COMPANIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE. Centrul de Studii Tehnice și Informatică CESTRIN
|
|
- Δορκάς Κωνσταντίνου
- 7 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 COMPANIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE Centrul de Studii Tehnice și Informatică CESTRIN Prezentarea generică a activităților și dotării tehnice
2 CESTRIN este o unitate tehnică înființată la data de 5 mai 1991, integrată în Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere din România, implicată în toate fazele de administrare a autostrăzilor, drumurilor și lucrărilor de artă aferente, începând cu studiile de fezabilitate și de planificare pentru lucrările de infrastructura rutieră, continuând cu activitățile de concepție, întreținere, exploatare și terminând cu cele de asigurare a siguranței circulației și protecția mediului înconjurător. Membru Fondator Asociat al Forumului European al Laboratoarelor de Cercetare Rutiere; Membru al Asociației Profesionale Drumuri și Poduri România (APDP). Colaborareaza cu toate Universitățile Tehnice de profil din țară; Colaborareaza cu Consiliul Tehnic Permanent pentru Construcții (CTPC) Colaborareaza cu firme de proiectare, consultanță și execuție lucrări de drumuri; Studii și expertize, prognoze de trafic rutier; Gestionarea datelor de trafic la nivel național din 1955 până în prezent; Investigarea periodică a stării tehnice a rețelei de drumuri pentru prioritizarea lucrărilor folosind programe specifice de inventar și analiza pentru drumuri și poduri; Asimilarea și implementarea unor tehnologii rutiere performante; Asistenta tehnică la reabilitarea și modernizarea drumurilor prin laboratoarele CESTRIN; Evaluarea și emiterea de agremente tehnice pentru materiale, produse și tehnologii rutiere noi ( 263 agremente ); Coordonarea și elaborarea reglementarilor, standardelor, normativelor și instrucțiunilor tehnice în conformitate cu normele europene; Coordonarea activității de informatică; Toate activitățile CESTRIN sunt monitorizate printr-un sistem al Calității AQ-ISO 9001.
3 SECȚIA INSPECȚIA, EVALUAREA, ANALIZA ȘI MANAGEMENTUL REȚELEI RUTIERE
4 SECȚIA INSPECȚIA, EVALUAREA, ANALIZA ȘI MANAGEMENTUL REȚELEI RUTIERE Principalele activități Investigarea și expertizarea Starii Tehnice a rețelei rutiere folosind echipamente de mare randament din dotare; Controlul calității asupra execuției de drumuri noi și asupra modernizării celor Obiective existente; Perfectionarea și extinderea implementării sistemului de administrare a drumurilor (PMS) la intreaga rețea de drumuri naționale; Urmărirea performanțelor în exploatare ale îmbrăcăminților rutiere și ale diverselor tehnologii aplicate.
5 SECȚIA INSPECȚIA, EVALUAREA, ANALIZA ȘI MANAGEMENTUL REȚELEI RUTIERE Biroul Investigații Nedistructive a Sistemelor Rutiere (Capacitate Portantă) Pentru determinarea capacității portante la toate categoriile de drumuri, se folosesc Deflectometre cu Sarcină Dinamică (FWD/LWD), vizând: Organizare - determinarea stării tehnice a drumurilor, conform normativelor în vigoare; - verificarea capacității portante a structurilor rutiere; - dimensionarea straturilor de ranforsare, pentru structuri rutiere suple și semi-rigide; - controlul calității execuției în cazul drumurilor noi și asupra modernizării celor existente. - determinarea deflexiunii dinamice și a modulului de elasticitate (E) pentru pământuri, balast și nisipuri compactate. CESTRIN are în dotare un numar de trei echipamente pentru determinarea capacității portante a sistemelor rutiere: FWD PRIMA 2100 FWD MLY LWD PRIMA 100
6 SECȚIA INSPECȚIA, EVALUAREA, ANALIZA ȘI MANAGEMENTUL REȚELEI RUTIERE Biroul Investigarea Suprafețelor de Rulare a Drumurilor, Planeitate și Rugozitate Determinarea planeității drumului pentru toate categoriile de drumuri cu îmbrăcâminți bituminoase sau din beton de ciment se realizează cu ajutorul Analizoarelor de Profil Longitudinal Determinarea rugozității se realizează fie prin obținerea coeficientului de fricțiune longitudinal, ca raport între forța de răspuns a drumului asupra pneului și forța orizontală (echipament GRIPTESTER), fie prin măsurarea adâncimii macrotexturii suprafeței și exprimarea acesteia în coeficientul Inălțimii Petei de Nisip (echipamente HAWKEYE 1000 și HAWKEYE 2000) Organizare Datele determinate se utilizează la : - recepția drumurilor noi sau reabilitate, precum și a ranforsărilor și a straturilor de uzură; - controlul calității asupra execuției straturilor de bază, de legătură și de uzură; - determinarea stării tehnice a drumurilor, conform normativelor în vigoare; CESTRIN are în dotare trei echipamente pentru determinarea planeității drumurilor și trei echipamente care determină rugozitatea: HAWKEYE 2000 HAWKEYE 1000 ROUGHOMETER II GRIPTESTER MK2
7 SECȚIA INSPECȚIA, EVALUAREA, ANALIZA ȘI MANAGEMENTUL REȚELEI RUTIERE Biroul Managementul Îmbrăcăminților Rutiere (PMS) Sistemul de administrare al drumurilor (PMS) este un program informatic de management al drumurilor, care a fost implementat în țara noastră din anul 1997, prin Programul PHARE de Asistența Tehnică al Comunității Europene. La ora actuală, prin implementarea acestui program de către CESTRIN la nivel de Companie, România se poate alinia la standardele Comunității Europene privind administrarea drumurilor naționale Evaluarea stării de degradare a îmbrăcăminții rutiere se realizează cu ajutorul echipamentului DEGY. Organizare Evaluarea se aplică la drumuri cu structura suplă și semi-rigidă și poate fi folosită pentru: - determinarea stării tehnice a drumurilor, conform normativelor în vigoare; - urmărirea comportării în exploatare a sectoarelor experimentale de drum; - elaborarea de expertize tehnice. DEGY
8 SECȚIA INSPECȚIA, EVALUAREA, ANALIZA ȘI MANAGEMENTUL REȚELEI RUTIERE Biroul Analize și Elaborări Studii Tehnice Privind Sistemele Rutiere şi Revizuirea Normelor Tehnice Dimensionarea ranforsărilor complexelor rutiere pentru lucrări de intreținere, reabilitare și modernizare cu ajutorul programului de calcul RoSy Design, metoda analitică etc. Calculul valorilor de trafic pe baza datelor obținute la recensământul de circulație pentru dimensionarea sistemelor rutiere pe rețeaua de drumuri naționale; Prelucrarea, monitorizarea și gestionarea parametrilor stării tehnice a drumurilor (capacitate portantă, planeitate, rugozitate) și pregătirea fișierelor necesare importului în baza de date Visage. Organizare Programul de dimensionare RoSy calculează grosimea necesara de ranforsare, pe baza bazinului de deformație al complexului rutier, bazin obţinut prin aplicarea unei forţe echivalentă cu osia standard de 11.5t de către echipamentele FWD aflate în dotarea secției. Dimensionarea sistemelor rutiere cu ajutorul programului Calderom 2000 (Calcul analitic)
9 SECȚIA PODURI Domenii de activitate Inspecția podurilor în conformitate cu prevederile Instrucției AND nr. 522/2006 cu modificǎrile ulterioare pe întreaga rețea de drumuri din România: Monitorizarea evoluției stării tehnice a structurilor rutiere prin inspecții anuale, inspecții periodice detaliate, evaluarea stării tehnice în vederea menținerii rețelei naționale de poduri la un nivel de viabilitate corespunzǎtor; Urmărirea comportării în timp a structurilor prin inspecții tehnice și mǎsurǎtori în vederea stabilirii evoluției defectelor pe întreaga duratǎ de viațǎ podurilor. Investigații nedistructive și semi-nedistructive cu echipamentele din dotare specifice încercǎrilor la podurile rutiere pentru a fi puse la dispoziția CNAIR sau pentru expertize solicitate de terți: Studii privind metodele moderne pentru încercarea statică și dinamică a podurilor de șosea și cercetări teoretice și experimentale privind comportarea în timp a betonului și armăturii din structura podurilor existente în exploatare în parteneriat cu facultățile de construcții din țarǎ; Măsurători specifice pentru verificarea execuției lucrărilor de intervenție la podurile noi sau reabilitate, propuse în vederea efectuǎrii recepției la terminarea lucrǎrilor. Dezvoltarea, implementarea și coordonarea la nivel național a sistemului de management al podurilor (Bridge Management System BMS): Optimizarea și prioritizarea lucrărilor de reparații pentru poduri pe drumurile naționale propuse pentru reabilitare, în vederea alocării fondurilor necesare; Analize tehnice și prioritizarea lucrărilor de întreținere sau reabilitare a podurilor; Elaborarea strategiilor de reabilitare și întreținere a podurilor de pe rețeaua de drumuri din Romania; Elaborarea de studii și agremente tehnice pentru produse, procedee/tehnologii și echipamente din domeniul podurilor și altor lucrări de artă; Controlul tehnic, monitorizarea și implementarea proiectelor cu finanțare externă.
