31. Aplicaţiile metodelor cromatografice în controlul medicamentelor
|
|
|
- Φίλητος Αβραμίδης
- 5 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 31. Aplicaţiile metodelor cromatografice în controlul medicamentelor In funcţie de procesele care stau la baza separărilor cromatografice există următoarele metode: A. cromatografie de adsorbţie B. cromatografie de repartiţie C. cromatografie de absorbţie D. cromatografie de excludere sterică E. cromatografie de schimb ionic Elemente comune metodelor cromatografice: A. prezenţa unei faze staţionare şi a unei faze mobile B. cele două faze sunt nemiscibile C. între cantitatea de analiţi repartizaţi între cele două faze nu există un echilibru D. migrarea analiţilor de-a lungul fazei staţionare se realizează cu viteze diferite E. separarea constă în eluarea continuă a analiţilor ce părăsesc succesiv coloana *Rf-ul cromatografic este: A. mărimea ce depinde de natura gazului purtator B. raportul b/a; a = distanţa de migrare a probei; b = distanţa de migrare a frontului fazei mobile C. raportul a/b; a = distanţa de migrare a frontului fazei mobile; b = distanţa de migrare a probei D. mărime ce depinde de timpul şi volumul de retenţie E. raportul a/b; a = distanţa de migrare a probei; b = distanţa de migrare a frontului fazei mobile Care dintre următoarele enunţuri sunt adevărate cu privire la cromatografia cu fluide supercritice: A. este utilizată pentru separarea substanţelor termolabile B. este o metodă complementară a cromatografiei ȋn fază gazoasă şi în fază lichidă C. este o metodă complementară cromatografiei de excludere-difuzie D. poate utiliza coloane capilare ca ȋn cromatografia de gaze E. poate utiliza coloane umplute cu răşini schimbătoare de ioni Detecţia spoturilor analiţilor în CSS se poate efectua prin următoarele procedee: A. examinarea bibliotecilor de spectre B. examinarea plăcii cromatografice în UV C. expunerea plăcii cromatografice la vapori de iod D. măsurarea picurilor de pe cromatogramă E. pulverizarea de reactivi diverşi *Următoarele metode cromatografice sunt oficializate de FRX, cu excepţia: A. cromatografia pe hârtie B. cromatografia pe strat subţire C. cromatografia de gaze D. cromatografia de lichide sub presiune (cromatografia de lichide de înaltă performanță/presiune HPLC) E. cromatografia de schimb ionic
2 Conform FR X, punerea ȋn evidenţă a spoturilor de pe cromatogramă (în CSS) se face astfel: A. examinare ca atare în lumină vizibilă B. examinare în lumină vizibilă, după tratare cu reactivi potriviţi C. măsurarea picului cromatografic D. examinare în lumină UV la 366 nm E. examinare în lumină UV la 254 nm Care dintre următoarele enunţuri sunt adevărate referitor la rezoluţia procesului de separare ȋn cromatografie: A. exprimă aptitudinea unui sistem cromatografic de a separa componenţii dintr-un amestec B. depinde de distanţa care separă vârfurile picurilor C. depinde de lărgimea fiecăruia dintre cele două picuri D. cu cât are o valoare mai mică, cu atât rezoluţia este mai bună E. este raportul dintre distanţa parcursă de analit şi distanţa parcursă de frontul fazei mobile Gelurile de dextran utilizate ca suporturi în cromatografia de excludere sterică prezintă următoarele caracteristici: A. se obţin din dextran printr-o reacţie de reticulare cu epiclorhidrina glicerinei, ȋn mediu bazic B. conţin molecule de galactoză C. poartă denumirea şi de Sephadex D. au o rigiditate mecanică bună E. se obţin prin polimerizarea acrilamidei cu un agent de reticulare Dacă se consideră reacţia reversibilă de schimb ionic dintre 2 ioni A şi B, următoarele enunţuri sunt adevărate, cu excepţia: A. dacă răşina are o afinitate mai mare pentru ionul B decât pentru ionul A, valoarea constantei de echilibru este mai mare decât unitatea, K A/B >1 B. dacă răşina are o afinitate mai mare pentru ionul B decât pentru ionul A, valoarea constantei de echilibru este mai mică decât unitatea, K A/B <1 C. valoarea constantei de