Reflexia şi refracţia luminii.

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "Reflexia şi refracţia luminii."

Transcript

1 Reflexia şi refracţia luminii. 1. Cu cat se deplaseaza o raza care cade sub unghiul i =30 pe o placa plan-paralela de grosime e = 8,0 mm si indicele de refractie n = 1,50, pe care o traverseaza? Caz particular i= l unghiul limita pentru sticla-aer.(v. fig. de mai jos) 2. Un fascicul de largime b =10 cm se propaga in sticla (n=1,80), apoi iese in aer printr-o. fata plana pe care cade sub unghiul de incidenta i= 30. Ce largime va avea fasciculul in aer? (v. fig. de mai sus) 3.. Un conductor optic este format,dintr-un miez cu indicele de refractie n o = 1,50 si un invelis cu indicele de refractie n = 1,41. Ce unghi de incidenta maxim poate avea o raza pe sectiunea de intrare a conductorului pentru a se putea propaga prin conductor? 4. Un conductor optic de diametru D din sticla cu indicele de refractie n=1,5 face un cot. Cat trebuie sa fie raza exterioara a cotului pentru ca lumina sa iasa din conductor?

2 5. O sursa de lumina S este asezata deasupra unui vas deschis pe fundul caruia este asezata o oglinda plana. Aflati distanta dintre imaginea S a sursei si imaginea S a sursei daca turnam un strat de apa de inaltime h=10 cm(n=4/3). Lentile. Instrumente optice 1. Două lentile identice ca formă sunt confecţionate din sortimente diferite de sticlă, având indicii de refracţie n 1 == 1,5, respectiv n 2 == 1,7. Să se afle raportul distanţelor focale ale celor doua lentile atunci când acestea se află în aer şi în apă. (n == 4/3). 2. O lentila aflata în aer are convergenta C 1 = 5 dioptrii, iar într-un lichid oarecare C 2 = - 0,48 dioptrii. Sa se afle indicele de refracţie al lichidului, ştiind că sticla din care este confecţionată lentila are indicele de refracţie n 1 = 1, Sortimentul flint de sticlă are indicii de refracţie n 1 = 1,745, respectiv n 2 = 1,809 pentru radiaţiile extreme ale spectrului vizibil. Să se determine distanţa dintre focarele pentru aceste radiaţii ale unei lentile biconvexe cu razele de curbura R 1 = R 2 = 50 cm, confecţionată din flint. 4. Distanţa de la un obiect la o lentilă este x 1 = -50 cm, iar de la imaginea reală a obiectului la lentilă x 2 = 24 cm. Razele de curbură ale feţelor lentilei sunt R 1 == 12,5 cm şi R 2 = 26 cm. Introducând această lentilă într-un lichid, distanţa sa focală devine f = 1 m. Să se afle indicele de refracţie al lichidului. 5. O lentila convergentă din sticlă cu indicele de refracţie n = 1,5 formează imaginea reală a unui obiect la distanta x 2 = 10 cm de lentilă. Introducând obiectul şi lentila în apă (n' == 4/3), fără a modifica distanţa dintre ele, imaginea se formează la x 2 ' = 60 cm. Să se găsească distanţa focală a lentilei în aer. 6. Pe axul optic al unei lentile cu distanta focală f= 10 cm şi diametrul D = 5 cm, la distanţa x = 25 cm de aceasta, se afla o sursa punctiformă de lumină. De cealaltă parte a lentilei se afla un ecran pe care se obţine o imagine clară a sursei. Se deplasează ecranul cu d = 5 cm de-a lungul axului optic. Să se determine diametrul spotului luminos obţinut pe ecran în această poziţie. 7. Un fascicul cilindric de raze luminoase cu diametrul d 1 = 5 cm are axul orientat de-a lungul axului optic principal al unei lentile divergente. Pe un ecran aflat de cealaltă parte a lentilei se obţine un spot luminos cu diametrul d 2 = 7 cm. Cât devine diametrul spotului daca lentila se înlocuieşte cu una convergentă având aceeaşi distanţă focală? 8. Un fascicul convergent de lumină are forma unui con cu vârful în punctul A. 0 lentila divergentă aşezată în calea fasciculului îl transformă într-unul divergent cu vârful în punctul S. Punctele A şi S se afla pe axul optic al lentilei la distanta d = 45 cm unul de celalalt, iar segmentul AS este împărţit de lentilă în raportul k = 2. Să se afle distanţa focală a lentilei.

