. Durerea toracică B. Dispneea C. Edemele la membrele inferioare D. Hemoptizia E. Tahicardia Răspuns corect C Bibliografie 1. Irina Iuliana Costache. Curs de Cardiologie diagnostic si tratament. Editura PIM Irina Iuliana Costache, A. Petris. Medicina interna- Note de curs. Editura PIM

17 NURSING CLINIC 1. Glosodinia poate fi spontană sau provocată de: a) Inspir fortat b) Expir fortat c) Ingestie d) Starea de nutriţie e) Varsături 2.Deficitul ponderal constă în: a) scăderea greutăţii corporale cu peste 10 % din G ideală (IMC sub 18,5) b) IMC (indicele de masă corporală) 18,5 24,9 kg / m 2 c) IMC (indicele de masă corporală) 25 29,9 kg / m 2 d) IMC (indicele de masă corporală) kg / m 2 e) IMC (indicele de masă corporală) 35 39,9 kg / m 2 3.Melena constă în : a) eliminarea de sânge digerat (scaun semiconsistent, negru şi lucios ca păcura, ca urmare a transformării Hb în hematină) (în FO se notează: M) b) sângerare din zona canalului anal: pierdere de sânge asociată cu scaun de aspect normal c) asocierea cu alte simptome: dureri la defecaţie + pierdere de sânge roşu d) sânge pe hârtia de toaletă sau picaturi care apar în vasul de toaletă la sfârşitul scaunului e) picături de sânge după eliminarea de scaun normal 4. În clasa NYHA IV: a) repaus la pat ore / zi; în rest activităţi în fotoliu şi repaus b) repaus la pat 10 ore / zi c) în cazul profesiilor care nu presupun efort fizic pot fi permise câteva ore de activitate/zi, în măsura în care deplasarea la serviciu nu presupune efort (eventual 1 2 zile/săptămână de repaus la pat) d) nu se recomandă repaus fizic e) nu se recomandă întreruperea activităţii profesionale 5. Explorarea paraclinică a aparatului digestiv include urmatoarele investigaţii, cu excepţia: a) radiografiei abdominale pe gol b) radiografiei cu substanţă de contrast c) ecografiei abdminale d) explorărilor endoscopice e ) inspecţia, palparea, percuţia abdomenului 6. Disfagia poate avea urmatoarele cauze, cu excepţia: a) secundară unei afecţiuni oro- faringiene b) secundară unei afecţiuni laringiene c) secundară unei afecţiuni generale (scleroză în plăci, sclerodermie, miastenia gravis) 17

18 d) secundară unei afecţiuni esofagiene e) angina eritematoasă 7. Examenele de laborator recomandate în afecţiuni ale tubului digestiv sunt următoarele, cu excepţia: a) Examene de sânge b) Examen salivă c) ph-metrie esofagiană d) Examen materii fecale e) Examen LCR 8. Particularităţile de îngrijire postoperator pe tub digestiv constau în: a) mobilizare precoce: iniţial pasiv, apoi activ (prevenţia tromboemboliilor) b) se indică alimentele flatulente (mazăre, fasole, cartof, varză) c) se indică băuturile carbogazoase d) clismă evacuatoare înaltă e) regim hidric 7-10 zile 9. Enurezisul constă în: a) emisia voluntară de urină b)emisia involuntară de urină la o vârstă la care copilul controlează voluntar sfincterele c) emisia voluntară de materii fecale d) emisia involuntară de materii fecale e) micţiune imperioasă cu tenesme vezicale 10. Examenul coprologic constă în urmatoarele investigaţii ale materiilor fecale, cu excepţia: a) Macroscopic b) Microscopic c) Biochimic d) Bacteriologic e) Scintigrafic 11. Explorările imagistice ale aparatului urinar sunt următoarele, cu excepţia: a) rx. renală simplă b) urografie i.v. c) arteriografie d) scintigrafie e) salpingografie 12. Manifestări de dependenţă sunt urmatoarele, cu excepţia: a) Temperaturii normale b) Hipotermiei c) Hipertermiei d) Accidentele provocate de expunerea la cald e) Accidentele provocate de expunerea la frig 18