10 SECȚIA PODURI Inspecții vizuale detaliate la podurile rutiere Efectuarea de inspecții tehnice conform Instrucției de stabilire a stării tehnice a podurilor AND cu modificǎrile ulterioare. Pregǎtirea inspecțiilor: întocmirea planului de inspecții pe baza datelor din bazele de date existente pentru atenţia sporită asupra aspectelor delicate constatate anterior. Identificarea degradărilor aparente la podurile rutiere conform AND Identificarea tipurilor de lucrări de întreţinere şi reparații pentru podurile rutiere conform AND şi CD , precum şi a lucrărilor de consolidare conform NP Evaluarea cantităților de lucrari pentru remedierea defectelor constatate. Întocmirea fişelor de constatare pentru podurile la care se constată deficienţe majore în urma inspecţiilor vizuale de stabilire a stării tehnice. GPS pentru poziționare GIS poduri Telemetru cu laser Echipamente Determinarea in situ a pozițiilor kilometrice exacte a podurilor cu ajutorul GPS pentru identificarea facilǎ pe teren a acestora și întocmirea pe baza datelor culese a unor hǎrți de tip GIS. Măsurarea distanțelor, suprafețelor și volumelor pentru înregistrarea caracteristicilor geometrice și a cantităților de lucrări de intervenție. Truse de inspecţie a podurilor.
11 SECȚIA PODURI Inspecții speciale la poduri Echipament pentru inspecţia podurilor cu platformă de lucru aeriană Inspector de poduri MOOG Echipamente
12 SECȚIA PODURI Investigații nedistructive la structuri din beton In vederea realizării investigațiilor nedistructive la structurile din beton se utilizează următoarele echipamente: Sclerometru digital, betonoscop digital si pahometru digital Rezistența la compresiune a betonului se determină prin metoda nedistructivă combinată conform SR EN :2013, SR EN :2004, SR EN 13791:2007, NP și C partea a II-a capitolele 6, 7, 8 și 9. Evaluarea adâncimii coroziunii în beton cauzată de acțiunea agresivǎ a mediului. Evaluarea deschiderii, adâncimii fisurilor și a crăpăturilor în structurile de beton. Estimarea grosimii stratului de acoperire de beton. Estimarea și înregistrarea diametrelor armǎturilor. Betonoscop digital Sclerometru digital Pahometru digital
13 SECȚIA PODURI Investigații nedistructive și semi-nedistructive pentru determinarea calitǎții materialelor utilizate la podurile rutiere Determinarea omogenităţii şi integrităţii piloţilor de beton cu dispozitivul Cross Hole Ultrasonic Monitor (CHUM) prin metoda carotajului sonic conform AND Determinarea integrităţii piloţilor din beton cu dispozitivul Pile Echo Tester (PET) prin metoda standardizată de încercări cu deformaţii mici conform AND Echipamente Determinarea aderenţei membranelor hidroizolatoare şi a protecţiilor anticorozive prin metoda seminedistructivă prin smulgere de pe suprafaţă conform AND
14 SECȚIA PODURI Investigații nedistructive pentru mǎsurarea caracteristicilor structurii sub trafic și a dinamicii albiei Determinarea săgeţii maxime a suprastructurilor de poduri aflate sub încărcări statice sau dinamice cu ajutorul flexigrafului cu laser; Evaluarea capacităţii portante reziduale pe modele reale, cu aparatură modernă şi pe baza încărcărilor induse de traficul rutier real. Echipamente Determinarea configuraţiei albiei în zona podurilor conform AND
15 SECȚIA PODURI Alte investigații nedistructive: testare caracteristici mediu Decibelmetru pentru mǎsurarea poluǎrii sonore provenitǎ din traficul rutier. Echipamente Fotometru pentru mǎsurarea disturbǎrilor luminoase provenite din traficul rutier în mediul înconjurǎtor. Tester portabil de poluare cu accesorii pentru testarea poluǎrii aerului în zona drumului.
