TITLUL INVENTIEI: Procedeu si instalatie de stocare electromagnetica, in domeniul optic, a energiei electrice

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "TITLUL INVENTIEI: Procedeu si instalatie de stocare electromagnetica, in domeniul optic, a energiei electrice"

Transcript

1 INVENTATORI : 1.BEŞLIU Ion BUCUREŞTI 2. MUŞAT Alexandru BUCUREŞTI 3. NEDELEA Valentin BUCUREŞTI 4. VASILESCU FLORIN 5. VASILE Rãducu Dãnuţ BUCUREŞTI 6. PĨRŞAN Liviu BUCUREŞTI TITLUL INVENTIEI: Procedeu si instalatie de stocare electromagnetica, in domeniul optic, a energiei electrice DOMENIUL TEHNIC IN CARE POATE FI APLICATA INVENTIA Inventia se refera la un procedeu si o instalatie de stocare electromagnetica, intrun anumit domeniu optic [unde electromagnetice cu lungimea cuprinsă intre 1 nanometru (=1x10-9, a miliarda parte dintr-un metru) si 1 mm], a energiei electrice destinate folosirii ulterioare a acesteia. in cazurile obtinerii energiei electrice din surse regenerabile (solara, eoliana, mareica etc.), fiind o stocare ecologica a energiei electrice. STADIUL CUNOSCUT AL TEHNICII IN DOMENIU Prezenta inventie a fost posibila datorita celor trei mari inventii anterioare: laserul, fibra optica si LED-ul. In anul 1960 a fost inventat laserul (amplificator de radiatii electromagnetice optice si care este o surs de fascicule luminoase coerente, foarte intense si inguste, cu mare directivitate.), iar anul 1964 a fost inventata fibra optica (cilindru din sticla cu compozitie speciala, avand un diametru minuscul, conducator al luminii prin reflexie totala ). Primul LED, dioda emitatoare de lumina (Light Emitting Diode), a fost realizat, in anul1962, de către Nick Holonyak, la General Electric Company. Laserele, dupa 50 ani de la inventare, sunt utilizate in domenii extrem de diverse si de numeroase : medicina (chirurgie, oftalmologie, stomatologie, eliminarea pietrelor din rinichi etc.), telecomunicatii, industrie (taiere, sudare, tratament termic, masuratori, incalzire etc.), tehnica militara (ochire, ghidarea munitiei, alternative la radar, apararea de rachete etc.), cercetare (spectroscopie, interferometrie, microscopie etc.), noi produse (copiatoare cu laser, holograme, discuri optice, scanere pentru coduri de bare, termometre, marcatoare etc.), cosmetica, spectacole de lumina. Primul laser din lume a fost inventat, in anul 1960, de Theodore "Ted" Maiman ( ) (LASER-Light Amplification by Stimulated Emission of Radiation). Laserul MAIMAN era realizat pe un cristal sintetic de rubin. Deoarece prima cerere de brevet pentru aceasta inventie a depusa in Romania mentionam ca fizicianul Ion I. Agârbiceanu (1907, Bucium, Alba , Cluj) a realizat, in anul 1962, dupa o conceptie originala, primul laser romanesc.

2 Laserul AGARBICEANU este un laser cu gaz (heliu-neon) cu radiatie infrarosie. Laserul Agârbiceanu In anul 2002, elvetianul EISENRING ROLF a inventat o metoda si un dispozitiv de stocare a energiei electrice in baterii cuantice [METHOD AND DEVICE FOR STORING ELECTRICITY IN QUANTUM BATTERIES si a brevetat-o insua: US (A1) Priority date: ]. Abstract of US (A1) METHOD AND DEVICE FOR STORING ELECTRICITY IN QUANTUM BATTERIES Aceasta consta intr-o baterie cuantica, care este de fapt un un supercondensator alcatuit din materiale izolante avand dispersate nanoparticule de bioxid de titan TiO2 alternate cu straturi de cristale de bioxid de titan TiO2 depuse prin vaporizare. Este cunoscuta si reincarcarea cu fotodiode a bateriilor implantate [asrg.contactincontext.org/.../implantable batteries ]. O linie de fotodiode incarca, cand sunt luminate de lumina solara, o baterie de alimentare a unuistimulator implantat.

3 Aceasta solutie tehnica are dezavantajul ca se pooate folosi numai la baterii de mica putere. Din noiembrie 2012 este cunoscuta o instalatie solara integrata [ RO- CBI nr.a/ din 14 noiembrie 2012] pentru cogenerare de apa calda si energie electrica si stocarea acesteia, care este alcatuita, in principal, dintr-unul sau mai multe panouri solare, un rezervor de apa calda in care apa incalzita de soare urca prin efectul de termosifon, si este colectata, o retea de tevi si dispozitive de actionare, protectie si masura ( de exemplu, vane, robinete, flotoare, apometre etc.), din unul sau mai multe microhidrogeneratoare de energie electrica (in circuitele hidraulice inchise ale panourile solare si in circuitele hidraulice dintre rezervorul de apa incalzita si consumatori ), niste interfete electronice de filtrare si redresare si o baterie de stocare a energiei electrice produse de minihidrogeneratoare. Dezavantajul acestei instalatii este ca stocarea energiei electrice se face intr-un acumulator chimic cu capacitate limitata. Solutiile tehnice cunoscute prezinta dezavantajele unor constructii complicate. PROBLEMA TEHNICA PE CARE O REZOLVA INVENTIA Prezenta inventie rezolva problema tehnica a stocarii indelungate, in cantitati relativ mari si ecologice a energiei electrice. EXPUNEREA sintetica a INVENTIEI, asa cum este REVENDICATA Procedeul de stocare electromagnetica, in domeniul optic, a energiei electrice, inlatura dezavantajele solutiilor tehnice cunoscute prin aceea ca are urmatoarele etape si aceasta ordine de desfasurare : a. Se preia energia electrica de la o sursa de curent continuu (Sc.c.) b. Se transmite energia electrica, pe o cale obisnuita (C1), conductoare, cai de curent, cable etc., de transport a semnalelor electrice, intr-un prim transductor (TR1). c. Se transforma, intr-un prim transductor (TR1), energia electrica in unde electromagnetice din spectrul lungimilor de unda de la 1 nanometru la 1 mm d. Din primul transductor (TR1), printr-un cablu de fibra optica (cilindru din sticla cu compozitie speciala, avand un diametru minuscul, conducator al luminii prin reflexie totala), energia undelor electromagnetice este transmisa catre un acumulator optic (Aphoton). e. Energia electrica se inmagazineaza, intr-un acumulatorul optic (Aphoton) sub forma optica. Acumulatorul optic (Aphoton) este un mediu solid care permite propagarea, fara atenuare, a

