RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Transcript

1 1 H&S ECO CONSULT Sibiu, P-ta Mare 16; Tel./Fax: 0723/ ; 0356/ RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI S.C. OVOEST S.R.L. Modernizare si echipare 5 hale, amenajare colector oua si construire uscatoare dejectii in cadrul fermei de gaini ouatoare Boldur Beneficiar: Punct de lucru: Elaborat: Coordonator: S.C. OVOEST S.R.L. Timisoara, str. Surorile Martir Caceu, nr.7, Sad VII,Biroul 6C J35/1761/ ; RO Telefon : Ferma de gaini ouatoare Boldur, jud. Timis SC H&S ECO CONSULT SRL ing. Maria Kozak

2 2 1. INFORMATII GENERALE 1.1. Titularul proiectului: S.C. OVOEST S.R.L. Timisoara, str. Surorile Martir Caceu, nr.7, Sad VII, Biroul 6C J35/1761/ ; RO Telefon: Persoana de contact: Fergnani Cristiano - Administrator Telefon: Adina Grigore - Responsabil mediu Telefon: ; adynagrigore@gmail.com 1.3.Autorul studiului de evaluare a impactului: SC H&S ECO CONSULT SRL Sibiu, P-ta Mare, nr.16 Persoana juridica inscrisa in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia nr Persoana de contact: ing. Kozak Maria Telefon/Fax: 0723/ ; 0356/ Denumirea proiectului: Modernizare si echipare 5 hale, amenajare colector oua si construire uscatoare dejectii in cadrul fermei de gaini ouatoare Boldur 1.6.Etapa : acord de mediu pentru autorizatia de construire 1.7.Durata etapei de functionare : nedeterminata 1.8.Profil de activitate : 1.9.Amplasament : 1.10.Capacitate max : 1.11.Regim de functionare: 1.12.Numar de angajati: cod CAEN 0147 (0124)-cresterea pasarilor loc. Boldur, jud.timis locuri 24 ore/zi; 365 zile/an; 13 angajati, din care 2 TESA

3 3 DESCRIEREA PROIECTULUI S.C. OVOEST S.R.L. a achizitionat ansamblul de ferme Avicola Boldur, construite in perioada unde se desfasura activitatea de crestere a pasarilor si iepurilor de carne. Dupa anul 1989, fermele au incetat activitatea si au fost depopulate. Titularul investitiei a reabilitat cladirile, instalatiile si a achizitionat echipamente tehnologice noi astfel incit ferma sa corespunda in totalitate normelor Comunitatii Europene privind activitatea de crestere a gainilor ouatoare si productia de oua pentru consumul populatiei. S-au reabilitat 16 hale si corpul filtru sanitar, iar hala pentru depozitarea dejectiilor este constructie noua. Situatie existenta : In prezent, pe amplasamentul analizat este in functiune ferma de gaini ouatoare SC OVOEST SRL avand o capacitate de locuri gaini ouatoare adapostite in 11 hale. Halele H1-H4, din punct de vedere constructiv sunt reabilitate si modernizate, dar neechipate, adica in interior nu sunt montate sistemele metalice de crestere cu intreaga dotare necesara functionarii in conditi de bunastare. In concluzie: Ferma de locuri gaini ouatoare, apartinand SC. OVOEST SRL, aflata in functiune se compune din: 15 hale (H1 H11, H13 H16) destinate gainilor ouatoare, in sistem de crestere la sol, cu recuperarea dejectiilor cu banda transportoare. Capacitatea de adapostire gaini ouatoare / hala (max. 9 capete/m 2 ). 1 hala (H12) - punct colectare oua destinata colectarii si depozitarii oualor, 1 hala constructie noua cu functiune de depozit dejectii. Corp filtru sanitar si birouri administrative, Silozuri exterioare metalice pentru furaje, V= 19,6 t, cate 1 buc./hala, Filtru dezinfectator auto, cu solutie de lesie caustica ph=13 Camera de necropsie (amplasata in cadrul corpului filtru); Celula frigorifica pentru depozitare mortalitati, cu capacitatea de 40 m 3 ; Situatia propusa: Titularul propune promovarea unei investitii noi constand din: Montarea sistemelor de crestere in halele H1 H4 si H12; Reamenajarea halei H12 din colector oua in adapost pasari; Reabilitarea si modernizarea noului colector de oua ; Extinderea utilitatilor la noul colector de oua ;

4 4 Montarea a patru uscatoare de dejectii cu L= 80 m; b= 4 m ; h=9 m vor face obiectul unei alte documentatii. Dupa echiparea si popularea halelor H1 H4 si H12, capacitatea fermei se va majora cu locuri, adica capacitatea maxima va deveni de locuri. Halele nou echipate vor utiliza utilitatile existente in ferma de gaini ouatoare SC OVOEST SRL. Localitatea Boldur se afla situata in partea centrala a judetului Timis, la D=8 km de municipiul Lugoj, in bazinul hidrografic al r.timis. In zona supusa investigatiei si pe un perimetru de 1000 m fata de amplasament, nu exista arii protejate sau de interes deosebit pentru conservarea naturii. Bilantul suprafetelor : Suprafata totala: S total = m 2 -din care: Suprafata construita: Sc= m 2 Suprafata cai de acces S= m 2 Suprafata spatii verzi S= m 2 Inventar coordonate STEREO' 70 Nr. pct X Y Lucrari proiectate : Sistemul de crestere al gainilor ouatoare: Cresterea pasarilor se va face prin procedeul la sol, asigurandu-se o densitate de cazare de 9 gaini/m 2, conform Ordinului 136/16 iunie 2006 modificat, privind Norma sanitara veterinara referitor la standardele minime pentru protectia

