MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE ŞI AMENAJĂRII TERITORIULUI. ORDIN Nr. 117/N/ din:

Transcript

1 MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE ŞI AMENAJĂRII TERITORIULUI ORDIN Nr. 117/N/ din: Având în vedere: Avizul Consiliului Technico Ştiinţific nr. 8/ ; In temeiul H. G. nr. 456 / 1994 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, In conformitate cu Hotărârea Parlamentului nr. 12/1996 şi a Decretului nr. 591/1996, Ministrul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului emite următorul ORDIN Art. 1 Se aprobă "Normativ privind proiectarea de creşe şi creşe speciale pe baza exigenţelor de performanţă", indicativ NP Art. 2 Normativul de la art. 1 se publică în Buletinul Construcţiilor. Art. 3 Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în Buletinul Construcţiilor. Art. 4 Direcţia Programe de Cercetare şi Reglementări Tehnice va aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. MINISTRU NICOLAE NOICA

2 MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR ŞI LOCUINŢEI NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA CREŞELOR ŞI CREŞELOR SPECIALE PE BAZA EXIGENŢELOR DE PERFORMANŢĂ INDICATIV NP Elaborat de: S.C. "SPITAL PROIECT" S.A. BUCUREŞTI DIRECTOR: RESPONSABIL LUCRARE: ing. Şerban Boroianu c.arh. Maria Dragomirescu Avizat de: DIRECŢIA COORDONARE, CERCETARE ŞTIINŢIFICA SI REGLEMENTARI TEHNICE PENTRU CONSTRUCTII MLPAT DIRECTOR: RESPONSABILTEMĂ: ing. Octavian Mănoiu arh. Doroteia Cocheci

3 TABLĂ DE MATERII GENERALĂ I Generalitaţi II Cadrul legislativ privind proiectarea, realizarea si exploatarea clădirilor pentru creşe si creşe special III. Condiţii funcţionale si de tehnologie pentru proiectarea construcţiilor si instalaţiilor IV. Criterii functional urbanistice privind amplasarea creşelor si creşelor speciale V. Cerinţe privind proiectarea clădirilor creşelor si creşelor speciale, conform Legii nr. 10/1995 ANEXE Scheme funcţionale privind principalele compartimente şi sectoare MINISTERUL DE INTERNE CORPUL POMPIERILOR MILITARI INSPECTORATUL GENERAL AVIZ Nr din La cererea SC. SPITAL PROIECT S.A. înregistrată la nr. 300 din , potrivit atribuţiilor stabilite prin Legea nr. 121/1996 şi a prevederilor art. 3 din Decretul nr. 290/1977, INSPECTORATUL GENERAL AL CORPULUI POMPIERILOR MILITARI avizează favorabil "Normativul privind proiectarea creşelor şi creşelor speciale pe baza exigenţelor de performanţă". Avizarea s a făcut în baza lucrării elaborate de către S.C. SPITAL PROIECT S.A. Centrul de Proiectare pentru Construcţii Social Culturale de Sănătate, şi a avizului Consiliului Tehnico Ştiinţific al MLPAT nr. 126 din , în care sunt incluse observaţiile şi propunerile specialiştilor noştri. COMANDANTUL CORPULUI POMPIERILOR MILITARI General de divizie, ing. IONEL CRĂCIUN

4 TABLA DE MATERII I.GENERALITĂŢI I.1.Obiect I.2.Domeniu de aplicare si condiţii de utilizare II.CADRUL LEGISLATIV PRIVIND PROIECTAREA, REALIZAREA SI EXPLOATAREA CLĂDIRILOR CREŞELOR ŞI CREŞELOR SPECIALE II.1.Cadrul general II.2.Derularea procesului de proiectare II.3.Execuţia lucrărilor de construcţii si instalaţii II.4.Exploatarea construcţiilor pentru creşe si creşe speciale ANEXA II.a Lista avizelor si acordurilor ce trebuie obţinute in vederea autorizării ANEXA II b. Reglementări legislative conexe III.CONDIŢII FUNCŢIONALE ŞI DE TEHNOLOGIE PRIVIND PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR şi INSTALAŢIILOR III.1. Date generale, tipuri de creşe, date tematice de bază III.2. Organizarea funcţională de bază III.3. Prezentarea cerinţelor funcţionale si tehnologice III.4. Dotarea cu instalaţii a clădirilor III.4.1. Instalaţii de alimentare cu apă şi canalizare interioară III.4.2. Instalaţii de alimentare cu apă şi canalizare exterioară III.4.3. Instalaţii electrice III.4.4. Instalaţii de ventilaţie III.4.5. Instalaţii termice III.4.6. Instalaţii de gaze naturale III.4.7. Instalaţii de colectare si tratare deşeuri solide IV.CRITERII FUNCŢIONAL URBANISTICE PRIVIND AMPLASAREA CLĂDIRILOR CREŞELOR SI CREŞELOR SPECIALE IV.1. Dimensionarea si forma terenului IV.2. Caracteristici geofizice ale terenului IV.3. Condiţii de microclimat in cadrul localităţilor IV.4. Amplasarea creşelor in cadrul localităţilor IV.5. Principii de organizare urbanistică a amplasamentului ANEXE Scheme funcţionale ale principalelor compartimente şi sectoare