3 9. Distanţa de la un obiect la o lentila este x 1 = 10 m, iar de la imagine la lentila x 2 = 2,5 m. Sa se determine convergenţa lentilei daca imaginea este: a) reală; b) virtuală. 10. O sursa punctiformă de lumină se află pe axul optic principal al unei lentile divergente cu C = -5 dioptrii. Care este distanţa dintre sursă şi lentilă, dacă imaginea se formează la o distanţă de k = 2 ori mai mică? 11. Un obiect cu înălţimea y 1 = 5 cm este proiectat cu ajutorul unei lentile convergente cu distanţa focală f = 10 cm pe un ecran aflat la distanta x 2 = 12 cm de lentilă. Sa se afle înălţimea imaginii obţinute. 12. Un obiect cu înălţimea y 1 = 8 cm trebuie proiectat pe un ecran. Ce distanţă focală trebuie să aibă lentila aflată la distanta x 2 = 4 m de ecran, pentru a se obţine o imagine cu înălţimea y 2 = 2 m? 13. Un obiect şi imaginea sa obţinută cu o lentilă cu convergenţa C = 8 dioptrii au aceeaşi înălţime. Cum trebuie modificata distanta dintre obiect şi lentilă, astfel încât imaginea să fie micşorată de k = 3 ori. 14. La ce distanţă faţă de obiectivul unui aparat de proiecţie trebuie aşezat un ecran pentru a obţine pe acesta o mărire liniară β = 50 a obiectelor de pe diapozitiv? Distanţa focală a obiectivului este f = 10 cm. 15. Folosind o lentilă cu convergenţa C = 4 dioptrii, trebuie obţinută imaginea unui obiect mărită de β = 5 ori. La ce distanţă în fata lentilei trebuie aşezat obiectul? 16. O lentilă biconvexă are razele de curbura egale şi indice de refracţie n=1,5. Care va fi mărirea liniară pentru un obiect aflat faţă de lentilă la o distanţă de k = ori mai mare decât raza de curbură? 17.O sursă de lumină punctiformă descrie un cerc de rază. r într-un plan perpendicular pe axul optic al unei lentile având convergenţa C iar imaginea sa descrie pe un ecran un cerc cu raza R. La ce distanţă de lentilă se află ecranul? 18. Cu ajutorul unui aparat al cărui obiectiv are distanţa focală f = 13 mm se fotografiază un automobil aflat în mişcare cu viteza v = 72 km/h la distanta x 1 = 26 m. Cât trebuie să fie timpul de expunere pentru ca deplasarea conturului imaginii pe peliculă să nu depăşească valoarea s = 0,05 mm? lentilă convergentă are distanţa focală f = 18 cm. Imaginea unei surse punctiforme se află la distanţa x 2 = 12 cm de lentilă şi la h = 5 cm de axul optic principal al acesteia. Unde se află sursa? lentila cu distanţa focală f = 4 cm formează pe un ecran imaginea unui punct aflat pe axul său la distanta x 1 = 12 cm de lentilă. Cu cât se va deplasa imaginea dacă lentila este coborâtă cu d = 3 cm faţă de poziţia sa iniţială? 21. Imaginea unei surse punctiforme se află la distanţa x 2 = 8 cm de lentilă şi la h = 2 cm sub axul optic principal al acesteia. La ce distanţă de lentilă trebuie plasat un ecran având dimensiunile jumătăţii superioare a lentilei pentru ca imaginea sursei să dispară? Lentila are diametrul D = 10 cm şi distanţa focală f= 5 cm sursa punctiformă de lumină se află pe axul optic la distanţa x 1 = 6 cm de o lentilă cu distanţa focală f = 5 cm, care formează imaginea sa pe un ecran. Se taie lentila de-a lungul unui diametru şi se aşează cele doua jumătăţi identice la distanţa d = 1 cm una de cealaltă, simetric faţă de axul optic al lentilei iniţiale. Să se determine distanţa dintre cele două imagini ale sursei pe ecran. 23. Să se construiască imaginea unui obiect liniar paralel cu axul optic principal al unei lentile convergente, aflat dincolo de planul său focal. 24. De-a lungul axului optic al unei lentile convergente cu distanţa focală f = 12 cm se află un obiect liniar ale cărui extremităţi se găsesc faţă de lentilă la distanţele a = 17,9 cm, respectiv b = 18,1 cm. Să se determine mărirea liniară dată de lentilă. 25. Distanţa de la un obiect la o lentilă şi de la aceasta la imagine sunt aceleaşi, egale cu a = 50 cm. Se deplasează obiectul cu d = 20 cm spre lentilă. De câte ori imaginea va fi mai mare decât în primul caz? 26. Distanta dintre un obiect şi imaginea sa reală obţinută cu o lentilă convergentă este d = 25f /4, unde f este distanţa focală a lentilei. Să se afle distanţele de la obiect şi de la imagine la lentilă, în funcţie de f.