5 5 gainilor ouatoare, emis de Autoritatea Nationala Sanitar Veterinara si Siguranta Alimentelor. Suprafata utila a unei hale este de 1968,22 m 2 / hala. Modulele metalice sunt prevazute la fiecare nivel cu: 2 linii de furajare suspendate cu hranitoare lineare/nivel, front furajare asigurat 10 cm/pasare ; linie de adapare cu cupe/nivel (asigurat 10 gaini/cupa); cuibare de grup asigurand 1 m 2 din spatiul de cuib pentru maxim 120 ; instalatii de microclimat : 10 ventilatoare de cate m 3 /h, geamuri mobile pentru admisie aer, prevazute cu plase antipasare ; calculator pentru reglarea automata a parametrilor de microclimat, actionarea sistemului de ventilatie, asigurarea consumului de apa ; 2 benzi pentru colectare si transport oua/nivel ; benzi pentru colectare si transport dejectii amplasate sub fiecare nivel ; corpuri de iluminat de tip bara cu LED uri ; siloz, V=19,6 t/buc pentru alimentarea linilor de furajare din hale Popularea halelor destinate gainilor ouatoare se face cu pasari in varsta de 120 de zile, provenite din puicute din rase selectate genetic ca ouatoare. Un ciclu de productie dureaza cca. (12 15) luni. Se apreciaza un ciclu/an. Hranirea gainilor se face in ficare hala prin intermediul liniei de furajare cu snec, suspendata prevazuta cu hranitoare lineare, unde se asigura cel putin 10 cm front furajare/pasare si care sunt alimentate cu hrana din silozurile exterioare. Fiecare hala va dispune de cate 1 siloz metalc (total 16 buc/ferma), montate in exterior, avand Ø = 2.50 m, h = 5.00 m, V= 19.6 t pentru depozitarea furajelor. Furajele provin din FNC-ul propriu propus in alta locatie. Incarcarea silozurilor se face pneumatic, pe la partea superioara printr-o legatura etansa, astfel incat sa se evite risipa de furaje si mai ales rapandirea pulberilor in atmosfera. Adaparea pasarilor se face din sursa proprie prin intermediul liniei de adapare continue astfel dimensionata incat sa asigure un front de adapare de cel putin 2,5 cm/pasare.pe fiecare nivel al modulului metalic exista o linie de adapare cu cupe ce asigura adaparea a 10 gaini/cupa. Cuibarele sunt de grup asigurandu-se 1 m 2 din spatiul de cuib pentru maxim 120 de gaini. In sistemul utilizat, crestere in sistem integrat la sol, pasarile se pot misca liber in interiorul halei si intre nivele. Distanta libera intre niveluri este cuprinsa intre 45 si 55 cm, gratarele fiind usor inclinate cu o panta max. de 12%

6 6 In hala se vor monta 3 randuri de sisteme integrate, cu trei nivele etajate de crestere a gainilor ouatoare. Sub fiecare sistem integrat exista o banda de colectare si transport dejectii. De asemenea fiecare nivel este dotat cu 2 linii de furajare, o linie de adapare si 2 benzi de colectare si transport oua. Colectarea oualor se face cu 2 benzi de oua/nivel. Ouale se colecteaza la capatul halei de unde sunt preluate si transportate automat de o banda transportoare exterioara cu lant, montata suprateran si inchisa spre un spatiu destinat colectarii si depozitarii oualor. Incalzirea halelor Halele destinate gaini ouatoare nu se incalzesc. La toate intrarile in hala, in exterior, se vor prevedea filtre dezinfectoare pentru incaltaminte. Instalatia de iluminat Se realizaeaza artificial cu ajutorul unor corpuri de iluminat de tip bara cu LEDuri, economice, putere de 5,5 W. La capatul halelor unde se afla benzile de oua si cele de colectare dejectii, iluminatul se asigura cu corpuri fluorescente cu putere de 2x58 W. Tabloul de comanda electrica Racordul de alimentare cu energie electrica se face de la LEA 20 KV existent in zona, cu post de transformare propriu, 20/0.4KV KVA. Microclimatul Aerul viciat din hale este exhaustat cu ajutorul ventilatoarelor montate intr-un perete frontal, cate 10 buc/hala, avand urmatoarele caracteristici : P=0.75 kw, debit aer m 3 /h. Pornirea si oprirea instalatiei de ventilatie este comandata automat functie de temperatura din hala. Ventilatoarele sunt prevazute a se monta in peretele frontal, iar golurile prin care se asigura admisia aerului proaspat sunt amplasate pe pereti longitudinal, protejate cu clapeta mobila. Miscarea maselor de aer in interiorul halei contribuie si la uscarea dejectiilor cazute pe banzile colectoare de sub sistemul integrat etajat cu 3 niveluri. Managementul dejectiilor Din adaposturi, dejectiile cazute pe benzile colectate - transportatoare existente sub fiecare nivel sunt transferate la capatul halei pe o alta banda transportoare, exterioara, montata in canal betonat, pozitionat transversal pe capatul halelor. Dejectiile uscate sunt descarcate direct in remorca auto si sunt

7 7 transportate la depozitare in hala destinata depozitarii si conditionarii dejectiilor. In baza contractului de vanzare-cumparare nr.7/ , incheiat cu EUROAGRICOOP COPERATIVA AGRICOLA dejectiile uscate sunt comercializate. Igienizarea adaposturilor Se va executa la sfarsitul unui ciclu de productie. Durata unui ciclu in cazul gainilor ouatoare este de (12 15) luni, iar la pui durata unui ciclu este de 17 saptamani, adica 120 zile. Vidul sanitar dureaza 21 zile dupa fiecare ciclu. Spalarea se va realiza progresiv, pe grupuri de cate trei hale, deci se poate considera in medie un ciclu/an la gaini si 2.5 cicluri la pui. Pe reteaua de alimentare cu apa sunt montate stuturi Ø=2 ; q=2,5 1/s, la care se racordeaza furtunul de spalare. Spalarea se va face cu un aparat mobil tip Karcher, cu jet sub presiune, utilizandu-se detergenti biodegradabili. Apele uzate rezultate dupa spalare vor fi evacuate in base colectoare, betonate, V=2.0 m 3, propuse cate una pentru doua adaposturi apropiate sau una/hala acolo unde halele sunt distantate, in total 11 base. Din aceste base apa uzata va fi vidanjata si evacuata in 2 bazine de stocare ape de spalare, V=(15+20) m 3. Gestionarea mortalitatilor Ferma dispune de un container frigorific, V=40 m 3 amplasat in spatele constructiei filtru sanitar unde este amenajata si camera de necropsie. Mortalitatile vor fi incinerate la SC PRO AIR CLEAN SRL. Apele de spalare din spatiile de ecarisaj se vor colecta separat intr-un bazin vidanjabil, V=2.0m 3. Asistenta sanitar-veterinara Asistenta veterinara este asigurata de catre firme specializate, in baza contractului de prestari servicii nr.125/ incheiat cu cab. dr. Burcea Fl. Filtrul dezinfector auto se afla amplasat la intrarea in ferma, este realizat sub forma unei cuve din beton, cu adancimea de 20 cm, in care se va folosi pentru dezinfectarea rotilor masinilor, solutie de lesie caustica ph=13. Reamenajarea halei H12 din colector de oua in adapost de gaini ouatoare: Hala H12 este identica din punct de vedere constructiv cu celelalte hale adaposturi pasari. Este realizata din prefabricate portante din beton armat, dispuse vertical, cu lungimea de 3.00 m, inaltimea de 3.00 m si grosimea de 18 cm, cu termoizolatie interioara din polistiren expandat cu grosimea de 6 cm, fara stalpi din BA, cu acoperis din elementele prefabricate din beton armat

