SISTEME DE ACHIZIłIE ŞI DISTRIBUIRE DE DATE

Transcript

1 SISTEME DE ACHIZIłIE ŞI DISTIBIE DE DATE Subiecte 51 GeneralităŃi 5 Convertoare numeric-analogice cu reńea - 53 Convertoare analog-numerice directe 531 CAN paralel 53 CAN serie-paralel 533 CAN cu aproimańii succesive 54 CAN indirecte - CAN cu dublă integrare 55 Sisteme de achizińii de date 56 Sisteme de distribuńie a datelor Evaluare: 1 ăspunsuri la întrebările şi problemele finale DiscuŃie pe tema: Alegerea unui sistem de achizińii de date 51 GeneralităŃi Etinderea măsurărilor numerice este legată de creşterea acurateńei în măsurare, cât şi de posibilităńile de prelucrare numerică a semnalelor şi a fost posibilă în urma progreselor înregistrate în tehnica de realizare a circuitelor integrate şi a tehnicii de calcul, care oferă: - creşterea compleităńii şi fiabilităńii circuitelor; - realizarea unor componente cu parametri foarte apropiańi (pentru rezistenńe, diferenńe mai mici de 1%, pentru condensatoare, diferenńe mai mici de 0,1%, iar pentru tranzistoarele bipolare, diferenńe ale tensiunilor bază-emitor mai mici de 1 mv etc); - măsurarea timpului (a frecvenńei), cu o incertitudine de ordinul etc Măsurările numerice depind de eşantionare şi cuantizare - procedee de prelucrare a semnalelor prezentate în Modulul 1 - concluziile eritoare la aceste procedee aplicându-se în totalitate, atât pentru realizarea unor acurateńi ridicate, cât şi pentru reconstituirea semnalelor măsurate În figura 51 este prezentată caracteristica de transfer statică şi erorile caracteristice ale unui cuantizor a) - ideal şi b) - real, de unde rezultă următoarele tipuri de erori: - eroare de decalaj (off-set), de natură aditivă (caracteristica 1); - eroarea de proporńionalitate (amplificare), cu caracter multiplicativ (caracteristica ); - eroarea de neliniaritate (caracteristica 3) Pentru asigurarea monotoniei funcńiei de transfer este necesar ca eroarea de neliniaritate să fie mai mică decât o cuantă Se constată că eroarea de cuantizare nu este corelată cu semnalul, are o distribuńie de probabilitate uniformă în cazul ideal, de la care se abate din cauza erorilor prezentate anterior 58

2 e Caracteristica ideală 1 3 Fig 51 Caracteristica de transfer statică şi eroarea de cuantizare În măsurările numerice informańia se prezintă, de obicei, în formă binară sau un cod binar (BCD, complementul lui doi sau unu etc) Dispozitivul care realizează conversia unei mărimi analogice într-un număr sau invers, se numeşte convertor Convertorul analog-numeric (CAN) transformă informańia analogică într-un număr, în timp ce convertorul numeric-analogic (CNA) transformă un număr într-un semnal analogic proporńional cu numărul considerat Forma caracteristicii de transfer statică este similară cu cea a cuantizorului atât pentru convertoarele analognumerice cât şi pentru cele numeric-analogice În continuare, se presupune că numărul N<1, este reprezentat în cod binar: n 1 n i 1 + a + + a n = ai i= 1 N = a, (51) unde bitul de ordinul i a i 0,1, iar semnalul analogic reprezintă, în afara altor precizări, o tensiune electrică; a 1 - reprezintă bitul cel mai semnificativ (engleză - most significant bit - MSB), iar a n - bitul cel mai puńin semnificativ (engl - least significant bit - LSB) Prin urmare, pentru convertoare, vom avea o relańie de forma: = N (5) i unde este o tensiune de erinńă dată Convertoarele pot fi: directe, dacă transformarea se face fără mărimi intermediare, sau indirecte, în caz contrar, ca mărimi intermediare folosindu-se frecvenńa sau timpul După modul de transmitere a informańiei numerice, convertoarele pot fi de tip paralel sau serie, primele fiind rapide şi complee, în timp ce ultimele sunt mai simple şi mai lente 59