4 radiatiei electromagnetice folosite. Acest mediu solid poate fi de tip cristal, adica un corp solid, omogen, cu o structura interna regulata, care se prezinta sub forma unor sfere sau poliedre. Cristalul pentru acumulatorul optic (Aphoton) trebuie sa asigure, prin forma sa, reflexia totala a radiatiei electromagnetice folosite. f. In scopul transformarii energiei undelor electromagnetice din spectrul vizibil in energie electrica acumulatorul optic (Aphoton ) se conecteaza, printr-un alt cablu optic (cilindru din sticla cu compozitie speciala, avand un diametru minuscul, conducator al luminii prin reflexie totala ), la un al doilea transductor g. In cel de al doilea transductor (TR2) are loc convertirea in energie electrica h. Energia electrica obtinuta la iesiea celui de al doilea transductor (TR2) este transmisa pe o a doua cale obisnuita (C2), conductoare, cai de curent, cabluri etc., de transport a semnalelor electrice pentru incarcarea acumulatorului clasic (Acc). Instalatia de stocare electromagnetica, in domeniul optic, a energiei electrice, inlatura dezavantajele solutiilor tehnice cunoscute prin aceea ca este constituita dintr-o sursa de curent continuu(scc) conectata printr-o cale obisnuita de semnal electric-conductoare, cai de curent, cabluri etc.- (C1) de transmitere a semnalelor electrice, un transductor (TR1) de convertire a energiei electrice in energie electromagnetica din spectrul vizibil, o legatura prin fibra optica (FO1) intre primul transductor (TR1) si un un rezervor de energie (radiatie optic), un acumulator optic (Aphoton), care este conectat printr-o a doua fibra optica (cilindru din sticla cu compozitie speciala, avand un diametru minuscul, conducator al luminii prin reflexie totala ) (FO2) la cel de al doilea transductor (TR2) care transforma energia optica in energie electrica si care este legat, printr-o a doua cale obisnuita de semnal electric,conductoare, cai de curent, cabluri etc., (C2), la un acumulator electric (Acc) care inmagazineaza energia electrica si care dupa incarcare este dus la locul de utilizare si inlocuit cu un altul, de incarcat. AVANTAJELE INVENTIEI Procedeul si instalatia de stocare electromagnetica, in domeniul optic a energiei electrice, in scopul folosirii ulterioare a acesteia, in raport cu stadiul cunoscut al tehnicii, are urmatoarele avantaje: stocarea relativ indelungata a energiei electrice produse din surse de energie neconventionale, stocare ecologica a energiei electrice.

5 PREZENTAREA FIECAREI FIGURI din DESENELE EXPLICATIVE Se dau, in continuare exemple de realizare ale procedeului si instalatiei de stocare electromagnetica, in domeniul optic [unde electromagnetice cu lungimea cuprinsă intre 1 nanometru (=1x10-9, a miliarda parte dintr-un metru) si 1 mm ], a energiei electrice, conform prezentei inventii, in legatura si cu figurile 1 la 5, care reprezinta : - fig.1, schema logica cu succesiunea de etape ale noului procedeu de stocare a energiei electrice, conform prezentei inventii; - fig.2, schema bloc a instalatiei de stocare electromagnetica in domeniul optic a energiei electrice, conform prezentei inventii; - fig.3, schema bloc a unui prim exemplu de realizare a instalatiei de stocare electromagnetica in domeniul optic a energiei electrice, conform prezentei inventii avand acumulatorul optic un cristal sferic acoperit cu argint si transductoarele o dioda laser DL si o fotodioada Fd; - fig.4, schema bloc a unui al doilea exemplu de realizare a instalatiei de stocare electromagnetica in domeniul optic a energiei electrice, conform prezentei inventii avand acumulatorul optic un cristal sferic acoperit cu argint si transductoarele o dioda electroluminiscenta si o fotodioada Fd; - fig.5 schema bloc a unui al treilea exemplu de realizare a instalatiei, conform inventiei, in care cristalul special,care este acumulator optic (de energie optica), are forma de dubla piramida. - fig.6 schema bloc a unui al patrulea exemplu de realizare a instalatiei, conform inventiei, in care cristalul special,care este acumulator optic (de energie optica), are forma unei picaturi de lichid cu varful catre iesire pentru a asigura focalizarea radiatiei electromagnetice in aceasta zona. PREZENTAREA DETALIATA A OBIECTULUI INVENTIEI Procedeul si instalatia de stocare electromagnetica, in domeniul optic [unde electromagnetice cu lungimea cuprinsă intre unde electromagnetice cu lungimea cuprinsă intre 1 nanometru (=1x10-9, a miliarda parte dintr-un metru) si 1 mm, a milioana parte dintr-un metru)], a energiei electrice, conform acestei inventii, in scopul folosirii ulterioare a acesteia, au fost concepute pentru cazurile obtinerii energiei electrice din surse cu folosire indelungata sau regenerabila (solara, eoliana, mareica, a caderilor de apa etc.) si reprezinta o solutie de stocare ecologica a energiei electrice Noua inventie (procedeu si instalatie de stocare a energiei) foloseste radiatiile electromagnetice din domeniul optic Asa cum se stie, domeniul radiatiilor electromagnetice este impartit dupa criteriul lungimii de unda in urmatoarele domenii: radiatiile (undele) radio; microunde;

6 radiatii infrarosii (IR); radiatii luminoase; radiatii ultraviolete (UV);. radiatii X (Röntgen), radiatii "γ" (gama-radiatii emise de corpurile radioactive, cu o putere de patrundere extrem de mare) Spectrul electromagnetic [ro.wikipedia.org/wiki/radiatie_electromagnetică ] Prin noul procedeu, prezentat grafic in figura 1, stocarea energie electrice se face intr-un cristal solid, sub forma de unde electromagnetice cu lungimi cuprinsă intre 1 nanometru si 1 mm.

