Fiziologia glandelor endocrine. Curs 3 I. Hormonii pancreatici II.Hormonii cu rol în homeostazia fosfo-calcică
|
|
- Ēᾍιδης Ακρίδας
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Fiziologia glandelor endocrine Curs 3 I. Hormonii pancreatici II.Hormonii cu rol în homeostazia fosfo-calcică
2 I. Funcţia endocrină a pancreasului Pancreasul sintetizează hormoni cu structură polipeptidică la nivelul insulelor Langerhans: Celule α glucagon Celule β insulină Celule polipeptide pancreatice (somatostatina)
3 1. Insulina polipeptid secretat de cel. β din insulele Langerhans pancreatice [Insulina]pl = variabilă, în funcţie de [G]pl are o valoare postprandial Mecanism de acţiune: Insulina acţionează pe receptori membranari specifici activarea tirozinkinazei IC
4 a) Mecanismul de acţiune al insulinei 2α 2β Insulină Receptor membranar G AA Activarea tirozinkinazei Fosforilare enzime IC 1) permeabilitatea membranei pt: -glucoză influx glucoză -AA influx AA - ioni influx K +, fosfat 2) Sinteza IC de: - glicogen - proteine -lipide 3) expresia genică
5 b) Efectele principale ale insulinei Insulina = Hormonul abundenţei 1. trecerea Glucozei intracelular în plasmă: Glicemia în celule: Glicoliza producerea de Energie Glicogenogeneza producerea de Glicogen forma de depozit a Glucozei în ficat + muşchi excesul de G transformat în lipide adipocite Neoglucogeneza şi Glicogenoliza 2. trecerea AA intracelular sinteza Pr 3. lipogeneza Lipide ţesutul adipos 4. Stimulează creşterea (sinergic cu GH).
6 c) Tipuri de ţesuturi după dependenţa de insulină Ţesuturi insulino-independente glucoza trece în celulăşi în absenţa insulinei: Ţesutul nervos Ţesuturi insulino-dependente utilizarea glucozei se face doar în prezenţa insulinei : Ţesutul muscular Ţesutul adipos Ţesuturi insulino-independente dar în care insulina metabolizarea glucozei: Ţesutul hepatic
7 sânge Glicoliza Neoglucogeneza Energie Utilizare d) Rolurile insulinei G Glicoge noliza Glicogenogeneza Acetil CoA Ficat Lipogeneză AA [G] (postprandial) Insulina Excesul de G AGL TG Lipo-Pr Adipocit G AA AA Sinteza Pr Depozitare Glicoliza Energie Muşchi Glicogenogeneza Depozit AA Sinteză Pr depozitare LipoPr LipoPr Lipaza AGL AGL Adipocit TG (depozite) G G Lipogeneza + Lipoliza (inhibă Lipaza hormonosensibilă)
8 2. Reglarea secreţiei de insulină 1. [Glicemia] - prin mecanism de feedback: [Glicemia]>110 mg/100 ml Insulina rapid: eliberarea de Insulină depozitată în celulele β în timp: sinteza de Insulină în celulele β [Glicemia]<110 mg/100 ml Insulina 2. Hormonii gastro-intestinali: gastrina, secretina, CCK, GIP Insulina dacă se administrează Glucoza oral stimularea maximă a secreţiei de Insulină prin: 1. [Glicemiei] secreţia Insulinei din celulele β 2. stimularea dată de hormonii gastro-intestinali se utilizează ca test de toleranţă la G (TTGO)
9 3. Alte glucide: - fructoza Insulina - galactoza, xiloza nu au efect 4. AA (arginina, lizina) Insulina trecerea AA IC 5. Corpii cetonici Insulina 6. SNVP (vagul) Insulina 7. SNVS (α-rec) Insulina 8. Horm. hiperglicemianţi: GH, GC, T 3 [G] Insulina 9. Horm. pancreatici: (-) Insulina Glucagon (-) (+) (-) (+) Somatostatina
10 3. Glucagonul polipeptid secretat de cel. α din insulele Langerhans pancreas Mecanism de acţiune: prin AMPc Efectele : Glicemia prin: Glicogenoliza hepatică (c.m. important) Neoglucogeneza - pe baza AA menţine [G]pl constantă în perioadele interdigestive asigură necesarul de glucoză la ţesuturi lipoliza producţia de energie + căldură cetogeneza hepatică catabolismul Pr. efect inotrop + secreţia gastrică acidă secreţia: GH, Insulină, Somatostatina