3 Principalele caracteristici ale convertoarelor sunt: a) Gama dinamică reprezentată prin numărul de niveluri de discretizare (cuante) sau numărul de bińi; b) Viteza sau timpul de conversie; c) AcurateŃea absolută prin care se compară valoarea reală obńinută la ieşire cu cea teoretică sau acurateńea relativă care depinde de neliniaritate, fără să includă eroarea de amplificare sau de decalaj O caracteristică care Ńine seama de regimurile tranzitorii ce apar în timpul comutărilor la schimbarea de cod, o reprezintă aparińia unor impulsuri scurte (glitch), care au energia maimă aproimativ la jumătatea domeniului de conversie (comutarea ) Din ce cauză măsurările numerice sunt legate de procesul de eşantionare şi cuantizare? Cum se eplică erorile care apar în cazul caracteristicii de transfer reală? puteńi să le identificańi în cazul balanńei? Ce importanńă practică au caracteristicile convertoarelor? 5 Convertoare numeric-analogice cu reńea - O reńea rezistivă în scară are schema electrică prezentată în figura 5, căreia i se impun următoarele condińii: - rezistenńa văzută în fiecare nod spre dreapta să fie ; - raportul de divizare a curentului din fiecare nod să fie n I I/4 I/8 I/ I/4 I/8 Fig 5 eńea rezistivă în scară Dacă se impune condińia ca în fiecare nod curentul injectat să fie divizat cu (n = ), rezultă 1 = şi =, obńinându-se reńeaua rezistivă - Proprietatea acestei reńele, de a diviza cu curentul ce intră în fiecare nod, se foloseşte la realizarea CNA cu reńea -, a cărui schemă de principiu este prezentată în figura 53 Presupunând AO ideal, conectat în regim inversor, rezultă că borna inversoare M reprezintă un punct de masă virtual Prin urmare, indiferent de pozińia cheilor K i, rezistenńele sunt conectate la masă Valoarea tensiunii de ieşire se poate deduce uşor, curenńii injectańi prin comutatoare regăsindu-se în rezistenńa din reacńie: e k1 r = k + r k + + n n r = r n i= 1 k i i (53) 60

4 I I/ I/4 I/ n-1 I/ n 1 3 n-1 n r I/ K 1 I/4 K I/8 K 3 I/ n-1 K n I/ n K n M + AO e Fig 53 CNA cu reńea - AcurateŃea realizată de acest convertor este superioară altor variante de CNA deoarece foloseşte doar două valori ale rezistenńelor - şi, iar comutatoarele conectate la potenńial scăzut se înseriază la aceeaşi rezistenńă Pentru viteze mari de lucru este necesar ca rezistenńele reńelei să fie de valoare redusă Cât este rezistenńa de intrare în reńeaua -? dar curentul absorbit de la sursa de tensiune de alimentare? Cum se asigură echipotenńialitatea pentru terminalele inferioare ale rezistenńelor la CNA cu reńea -? Cum se poate realiza acest convertor folosind o singură valoare a rezistenńei? 53 Convertoare analog-numerice directe 531 CAN paralel La convertoarele analog-numerice de tip paralel valorile bińilor corespunzători reprezentării numerice se obńin simultan prin compararea instantanee a tensiunii măsurate cu tensiunile corespunzătoare fiecărui nivel de discretizare Schema de principiu a CAN paralel este prezentată în figura 54 Tensiunea de erinńă se aplică unui divizor rezistiv format din n+1 rezistoare, ceea ce permite aplicarea la intrarea inversoare a fiecărui comparator, a unei tensiuni: i i r = =, (54) r ( n + 1 ) n +1 i cu care se compară simultan tensiunea necunoscută În funcńie de mărimea acestei tensiuni ( < r ), un număr de comparatoare, începând cu C 1 vor fi în stare"1", dacă > i, în timp ce începând cu C i+1 vor fi în stare "0" Această informańie este decodificată în cod binar de către decodor Pentru n bińi sunt necesare n +1 comparatoare De eemplu, pentru 8 bińi sunt necesare 57 61