7 Aphoton Scc C1 TR1 TR2 C2 Acc Sursa de Transductor Acumulator Optic Transductor Acumulator electric energie electro photon photon electro electrica Fig.1 Procedeul de stocare electromagnetica a energiei electrice, conform acestei inventii, se bazeaza pe lumina, in domeniul lungimilor de unda de la 1 nanometru la 1 mm si are ca elemente de noutate succesiunea logica de etape conceputa de inventatori, ordinea de desfasurare si folosirea transductoarelor (dispozitive care transformă o formă de energie in alta) si mijloacele tehnice descrise in continuare. 1. Se preia energia electrica de la o sursa de curent continuu (Sc.c.) 2. Se transmite energia electrica, pe o cale obisnuita C1 (conductoare, cai de curent, cabluri etc) de transport a semnalelor electrice, intr-un prim transductor TR1. 3. Se transforma, intr-un prim transductor TR1, energia electrica in unde electromagnetice din spectrul lungimilor de unda de la 1 nanometru la 1 mm 4. Din primul transductor TR1, printr-un cablu de fibra optica (cilindru din sticla cu compozitie speciala, avand un diametru minuscul, conducator al luminii prin reflexie totala ), energia undelor electromagnetice este transmisa catre un acumulator optic Aphoton. 5. Energia electrica se inmagazineaza, intr-un acumulatorul optic Aphoton sub forma optica. Acumulatorul optic Aphoton este un mediu solid care permite propagarea, fara atenuare, a radiatiei electromagnetice folosite. Acest mediu solid poate fi de tip cristal, adica un corp solid, omogen, cu o structura interna regulata, care se prezinta sub forma unor sfere sau poliedre. Cristalul pentru acumulatorul optic Aphoton trebuie sa asigure, prin forma sa, reflexia totala a radiatiei electromagnetice folosite. 6. In scopul transformarii energiei undelor electromagnetice din spectrul vizibil in energie electrica acumulatorul optic Aphoton se conecteaza, printr-un alt cablu optic (cilindru din sticla cu

8 compozitie speciala, avand un diametru minuscul, conducator al luminii prin reflexie totala), la un al doilea transductor 7. In cel de al doilea transductor TR2 are loc convertirea in energie electrica 8. Energia electrica obtinuta la iesiea celui de al doilea transductor TR2 este transmisa pe o a doua cale obisnuita C2 (conductoare, cai de curent, cable etc) de transport a semnalelor electrice pentru incarcarea acumulatorului clasic Acc. Noua instalatie, prezentata in figura 2, de stocare electromagnetica a energiei electrice este alcatuita, in principal, dintr-o sursa de curent continuu Scc, din care se preia energia electrica printr-o cale obisnuita de semnal electric (conductoare, cai de curent, cabluri etc) C1, un transductor TR1 de convertire a energiei electrice in energie electromagnetica din spectrul vizibil cu lungimi de unda de la 1 nanometru la 1 mm, o legatura prin fibra optica (cilindru din sticla cu compozitie speciala, avand un diametru minuscul, conducator al luminii prin reflexie totala ) FO1 intre transductor si un un rezervor de energie (radiatie optica) Aphoton, (pe care l-am numit ACUMULATOR OPTIC), acumulatorul optic Aphoton este conectat printr-o a doua fibra optica (cilindru din sticla cu compozitie speciala, avand un diametru minuscul, conducator al luminii prin reflexie totala ) FO2 la cel de al doilea transductor TR2 care transforma energia optica in energie electrica si care este legat, printr-o a doua cale obisnuita de semnal electric (conductoare, cai de curent, cable etc) C2, la un acumulator electric Acc care inmagazineaza energia electrica si care dupa incarcare este dus la locul de utilizare si inlocuit cu un altul, de incarcat. Scc este o sursa de c.c., care produce permanent curent continuu ce trebuie stocat in vederea folosirii ulterioare (cand este nevoie). Scc poate fi si un microhidrogenerator de curent continuu actionat de apa ce circula, prin efectul de termosifon, in circuitele inchise ale panourilor solare. Se poate folosi ca sursa de curent continuu Scc energia obtinuta din «Instalatia solara integrata pentru cogenerare de apa calda si energie electrica si stocarea acesteia «, inventie OSIM nr. A/00822 din 14 noiembrie Primul transductor TR1, transforma energia electrica in unde electromagnetice din spectrul lungimilor de unda de la 1 nanometru la 1 mm. Acumulatorul optic Aphoton este un mediu solid care permite propagarea, fara atenuare, a radiatiei electromagnetice folosite. Acest mediu solid poate fi de tip cristal, adica un corp solid, omogen, cu o structura interna regulata, care se prezinta sub forma unor sfere sau poliedre. Cristalul pentru acumulatorul optic Aphoton trebuie sa asigure, prin forma sa, reflexia totala a radiatiei electromagnetice folosite. Pentru a avea calitati reflexive, acumulatorul optic Aphoton trebuie sa aiba, pe suprafata exterioara, depus un strat de argint Ag. Stratul exterior de argint Ag este o bariera in iesirea fotonilor.