19 13. Expectoraţia poate fi: a) ruginie b) obstructivă c) restrictivă d) Küssmaul e) Cheyne-Stokes 14. Epistaxisul poate avea drept cauză: a) hipotensiunea arterială b) hipertensiunea arterială c) disfonia d) hipertensiunea pulmonară e) glosodinia 15. Explorările aparatului respirator sunt urmatoarele, cu excepţia: a) spirometriei b) testele de efort cu ergonovina c) spirografiei d) bronhoscopie e) testelor de provocare liză a bronhospasmului 16. Pulsoximetria este o metodă: a) invazivă b) de determinare a saturaţiei sângelui în oxigen c) de determinare a CO d) de determinare a CO 2 e) de deteminare a electroliţilor în sânge 17. Oxigenoterapia se poate realiza cu ajutorul urmatoarelor dispozitive, cu excepţia: a) pe canulă nazală b) pe mască c) pe sondă Yankauer c) sistem Jackson-Reese d) aparatul de ventilaţie mecanică 18. Explorarea paraclinică a aparatului cardiovascular constă în, cu urmatoarea excepţie: a) radioscopie toracică b) radiografie toracică c) echografie abdominală d)angiocardiografie, arteriografie, flebografie e)echocardiografie (2D, Doppler) 19

20 19. Îngrijirea pacientului anginos constă în: a) instruire asupra factorilor de risc cardiovascular b) utilizarea cafeinei în doze mari c) expunere frecventă la frig d) exerciţii fizice în atmosferă rece şi umedă e) expunere frecventă la stress psihoemoţional 20. Clasa I NYHA constă în: a) pacient cu IC, fără simptome b) simptomele de IC sunt prezente în repaus şi se accentuează la activitate fizică minimă c) fără simptome la repaus, dar activitatea fizică uzuală produce simptome ca: dispnee, oboseală, palpitaţii, durere anginoasă d) asimptomatic la repaus, dar o activitate fizică sub cea uzuală produce simptome e) nu există o asemenea clasă 21. Îngrijirea pacientului ventilat mecanic constă în urmatoarele, cu excepţia: a) tapotament toracic b) aspiraţie pe sondă de intubaţie c) verificarea poziţiei sondei IOT d) schimbarea periodică a sondei de intubaţie e) kinetoterapie respiratorie 22. Oprirea epistaxisului anterior se realizează prin: a) stimularea strănutului şi suflatul nasului b) compresiunea narinei: 4-10 min c) comprese calde d) compresiunea narinei: 1min e) în caz de recidivă intervenţia medicului oftalmolog 23. ) Determinarea gazelor sanguine se realizează prin: a) metodă Astrup b) metodă neinvazivă c) ECG d) EEG e) pulsoximetrie 24. Meteorismul abdominal poate avea drept cauze: a) afecţiuni digestive b) afecţiuni renale c) afecţiuni ale aparatului respirator d) glosodinia e) disfagia 20

21 25. Necesarul de principii alimentare a) glucide: 5-8 g / kg / 24ore b) proteine: 4 g / kg / 24ore c) lipide: 4 g / kg / 24ore d) proteine 3 g / kg / zi e) lipide 5 g / kg / zi pentru un adult este: 26. Intervenţiile asistententului medical în caz de vărsături sunt: a) se vor da instrucţiuni simple de tipul: mestecaţi, înghiţiţi b) aplicarea manevrelor de dezobstrucţie a CAS la nevoie (Heimlich) c) poziţionarea pacientului d) teste toxicologice e) investigaţii paraclinice 27. Monitorizarea TA poate fi metodă: a) invazivă sau neinvazivă b) de determinare a FC c) de determinare a FR d) de investigaţie imagistică e) de investigaţie paraclinică 28. Cianoza poate fi: a) centrală sau periferică b) dreaptă c) stângă d)tip pink puffer e) restrictivă 29. Îngrijirea pacientului dializat presupune: a) aport hidric necondiţionat cantitativ b) restricţie de K în caz de oligurie (alimente bogate în K ciocolată, banane, etc.) c) nu consumă lichide după ora 22 d) igiena strictă, aplicare de creme protectoare la nivelul orificiului anal e) va fi trezit în cursul nopţii la ore fixe (o dată sau de 2 ori pe noapte) pentru a urina 30. Tulburări ale diurezei sunt: a) polifagia b) apneea c) anuria d) durerea pelviperineală, cu iradiere pe uretră e) cistalgia (durere la nivelul vezicii urinare: hipogastru), adesea asociată cu tenesme vezicale 31. Sughiţul poate avea drept cauze: a) intoxicaţii de orice tip b) boli respiratorii c) tumori tub digestiv inferior d) tumori esofagiene e) nu are cauză 21