16 SECȚIA PODURI Sistemul de management al podurilor (Bridge Management System BMS) Modulul Inspecţie şi Inventar: date referitoare la elementele podurilor şi caracteristicile lor fizice şi geometrice, precum şi toate elementele specifice inspecţiei; Modulul Analiză: reprezentări grafice ale podurilor analizate, de pe întreaga rețea de drumuri naționale și autostrăzi, în funcţie de vârstă, lungime, schemă statică şi suprafaţa tablierului; evoluţia indicilor în funcţie de Ist, clasa şi indicele de urgenţă al calităţii pentru fiecare pod în parte; Prioritizarea podurilor în funcţie de urgenţa de intervenţie dată de starea tehnică constatată în urma inspecţiei; Modulul Strategii. Software
17 LABORATORUL DE DRUMURI Prezentare generală Statut Acreditat RENAR certificat de acreditare nr. LI 220 /2014 valabil până în Autorizat Inspecţia de Stat în Construcţii - autorizaţia nr. 2504/2012, valabilă până în Domeniu de activitate Încercări de laborator conform standardelor europene implementate pentru : bitumuri, bitumuri modificate, emulsii bituminoase, mixturi asfaltice, agregate, filere, pamânturi, marcaje rutiere si materiale componente ale marcajelor rutiere Obiective Studii și încercări de laborator pentru asimilarea și implementarea unor noi materiale si tehnologii rutiere, performante; Verificarea calității materialelor folosite la execuția lucrărilor de reabilitare și modernizare a drumurilor naţionale, autostrăzilor si sectoarelor experimentale. Verificarea calității marcajelor rutiere orizontale si verticale - indicatoarelor rutiere Studii si elaborarea de agremente tehnice pentru produse, procedee/tehnologii si echipamente din domeniul drumurilor Respectarea prevederilor standardelor europene in domeniu pentru incercarile realizate si echipamentele utilizate in cadrul Laboratorului Realizări Încercări de laborator pentru atestarea conformității produselor utilizate in domeniul rutier; Verificarea calitatii materialelor utilizate la Autostrada București-Pitești, București-Constanța, Autostrada Transilvania, București-Arad; Verifcarea calitatii materialelor utilizate la lucrarile de reabilitare a drumurilor nationale; Elaborare norme tehnice specifice domeniului rutier; Verificări ale marcajelor rutiere aplicate pe drumuri nationale si autostrazi; verifcarea materialelor componente ale marcajelor rutiere (vopsea, termoplastic, plastic aplicat la rece, microbile de sticla)
18 LABORATORUL DE DRUMURI Dotari specifice
19 LABORATORUL DE DRUMURI Lista incercari Nr. Standard sau normă care Profil Denumire încercare crt. stabileşte cum se face încercarea 1.* MD Determinarea punctului de rupere Fraass (bitum) SR EN 12593: * MD Determinarea punctului de înmuiere. Metoda cu inel si bila (bitum) SR EN 1427: * MD Determinarea ductilităţii (bitum) STAS * MD Determinarea penetraţiei cu ac (bitum) SR EN 1426: * MD Determinarea densităţii şi greutăţii specifice.metoda picnometrului cu dop capilar (bitum) STAS 35-81; SR EN A1: * MD Determinarea rezistenţei la întărire sub efectul căldurii şi aerului. Metoda RTFOT (bitum) SR EN : MD Determinarea continutului de parafine (bitum) SR EN : * MD Determinarea vâscozităţii bitumului la temperaturi ridicate utilizând vâscozimetrul rotaţional. ASTM D MD Determinarea modulului complex de forfecare şi a unghiului de fază cu reometru cu forfecare dinamica (DSR) SR EN 14770: MD Îmbătrânire de durată, accelerată, realizată într-un recipient de îmbătrânire sub presiune (PAV) (bitum) SR EN : MD Determinarea modulului de rigiditate din flexiune cu reometrul cu bara de incovoiere (BBR) (bitum) SR EN : MD Determinarea rezistenţei la întindere directă cu echipamentul DT (bitum) AASHTO - TP3 13. MD Determinarea omogenităţii bitumului modificat cu ajutorul microscopului cu lumină fluorescentă Nrm.AND 538 : MD Determinare calitativă şi cantitativă a polimerului din bitumul modificat prin spectrofotometrie de absorbţie în IR Nrm.AND 538 : MD Determinarea compozitiei chimice a bitumurilor prin cromatografie în strat subţire cu detector de ionizare în Nrm.AND 574 :2002 flacără (CSS-FID). Metoda IATROSCAN 16.* MD Determinarea solubilităţii (bitum) SR EN 12592: * MD Determinarea revenirii elastice a bitumului modificat SR EN : * MD Determinarea stabilitaţii la depozitare a bitumului modificat SR EN : * MD Determinarea pseudo-vâscozităţii Engler a emulsiilor bituminoase. SR : * MD Determinarea continutului de apă (reziduu bituminos) din emulsiile bituminoase- metoda distilării azeotrope. SR EN 1428 : * MD Determinarea reziduurilor prin cernerea emulsiilor bituminoase (omogenitate) SR EN 1429 : * MD Determinarea stabilităţii la depozitare prin cernerea emulsiilor bituminoase SR EN 1429 : * MD Determinarea adezivitatii bitumurilor rutiere şi a emulsiilor cationice bituminoase faţă de agregatele naturale SR :2007 prin metoda spectrofotometrică. 24.* MD Determinarea retentiei de bitum a (geo)textilelor utilizate la lucrari de drumuri si straturi de uzura asfaltice SR EN 5381:2009/C1; MD Determinarea afinitatii dintre agregate si bitum - metoda statica SR EN : D Confectionarea epruvetelor din mixtura asfaltica: -cu compactorul cu impact -cu presa de compactare giratorie -cu compactorul cu placi SR EN :2012 SR EN :2007 SR EN : * D Continutul de apa din mixtura asfaltica SR EN :2002/AC: * D Compozitie mixtura: - Continut de liant solubil -Determinarea granulozitatii SR EN :2012 SR EN A1:2007
20 LABORATORUL DE DRUMURI Lista incercari 29.* D Determinarea densitate aparenta (mixtura asfaltica) SR EN : * D Determinarea absorbtiei de apa (mixtura asfaltica) AND 605: * D Volum de goluri (mixtura asfaltica): -determinat din caracteristici volumetrice - determinat cu presa giratorie SR EN :2004 SR EN : * D Incercarea Marshall. Determinarea stabilitatii si fluajului (mixtura asfaltica) SR EN : * D Incercare de ornieraj (determinarea rezistentei la fagase) (mixtura asfaltica) SR EN : * MD Măsurarea densităţii şi greutăţii specifice. Metoda picnometrului cu dop capilar SR EN A1: * D Incercarea de scurgere a liantului (Metoda Schellemberg) (mixtura asfaltica) SR EN : * D Rigiditate (mixtura asfaltica) SR EN : * D Incercarea la compresiune ciclica.determinarea rezistentei la deformatii permanente-fluaj dinamic)(mixtura SR EN :2006 asfaltica) 38.* D Rezistenta la oboseala (mixtura asfaltica) SR EN : D Determinarea rigiditatii si rezistentei la oboseala cu ITT (mixtura asfaltica) SR EN :2012 SR EN : * D Grad de compactare (mixtura asfltica) AND 605: D Masurarea aderentei unei suprafete. Incercarea cu pendul (mixtura asfaltica) SR EN : * D Determinarea densitatii maxime (mixtura asfaltica) SR EN :2010 +AC D Determinarea sensibilitatii la apa a epruvetelor bituminoase SR EN / C91: D Determinarea grosimii imbracamintii asfaltice SR EN : * ANCFD Aprecierea finetii - Determinarea echivalentului de nisip SR EN : ANCFD Determinarea coeficientului de activitate al nisipului de concasare. STAS pct.8.4 Anulat 47.* ANCFD Determinarea rezistentei la sfaramare. Metoda Los Angeles SR EN : * ANCFD Determinarea masei volumice in vrac si a porozitatii intergranulare SR EN : ANCFD Determinarea absorbtiei de apa si a porozitatii aparente STAS * ANCFD Determinarea granulozitatii - Analiza granulometrica prin cernere si procentul de parti fine SR EN 933-1: * ANCFD Determinarea formei particulelor- Coeficient de forma. SR EN 933-4: * ANCFD Determinarea rezistentei la uzura micro-deval SR EN : ANCFD Continut de impuritati - - partii levigabile - continutului de humus - corpuri straine STAS pct2.6 STAS pct 2.5 STAS pct * ANCFD Incercarea cu sulfat de magneziu SR EN : * ANCFD Determinarea rezistentei la sulfat de sodiu STAS * ANCFD Evaluarea partilor fine. Incercarea cu albastru de metilen (particule nocive) SR EN A1: * ANCFD Rezistenta la strivire a agregatelor: STAS in stare uscata - in stare naturala 58.* ANCFD Determinarea masei volumice reala si a coeficientului de absorbtie al apei SR EN :2013