11 Reglarea secreţiei de glucagon Dependentă de starea de nutriţie + secreţia de Insulină: 1. [Glicemia] - prin mecanism de feedback: [Glicemia] Glucagon [Glicemia] Glucagon 2. SNVS (β-rec) Glucagon [G] (mec. util în efort) 3. aport de Pr + AA Glucagon Neoglucogeneza 4. Inaniţia Glucagon menţine [G] menţinerea [G] în efortul sever şi înfometare 5. Hormoni gastro-intestinali - prin mecanism de feedback neg: Gastrina Glucagon (-) 6. Hormonii pancreatici: Somatostatina + Insulina Glucagon
12 II. Fiziologia osului Componentele din structura osului: 1. Sistemul noncelular osos: Componenta organică (30%): substanţa fundamentală (ac hialuronic + condroitinsulfaţi) fibre de colagen - de-a lungul linilor de tensiune Componenta anorganică (70%): cristale de hidroxiapatită legate puternic de fibrele de colagen dau rezistenţa osului Mg ++, Na +, K +, HCO 3-2. Sistemul celular osos :
13 2. Sistemul celular osos: a) osteoblaste -derivă din celule stem mezenchimale (MSC) în stare activă sau de repaus rol: formarea permanentă a osului plasate pe suprafaţa externă + cavităţile osoase b) osteoclaste-derivă din monocite + celule stem hematopoietice celule mari, multinucleate, cu rol de fagocite eliberează:- enzime digestia matricei organice - acizi distrugere cristale eliberare ioni rol: - reabsorbţia ciclică a osului remodelare osoasă rezistenţa + reînnoirea osului (turnover) - active în formarea calusului (după fracturi) c) osteocite bogate în săruri de Ca ++, controlează schimburile de Ca ++ cu mediul extracelular (pompa Ca ++ )
14 1) Calcificarea osoasă osteoblastele secretă: colagen substanţă fundamentală prin polimerizare: colagen fibre colagen formează osteoidul ( cartilage like ) transformarea osteoblastelor captate în interior în osteocite precipitarea sărurilor de Ca ++ la suprafaţa fibrelor colagen sărurile amorfe de Ca ++ cristale de hidroxiapatită (zilesăptămâni)
15
16 2) Reabsorbţia osoasă -mediată de osteoclaste 1. Faza de activare: Activare Reabsorbţie Revenire Formare osoasă Repaus debutează prin migrarea mononuclearelor parţial diferenţiate (preosteoclaste) la suprafaţa osoasă fuziunea preosteoclastelor osteoclaste (celule mari, multinucleate)
17 2) Reabsorbţia osoasă -mediată de osteoclaste Activare Reabsorbţie Revenire Formare osoasă Repaus Reabsorbţia osoasă: osteoclastele fixate pe suprafaţa osoasă determină reabsorbţia limitată a mineralelor şi a matricei osoase de la nivelul suprafeţei trabeculare sau în corticala osului.
18 2) Reabsorbţia osoasă -mediată de osteoclaste Activare Reabsorbţie Revenire Formare osoasă Repaus Faza de revenire: mononuclearele (monocite + macrofage) se dispun linear la suprafaţa osoasă formarea unui strat bogat în glicopr peste suprafaţa reabsorbită ( linia de ciment ) de care vor adera osteoblastele pregătesc suprafaţa pentru formarea noului os de către osteoblaste.
19 2) Reabsorbţia osoasă -mediată de osteoclaste Activare Reabsorbţie Revenire Formare osoasă Repaus Faza de formare a noii unităţi structurale osoase: osteoblastele se depun în valuri succesive unele peste altele, până când suprafaţa osoasă reabsorbită este complet înlocuită. 5. Faza de repaus: la sfârşitul fazei de formare, suprafaţa este acoperită cu un strat de osteoblaste aplatizate, puţin active, până la un nou ciclu de remodelare.