22 32. Intervenţiile asistententului medical în caz de diaree: a) igienă strictă locală şi generală (evitarea transmiterii diareei infecţioase) b) investigaţii de specialitate la cererea pacientului c) instituire de tratament p.o. d) repaus digestiv sau alimentaţie hidrică în primele 72 ore e) regim cu morcov crud şi orez, ceai de mentă neîndulcit sau îndulcit cu zahar + evitarea alimentelor tolerate de pacient 33. Asistentul medical are următoarele obligaţii: a) să respecte confidenţialitatea interviului şi actului medical b) să administreze medicaţia recomandată de pacient c) să influenţeze modalităţile de practică a religiei d) să nu participe la examenul clinic al pacientului e) să nu evalueze factorii care influenţează necesităţile fiziologice fundamentale ale fiinţei umane 34.Narcolepsia constă în: a) sleep-apnee b) necesitatea subită de somn, precedată de pierderea tonusului muscular c) hipersomnie d) insomnie e) wheezing 35. Amastia constă în : a) glande mamare supranumerare b) lipsa glandelor mamare c) lipsa somnului d) lipsa tranzitului pentru gaze e) adinamie 36. Hematuria constă în: a) vărsături cu sânge b) scaun cu sânge c) urină cu sânge vizibil macroscopic sau microscopic d) spută cu sânge e) anurie 37. Rectoragia poate avea drept cauză: a) hemoragia digestivă b) boala renală c) boala genitală d) colostomia e) ileostomia 38. Incontinenţa de materii fecale este cunoscută sub numele de: a) enurezis b) emfizem c) encoprezis 22

23 d) melenă e) hematemeză 39. Oliguria constă în: a) diureză sub 500 ml/24 ore b) diureză sub 500 ml/48 ore c) diureză sub 100 ml/24 ore d) diureză sub 200 ml/24 ore e) diureză peste 500 ml/24 ore 40. Cauza oliguriei poate fi: a) poliuria b) insuficienţa cardiacă c) polakiuria d) anuria e) disuria 41. Nicturia consată în: a) somnambulism b) enurezis nocturn c) tulburare a diurezei d) disurie e) afecţiuni ale SNC 42. Semnul Giordano este pozitiv în : a) colică renală b) colică digestivă c) sarcină d) afecţiuni respiratorii e) afecţiuni cardiace 43. Menoragia şi metroragia sunt: a) tulburări urinare b) tulburări digestive c)modificări ale ritmului şi fluxului menstrual d) sinonime cu leucoreea e) manifestări ale aparatului respirator 44. Examenul sumar de urină constă în : a) urocultură b) teste dinamice de clearence c) dozări hormonale d) sediment urinar şi biochimie e) investigaţii imunologice 23

24 45. În retenţia de urină (glob vezical) se indică: a) urostomă b) endoscopie c) cateterism uretrovezical d) cateterism Seldinger e) puncţie biopsie Bibliografie 1. Solange Tamara Roşu. Ghid de nursing în urgenţe medico-chirurgicale. PIM, 2012, ISBN Ileana Antohe. Nursing clinic. Ed. GR.T. Popa, U.M.F. Iași, Ileana Antohe, Mihaela Fermeşanu. Note de curs: Elemente de Nursing clinic - Editura Junimea Solange Tamara Roşu, coordonator. Nursingul de la practică la cercetare, Editura PIM Iaşi, 2013, ISBN

25 NURSING GENERAL 1. Funcţiile de natură independentă ale asistentului medical în relaţia cu pacientul sunt urmatoarele, cu excepţia: A. îngrijirilor de confort B. educaţiei pentru sănătate C. supravegherii clinice D. investigaţiilor paraclinice E. informarii medicului privind modificările survenite în evoluţia bolii 2. Factorii care pot influenţa starea de sănătate/boală a pacientului sunt urmatorii, cu excepţia: A. ereditari B. comportamentali C. fizici D. chimici E. nu exista o asemenea categorie de factori 3. Intervenţiile asistentului medical de tip prevenţie primară sunt: A. îngrijirile paliative la nivel institutional B. îngrijiri paliative la domiciliu C. urmărirea evoluţiei bolii D. semnalarea reacţiilor adverse, incidentelor, accidentelor legate de tratament E. prevenţia specifică preexpunere 4. Serviciile medicale furnizate de un spital pot fi urmatoarele, cu excepţia: A. curative B. de asistenţă medicală primară C. preventive D. recuperare E. paliative 5. În funcţie de teritoriul pe care-l deservesc, spitalele sunt: A. generale B. de urgenţă C. publice D. europene E. de monospecialitate 6. Unităţile sanitare cu paturi sunt următoarele, cu excepţia: A. spitalelor publice B. spitalelor private C. sanatoriilor D. serviciilor de statistică medicală E. preventoriilor 7. Serviciile medicale care pot fi furnizate de Ambulatoriul Integrat al unui spital sunt: A. îngrijiri în caz de naşteri pentru mamă şi nou-născut B. de cazare şi igienă 25