21 LABORATORUL DE DRUMURI Lista incercari 59.* ANCFD Determinarea formei granulelor coeficient de aplatizare SR EN 933-3: * ANCFD Determinarea rezistentei la inghet-dezghet STAS sau SR EN : ANCFD Determinarea umiditatii filerului STAS * ANCFD Verificarea granulozitatii filerului STAS * ANCFD Determinarea coeficientului de hidrofilie al filerului STAS * ANCFD Determinarea densitatii aparente dupa sedimentare in toluen a filerului STAS * ANCFD Determinarea coeficientului de goluri in stare compactata a filerului STAS ANCFD Determinarea rezistentei la compresiune a pietrei naturale SR EN 1926: ANCFD Determinarea densitatii reale si a coeficientului de absorbtie al apei SR EN : ANCFD Determinarea absorbtiei de apa si a porozitatii aparente STAS ANCFD Determinarea umiditatii SR EN : ANCFD Determinarea dezintegrarii fierului din zgura de furnal inalt racita in aer SR EN A1:2013, pct * ANCFD Determinarea procentului de suprafete sparte in agregate SR EN 933-5:2001/A1: * ANCFD Determinarea solubilitatii in apa SR EN A1:2013,pct * ANCFD Determinarea masei volumice de referinta si a continutului de apa. Compactarea Proctor SR EN :2011/AC * ANCFD Determinarea masei volumice reala a filerului. Metoda cu picnometru SR EN : * ANCFD Determinarea masei volumice in vrac a filerului in kerosen SR EN :2002,Anexa A 76.* ANCFD Determinarea masei volumice reale preuscate a agregatelor SR EN :2013 Anexa A 77. ANCFD Evaluarea partilor fine. Incercare cu albastru de metilen SR EN A1: * ANCFD Determinarea granulozitatii filerului (cernere in curent de aer) SR EN : * ANCFD Determinarea porozitatii filerului uscat compactat SR EN : * ANCFD Incercarea bila-inel SR EN :2013 SR EN 1427: ANCFD Determinarea coeficientului de slefuire accelerata SR EN : GTF Prelevari probe STAS 1242/ GTF Determinarea continutului de materii organice STAS 7107/ GTF Densitatea pamanturilor. Metoda cu stanta STAS 1913/ GTF Coeficient de neuniformitate STAS GTF Determinarea umiditatii in laborator STAS 1913/ GTF Determinarea densitatii si greutatii volumice pentru scheletul mineral STAS 1913/ GTF Determinarea limitelor de plasticitate STAS 1913/ GTF Determinarea granulozitatii STAS 1913/ GTF Determinarea umflarii libere, a limitei de contractie si a contractiei pentru pamanturile sensibile la umezire STAS 1913/ GTF Determinarea caracteristicilor de compactare Incercarea Proctor STAS 1913/ GTF Determinarea densitatii straturilor rutiere cu dispozitivul cu con si nisip STAS 12288/ GTF Gradul de compactare STAS GTF Determinarea densitatii betonului proaspat SR EN : B, BA,BP Determinarea continutului de aer oclus in betonul proaspat SR EN :2009
22 LABORATORUL DE DRUMURI Lista incercari 96. B, BA,BP Determinarea rezistentei la inghet-dezghet SR 3518: B, BA,BP Determinarea densitatii betonului intarit SR EN : B, BA,BP Determinarea rezistentei la compresiune : - pe epruvete - pe carote SR EN /2009 SR EN : B, BA,BP Prelevarea si examinarea carotelor SR EN : SC Determinarea finetii de frecare la vopsea SR EN 1524: SC Determinarea densitii vopselelor SR EN ISO : SC Determinarea grosimii peliculei umede de vopsea SR ISO 2808 : * SC Determinarea grosimii peliculei uscate de vopsea SR ISO 2808 : SC Determinarea rezistentei peliculei de vopsea la lichide SR EN 2812 : SC Determinarea timpului de curgere a vopselei SR EN ISO 2431 : SC Incercarea cu caroiaj a peliculei de vopsea SR ISO 2409 : SC Determinarea continutului de cenusa la 950ºC pentru produsele de marcare rutiera SR EN : SC Determinarea componentelor organice (continut de liant) din produsele de marcare rutiera SR EN : SC Determinarea continutului de corp solid (nevolatile) din vopsele SR EN : SC Determinarea continutului de TiO 2 din produsele de marcare rutiera SR EN : SC Determinarea vascozitatii dinamice cu vascozimetrul RV 30 HAAKE ISO 3219 :1993 (E) 112. SC Determinarea stabilitatii la depozitare SR EN 1871 : SC Determinarea dozajului pentru produsele de marcare rutiera SR EN 1824: SC Analiza granulometrica a microbilelor de sticla SR EN 1423:2012 AC : SC Determinarea procentului ponderat de microbile de sticla defecte SR EN 1423:2012 AC : SC Determinarea rezistentei microbilelor de sticla la actiunea acidului clorhidric SR EN 1423: :2012 AC : SC Determinarea rezistentei microbilelor de sticla la actiunea apei potabile SR EN 1423: :2012 AC : SC Determinarea indicelui de refractie al microbilelor de sticla SR EN 1423: :2012 AC : SC Determinarea prezentei tratamentelor de suprafata al microbilelor de sticla SR EN 1423: :2012 AC : * SC Determinarea coeficientului de luminanta la iluminarea difuza Q d al marcajelor rutiere SE EN A1/ * SC Determinarea coeficientului de luminanta retroreflectata R L al marcajelor rutiere SE EN A1/ SC Determinarea gradului de uzura al marcajelor rutiere SR EN 1824: * SC Determinarea coeficientului de retroreflexie R A pentru foliile panourilor retroreflectorizante SE EN : SC Determinarea aderentei marcajelor rutiere (valoarea SRT) SR EN 1436+A1: SC Determinarea componentelor anorganice (continut de carbonat ca parte a componentelor anorganice) din SR EN 12802:2011 Anexa C produsele de marcare rutiera 126. SC Determinarea continutului de microbile de sticla din produsele de marcare rutiera SR EN 12802:2011 Anexa E 127. SC Determinarea adancimii macrotexturii suprafetei imbracamintei (tehnica volumetrica a petei) SR EN : * SC Determinarea factorului de luminanta β al marcajelor rutiere SR EN 1436+A1:2009 Anexa C 129. SC Determinarea componentelor organice insolubile din produsele de marcare rutiera SR EN 12802:2011 Anexa B, Anexa C *Incercari acreditate RENAR
23 LABORATORUL DE DRUMURI Profilul Materiale pentru Drumuri (MD) bitum, emulsii bituminoase, bitum modificat cu polimeri Dotari specifice Caracterizarea comportarii vasco-elastice a bitumului/bitum ului modificat Cromatograf Iatroscan Determinarea compozitiei chimice a bitumului Ductilometru: determina forta ductila a bitumului modificat Echipamente SHRP pentru evaluarea calității bitumului, pe criterii de performanță Spectofotometru IR si Etuva imbatranire PAV Aparat de intindere indirecta Aparat pentru determinarea afinitatii bitumului la agregate
24 LABORATORUL DE DRUMURI Profilul Drumuri (D) mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoase Dotari specifice Echipament determinare rezistenta la ornieraj Echipamente pentru verificarea prin incercari clasice si dinamice a comportarii mixturilor asfaltice la temperatura ridicata si intermediara Echipamente determinare sensibilitate la apa Compactor giratoriu Carotiera Echipament Cooper determinare: rigiditate, oboseala, fluaj dinamic