8 8 precomprimat de tip ECP(p), dispuse transversal, cu termohidroizolatie din polistiren expandat cu grosimea de 6 cm si membrana bituminoasa. Fiecare panou prefabricat are cate un gol de fereastra in partea superioara de 0.70 x 0.50 m, prin care se va asigura admisia de aer proaspat in hale si in care se vor monta clapete reglabile comandate centralizat, automatizat. Frontoanele sunt realizate din zidarie din corpuri ceramice cu stalpi, grinzi si monolitizari din BA. Pardoseala este din beton brut cu grosimea de 15 cm, peste care s-a realizat o suprabetonare cu grosimea de 10 cm, sclivisita. Fundatiile sunt izolate, prefabricate, in cazul stalpilor si grinzi de fundatie din BA, pentru sustinerea inchiderilor. Acoperisul este realizat din elemente prefabricate din beton armat precomprimat de tip ECP(Π), cu lungimea de 12 m. si latimea de 1.00 m, dispuse transversal, cu termohidroizolatie din polistiren expandat cu grosimea de 6 cm si membrana bituminoasa. Dimensiunile interioare ale halei H12, dupa eliminarea peretilor despartitori realizati din elemente usoare pentru compartimentare ca si collector de oua, sunt de x m. Inaltime libera a halei este de 3.26 m. Dupa eliberarea spatiului, hala va fi echipata ca adapost pentru gaini ouatoare, adica se vor monta 3 randuri de module metalice cu trei niveluri fiecare echipate cu liniile functionale necesare unui adapost de pasari. Hala H12 este racordata la utilitatile existente in ferma. Reabilitarea si modernizarea noului colector de oua ; Colectorul de oua pentru ferma SC OVOEST SRL se va muta in cladirea C5, actualmente reabilitata din punct de vedere constructiv, dar fara o functiune. Constructia C5 existenta, cu dimensiunile exterioare de 30,43 x 9.26 x h 3.45 m, este realizata din cadre transversale si longitudinale cu stalpi si grinzi prefabricate din beton armat, cu inchideri si frontoane din zidarie din caramida si partial panouri b.a, cu acoperis din elemente prefabricate din beton armat precomprimat de tip ECP m, dispuse transversal, cu termohidroizolatie din polistiren expandat cu grosimea de 5 cm. si membrana bituminoasa. Fundatiile sunt izolate, de tip pahar si grinzi de fundatie. Pardoseala, beton simplu, grosime 15 cm, sclivisit, gresie ceramica. Spatiul interior este impartit in doua incaperi mari, prima cu suprafata de mp, este destinata colectarii si paletizarii oualor, in interior fiind amplasate cele 2 masini de colectare MOBA - MOPACK 100, mutate din hala H12. Ouale colectate din halele de productie cu ajutorul celor 2 benzi transportoare sunt verificate vizual de catre personalul de desevire, sunt eliminate sparturile iar masinile au rolul de a pune automat ouale in cofraje speciale din material plastic (de uz intern) si care imediat sunt paletizate. In acest spatiu nu se realizeaza sortarea oualor.

9 9 Al doilea spatiu cu suprafata de mp, este destinat depozitarii temporare a oualor in cofraje, pe paleti, pe durata a cateva ore, pana la realizarea unei cantitati optime, ce poate fi preluata de o masina izoterma si transportate la Colectorul de oua central, amplasat in alta incinta alaturata si unde ouale vor fi sortate, inscriptionate si ambalate in vederea expedierii si comercializarii lor In aceasta incapere, prin intermediul unor aparate de aer conditionat, (mutate din hala H12), se asigura o temperatura interioara de max. 15ºC. In perioada rece, incalzirea spatiului de productie si prepararea apei calde se va face prin intermediul a doua centrale termice murale si a unor suflante cu aer cald (mutate deasemenea din hala H12). In aceasta cladire exista un grup sanitar amenajat pentru uzul curent, dotat cu wc, chiuveta, dus. Angajati, in numar de 4-5 persoane, vor utiliza atat la intrarea cat si la iesirea din schimb, filtrul sanitar si vestiarul de la intrarea in ferma. Drumuri in incinta Intrarea in obiectiv se face din DJ 592 Timisoara - Buzias, prin DC 141 la D=150 m. Caile de acces interioare sunt existente, betonate si asigura accesul spre constructiile aflate in incinta fermei. Accesul in hale se face numai pietonal, prin corpul filtru sanitar prevazut cu cabina dus. Lucrari edilitare existente: Obiectivul dispune de gospodarie proprie de apa, constand din : captare apa din foraj de adancime ; statie de tratare a ape; retea de distributie apa potabila ; retea inelara de incendiu; retea interioara de canalizare ; bazin betonat si impermeabilizat, V util =40 m 3, pentru stocare ape de spalare hale; bazin de etans vidanjabil, V util =10 m 3, deserveste filtrul sanitar ; bazin etans vidanjabil, V=2.0 m 3, deserveste camera de necropsie si containerul frigorific ; Echiparea si popularea celor 5 hale (H1-H4 si H12) nu necesita extinderea retelelor edilitare. Organizarea de santier Lucrarile de montaj a sistemelor integrate de crestere la sol, precum si liniile aferente se desfasoara in interiorul halelor si vor fi aprovizionate treptat pe masura ce sunt puse in opera de catre echipe

10 10 specializate in acest gen de lucrari. Ferma dispune de grup social dotat conform cerintelor sanitar-veterinare in vigoare. In aceasta situatie, organizarea de santier se reduce numai la transport muncitori la si de la locul de munca si asigurarea unui spatiu de depozitare truse scule, unelte, aparate diverse care se poate face in spatiul liber din halele unde se executa montajul. ETAPELE DESFASURARII PROIECTULUI : -montaj echipamente -functionare 4 luni nedeterminata, Constructia Investitia se preconizeaza sa inceapa in anului 2016 si sa fie pusa in functiune in maxim 4 luni de la inceperea lucrarilor de executie. La realizarea investitiei, executia lucrarilor de montaj se va face de catre un antreprenor specializat in acest tip de lucrari. Se va respecta aplicarea proiectului si a prevederilor din caietul de sarcini. Functionarea Dupa realizarea investitiei si popularea halelor, tehnologia de crestere aplicata va corespunde normelor europene sanitare si sanitar veterinare referitoare la bunastarea pasarilor conform cu prevederile BAT. Demontarea Investitia propusa se refera la confectii metalice compuse din module de mici dimensiuni, usoar de montat in pozitia asezat pe podea si fixare prin imbulonare.la nevoie sunt usor de demontat. Dezafectare / inchidere / post inchidere La incetarea activitatii cu impact asupra mediului este obligatoriu solicitarea si obtinerea avizului de mediu conform legislatiei de mediu in vigoare. In cazul aparitiei necesitatii de inchidere a fermei, se vor parcurge urmatoarele etape : -depopularea fermei ; -igienizarea spatiilor ; -punerea in conservare sau dezafectarea principalelor instalatii tehnologice ;