20 Osteoclastul
21 3) Echilibrul fosfo-calcic Echilibrul fosfo-calcic = Balanţa între absorbţia şi excreţia ionilor menţine constantă [ionilor] pl Aportul zilnic Ca şi fosfat: 1g/zi Absorbţia intestinală: Ca - 35% absorbit prin TA, controlat de CTL şi PTH - restul eliminat în fecale fosfat: absorbit uşor Renal: din Ca filtrat (numai Ca ionic şi cel legat de anioni) Reabsorbţie (95%), controlată de PTH şi CTL fosfat: excesul este excretat în urină, controlat de PTH
22 3) Echilibrul fosfo-calcic Calciul 99% în os şi dinţi rezervor de Ca + rol în menţinerea [Ca] pl constant componenta fixă (cristale de hidroxiapatită) - eliberată numai prin osteoliză componenta liberă - participă la schimburi cu mediul extracelular 0,1% în plasmă (10 ± 1 mg%) 40 % Ca legat de proteine (albumine) - nedifuzibil 50 % Ca ionizat ( în acidoză) rol în coagulare, contracţia musculară, excitabilitate 10 % Ca neionizat - legat de anioni (fosfat, citrat) 1% intracelular reticul endoplasmic, mitocondrii
23 3) Echilibrul fosfo-calcic Fosfatul total 4 mg% 85% în os 1% în lichidul extracelular în plasmă: sistem tampon fosfat alcalin/fosfat acid (1,3 mm/l) 14% intracelular
24 3) Echilibrul fosfo-calcic Mecanismele de menţinere a echilibrului fosfo-calcic Schimburile între os şi mediul extracelular, controlate hormonal: PTH şi CTL - ieşirea Ca ++ din os [Ca ++ ] pl Calcitonina şi CTL - ieşirea Ca ++ din os [Ca ++ ] pl Patologic: PTH [Ca ++ ] pl, hipoexcitabilitate neuro-musculară, litiază renală, tulburări CV şi digestive PTH [Ca ++ ] pl, hiperexcitabilitate neuro-musculară tetanie (dacă Ca ++ < 6 mg%) Semn Chwosteck +, semn Trousseau + EMG: dublete, triplete în repaus.
25 3) Echilibrul fosfo-calcic Factori cu rol în formarea şi reabsorbţia osoasă
26 3) Echilibrul fosfo-calcic Patologic: Rahitismul: la copii cu deficit de aport de Ca şi fosfat mineralizarea osoasă Cauza: deficit de vitamină D Osteoporoza: osteoliza Cauza: PTH, cortizol, menopauza, vârstnici Osteoscleroza: osteogeneza Cauza: PTH, intoxicaţie cu metale grele
27 Rolul PTH, CTL şi calcitoninei Dacă [Ca] PTH + CTL Os Osteocite permeabilitatea pt Ca Osteoblaste (-) osteogeneza Osteoclaste (+) osteoliza demineralizarea osoasă Dacă [Ca] Calcitonina + CTL Osteocite permeabilitatea pt Ca Osteoblaste (+) osteogeneza Osteoclaste (-) osteoliza mineralizarea şi demineralizarea osoasă Sânge [Ca] [Ca] Renal Reabs. Ca, Mg Excreţia Fosfat Inhibă Anhidraza Carbonică eliminarea H + menţine ph sanguin acid [Ca ++ ]plasmatic Intestin abs. Ca ++ controlată de CTL+PTH Excreţia renală Ca, Fosfat Sinteza CTL Secreţiile digestive Rol în copilărie mineraliz. os În maternitate (-) demineraliz.
