Behzad Razavi Design of Integrated Circuits for Optical Communications carte1.pdf (2,3) 29 pg.

Σχετικά έγγραφα
2C/1L Optoelectronică, structuri, tehnologii, circuite, OSTC Minim 7 prezente curs + laborator Curs - sl. Radu Damian Joi 15-18, P5 E 70% din nota

Dioda electroluminescenta Capitolul 8

Curs. marti, 13-16, P7 2C 3C (14-4)*2/ =

Examen , P7?

Examen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate

Examen , P7

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB


Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %


V O. = v I v stabilizator

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Stabilizator cu diodă Zener

Lumina ca undă electromagnetică (ecuaţiile lui Maxwell, ecuaţia undelor, parametrii de propagare) Elemente de fotometrie şi radiometrie (mărimi

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

Seria Balmer. Determinarea constantei lui Rydberg

Circuite cu diode în conducţie permanentă

LASERI NOTIUNI FUNDAMENTALE.APLICATII

(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN

CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE


Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

EPSICOM LASER MODULATOR EP Ready Prototyping. Cuprins. Idei pentru afaceri. Hobby & Proiecte Educationale

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Lumina ca undă electromagnetică (ecuaţiile lui Maxwell, ecuaţia undelor, parametrii de propagare) Elemente de fotometrie şi radiometrie (mărimi

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar

Lumina ca undă electromagnetică (ecuaţiile lui Maxwell, ecuaţia undelor, parametrii de propagare) Elemente de fotometrie şi radiometrie (mărimi


Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

L1. DIODE SEMICONDUCTOARE

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Dispozitive electronice de putere

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

MARCAREA REZISTOARELOR

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

Subiecte Clasa a VII-a

N 1 U 2. Fig. 3.1 Transformatorul

SIGURANŢE CILINDRICE

Pentru itemii 1 5 scrieți pe foaia de concurs litera corespunzătoare răspunsului considerat corect.

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

CIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI

Electronică Analogică. 5. Amplificatoare

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Electronică anul II PROBLEME

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

I X A B e ic rm te e m te is S

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)

Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare

CAPITOLUL 6. TRANZISTOARE UNIPOLARE 6.1. TRANZISTOARE UNIPOLARE - GENERALITĂŢI

Cursul 7. Conducția electrică în izolațiile solide; mecanisme de conducție in volum

Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Examenul de bacalaureat la fizica, 18 iunie 2007 Profilul real

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale

riptografie şi Securitate

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie

3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE.

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

UNIVERSITATEA TEHNICA GHEORGHE ASACHI FACULTATEA DE ELECTRONICA TELECOMUNICATII SI TEHNOLOGIA INFORMATIEI REFERAT

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor

8.3. MODULATOARE OPTOELECTRONICE

Circuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Fig Stabilizatorul de tensiune continuă privit ca un cuadripol, a), şi caracteristica de ieşire ideală, b).

5.1. Noţiuni introductive

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Senzori cu fibre optice moduri de operare

Figura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare..

Proprietăţile materialelor utilizate în sisteme solare termice

Laborator 5 INTERFEROMETRE

Transcript:

Curs 10 2014/2015

Behzad Razavi Design of Integrated Circuits for Optical Communications carte1.pdf (2,3) 29 pg.

Amplificatoare transimpedanţă 4.1 4.1.1 4.2 4.2.1 4.3 4.3.1 Circuite pentru controlul emiţătoarelor optice 10.3 10.3.1 10.4 10.4.1

Dioda electroluminescenta Capitolul 8

Caracteristica putere optica emisa functie de curentul direct prin LED este liniara la nivele mici ale curentului. Nu exista curent de prag La nivele foarte mari puterea optica se satureaza Responzivitatea r P I o W A Tipic r=50μw/ma

Capitolul 9

E g h; hc E g h constanta lui Plank 6.62 10-32 Ws 2 c viteza luminii in vid 2.998 10 8 m/s

La un material cu 4 nivele energetice tranzitia radianta a electronului (3) se termina intr-o stare instabila, starea de echilibru obtinanduse prin emisia unui fonon Inversiunea de populatie se obtine mult mai usor datorita electronilor din starea intermediara

Definirea directiilor in dioda LASER

f k c0 k 2n L f c 0 2n L 2 0 2 n L

Se utilizeaza suprafete reflective selective pentru filtrare optica

Cresterea vitezei si minimizarea erorilor date de oscilatiile de relaxare si variatiile timpului de amorsare dioda este partial stinsa in timpul transmisiei unui nivel 0 logic Raport de stingere ER P H PH Raportul semnal zgomot scade cu (1-α) Tipic ER = 10 15dB 1

Poate produce o diferenta maxima de temperatura de 70 C Lucreaza la nivele mici de caldura disipata Devine cu atat mai ineficient cu cat fluxul termic disipat e mai mare De 4 ori mai putin eficiente decat sistemele cu compresie de vapori

Mode hopping salt de mod (hole burning) RIN Relative Intensity Noise (generat de emisia spontana) Zgomot de faza (idem) necesitatea modulatiei in amplitudine Zgomot intercavitati (reflexiile din exterior in zona activa) Drift variatia parametrilor cu varsta si temperatura (in special distanta intre oglinzi)