11 11 -valorificarea dejectiilor prin golirea totala si igienizarea spatiului de depozitare ; -gestionarea finala a deseurilor si a ambalajelor utilizate ; Durata etapei de functionare este nelimitata, investitorul nu a planificat o perioada determinata pentru functionare. Monitorizarea post inchidere Dupa incetarea activitatii, conform etapelor prezentate, se va monitoriza pe o perioada de un an, amplasamentul pe care s-a desfasurat activitatea. Monitorizarea se va face in conformitate cu planul de monitorizare prezentat in cap. MONITORIZARE. Informatii privind productia care se va realize si resursele folosite: Tabelul nr.1.1 Productia Resurse folosite in scopul asigurarii productiei Activitate zootehnica Cantitatea anuala Denumirea Cantitatea Furnizor Cresterea pasarilor Gaini capete En. electrica kwh ENEL Apa m 3 /an ABAB GPL l SISTEMGAZ Informatii privind materii prime si despre substantele sau preparatele chimice Spalarea adaposturilor se va face la sfarsitul unui ciclu de productie cu ajutorul echipamentelor de mare presiune tip Karcher si se vor utiliza numai detergenti biodegradabili. Substante tip ddd se vor utiliza conform legislatiei sanitare si sanitar veterinare in vigoare, 1 l dezinfectant /m 3 adapost, numai in perioada de vid sanitar. Informatii despre poluarea fizica si biologica generata de activitate Tabelul 1.3 a fost alcatuit pe baza informatiilor statistice existente, tinind seama ca faza referitoare la pregatirea hranei, considerata ca principala sursa de zogomot, se desfasoara in spatii inchise, in alta locatie. Activitatea propusa nu va duce la o marire semificativa a circulatiei in zona, intrucit alimentarea silozurilor cu hrana se va face saptamanal, iar evacuarea si imprastierea slamului se va face in sezon, 2-4 zile. Transporturile se fac cu viteza redusa, pe drumurile de exploatare existente, cu evitarea localitatiilor.

12 Zgomot Tipul poluarii Nr.surse de poluare Poluarea mxima permisa (limita max.admisa ptr.om si mediu) Poluare de fond Pe zona obiectivului Pe zona de protectie /restrictie aferente obiectivului, Fara masuri de eliminare Cu impleme Masuri de eliminare/reducere a poluarii 12 Zgomotele continue pot contribui la nivelurile de zgomot din ferma ceea ce poate fi considerat ca sursa de zgomot cu intensitate variabila sau surse intermitente. Nivelul de zgomot degajat de la ferma este o contributie a mai multor zgomote rezultat din activitatiile desfasurate, corelat cu durata.combinatia diferita de activitati poate conduce la diferite niveluri de zgomote. Zgomotele de fond variaza peste o perioada de 24 ore ca rezultat al schimbarii activitatilor in zonele rurale care in timpul zilei ajunge la 42 db dar poate scade si sub 30 db in orele devreme ale diminetii. Sursele de zgomot din ferma de crestere a pasarilor sunt asociate cu: lotul de pasari nr. de adăposturi eliminare slam de dejectii Tabelul 1.3. Sursa de poluare Poluare calculata produsa de activitate si masuri de eliminare/reducere Pe zone rezidentiale, de recreeere sau alte zone protejate cu luarea in considerare a poluarii de fond Cresterea pasarilor db 42 db 65 db Informatii despre documentele/reglementarile existente privind amenajarea teritoriala in zona amplasamentului SC OVOEST SRL detine certificatul de urbanism nr.9/ emis de catre Unitatea Administrativ Teritoriala Comuna Boldur in baza documentatiei de urbanism nr.2391/2011, faza PATJ aprobata prin Hotararea Consiliului Judetean Timis nr.198/2013. Obiectivul propus se incadreaza in PUG Boldur.

13 13 Conform extras CF. nr ; ; ; Boldur, suprafata totala, S= m 2. In prezent, amplasamentul studiat se prezinta ca o ferma de gaini ouatoare, in functiune, situate la limita intravilanului. Terenul are stabilitate generala asigurata, fara denivelari insemnate. Ansamblul de ferme este existent si este amplasat la limita intravilanului localitatii Boldur, jud. Timis, la D=1,0 km fata de ultima gospodarie din comuna, la D=6.0 km fata de R. Timis si la D=70 km fata de frontiera. Accesul in obiectiv se poate face din DJ 592 Timisoara Buzias - Lugoj, prin DC 141, la distanta D=150 m. In zona supusa investigatiei si pe un perimetru de 1000 m fata de amplasament, nu exista arii protejate sau de interes deosebit pentru conservarea naturii. Vecinatati: -nord : SC EUROVO ROMANIA SRL ; -sud : teren liber ; -est : Dc 141; teren agricol ; -vest : HCn 772 la limita proprietatii, teren agricol ; 2.PROCESE TEHNOLOGICE 2.1 Procese tehnologice de productie Structura animalelor : Capacitatea totala : = capete, Tip animal Gaini ouatoare Greutatea kg Nr. animale de acelas tip Nr. cicluri/an Nr.zile/an Tipul adapostului /365 (11+5) hale Fazele principale ale activitatii : Depopularea adaposturilor la sfarsitul ciclului ; Vidul sanitar in halele de gaini; Popularea halele de gaini ouatoare ; Asigurarea furajarii, adapari si a conditiilor de microclimat ; Asigurarea sanatatii pasarilor ;

14 14 Comercializare dejectii ; Mijloacele de transport se vor inchiriate de la firme specializate. Lucrarile de dezinfectie, dezinsectie si deratizare se vor incredinta firmelor autorizate in acest gen de lucrari si care vor gestiona substantele chimice utilizate, precum si recipienti contaminati. Hranirea Hrana administrata este uscata si provine din fabrica de nutreturi combinate proprie, bazata pe retete diversificate pe categorii de varsta. Hrănirea se face,, la discretie cu ajutorul a doua linii de hranire pe fiecare nivel. Stocarea hranei se face in 5 silozuri exterioare, aferente H1-H4 si H12, V total/ ferma =16 x 19.6 t/buc Alimentarea silozurilor se face odata pe saptamana. Mijloacele de transport hrana sunt dotate cu un furtun special care se cupleaza etans la partea superioara a silozurilor pentru a se evita imprastierea pulberilor in atmosfera si risipa de hrana. Adaparea se face din sursa propie, prin retea de distributie inelara, prin intermediul liniei de adapare existenta la fiecare nivel. Conform BAT, cantitatea si consumul de furaje alocate este un factor important in determinarea cantitatii de dejectii produs, compozitia chimica si structua psihologica. Astfel furajarea devine un factor important in performantele de mediu. Emisiile dintr-o ferma sunt predominant relatate la procesele metabolice ale pasarilor. Urmatoarele doua procese sunt considerate esentiale : digestia enzimatica a furajelor in tractul gastro-intestinal absorbtia nutrientelor din tractul gastro-intestinal Structura retetelor utilizate pentru hrana este : 65% cereale (porumb, grau, orz) 25% cereale proteice(soia, floarea soarelui) 10% carbonat de calciu; 10% tarate vitamine saruri, etc; Pasarile trebuie sa fie alimentate doar cu furaje ecologice, certificate.