echilibru este mai mare cu cât diferenţa dintre afinităţile pentru ionii A şi B este mai mare D. valoarea constantei de echilibru este mai mare cu cât diferenţa dintre afinităţile pentru ionii A şi B este mai mică E. valoarea constantei de echilibru este mai mică cu cât diferenţa dintre afinităţile pentru ionii A şi B este mai mare Schema unui gaz cromatograf conţine următoarele componente: A. rezervor gaz purtător B. injector C. coloană cromatografică D. monocromator E. detector *Determinarea concentraţiei componenţilor separaţi prin GC se poate realiza prin următoarele procedee, mai puţin unul: A. metoda normării ariilor
3 B. metoda standardului intern C. metoda curbei de calibrare D. metoda examinării în UV E. metoda standardului extern Cromatografia de gaze: A. este o metodă de separare cromatografică B. utilizează ca fază mobilă un gaz C. utilizează ca fază staţionară un lichid D. utilizează ca fază mobilă un lichid E. utilizează ca faza staţionară un solid In cromatografia de gaze, programarea temperaturii, prin creşterea treptată a acesteia, determină: A. obţinerea unor separări bune prin accelerarea proceselor cromatografice B. obţinerea unor picuri largi C. creşterea concentraţiei substanţelor ȋn faza mobilă gazoasă D. creşterea coeficientului de repartiţie E. obţinerea unor picuri mai strâmte, cu baza mai mică In cromatografia de lichide sub presiune: A. faza staţionară este un solid cu granulaţie fină B. faza staţionară este un solid impregnat cu un lichid C. faza mobilă este un lichid D. faza mobilă este un gaz E. faza staţionară este un gel In care din următoarele metode cromatografice, cele 2 faze, mobilă şi staţionară nu sunt lichide: A. cromatografia de repartiţie cu fază legată normală sau inversă B. cromatografia de excludere prin separări polare C. cromatografia de repartiţie cu fază adsorbită normală sau inversă D. cromatografia de excludere prin separări nepolare E. cromatografia de schimb ionic cu răşini chelatante *Următoarele faze staţionare se utilizează ȋn cromatografia de excludere sterică, cu excepţia: A. gel de dextran B. silicagel C. sepharoză D. gel de poliacrialamidă E. aerogel Suportul de fază staţionară ȋn cromatografia pe hârtie prezintă următoarele caracteristici: A. este hârtia cromatografică B. este formată din lanţuri celulozice C. are caracter hidrofob D. ȋntre lanţurile celulozice există un număr mare de legături covalente
4 E. se poate impregna cu alumină, schimbători de ioni, kieselgur Care dintre următoarele enunţuri sunt adevărate cu privire la mărimile de retenţie ȋn procesele cromatografice: A. caracterizează reţinerea analiţilor ȋn coloana cromatografică, respectiv pe faza staţionară B. timpul de retenţie este egal cu volumul de fază mobilă necesar pentru a aduce analitul cu concentraţia sa maximă ȋn detector C. raportul de retenţie se exprimă prin raportul dintre viteza medie de deplasare a analitului şi viteza medie de deplasare a fazei mobile D. cuprind timp de retenţie, volum de retenţie, raport de retenţie, factor de retenţie E. factorul de retenţie se exprimă prin raportul dintre cantitatea de analit care se găseşte ȋn faza mobilă şi cantitatea de analit care se găseşte ȋn faza staţionară In analiza HPLC se pot utiliza următorii detectori: A. detectori UV, Vis, IR B. detector de ionizare ȋn flacără C. detector de fluorescenţă D. detector spectrometru de masă E. detector refractometric Cromatografia de schimb ionic: A. este o tehnică lichid cromatografică B. coloana este umplută cu fază staţionară polimerică pe care sunt grefate grupări acide ionizabile C. coloana este umplută cu fază staţionară polimerică pe care sunt grefate grupări bazice ionizabile D. fazele staţionare sunt constituite din geluri E. faza mobilă este formată din soluţii neapoase Cele mai importante caracteristici ale detectorilor utilizaţi ȋn cromatografie sunt: A. specificitate B. sensibilitate C. limită de detecţie D. liniaritate E. ȋnălţimea talerului