Heterojunctiune ingropata Heterojunctiune muchie (ridge)

Concentrare verticala a purtatorilor Electronii sunt atrasi din zona n in zona activa O bariera energetica existenta intre zona activa si zona n concentreaza electronii in zona activa Situatie similara corespunzatoare golurilor Purtatorii sunt concentrati in zona activa, crescand eficienta

Cand lumina e pastrata in cavitati mai mici decat lungimea de unda nu mai poate fi modelata prin unda, modelul devine cuantic Daca inaltimea zonei active scade la 5-20 nm comportarea diodei laser se schimba energia necesara pentru inversarea de populatie se reduce, deci curentul de prag scade dimensiunea redusa a zonei active duce la scaderea puterii maxime

multiple straturi subtiri suprapuse Multiple Quantum Well Avantaje curent de prag redus stabilitate crescuta a frecventei la functionarea in impuls latime mica a liniilor spectrale zgomot redus

RL +0.00 dbm 5.0 db/div Canale: 16 Spaţiere: 0.8 nm Emisie spontană Amplificată (ASE) 1545 nm 1565 nm

Necesitate In sistemele WDM exista necesitatea (in propuneri pentru arhitecturi viitoare de retele) pentru reglaj foarte rapid al lungimii de unda pe un anume canal - zeci de ns In aceleasi sisteme intervine necesitatea rutarii prin lungime de unda - timp de reglaj necesar de ordinul secundelor) realizarea cererilor de date - timp de reglaj de ordinul sute de μs reglarea emitatorilor individuali in sistemele WDM lipsa necesitatii controlului strict la productia diodelor degradarea lungimii de unda in timp

Curentul trece prin zona activa ducand la amplificarea luminii curentul ce parcurge zona corespunzatoare reflectorului Bragg modifica indicele de refractie al acestei zone deci lungimea de unda zona centrala suplimentara permite reglaj fin suplimentar in jurul valorii impuse de reflectorul Bragg

Dezavantajul metodelor anterioare e dat de limita redusa a reglajului (~10nm) Reflectorul Bragg esantionat (periodic) produce spectru de filtrare discret Regland unul din reflectori se obtine rezonanta la suprapunerea celor doua spectre Dezavantaj : reglajul e discret

Oglinzile pot fi realizate din straturi succesive din semiconductori cu indici de refractie diferiti reflector Bragg Prelucrarea laterala se rezuma la taierea materialului Caracteristici puteri de ordinul 1mW lungimi de unda 850 si 980 nm radiatie de iesire circulara cu divergenta redusa Curenti de prag foarte mici (5mA) si putere disipata redusa circuite de control speciale nu sunt necesare Banda de modulatie mare (2.4GHz) Stabilitate mare cu temperatura si durata de viata

Caracteristici VCSEL produce mai multe moduri transversale insensibila la pierderile selective la mod din fibrele multimod (principala limitare in utilizarea diodelor laser in fibrele multimod)

Dependenta de temperatura a curentului de prag este exponentiala I th I 0 e T / T 0 I 0 e o constanta determinata la temperatura de referinta Material Lungime de unda T 0 InGaAsP 1300 nm 60 70 K InGaAsP 1500 nm 50 70 K GaAlAs 850 nm 110 140 K

Curentul de prag variaza cu temperatura si cu timpul Variatia tipica 1-2%/ C

Puterea scade in timp exponential P t P 0 e t / m τ m timpul de viata Diodele laser sunt supuse la conditii extreme de lucru densitati de curent in zona activa 2000 5000A/cm 2 densitati de putere optica: 10 5 10 6 W/cm 3 Diverse definitii ale timpului de viata fac comparatiile dificile

Cresterea curentului duce la scaderea duratei de viata n = 1.5 2 (empiric) dublarea curentului duce la scaderea de 3-4 ori a duratei de viata Cresterea temperaturii duce la scaderea duratei de viata m ~ J n E kt m ~ e / E = 0.3 0.95eV (valoarea tipica in teste 0.7eV) cresterea temperaturii cu 10 grade injumatateste durata de viata

Coerenta radiatiei emise LED: t c 0.5ps, L c 15μm LASER : t c 0.5ns, L c 15cm L c c t c 0 Stabilitatea frecventei detectie necoerenta (modulatie in amplitudine) mai ales in sistemele multicanal Timpul de raspuns Viteza, interval de reglaj 2

Amorsarea emisiei stimulate necesita pomparea unei anumite cantitati de energie curent de prag I I th regim LED ineficient! I I th regim LASER r P I o W A Apare saturare la nivele mari de curent

eficienta de conversie electro-optic (randament) tipic, randamente sub 10% sunt intalnite eficienta cuantica f f th f f f o in out I V I I r I V P electric P optic P h e r e I h P e f n n

Erbidium Dopped Fiber Amplifier

Bazat pe efect Raman

Laboratorul de microunde si optoelectronica http://rf-opto.etti.tuiasi.ro rdamian@etti.tuiasi.ro