28 1. Fiziologia parathormonului (PTH) Sinteză La nivelul glandelor paratiroide (în număr de 4, situate retrotiroidian) Structură polipeptidică Efect major [Ca] pl prin 4 mecanisme La nivel osos mobilizarea Ca ++ şi fosfatului Renal reabsorbţia Ca ++, Mg ++ şi H + excreţia fosfatului La nivel intestinal absorbţia Ca ++ (absorbţia activă + calcitriolul) sinteza activă de Vit. D (calcitriol)
29 Reglarea secreţiei PTH [Ca] PTH normalizarea calcemiei [Ca] PTH Acelaşi proces se realizeazăşi în cazul ionilor de Mg ++. Catecolaminele Patologic PTH PTH Demineralizare osoasă [Ca] pl ; [fosfatemiei] Calciurie risc de litiază Hiperexcitabilitate (semnele Chwosteck şi Trousseau +) Calciurie EMG spasmofilie
30 2. Fiziologia calcitoninei Polipetid secretat de catre celulele C ale glandei tiroide Efect major [Ca] pl osteogeneza se opune osteolizei Importanţă sporită La copii unde osteogeneza este calcitonina exercită un efect favorabil În sarcinăşi lactaţie protejază împotriva osteolizei Poate fi administrată: Persoanelor în vârstă cu osteoporoză În neoplazii asociate cu osteoliză (metastaze)
31 Reglarea secreţiei calcitoninei 1. Calcemia: feedback negativ [Ca] Calcitonina [Ca] Calcitonina 2. Catecolaminele Calcitonina 3. Gastrina Calcitonina (feedback negativ) (-)
32 3) Fiziologia calcitriolului (CTL) Forma activă a vitaminei D Colesterol (piele) [Ca] [Ca] + PTH - + UV Vit.. D inactivă Activarea prin 2 hidroxilări: la nivel Hepatic + Renal - Calcitriol activ (CTL)) Aport alimentar + Calcito- nina
33 Rolul CTL Roluri majore Menţine valorile calcemiei ( Ca ++ ) Favorizează osteogeneza Intestinal absorbţia Ca ++ prin transport activ controlată de către calcitriol + PTH Renal absorbţia Ca ++ + fosfat Osos = activare dependentă de calcemie: Când [Ca] CTL acţionează similar PTH pentru refacerea calcemiei Ca ++ eliberat din osteocite activitatea osteoclastelor dislocare de Ca ++ şi P Când [Ca] N/ CTL acţionează favorizând mineralizarea osoasă
34 Reglarea CTL PTH rol major [Ca] - prin influenţa asupra PTH Feedback-ul negativ CTL inhibă propria activare sinteza formei inactive
35 Alţi hormoni cu rol în metabolismul fosfo-calcic GH sinteza proteică Oase Cartilajele de creştere absorbţia Ca ++ prin transport activ controlată de către [Ca] Hormonii tiroidieni condrogeneza + refacerea osoasă Insulina osteogeneza Estrogenii + testosteronul anabolismul maturare osoasă + închiderea cartilajelor de creştere osteoliză Cortizolul mobilizarea Ca ++ osos osteoporoză + osteoliză
36
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραFIZIOPATOLOGIA METABOLISMULUI FOSFO CALCIC
FIZIOPATOLOGIA METABOLISMULUI FOSFO CALCIC Cuprins: I. Reglarea metabolismului fosfo-calcic: rolul parathormonului (PTH), calcitoninei şi vitaminei D II. Bilanţul şi repartiţia calciului în organism; hipo-
Διαβάστε περισσότεραREACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)
EAŢII DE ADIŢIE NULEFILĂ (AN-EAŢII) (ALDEIDE ŞI ETNE) ompușii organici care conțin grupa carbonil se numesc compuși carbonilici și se clasifică în: Aldehide etone ALDEIDE: Formula generală: 3 Metanal(formaldehida
Διαβάστε περισσότεραBIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A U
PROPRIETĂŢI ELECTRICE ALE MEMBRANEI CELULARE BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A UNOR MACROIONI
Διαβάστε περισσότεραFiziologia sistemului endocrin
Fiziologia sistemului endocrin Sistemul endocrin = sistem major de control al functiilor organismului, alaturi de sistemul nervos Hormonii: substante eliberate de la nivel celular in lichidele organismului
Διαβάστε περισσότεραSistemul cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Disciplina de Fiziologie Sistemul cardiovascular Cursul 2 Potenţiale membranare de repaus şi de acţiune în fibrele cardiace Carmen Bunu Tipuri
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραSeminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Διαβάστε περισσότεραFiziologia fibrei miocardice
Fiziologia fibrei miocardice CELULA MIOCARDICĂ = celulă excitabilă având ca şi proprietate specifică contractilitatea Fenomene electrice ale celulei miocardice Fenomene mecanice ale celulei miocardice
Διαβάστε περισσότεραFiziologia aparatului urinar
Fiziologia aparatului urinar Cursul 3 Cursul 3 Epurarea şi economisirea renală a principalelor componente plasmatice. Rolul rinichiului în echilibrul acido-bazic 1.Economisirea şi epurarea renală a apei
Διαβάστε περισσότεραMetabolismul ionului de potasiu