26 C. de prevenire infecţii nosocomiale D. în cel mult patru specialităţi de bază E. adresate doar bolnavilor cronici 8. Formele de spitalizare pot fi: A. de zi B. fără limită de timp C. de noapte D. de weekend E. la cerere 9. În blocul operator pot funcţiona săli de operaţii pentru următoarele specialităţi, cu excepţia: A. ORL B. ortopedie C. oftalmologie D. Anestezie şi Terapie Intensivă E. obstetrica-genecologie 10. Unitatea de Primire Urgenţe are în structură următoarele spaţii, cu excepţia: A. triaj B. filtru boli contagioase C. farmacie D. spaţii pentru investigaţii paraclinice E. reanimare/resuscitare 11. Laboratorul de analize medicale dintr-un spital are: A. circuit deschis B. circuit închis C. spaţii pentru medicină experimentală D. raze X pentru investigaţii E. radioprotecţie 12. La nivelul cabinetului medicului de familie se pot efectua următoarele: A. urgenţe medicale B. urgenţe chirurgicale de orice tip C. microradiografii D. necropsii E. activităţi de învăţământ în diverse specialităţi 13. Ambulanţa de tip C este destinată următorului tip de transport: A. pacient critic B. pacient nou-născut C. gravidelor în trimestrul III de sarcină D. decedaţi E. sanitar neasistat 14. Îngrijirile la domiciliu includ următoarele activităţi, cu excepţia: A. evaluarii iniţiale B. evaluarii periodice 26

27 C. monitorizării parametrilor vitali D. ingrijirilor imediate postoperatorii E. toaleta pacientului imobilizat 15. Îngrijirile chirurgicale la domiciliu care pot fi efectuate de asistentul medical, la indicaţia medicului sunt: A. măsurarea glicemiei cu glucometrul B. clisma evacuatorie C. îngrijirea escarelor D. recoltare de sânge, urină pentru investigaţii E. alimentaţia pasivă 16. IMC se calculează după formula: A. G (kg)/t 2 (m) B. T 2 (m)/g (kg) C. 2x + 9, unde x este vârsta în ani D. G (kg) x T (m) E. G (kg) x T 2 (m) 17. Diagnosticele de îngrijire sunt ierarhizate după: A. cerinţele pacientului B. cerinţele aparţinătorilor legali C. după gradul de urgenţă D. diagnosticele clinice E. la indicaţiile medicului 18. Testul Bowie & Dick este: A. test bacteriologic B. test pentru verificarea calităţii penetrării aburului C. test biologic D. test de autoevaluare a activităţii complexe desfăşurate în Staţia Centrală de Sterilizare E. un filtru din bumbac impregnat cu spori bacterieni 19. Se transportă cu ajutorul căruciorului rulant: A. pacienţi în şoc hipovolemic B. pacientul comatos neintubat C. pacienţii cu impotenţă funcţională a membrului inferior drept sau stâng D. abdomenul acut chirurgical E. pacientul comatos intubat 20. Diagnosticul de Nursing poate fi: A. acut B. cronic C. al stării de rău D. identic cu cel medical E. al stării de bine 21. Prima Şcoală de Nursing din lume a fost înfiinţată de: A. Henderson 27

28 B. Nightingale C. Maslow D. Hippocrat E. Hygeia 22. Surse de informaţii pentru culegerea de date în procesul de îngrijire sunt urmatoarele, cu excepţia: A. pacienţior B. aparţinătorilor legali C. membrilor echipei de îngrijire D. documentelor medicale E. mass-media 23. Sterilizarea la Poupinel se realizează la: A. 120 grade Celsius timp de 3 ore B. 180 grade Celsius timp de 1 oră C. 180 grade Celsius timp de 2 ore D. 160 grade Celsius timp de 1 oră E. 120 grade Celsius timp de 30 min 24. Controlul sterilizării la autoclav se efectuează: A. cel puţin o dată la 6 luni B. de personalul care asigură service C. ori de câte ori e preconizată o intervenţie chirurgicală complexă şi cu risc D. bacteriologic cu spori de Bacillus stearothermophyllus E. bacteriologic cu spori de Bacillus subtilis 25. Specia de insecte frecvent întâlnită în spitale este: A. gândacul de bucătărie B. liliacul C. căpuşa D. păduchele E. puricele 26. O casoletă cu material moale sterilizat la Staţia Centrală de Sterilizare a spitalului conţine comprese umede. Compresele sunt considerate de asistentul medical: A. sterile B. nesterile C. utile în plăgile cu secreţii D. sterile doar dacă au pe casoletă semnatura asistentului care a efectuat sterilizarea E. sterile dacă sunt în termen de valabilitate al sterilizării 27. Materialul moale se sterilizează prin: A. fierbere B. flambare C. autoclavare D. caldură uscată E. H 2 O 2 28