5 V.CERINŢE PRIVIND PROIECTAREA CLĂDIRILOR CREŞELOR SI CREŞELOR SPECIALE CONFORM PREVEDERII LEGII NR. 10/1995 V.1. Rezistenţă si stabilitate Anexa V.I. Documente tehnice conexe V.2.Siguranţa in exploatare Anexa V.2. Documente tehnice conexe V.3.Siguranţa la foc Anexa V.3. Documente tehnice conexe V.4.Igiena, sănătatea oamenilor, refacerea si protecţia mediului V.4 (A). Igiena mediului interior V.4 (A).l Mediul higrotermic Anexa V.4. (A). I Documente tehnice conexe V.4 (A).2 Igiena aerului Anexa V.4 (A).2 Documente tehnice conexe V.4 (A).3 Igiena finisajelor V.4 (A).4 Igiena vizuala Anexa V.4 (A).4 Documente tehnice conexe V.4 (A).5 Igiena auditivă V.4 (B) Igiena apei Anexa V.4 (B) Documente tehnice conexe V.4 (C) Igiena evacuării reziduurilor lichide V.4 (C) Documente tehnice conexe V.4 (E) Protecţia mediului Anexa V.4 (E) Documente tehnice conexe V.5. Izolaţia termica, hidrofugă şi economie de energie Anexa V.5 Documente tehnice conexe V.6.Protecţia împotriva zgomotului Anexa V.6 Documente tehnice conexe

6 NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA CREŞELOR SI CREŞELOR SPECIALE PE BAZA EXIGENŢELOR DE PERFORMANŢĂ Indicativ NP I. GENERALITĂŢI I.1.Obiect Prezentul normativ stabileşte criterii de proiectare a construcţiilor şi instalaţiilor, inclusiv a incintei şi a terenurilor aferente, reglementări tehnice si parametrii cantitativi de execuţie si exploatare, precum si condiţii minime de calitate pe care trebuie sa le asigure clădirile creşelor şi creşelor speciale pe intreaga durata de existenţă. Aceste criterii de concepţii şi recomandări trebuie să corespundă cerinţelor utilizatorilor privind calitatea construcţiilor in conformitate cu prevederile Legii nr. 10/ Prin acest normativ se urmăreşte si realizarea unui îndrumator funcţional pentru uzul proiectanţilor de creşe, cuprinzând o sinteză a problematicii specifice construcţiilor si instalaţiilor creşelor Prezentul nomiativ este posibil de adaptare în viitor, în funcţie de evoluţia sistemelor de construcţii şi instalaţii, precum şi de eventualele noi reglementări ce pot apare în domeniul tehnologic sanitar şi educaţional. I.2. Domeniu de aplicare şi condiţii de utilizare Prevederile prezentului normativ vor fi utilizate atât la proiectarea şi execuţia clădirilor noi şi extinderilor, cât şi la modernizarea, reamenajarea, consolidarea sau repararea clădirilor existente din mediul urban sau rural Prevederile prezentului normativ se vor utiliza de către: organismele de administraţie teritorială precum şi de alte persoane juridice sau private cu preocupare în acest domeniu (cap.iii si cap.iv); verificatori de proiecte şi experţi autorizaţi în conformitate cu Legea elaboratorii studiilor de fundamentare ale planurilor de amenajare a teritoriului, ale Planurilor Urbanistice Generale şi Zonale (PUG, PUZ) ale regulamentelor de urbanism generale şi locale, referitor la specificul funcţional şi condiţiile de amplasare ale construcţiilor ; elaboratorii studiilor de prefezabilitate sau a studiilor preliminare pentru întocmirea temelor de proiectare (cap.iii si IV) Prezentul normativ reglementează condiţiile de calitate admisibile (niveluri de performanţă cap.v). Proiectantul, la solicitatea beneficiarului, poate adopta alte valori ale parametrilor corespunzători cerinţelor utilizatorilor, dar în nici un caz inferioare celor prevăzute prin prezentul normativ Prevederile prezentului normativ nu contravin şi nu modifica legile, hotărârile sau reglementările tehnice în vigoare Prin prezentul normativ sunt reglementate condiţiile de calitate admisibile (capitolul V) corespunzătoare categoriei de importanţă "C". Se pot adopta şi alte valori ale parametrilor corespunzători exigenţelor utilizatorilor, dar in nici un caz inferioare celor prevăzute in prezentul normativ.

7 II. CADRUL LEGISLATIV PRIVIND PROIECTAREA, REALIZAREA SI EXPLOATAREA CONSTRUCŢIILOR CREŞELOR II.l. Cadrul general II.1.1. Creşele sunt construcţii de utilitate publică În calitatea lor de unităţi ce servesc populaţia, creşele au o adresabilitate teritorială şi fac parte din reţeaua de asistenţa medicală. II.1.2. Organizarea creşelor (capacitate, structura serviciilor componente) se face in conformitate cu legile şi normativele în vigoare ale Ministerului Sănătăţii, în temeiul prerogativelor sale privind organizarea reţelei sanitare, indiferent de natura fondurilor de finanţare ale investiţiei sau forma de proprietate. II.1.3. Realizarea creşelor se poate face prin finanţare din fonduri publice (de la bugetul de stat sau bugetele locale, prin credite garantate de stat, etc.) din fonduri private (de la persoane fizice sau juridice), precum şi din fonduri mixte (publice plus private). Construcţiile ce adăpostesc creşe realizate din fonduri publice, integral sau parţial, urmează regimul investiţiilor publice conform cu Ordinul Guvernului din Legea Finanţelor Publice nr. 72/1996 privind aprobarea investiţiilor. II. 1.4 Executarea construcţiilor creşelor se autorizează de către administraţia locala in temeiul legii nr. 50/1991, indiferent de natura fondurilor din care se finanţează acestea. II. 1.5 Realizarea construcţiilor creşelor şi exploatarea lor se va face in conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii. II. 1.6 Amplasarea construcţiilor creşelor se poate face pe terenuri aparţinând domeniului public, domeniului privat; al statului sau al imitaţilor administrativ teritoriale, sau pe terenuri proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice, cu respectarea prevederilor legale ce reglementează utilizarea, concesionarea, transferarea, vânzarea sau exproprierea acestora (Legea nr.80/1994, Legea nr.33/1994, Legea nr.18/1991) Proiectarea construcţiilor creşelor finanţate integral sau în completare de la bugetul de stat, de la bugetele locale, din fondurile special constituite în afara acestor bugete, din credite externe garantate sau contractate de stat, se adjudecă prin licitaţie publica în condiţiile stabilite de Ord. Guvernului nr. 12/1993, de H.G. nr.727/1993 şi de Ordinul comun M.F. M.L.P.A.T. nr. 1743/69/N/ Proiectarea construcţiilor creşelor (clădiri + instalaţii), indiferent dacă acestea se finanţează din fonduri publice sau private, se va face de către proiectanţi specialişti (arhitecţi si ingineri) cu competenţă tehnică şi experienţă în domeniul proiectării clădirilor şi al tehnologiilor specifice creşelor şi creşelor speciale. II.2. Derularea procesului de proiectare pe face şi pe etape conform cu reglementările legale in vigoare II.2.1 Operaţiuni şi studii preliminare iniţierii investiţiilor II Fundamentarea necesităţii realizării unei creşe noi, se va face de către organele administratiei locale împreuna cu Direcţiile Sanitare Judeţene pe baza de studii şi analize ale situaţiei existente in teritorii şi ale cerinţelor pe termen mediu si lung.