15 15 Alimentele sa fie produse fara substante chimice si sa nu provina de la plante modificate genetic. Compoziţia hranei în amino-acizi se bazează pe conceptul de proteină ideală pentru speciile relevante. Cu acest concept de proteină ideală, nivelele necesare de amino-acizi sunt determinate prin indicarea nivelului de lizină şi legătura dintre alţi amino-acizi cu nivelul curent al lizinei din hrană. Nivelele indicative de hrănire pentru diferite specii de păsări sunt prezentate în tabelul urmator: Specia de păsări Găini ouătoare Ciclu Rata de conversie a hranei 1 15 luni ) Nivel de hrănire (kg/pasăre/ciclu) (funcţie de producţie) Cantitatea în kg/loc de pasăre/an (în timpul producerii de ouă) 1) FCR = rata de conversie a hranei 2) FCR kg hrană per kg ouă, nivele ridicate în sisteme bazate pe aşternuturi Compararea necesarului de hrana cu prevederile BAT: Specia de pasari Nivel hrana in ferma Nivel hrana conform BAT Kg/loc/an Kg/loc/an Gaini ouatoare Încercările au arătat deasemeni că este posibil a se reduce nivelul proteic în hrană cu până la 20 % pentru toate categoriile, rezultând o scăderea în excreţia de azot cu până la 20 % fără nici o aptitudine tehnică specifică. Cu toate acestea, este necesar a se adăuga patru amino acizi esenţiali (lizină, methionine, threonine şi tryptophane) pentru a preveni reducerea nivelului de creştere. Ele sunt rezumate în BAT, Tabelul 4.9.

16 16 Parametri Efect produs de 1 % reducere a proteinei din dietă (%) Diete cu conţinut redus de proteine Efect cumulativ frecvent (%) Cel mai bun efect cumulativ (%) Total azot excretat Conţinut amoniac în mixtura de dejecţii ph mixtură de dejecţii puncte 1 punct Emisie amoniac în aer Consum de apă (ad libitum) Volum mixtură de dejecţii - 2 la la Tabelul 4.9: Centralizarea efectulului reducerii proteinei din dietă şi utilizarea dietelor cu conţinut scăzut de proteine asupra excreţiei de azot şi emisiei de amoniac Conţinutul redus de proteină în alimentaţie reduce deasemeni emisia de componente mirositoare ca H 2 S. Contribuţia măsurilor de hrănire la reducerea emisiilor din sistemele de adăposturi pentru pasari variază cu un număr de factori, cum ar fi temperatura aerului în interiorul adăpostului, umiditatea, viteza aerului (rata de ventilaţie) şi aria suprafeţei ocupate cu dejectii. Asemenea diete reduc deasemeni consumul de apă pentru animale. Aceasta conduce la economisirea apei şi la un volum de excretie mai scăzut pentru manipulat. Cu un conţinut de materie uscată mai ridicat, mixtura de dejecţii poate deasemeni câştiga în valoare, în termeni referitori la calitate ei de fertilizare. Efecte asupra mediului: Alimentaţia cu un conţinut scăzut de proteine fortificată cu amino acizi după cum s-a arătat în încercările discutate mai sus nu a afectat creşterea, conversia hranei sau retenţia de azot. Colectarea si evacuarea dejectiilor: In adaposturi: Colectarea dejectiilor se face cu ajutorul benzilor transportatoare amplasate sub fiecare nivel. La capatul halei este montata in canal betonat o banda transportatoare transversala care preia dejectiile uscate din hala si le

17 17 descarca in remorca. Ca o masura de reducere a emisiilor in aer, benzile de transport dejectii sunt acoperite In incinta: Dejectiile sunt depozitate temporar in hala de depozitare dejectii existenta in ferma si care dispune de suprafata betonata, S=1200 m 2 si de doua platforme exterioare betonate si acoperite cu copertine. Hala de dejectii este acoperita, compartimentata cu pereti rezistenti din beton armat si inchisa perimetral, pe 2/3 din inaltime cu ziduri din beton armat pentru a se evita imprastierea dejectiilor pe sol. De aici, dejectiile sunt comercializate in baza contractului de vanzarecumparae nr. nr.7/ , incheiat cu EUROAGRICOOP COPERATIVA AGRICOLA. Valorile limita ale parametrilor relevanti (consum de apa si energie, poluanti in aer si apa, generarea deseurilor) atinsi prin tehnicile propuse si prin cele mai bune tehnici disponibile Parametru (unitatea de masura) Tehnici alternative propuse de titular Valori limita Prin cele mai bune tehnici disponibile Tabelul nr.2.1. Conform celor mai bune practici de mediu Apa mediu l/cap/zi 0,328 l/cap/zi - En. electrica 0,062 kwh/cap/zi 0,062kwh/cap/zi - En.trmica 0,1017kwh/cap/zi 0,113kwh/cap/zi - Dejectii ( )kg/cap/zi 0,0357kg/cap/zi - Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular sunt similare cu cele mai bune tehnici disponibile, deoarce se folosesc tehnologii utilizate in mod curent si in tarile comunitatii europene. 2.2.Activitati de dezafectare Pentru implementarea proiectului propus sunt necesare lucrari de dezafectare a peretilor interiori realizati din elemente usoare de rigips numai in hala H12 care in prezent are functiunea de colector oua. Fazele de realizare a obiectivului includ: -dezafectarea peretilor despartitori din interiorul halei H12; -organizarea de santier ;

18 18 -realizarea obiectivului in conformitate cu documentatia tehnica elaborata; -instalarea echipanentelor din dotare; -popularea fermei; 3.DESEURI 3.1.Generarea deseurilor Tipuri si cantitati de deseuri rezultate din activitatea de constructie : -deseuri din constructii, (rigips) se refoloseste sau se valorifica ; -deseuri metalice, G=500 kg, se valorifica prin firme specializate ; Tipuri de deseuri rezultate din activitate la capacitatea maxima a fermei de capete: Nr. Crt. Cod deseu conf. HG 856/ * * Denumire deseu Cadavre pasari Cantitati anuale ( t) 35 tone/ an (estimat) Periculozitate, conf. Anexei 4 din Legea 211/2011 Nepericulos Deşeuri menajere 1,022 t/an Nepericulos Ambalaje cartoane de la medicamen te Ambalaje vaccinuri, flacoane Obiecte intepatoare (ace ) In fermele de gaini ouatoare nu se administreaza medicamente Nu rezulta Nu rezulta Nepericulos Periculos Periculos Stocare Se depoziteaza temporar in camera frigorifica existenta pe amplasament ul fermei Se colectează în containere Se depoziteaza temporar in loc special amenajat Depozitare temporara in loc special amenajat Se depoziteaza temporar in loc special amenajat Gestiunea deseurilor Valorificar e - - Se predau la societati specializate autorizate - Eliminare Incinerate la societati specializate autorizate. Deponeul autorizat - Se predau la societati specializate autorizate. Se predau la societati specializate autorizate