Course: Metabolismul ionului de potasiu Country:Romania Speaker: Simona Mărgărit MD, PhD UMF Iuliu Haţieganu Cluj Napoca Generalitati principalul cation intracelular concentratie intracelulara 140-150
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραFiziologia glandelor endocrine. Curs 2 I. Hormonii tiroidieni II. Hormonii produşi de glandele suprarenale
Fiziologia glandelor endocrine Curs 2 I. Hormonii tiroidieni II. Hormonii produşi de glandele suprarenale I. Hormonii tiroidieni (T 3 şi T 4 ) Glanda tiroidă localizată sub laringe, anterior de trahee
Διαβάστε περισσότεραUNIVERSITATEA DIN BUCURESTI CICLUL 1. LICENTA IN BIOCHIMIE. Biochimie metabolica
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI CICLUL 1. LICENTA IN BIOCHIMIE Biochimie metabolica Sinteza glicogenului 2 1957 Luis Leloir (1) Glc + ATP glucokinaza (ficat) Glc 6-P + ADP hexokinaza (muschi) (2) Glc 6-P fosfoglucomutaza
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότεραValori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de
Διαβάστε περισσότεραFarmacologie clinică rezidențiat Coordonator: Prof. Dr. Cătălina Elena Lupușoru Lector: Prof. Dr. Cătălina Elena Lupușoru
Cursul nr. 24. Subiectele nr. 30, 32, 35, 36, 37. Hormonii tiroidieni şi antitiroidienele. Somatotropina, somatostatina, prolactina şi bromocriptina. Calciul şi fosfaţii. Reglatorii homeostaziei minerale
Διαβάστε περισσότεραConice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Διαβάστε περισσότεραObiectiv educațional: la sfârșitul cursului studentul trebuie să știe să descrie particularităţile morfo-funcţionale ale glandelor suprarenale.
1 GLANDELE SUPRARENALE Obiectiv educațional: la sfârșitul cursului studentul trebuie să știe să descrie particularităţile morfo-funcţionale ale glandelor suprarenale. Glandele suprarenale (SR) sunt localizate
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραAcizi carboxilici heterofuncționali.
Acizi carboxilici heterofuncționali. 1. Acizi carboxilici halogenați. R R 2 l l R 2 R l Acizi α-halogenați Acizi β-halogenați l R 2 2 l Acizi γ-halogenați Metode de obținere. 1. alogenarea directă a acizilor
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότεραCauze: A. Durerea poate fi de:
URGENTE ABDOMINALE ACUTE 1 DUREREA ABDOMINALA ACUTA (ABDOMEN ACUT) durere abdominala intensa, de lunga durata ce poate deveni in orice moment abdomen acut chirurgical. Tablou clinic: Varsaturi, diaree,
Διαβάστε περισσότεραRolul vitaminei D - calea spre cunoaştere
Societatea Endocrinologilor Vitamina D şi patologia endocrină Rolul vitaminei D - calea spre cunoaştere Zinaida Alexa asistent universitar, d.m. Vitamina D Circa 100 ani de la descrierea factorului cauzal
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότεραFiziologia glandelor endocrine. Curs 1 Hipotalamusul endocrin Hormonii hipofizari
Fiziologia glandelor endocrine Curs 1 Hipotalamusul endocrin Hormonii hipofizari 1. Hipotalamusul endocrin Hipotalamusul este o zonă integrativă importantă pentru funcţia endocrină, metabolică, vegetativă
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραControl confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA
Control confort Variatoare rotative electronice Variator rotativ / cap scar 40-400 W/VA Variatoare rotative 60-400W/VA MGU3.511.18 MGU3.559.18 Culoare 2 module 1 modul alb MGU3.511.18 MGU3.559.18 fi ldeş
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραCapitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Διαβάστε περισσότεραUNIVERSITATEA DIN BUCURESTI CICLUL 1. LICENTA IN BIOCHIMIE. Biochimie metabolica
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI CICLUL 1. LICENTA IN BIOCHIMIE Biochimie metabolica Catabolismul principalelor tipuri de biomolecule (proteine, polizaharide si lipide) parcurge in celulele aerobe 4 faze 3
Διαβάστε περισσότεραCorectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*
Tehnică de acționare \ Automatizări pentru acționări \ Integrare de sisteme \ Servicii *22509356_0616* Corectură Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR..71 315 Ediția 06/2016 22509356/RO
Διαβάστε περισσότερα5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότεραEcuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότερα* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1
FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότερα2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
Διαβάστε περισσότεραT R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.