9 Ca acumulator optic Aphoton se poate folosi un cristal transparent pentru lungimile de unda ale radiatiilor electromagnetice rezultate la iesirea transductorului TR1. Din primul transductor TR1 fotonii sunt transferati, prin fibra optica FO1, in incinta cristalului Aphoton care este un acumulator optic, un rezerervor de radiatie optica. Canalele din fibre optice FO1 si FO2 de transmitere a semnalelor asigura ca aceasta sa se faca fara pierderi si la distanta mare. Prin fibrele optice FO1 si FO2 fasciculul de unde electromagnetice, fasciculul de fotoni, este propagat ghidat.adica fasciculul de unde electromagnetice se deplaseaza, prin fibrele optice FO1 si FO2, intr-o anumita directie si intre anumite limite. Fibrele optice au si avantajul ca nu sunt afectate de interferente electromagnetice. Transductorul TR2 converteste radiatiile electromagnetice, cu lungimile de unda de la 1 nanometru la 1 mm, in semnale electrice si pe calea de semnal obisnuita C2 incarca acumulatorul electric Acc, care dupa incarcare va fi trimis beneficiarilor. In figura 3 este prezentat schema bloc a unui prim exemplu de realizare (cu dioda laser DL si fotodioada Fd ) a instalatiei de stocare electromagnetica, in domeniul optic a energiei electrice, conform prezentei inventii. In acest prim exemplu de realizare a inventiei, cristalul sferic de stocare Aphoton-1 este reprezentat simbolic sub forma unei sfere, dar el poate avea si alte forme. Acest acumulator optic Aphoton-1 este un cristal sferic acoperit cu un strat reflectorizant de argint Ag sau alt material reflectorizant, care este o bariera in iesirea fotonilor.. Acumulatorul optic Aphoton-1 este un mediu solid care permite propagarea, fara atenuare, a radiatiei electromagnetice folosite. Acest mediu solid poate fi de tip cristal, adica un corp solid, omogen, cu o structura interna regulata, care se prezinta sub forma unor poliedre. Cristalul pentru acumulatorul optic Aphoton-1 trebuie sa asigure, prin forma sa, reflexia totala a radiatiei electromagnetice folosite. Asa cum am mai aratat, pentru a avea calitati reflexive, acumulatorul optic Aphoton-1 trebuie sa aiba, pe suprafata exterioara, depus un strat de argint Ag. Stratul exterior de argint Ag este o bariera in iesirea fotonilor. Din primul transductor TR1 fotonii sunt transferati, prin fibra optica FO1, in incinta cristalului Aphoton-1 care este un acumulator optic, un rezervor de radiatie optica. Canalele din fibre optice FO1 si FO2 de transmitere a semnalelor asigura ca aceasta sa se faca fara pierderi si la distanta mare.

10 Modul de conectare a fibrelor optice, dispozitivele de comanda si semnalizare, circuitele electrice si electronice ale instalatiei, in acest prim exemplu de realizare a inventiei, sunt in sine cunoscute si nefigurate. Dioda laser DL converteste energia electrica in lumina coerenta. Un al doilea exemplu de realizare a instalatiei de stocare electromagnetica, in domeniul optic a energiei electrice, conform prezentei inventii, are schema bloc reprezentata in figura 4. Primul transductor este o dioda laser LED si cel de al doilea transductor o fotodioada Fd. In acest exemplu de realizare acumulatorul optic Aphoton-2 este tot un cristal sferic acoperit cu un strat reflectorizant de argint Ag sau alt material reflectorizant, care este o bariera in iesirea fotonilor. Si in acest al doilea exemplu de realizare a inventiei, acumulatorul optic Aphoton-2 este un mediu solid care permite propagarea, fara atenuare, a radiatiei electromagnetice folosite. Acest mediu solid poate fi de tip cristal, adica un corp solid, omogen, cu o structura interna regulata, care se prezinta sub forma unor poliedre. Si in acest caz, cristalul pentru acumulatorul optic Aphoton-2 trebuie sa asigure, prin forma sa, reflexia totala a radiatiei electromagnetice folosite. Asa cum am mai aratat, pentru a avea calitati reflexive, acumulatorul optic Aphoton-2 trebuie sa aiba, pe suprafata exterioara, depus un strat de argint Ag. Stratul exterior de argint Ag este o bariera in iesirea fotonilor. Ca prim transductor TR1 este folosita o dioda laser DL care genereaza un flux de lumina. Cel dela doilea TR2 transductor este o fotodioda Fd. Functionarea fotodiodei Fd depide de intensitatea fluxului luminos care cade asupra sa. Si in acest al doilea exemplu de realizare a inventiei, modul de conectare a fibrelor optice, dispozitivele de comanda si semnalizare, circuitele electrice si electronice ale instalatiei, fiind in sine cunoscute nu sunt figurate. In figura 5 este reprezentata, prin schema bloc, un al treilea exemplu de realizare a instalatiei, conform inventiei. In acest caz, exemplul al treilea de realizare a inventiei, cristalul special Aphoton-3,care este acumulator optic (de energie optica), are forma de dubla piramida si este acoperit un stratul exterior de argint Ag, ce constituie o bariera in iesirea fotonilor. Ca prim transductor este folosita o dioda laser DL sau un LED. Elementele de conectare a fibrelor optice, dispozitivele de comanda si semnalizare, circuitele electrice si electronice ale instalatiei, fiind in sine cunoscute nu sunt figurate. Figura 6 reprezinta schema bloc a unui al patrulea exemplu de realizare a instalatiei, conform inventiei, in care cristalul special, care este acumulator optic (de energie optica) Aphoton-4, are forma unei picaturii de lichid cu varful catre iesire pentru a asigura focalizarea radiatiei electromagnetice in aceasta zona.

11 INDICAREA MODULUI IN CARE INVENTIA POATE FI EXPLOATATA INDUSTRIAL Noul procedeu si noua instalatie de stocare electromagnetica, in domeniul optic, a energiei electrice, in scopul folosirii ulterioare a acesteia, poate fi realizate si exploatate industrial pe baza descrierii acestei inventii, a revendicarilor de noutate ale inventatorilor, a desenelor si a unor activitati cunoscute de proiectare, testare si omologare. Inventatorii acestei noi inventii si proprietarul (titularul) ei pot acorda, la cerere, consultanta si asistenta tehnica.