4 27. Care este distanţa minimă dintre un obiect şi imaginea sa reală obţinută cu o lentilă convergentă având distanţa focală f? 28. Cu ajutorul unei lentile se obţin imagini ale unui obiect pe un ecran. Atunci când obiectul se află la distanţa x 1 = 8,5 m de lentilă, imaginea are înălţimea y 2 ' = 13,5 mm, iar dacă se află la x 1 " = 2 m, înălţimea imaginii este y 2 " = 60 mm. Să se afle distanţa focală a lentilei. 29. Un obiect are înălţimea y 1 = 5 cm, iar imaginea sa obţinută cu ajutorul unei lentile pe un ecran are înălţimea y 2 ' = 15 cm. Se îndepărtează obiectul cu d = 1,5 cm de lentilă. Menţinând lentila fixă, se deplasează ecranul până când se obţine o nouă imagine clară a obiectului, având înălţimea y 2 " = 10 cm. Să se determine distanţa focală a lentilei. 30. Un obiect se află la distanţa d 1 = 10 cm în faţa focarului unei lentile convergente, iar ecranul pe care se formează imaginea sa la distanta d 2 = 40 cm dincolo de celălalt focar. Să se afle distanţa focală a lentilei şi mărirea dată de lentilă în această situaţie. 31. Distanţa dintre un obiect şi un ecran este L = 3,75 m. Intre ele se deplasează o lentilă convergentă care formează, în poziţii diferite, două imagini clare ale obiectului pe ecran. Să se afle distanţa focală a lentilei, ştiind că între cele două poziţii există distanţa d = 75cm. 32. Între un obiect şi un ecran, fixe, se deplasează o lentilă cu ajutorul căreia se obţin două imagini clare ale obiectului, având înălţimile y 2 ', respectiv y 2 ". Să se afle înălţimea obiectului. 33. Intre cele doua poziţii în care o lentilă formează imagini clare ale unui obiect pe un ecran este o distanţă d = 40 cm. Distanta dintre obiect şi ecran este L = 60 cm. Să se determine raportul înălţimilor celor două imagini. 34. Distanţa dintre două surse punctiforme de lumină este d = 24 cm. Unde trebuie aşezată o lentilă convergentă cu distanţa focală f = 9 cm, astfel încât imaginile celor două surse să se formeze în acelaşi punct? 35. Între doua surse punctiforme de lumină se afla o lentila divergentă cu distanţa focală f = 12 cm, care împarte distanţa dintre surse în raportul k = 2. Care este distanţa dintre cele două surse, dacă distanta dintre imaginile lor formate de lentilă este d = 7,8 cm? lentilă convergentă formează pe un ecran imaginea unui obiect marita de β 1 = 5 ori. Se apropie ecranul de obiect cu d = 0,5 m şi, deplasând şi lentila, se obţine o nouă imagine clară a obiectului, în mărime naturală. Să se afle convergenţa lentilei şi distanţa iniţială dintre obiect şi ecran. 37. Două lentile convergente cu distanţele focale f 1 = 5 cm şi f 2 = 3 cm au acelaşi ax optic. Cat trebuie să fie distanţa dintre lentile pentru ca un fascicul de raze paralele care cade pe una dintre ele să iasă din cealaltă tot paralel? 38. O sursa luminoasă punctiformă se afla pe axul optic al unei lentile cu distanţa focală f = 3 cm, la distanta x 1 = 4 cm de centrul optic al acesteia. De cealaltă parte, la d = 3 cm, se afla o lentilă identică cu prima. Cele două lentile au acelaşi ax optic. Unde se va forma imaginea sursei de lumină? 39. Doua lentile cu distanţele focale f 1 = 12 cm şi f 2 = 15 cm se găsesc la distanţa d = 36 cm una de cealaltă. Un obiect se află la distanţa x 1 = 48 cm de prima lentilă. Unde se va forma imaginea sa? 40. Un obiect se află la distanţa x 1 = 20 cm de o lentilă cu distanţa focală f = 10 cm. De cealaltă parte, la d = 30 cm, se afla o altă lentilă cu distanţa focală f 2 = 12,5 cm. Să se afle poziţia imaginii şi mărirea dată de sistem. 41. Imaginea unei surse de lumină îndepărtată este proiectată pe un ecran cu ajutorul unei lentile cu distanţa focală f 1 = 20 cm. Intre aceasta şi sursă, la distanţa d = 10 cm, se aşează o a doua lentilă, cu distanţa focală f 2 = 30 cm. Cu cât trebuie deplasat ecranul pentru a obţine din nou o imagine clară a sursei? 42. O sursă de lumină se găseşte la distanţa x 1 =35 cm de o lentilă convergentă cu distanţa focală f 1 =20 cm. De cealaltă parte la d=38 cm se află o lentilă divergentă cu distanţa focală f 2 =- 12 cm. Unde se va forma imaginea sursei?