teoretic Cromatografia de excludere sterică include următoarele tehnici, cu excepţia: A. filtrarea pe gel, ȋn cazurile ȋn care faza mobilă este apoasă B. adsorbţie la suprafaţa fazei staţionare C. permeaţia prin gel, ȋn cazurile ȋn care faza mobilă este organică D. schimb ionic E. excluderea de mărime Cromatografia de excludere sterică este utilizată pentru: A. separarea polimerilor sau a macromoleculelor cu masă moleculară mare B. separarea de molecule cu mărime diferită C. determinarea distribuţiei maselor moleculare D. determinarea transmitanţei E. determinarea cantitativă a substanţelor volatile
5 Ecuaţia lui van Deemter face legătura ȋntre următorii parametrii: A. difuzia longitudinală B. lungime de undă C. difuzia turbulentă D. absorbanţă E. ȋnălţimea talerului teoretic 32. Metode volumetrice în controlul medicamentelor Pentru ca o substanță să poată servi ca o titrosubstanță (substanță de referință) ea trebuie: A. să aibă o compoziție bine definită B. să fie solubilă ȋn solventul ales, cu obţinerea unor soluţii instabile C. să fie stabilă D. să prezinte un grad înalt de puritate E. să nu fie solubilă în solventul ales * Factorul de molaritate al soluțiilor volumetrice preparate cu substanțe chimice de referință este: A B C D E * Conform FR X, pentru stabilirea factorului de molaritate al soluției de acid clorhidric 0.1 mol/l, titrosubstanța este: A. hidroxid de sodiu B. acetat de potasiu C. hidrogenocarbonat de amoniu D. hidrogenocarbonat de potasiu E. hidroxid de potasiu * Conform FR X, pentru stabilirea factorului de molaritate al soluției de hidroxid de sodiu 0.1 mol/l, titrosubstanța este: A. acid clorhidric 100 g/l B. acid clorhidric 200 g/l C. acid sulfuric 100 g/l D. acid oxalic E. nici un răspuns corect Următoarele substanţe se pot doza complexonometric, conform FRX : A. carbonat bazic de magneziu B. sulfat de aluminiu C. bromură de sodiu D. benzoat de sodiu E. gluconat de calciu
6 Fenilbutazona din unguentul cu fenilbutazonă se dozează, conform FR X: A. după dispersare în alcool B. după dispersare în apă C. prin titrare cu HCl 0.1 mol/l D. în prezența indicatorului roşu de fenol E. după dispersare, prin ȋncălzire, în amestec alcool-eter ȋn prealabil neutralizat Conform FR X următoarele substanţe se pot doza cu EDTA-disodic: A. carbonat de calciu B. gluconat de calciu C. clorură de sodiu D. clorură de calciu E. bromură de potasiu Care dintre următoarele substanţe nu se pot doza cu EDTA-disodic, conform FR X: A. bromură de amoniu B. clorură de amoniu C. nitrat bazic de bismut D. metenamină E. cefotaximă sodică Conform FR X, factorul de molaritate al soluţiei de tiosulfat de sodiu 0.01 mol/l se stabileşte utilizând: A. permanganat de potasiu ca titrosubstanță B. albastru de bromtimol ca indicator C. dicromat de potasiu ca titrosubstanță D. roșu de fenol ca indicator E. amidon ca indicator Factorul de molaritate pentru soluția volumetrică de permanganat de potasiu 0.02 mol/l se stabilește utilizând (conform FR X): A. acid clorhidric 0.1 mol/l (R) B. acid oxalic ca titrosubstanță C. acid sulfuric 100 g/l (R) D. fenolftaleină ca indicator E. metiloranj ca indicator Factorul de molaritate pentru soluția volumetrică de nitrit de sodiu 0.1 mol/l se stabilește utilizând (conform FR X): A. acid oxalic (R) B. acid sulfanilic (R) C. amoniac 100 g/l (R) D. bromură de potasiu (R) E. galben de metanil soluție (I) La stabilirea factorului de molaritate al soluției volumetrice de iod 0.01 mol/l sunt utilizați următorii reactivi, mai puțin (conform FR X): A. hidrogenofosfat de potasiu (R) B. trioxid de arsen ca titrosubstanță