5 comparatoare, iar pentru 10 bińi comparatoare, ceea ce presupune o compleitate deosebită a schemei convertorului r C 0 Semn depăşire C 1 C C n Decodor a 1 a a n-1 Fig 54 CAN paralel Viteza de conversie este limitată de timpul de propagare a tensiunii la comparatoare şi schema logică de decodare, obńinându-se frecvenńe de ordinul 80MHz (8 bińi) sau chiar 100MHz (6 bińi) CAN de tip paralel îşi găseşte aplicańii, cu precădere, atunci când se cer viteze foarte mari de lucru ca prelucrarea semnalelor video Creşterea numărului de bińi ai convertorului ridică probleme legate de rejecńia modului comun pentru comparatoarele bińilor cei mai semnificativi, cât şi ca urmare a creşterii puterii disipate pe capsulă Din cauza vitezei mari de lucru, CAN paralel nu necesită circuite de eşantionare şi memorare, conversia realizându-se practic instantaneu Cu ce mijloc de măsurare, din punctul de vedere al principiului, se poate compara CAN paralel? De ce este necesar blocul de semnalizare a depăşirii? Ce soluńie sugerańi să fie aplicată pentru ca tensiunea să fie aplicată fără întârzieri la toate comparatoarele? 53 CAN serie-paralel Deşi realizează viteze mari de lucru, CAN paralel este greu de realizat cu un număr mare de bińi O soluńie de reducere a numărului de comparatoare este oferită de CAN de tip serie-paralel (figura 55) τ _ A τ _ A CAN CNA CAN CNA Fig55 CAN de tip serie-paralel 6

6 CAN serie-paralel este compus din celule formate din perechi CAN paralel şi CNA de 4 bińi, conectate între ele printr-o schemă adecvată Conform figurii, semnalul este aplicat primului CAN paralel care realizează conversia primilor 4 bińi; aceşti 4 bińi sunt convertińi într-o tensiune de către CNA, tensiune care este aplicată, împreună cu tensiunea de intrare, unui bloc de diferenńă Tensiunea de intrare este aplicată prin intermediul unui circuit de întârziere τ, pentru a compensa eventualele întârzieri produse de propagare şi procesul de conversie Pentru a se putea folosi acelaşi tip de celulă, semnalul diferenńă este amplificat de către amplificatorul A cu 4 =16, după care este aplicat celulei următoare Trebuie remarcat faptul că pentru un convertor de 8 bińi sunt necesare 30 de comparatoare, comparativ cu 57 de comparatoare pentru un CAN paralel, evident cu o scădere a vitezei de conversie Este posibil ca celulele să conńină convertoare de 6 bińi? În această aplicańie, se poate folosi CNA cu reńea -? Ce se întâmplă dacă lipseşte circuitul de întârziere? De ce este necesară amplificarea semnalului diferenńă? Cum se poate eplica creşterea timpului de conversie în comparańie cu CAN paralel? 533 CAN cu aproimańii succesive CAN cu aproimańii succesive este cel mai răspândit tip de convertor în măsurările numerice datorită acurateńei ridicate şi a timpului de conversie scăzut Schema de principiu a convertorului este indicată în figura 56a, iar diagrama de tensiuni în figura 56b + C OP BLCT u 8V =6,3 V r =16 V 6V n= V 6,5V 6,5V 6,V 6,3V a a 1 a 3 a n 4V CNA a 1=0 a =1 a 3=1 a 4=0 a 5=0 a 6=0 a 7=1 a 8=1 t r a) b) Fig 56 a - CAN cu aproimańii succesive; b - Diagrama de tensiuni 63

7 La aparińia primului impuls de tact dat de oscilatorul pilot OP, sistemul de logică de comandă şi transfer, BLCT, activează bitul cel mai semnificativ - MSB, care produce la ieşirea CNA tensiunea CNA(1) =1/ r, cu care se compară ; dacă > CNA(1) ; a 1 - MSB, rămâne cu nivelul "1" logic şi "0" logic în caz contrar rmătorul impuls de tact activează cel de-al doilea bit, determinând la ieşirea acestuia tensiunea CNA() = (a ) r, cu care se compară din nou, unde a 1 este determinat din secvenńa anterioară În funcńie de ieşirea comparatorului, în BLCT se ia decizia eritoare la valoarea celui de-al doilea bit a Procesul continuă până la epuizarea tuturor bińilor corespunzători CNA AcurateŃea convertorului este dată de erorile CNA şi ale comparatorului C, timpul de conversie fiind proporńional cu numărul de bińi (T 0 =nt 0, unde T 0 reprezintă perioada semnalului de tact) În prezent se realizează CNA cu aproimańii succesive de 14 bińi ce realizează 10 5 conversii pe secundă AplicaŃie: Să se traseze diagrama temporală pentru secvenńa de măsurare a unui CAN cu aproimańii succesive de 8 bińi, care măsoară o tensiune =6,3 V, ştiind că tensiunea de erinńă a CNA eate de 16 V Care este valoarea lui N? SoluŃie: -După primul impuls de tact, N= , iar CNA = 1 = 8 >, de unde rezultă a 1 =0; - După cel de-al doilea impuls de tact, N= , iar CNA = = 4 <, de unde rezultă a =1; 4 - După cel de-al treilea impuls de tact, N= , iar CNA = = 6 <, de unde rezultă a 3 =1; După cel de-al patrulea impuls de tact, N= , iar CNA = = 7 >, de unde rezultă a 4 =0; etc Diagrama temporală este reprezentată în figura 56b, iar N= Convertoare analog-numerice indirecte 541 CAN cu dublă integrare Datorită acurateńei ridicate pe care poate asigura şi simplicităńii constructive, CAN cu dublă integrare este unul dintre cele mai utilizate CAN Schema CAN cu dublă integrare este prezentată în figura 57 64