25 LABORATORUL DE DRUMURI Profil Agregate si Geotehnică (ANCFD/GTF) agregate naturale si artificiale, pamanturi Dotari specifice Echipamente determinare rezistenta la slefuire accelerata Echipamente pentru verificarea caracteristicilor chimice si fizicomecanice, ale agregatelor care intra in alcatuirea structurii rutiere Masina slefuire accelerata Micro-Deval rezistenta la uzura Pendul de frecare SRT Proctor Automat: caracteristici de compactare Aparat de cernere filer in curent de aer
26 LABORATORUL DE DRUMURI Profil Beton, Beton Armat, Beton precomprimat (B,BA, BP) Dotari specifice Echipamente de compresiune pentru determinarea rezistentei Echipamente pentru verificarea caracteristicilor betonului proaspat, betonului intarit si a betonul pus in opera Echipament pentru determinarea aderentei membranelor hidroizolante la beton de ciment Aparat de permeabilitate Camera climatica pentru determinarea rezistentei la inghetdezghet
27 LABORATORUL DE DRUMURI Profil Siguranta circulatiei (SC) vopsea de marcaj, termoplastic, plastic aplicat la rece, microbile de sticla, marcaje rutiere verticale si orizontale Dotari specifice Echipamente pentru determinarea coeficientului de : Luminanta retroreflectata Retroreflexie Echipamente pentru verificarea marcării orizontale și verticale pentru drumuri naționale si autostrazi Echipament pentru determinarea grosimii marcajului Echipament pentru determinarea coordonatelor cromatice x,y si factorului de luminanţã a marcajelor rutiere
28 SECȚIA INGINERIE DE TRAFIC Recensăminte de circulație, prognoze de trafic rutier, prelucrări și furnizări date de trafic, studii de trafic Asistență tehnică pentru instalări echipamente de înregistrare automată a traficului rutier Domenii de activitate Norme de încadrare a drumurilor în categorii Întreținere, dezvoltare bază de date TRANSROUTE Corelarea datelor obținute cu diverse metode de investigare: recensământ general de circulație, înregistrări automate (contori tip totalizatori și clasificatori), anchete O-D, cântărirea vehiculelor în regim dinamic și static NOTĂ: CESTRIN prin Secția Inginerie de Trafic gestionează toate datele de trafic colectate pe întreaga rețea de drumuri publice din anul 1956 până în prezent.
29 SECȚIA INGINERIE DE TRAFIC Contori totalizatori (ISAF) Înregistratori : Tip PEEK ADR 3000 pentru înregistrarea selectivă și cântărirea din mers a vehiculelor Tip PEEK ADR 2000 de înregistrare selectivă Echipamente Contorii PEEK tip ADR 3000 şi ADR 2000 folosesc sistemul integrat de teletransmisie care realizează: Transmiterea continuă și simultană de date de trafic de la întreaga rețea de contori Supravegherea continuă atât a modului de funcționare a echipamentelor, cât și a calității și cantității datelor înregistrate Transmiterea și cunoașterea în timp real a informațiilor privind componența și intensitatea fluxului de vehicule Rețea în funcțiune : 329 posturi tip ISAF; 76 posturi tip ADR 3000 și 70 posturi tip ADR 2000
30 SECȚIA INGINERIE DE TRAFIC Studii de trafic Studiile de trafic stau la baza planificării și dezvoltării rețelelor de transport, atât la nivel național, cât și la nivel urban. În cadrul studiilor de trafic se oferă date despre: analiza situației actuale, prognoze de trafic; estimarea numărului de benzi de circulație și a nivelului de serviciu; traficul de calcul pentru dimensionarea sistemului rutier. La baza elaborării acestor studii stau datele culese cu o mare acuratețe: date privind rețeaua analizată; date socio-economice; măsurători de trafic; anchete O/D. Studiile de trafic realizate cu ajutorul software-ului VISUM permit atât obținerea unor soluții bine fundamentate, cât și prezentarea lor grafică într-o manieră sugestivă și prietenoasă. În cadrul SIT s-au întocmit studii de trafic pentru: Tronsonul de autostradă A3 Comarnic Brașov DEX Craiova Pitești Reabilitare DN76 Autostrada Sebeș-Turda-Borș Varianta Ocolitoare Tg. Jiu Reabilitare DN19, DN15, DN15A şi DN52 Drumuri județene propuse pentru modernizare din județele Hunedoara şi Maramureş Autostrada Transilvania Variante de ocolire pentru Aleşd, Bacău, Târgu Mureş, Satu Mare, Ştei Beiuş şi Tecuci.
31 SECȚIA INGINERIE DE TRAFIC În anul 2015 Secția Inginerie de Trafic a desfășurat următoarele activități importante: - coordonarea realizării recensământului circulaţiei rutiere pe întreaga reţea de drumuri publice, în colaborare cu structurile specializate de la DRDP 1-7; - colectarea și validarea datelor rezultate în urma recensământului; - coordonarea realizării anchetelor O-D în colaborare cu structurile specializate de la DRDP 1-7; - îndrumare şi control în punctele de recenzare conform programului aprobat (20 şi 28 aprilie; 13, 17 şi 20 mai; 2, 14 şi 22 august, 8 octombrie, 11 și 14 noiembrie), precum şi în cele de anchetă de circulaţie origine - destinaţie desfăşurate în lunile iunie (10, 17 şi 24 iunie) şi august (19 august). Recensământ general de circulaţie 2015 și Anchete O-D Schema de amenajare a postului de anchetă pe drumuri având 2 benzi de circulație
32 SECȚIA MENTENANŢĂ, IMPLEMENTARE ŞI DEZVOLTARE APLICAŢII INFORMATICE Aplicație informatică on-line destinată urmăririi stadiului lucrărilor de întreținere pe rețeaua de drumuri naționale și autostrăzi administrate de CNAIR
33 SECȚIA MENTENANŢĂ, IMPLEMENTARE ŞI DEZVOLTARE APLICAŢII INFORMATICE Aplicație informatică on-line destinată urmăririi evoluției stocurilor de materiale, respectiv utilaje, utilizate la lucrările de întreținere pe timp de iarnă realizate de CNAIR
34 SECȚIA MENTENANŢĂ, IMPLEMENTARE ŞI DEZVOLTARE APLICAŢII INFORMATICE TRANSROUTE Aplicație informatică destinată generării traseului optim, în vederea îndrumării transporturilor cu depășire a maselor și dimensiunilor maxime admise pe rețeaua de drumuri naționale și autostrăzi din România
35 SECȚIA MENTENANŢĂ, IMPLEMENTARE ŞI DEZVOLTARE APLICAŢII INFORMATICE INFOTRANSNET Aplicație informatică pentru informarea factorilor de decizie și a publicului asupra stării căilor de comunicații din România
36 SECȚIA MENTENANŢĂ, IMPLEMENTARE ŞI DEZVOLTARE APLICAŢII INFORMATICE E-AUTORIZAŢII Aplicație informatică on-line pentru gestionarea autorizaţiilor nominale de circulaţie pe DN1
37 SECȚIA MENTENANŢĂ, IMPLEMENTARE ŞI DEZVOLTARE APLICAŢII INFORMATICE TARIFARE Sistem informatic de autorizare și tarifare a transporturilor rutiere utilizat în punctele de frontieră
38 DIRECŢIA EXPLOATARE ŞI ADMINISTRARE S.I.E.G.M.C.R. Pentru îmbunătățirea colectării veniturilor rezultate din comercializarea rovinietei, respectiv a peaj-ului, una din activitățile cu rol foarte important o reprezintă monitorizarea și constatarea respectării prevederilor legale prevăzute în legislație. Activitatea desfășurată de către personalul direcției, prin sancționarea contravenienților conduce, în mod direct, la încasarea de venituri de către Companie, prin comercializarea rovinietei și a peaj-ului. Activitatea direcției este structurată în prezent astfel: Direcţia Activitatea Juridică privind S.I.E.G.M.C.R Direcţia Prelucrarea Contravențiilor Constatate cu S.I.E.G.M.C.R. Direcţia Dezvoltare, Administrare şi Întreţinere S.I.E.G.M.C.R.