8 II Creşele, ca noi lucrări de utilitate publică, se vor cuprinde în planurile urbanistice generale şi zonale (PUG si PUZ), elaborate pentru localităţile respective, rezervându se amplasamentele care întrunesc condiţii favorabile de funcţionalitate urbană, construibilitate, siguranţă în exploatare, igienă şi protecţie sanitară. Pentru aceste amplasamente şi în zonele de influenţă adiacente se vor cuprinde reglementări specifice în regulamentele urbanistice generale şi locale, corespunzător cerinţelor funcţionale specifice şi condiţiilor de protecţie a viitoarelor incinte ce cuprind creşele (regim construit, vecinătăţi admise, artere de circulaţie şi mijloace de transport în comun, dotări tehnicoedilitare, etc). II Pentru determinarea şi/sau certificarea caracteristicilor terenurilor potenţial capabile de a deveni amplasamente pentru viitoarea creşă, se vor executa studii topometrice, geotehnice, de încadrare în mediul natural (microclimat, curenţi de aer, surse de rezervă pentru apa potabilă, etc) Pentru determinarea principalelor date caracteristice viitoarei creşe, investitorul efectuează analize şi studii prealabile. Acestea vor fi efectuate de organismele şi specialiştii cu responsabilitate în managementul reţelei sanitare. Datele din aceste analize şi studii sunt utilizate de investitor pentru întocmirea temeicadru a viitoarei investiţii Iniţierea investiţiei II Iniţierea investiţiilor ce se vor finanţa din fonduri publice, definite ca la , se face pe baza "studiului de prefezabilitate" care determină, pe baza datelor din tema cadru şi a condiţiilor specifice unor amplasamente date anvinzajate, tema de proiectare propriu zisă, cuprinzând caracteristicile spaţiale şi funcţionale ale viitoarei investiţii precum şi volumul cheltuielilor estimat a fi necesar pentru realizarea obiectivului (proiectare, lucrări de execuţie, lucrări conexe de interes public, costuri pentru dotare, echipare, etc.) "Studiul de prefezabilitate" se întocmeste conform conţinutului cadru precizat de Ord.comun M.F. M.L.P.A.T. nr.l743/69/n/96, prin grija ordonatorului de credite (investitor), de către entitatea achizitoare în colaborare cu o unitate de consultanţă şi/sau proiectare specializată în domeniul construcţiilor social culturale şi al creşelor. "Studiul de prefezabilitate se aproba de către ordonatorul de credite (investitor). II Pentru investiţiile realizate integral din fonduri private nu este impusă elaborarea unui "studiu de prefezabilitate", dar este necesară avizarea de către Ministerul Sănătăţii sau organismele competente din subordinea acestuia, a principalelor date de temă privind capacitatea, profilul, structura şi organizarea grupelor de copii ale viitoarei creşe. II În acelaşi timp se întreprind demersurile şi operaţiunile necesare stabilirii terenurilor adecvate amplasării şi clarificării statutului juridic al deţinerii şi utilizării acestora (concesionare, transfer, cumpărare, eventual expropiere), în cazul în care acestea nu sunt proprietatea investitorului Pentru alte terenuri de amplasare decât cele prezervate cu destinaţia creşei prin PUG si PUZ, se vor intocmi la iniţiativa investitorului sau a administraţiei locale, planuri urbanistice de detaliu (PUD) prin care se vor determina: posibilitatea terenului şi a zonelor învecinate de a satisface condiţiile necesare pentru amplasarea unei creşe; integrarea în cadrul urbanistic şi edilitar existent sau preconizat, impactul noului obiectiv asupra zonei, etc. II Atât pentru terenurile de amplasare prezervate prin PUG sau PUZ, cât şi pentru cele studiate prin PUD, se va obţine "Certificatul de urbanism document emis de autorităţile administraţiei publice locale. Acestea certifică, pe langă regimul juridic şi economic şi regimul