Trignmetrie Funcţia sinus sin : [, ] este peridică (periada principală T * = ), impară, mărginită. Funcţia arcsinus arcsin : [, ], este impară, mărginită, bijectivă. Funcţia csinus cs : [, ] este peridică
Διαβάστε περισσότεραSECREȚIA SALIVARĂ salivon Acinul glandular: Ductul intercalar: Ductele striate: COMPOZITIA SALIVEI
SECREȚIA SALIVARĂ Saliva este produsul de secretie a celor 3 perechi de glande salivare mari (parotide, sublinguale si submaxilare) si a unor glande salivare mici, diseminate in mucoasa bucala. Unitatea
Διαβάστε περισσότεραSEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Διαβάστε περισσότερα1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi
Διαβάστε περισσότεραErori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Διαβάστε περισσότεραFIZIOPATOLOGIA ECHILIBRULUI ACIDO-BAZIC
VI FIZIOPATOLOGIA ECHILIBRULUI ACIDOBAZIC 1. NOŢIUNI DE FIZIOLOGIE phul ( log [H + ]) reprezintă gradul de aciditate sau de alcalinitate a unei soluţii. Această cifră este cuprinsă între 0 şi 14: de la
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραSIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
Διαβάστε περισσότεραLaborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Διαβάστε περισσότεραa. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.
1. În argentometrie, metoda Mohr: a. foloseşte ca indicator cromatul de potasiu, care formeazǎ la punctul de echivalenţă un precipitat colorat roşu-cărămiziu; b. foloseşte ca indicator fluoresceina, care
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότεραRAHITISMUL CARENTIAL COMUN
RAHITISMUL CARENTIAL COMUN DEFINITIE este o boala metabolica generala, caracterizata printr-o tulburare de mineralizare a osului, aparuta in perioada de crestere in conditiile carentei de vitamina D Cauza
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραDefinitii fiziologie
Definitii fiziologie 1Apa in organism - compartimente hidrice enumerare, caracteristici (LIC, LEC, TBW) Compartimentul intracelular (LIC) Cuprinde cea mai mare cantitate de apa 40G - 28 L (70 Kg); Apa
Διαβάστε περισσότεραECHILIBRE ACIDO BAZICE - 1
ECHILIBRE ACIDO-BAZICE 1 DISOCIEREA APEI 2 H 2 O H 3 O + + OH - H 3 O + H + PRODUS IONIC AL APEI: + c P H K = [ H ] [ OH ] = 2 O P H O = 2 = 10 14 M 2 (25 o C ) ÎN APA PURĂ + [ H ] = [ OH ] = PH 2 O =
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/
Διαβάστε περισσότεραPROCEEDING DE FIZIOLOGIE A FICATULUI
PROCEEDING DE FIZIOLOGIE A FICATULUI Ficatul este cel mai mare organ al corpului (2,5% din greutate la adult); primeste 25% din debitul cardiac prin artera hepatica si vena porta. FUNCTIILE FICATULUI
Διαβάστε περισσότεραGENERALITATI. 8. Glande endocrine propriu zise sunt următoarele: a. glanda pineală; b. ovarul; c. glanda pituitară; d. hipofiza; e. epifiza.