29 28. Conceptul de Precauţiuni Universale menţionează că: A. sângele, alte fluide biologice, ţesuturile tuturor pacienţilor sunt considerate infectate cu HIV, HVB B. toţi pacienţii sunt consideraţi HIV şi HVB pozitivi deoarece pot fi asimptomatici şi nu-şi cunosc starea de portaj C. acele şi alte obiecte folosite în practică medicală sunt contaminate după utilizare D. numai c E. variantele A, B, C 29. Care din metodele de mai jos sunt metode de sterilizare prin mijloace fizice: A. sterilizarea cu formol B. sterilizarea cu oxid de etilenă C. sterilizarea cu abur sub presiune D. sterilizarea cu mercurocrom E. sterilizarea cu glutaraldehidă 30. Măsurile de Securitate şi Sănătate în Muncă sunt respectate de asistentul medical în: A. urgenţe medico-chirurgicale B. afecţiuni acute C. afecţiuni cornice D. dispensarizare E. toate variantele de mai sus 31. Etapele sterilizării chimice sunt: A. dezinfecţia de nivel scăzut B. dezinfecţia, cel puţin de nivel mediu, urmată de curăţare, imersie, clătire cu apă sterilă; C. sterilizarea chimică prin imersie; D. clatirea cu apă distilată E. dezinfectia şi sterilizarea propriu-zisa 32. Pacienţii cu disfuncţie respiratorie acută se transportă în următoarea poziţie: A. decubit ventral pentru a ameliora întoarcerea venoasă B. decubit de orice fel C. Fowler sau semifowler D. cocoş de puşcă E. Trendelenburg pentru oxigenarea creierului 33. Îngrijirea pacientului diabetic are ca obictiv pe termen lung: A. obţinerea complianţei la regimul dietetic hiperglucidic B. obţinerea complianţei la regimul dietetic hipoglucidic C. nu există un astfel de obiectiv D. consum la cerere de glucide E. complianţă la aportul de vitamine 34. Prin consens internaţional sunt acceptate în îngrijirile acordate de asistentul medical: A. 4 diagnostice de îngrijire 29

30 B. 3 diagnostice de îngrijire C. 2 diagnostice de îngrijire D. 1 diagnostic de îngrijire E. doar diagnostice clinice 35. Dezinfectantul chimic în funcţie de compoziţie şi concentraţie poate fi: A. bacteriostatic (să omoare virusuri, bacterii) B. sporicid (să inhibe sporii bacterieni) C. cu acţiune letală (bateriostatic, virustatic) D. bactericid E. bacteriostatic, virustatic, bactericid,virucid, sporicid. 36. În Trendelenburg se transportă: A. laringita acută B. convulsiile febrile în vederea prevenirii aspiraţiei în caz de vărsături C. şocul hipovolemic D. degerăturile membrelor superioare E. leziuni traumatice ale viscerocraniului 37. În funcţie de tipul diagnosticului de îngrijire formulat, enunţul acestuia poate fi cu: A. un element ; două elemente ; trei elemente B. patru elemente C. cinci elemente D. fără nici-un element E. aceeaşi exprimare ca şi diagnosticul clinic stabilit de medic 38. Intervenţiile delegate de îngrijire reprezintă: A. intervenţiile prescrise de medic şi realizate de asistentul medical; B. intervenţiile prescrise de studenti şi realizate de personalul auxiliar; C. intervenţiile prescrise de asistentul medical şi realizate de medic; D. intervenţiile prescrise şi realizate de asistentul medical; E. nu există intervenţii delegate asistentului medical. 39. Dezinsecţia poate fi: A. utilizată doar în spaţiile anexe ale spitalelor B. de combatere a rozătoarelor din focar C. utilizează raticide, fungicide, virulicide sau sporicide D. utilizeză insecticide organice naturale, organice de sinteză sau anorganice E. în boli infecto-contagioase 40. Intervenţiile autonome de îngrijire reprezintă: A. intervenţiile prescrise de echipa medicală B. intervenţiile prescrise de asistentul medical şi realizate de personalul auxiliar; C. intervenţiile prescrise de asistentul medical şi realizate de medic; D. intervenţiile prescrise şi realizate de asistentul medical; E. nu există intervenţii autonome ale asistentului medical 41. În decubit ventral se transportă: A. pacienţii cu fracturi ale coloanei vertebrale 30