8 u > 1 DC OP m + r - r K C 0 _ AO + C P N 1 T 0 T 1 T t a) b) Fig 57 a - CAN cu dubla integrare; b - Diagrama de tensiuni Procesul de conversie este realizat în minimum două etape: în prima etapă se închide comutatorul K şi se aplică la intrarea integratorului realizat cu amplificatorul operańional AO, tensiunea necunoscută continuă, o perioadă de timp T 0 În funcńie de polaritatea tensiunii care se obńine la ieşirea integratorului, generatorul secvenńei de măsurare comandă comutatorul K astfel încât tensiunea de erinńă să fie aplicată cu semn contrar fańă de (în acest mod se stabileşte şi polaritatea tensiunii de intrare) Condensatorul C 0 din integratorul Miller începe să se descarce liniar spre "0 V" cu o pantă constantă; trecerea prin zero este sesizată de comparatorul C Poarta logică P a fost deschisă la sfârşitul perioadei T 0 şi se blochează după un interval de timp T 1 de către comparator În acest interval de timp prin poartă au trecut spre numărătorul N un număr de N impulsuri furnizate de oscilatorul pilot CP Pentru perioada T 1 se poate scrie ( > 0): u c 0 1 = dt = T0 C, (55) C C 0 T iar pentru perioada T 1 : uc = dt = T0 + T1 = 0, (55) C C C de unde rezultă: 0 T + T T = T 1 T = T f 1 e N (57) Din relańia (57) se constată că numărul conńinut în numărător este proporńional cu tensiunea necunoscută şi este independent de elementele integratorului Conform acestui principiu de funcńionare, CAN cu dublă integrare efectuează o eşantionare periodică cu mediere care în 65

9 anumite condińii şi anume, dacă perioada de eşantionare este multiplu al perioadei semnalului perturbator, permite reducerea tensiunilor perturbatoare Aceste convertoare se folosesc numai pentru măsurarea tensiunilor continue şi realizează o acurateńe mai bună de ±0,1% Din ce cauză tensiunea de erinńă trebuie să fie de semn contrar fańă de tensiunea necunoscută? La acest CAN este necesară condińia? Ce condińii se impun stabilităńii frecvenńei oscilatorului pilot? dar acurateńea cu care sunt cunoscute componentele şi C? DemonstraŃi că dacă perioada de integrare a tensiunii necunoscute este multiplu al perioadei semnalului integrator, eroarea datorată acestuia este nulă Cum pot fi convertite numeric semnalele alternative? 55 Sisteme de achizińii de date În măsurări, cât şi în procesele de supraveghere, control şi reglare ale sistemelor automate este necesară preluarea unui volum mare de informańii de provenienńă diferită, precum şi stocarea, transmiterea şi prelucrarea acestora, în vederea luării unor decizii sau intervenńii efective Cea mai convenabilă formă de preluare, transmitere, stocare şi prelucrare a acestor informańii este cea numerică (digitală) Sistemele care îndeplinesc aceste funcńii se numesc sisteme de achizińii de date - SAD Ele pot fi clasificate după numărul de canale prin care se preiau informańiile în: a) SAD monocanal, unde se preia o singură informańie de la un măsurand; b) SAD multicanal, unde se preiau mai multe informańii de la mai mulńi măsuranzi După modul în care se face preluarea informańiei provenite din canale diferite, SAD multicanal se clasifică în: 1) SAD multicanal cu multipleare analogică, la care se face direct comutarea semnalelor analogice de la intrare; ) SAD multicanal cu multipleare numerică, pentru care comutarea semnalelor de intrare se face după ce acestea au fost convertite în formă numerică PerformanŃele ce trebuie să fie asigurate de sistemele de achizińii de date se eră la: acurateńea realizată, viteza de lucru, numărul de canale şi preńul de cost, obńinerea uneia dintre performanńe la un nivel ridicat făcându-se, de obicei, în detrimentul alteia Cel mai simplu sistem de achizińii de date este SAD monocanal a cărui schemă bloc este prezentată în figura 58 În principiu, orice voltmetru electronic numeric reprezintă un SAD monocanal 66