12 BIBLIOGRAFIE 1. Christoph Clausen, Imam Usmani, Felix Bussieres, Nicolas Sangouard, Mikael Afzelius, Hugues de Riedmatten, Nicolas Gisin, NATURE No 469, (2011), Quantum Storage of Photonic Entanglement in a Crystal [arxiv.org quant-ph ] 2. METHOD AND DEVICE FOR STORING ELECTRICITY IN QUANTUM BATTERIES, US (A1) Priority date: ro.wikipedia.org/wiki/legea_conservării_energiei 4. en.wikipedia.org/wiki/theodore_maiman 5. ro.wikipedia.org/wiki/ fizicianul Ion I.Agârbiceanu 6. ro.wikipedia.org/wiki/radiație_electromagnetică 7. en.wikipedia.org/wiki/laser 8. DEX-2009=Dicţionarul explicativ al limbii române (ediţia a II-a revăzută şi adăugită), Autor: Academia Română, Institutul de Lingvistică Iorgu Iordan, Editura Univers Enciclopedic Gold, Bucuresti, Petru Costinescu, Nicolae M. Mihăilescu, Mihai Olteneanu, Inventatori români [Ion I.Agârbiceanu], ed.i/ii, Editurile AGIR/OSIM, Bucuresti,

13 REVENDICARI 1. Procedeu de stocare electromagnetica, in domeniul optic [unde electromagnetice cu lungimea cuprinsă intre 1 nanometru ((=1x10-9, a miliarda parte dintr-un metru) si 1 mm ], a energiei electrice destinate folosirii ulterioare a acesteia, caracterizat prin aceea ca, are ca elemente de noutate urmatoarele etape si aceasta ordine de desfasurare : a) Se preia energia electrica de la o sursa de curent continuu (Sc.c.) b) Se transmite energia electrica, pe o cale obisnuita (C1), conductoare, cai de curent, cabluri etc., de transport a semnalelor electrice, intr-un prim transductor (TR1). c) Se transforma, intr-un prim transductor (TR1), energia electrica in unde electromagnetice din spectrul lungimilor de unda de la 1 nanometru la 1 mm d) Din primul transductor (TR1), printr-un cablu de fibra optica (cilindru din sticla cu compozitie speciala, avand un diametru minuscul, conducator al luminii prin reflexie totala ), energia undelor electromagnetice este transmisa catre un acumulator optic (Aphoton). e) Energia electrica se inmagazineaza, intr-un acumulatorul optic (Aphoton) sub forma optica. Acumulatorul optic (Aphoton) este un mediu solid care permite propagarea, fara atenuare, a radiatiei electromagnetice folosite. Acest mediu solid poate fi de tip cristal, adica un corp solid, omogen, cu o structura interna regulata, care se prezinta sub forma unor sfere sau poliedre ]. Cristalul pentru acumulatorul optic (Aphoton) trebuie sa asigure, prin forma sa, reflexia totala a radiatiei electromagnetice folosite. f) In scopul transformarii energiei undelor electromagnetice din spectrul vizibil in energie electrica acumulatorul optic (Aphoton ) se conecteaza, printr-un alt cablu optic (cilindru din sticla cu compozitie speciala, avand un diametru minuscul, conducator al luminii prin reflexie totala ), la un al doilea transductor g) In cel de al doilea transductor (TR2) are loc convertirea in energie electrica h) Energia electrica obtinuta la iesiea celui de al doilea transductor (TR2) este transmisa pe o a doua cale obisnuita (C2), conductoare, cai de curent, cabluri etc., de transport a semnalelor electrice pentru incarcarea acumulatorului clasic (Acc). 2. Instalatie de stocare electromagnetica, in domeniul optic [unde electromagnetice cu lungimea cuprinsă intre 1 nanometru (a miliarda parte dintr-un metru) si 1 mm ], a energiei electrice destinate folosirii ulterioare a acesteia, in scopurile folosirii energiei inepuizabile de la soare si a inca unei contributii la protectia mediului inconjurator, caracterizata prin aceea ca, este constituita dintr-o sursa de curent continuu(scc) conectata printr-o cale

14 obisnuita de semnal electric -conductoare, cai de curent, cable etc.- (C1) de transmitere a semnalelor electrice, un transductor (TR1) de convertire a energiei electrice in energie electromagnetica din spectrul vizibil, o legatura prin fibra optica (FO1) intre primul transductor (TR1) si un un rezervor de energie (radiatie optic), un acumulator optic (Aphoton), care este conectat printr-o a doua fibra optica (cilindru din sticla cu compozitie speciala, avand un diametru minuscul, conducator al luminii prin reflexie totala ) (FO2) la cel de al doilea transductor (TR2) care transforma energia optica in energie electrica si care este legat, printr-o a doua cale obisnuita de semnal electric,conductoare, cai de curent, cabluri etc., (C2), la un acumulator electric (Acc) care inmagazineaza energia electrica si care dupa incarcare este dus la locul de utilizare si inlocuit cu un altul, de incarcat. 3. Instalatie, conform revendicarilor 1si 2, caracterizata prin aceea ca, acumulatorul optic (Aphoton) este un mediu solid, omogen, cu o structura interna regulata, de tip cristal, care permite propagarea, fara atenuare, a radiatiei electromagnetice folosite acoperit la exterior cu o depunere reflectorizanta de argint (Ag). 4. Instalatie, conform revendicarilor 1, 2 si 3, caracterizata prin aceea ca, interconectarea acumulatorului optic cu cele doua transductoare (TR1 si TR2 ) se face prin fibre optice (FO1 si FO2 ). 5. Instalatie, conform revendicarilor 1, 2, 3 si 4, caracterizata prin aceea ca, primul transductor (TR1) este o dioda laser (DL). 6. Instalatie, conform revendicarilor 1, 2, 3 si 4, caracterizata prin aceea ca, al doilea transductor(tr2) este o fotodioada (Fd). 7. Instalatie, conform revendicarilor 1, 2, 3 si 4, caracterizata prin aceea ca, acumulatorul optic (Aphoton-1 ) este un cristal sferic acoperit cu un strat reflectorizant de argint (Ag). 8. Instalatie, conform revendicarilor 1, 2, 3 si 4, caracterizata prin aceea ca, acumulatorul optic (Aphoton-1 ) este un cristal sferic acoperit cu un strat reflectorizant de argint (Ag), primul transductor (TR1) este o dioda laser (DL) si cel de al doilea transductor este o fotodioada (Fd). 9. Instalatie, conform revendicarilor 1, 2, 3 si 4, caracterizata prin aceea ca, are ca acumulator optic (Aphoton-2 ) tot un cristal sferic acoperit cu un strat reflectorizant de argint (Ag), dar primul transductor (TR1) este o dioda electroluminiscenta (LED), al doilea transductor fiind o fotodioda (Fd). 10. Instalatie, conform revendicarilor 1, 2, 3 si 4, caracterizata prin aceea ca, are acumulatorul optic (Aphoton-3 ) un cristal in forma de dubla piramida, acoperita cu un stratul exterior reflectorizant de argint (Ag), ce constituie o bariera in iesirea fotonilor, primul transductor (TR1) este o dioda laser (DL) sau dioda electroluminiscenta (LED), iar al doilea transductor,o fotodioda (Fd).