5 43. O lentila cu convergenţa C 1 = 4 dioptrii formează pe un ecran imaginea unui obiect aflat la distanta x 1 = 30 cm faţă de o lentilă. Între aceasta şi ecran, la d = 1,2 m de ea, se aşează o altă lentilă, având convergenţa C 2 = -1,25 dioptrii şi acelaşi ax optic. Cu cât şi în ce sens trebuie deplasat ecranul pentru a obţine din nou o imagine clară a obiectului? 44. Doua lentile convergente identice, având distanţa focală f, se afla la distanţa a una de cealaltă. Axele lor optice, paralele, se află tot la distanţa a. Pe axul optic al uneia dintre lentile, la distanţa 2f de aceasta, se aşează o sursa punctiformă de lumină. Să se afle distanţa de la sursă la imaginea sa formată de cele două lentile lentilă convergentă formează pe un ecran imaginea unui obiect perpendicular pe axul său optic. Se aşează între lentilă şi ecran o lamă de sticlă cu feţele plane şi paralele, având grosimea d = 3 cm şi indicele de refracţie n = 1,5. Să se afle cu cât trebuie deplasat ecranul astfel încât pe el să apară din nou imaginea clară a obiectului. 46. O sursă luminoasă se află pe axul optic al unei lentile convergente, la o distanţă faţă de lentilă egală cu dublul distanţei focale a acesteia. Dincolo de lentilă se află o oglindă plană perpendiculară pe axul optic. La ce distanţă faţă de lentilă trebuie aşezată oglinda pentru ca razele reflectate de ea, trecând din nou prin lentilă, să devină paralele? 47. Un fascicul paralel de raze de lumină cade pe o lentilă şi apoi pe o oglindă concavă cu distanţa focală f 2 =24 cm, aflată la d=32 cm de lentilă. Cât trebuie să fie distanţa focală a lentilei pentru ca razele reflectate de oglindă să dea o imagine reală a sursei la distanţa x 2 = 6 cm de oglindă? 48. Unei lentile plan-concave cu raza de curbură R=50 cm şi indicele de refracţie n=1,5 i se argintează faţa concavă. De partea plană a lentilei, la distanţa x 1 =10 cm de ea, se aşează un obiect. La ce distanţă se va forma imaginea şi care este mărirea dată de sistem? 49. Unei lentile plan-convexe cu raza de curbură R=60 cm şi indicele de refracţie n=1,5 i se argintează faţa concavă. De partea plană a lentilei, la distanţa x 1 =25 cm de ea, se aşează un obiect. La ce distanţă se va forma imaginea şi care este mărirea dată de sistem? 50. O lentilă concav-convexă are distanţa focală f=18 cm. Se argintează faţa sa concavă, care are raza de curbură R=40 cm. Lumina care vine de la o sursă punctiformă cade pe faţa convexă a lentilei şi, reflectându-se pe faţa argintată, formează imaginea sursei de aceeaşi parte a lentilei. La ce distanţă de lentilă trebuie să se aşeze sursa, astfel încât imaginea sa să se formeze în acelaşi punct?