7 C. hidroxid de sodiu 1 mol/l D. hidrogenocarbonat de sodiu (R) E. metiloranj ca indicator Conform FR X, la dozarea teofilinei sunt utilizați următorii reactivi și indicatori, cu excepția: A. nitrat de argint 0.1 mol/l B. fenolftaleină - soluție (I) C. hidroxid de sodiu 0.1 mol/l D. acid percloric 0.1 mol/l în dioxan E. albastru de bromtimol soluție (I) Conform FR X, la dozarea iodurii de potasiu sunt utilizați următorii reactivi și indicatori, cu excepția: A. hidroxid de sodiu 0.1 mol/l B. fenolftaleină ca indicator C. acid clorhidric (R) D. roșu de fenol ca indicator E. iodat de potasiu 0.05 mol/l Conform FR X, la dozarea cafeinei sunt utilizați următorii reactivi: A. acid sulfuric 100 g/l B. anhidridă acetică (R) C. acid clorhidric 0.1 mol/l D. acid percloric 0.1 mol/l în acid acetic anhidru E. hidroxid de sodiu 0.1 mol/l Conform FR X, la dozarea benzoatului de sodiu sunt utilizați următorii reactivi și indicatori: A. fenolftaleină ca indicator B. albastru de timol în metanol (I) C. hidroxid de sodiu 0.1 mol/l D. anhidridă acetică (R) E. acid percloric 0.1 mol/l în dioxan Conform FR X, la dozarea clorhidratului de efedrină sunt utilizați următorii reactivi și indicatori, cu excepția: A. acid acetic anhidru (R) B. acetat de mercur (II) în acid acetic anhidru (R) C. galben de metanil în dioxan ca indicator D. acid clorhidric 0.1 mol/l E. fenolftaleină ca indicator La dozarea metronidazolului din supozitoarele cu metronidazol sunt utilizați următorii reactivi și indicatori (conform FR X): A. cloroform (R) B. roșu de metil în cloroform (I) C. fenolftaleină soluție (I) D. acid clorhidric 0.1 mol/l
8 E. acid percloric 0.1 mol/l în dioxan La dozarea acidului acetilsalicilic din comprimate sunt utilizați următorii reactivi și indicatori (conform FR X): A. roșu de metil (I) B. cloroform (R) C. alcool (R) neutralizat la fenolftaleină (I) D. hidroxid de sodiu 0.1 mol/l E. albastru de bromtimol (I) La dozarea clorhidratului de procaină din soluția injectabilă sunt utilizați următorii reactivi și indicatori (conform FR X): A. acid sulfuric 100 g/l (R) B. nitrit de sodiu 0.1 mol/l C. bromură de potasiu (R) D. roșu de metil (I) E. tropeolină 00 (I) *La dozarea acidului acetil salicilic din comprimate, ca indicator se utilizează (conform FR X): A. metiloranj soluție (I) B. fenolftaleină soluție (I) C. roșu de fenol soluție (I) D. albastru de bromtimol soluție (I) E. roșu de metil soluție (I) Conform FR X, care din următoarele substanțe se dozează prin metoda acido bazică în mediul anhidru? A. clorhidrat de papaverină B. cafeină C. tetraborat de sodiu D. benzoat de sodiu E. sulfat de sodiu La determinarea concentrației soluției etalon de cobalt sunt utilizați următorii reactivi și indicatori (conform FR. X): A. acetat de amoniu (R) B. negru eriocrom T (I) C. murexid (I) D. acid percloric 0.05 mol/l în dioxan E. edetat disodic 0.05 mol/l La determinarea concentrației soluției etalon de fer sunt utilizați următorii reactivi și indicatori (conform FR. X): A. acid clorhidric 100 g/l (R) B. iodură de potasiu (R) C. murexid (I) D. amidon (I) E. tiosulfat de sodiu 0.1 mol/l
9 La determinarea concentrației soluției etalon de cupru sunt utilizați următorii reactivi și indicatori (conform FR. X): A. acid acetic 300 g/l (R) B. fenolftaleină - soluție (I) C. iodură de potasiu (R) D. amidon (I) E. tiosulfat de sodiu 0.1 mol/l 33. Metode spectrofotometrice de absorbţie în ultraviolet şi vizibil în controlul medicamentelor *Conform FR X domeniul vizibil este cuprins între: A nm B nm C nm D nm E nm *Conform FR X domeniul ultraviolet este cuprins între: A nm B nm C nm D nm E nm Spectrofotometrul de absorbţie ȋn UV-Vis se compune din următoarele părţi: A. sursa de radiaţii B. monocromatorul C. coloană cromatografică D. interferometru E. detector Care dintre următoarele enunţuri nu sunt adevărate: A. absorbanţa este proporţională cu concentraţia analitului B. Legea Lambert-Beer este valabilă numai pentru soluţii concentrate C. absorbanţa este logaritmul zecimal al transmitanţei D. absorbanţa este logaritmul zecimal al raportului dintre intensitatea luminii incidente şi intensitatea luminii transmise E. absorbanţa este proporţională cu grosimea stratului absorbant Absorbanţa specifică: A. reprezintă absorbanţa corespunzătoare unui strat de soluţie cu grosimea de 1 cm B. este o constantă specifică fiecărei substanţe la o lungime de undă dată C. reprezintă absorbanţa corespunzătoare unui strat de soluţie ce conţine 1 mg de substanţă în 100 ml D. reprezintă absorbanţa corespunzătoare unui strat de soluţie ce conţine 1 g de substanţă în 100 ml E. se poate utiliza pentru a calcula concentraţia unui analit