31 B. pacienţii cu abdomen acut chirurgical C. pacienţii cu infarct de miocard acut D. pacienţii cu dispnee E. pacienţii cu arsuri de trunchi posterior 42. Culegerea datelor legate de starea de sănătate/ boală se realizează prin : A. anamneză B. consimţământ informat C. inspecţie D. palpare E. aşezarea pacientului în decubit dorsal 43. Tulburările trofice cutanate sunt: A. escarele B. hemoragiile cutanate C. plăcile urticariene D. discromiile E. veziculele sau flictenele 44. Asistentul medical ia decizii independente în: A. formularea diagnosticele de îngrijire B. explorările diagnostice C. tratamentele medicale D. intervenţiile prescrise de medic E. intervenţiile prescrise de colegi 45. Modificările aparatului digestiv la vârstnici includ : A. edentaţia B. depresia C. inactivitatea D. osteoporoza E. artroza 46. Gravidele în trimestrul III de sarcina se transportă în: A. decubit lateral stâng B. decubit lateral drept C. decubit ventral D. decubit dorsal E. Fowler 31

32 47. Transportul sanitar neasistat este asigurat de ambulanţe tip: A. A B. B C. C D. SMURD E. Nu există un astfel de transport 48. Termenul antiseptic se utilizează pentru produsele destinate: A. dezinfecţiei suprafeţelor B. dezinfecţiei materialelor/dispozitivelor medicale C. dezinfecţiei de nivel mediu D. antiseptizării tegumentelor în general E. dezinfecţiei de nivel înalt 49. Regulile de utilizare şi păstrare corectă antiseptice sunt: A. nu se utilizează ca atare, ci necesită diluţii; B. se acordă atenţie deosebită compoziţiei produsului utilizat pentru nounăscuţi C. se recondiţionează flacoanele D. se pastrează între utilizări la frigider E. se respectă concentraţia şi temperatura de lucru 50. La vârsta de 1 an, copilul cu dezvoltare staturo-ponderală normală are: A. dublul greutăţii de la naştere B. de trei ori greutatea de la naştere C. indice ponderal sub 0,76 D. indice ponderal sub 0,60 E. indice ponderal între 0,60-0, Greutatea ideală la 7 luni vârstă a unui sugar cu greutatea la naştere de 3500 grame este de: A grame B grame C grame D grame E grame 52. Indicele ponderal este un indicator antropometric care este dat de: A. G actuală / G ideală vârstei pentru talie A. T actuală / T ideală pentru vârstă B. G actuală / G ideală pentru vârstă C. Greutatea ideală pentru vârstă/ G actuală E. G actuală/t actuală 53.Modificările tegumentare la vârstnic sunt urmatoarele, cu excepţia: A. ridarea şi deshidratarea pielii B. reducerea pigmentării părului şi apariţia petelor melanice pigmentare senile 32

33 C. creşterea numărului glandelor sebacee şi sudoripare D. reducerea ţesutului adipos subcutanat E. scăderea numărului fibrelor elastice şi densificarea fibrelor de colagen 54.Evaluarea îngrijirilor de către asistentul medical este un proces: A. continuu B. discontinuu C. întotdeauna delegat de medic D. aleatoriu E. de debut al procesulului de nursing 55. Produsele si ustensilele folosite la efectuarea curăţării se depozitează în: A..sala de tratament B. încăperi/spaţii special destinate materialelor sanitare de unică utilizare C. spaţii special destinate şi etichetate D. oficii E. grupurile sanitare 56. Criteriile de utilizare şi păstrare corectă a produselor dezinfectante include: A. manipularea cu manuşi de unică utilizare B. amestecul produselor în vederea creşterii eficienţei C. neutilizarea produsului respectiv în cazul în care eticheta acestuia s-a pierdut D. concentraţia şi timpul de contact sunt stabilite de dezinfector E. flacoanele se pastrează la frigider, în jurul temperaturii de 4 grade Celsius 57. Starea de sănătate se defineşte astfel: A. absenţa bolii B. stare de bine bio-psiho-socială C. menţinerea în limite normale a parametrilor vitali D. absenţa infirmităţii E. starea de bine în general 58. Antiseptizarea se realizează cu: A. soluţie de cloramină B. soluţie de etilenglicol C. derivaţi de mercur D. derivaţi de cadmiu E. anyosime 59. Funcţiile de natură independentă ale asistentului medical în relaţia cu pacientul sunt urmatoarele, cu excepţia: F. îngrijirilor de confort G. educaţiei pentru sănătate H. supravegherii clinice I. investigaţiilor paraclinice J. informarea medicului privind modificările survenite în evoluţia bolii 60. În decubit dorsal solidarizat de targa rigidă se transportă pacienţii cu: A. traumatism de glezană bilateral 33