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

Continue. Answer: a. 0,25 b. 0,15 c. 0,1 d. 0,2 e. 0,3. Answer: a. 0,1 b. 0,25 c. 0,17 d. 0,02 e. 0,3

Continue. Answer: a. 0,25 b. 0,15 c. 0,1 d. 0,2 e. 0,3. Answer: a. 0,1 b. 0,25 c. 0,17 d. 0,02 e. 0,3 Concurs Phi: Setul 1 - Clasa a VII-a Logout e-desc» Concurs Phi» Quizzes» Setul 1 - Clasa a VII-a» Attempt 1 1 Pentru a deplasa uniform pe orizontala un corp de masa m = 18 kg se actioneaza asupra lui

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

LUCRAREA NR. 3 DETERMINAREA DISTANŢEI FOCALE A OGLINZILOR SFERICE

LUCRAREA NR. 3 DETERMINAREA DISTANŢEI FOCALE A OGLINZILOR SFERICE LUCRAREA NR. 3 DETERMINAREA DISTANŢEI FOCALE A OGLINZILOR SFERICE Tema lucrării: 1) Determinarea distanţei focale a unei oglinzi concave ) Determinarea distanţei focale a unei oglinzi convexe 3) Studiul

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

TEST DE EVALUARE SUMATIVA

TEST DE EVALUARE SUMATIVA TEST DE EVALUARE SUMATIVA Profesor: Merfea Romeo Institutia: COLEGIUL NATIONAL ROMAN-VODA Clasa a IX-a Disciplina: Fizica Continuturi vizate: Reflexia si refractia luminii Obiective: sa defineasca fenomenele

Διαβάστε περισσότερα

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice 1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă

Διαβάστε περισσότερα

c c. se anulează (5p) 3. Imaginea unui obiect real dată de o lentilă divergentă este întotdeauna:

c c. se anulează (5p) 3. Imaginea unui obiect real dată de o lentilă divergentă este întotdeauna: Varianta 1 - optica B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ŞI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, elementară e = 1,6 10 19 C, masa electronului m e = 9,1 10 31 kg. SUBIECTUL I Varianta 001 1. O rază de

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

Optica este o ramură a fizicii care studiază proprietăţile şi natura luminii, modul de producere a acesteia, şi legile propagării şi interacţiunii

Optica este o ramură a fizicii care studiază proprietăţile şi natura luminii, modul de producere a acesteia, şi legile propagării şi interacţiunii Optica este o ramură a fizicii care studiază proprietăţile şi natura luminii, modul de producere a acesteia, şi legile propagării şi interacţiunii luminii cu substanţa. Optica geometrica este acea parte

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2 .1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,

Διαβάστε περισσότερα

STUDIUL MICROSCOPULUI

STUDIUL MICROSCOPULUI LUCRAREA NR. 6 STUDIUL MICROSCOPULUI Tema lucrării: 1) Etalonarea micrometrului ocular. 2) Măsurarea dimensiunilor unui obiect mic. 3) Determinarea aperturii numerice. 4) Determinarea grosismentului microscopului

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale. 5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța

Διαβάστε περισσότερα

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera. pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu

Διαβάστε περισσότερα

Algebra si Geometrie Seminar 9

Algebra si Geometrie Seminar 9 Algebra si Geometrie Seminar 9 Decembrie 017 ii Equations are just the boring part of mathematics. I attempt to see things in terms of geometry. Stephen Hawking 9 Dreapta si planul in spatiu 1 Notiuni

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

Olimpiada de Fizică Etapa pe judeţ 4 februarie 2012 Barem

Olimpiada de Fizică Etapa pe judeţ 4 februarie 2012 Barem 4 februarie Pagina din 5. subiect (Masa furnicilor) p A.... 5p În cazurile a) şi b) lungimile catetelor sunt L 38cm şi 4R L, 49cm....,75p a) Când partea coborâtoare a punţii este mai lungă timpul total

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005. SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este

Διαβάστε περισσότερα

Optica. Noţiuni generale Reflexia, refracţia şi dispersia luminii Sisteme optice. Elemente de optică ondulatorie

Optica. Noţiuni generale Reflexia, refracţia şi dispersia luminii Sisteme optice. Elemente de optică ondulatorie Optica Noţiuni generale Releia, reracţia şi dispersia luminii Sisteme optice sisteme optice, punct obiect, punct imagine construcţia imaginilor dioptrul seric, sisteme de dioptri oglinzi serice (elemente

Διαβάστε περισσότερα

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)

Διαβάστε περισσότερα

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede 2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

Pentru itemii 1 5 scrieți pe foaia de concurs litera corespunzătoare răspunsului considerat corect.

Pentru itemii 1 5 scrieți pe foaia de concurs litera corespunzătoare răspunsului considerat corect. A. MECANICĂ Se consideră accelerația gravitațională g = 10 m/s 2. SUBIECTUL I Pentru itemii 1 5 scrieți pe foaia de concurs litera corespunzătoare răspunsului considerat corect. 1. Trenul unui metrou dezvoltă

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006 Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale

Διαβάστε περισσότερα

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................