10 Spectrele de absorbţie ȋn UV-Vis se obţin grafic prin reprezentarea pe: A. abscisă transmitanţa, ordonată - lungimea de undă B. abscisă absorbanţa, ordonată - lungimea de undă C. abscisă lungimea de undă, ordonată absorbanţa D. abscisă lungimea de undă, ordonată transmitanţa E. abscisă numărul de undă, ordonată absorbanţa Sursa de radiaţii în VIS: A. este o lampă de hidrogen B. este o lampă cu fir de wolfram C. este o lampă cu deuteriu D. furnizează un fascicul cu radiaţii în domeniul nm E. furnizează un fascicul cu radiaţii în domeniul nm Sursa de radiaţii în UV: A. este o lampă de hidrogen B. este o lampă cu fir de wolfram C. este o lampă cu deuteriu D. furnizează un fascicul cu radiaţii în domeniul nm E. furnizează un fascicul cu radiaţii în domeniul nm Din punct de vedere al participării sau neparticipării electronilor existenţi într-o moleculă, la tranziţii electronice, se disting următoarele tipuri de electroni: A. înveliş de electroni închis, în care electronii sunt implicaţi în legături chimice B. electroni de tip σ C. electroni de tip n D. electroni care se găsesc sub forma perechilor de electroni neparticipanţi în învelişul exterior al unor atomi uşori E. electroni de tip π, ȋn legături duble şi triple Tranziţia n-π*: A. constă în saltul unui electron de pe un orbital molecular de nelegătură n pe un orbital molecular de antilegatură π* B. este o tranziţie de intensitate mare C. se întâlneşte la sisteme nesaturate, exemplu - compuşi carbonilici D. este o tranziţie de intensitate mică E. apare în UV îndepărtat (sub 200 nm) Tranziţiile de tip d-d*: A. sunt specifice compuşilor anorganici care implică electronii din orbitalii moleculari d B. se produc în domeniul UV C. se produc în domeniul VIS D. sunt însoţite de o absorbtivitate mică E. sunt specifice compuşilor carbonilici *Următoarele enunţuri referitoare la tranziţiile σ σ* sunt adevărate, cu o excepţie: A. constă în saltul unui electron de pe un orbital molecular de legătură σ pe un orbital σ* B. apar în UV îndepartat C. necesită multă energie
11 D. sunt tranziţii puternice E. apar în UV apropiat Care dintre următoarele enunţuri sunt adevărate, cu privire la electronii n, implicaţi ȋn tranziţii electronice: A. se găsesc sub forma perechilor de electroni neparticipanţi în învelişul exterior al unor atomi uşori B. sunt mai puternic atraşi de nucleele acestor atomi decât electronii σ C. pot fi excitaţi cu radiaţii UV-VIS D. pot contribui la absorbţii în domeniul IR E. nu pot fi excitaţi cu radiaţii UV-VIS Care dintre următoarele enunţuri sunt adevărate, cu privire la electronii implicaţi ȋn tranziţii electronice: A. electronii σ sunt implicaţi ȋn legături covalente σ B. electronii σ nu contribuie la absorbţii ȋn domeniul UV-Vis C. electronii π sunt implicaţi ȋn legături simple D. electronii π sunt greu excitabili E. electronii π sunt responsabili pentru majoritatea spectrelor electronice Tranziţiile π π*: A. au loc în sisteme saturate B. au loc în sisteme nesaturate care conţin o dublă legătură etilenică izolată C. le corespund benzi de absorbţie foarte intense D. le corespund benzi de absorbţie slabe E. sunt tranziţii puternice Legea Lambert-Beer: A. este legea fundamentală a absorbţiei B. este valabilă numai pentru suspensii C. este valabilă pentru soluţii concentrate D. este valabilă numai pentru soluţii diluate E. absorbanţa este proporţională cu concentraţia analitului Care dintre următoarele enunţuri sunt adevărate: A. efectul hipsocromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mari B. efectul hipercromic constă ȋn creşterea intensităţii benzilor C. efectul batocromic constă ȋn deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mici D. efectul hipsocromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mici E. efectul hipercromic constă ȋn scăderea intensităţii benzilor