19 19 Nr. Crt. Cod deseu conf. HG 856/2002 Denumire deseu Cantitati anuale ( t) Periculozitate, conf. Anexei 4 din Legea 211/2011 Stocare Gestiunea deseurilor Valorificar e Eliminare Ambalaje plastic 12 buc bidoane 10 l/buc; 5 buc bidoane 25 l/buc Nepericulos Se depoziteaza temporar in loc special amenajat Se predau la societati specializate autorizate Nota: Din ferma de gaini ouatoare, capacitate capete Boldur, nu rezulta deseuri sanitare. Conform BAT, cantitatea anuala de dejectii variaza in functie de categoria de pasari, continutul de nutrienti din furaje si sistemul de adapare aplicat, precum si in raport de stadiile de productie cu procesul tipic de metabolism. Se redau mai jos nivelurile raportate si estimate la productia zilnica si anuala a dejectii, comparativ cu BAT, tabela 3.26 : Specia Dejectii conf. BAT Dejectii uscate provenite din ferma kg/cap/zi kg/cap/an kg/cap/zi kg/cap/an Pasari Productia maxima de dejectii, estimata pentru ferma cu circuit inchis, comparativ cu BAT : Categoria Numar de Productie conf. BAT Productie din ferma pasari t/an t/an Gaini ouatoare Compozitia chimica a dejectiilor : Cantitatea de dejectii rezultata la nivel de ferma dupa popularea halelor H1-H45 si H12 este de 3795 t/an. Se reda mai jos compozitia chimica a dejectiilor de pasare conform datelor detinute de catre titular :

20 20 Masa uscata % ph N total % P % K 2 O % CaO % MgO % Ferma , Mortalitati (cod ) In ferma se lucreaza in general cu animale sanatoase si tinere, aflate sub o continua supraveghere veterinara. Se apreciaza ca in cazul cel mai defavorabil, ar putea exista mortalitati la 8% din efectivul total, adica 35 t/an, care vor fi incinerate in incineratorul ecologic al SC ALVI SERV SRL. In ferma este in functiune un container frigorific, V=40 m 3 unde se vor depozita mortalitatile pana la incinerare, astfel incat factori de mediu sa nu fie afectati. 4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURILE DE REDUCERE A ACESTORA Metoda utilizata in evaluarea impactului este metoda grafica Rojanschi de evaluare globala a efectelor activitatii asupra calitatii ecosistemelor. Fiecarui factor de mediu posibil afectat i s-a acordat o nota de bonitate apreciata in functie de gradul de poluare potential. Indicele de poluare globala se obtine prin raportul dintre suprafetele reprezentand grafic starea ideala si starea reala a factorilor de mediu. Valorile obtinute indica sugestiv calitatea mediului in zona supusa impactului de viitoarea investitie analizata in conformitate cu punctele prezentate in studiul de impact. Atunci cand valoarea indicelui de poluare globala este: I PG =1 -mediul natural neafectat de activitatea umana 1<I PG <2 -mediul supus activitatii umane in limite admisibile 2<I PG <3 -mediul supus activitatii umane, care provoaca fenomene de disconfort formelor de viata 3<I PG <4 -mediul afectat de activitatea umana provocand tulburari formelor de viata 4<I PG <6 -mediul grav afectat de activitatea umana I PG >6 -mediul degradat, impropriu formelor de viata

21 21 Nota de bonitate acordata in urma evaluarii impactului asupra factorului de mediu apa este : a) In perioada de executie a lucrarilor : Lucrarile se vor realizea in interiorul halelor care dispun de o pardosea betonata. Se considera ca pe perioada de realizare a investitiei nu se produc ape reziduale. In privinta apei potabile, aceasta este asigurata de catre antreprenor din surse autorizate in recipienti speciali sau se utilizeaza sursa de apa potabila existenta in ferma. In aceste conditii pentru acest factor s-a acordat nota 10. b)in timpul functionarii obiectivului : In perioada de activitate, pentru apa potabila se vor asigura conditiile de protectie prevazute prin legislatia sanitara. In schimb, desi imbunatatirea tehnicilor de crestere a pasarilor poate conduce la eliminarea surselor potentiale de poluare, exista posibilitatea poluarii accidentale a apelor de suprafata si subterane, motiv pentru care s-a acordat nota 9. Nota de bonitate acordata in urma evaluarii impactului asupra factorului de mediu aer este : a)in timpul executiei lucrarilor : Constructiile sunt existente se vor executa lucrari de montaj in interior. Se apreciaza ca aerul nu se polueaza-nota 10 b)in timpul functionarii Avand in vedere urmatoarele elemente; -distanta fata de zona de locuinte; -cantitatile relativ reduse de poluanti rezultati; -lipsa poluantilor cu toxicitate ridicata; -valorile maxime ale concentratiilor poluantilor, situate sub valorile maxime admise, se regasesc in zona surselor de poluare; Se considera ca riscul potential pentru sanatatea populatiei este nesemificativ, iar factorul de mediu aer este afectat in limite admisibile-nota 8

22 22 Nota de bonitate acordata in urma evaluarii impactului asupra factorului de mediu sol-subsol este : a)in timpul executiei lucrarilor Accidental pot apare pierderi de carburanti de la utilaje si mijloace de transport utilizate. Aceste pierderi sunt nesemificative cantitativ si se pot inlatura fara a avea efecte nedorite asupra calitatii solului-nota 9. b)in timpul functionarii Cu toate masurile de siguranta considerate-nota de bonitate 8 Nota de bonitate acordata in urma evaluarii impactului asupra factorului de mediu asezari umane este : a) In timpul executiei lucrarilor Amplasamentul studiat se afla situat izolat fata de zonele rezidentiale si ponderea lucrarilor se desfasoara in interiorul halelor astfel ca factorul de mediu asezari umane nu este afectat, ba chiar este utilizata forta de munca locala-nota 10. b)in timpul functionarii Se urmareste armonizarea proiectului cu factorii de mediu posibil a fi afectati in asa fel incat viitoarele activitati antropice sa asigure o dezvoltare durabila a zonei-nota 9. Calculul indicilor de poluare globala Calculul indicilor de poluare globala prin metoda Rojanski sunt prezentati in plansele din anexate. S-a luat in considerare atat impactul produs asupra mediului in timpul executiei lucrarilor de constructie, cat si dupa intrarea in functiune a investitiei luate in studiu. Impactul prognozat se situeaza in clasa 1-2 (zona mediana): mediul supus efectului uman in limite admisibile. In continuare se prezinta o analiza detaliata a influientei punerii in functiune a obiectivului asupra fiecarui factor de mediu.