9 tehnic de utilizare al terenului, indicând şi avizele tehnice ce trebuie obţinute de la autorităţile responsabile cu gospodărirea resurselor din teritoriu, a infrastructurilor şi reţelelor edilitare, cu protecţia mediului, etc. Daca pentru amplasarea unei creşe, sunt posibilităţi de alegere între mai multe terenuri, este indicat a se iniţia intocmirea de către proiectanţi specializaţi, a unui studiu de amplasament cu analiza comparativă a avantajelor şi dezavantajelor fiecărui teren faţă de tema propusă. În acest caz, se vor obţine certificate de urbanism pentru toate terenurile supuse analizei. II.2.3. Proiectarea construcţiilor pentru creşe II Cadrul pentru alegerea corectă a proiectantului, cu competenţa tehnică necesară proiectării, este necesară pentru investiţiile licitaţia de adjudecare a proiectarii în cazul depăşirii valorii totale de investiţie de la 1 miliard lei. ofertarea a cel puţin trei proiectanţi, dacă valoarea totală de investiţie este sub 1 miliard lei. II Pe baza temei de proiectare aprobată odată cu studiul de prefezabilitate, a stipulaţiilor şi recomandărilor din certificatul de urbanism şi din avizele tehnice, proiectantul întocmeşte studiul de fezabilitate, în cadrul căruia elaborează tema de tehnologie. De asemenea, definitivează concepţia spaţio funcţională şi plastic arhitecturală a viitoarei construcţii şi planul general de organizare al incintei, stabileşte soluţiile tehnice pentru lucrările de construcţii şi instalaţii, în functie de principalele echipamente şi dotări, estimează costurile de investiţie pe obiecte şi categorii de lucrări şi întocmeşte devizul general al obiectivului. II Pentru investiţiile publice, studiu de fezabilitate se aprobă potrivit art. 19 din Legea Finanţelor Publice (nr.72/1996) de către guvern sau ordinatorii de credite, în funcţie de mărimea investiţiei şi competentelor de aprobare. Fără un studiu de fezabilitate aprobat, este interzisă finanţarea în continuare a urmatoarelor proiectare. II Proiectul tehnic este următoarea faza de proiectare ce se elaborează de acelaşi proiectant care a întocmit studiul de fezabilitate. Pentru investiţiile realizate integral din fonduri publice, reglementările legale prevăd cuprinderea în proiectul tehnic a documentaţiilor necesare pentru licitaţia de adjudecare a lucrării, conform precizărilor din Ordinul comun MF MLPAT nr. 1743/69N/1996 (caiete de sarcini, liste de lucrări, materiale şi utilaje, echipamente, etc). Pentru investiţiile publice, proiectantul tehnic se avizează de către investitor, pentru încadrarea în indicatorii tehnico economici aprobaţi la studiul de fezabilitate. Proiectul tehnic se supune verificării in ceea ce priveşte respectarea cerinţelor de calitate (conform Legii ni.10/1995), a normelor şii prescripţiilor tehnice în vigoare la data întocmii. Verificarea proiectelor tehnice se tace numai de către verificatorii atestaţi conform H.G. nr.925/1995, în baza regulamentului de procedură, aprobat Proiectul tehnic, verificat conform , însotit de avizele tehnice solicitate prin certificatul de urbanism şi de dovada titlului de proprietate sau concesionare constituie documentaţia în baza căreia autoritatea administraţiei publice emite autorizaţia de construire, fără de care nu se poate începe execuţia obiectivului. II.3. Executia lucrărilor de construcţii şi instalaţii II.3.1. Execuţia investiţiilor publice se adjudeca pe baza de licitaţie publică, în condiţiile stabilite de ORD. Guvernului, nr. 12/1993, 15/1993, potrivit Regulamentului aprobat prin H.G.nr.592/1993 şi Ordin MF MLPAT nr. l743/69/n/i996. Proiectul tehnic şi anexele sale (caiete de sarcini, liste) sunt parte componentă a documentaţiei de licitaţie şi servesc la intocmirea ofertelor de catre contractanţi, iar după adjudecarea executantului la intocmirea contractelor de execuţie ale obiectivului.

10 "Detaliile de execuţie", în concordanţă cu prevederile proiectului tehnic, se întocmesc de la caz la caz de către proiectant sau de către antreprenorul lucrării. Elaborarea detaliilor de execuţie se poate face înainte de începerea lucrărilor în şantier sau eşalonat pe parcursul execuţiei. II.3.3. Execuţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii se va face în termenul impus prin autorizaţie de construire, cu respectarea condiţiilor puse de emitentul autorizaţiei privind organizarea şantierului în relaţie cu spaţiile publice, protecţia sanitară şi socială, protecţia mediului, etc. II.3.4. Verificarea calităţii execuţiei construcţiilor şi instalaţiilor pe faze şi categorii de lucrări este obligatorie. Ea se efectuează de catre: investitor prin agenţi de consultanţă şi diriginţi de specialitate, atestaţi conform H.G. nr.925/1995, aceştia acţionează în vederea soluţionării defecţiunilor şi neconformitate cu proiectul, apărute pe parcursul excuţiei. proiectat prin specialiştii săi, obligaţi sa participe la verificarea în santier a modului cum se execută lucrările cuprinse în proiecte şi datori să stabilească soluţiile tehnice adecvate pentru corectarea defecţiunilor apărute din vina proiectantului; executant prin personalul propriu şi responsabilii tehnici cu execuţia, conform H.G. nr.925/1995. Aceştia stabilesc un sistem propriu de control al calităţii pe toata durata execuţiei. Inspecţiei de stat in construcţii Echiparea cu aparatură şi utilaje funcţionale necesare, este o componenta de baza a funcţionalităţii unităţilor sanitare în raport cu cerinţele de calitate pe care trebuie sa le asigure construcţia. Condiţiile de montaj, racordul şi alimentarea cu instalaţii, se stabilesc prin proiect de tehnologie şi sau detalii de montaj elaborate de proiectant împreuna cu furnizorul adjudecat. Ele trebuie sa concorde cu prevederile generale ale proiectantului şi să nu diminueze calitatea cerută pentru lucrările de construcţii Recepţia construcţiilor constituie certificarea realizării acestora conform documentaţiei de execuţie şi cu cartea tehnică a construcţiei, întocmită de investitor. Proiectantul participă la întocmirea cărţii tehnice şi asistă la recepţia lucrărilor, prin reprezentaţii săi legal desemnaţi. După darea în funcţiune a construcţiilor se derulează perioada de garanţie legala, interval în care se verifică şi se remediază, defecţiunile ce nu au putut fi evidenţiate pe parcursul execuţiei. II.4. Exploatarea construcţiilor ce adăpostesc creşe II.4.1. Urmărirea în exploatare a construcţiilor se efectuează pe toata durata lor de existenţă. Proiectantul stabileşte prin documentaţia elaborată (caiete de sarcini, instrucţiuni tehnice de exploatare, proiecte de urmărire a comportării în timp a construcţiilor, instalaţiilor şi echipamentelor), modul adecvat de exploatare a construcţiei, pentru a menţine cerinţele de calitate Proprietarul, (utilizatorul construcţiei si administratorii) au obligaţia de a efectua la timp lucrările de întreţinere şi reparaţii necesare pentru a nu se produce degradări ale construcţiilor şi instalaţiilor care să afecteze parametrii minim/maxim ce definesc condiţiile de calitate ale acestora. II.4.3. Intervenţiile la construcţii, pe durata lor de existenta, se vor face numai pe baza unui proiect avizat de proiectantul iniţial al clădirii sau a unei expertize tehnice întocmite de un expert tehnic atestat (conform H.G. nr.025/1995). II.4.4. Cartea tehnică a construcţiei va fi păstrată pe toata durata de existenţei acesteia.