12 La alegerea solvenţilor utilizaţi ȋn spectroscopia UV-Vis trebuie să se ţină cont de următoarele reguli: A. este utilizat orice solvent B. solventul nu trebuie să absoarbă semnificativ ȋn regiunea spectrală utilizată pentru determinarea unui analit C. alegerea solventului potrivit este o problemă deosebită D. interacţiunile dintre analiţi şi solvenţi produc modificări ȋn spectrul UV E. trebuie să aibă maximul de absorbţie la aceiaşi lungime de undă cu analitul Ca detectori ȋn spectroscopia UV-Vis se pot utiliza: A. detector cu ionizare ȋn flacără B. fotomultiplicatorul C. fotodiode D. detectorul termoionic E. detectorul de conductibilitate termică Determinarea concentraţiei ȋn UV-Vis se face prin următoarele metode: A. metoda normării ariilor B. cu ajutorul absorbanţei specifice C. metoda volatilităţilor relative D. metoda celor mai mici pătrate E. metoda adausului standard Avantajele spectrometriei derivate: A. oferă o precizie mai mică decât spectrometria de ordin zero B. picurile spectrelor derivate sunt mai accentuate C. picurile spectrelor derivate sunt mai bine diferenţiate D. oferă o precizie mai mare decât spectrometria de ordin zero E. oferă o rezoluţie mai mică decât spectrul de ordin zero Spectrele derivate din spectrometria de absorbţie prezintă următoarele caracteristici, cu excepţia: A. oferă o rezoluţie mai bună decât spectrul iniţial B. rezoluţia creşte odată cu ordinul derivatei C. rezoluţia scade odată cu ordinul derivatei D. amplitudinea picurilor derivate creşte cu ordinul derivatei E. nu oferă o rezoluţie mai bună decât spectrul iniţial *Care dintre următoarele enunţuri nu este corect referitor la spectrometria derivată: A. se aplică ȋn analiza şi controlul medicamentelor, analiza biochimică şi de laborator clinic B. se aplică când spectrele compuşilor din amestec nu sunt suficient de diferenţiate C. ȋn practica analitică se utilizează mai ales spectrele derivate de ordinul 1 şi 2 D. cel mai utilizat spectru derivat utilizat ȋn practica analitică este cel de ordinul 3 E. picurile spectrelor derivate sunt mai accentuate, mai diferenţiate
13 In spectrometria derivată, spectrul derivat de ordinul 3 prezintă următoarele caracteristici: A. prezintă 2 maxime, unul mai mic, al doilea mai mare B. prezintă 2 minime, din care unul mai important C. prezintă 2 maxime ce corespund celor 2 puncte de inflexiune ale primei derivate D. ţine seama de maximele şi minimele spectrului derivatei de ordin imediat superior E. picul cel mai important este situat la aceeaşi lungime ca şi maximul picului de ordinul zero In spectrometria derivată, spectrul derivat de ordinul 1 prezintă următoarele caracteristici: A. prezintă un maxim corespunzător punctului de inflexiune a părţii ascendente a spectrului de ordinul zero B. prezintă un minim corespunzător punctului de inflexiune a părţii descendente a spectrului de ordinul zero C. prezintă două maxime mai mici D. prezintă două minime accentuate E. se utilizează ȋn practica analitică
a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.
1. În argentometrie, metoda Mohr: a. foloseşte ca indicator cromatul de potasiu, care formeazǎ la punctul de echivalenţă un precipitat colorat roşu-cărămiziu; b. foloseşte ca indicator fluoresceina, care
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
GRILE ORIENTATIVE PENTRU EXAMENUL DE LICENȚĂ FARMACIE 2014
GRILE ORIENTATIVE PENTRU EXAMENUL DE LICENȚĂ FARMACIE 2014 1. [M] Grad de dificultate: scazut Punctajul: 5Selectaţi enunţul corect referitor la substanţele chimice de referinţă: a) [x] prezintă un înalt
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Sulfonarea benzenului este o reacţie ireversibilă.
I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.