15 REZUMAT Procedeu si instalatie de stocare electromagnetica, in domeniul optic, a energiei electrice Inventia se refera la un procedeu si o instalatie de stocare electromagnetica, intr-un anumit domeniu optic [unde electromagnetice cu lungimea cuprinsă intre 1 nanometru (=1x10-9, a miliarda parte dintr-un metru) si 1 mm ], a energiei electrice destinate folosirii ulterioare a acesteia. in cazurile obtinerii energiei electrice din surse regenerabile (solara, eoliana, mareica etc.), fiind o stocare ecologica a energiei electrice. Procedeul de stocare electromagnetica, in domeniul optic, a energiei electrice, inlatura dezavantajele solutiilor tehnice cunoscute prin aceea ca are urmatoarele etape si aceasta ordine de desfasurare : a) Se preia energia electrica de la o sursa de curent continuu (Sc.c.) b) Se transmite energia electrica, pe o cale obisnuita (C1), conductoare, cai de curent, cable etc., de transport a semnalelor electrice, intr-un prim transductor (TR1). c) Se transforma, intr-un prim transductor (TR1), energia electrica in unde electromagnetice din spectrul lungimilor de unda de la 1 nanometru la 1 mm d) Din primul transductor (TR1), printr-un cablu de fibra optica (cilindru din sticla cu compozitie speciala, avand un diametru minuscul, conducator al luminii prin reflexie totala ), energia undelor electromagnetice este transmisa catre un acumulator optic (Aphoton). e) Energia electrica se inmagazineaza, intr-un acumulatorul optic (Aphoton) sub forma optica. Acumulatorul optic (Aphoton) este un mediu solid care permite propagarea, fara atenuare, a radiatiei electromagnetice folosite. Acest mediu solid poate fi de tip cristal, adica un corp solid, omogen, cu o structura interna regulata, care se prezinta sub forma unor sfere sau poliedre. Cristalul pentru acumulatorul optic (Aphoton) trebuie sa asigure, prin forma sa, reflexia totala a radiatiei electromagnetice folosite. f) In scopul transformarii energiei undelor electromagnetice din spectrul vizibil in energie electrica acumulatorul optic (Aphoton ) se conecteaza, printr-un alt cablu optic (cilindru din sticla cu compozitie speciala, avand un diametru minuscul, conducator al luminii prin reflexie totala), la un al doilea transductor g) In cel de al doilea transductor (TR2) are loc convertirea in energie electrica h) Energia electrica obtinuta la iesiea celui de al doilea transductor (TR2) este transmisa pe o a doua cale obisnuita (C2), conductoare, cai de curent, cabluri etc., de transport a semnalelor electrice pentru incarcarea acumulatorului clasic (Acc).

16 Instalatia de stocare electromagnetica, in domeniul optic, a energiei electrice, inlatura dezavantajele solutiilor tehnice cunoscute prin aceea ca este constituita dintr-o sursa de curent continuu(scc) conectata printr-o cale obisnuita de semnal electric -conductoare, cai de curent, cabluri etc.- (C1) de transmitere a semnalelor electrice, un transductor (TR1) de convertire a energiei electrice in energie electromagnetica din spectrul vizibil, o legatura prin fibra optica (FO1) intre primul transductor (TR1) si un un rezervor de energie (radiatie optic), un acumulator optic (Aphoton), care este conectat printr-o a doua fibra optica (cilindru din sticla cu compozitie speciala, avand un diametru minuscul, conducator al luminii prin reflexie totala ) (FO2) la cel de al doilea transductor (TR2) care transforma energia optica in energie electrica si care este legat, printr-o a doua cale obisnuita de semnal electric,conductoare, cai de curent, cabluri etc., (C2), la un acumulator electric (Acc) care inmagazineaza energia electrica si care dupa incarcare este dus la locul de utilizare si inlocuit cu un altul, de incarcat. [ SE VA PUBLICA impreuna cu Figura 1 ]

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

V O. = v I v stabilizator

V O. = v I v stabilizator Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla 2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006 Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Capitolul 14. Asamblari prin pene Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

8.3. MODULATOARE OPTOELECTRONICE

8.3. MODULATOARE OPTOELECTRONICE 8.3. MODULTORE OPTOELECTRONICE 8.3. CUPLORE OPTICE Cuplorul optic este un dispozitiv optoelectronic format dintrun emiţător (LED) şi un receptor de lumină (fotodiodă, fototranzistor, fototiristor, etc.)