10 s(t) BC EM CAN I DC Fig 58 SAD monocanal Semnalul s(t), provenit de la măsurand în mod direct sau prin intermediul unui traductor, este aplicat unui bloc de condińionare a semnalului, BC care are rolul de a aduce nivelul semnalului de intrare în zona de lucru a CAN în vederea convertirii acestuia în formă numerică Prin urmare, în cadrul BC, se realizează o operańie de preprocesare a semnalului de intrare care poate fi: amplificare, atenuare, aare sau chiar prelucrări primare ale semnalului, cum ar fi: conversie, integrare, derivare, filtrare etc De la ieşirea blocului de condińionare, semnalul este aplicat unui circuit de eşantionare şi memorare, EM care are rolul de a preleva eşantioane din semnal şi a memora valoarea lor în vederea realizării conversiei numerice de către convertorul analog-numeric, CAN FrecvenŃa de eşantionare trebuie să fie astfel aleasă încât să fie îndeplinită condińia impusă de teorema eşantionării în vederea reconstituirii semnalului După convertirea semnalului în formă numerică, acesta se aplică unui circuit de interfańă I, prin care se comunică cu eteriorul Sincronizarea şi controlul asupra tuturor operańiilor care au loc în SAD se realizează cu ajutorul unui dispozitiv de comandă, DC care are rolul de a stabili modul de lucru al blocului de condińionare, momentele în care se face eşantionarea şi durata memorării, momentul la care începe conversia, respectiv, transmiterea datelor spre interfańă; dispozitivul de comandă poate comunica prin interfańă cu eteriorul pentru a primi sau a da comenzi suplimentare prin intermediul unei magistrale de date Pe baza schemei descrise mai sus pentru SAD monocanal se poate realiza un SAD multicanal cu multipleare numerică, având schema bloc din figura 59 Din figură rezultă că acest sistem de achizińii de date se obńine prin repetarea de n ori, corespunzător numărului de canale, a SAD monocanal, singurul element ce apare în plus fiind un multipleor numeric, MN care realizează şi funcńia de interfańare cu eteriorul; în acest caz creşte compleitatea dispozitivului de comandă deoarece acesta va avea rolul de a comanda un număr mult mai mare de elemente 67

11 s 1 (t) BC 1 EM 1 CAN 1 s n (t) BC n EM n CAN n MN D Multipleorul numeric este un bloc prevăzut cu comutatoare care au n intrări şi o singură ieşire, în cadrul lui realizându-se legătura de la una dintre intrări la ieşire, în funcńie de comanda dată de către dispozitivul de comandă Schema prezentată, deşi poate asigura performanńe optime, prezintă dezavantajul unui preń de cost etrem de ridicat, deoarece foloseşte un număr mare de blocuri (dintre toate blocurile componente, CAN are cel mai mare preń de cost) O schemă mai economică, care are performanńe mai reduse din punctul de vedere al vitezei de lucru şi al acurateńei este cea prezentată în figura 510, care reprezintă un sistem de achizińii de date cu multipleare analogică s 1 (t) s (t) Fig 59 SAD multicanal cu multipleare numerica s n (t) MA BC EM CAN I DC Fig 510 SAD multicanal cu multipleare analogică În cadrul acestei scheme, se realizează o multipleare analogică a semnalelor de la intrare cu ajutorul multipleorului analogic, MA În funcńie de comanda primită de la dispozitivul de comandă multipleorul analogic selectează unul dintre semnalele de la intrare şi-l 68