34 B. traumatism abdominal C. traumatism toracic D. traumatism la nivelul coloanei vertebrale E. leziuni de arsură prin flacară 61. Ambulanţa de tip C este destinată urmatorului tip de transport: A. pacient critic B. pacient nou-născut C. gravidelor în trim III D.decedaţi E. sanitar neasistat 62. Asistentul medical ia decizii independente în: A. formularea diagnosticele de îngrijire B. explorările diagnostice C. tratamentele medicale D. intervenţiile prescrise de medic E. intervenţii prescrise de colegi Bibliografie: 1. Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu. Nursing general- Note de curs. Editua PIM Iaşi, 2012, 279 pg., ISBN Ordinul M.S. nr. 318/2003 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi funcţionarea îngrijirilor la domiciliu, precum şi autorizarea persoanelor juridice şi fizice care acordă aceste servicii 3. Legea nr. 307/2004 privind exercitarea profesiei de asistent medical şi a profesiei de moasă, precum şi organizarea şi funcţionarea Ordinului Asi 4. Legea MS nr.270/2003. Legea Spitalelor, cu modificările şi completările ulterioare 5. ***Ordinul MSP nr. 1706/2007 privind conducerea şi organizarea unităţilor şi compartimentelor de primire a urgenţelor, cu modificările şi completările ulterioare 6. ***Ord. MSP nr.261/2007. Normele tehnice privind curățarea, dezinfecția și sterilizarea 7. ***Ordinul MS nr. 916/2006 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale în unităţile sanitare 8. T. Burcoş. Asepsia şi antisepsia. Tratat de patologie chirurgicală sub redacţia Angelescu N., Editura Medicală, Bucureşti, ***Legea nr. 46 din privind drepturile pacientului 34

35 10. ***ORD. MSP 1091 din 7 septembrie 2006 privind aprobarea protocoalelor de transfer interclinic al pacientului critic 35

36 NURSING CLINIC SI COMUNITAR Alegeţi răspunsul corect la fiecare dintre următoarele întrebări: 1. Câte tipuri de diagnostice de îngrijire există? A. Două tipuri; B. Trei tipuri; C. Patru tipuri; D. Cinci tipuri; E. Nu există diagnostice de îngrijire. Răspuns: C 2. Diagnosticele actuale de îngrijire se formuelază ca enunţuri cu: A. Un singur element; B. Două elemente; C. Trei elemente; D. Patru elemente; E. Nu există o asemenea categorie de diagnostice. Răspuns: C 3. Diagnosticele posibile de îngrijire se formuelază ca enunţuri cu: A. Un singur element; B. Două elemente; C. Trei elemente; D. Patru elemente; E. Nu există o asemenea categorie de diagnostice. Răspuns: B 4. Diagnosticele de îngrijire de risc crescut se formuelază ca enunţuri cu: 36

37 A. Un singur element; B. Două elemente; C. Trei elemente; D. Patru elemente; E. Nu există o asemenea categorie de diagnostice. Răspuns: B 5. Diagnosticele de îngrijire ale stării de bine se formuelază ca enunţuri cu: A. Un singur element; B. Două elemente; C. Trei elemente; D. Patru elemente; E. Nu există o asemenea categorie de diagnostice. Răspuns: A 6. Diagnosticele de îngrijire ale stării de rău se formuelază ca enunţuri cu: A. Un singur element; B. Două elemente; C. Trei elemente; D. Patru elemente; E. Nu există o asemenea categorie de diagnostice. Răspuns: E 7. Problemele de colaborare definesc: A. Dificultăţile survenite în relaţiile profesionale medic - asistentă medicală; B. Complicaţii potenţiale ale stării de sănătate a pacientului, sesizate de asistentă; C. Dificultăţile survenite în relaţiile profesionale dintre asistentele medicale; 37