Διαβάστε περισσότερα

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR 1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

OPTICA este parte a fizicii care studiază lumina și fenomenele luminoase.

OPTICA este parte a fizicii care studiază lumina și fenomenele luminoase. OPTICA este parte a fizicii care studiază lumina și fenomenele luminoase.. NATURA LUMINII. Ca obiect de studiu în fizică, optica geometrică este cam la fel de veche ca mecanica. Lumina, ca și fenomenele

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

SEXTANTUL CUM FUNCŢIONEAZĂ UN SEXTANT?

SEXTANTUL CUM FUNCŢIONEAZĂ UN SEXTANT? SEXTANTUL CUM FUNCŢIONEAZĂ UN SEXTANT? Să considerăm mai întâi (pentru a asigura o descriere fizică riguroasă) două oglinzi plane paralele M 1, M 2 (orientate după direcţia MN PQ), aparţinând spre exemplu

Διαβάστε περισσότερα

7. PROBLEME DE SINTEZĂ (punct, dreaptă, plan, metode)

7. PROBLEME DE SINTEZĂ (punct, dreaptă, plan, metode) PL STZĂ 115 7. PL STZĂ (punct, dreaptă, plan, metode) 7.1 Probleme reolvate 1. Se dă forma geometrică din figura 7.1. Să se repreinte epura ei şi să se studiee tipurile de drepte, plane şi poiţiile relative

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Capitolul 14. Asamblari prin pene Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

3. Locuri geometrice Locuri geometrice uzuale

3. Locuri geometrice Locuri geometrice uzuale 3. Locuri geometrice 3.. Locuri geometrice uzuale oţiunea de loc geometric în plan care se găseşte şi în ELEETELE LUI EUCLID se pare că a fost folosită încă de PLATO (47-347) şi ARISTOTEL(383-3). Locurile

Διαβάστε περισσότερα

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii GEOMETRIE PLNĂ TEOREME IMPORTNTE suma unghiurilor unui triunghi este 8º suma unghiurilor unui patrulater este 6º unghiurile de la baza unui triunghi isoscel sunt congruente într-un triunghi isoscel liniile

Διαβάστε περισσότερα

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare

Διαβάστε περισσότερα

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g. II. 5. Problee. Care ete concentraţia procentuală a unei oluţii obţinute prin izolvarea a: a) 0 g zahăr în 70 g apă; b) 0 g oă cautică în 70 g apă; c) 50 g are e bucătărie în 50 g apă; ) 5 g aci citric

Διαβάστε περισσότερα

3. REPREZENTAREA PLANULUI

3. REPREZENTAREA PLANULUI 3.1. GENERALITĂŢI 3. REPREZENTAREA PLANULUI Un plan este definit, în general, prin trei puncte necoliniare sau prin o dreaptă şi un punct exterior, două drepte concurente sau două drepte paralele (fig.3.1).

Διαβάστε περισσότερα

Cum folosim cazuri particulare în rezolvarea unor probleme

Cum folosim cazuri particulare în rezolvarea unor probleme Cum folosim cazuri particulare în rezolvarea unor probleme GHEORGHE ECKSTEIN 1 Atunci când întâlnim o problemă pe care nu ştim s-o abordăm, adesea este bine să considerăm cazuri particulare ale acesteia.

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

Tipuri de celule sub microscopul optic

Tipuri de celule sub microscopul optic Tipuri de celule sub microscopul optic Termenul de celulă a fost introdus de R. Hooke în cartea sa Micrographia publicată în 1665 în care descrie observaţii făcute cu microscopul şi telescopul. Microscopul

Διαβάστε περισσότερα

Conice - Câteva proprietǎţi elementare

Conice - Câteva proprietǎţi elementare Conice - Câteva proprietǎţi elementare lect.dr. Mihai Chiş Facultatea de Matematicǎ şi Informaticǎ Universitatea de Vest din Timişoara Viitori Olimpici ediţia a 5-a, etapa I, clasa a XII-a 1 Definiţii

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

STUDIUL DIFRACŢIEI LUMINII

STUDIUL DIFRACŢIEI LUMINII LUCRAREA NR. 10 STUDIUL DIFRACŢIEI LUMINII Tema lucrării: 1) Etalonarea tamburului unei fante reglabile. Difracţia Fraunhofer 2) Studiul difracţiei Fraunhofer prin mai multe fante paralele. 3) Studiul