39 DIRECŢIA EXPLOATARE ŞI ADMINISTRARE S.I.E.G.M.C.R. Activitatea direcţiei juridice privind S.I.E.G.M.C.R are ca obiectiv: Apărarea drepturilor şi intereselor patrimoniale ale unitaţii în faţa instanţelor judecătoreşti, a organelor de urmărire penală şi în faţa oricăror organe ale puterii sau administraţiei de stat, în baza delegaţiei date de directorul CESTRIN, cu privire la activitatea S.I.E.G.M.C.R. Direcţia juridică este organizată în: Servicii de procesare a documentelor pentru activitatea juridică; Activitatea preponderentă este de înregistrare a documentelor intrate în departament Transmiterea documentelor întocmite de către consilierii juridici către instanțe Arhivarea documentației rezultate din activitatea consilierilor juridici Servicii juridice privind S.I.E.G.M.C.R. Întocmirea, sub semnături autorizate, a tuturor actelor de procedură și documentelor necesare, în vederea susținerii și dovedirii punctului de vedere și respectiv a intereselor unității, în fața organelor jurisdicționare, cu privire la S.I.E.G.M.C.R. Formularea acțiunilor, întâmpinărilor, memoriilor, notelor de concluzii, căilor de atac și susținerea intereselor unității în fața organelor de jurisdicție în ceea ce privește activitatea S.I.E.G.M.C.R. Participă la concilieri, atunci când este necesar, precum și la acțiuni care necesită cunoașterea și interpretarea unor dispoziții legale Rezolvarea, la solicitarea directorului, a altor lucrări cu caracter juridic care au legatură cu activitatea S.I.E.G.M.C.R.
40 DIRECŢIA EXPLOATARE ŞI ADMINISTRARE S.I.E.G.M.C.R. Activitatea Direcţiei Prelucrarea Contravențiilor Constatate cu S.I.E.G.M.C.R. este structurată în prezent în patru mari categorii de activități: Constatarea contravențiilor privind rovinieta, respectiv peaj-ul ( PVCC * )
41 DIRECŢIA EXPLOATARE ŞI ADMINISTRARE S.I.E.G.M.C.R. În prezent S.I.E.G.M.C.R. dispune de 72 de puncte fixe de control al rovinietei și 14 echipaje mobile (câte 2 la fiecare D.R.D.P.) Evoluția numărului de puncte fixe de control al rovinietei: Data Numar camere puse in functiune Nr. total camere
42 DIRECŢIA EXPLOATARE ŞI ADMINISTRARE S.I.E.G.M.C.R.
43 DIRECŢIA EXPLOATARE ŞI ADMINISTRARE S.I.E.G.M.C.R. PVCC intocmite pentru lipsa rovinietei
44 DIRECŢIA EXPLOATARE ŞI ADMINISTRARE S.I.E.G.M.C.R.
45 DIRECŢIA EXPLOATARE ŞI ADMINISTRARE S.I.E.G.M.C.R.
46 DIRECŢIA EXPLOATARE ŞI ADMINISTRARE S.I.E.G.M.C.R.
47 DIRECŢIA EXPLOATARE ŞI ADMINISTRARE S.I.E.G.M.C.R.
48 DIRECŢIA EXPLOATARE ŞI ADMINISTRARE S.I.E.G.M.C.R.
49 DIRECŢIA EXPLOATARE ŞI ADMINISTRARE S.I.E.G.M.C.R.
50 DIRECŢIA EXPLOATARE ŞI ADMINISTRARE S.I.E.G.M.C.R.
51 DIRECŢIA EXPLOATARE ŞI ADMINISTRARE S.I.E.G.M.C.R.
PROIECT. NORMATIV PRIVIND MIXTURI ASFALTICE EXECUTATE LA CALD. CONDIŢII TEHNICE PRIVIND PROIECTAREA, PREPARAREA ŞI PUNEREA ÎN OPERĂ, indicativ AND 605
PROIECT NORMATIV PRIVIND MIXTURI ASFALTICE EXECUTATE LA CALD. CONDIŢII TEHNICE PRIVIND PROIECTAREA, PREPARAREA ŞI PUNEREA ÎN OPERĂ, indicativ AND 605 2 C U P R I N S CAP. I. GENERALITĂŢI SECŢIUNEA 1. Obiect,
REGLEMENTAREA TEHNICĂ NORMATIV PRIVIND MIXTURILE ASFALTICE EXECUTATE LA CALD.
REGLEMENTAREA TEHNICĂ NORMATIV PRIVIND MIXTURILE ASFALTICE EXECUTATE LA CALD. CONDIȚII TEHNICE DE PROIECTARE, PREPARARE ȘI PUNERE ÎN OPERĂ A MIXTURILOR ASFALTICE. Indicativ AND 605-2016 1 C A P I T O L
CATALOG DE SOLUŢII DE RANFORSARE A STRUCTURILOR RUTIERE SUPLE ŞI MIXTE PENTRU SARCINA DE 115 kn PE OSIA SIMPLĂ
Compania aţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere REVIZUIRE ORMATIV AD 571 CATALOG DE SOLUŢII DE RAFORSARE A STRUCTURILOR RUTIERE SUPLE ŞI MIXTE PETRU SARCIA DE 115 k PE OSIA SIMPLĂ REDACTAREA
Anexa nr. 3 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din
Valabilă de la 14.04.2008 până la 14.04.2012 Laboratorul de Încercări şi Verificări Punct lucru CÂMPINA Câmpina, str. Nicolae Bălcescu nr. 35, cod poştal 105600 judeţul Prahova aparţinând de ELECTRICA
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
ANALIZE FIZICO-CHIMICE MATRICE APA. Tip analiza Tip proba Metoda de analiza/document de referinta/acreditare
ph Conductivitate Turbiditate Cloruri Determinarea clorului liber si total Indice permanganat Suma Ca+Mg, apa de suprafata, apa, apa grea, apa de suprafata, apa grea, apa de suprafata, apa grea, apa de
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
NORMATIV MIXTURI ASFALTICE EXECUTATE LA CALD.