Capitolul 3 COMPUŞI ORGANICI MONOFUNCŢIONALI 3.2.ACIZI CARBOXILICI TEST 3.2.3. I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Reacţia dintre
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/
ANALIZE FIZICO-CHIMICE MATRICE APA. Tip analiza Tip proba Metoda de analiza/document de referinta/acreditare
ph Conductivitate Turbiditate Cloruri Determinarea clorului liber si total Indice permanganat Suma Ca+Mg, apa de suprafata, apa, apa grea, apa de suprafata, apa grea, apa de suprafata, apa grea, apa de
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
CAPITOLUL 9. Separarea cromatografică aspecte generale
CAPITOLUL 9 Separarea cromatografică aspecte generale 9.1. Clasificarea metodelor cromatografice Începuturile separărilor cromatografice se datorează lui Ţvet (1903), care a realizat primele separări de
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)
EAŢII DE ADIŢIE NULEFILĂ (AN-EAŢII) (ALDEIDE ŞI ETNE) ompușii organici care conțin grupa carbonil se numesc compuși carbonilici și se clasifică în: Aldehide etone ALDEIDE: Formula generală: 3 Metanal(formaldehida
Seria Balmer. Determinarea constantei lui Rydberg
Seria Balmer. Determinarea constantei lui Rydberg Obiectivele lucrarii analiza spectrului in vizibil emis de atomii de hidrogen si determinarea lungimii de unda a liniilor serie Balmer; determinarea constantei
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
V O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede
2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind
Termostat. Coloană de gardă. Fluxul informaţional în sistem. Senzor de. presiune. Pompă de mare. presiune. Purjare de fază mobilă
Sistemul de distribuire a solvenţilor Sistemul de distribuire a solvenţilor (SDS) este alcătuit din mai multe componente principale, a cărui configuraţie şi loc în cadrul sistemului general HPLC sunt redate
Reactia de amfoterizare a aluminiului
Problema 1 Reactia de amfoterizare a aluminiului Se da reactia: Al (s) + AlF 3(g) --> AlF (g), precum si presiunile partiale ale componentelor gazoase in functie de temperatura: a) considerand presiunea
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A U
PROPRIETĂŢI ELECTRICE ALE MEMBRANEI CELULARE BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A UNOR MACROIONI
ANALIZA SPECTROFOTOMETRICĂ CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
ANALIZA SPECTROFOTOMETRICĂ CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ Spectrometria de absorbţie moleculară are aplicaţii atât în analiza cantitativă cât şi în cea calitativă. Spectrometria de absorbţie moleculară efctuată
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale
POSDRU/156/1.2/G/138821 Investeşte în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară nr. 1 Educaţiaşiformareaprofesionalăînsprijinulcreşteriieconomiceşidezvoltăriisocietăţiibazatepecunoaştere
Subiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Metode Cromatografice. Dr. Brînduşa-Alina Petre
Metode Cromatografice Dr. Brînduşa-Alina Petre Metode cromatografice: notiuni generale Cromatografia o tehnica de separare a amestecurilor, in componentele sale cu scopul de a le analiza, identifica, purifica
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011
Problema 1. Pentru ce valori ale lui n,m N (n,m 1) graful K n,m este eulerian? Problema 2. Să se construiască o funcţie care să recunoască un graf P 3 -free. La intrare aceasta va primi un graf G = ({1,...,n},E)
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
In cazul sistemelor G-L pentru care nu se aplica legile amintite ale echilibrului de faza, relatia y e = f(x) se determina numai experimental.
ECHILIBRUL FAZELOR Este descris de: Legea repartitiei masice Legea fazelor Legea distributiei masice La echilibru, la temperatura constanta, raportul concentratiilor substantei dizolvate in doua faze aflate
CAPITOLUL 11. Separarea prin cromatografie de lichide (LC)
11.1. Istoric CAPITLUL 11 Separarea prin cromatografie de lichide (LC) Începutul cromatografiei de lichide este atribuit lui Ţwet (1903), care a reuşit pentru prima dată separarea unor compuşi naturali
CAPITOLUL 10. Separarea prin cromatografie de gaze (GC)
10.1. Scurt istoric CAPITOLUL 10 Separarea prin cromatografie de gaze (GC) Cele două direcţii ale cromatografiei de gaze (GC) s-au dezvoltat aproximativ în acelaşi timp; în anul 1951 Erika Cremer punea
10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon
ursul.3. Mării şi unităţi de ăsură Unitatea atoică de asă (u.a..) = a -a parte din asa izotopului de carbon u. a.., 0 7 kg Masa atoică () = o ărie adiensională (un nuăr) care ne arată de câte ori este
Capitolul 1-INTRODUCERE ÎN STUDIUL CHIMIEI ORGANICE Exerciţii şi probleme
Capitolul 1- INTRODUCERE ÎN STUDIUL CHIMIEI ORGANICE Exerciţii şi probleme ***************************************************************************** 1.1. Care este prima substanţă organică obţinută
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Metode de caracterizare structurala in stiinta nanomaterialelor: aplicatii practice
Metode de caracterizare structurala in stiinta nanomaterialelor: aplicatii practice Utilizare de metode complementare de investigare structurala Proba investigata: SrTiO 3 sub forma de pulbere nanostructurata
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Capitolul 30. Transmisii prin lant
Capitolul 30 Transmisii prin lant T.30.1. Sa se precizeze domeniile de utilizare a transmisiilor prin lant. T.30.2. Sa se precizeze avantajele si dezavantajele transmisiilor prin lant. T.30.3. Realizati
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Capitolul 4-COMPUŞI ORGANICI CU ACŢIUNE BIOLOGICĂ-
Capitolul 4 COMPUŞI ORGANICI CU ACŢIUNE BIOLOGICĂ 4.1.ZAHARIDE.PROTEINE. Exerciţii şi probleme E.P.4.1. 1. Glucoza se oxidează cu reactivul Tollens [Ag(NH 3 ) 2 ]OH conform ecuaţiei reacţiei chimice. Această
Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Criptosisteme cu cheie publică III
Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Exerciţii şi probleme E.P.2.4. 1. Scrie formulele de structură ale următoarele hidrocarburi şi precizează care dintre ele sunt izomeri: Rezolvare: a) 1,2-butadiena;
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
![Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].](/thumbs/72/67648751.jpg "Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].")