11 Proprietarul are obligaţia de a o completa cu toate documentele şi documentaţiile tehnice referitoare la diferitele constatări de defecţiuni, expertizari, lucrări de reparaţie si intervenţie, etc. La înstrăinarea construcţiei, proprietarul va preda cartea tehnică noului proprietar. II.4.5. Orice reamenajari, modernizări, refuncţionalizări şi extinderi ale clădirilor existente ce adăpostesc creşe, efectuate din fonduri publice, vor urma aceleaşi demersuri legale de iniţiere, avizare aprobare, proiectare, execuţie, ca şi pentru o construcţie noua. II.4.6. Pentru orice intervenţii la clădirile existente cu excepţiile menţionate de Legea nr.50/l99l, se va solicita şi obţine autorizaţia de construire, urmând aceeaşi procedură ca şi pentru construcţiile noi. II.4.7. La dezafectarea, demontarea sau demolarea construcţiilor se vor respecta prevederile Legii nr. 10/1995 privind postutilizarea construcţiilor. Demolarea construcţiilor se autorizează de administraţia publică locală conform prevederilor Legii nr.50/1991 (autorizaţia de desfiinţare). ANEXA II a LISTA AVIZELOR ŞI ACORDURILOR CE TREBUIE OBŢINUTE DE INVESTITOR (BENEFICIAR DE FOLOSINŢĂ) PE PARCURSUL ELABORĂRII PROIECTULUI A. în faza de Studiu a Planului Urbanistic de Detaliu (PUD): avize de principiu din partea administratorilor reţelelor publice, privind asigurarea cu utilităţile necesare noului obiectiv (alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu energic termică, electrică, telefonie, gaze naturale, etc), precum si modul de racordare (branşate) la reţelele existente în zonă; avize de principiu din partea administratorilor domeniului public, drumurilor publice, reţelelor de transport public etc după caz ; avizul comisiilor de specialitate şi responsabililor legali pentru amplasamente situate în zone protejate (istorice, arhitectural urbanistic, etc) după caz ; alte avize solicitate de autoritatea care aproba PUD. B. în faza de Studiu de Prefezabilitate şi Studiu de Fezabilitate (pentru investiţiile publice) sau faza de studii preliminare (pt. investiţiile private): certificatul de urbanism; avizul Direcţiei Sanitare locale sau al Ministerului Sănătăţii; avizele tehnice privind asigurarea utilităţilor (dacă terenul era prevăzut ca destinaţie prin PUZ şi nu s a mai elaborat PUD; avizul Inspectoratului de Poliţie Sanitară şi Medicină Preventivă (IPSMP); avizul autorităţii locale privind proiecţia mediului; alte avize solicitate prin Certificatul de urbanism de către organele de avizare aprobare ale investiţiilor publice; C. în faza de Proiect Tehnic: avizul comisiei teritoriale privind protecţia la radiaţii; avizul autorităţii locale pentru apărarea civilă privind amenajarea de adăposturi subterane (conform HG 531/1992). avizul Inspecţiei teritoriale de prevenire a incendiilor

12 ANEXA II b REGLEMENTARI LEGISLATIVE CONEXE LEGI: Legea nr. 9 privind protecţia mediului înconjurător Legea nr. 37 privind sistematizarea, proiectarea şi realizarea arterelor de circulaţie în localităţile urbane si rurale. Legea nr.33/1994 privind expropierea pentru cauze de utilitate publica (Monitorul Oficial nr. 139/1994) Legea 50/1991 privind autorizarea execuţiei construcţiilor republicată cu modificări ulterioare Legea nr. 69/1991 Legea administraţiei publice locale (Monitorul Oficial nr. 238/1991) Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii Legea nr. 3/1978 privind asigurarea sănătăţii populaţiei Legea nr. 72/1996 legea finanţelor publice Legea nr. 18/1991 legea fondului funciar Legea nr privind exproprierea pentru cauze de utilitate publică HOTĂRÂRI GUVERNAMENTALE: H.G. nr. 51/1992 privind unele măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor H.G. nr. 644/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului de avarie a construcţiilor afectate de cutremure (Monitorul Oficial nr. 80/1990) H.G. nr. 709/1991 privind unele măsuri pentru consolidarea construcţiilor, din fondul de stat şi particular avariate de cutremure (Monitorul Oficial nr. 224/1991) H.G. nr. 727/1993 privind Regulamentul de organizare a licitaţiilor, prezentarea ofertelor şi adjudecarea proiectării investiţiilor publice (Monitorul Oficial nr. 29/94 şi nr. 28l/l993) H.G. nr. 292/1993 Hotărâre pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile de organizare a licitaţiilor, prezentarea ofertelor şi adjudecarea investiţiilor publice (Monitorul Oficial nr. 281/1993). HG. nr. 525/1996 Regulamentul general de urbanism H.G. nr, 112/1993 HG. nr. 112/1993 Regulamentul de verificare şi expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor. H.G. nr. 925/1995 privind componenta, organizarea si funcţionarea Consiliului Interministerial de avizare a lucrărilor publice. ORDONANŢE GUVERNAMENTALE Ordonanţa nr. 12/1993 privind achiziţionarea de bunuri şi investiţii publice. ORDINE MINISTERIALE Ordin nr.462/1993 al Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului privind "Condiţiile tehnice de protecţie a atmosferei" şi "Norme metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare" (Anexele la Ordinul 462/1993) Ordin nr.381/1219/mc/94 "Norme generale de prevenire şi stingerea incendiilor" (Monitorul Oficial nr. 132/1994).