12 aplică unui SAD monocanal Deşi schema este cu mult mai economică decât cea precedentă, apar limitări datorate multipleorului analogic şi a convertorului analog-numeric, care afectează acurateńea şi în special, viteza de lucru a sistemului de achizińii de date EemplificaŃi, pentru diferite tipuri de semnale specifice procesului de măsurare, moduri de prelucrare în circuitul de condińionare Care este diferenńa între un multipleor analogic şi unul numeric? Din ce cauză la un SAD cu multipleare analogică scade banda de frecvenńe a semnalelor aplicate fiecărui canal, proporńional cu creşterea numărului de canale? 56 Sisteme de distribuńie a datelor Sistemele de distribuńie a datelor, SDD realizează operańia inversă achizińionării datelor; după prelucrarea informańiilor şi adoptarea unor decizii, datele numerice sunt transformate în semnale electrice (tensiuni), care se transmit spre locul de utilizare Schema bloc a unui SDD este prezentată în figura 511 T 1 CNA 1 s 1 (t) I+DC T n CNA n s n (t) Fig 511 Sistem de distribuńie a datelor După prelucrarea informańiilor şi luarea deciziilor, semnalele de comandă, în formă numerică, sunt transmise prin interfańă, unor registre tampon, T care au rolul de a memora datele numerice InterfaŃa are aici şi rolul unui dispozitiv de comandă care asigură încărcarea sau ştergerea conńinutului unui anumit registru, cât şi transmiterea informańiilor spre convertoarele numeric-analogice, CNA care transformă datele numerice în semnale analogice care sunt furnizate la bornele de ieşire ale SDD Care este rolul registrelor tampon? Ce legătură eistă între numărul de bińi ai CAN şi factorul de distorsiuni de neliniaritate a semnalului de ieşire? De cine este limitată frecvenńa maimă a semnalului de ieşire a unui SDD? 69

13 EZMAT Convertoarele analog-numerice transformă un semnal analogic într-un număr, iar convertoarele numericanalogice - un număr într-un semnal analogic FuncŃionarea CNA cu reńea - se bazează pe proprietatea reńelei - de a diviza cu doi curenńii care ies din fiecare nod CAN de tip paralel realizează comparańia simultană a tensiunii necunoscute cu o scară de tensiuni furnizată de un divizor de tensiune format din rezistenńe egale CAN de tip serie-paralel este format dintr-o serie de celule care conńin un CAN paralel şi un CNA, inclusiv schema de procesare a semnalelor de diferenńă în scopul simplificării constructive a CAN paralel, pentru acelaşi număr de bińi CAN cu aproimańii succesive realizează testarea fiecărui bit, începând cu cel mai semnificativ, urmând ca în blocul de decizie şi transfer să se stabilească valoarea fiecărui bit testat CAN cu dublă integrare realizează integrarea tensiunii necunoscute o perioadă de timp bine determinată, urmată de o descărcare a tensiunii de la bornele condensatorului din integrator, cu pantă constantă; intervalul de timp corespunzător descărcării, este proporńional cu tensiunea necunoscută Sistemele de achizińii de date, realizate în varianta monocanal sau cu mai multe canale, cu multipleare analogică sau numerică, au rolul de a prelua, procesa şi converti numeric semnalele care provin de la unul sau mai mulńi măsuranzi Sistemele de distribuńie a datelor servesc la transformarea datelor numerice în semnale analogice 70

14 Întrebări şi probleme 1 Cât este eroarea de cuantizare la CAN paralel, cu aproimańii succesive şi cu dublă integrare? DesenaŃi o schemă de decodor pentru un CAN paralel de 3 bińi 3 Dacă într-un SAD se foloseşte un CAN paralel, de ce nu mai este necesar circuitul de eşantionare şi memorare? 4 Din ce cauză la CAN serie-paralel se folosesc CAN de tip paralel şi nu alte tipuri de CAN? 5 Cât este timpul de conversie al CAN cu aproimańii succesive? 6 Să se determine rezultatul conversiei şi să se deseneze diagrama temporală pentru un CAN cu aproimańii succesive de 8 bińi, dacă =1,84 V, iar = 16 V 7 În ce s-ar transforma un CAN cu dublă integrare dacă se inversează locurile pentru sursa de tensiune necunoscută şi sursa de erinńă? 8 Cum trebuie să fie numărul conńinut în numărător, pentru ca eroarea de conversie a CAN cu dublă integrare să fie cât mai mică? 9 Care este rolul circuitului de eşantionare şi memorare întrun SAD? 10 EemplificaŃi câteva aplicańii practice ale SDD DiscuŃie pe tema: Alegerea unui sistem de achizińii de date - precizarea numărului de măsuranzi şi a caracteristicilor acestora - caracteristicile blocului de condińionare - tipul şi caracteristicile CAN - sistemul de multipleare - tipul SAD care corespunde aplicańiei 71