NORMATIV MIXTURI ASFALTICE EXECUTATE LA CALD. CONDIłII TEHNICE PRIVIND PROIECTAREA, PREPARAREA ŞI PUNEREA ÎN OPERĂ Indicativ AND 605 (revizuire AND 605-2013) 2 C U P R I N S CAP. I. GENERALITĂłI SECłIUNEA
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
DOCUMENTAŢIE LUCRĂRI DE REPARAŢII STRADA REPUBLICII, ORAŞUL RÂŞNOV, JUDEŢUL BRAŞOV
DOCUMENTAŢIE LUCRĂRI DE REPARAŢII STRADA REPUBLICII, ORAŞUL RÂŞNOV, JUDEŢUL BRAŞOV BENEFICIAR : ORAŞUL RÂŞNOV, JUDEȚUL BRAȘOV Memoriu Tehnic Lucrări de reparaţii Str. Republicii, Oraşul Râşnov, MEMORIU
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Anexa nr. 5 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din
Anexa nr. 5 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din 14.04.2008 Valabilă de la 14.04.2008 până la 14.04.2012 Laboratorul de Încercări şi Verificări Punct lucru GALAŢI Galaţi, str. Nicolae Bălcescu
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*
Tehnică de acționare \ Automatizări pentru acționări \ Integrare de sisteme \ Servicii *22509356_0616* Corectură Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR..71 315 Ediția 06/2016 22509356/RO
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
NORMATIV MIXTURI ASFALTICE EXECUTATE LA CALD. CONDIłII TEHNICE PRIVIND PROIECTAREA, PREPARAREA ŞI PUNEREA ÎN OPERĂ
NORMATIV MIXTURI ASFALTICE EXECUTATE LA CALD. CONDIłII TEHNICE PRIVIND PROIECTAREA, PREPARAREA ŞI PUNEREA ÎN OPERĂ 2 C U P R I N S CAP. I. GENERALITĂłI SECłIUNEA 1. Obiect, domeniu de aplicare, prevederi
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
10. Mixturi asfaltice stocabile utilizate la rece pentru repararea îmbrăcăminţilor bituminoase Generalităţi
ÎMBRĂCĂMINŢI RUTIERE BITUMINOASE CUPRINS 1. Generalităţi. Definiţii. Clasificare 3 2. Mixturi asfaltice 5 2.1. Generalităţi. Tipuri de mixturi asfaltice 5 2.2. Elaborarea dozajelor pentru mixturi asfaltice
2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede
2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
Izolaţii flexibile din hârtie de mică, micanite rigide.
Izolaţii flexibile din hârtie de mică, micanite rigide. HÂRTIE DE MICĂ MPM1(501), MPM2(501-2), 511... 84 MICABANDĂ FW-5438 B130ºC FW-5440-1 F155ºC... 85 MICABANDĂ FW-5441-1 F(155ºC) D608-1 B(130ºC)...
Smart Solutions Technology srl
TEVI SI FITINGURI DIN PEHD Compania Smart Solutions Technology srl, societate cu capital integral privat a fost infiintata in 2010 avand ca principal scop crearea unui furnizor specializat in comercializarea
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Calculul la starea limită de exploatare (serviciu) se face pentru grupările de acţiuni (efecte ale acţiunilor) definite conform CR0, după caz:
Calculul la starea limită de exploatare (serviciu) se face pentru grupările de acţiuni (efecte ale acţiunilor) definite conform CR0, după caz: - Combinaţia (gruparea) caracteristică; - Combinaţia (gruparea)
Capitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
VII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
CAIET DE LABORATOR
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI DEPARTAMENTUL DE GEOTEHNICĂ ŞI FUNDAŢII 2013-2014 CAIET DE LABORATOR STUDENT: FACULTATE: AN: _ GRUPA: _ Cuprins 1 Determinarea granulozităţii pământurilor.
ÎMBRĂCĂMINŢI RUTIERE RIGIDE
ÎMBRĂCĂMINŢI RUTIERE RIGIDE CUPRINS 1. Consideraţii generale asupra îmbrăcăminţilor rutiere rigide 3 1.1. Evoluţia îmbrăcăminţilor rutiere rigide 4 1.2. Avantajele şi dezavantajele îmbrăcăminţilor rutiere
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
TESTE DE MENTENANTA IN SISTEME ELECTRICE Mentenanta sistemelor industriale - Curs 5
TESTE DE MENTENANTA IN SISTEME ELECTRICE 1 TESTARE Procedura de evaluare sau o metoda de determinare a unei calitati, performante, etc. IN FAZA DE PROIECTARE/ DEZVOLTARE DE-A LUNGUL CICLULUI DE VIATA Validare/
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
14. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR GRINZI CU ZĂBRELE METODA SECŢIUNILOR CUPRINS. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor... Cuprins... Introducere..... Aspecte teoretice..... Aplicaţii rezolvate.... Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor
V O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
PRINCIPIILE METODEI STĂRILOR LIMITĂ MSL. Cerințe fundamentale: - rezistența structurală și siguranță - siguranță în exploatare - durabilitate
5. METODA STĂRILOR LIMITĂ 5.1. PRINCIPII FUNDAMENTALE PRINCIPIILE METODEI STĂRILOR LIMITĂ MSL Cerințe fundamentale: - rezistența structurală și siguranță - siguranță în exploatare - durabilitate Principii
Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC
riptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
CURSUL 4 METODE DE CONTROL NEDISTRUCTIV. PREZENTARE GENERALA
CURSUL 4 METODE DE CONTROL NEDISTRUCTIV. PREZENTARE GENERALA Termografia activa in infrarosu Aplicatii in evaluarea nedistructiva Metodele Lockin si Puls Introducere. NDE/NDT/NDI Holografia Radiografia
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Metode de caracterizare structurala in stiinta nanomaterialelor: aplicatii practice
Metode de caracterizare structurala in stiinta nanomaterialelor: aplicatii practice Utilizare de metode complementare de investigare structurala Proba investigata: SrTiO 3 sub forma de pulbere nanostructurata
* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC
Console pentru LEA MT Cerinte Constructive Consolele sunt executate in conformitate cu proiectele S.C. Electrica S.A. * orice modificare se va face cu acordul S.C. Electrica S.A. * consolele au fost astfel
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
PROIECT NORMATIV PENTRU EXECUŢIA STRATURILOR RUTIERE DIN BETOANE CU ADAOS DE CENUŞĂ DE TERMOCENTRALĂ, Indicativ CD 147 (revizuire CD )
PROIECT NORMATIV PENTRU EXECUŢIA STRATURILOR RUTIERE DIN BETOANE CU ADAOS DE CENUŞĂ DE TERMOCENTRALĂ, Indicativ CD 147 (revizuire CD 147-2002) CUPRINS Pagina I.Principii generale 3 1.1. Obiect şi domeniu
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
3. SUPRASTRUCTURA DRUMURILOR
3. SUPRASTRUCTURA DRUMURILOR Activitatea practică de construcţie, modernizare şi întreţinere a drumurilor preconizează utilizarea unor materiale de calitate care să fie procurate, pe cât posibil, din apropierea
Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
TERMOCUPLURI TEHNICE
TERMOCUPLURI TEHNICE Termocuplurile (în comandă se poate folosi prescurtarea TC") sunt traductoare de temperatură care transformă variaţia de temperatură a mediului măsurat, în variaţie de tensiune termoelectromotoare
DOCUMENTAŢIA DE ATRIBUIRE PENTRU ACHIZIŢIA LUCRARILOR DE COVOR ASFALTIC PE DN 11 KM KM
C.N.A.D.N.R. S.A. DIRECŢIA REGIONALĂ DRUMURI ŞI PODURI IAŞI DOCUMENTAŢIA DE ATRIBUIRE PENTRU ACHIZIŢIA LUCRARILOR DE COVOR ASFALTIC PE DN 11 KM 91+000 KM 102+000 LICITATIE DESCHISA 2007 CAIET DE SARCINI
Vane zonale ON/OFF AMZ 112, AMZ 113
Fişă tehnică Vane zonale ON/OFF AMZ 112, AMZ 113 Descriere Caracteristici: Indicatorul poziţiei actuale a vanei; Indicator cu LED al sensului de rotaţie; Modul manual de rotire a vanei activat de un cuplaj
FUNDATII DIN BALAST C U P R I N S ART.3. AGREGATE NATURALE ART.4. APA ART.5. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI OPTIMAL
FUNDATII DIN BALAST C U P R I N S GENERALITATI ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE ART.2. PREVEDERI GENERALE CAP.I. MATERIALE ART.3. AGREGATE NATURALE ART.4. APA ART.5. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI
Proprietăţile pulberilor metalice
3 Proprietăţile pulberilor metalice Pulberea reprezintă principala componentă din materia primă folosită la elaborarea pieselor prin tehnologia M.P. (alături de aditivi, lubrefianţi, etc.) Pulberea se
Curs 1 REZISTENTA SI STABILITATEA ELEMENTELOR STRUCTURILOR DIN OTEL
Curs 1 REZISTENTA SI STABILITATEA ELEMENTELOR STRUCTURILOR DIN OTEL Rezistenta elementelor structurale din otel o Calcul la nivelul secţiunii elementelor structurale (rezistenta secţiunilor) Stabilitatea
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.