Διαβάστε περισσότερα

LUCRAREA NR. 4 DETERMINAREA INDICELUI DE REFRACŢIE AL UNUI SOLID CU AJUTORUL PRISMEI

LUCRAREA NR. 4 DETERMINAREA INDICELUI DE REFRACŢIE AL UNUI SOLID CU AJUTORUL PRISMEI LUCRAREA NR. 4 DETERMINAREA INDICELUI DE REFRACŢIE AL UNUI SOLID CU AJUTORUL PRISMEI Tema lucrării: 1) Determinarea unghiului refringent al prismei. ) Determinarea indicelui de refracţie al prismei pentru

Διαβάστε περισσότερα

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL 7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in

Διαβάστε περισσότερα

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4 SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei

Διαβάστε περισσότερα

Clasa a IX-a, Lucrul mecanic. Energia

Clasa a IX-a, Lucrul mecanic. Energia 1. LUCRUL MECANIC 1.1. Un resort având constanta elastică k = 50Nm -1 este întins cu x = 0,1m de o forță exterioară. Ce lucru mecanic produce forța pentru deformarea resortului? 1.2. De un resort având

Διαβάστε περισσότερα

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3) BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul

Διαβάστε περισσότερα

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se

Διαβάστε περισσότερα

Microscopie optica. Masuratori cu microscopul optic

Microscopie optica. Masuratori cu microscopul optic . Masuratori cu microscopul optic Tehnici de microscopie de transmisie Microscopie de baleiaj utilizand lasere Microscopie confocala Microscopie in camp apropiat Microscopie electronica Microscopie Microscopie

Διαβάστε περισσότερα

INTERFEROMETRUL MICHELSON

INTERFEROMETRUL MICHELSON INTERFEROMETRUL MICHELSON 1. Scopul lucrării - Reglarea montajului optic corespunzător interferometrului Michelson; - Observarea figurii de interferență pe un ecran, constituită din franje luminoase și

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 5 INTERFEROMETRE

Laborator 5 INTERFEROMETRE Laborator 5 INTERFEROMETRE Scopul lucrarii În lucrarea de fańă sunt prezentate unele aspecte legate de interferometrie. Se prezinta functionarea unui modulator optic ce lucreaza pe baza interferentei dintre

Διαβάστε περισσότερα

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice 4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.

Διαβάστε περισσότερα

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB 1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul

Διαβάστε περισσότερα

1. Scrieti in casetele numerele log 7 8 si ln 8 astfel incat inegalitatea obtinuta sa fie adevarata. <

1. Scrieti in casetele numerele log 7 8 si ln 8 astfel incat inegalitatea obtinuta sa fie adevarata. < Copyright c 009 NG TCV Scoala Virtuala a Tanarului Matematician 1 Ministerul Educatiei si Tineretului al Republicii Moldova Agentia de Evaluare si Examinare Examenul de bacalaureat la matematica, 17 iunie

Διαβάστε περισσότερα

7. Fie ABCD un patrulater inscriptibil. Un cerc care trece prin A şi B intersectează

7. Fie ABCD un patrulater inscriptibil. Un cerc care trece prin A şi B intersectează TEMĂ 1 1. În triunghiul ABC, fie D (BC) astfel încât AB + BD = AC + CD. Demonstraţi că dacă punctele B, C şi centrele de greutate ale triunghiurilor ABD şi ACD sunt conciclice, atunci AB = AC. India 2014

Διαβάστε περισσότερα

PROBLEME DE ELECTRICITATE

PROBLEME DE ELECTRICITATE PROBLEME DE ELECTRICITATE 1. Două becuri B 1 şi B 2 au fost construite pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 100 V, iar un al treilea bec B 3 pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 200 V. Puterile

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare

Διαβάστε περισσότερα

145. Sã se afle acceleraţiile celor trei corpuri din figurã. Ramurile firului care susţin scripetele mobil sunt verticale.