23 APA Conditiile hidrologice ale amplasamentului: Hidrologia este reprezentata din principalul curs de apa, raul Timis care are directia de curgere E-V, situat in partea de nord a zonei interesate. In zona pe directia E-V se afla pr. Timisana cu afluentul sau de stanga pr. Cherastau. Directia de curgere a apei subterane in zona este SE-NV, fluxul subteran fiind drenat de pr. Timisana. Nivelurile piezometrice predominante sunt: N p =0,00-3,00 m N p =3,00-5,00 m Panta hidraulica este redusa, I=1,0-1,2 Structura acvifera este reprezentata prin orizontul freatic (mica adancime) si complexul acvifer de adancime. Freaticul este cantonat in apropierea suprafetei morfologice -3,0 (4,0) m cu grosimi variabile intre 5-20 m, mai mari in sectorul aluvionar al r. Timis si reduse apre zona de terasa. Granulometric stratul acvifer este alcatuit din nisipuri grosiere, pietrisuri si bolovanisuri in bazinul Timisului, iar spre extremitati este mai putin grosier alcatuit din nisipuri medii-grosiere cu elementede pietris. Potentialul acvifer este foarte mare in apropierea r. Timis q>5,0 l/s/m si scade spre zona de terasa q~2,0 l/s/m. In cadrul structurii acvifere de adancime sub cota de -60 m se dezvolta strate acvifere constituite din nisipuri fine-medii pe alocuri cu pietris mic si nisip mare pana la adancimea de 110 m, in continuare apar strate cu granulometrii fine slab argiloase, pe alocuri presate. In partea de S, spre Sinersig, la diferite adancimi in complexul argilonisipos se dezvolta strate de carbune (lignit). Acviferul de adancime este constituit din cca 5-6 strate pana la adancimea de 180 m si cca 10 strate pana la adancimea de -300 m. Grosimea stratelor acvifere este variabila de la 1,5 m pana la 8,0 m. Apa cantonata in structura acvifera de adancime are un puternic caracter ascensional: N p =1,0-5,0 m. In anumite situatii unele strate sunt arteziene (zona Racovita). Potentialul acvifer mediu in zona este q=1,0 l/s/m. Caracteristicile hidrogeologice: Debit specific: q=0,5-1,6 l/s/m Coeficient de permeabilitate k f =4-8 m/zi Raza de influenta R= m Transmisivitatea T= m 2 /zi Debit de exploatare q expl =5-8 l/s

24 24 ALIMENTAREA CU APA : In ferma de gaini ouatoare Boldur, apartinand S.C. OVOEST S.R.L. se utilizeaza doar apa prelevata din subteran, din 2 foraje de adancime, astfel: F2 situat in incinta fermei de gaini ouatoare, SC OVOEST SRL avand H 2 =150 m, Ø=225 mm, echipat cu pompa submersibila tip PEDROLLO 4SR15/13 avind caracteristicele : Q 2 =16 m 3 /h, P 2 =4 kw; H=47 mca; F3 situat in incinta Centrului de colectare oua, avand H 3 = 150 m, Ø=225 mm, echipat cu pompa submersibila tip PEDROLLO 4SR15/18 cu urmatoarele caracteristici: Q 3 =18 m 3 /h, P 3 =5,5 kw, H 3 =55 mca Gospodaria de apa dispune de un bazin de inmagazinare, V=120 m 3 pentru compensare zilnica si care va asigura si rezerva intangibila de incendiu. a) Necesarul de apa pe perioada realizarii constructiilor : La realizarea obiectivului, numarul mediu scriptic va fi de 20 muncitori, in regim de 12 h/zi ; 5 zile/saptamina. Necesarul de apa s-a determinat pe baza STAS 1478/90 Alimentare cu apa la constructii civile si industriale-instalatii sanitare Necesarul de apa pentru nevoile igienico-sanitare ale angajatilor : Q zi med =k p xk s x(n 1 xq 1 + n 2 xq 2 )x10-3 (m 3 /zi) unde: k p =1,1 coeficient de spor pentru pierderi de apa; k s =1,02 coeficient de spor pentru nevoile proprii ale sistemului; n 1 +n 2 =21 numarul total de persoane angajate; n 1 =1 numarul personal TESA n 2 =20 numarul de muncitori; q 1 =30 l norma medie de consum pe om zi, conf.stas 1478/90,tab.4 q 2 =60 l norma medie de consum pe om zi, ptr. intr. ind. proces teh. gr.ii Q zi med ==1,1x1,02x(1x30 l/pers +20 pers.x60 l/pers)x10-3 Q zimed =1.38 m 3 /zi Q zi max =1,2xQ zi med =1,2x1.38 m 3 /zi=1.66 m 3 /zi Q orar max =1/12x2.8xQ zi max =1/12x2.8x1.66 m 3 /zi=0.39 m 3 /h (0,032) l/s (0,038) l/s (0,108 l/s) Volumul total de apa din foraj, necesar pentru consum igienico-sanitar V=Q zi mediu x90 zile =1.38 m 3 /zi x 90 zile =124 m 3 /an.

25 25 Apa se utilizeaza pentru: satisfacerea necesitatilor igienico-sanitare ale salariatilor si intretinerea curateniei in cladirea filtrului sanitar; apa de baut pentru pasari, spalarea halelor, spalarea camerei frigorifice spalarea camerei de necropsiere Gospodaria proprie de apa consta din : captare apa din doua foraje de adancime (F2 si F3) echipate cu pompe submersibile tip PEDROLLO ; retea de distributie apa potabila; reteaua de distributie consta din filtru, reglaj de presiune, conducte din polietilena. Reteaua exterioara de apa este realizata in sistem inelar, din teava de polietilena de inalta densitate, PED, SDR 17, PN10, cu diametrul 160x6,6 mm ; L=300 m. Pe aceasta retea sunt montati si hidranti de incendiu. Managementul apei uzate tehnologice canalizarea menajera aferenta camerei frigorifice si a camerei de necropsiere realizata din teava PVC-KG, cu diametrul 160 mm; L=50 m. bazin etans vidanjabil, V =2 m 3, care va deservi zona camerei de necropsie si a camerei frigorifice, bazin de stocare apa murdara rezultata de la spalare hale, V=40 m 3 bazin etans vidanjabil, V=5 m 3 care va deservi platforma depozitului de dejectii, Managementul apei uzate menajere, canalizarea aferenta grupurilor sanitare realizata din teava PVC-KG, cu diametrul 160 mm; L=50 m. bazin etans vidanjabil, V util =10 m 3, va deservi filtrul sanitar, bazin etans vidanjabil, V util =5 m 3, va deservi colectorul de oua, Apa captata din subteran se trateaza pentru corectarea indicatorilor: amoniu, fier si mangan. Statia de tratare are capacitatea de 10 m 3 /h se compune din elemente separate si se realizeaza urmatoarele faze: 1.Clorinare primara scopul principal al acestei etape este de a elimina amoniul, fierul si manganul din apa (reactie cu hipoclorit de sodiu 12%), de oxidare a substantelor organice, precum si realizarea dezinfectiei primare. Echipamentul de clorinare este un echipament automat avand reglaj automat al dozei de clor in functie de valoarea debitului de apa. Astfel injectia de clor se va