38 D. Dificultăţile survenite în relaţiile profesionale asistentă - personale auxiliar; E. Dificultăţile survenite în relaţiile profesionale asistentă pacient. Răspuns: B 8. Intervenţiile autonome de îngrijire reprezintă: A. Intervenţii prescrise de medic şi realizate autonom de asistentă; B. Intervenţii prescrise de asistentă şi realizate de personalul auxiliar; C. Intervenţii prescrise de asistentă şi realizate de medic; D. Intervenţii prescrise şi realizate de asistentă; E. Nu există intervenţii autonome ale asistentei medicale. Răspuns: D 9. Intervenţiile delegate de îngrijire reprezintă: A. Intervenţii prescrise de medic şi realizate de asistentă; B. Intervenţii prescrise şi realizate de personalul auxiliar; C. Intervenţii prescrise de asistentă şi realizate de medic; D. Intervenţii prescrise şi realizate de asistentă; E. Nu există intervenţii delegate ale asistentei medicale. Răspuns: A 10. Din punct de vedere al termenelor de execuţie, obiectivele de îngrijire includ următoarele categorii: A. Obiective de îngrijire pe termen scurt, mediu şi lung; B. Obiective de îngrijire pe termen scurt şi mediu; C. Obiective de îngrijire pe termen mediu şi lung; D. Obiective de îngrijire pe termen scurt şi lung; E. Obiective de îngrijire pe termen mediu. 38

39 Răspuns: A falsă? 11. Care dintre afirmaţiile următoare referitoare la diagnosticele de îngrijire este A. Diagnosticele de îngrijire se referă la modul individual de reacţie a pacientului faţă de boală; B. Odată formulat diagnosticul de îngrijire un va mai fi modificat; C. Diagnosticele de îngrijire sunt focalizate asupra pacientului; D. În formularea diagnosticelor de îngrijire un există o terminologie fixă, ci numai recomandări asupra modului de redactare a enunţului; E. În redactarea diagnosticelor de îngrijire asistentei medicale îi revine o atribuţie exclusivă şi autonomă. Răspuns: B 12. Ordinele de îngrijire reprezintă: A. Dispoziţiile pe care asistenta medicală le trasează personalului auxiliar; B. Recomandările pe care asistenta medicală le face pacientului; C. Acţiunile concrete de îngrijire (intervenţiile de nursing) pe care asistenta le precizează în planul de îngrijire, pentru fiecare obiectiv şi diagnostic de îngrijire formulat; D. Recomandările pe care medicul le face asistentei medicale în cazul pacientului îngrijit; E. Dispoziţiile speciale ale medicului în legătură cu administrarea opiaceelor. Răspuns: C 13. Evaluarea rezultatelor îngrijirii cuprinde aprecierea următoarelor aspecte, cu excepţia următorului: A. Aprecierea corectitudinii şi eficacităţii îngrijirilor acordate; B. Aprecierea modului în care sunt respectate standardele de calitate în îngrijirile acordate; C. Aprecierea eficacităţii economice a actului de îngrijire; 39

40 D. Analiza şi regândirea strategiilor de dezvoltare şi optimizare a serviciilor de îngrijire; E. Planificarea activităţii de educaţie pentru sănătate a pacienţilor. Răspuns: E 14. Care dintre principiile de mai jos nu este utilizat în conceperea activităţîor de promovare a sănătăţii? A. Principiul propriei responsabilităţi pentru starea de sănătate; B. Principiul unei nutriţii corecte; C. Principiul diminuării stresului; D. Principiul responsabilizării celor din jur pentru orice problemă de sănătate; E. Principiul promovării activităţii fizice. Răspuns: D 15. Ierarhizarea diagnosticelor şi necesităţilor de îngrijire se face după următoarele principii, cu excepţia: A. Utilizarea modelului Maslow; B. Acordarea priorităţii pentru necesităţile superioare, de ordin psihic şi spiritual; C. Principiul acordului mutual; D. Implicarea echipei de îngrijire şi a aparţinătorilor în stabilirea obiectivelor; E. Au prioritate îngrijirile destinate satisfacerii necesităţilor somatice. Răspuns: B 16. Categoriile de date (informaţii) obţinute despre pacient în cursul etapei de evaluare includ următoarele categorii, cu o excepţie: A. Date primare (directe) şi secundare (indirecte); B. Date subiective (simptome) şi obiective (semne); C. Date actuale (prezente) şi anterioare (trecute); D. Date exacte şi aproximative; 40