145. Sã se afle acceleraţiile celor trei corpuri din figurã. Ramurile firului care susţin scripetele mobil sunt verticale. Tipuri de forţe 127. Un corp cu masa m = 5 kg se află pe o suprafaţã orizontalã pe care se poate deplasa cu frecare (μ= 0,02). Cu ce forţã orizontalã F trebuie împins corpul astfel încât sã capete o acceleraţie

Διαβάστε περισσότερα

Să se arate că n este număr par. Dan Nedeianu

Să se arate că n este număr par. Dan Nedeianu Primul test de selecție pentru juniori I. Să se determine numerele prime p, q, r cu proprietatea că 1 p + 1 q + 1 r 1. Fie ABCD un patrulater convex cu m( BCD) = 10, m( CBA) = 45, m( CBD) = 15 și m( CAB)

Διαβάστε περισσότερα

I. Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului (15 puncte)

I. Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului (15 puncte) A. MECANICĂ e consideră accelerația gravitațională g = 0 m/s. I. Pentru itemii -5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.. Un automobil se deplasează în lungul axei Ox. Dependența

Διαβάστε περισσότερα

V O. = v I v stabilizator

V O. = v I v stabilizator Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,

Διαβάστε περισσότερα

BARDAJE - Panouri sandwich

BARDAJE - Panouri sandwich Panourile sunt montate vertical: De jos în sus, îmbinarea este de tip nut-feder. Sensul de montaj al panourilor trebuie să fie contrar sensului dominant al vântului. Montaj panouri GAMA ALLIANCE Montaj

Διαβάστε περισσότερα

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011 Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)

Διαβάστε περισσότερα

Noţiuni de optică. Ochiul uman

Noţiuni de optică. Ochiul uman Biofizică Noţiuni de optică. Ochiul uman Capitolul VII. Noţiuni de optică. Ochiul uman Vederea reprezintă unul din simţurile de bază ale lumii animale, lumina este un factor indispensabil în existenţa

Διαβάστε περισσότερα

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită. Trignmetrie Funcţia sinus sin : [, ] este peridică (periada principală T * = ), impară, mărginită. Funcţia arcsinus arcsin : [, ], este impară, mărginită, bijectivă. Funcţia csinus cs : [, ] este peridică

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

CURS XI XII SINTEZĂ. 1 Algebra vectorială a vectorilor liberi

CURS XI XII SINTEZĂ. 1 Algebra vectorială a vectorilor liberi Lect. dr. Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei Algebră, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC http://math.etti.tuiasi.ro/maticiuc/ CURS XI XII SINTEZĂ 1 Algebra vectorială

Διαβάστε περισσότερα

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016 16-17 ianuarie 2016 Problema 1. Se consideră graful G = pk n (p, n N, p 2, n 3). Unul din vârfurile lui G se uneşte cu câte un vârf din fiecare graf complet care nu-l conţine, obţinându-se un graf conex

Διαβάστε περισσότερα

CURS MECANICA CONSTRUCŢIILOR

CURS MECANICA CONSTRUCŢIILOR CURS 10+11 MECANICA CONSTRUCŢIILOR Conf. Dr. Ing. Viorel Ungureanu CINEMATICA SOLIDULUI RIGID In cadrul cinematicii punctului material s-a arătat ca a studia mişcarea unui punct înseamnă a determina la

Διαβάστε περισσότερα

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. = înălţimea triunghiului echilateral h =, R =, r = R = bh lh 2 A D ++ D. abc. abc =

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. = înălţimea triunghiului echilateral h =, R =, r = R = bh lh 2 A D ++ D. abc. abc = GEOMETRIE PLNĂ TEOREME IMPORTNTE suma unghiurilor unui triunghi este 8º suma unghiurilor unui patrulater este 6º unghiurile de la baza unui triunghi isoscel sunt congruente într-un triunghi isoscel liniile

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul numarului intrebarii

Διαβάστε περισσότερα

INTENSITATEA ŞI DIFRACŢIA RADIAŢIEI LASER

INTENSITATEA ŞI DIFRACŢIA RADIAŢIEI LASER UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" DIN BUCUREŞTI DEPARTAMENTUL DE FIZICĂ LABORATORUL DE OPTICĂ BN - 1 A INTENSITATEA ŞI DIFRACŢIA RADIAŢIEI LASER INTENSITATEA ŞI DIFRACŢIA RADIAŢIEI LASER 1. Scopul lucrării Lucrarea

Διαβάστε περισσότερα

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3 SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest

Διαβάστε περισσότερα

Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice

Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice Preliminarii geometrice Spatiu Euclidean: E d Spatiu de d-tupluri,

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a V-a

Subiecte Clasa a V-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul numarului intrebarii

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 Şiruri de numere reale

Curs 2 Şiruri de numere reale Curs 2 Şiruri de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Convergenţă şi mărginire Teoremă Orice şir convergent este mărginit. Demonstraţie Fie (x n ) n 0 un

Διαβάστε περισσότερα