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

SIGURANŢE CILINDRICE

SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control

Διαβάστε περισσότερα

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul

Διαβάστε περισσότερα

11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

Examen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate

Examen. Site   Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate Curs 12 2015/2016 Examen Sambata, S14, ora 10-11 (? secretariat) Site http://rf-opto.etti.tuiasi.ro barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate min. 1pr. +1pr. Bonus T3 0.5p + X Curs 8-11 Caracteristica

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB 1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul

Διαβάστε περισσότερα

Vane zonale ON/OFF AMZ 112, AMZ 113

Vane zonale ON/OFF AMZ 112, AMZ 113 Fişă tehnică Vane zonale ON/OFF AMZ 112, AMZ 113 Descriere Caracteristici: Indicatorul poziţiei actuale a vanei; Indicator cu LED al sensului de rotaţie; Modul manual de rotire a vanei activat de un cuplaj

Διαβάστε περισσότερα

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire

Διαβάστε περισσότερα

Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA

Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA Control confort Variatoare rotative electronice Variator rotativ / cap scar 40-400 W/VA Variatoare rotative 60-400W/VA MGU3.511.18 MGU3.559.18 Culoare 2 module 1 modul alb MGU3.511.18 MGU3.559.18 fi ldeş

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

Reflexia şi refracţia luminii.

Reflexia şi refracţia luminii. Reflexia şi refracţia luminii. 1. Cu cat se deplaseaza o raza care cade sub unghiul i =30 pe o placa plan-paralela de grosime e = 8,0 mm si indicele de refractie n = 1,50, pe care o traverseaza? Caz particular

Διαβάστε περισσότερα

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera. pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI

CIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI CICUITE CU DZ ȘI LED-UI I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicii curent-tensiune pentru diode Zener. b) Determinarea funcționării diodelor Zener în circuite de limitare. c) Determinarea modului de

Διαβάστε περισσότερα

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale. 5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța

Διαβάστε περισσότερα

Proprietăţile materialelor utilizate în sisteme solare termice

Proprietăţile materialelor utilizate în sisteme solare termice Proprietăţile materialelor utilizate în sisteme solare termice În procesul de conversie a radiaţiei solare în forme utile de energie, apar numeroase interacţiuni între radiaţia solară şi diverse materiale

Διαβάστε περισσότερα

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616* Tehnică de acționare \ Automatizări pentru acționări \ Integrare de sisteme \ Servicii *22509356_0616* Corectură Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR..71 315 Ediția 06/2016 22509356/RO

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi

V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi UTILIZARE Vana rotativă cu 3 căi V5433A a fost special concepută pentru controlul precis al temperaturii agentului termic în instalațiile de încălzire și de climatizare.

Διαβάστε περισσότερα

5.1. Noţiuni introductive

5.1. Noţiuni introductive ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul

Διαβάστε περισσότερα

BARDAJE - Panouri sandwich

BARDAJE - Panouri sandwich Panourile sunt montate vertical: De jos în sus, îmbinarea este de tip nut-feder. Sensul de montaj al panourilor trebuie să fie contrar sensului dominant al vântului. Montaj panouri GAMA ALLIANCE Montaj

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice 4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.

Διαβάστε περισσότερα

- Optica Ondulatorie

- Optica Ondulatorie - Optica Ondulatorie *Proiect coordonat de Dna. Prof. Domisoru Daniela *Elevii participanti: Simion Vlad, Codreanu Alexandru, Domnisoru Albert-Leonard *Colegiul National Vasile Alecsandri GALATI *Concursul

Διαβάστε περισσότερα

Seria Balmer. Determinarea constantei lui Rydberg

Seria Balmer. Determinarea constantei lui Rydberg Seria Balmer. Determinarea constantei lui Rydberg Obiectivele lucrarii analiza spectrului in vizibil emis de atomii de hidrogen si determinarea lungimii de unda a liniilor serie Balmer; determinarea constantei

Διαβάστε περισσότερα

Fig. 1 A L. (1) U unde: - I S este curentul invers de saturaţie al joncţiunii 'p-n';

Fig. 1 A L. (1) U unde: - I S este curentul invers de saturaţie al joncţiunii 'p-n'; ELECTRONIC Lucrarea nr.3 DISPOZITIVE OPTOELECTRONICE 1. Scopurile lucrării: - ridicarea caracteristicilor statice ale unor dispozitive optoelectronice uzuale (dioda electroluminiscentă, fotodiodă, fototranzistorul);

Διαβάστε περισσότερα

Propagarea Interferentei. Frecvente joase d << l/(2p) λ. d > l/(2p) λ d

Propagarea Interferentei. Frecvente joase d << l/(2p) λ. d > l/(2p) λ d 1. Introducere Sunt discutate subiectele urmatoare: (i) mecanismele de cuplare si problemele asociate cuplajelor : cuplaje datorita conductiei (e.g. datorate surselor de putere), cuplaje capacitive si

Διαβάστε περισσότερα

Muchia îndoită: se află în vârful muchiei verticale pentru ranforsare şi pentru protecţia cablurilor.

Muchia îndoită: se află în vârful muchiei verticale pentru ranforsare şi pentru protecţia cablurilor. TRASEU DE CABLURI METALIC Tip H60 Lungimea unitară livrată: 3000 mm Perforaţia: pentru a uşura montarea şi ventilarea cablurilor, găuri de 7 30 mm în platbandă, iar distanţa dintre centrele găurilor consecutive

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare

Διαβάστε περισσότερα

I X A B e ic rm te e m te is S

I X A B e ic rm te e m te is S Sisteme termice BAXI Modele: De ce? Deoarece reprezinta o solutie completa care usureaza realizarea instalatiei si ofera garantia utilizarii unor echipamente de top. Adaptabilitate la nevoile clientilor

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice 1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă

Διαβάστε περισσότερα

2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER

2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER 2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare Copyright Paul GASNER Definiţii Un decodor pe n bits are n intrări şi 2 n ieşiri; cele n intrări reprezintă un număr binar care determină în mod unic care