13 Ordinul nr. 1743/69/N/1996 MF şi MLPAT conţinutul cadru al proiectelor pe faze de proiectare, al documentelor de licitaţie, al ofertelor şi contractelor pentru execuţia investitiilor publice. Ordinul nr. 170/1993 îndrumări privind procedura de emitere a acordului de mediu Ordinul MF 45184/96 Norme metodologice privind organizarea şi desfăşurarea licitaţiilor Ordinul nr.91/1991 pentru aprobarea formularelor, a procedurii de autorizare şi a conţinutului documentaţiilor prevăzute de Legea 50/1991 III. CONDIŢII FUNCŢIONALE ŞI TEHNOLOGICE PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR ŞI INSTALAŢIILOR III.1. Date generale, tipuri de creşe, date tematice de bază III.1.1. Organizarea reţelei unităţilor sanitare de baza în teritoriu se face în conformitate cu Legea privind asigurarea sănătăţii populaţiei. În organizarea sistemului de ocrotire a sănătăţii din România, intră şi CREŞA, care reprezintă unitatea ce asigură îngrijirea şi educarea copiilor între 3 luni şi 3 ani vezi anexa 1. Creşa este formată din mai multe grupe de copii normali şi poate deveni creşa specială atunci când în cadrul acestor grupe există una sau mai multe grupe de copii cu mici handicapuri. III CREŞELE se vor amplasa, de preferinţa, în cadrul intravilanului localităţii, având legaturi uşoare cu suprastructura şi infrastructura edilitară existentă. III Creşele trebuie sa fie amplasate în zone liniştite, bogat plantate, ale cartierelor de locuinţa, având o raza de arondare de 500,00 m. III Datorită faptului că zona de arondare este asemănătoare cu cea necesară pentru grădiniţe şi şcolile primare, amplasamentul creşelor este bine să se afle în apropierea acestora. Cuplarea lor într o zona verde comună duce la dotări tehnico administrative comune, creşele se vor amplasa de regulă în apropierea dispensarelor de cartier sau a policlinicilor pentru copii. III Terenul de amplasare trebuie sa aibă o legătura directă cu mijloacele de transport în comun, către o zona centrală sau către oraş (în cazul creşelor din mediul rural) cu dotări socioculturale (policlinică, activitati cultural sportive, zone de recreere). III Legătura cu reţeaua de circulaţie majoră este necesara pentru asigurarea a doua căi de acces pentru eventuala necesitate a evacuării de urgenţă, în scopul limitării efectelor unor calamităţi (cutremure puternice, incendii, alunecări de teren). III Nu se amplasează cresele pe terenuri care prezintă următoarele inconveniente: risc de inundaţii, viituri de ape, avalanşe; risc de alunecare sau eroziune de orice fel; risc de surpare a terenului învecinat; structura radioactivă, degajari de gaze poluante, izvoare de apă; vecinătăţi cu pericol de explozie sau avani periculoase; vecinătăţi cu surse poluante peste pragurile admise (zgomot noxe, etc.) vecinătăţi cu pericol de prăbuşire, ce ar bloca total căile de acces pe o rază de min. 200 m. III.1.3.Tipurile de copii ce pot folosi creşa, sunt următoarele: copii normali fizic: 1) grupa de copii cu vârsta între 3 luni şi un 1 an; 2) grupa de copii cu vârsta între 1 an şi 2 ani; 3) grupa de copii cu vârsta între 2 ani şi 3 ani.

14 copii cu mici handicapuri, ce pot fi corectate (defecte psihice şi fizice): 1) grupa de copii handicapaţi cu vârsta între 3 luni şi 1 an; 2) grupa de copii handicapaţi cu varsta între 1 an şi 3 ani. III.1.4.Tipuri de clădiri pentru creşe si creşe speciale, care au aceeaşi structură, în mediul urban ca şi în cel rural: 1) creşe independente: cu program de zi vezi anexa 2 cu program săptămânal vezi anexa 3 a) cu o singură grupă b) cu două grupe c) cu patru sau mai multe grupe 2) creşe grupate în incinta cu grădiniţa (având anexele comune): cu program de zi cu program săptămânal a) cu o singura grupă b) cu două grupe c) cu patru sau mai multe grupe 3) creşe amplasate în cadrul altor construcţii: cu program de zi cu program săptămânal a) cu o singură grupa b) cu două grupe c) cu patru sau mai multe grupe III Grupa este unitatea de folosinţă a creşelor şi va avea o capacitate: *de maximum 15 copii normali la grupa mare ( 1 an 3 ani); *de maximum 10 copii la grupa mică (3 luni 1 an); *de maximum 5 copii la grupa de copii handicapaţi. III Tipul de organizare funcţională a unei creşe va depinde direct de următoarele date tematice de baza: capacitatea creşei (numărul de grupe) capacitatea grupelor (numai de paturi) categoriile de utilizatori (numărul copiilor normali şi numărul de copii cu handicap şi felul handicapului); structura medicală (în funcţie de starea fizică şi psihică a utilizatorului). structura funcţiunilor asociate (după caz) condiţii de amplasare (caracteristici ale terenului, reglementările urbanistice, modul de asigurare al utilităţilor, etc.) III Acest pachet de informaţii, alcătuiesc tema cadru şi constituie baza de pornire în definitivarea, structurarea si dimensionarea creşei, precum şi stabilirea conceptului general de organizare a funcţiunilor şi de soluţionare a circuitelor pentru utilizatori. III.2. Organizarea funcţională generală III.2.1 Factori ce determină alcătuirea compartimentelor funcţionale şi interrelaţionarea lor reciprocă Organizarea spaţial funcţională a creşelor se face în funcţie de categoriile de utilizatori, tipurile de activităţi, condiţionări tehnologice, impuse de materialele, aparatura şi echipamentele utilizate şi criterii de igienă. III Principalele categorii de utilizatori sunt:

15 a) copii normali cu mici defecte psihice şi sau fizice (copiii se mai diferenţiază şi după grupa de vârstă, gravitatea handicapului, risc de contaminare); b) personal educaţional (se diferenţiază în funcţie de grupa de varstă, gravitatea handicapului). c) personal medical (de asistenţă şi/sau de recuperare a utilizatorilor cu handicapuri mici fizice şi psihice). d) personal tehnico administrativ (se diferenţiază după natura activităţilor desfăşurate: tehnice, gospodăreşti, administrative, etc.) e) aparţinători (persoana din familia utilizatorului care le aduce la începutul programului şi îi ia la sfârşitul acestuia). Pentru fiecare categorie de utilizatori trebuie asigurate: spaţii necesare condiţii adecvate de microclimat şi igienă protecţia corespunzătoare faţă de diversele riscuri specifice la care sunt expuşi pe timpul staţionarii sau desfăşurării de activităţi în incinta şi clădirea creşei. Categoriile de utilizatori, ale căror cerinţe privind funcţionalitatea, calitatea şi siguranţa construcţiilor şi instalaţiilor ce trebuie soluţionate cu prioritate, sunt în ordine: copii (cu prioritate cei cu mici defecte) personalul educaţional personalul medical personalul tehnico administrativ Schema funcţională a creşelor şi creşelor speciale a) spaţii de acces b) nucleu grupa copii c) spaţiu multifuncţional d) spaţiu educaţie şi conducere spaţiu medical f) spaţiu recuperare stimulare (creşe speciale) vezi anexa 4 g) spaţiu tehnico gospodaresc h) spaţiu de joc în aer liber Pentru fiecare din activităţi se vor concepe spaţiile, instalaţiile şi dotările specifice, necesare unui optim funcţional. III Regimul de utilizare a unor materiale precum şi utilajele funcţionale contribuie decisiv (prin condiţionări tehnologice severe) la: conformarea şi dimensionarea spaţiilor organizarea circuitelor alegerea soluţiilor constructive şi de finisare soluţionarea instalaţiilor III Criteriile de igienă sunt specifice unităţilor sanitare şi sunt hotărâtoare în impunerea unor soluţii funcţionale şi tehnologice precise determinate, care sa reducă la minim riscurile de contaminare pe care le comportă aglomerarea în aceleaşi spaţii a copiilor ce vin la creşe, dar şi a unor proceduri medicale care, prin natura lor sporesc riscul de contaminare (vaccinare). Principiile utilizate în alcătuirea spaţiilor şi structurarea compartimentelor funcţionale sunt: înterpunerea de bariere filtre de control şi igienizarea la trecerile între zona exterioară şi interiorul creşei; diferenţierea circuitelor (curate/murdare) crearea unui spaţiu de izolare, langă bariere filtru, pentru utilizatorii ce vin cu o formă incipientă a unei boli.

16 III.2.2 Principalele grupe funcţionale ce intra în alcătuirea creşelor III Prin integrarea criteriilor şi principiilor enunţate la subcapitolul III.2.1., se conturează o structurare a spaţiilor unei creşe pe grupe şi sectoare funcţionale. Această structurare corespunde în general tuturor creşelor, indiferent de capacitatea şi/sau dacă este o creşa cu grupe cu copii normali sau cu un handicap minim. Alcătuirea în detaliu a grupelor şi sectoarelor şi modul de asamblare al acestora vor fi diferite de la creşa la creşa, în funcţie de datele de program. III Lista grupelor şi compartimentelor funcţionale pentru creşe, este: a) Spaţiu acces 1) hol aşteptare (0,5 mp/pers. arie utilă) 2) barieră filtru vestiar (48.00 mp Au) 3) izolare + grup sanitar (25,00 mp Au) 4) cameră depozit cărucioare, biciclete ( mp Au) b) Nucleu grupă copii vezi anexa 5 1) camera de joc + spaţiu odihnă + spaţiu masă (program de zi) (70.00 mp Au). 2) dormitor (program săptămânal) în funcţie de numărul de copii din grup şi pe grupe de vârstă (min.6.00 mp copil) 3) depozit jucării, material didactic ( mp Au) 4) oficiu alimentar (16,00 mp Au) la grupa mare. 5) biberonene (16,00 mp Au) la grupa mica 6) spălător, duş + vidoar oliţe (40.00 mp Au) 7) baie, schimb scutece, WC. (16,00 mp Au) vezi anexa 6 8) terasa acoperită (60.00 mp Au) c) Spaţiu multifuncţional (folosit de grupa mare) caracterizat printr o flexibilitate interioare completat de flexibilitatea mobilierului adecvat vârstei. Acest spaţiu va cuprinde suprafeţe de joaca, de gimnastica, poveşti, vizionări de filme, etc.(64,00 70,00 mp Au). d) Spaţiu educaţie şi conducere 1) Birou conducere (20,00 mp Au) 2) Birou doctor (18,00 mp Au) 3) Cabinet educatoare, asistenţă medicală pediatrică, nursă de specialitatea handicapului (20,00 mp Au). 4) Spaţiu de întalnire cu părinţii (20,00 mp) 5) Birou administrativ (18,00 mp Au) 6) Vestiare pentru personalul medical şi tehnic (20,00 mp Au). 7) Grup sanitar personal (15,00 mp Au) e) Spaţiu medical 1) Cabinet medical (18,00 mp Au) 2) Grup unitar (10,00 mp Au) f) Spaţiu recuperare stimulare în cazul creşelor speciale: 1) Sala gimnastică medicală analitică + masaj + recuperare cognitivă + spaţiul pentru proceduri asociate + fizioterapeutice (60,00 mp Au). 2) Cabinete medicale specializate (18,00 mp) 3) Grup sanitar (10,00 mp Au) g) Spaţiul tehnico gospodăresc (în cazul creşelor cu program săptămânal) poate fi comun cu spaţiul unei creşe şi sau şcoli. 1) Bucătărie şi depozite alimente (20,00 200,00 mp) Au în funcţie de numărul de copii din creşe. 2) Spălătorie şi depozite lenjerie (50,00 120,00 mp Au).