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Obiectul şi importanţa. Clasificarea sistemelor disperse
COLOIZI CUPRINS Fizico- chimia suprafeţelor şi a coloizilor. Obiectul şi importanţa. Clasificarea sistemelor disperse Noţiuni de termodinamică a suprafeţelor lichide. Fenomene capilare Adsorbţia pe suprafeţe
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul
2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii
Clasa a IX-a 1 x 1 a) Demonstrați inegalitatea 1, x (0, 1) x x b) Demonstrați că, dacă a 1, a,, a n (0, 1) astfel încât a 1 +a + +a n = 1, atunci: a +a 3 + +a n a1 +a 3 + +a n a1 +a + +a n 1 + + + < 1
Circuite cu diode în conducţie permanentă
Circuite cu diode în conducţie permanentă Curentul prin diodă şi tensiunea pe diodă sunt legate prin ecuaţia de funcţionare a diodei o cădere de tensiune pe diodă determină valoarea curentului prin ea
Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor
4. Măsurarea impedanţelor 4.2. Măsurarea rezistenţelor în curent continuu Metoda comparaţiei ceastă metodă: se utilizează pentru măsurarea rezistenţelor ~ 0 montaj serie sau paralel. Montajul serie (metoda
SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Electronegativitatea = capacitatea unui atom legat de a atrage electronii comuni = concept introdus de Pauling.
Cursul 8 3.5.4. Electronegativitatea Electronegativitatea = capacitatea unui atom legat de a atrage electronii comuni = concept introdus de Pauling. Cantitativ, ea se exprimă prin coeficienţii de electronegativitate
Izolaţii flexibile din hârtie de mică, micanite rigide.
Izolaţii flexibile din hârtie de mică, micanite rigide. HÂRTIE DE MICĂ MPM1(501), MPM2(501-2), 511... 84 MICABANDĂ FW-5438 B130ºC FW-5440-1 F155ºC... 85 MICABANDĂ FW-5441-1 F(155ºC) D608-1 B(130ºC)...
11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1
FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile
Teoria mecanic-cuantică a legăturii chimice - continuare. Hibridizarea orbitalilor
Cursul 10 Teoria mecanic-cuantică a legăturii chimice - continuare Hibridizarea orbitalilor Orbital atomic = regiunea din jurul nucleului în care poate fi localizat 1 e - izolat, aflat într-o anumită stare
UNITĂŢI Ţ DE MĂSURĂ. Măsurarea mărimilor fizice. Exprimare în unităţile de măsură potrivite (mărimi adimensionale)
PARTEA I BIOFIZICA MOLECULARĂ 2 CURSUL 1 Sisteme de unităţiţ de măsură. Atomi şi molecule. UNITĂŢI Ţ DE MĂSURĂ Măsurarea mărimilor fizice Exprimare în unităţile de măsură potrivite (mărimi adimensionale)
Laborator 6. Integrarea ecuaţiilor diferenţiale
Laborator 6 Integrarea ecuaţiilor diferenţiale Responsabili: 1. Surdu Cristina(anacristinasurdu@gmail.com) 2. Ştirbăţ Bogdan(bogdanstirbat@yahoo.com) Obiective În urma parcurgerii acestui laborator elevul
Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016
16-17 ianuarie 2016 Problema 1. Se consideră graful G = pk n (p, n N, p 2, n 3). Unul din vârfurile lui G se uneşte cu câte un vârf din fiecare graf complet care nu-l conţine, obţinându-se un graf conex
riptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.
II. 5. Problee. Care ete concentraţia procentuală a unei oluţii obţinute prin izolvarea a: a) 0 g zahăr în 70 g apă; b) 0 g oă cautică în 70 g apă; c) 50 g are e bucătărie în 50 g apă; ) 5 g aci citric
II.METODE ELECTROCHIMICE DE ANALIZĂ
II.METODE ELECTROCHIMICE DE ANALIZĂ Metodele electroanalitice reprezintă totalitatea metodelor analitice care măsoară potenţialul (Volţi) şi/sau intensitatea curentului electric (Amperi) într-o celulă