1. În argentometrie, metoda Mohr: a. foloseşte ca indicator cromatul de potasiu, care formeazǎ la punctul de echivalenţă un precipitat colorat roşu-cărămiziu; b. foloseşte ca indicator fluoresceina, care
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de
SIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
Firide principale de branşament E1.E6; E1M E6M
Societatea Comercială SPECIFICAŢIE TEHNICĂ S.T. nr : 46 ELECTRICA S.A Bucureşti CUPRINS Firide principale de branşament E1.E6; E1M E6M Rev. 0 1 2 Data 2010 Nr.pag : 7 1.GENERALITĂŢI... 2 1.1. Obiect...
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
METODE PENTRU CALCULUL CONSTRUCŢIILOR
METODE PENTRU CALCULUL CONSTRUCŢIILOR.1. Metode deterministe Factorii principali ai siguranţei care intervin în calculele efectuate conform principiilor metodelor deterministe se stabilesc empiric şi se
13. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...
SEMINAR GRINZI CU ZĂBRELE METODA IZOLĂRII NODURILOR CUPRINS. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor... Cuprins... Introducere..... Aspecte teoretice..... Aplicaţii rezolvate.... Grinzi cu zăbrele
STUDIU DE IMPACT. Introducerea în practica proiectării a prevederilor
STUDIU DE IMPACT Introducerea în practica proiectării a prevederilor NORMATIVULUI PRIVIND DETERMINAREA VALORILOR CARACTERISTICE ŞI DE CALCUL ALE PARAMETRILOR GEOTEHNICI 1. DOMENIUL ŞI CONDIŢIILE DE APLICARE
1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul
Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
ŞTIINŢA ŞI INGINERIA. conf.dr.ing. Liana Balteş curs 3
ŞTIINŢA ŞI INGINERIA MATERIALELOR conf.dr.ing. Liana Balteş baltes@unitbv.ro curs 3 PROPRIETĂŢI ALE MATERIALELOR ŞIÎNCERCĂRI ÎNCERCĂRI DE DURITATE Duritatea H este dată de raportul dintre forţa F care
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4
SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei
CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii
Clasa a IX-a 1 x 1 a) Demonstrați inegalitatea 1, x (0, 1) x x b) Demonstrați că, dacă a 1, a,, a n (0, 1) astfel încât a 1 +a + +a n = 1, atunci: a +a 3 + +a n a1 +a 3 + +a n a1 +a + +a n 1 + + + < 1
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Sucursala INCERC București. Dr. ing. Horia Petran Șef Centru
INCD URBAN Sucursala INCERC București Centrul de Performanță Energetică a Clădirilor Dr. ing. Horia Petran Șef Centru Adresa: Sos. Pantelimon 266, Sector 2, 021652 Bucuresti, Romania Telefon: 0040.21-255.08.35.
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
RĂSPUNSURI SUBIECTE EXAMEN LICENTA FACULTATEA DE CONSTRUCTII SPECIALIZAREA CCIA. Disciplina: GEOTEHNICĂ
RĂSPUNSURI SUBIECTE EXAMEN LICENTA FACULTATEA DE CONSTRUCTII SPECIALIZAREA CCIA Disciplina: GEOTEHNICĂ 1. Componentele pământurilor faza solidă, compoziţia chimico-mineralogică. Răspuns 1: Din punct de
Regulamentul INCDFT- IFT Iaşi pentru ocuparea funcţiei şi acordarea gradului profesional de Cercetător ştiinţific - CS
Regulamentul INCDFT- IFT Iaşi pentru ocuparea funcţiei şi acordarea gradului profesional de Cercetător ştiinţific - CS Regulamentul concursului pentru ocuparea funcţiei şi acordarea gradului profesional
Monumente istorice din Dobrogea
Monumente istorice din Dobrogea Tomis Edificiul Roman cu Mozaic (sec. IV D.C.) 5/18/2016 2 Tomis Edificiul Roman cu Mozaic (sec. IV D.C.) 5/18/2016 3 Tomis Termele Romane (sec. IV-VI D.C.) 5/18/2016 4
Figura 1.1 Stabilirea parametrilor tehnologici pentru experimentul factorial
Faza 4: Program experimental de examinare nedistructivă prin termografie activă a probelor depuse prin pulverizare termică. Testarea şi finalizarea modulelor software de procesare inteligentă a rezultatelor
Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
I X A B e ic rm te e m te is S
Sisteme termice BAXI Modele: De ce? Deoarece reprezinta o solutie completa care usureaza realizarea instalatiei si ofera garantia utilizarii unor echipamente de top. Adaptabilitate la nevoile clientilor
PROIECT. NORMATIV PENTRU EVALUAREA IN-SITU A REZISTENŢEI BETONULUI DIN CONSTRUCŢIILE EXISTENTE, indicativ NP
PROIECT NORMATIV PENTRU EVALUAREA IN-SITU A REZISTENŢEI BETONULUI DIN CONSTRUCŢIILE EXISTENTE, indicativ NP 137-2014 1 1. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE 2. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ 3. TERMENI ŞI DEFINIŢII
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
CUPRINS 9. Echilibrul sistemelor de corpuri rigide... 1 Cuprins..1
CURS 9 ECHILIBRUL SISTEMELOR DE CORPURI RIGIDE CUPRINS 9. Echilibrul sistemelor de corpuri rigide........... 1 Cuprins..1 Introducere modul.1 Obiective modul....2 9.1. Generalităţi. Legături intermediare...2