GENERALITATI 1. Glandele endocrine: a. se mai numesc şi glande cu secreţie internă; b. se mai numesc şi exocrine; c. secretă hormoni d. secretă enzime; e. secreta sucurile digestive. 2. Hormonii sunt:
Διαβάστε περισσότεραa. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Διαβάστε περισσότεραActivitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale
POSDRU/156/1.2/G/138821 Investeşte în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară nr. 1 Educaţiaşiformareaprofesionalăînsprijinulcreşteriieconomiceşidezvoltăriisocietăţiibazatepecunoaştere
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραŞTIINŢA ŞI INGINERIA. conf.dr.ing. Liana Balteş curs 7
ŞTIINŢA ŞI INGINERIA MATERIALELOR conf.dr.ing. Liana Balteş baltes@unitbv.ro curs 7 DIAGRAMA Fe-Fe 3 C Utilizarea oţelului în rândul majorităţii aplicaţiilor a determinat studiul intens al sistemului metalic
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραProfesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
Διαβάστε περισσότεραEsalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Διαβάστε περισσότερα7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL
7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Sulfonarea benzenului este o reacţie ireversibilă.
Διαβάστε περισσότεραData actualizării: VALORI BIOLOGICE DE REFERINŢĂ HEMOGRAMA 5 DIFF - SISTEM SYSMEX XE GRUPA DE VÂRSTĂ ADULŢI
Pagina: 1 din 13 VALORI BIOLOGICE DE REFERINŢĂ HEMOGRAMA 5 DIFF - SISTEM SYSMEX XE 2100 - GRUPA DE VÂRSTĂ ADULŢI Unitate Referinţe HEMOLEUCOGRAMA LEUCOCITE (WBC) 18-20 ani 4.5-11.5 x10^9/l 1 > 20 ani 4.0-10.0
Διαβάστε περισσότεραFoarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui
- Introducere Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui Αγαπητέ κύριε, Αγαπητέ κύριε, Formal, destinatar de sex
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραCURS 12 FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV
CURS 12 FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV Funcţia de secreţie 1. Saliva: proprietăţi, compoziţie, rol, mecanism de elaborare, reglare 2. Sucul gastric: proprietăţi, compoziţie, rol, mecanismul de elaborare
Διαβάστε περισσότεραFENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar
Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric
Διαβάστε περισσότεραCurs 2: GLUCIDE - aspecte generale GLICOLIZA Ciclul acidului LACTIC ( ciclul CORI) Căi alternative ale PIRUVATULUI
Curs 2: GLUCIDE - aspecte generale GLICLIZA Ciclul acidului LACTIC ( ciclul CRI) Căi alternative ale PIRUVATULUI GLUCIDE - aspecte generale 1. Definiţie, roluri 2. Clasificare, structură, proprietăţi,
Διαβάστε περισσότεραCUPRINS Transportul CO Schimbul de gaze la ţesuturi...40
1 CUPRINS 1.MEDIUL INTERN. SÂNGELE 1.1.Homeostazia celulară şi a mediului intern... 5 1.1.1.Homeostazia celulară... 5 1.1.1.1. Membrana celulară... 6 1.1.1.1.1.Canalele membranare...7 1.1.1.1.2.Proteinele
Διαβάστε περισσότεραExamen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011
Problema 1. Pentru ce valori ale lui n,m N (n,m 1) graful K n,m este eulerian? Problema 2. Să se construiască o funcţie care să recunoască un graf P 3 -free. La intrare aceasta va primi un graf G = ({1,...,n},E)
Διαβάστε περισσότεραUNIVERSITATEA DIN BUCURESTI CICLUL 1. LICENTA IN BIOCHIMIE. Biochimie metabolica
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI CICLUL 1. LICENTA IN BIOCHIMIE Biochimie metabolica B Catabolismul lipidelor endogene 1 In adipocite, lipaza hormon sensibila la catecolamine, glucagon, ACTH (camp) ATP E-OH
Διαβάστε περισσότεραV scu lar la irza z ţi a a Art Ar e t re r le V nele
Vascularizaţia: Arterele: din artera gastro-duodenală pleacă două artere pancreatico-duodenale superioare; din artera mezenterică superioară pleacă două artere pancreatico-duodenale inferioare; aceste
Διαβάστε περισσότερα