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE LOGICE CU TB

CIRCUITE LOGICE CU TB CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune

Διαβάστε περισσότερα

11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005. SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care

Διαβάστε περισσότερα

FIȘA TEHNICĂ. Corp de iluminat interior FIRA-03-2xT8 Matis. Despre produs

FIȘA TEHNICĂ. Corp de iluminat interior FIRA-03-2xT8 Matis. Despre produs Nr. 227 / 26.05.2014, Ediția Nr.12, 1/6 Corp de iluminat interior FIRA-03-2xT8 Matis FIRA-03-218 DP, FIRA-03-236 DP, FIRA-03-258 DP Matis FIRA-03-218 SP, FIRA-03-236 SP, FIRA-03-258 SP Matis Despre produs

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC

Διαβάστε περισσότερα

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri

Διαβάστε περισσότερα

Valer DOLGA Senzori şi traductoare. Fig.6.16 Efector final şi senzorii aferenţi

Valer DOLGA Senzori şi traductoare. Fig.6.16 Efector final şi senzorii aferenţi 210 Valer DOLGA Senzori şi traductoare Fig.6.16 Efector final şi senzorii aferenţi 6.3 Senzori de detecţie optoelectronici 6.3.1 Generalităţi. Fig.6.17 Conceptul conversiei optoelectronice:a) principiul;

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui - Introducere Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui Αγαπητέ κύριε, Αγαπητέ κύριε, Formal, destinatar de sex

Διαβάστε περισσότερα

Electronică anul II PROBLEME

Electronică anul II PROBLEME Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le

Διαβάστε περισσότερα

RX Electropompe submersibile de DRENAJ

RX Electropompe submersibile de DRENAJ RX Electropompe submersibile de DRENAJ pentru apa curata DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 00 l/min ( m/h) Inaltimea de pompare până la 0 m LIMITELE DE UTILIZARE Adâncime de utilizare sub apă

Διαβάστε περισσότερα

Zgomotul se poate suprapune informaţiei utile în două moduri: g(x, y) = f(x, y) n(x, y) (6.2)

Zgomotul se poate suprapune informaţiei utile în două moduri: g(x, y) = f(x, y) n(x, y) (6.2) Lucrarea 6 Zgomotul în imagini BREVIAR TEORETIC Zgomotul este un semnal aleator, care afectează informaţia utilă conţinută într-o imagine. El poate apare de-alungul unui lanţ de transmisiune, sau prin

Διαβάστε περισσότερα

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1. Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se

Διαβάστε περισσότερα

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 30. Transmisii prin lant

Capitolul 30. Transmisii prin lant Capitolul 30 Transmisii prin lant T.30.1. Sa se precizeze domeniile de utilizare a transmisiilor prin lant. T.30.2. Sa se precizeze avantajele si dezavantajele transmisiilor prin lant. T.30.3. Realizati

Διαβάστε περισσότερα

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

VII.2. PROBLEME REZOLVATE Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea

Διαβάστε περισσότερα

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

Capitolul 4 Amplificatoare elementare Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu

Διαβάστε περισσότερα

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede 2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind

Διαβάστε περισσότερα

COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE

COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicilor statice de transfer în tensiune pentru comparatoare cu AO fără reacţie. b) Determinarea tensiunilor de ieşire

Διαβάστε περισσότερα

LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT

LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa

Διαβάστε περισσότερα

Clasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu

Clasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu 1. Ce se întămplă cu numărul de electroni transportaţi pe secundă prin secţiunea unui conductor de cupru, legat la o sursă cu rezistenta internă neglijabilă dacă: a. dublăm tensiunea la capetele lui? b.

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională

Διαβάστε περισσότερα

Utilizarea energiei solare pentru producerea de caldura si electricitate. Gheorghe Pauna ICEMENERG

Utilizarea energiei solare pentru producerea de caldura si electricitate. Gheorghe Pauna ICEMENERG Utilizarea energiei solare pentru producerea de caldura si electricitate Gheorghe Pauna ICEMENERG OBLIGATII Conform angajamentelor asumate, România trebuie să ajungă la: 24% pondere SRE în cadrul consumului

Διαβάστε περισσότερα

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se

Διαβάστε περισσότερα

Filtre mecanice de sedimente CINTROPUR

Filtre mecanice de sedimente CINTROPUR Filtre mecanice de sedimente CINTROPUR Filtrele CINTROPUR sunt filtre mecanice pentru apă potabilă create pentru debite de la 2 la 30 m 3 /h şi pentru presiuni de lucru de până la 10 bar. Sunt fabricate

Διαβάστε περισσότερα

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία - Εισαγωγή Stimate Domnule Preşedinte, Stimate Domnule Preşedinte, Εξαιρετικά επίσημη επιστολή, ο παραλήπτης έχει ένα ειδικό τίτλο ο οποίος πρέπει να χρησιμοποιηθεί αντί του ονόματος του Stimate Domnule,

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE

CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CAPTOLL 3. STABLZATOAE DE TENSNE 3.1. GENEALTĂȚ PVND STABLZATOAE DE TENSNE. Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care furnizează la ieșire (pe rezistența de sarcină) o tensiune continuă

Διαβάστε περισσότερα

Codificatorul SN74148 este un codificator zecimal-bcd de trei biţi (fig ). Figura Codificatorul integrat SN74148

Codificatorul SN74148 este un codificator zecimal-bcd de trei biţi (fig ). Figura Codificatorul integrat SN74148 5.2. CODIFICATOAE Codificatoarele (CD) sunt circuite logice combinaţionale cu n intrări şi m ieşiri care furnizează la ieşire un cod de m biţi atunci când numai una din cele n intrări este activă. De regulă

Διαβάστε περισσότερα

* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC

* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC Console pentru LEA MT Cerinte Constructive Consolele sunt executate in conformitate cu proiectele S.C. Electrica S.A. * orice modificare se va face cu acordul S.C. Electrica S.A. * consolele au fost astfel

Διαβάστε περισσότερα

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective: TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi

Διαβάστε περισσότερα