26 26 realiza la intrarea apei in bazinul de reactie/stocare unde se va definitiva reactia cu clorul a diversilor poluanti (amoniac, fier, mangan, subst. organice, etc). 2. Pompare de proces are ca scop preluarea apei din bazinul de reactie/stocare si asigurarea presiunii de lucru necesare in urmatoarele etape de tratare. 3. Filtrare multimedia scopul acestei este etape este de a obtine o apa cu caracteristici fizico-chimice si organo-leptice ridicate. Acesta etapa este realizata cu ajutorul unor filtre multimedia: un filtru automat cu pat filtrant catalitic si un filtru automat cu pat de carbune activ. Filtrul automat cu pat filtrant catalitic este destinat retinerii din apa a fierului si manganului oxidat, precum si a suspensiilor solide care dau turbiditate apei de tipul: nisip, mal, rugina, etc. Filtrul cu pat din carbune activ este destinat indepartarii compusilor secundari ai reactiei cu clorul, indepartarii fierului, substantelor organice si clorului rezidual (nereactionat) din apa, precum si pentru imbunatatirea culorii, gustului si mirosului apei. 4. Post sterilizare scopul acestei etape este dezinfectia de siguranta a apei prin introducerea dozei de marcaj de clor (max. 0,5 mg/l clor rezidual) inainte de a fi trimisa in reteaua de distributie. Acest lucru se realizeaza cu ajutorul unei pompe dozatoare care introduce clor lichid in apa in functie de valoarea clorului rezidual analizat cu ajutorul unei celule de masurare si a unui controler. Spalarea filtrelor automate se va face cu apa provenita din rezervorul de reactie. Spalarea inversa se face cu ajutorul unei pompe centrifuge de suprafata care are urmatorii parametrii de functionare: Q = 10 mc/h, p = min. 2.5 bari. De asemenea apa necesara spalarii inverse poate fi asigurata si din reteau a interna a statie de tratare (provenita din conducta de distributie a apai catre consumatori). Determinarea necesarului de apa pentru ferma : b) Necesarul de apa pentru fermei de gaini capacitate capete in perioada de functionare: Stabilirea consumului de apa pentru nevoi igienico-sanitare ale salariatilor : Nota : Pentru functionarea fermei cu capete in plus fata de cele autorizate, nu se majoreaza numarul de angajati si nu se modifica regimul de lucru. Stabilirea consumului de apa pentru nevoi igienico-sanitare si igienizare spatii s-a efectuat in baza prevederilor STAS 1343/1/91 "Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa de alimentare" si STAS 1478/90,, Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale" Program lucru: 1sch x 8h/zi x 365 zile/an

27 27 Q zi mediu = k p x k s x (n 1 xq 1 + n 2 xq 2 +Sxq 3 )x10-3 (m 3 /zi) unde: k p = 1,1 coeficient de spor pentru pierderi de apa; k s = 1,02 coeficient de spor pentru nevoile proprii ale sistemului; n 1 +n 2 =14 numarul total de persoane angajate; n 1 = 2 numarul personal TESA n 2 =12 numarul de muncitori; q 1 =301 norma medie de consum pe om zi, conf.stas 1478/90, tab.4 q 2 =60l norma medie de consum pe om zi, conf. STAS 1478/90,tab.4 q 3 =0,2l/m 2 norma medie de consum pentru igenizare spatii sediu; S =282 m 2 suprafata spalata; Q zi med =1,1x1,02x(12 persx60 l/pers+2persx30 l/pers+282 m 2 x0,2 l/m 2 )x10-3 Q zimed =0.94 m 3 /zi (0,033 l/s) Q zi max =1,2xQ zi med =1,2x0.94 m 3 /zi=1.13 m 3 /zi (0,039 l/s) Q orar max =1/8x2.8xQ zi max =1/8x2.8x1.13 m 3 /zi=0.40 m 3 /h (0,111 l/s) Volumul total de apa necesar pentru consum igienico-sanitar si intretinere suprafete : V total =Q zi mediu x365 zile =0.94 m 3 /zi x 365 zile =343 m 3 /an. Stabilirea consumului de apa de baut pentru pasari : Procesul de crestere necesita apa pentru adaparea pasarilor. Adaparea se face printr-un sistem, care asigura permanent prezenta apei la dispozitie, fara a se face risipa de apa. Sistemul de crestere utilizat este liber la sol, tehnica BAT. Consumul de apa este corelat cu temperatura si cu consumul de hrana. Si consumul de hrana este corelat cu temperatura. La temperatura confortabila pentru pasari, de C, pasarile beua in medie dublu fata de cat mananca. Raportul se schimba odata cu cresterea temperaturii deoarece consuma mai putina hrana si beau mai multa apa. Din datele detinute de catre beneficiar, norma de consum (media ponderata) este: Apa de baut pentru capete : q = 278 l/zi/1000 capete N = capete x 0,278 l/zi x10-3 =39,29 m 3 /zi Volumul de apa necesar pentru apa de baut la pasari : Q zi med. =K s x K p x N = 1,05 x 1,02 x 39,29 = 42,08 m 3 /zi (0,487 l/s) Q zi max = K zi x Q zi med. = 1,2 x 42,08 = 50,50 m 3 /zi (0,584 l/s) Q orar max = 1/24 x Ko x Q zi max = 1/24 x 2,8 x 50,50 = 5,89 m 3 /h (1,636 l/s)

28 28 V total =Q zi mediu x 365 zile = 42,08 m 3 /zi x 365 zile = m 3 /an. Apa de baut pentru capacitatea maxima de capete q = 278 l/zi/1000 capete N = capete x 0,278 l/zi x10-3 =122,69 m 3 /zi Volumul de apa necesar pentru apa de baut la pasari : Q zi med. =K s x K p x N = 1,05 x 1,02 x 122,69 = 131,40 m 3 /zi Q zi max = K zi x Q zi med. = 1,2 x131,40 = 157,68 m 3 /zi Q orar max = 1/24 x Ko x Q zi max = 1/24 x 2,8 x 157,68 =18,40 m 3 /h (1.034 l/s) (1.241 l/s) (5,111 l/s) V total =Q zi mediu x 365 zile = 131,40 m 3 /zi x 365 zile = m 3 /an. Comparatia consumului de apa cu prevederile BAT : Conform BAT, table 3.13, consumul de apa este exprimat in l/kg de hrana si depinde de : Varsta si greutatea in viu a animalului Sanatatea animalului Stadiul de productie Conditiile climaterice Hrana si structura hranei Media nivelelor consumului de apă conform BAT: Specia de păsări Raport mediu apă/hrană (litri /kg) Consum de apă/ ciclu (l/cap/ciclu) Consum de apă anual (l/loc pasăre/an) Găini ouatoare (funcţie de producţie) (producţie ouă) Tabel comparativ privind necesarul de apa pentru consum biologic al pasarilor: Specia de pasari Consum apa conform BAT Consum apa ferma (l/zi/1000 capete) l/zi/1000 capete Gaini ouatoare