17 h) Spaţiul de joacă în aer liber este format din: spaţiu verde spaţiu de joacă în aer liber nisip loc odihnă la umbră, etc. Ca normă de suprafaţa de teren, limita este de la minim mp copil şi creşte până la mp copil. 1) Faţă de acest spaţiu, poate exista şi curtea gospodărească (cu intrare proprie) cu teren pentru zarzavat, colţ animale, platformă de gunoi etc. Cele doua curţi se vor delimita printr o perdea deasă de vegetaţie. 2) În cazul amplasării creşelor şi creşelor speciale în zone urbane cu servicii comune populaţiei tip "'spălătorii publice", se poate renunţa la spălătoria proprie, creându se în spălătoria publică o secţie aparte pentru creşe. I) Centrale tehnice pentru utilităţi dimensionate în funcţie de capacitatea creşelor cuprind: centrala telefonică centrala de ventilaţie post de transformare tablouri electrice centrala termică sau punct termic rezervă de apa de consum şi incendiu static de ridicare a presiunii apei de consum şi incendiu cabina poartă (în cazul unei incinte mari). III.2.3. Criterii de amplasare a grupelor funcţionale în cadrul creşelor, organizarea circuitelor III Mărimea fiecarei grupe din cadrul creşei (necesar de suprafaţă, de echipamente) şi modul de organizare al acestora, se stabilesc prin tema de proiectare, pentru fiecare creşă în parte. Aceste date, împreuna cu cele rezultate din condiţiile concrete de amplasare a clădirii (mărimea şi forma terenului, orientări favorabile, posibilităţi de organizare a acceselor şi de zonificarea incintei), constituie premise iniţiale în configurarea ansamblului. III Cerinţe şi reglementari specifice incintelor din domeniul sanitar: a) trasee interioare, pe care circulă utilizatorul (copilul) trebuie sa fie mai scurte, bine dimensionate pentru a permite atât deplasări pedestre si deplasări cu căruciorul a copiilor sub 1 an; Fluxul trebuie sa fie continuu, fără strangulări sau staţionari impuse. Coridoarele pe care circula copiii nu vor fi utilizate pentru transport şi manipulare materiale sau produse nocive si nu vor traversa zonele destinate altor activităţi, b) spaţiile în care vor staţiona copii vor fi protejate faţă de curenţi reci, insolatie, noxe, riscuri de accidentare sau contaminare corespunzător cu vulnerabilitatea acestora faţă de agresiunile externe. c) spatiile in care se desfăşoară activităţi medicale, vor fi concepute astfel încât să ofere condiţii optime de lucru, la nivelul exigenţelor impuse de responsabilitatea actului medical. d) pentru fiecare grupă se vor asigură condiţii de amplasare conform cerinţelor de igienă. III.3. Cerinţe funcţionale si tehnologice ale grupelor în alcătuirea creşelor III.3.1. Grupe funcţionale ale creşelor Prin datele iniţiale ale temei cadru sunt stabilite numărul de grupe din creşe, profilul medical (în cazul creşelor speciale) şi capacitatea grupelor (numărul de copii). Mărimea grupelor

18 poate varia între 5 copii (grupa de copii handicapaţi), 6 8 copii (grupa de copii mică 3 luni 1 an) si 10 copii (grupa de copii mare 1 an 3 ani) vezi anexa 2 3. III În componenţa unei grupe între următoarele categorii de spaţii a) spaţii dormitor şi dotări sanitare aferente b) spaţiu joacă masă c) spaţii asistenţă medicală (creşe/speciale) d) spaţiu de servire a utilizatorilor e) spaţiu activităţi gospodăreşti f) filtru coridoare g) spaţii tehnico gospodăreşti h) spaţiu conducere şi administraţie III a) Spaţiu dormitor si dotări sanitare aferente spaţiul de odihnă trebuie sa fie o încăpere specială cu funcţiuni liniştite şi posibilităţi de supraveghere. Dormitoarele vor fi diferenţiate pe grupe de vârsta: 3 12 luni, 1 3 ani capacitatea optimă, pat este cea a numărului de copii din grupă: * grupa mare max. 15 copii * grupa mică max. 10 copii cubaj minim de aici în caz de ventilaţie naturală: 8 mc /copil luminozitate naturală asigurată de raportul dintre suprafaţa pardoselii şi cea a ferestrelor dotare sanitară minimă conform STAS 1478; * 1 corp WC + 1 spălător la 8 10 copii * o baiţă la 12 copii Aceste obiecte sanitare vor fi poziţionate potrivit taliei copilului de creşă şi vor avea dimensiunile la scara lui. * înaltimea de montare a unui spălător = 35 cm * înaltimea unui corp WC = 21 cm Cabinele WC urilor pentru copii (grupa mare) au dimensiunea minima de 0,80 x 1,50 m, cu pereţi despărţitori între ele de h = 1,50 m şi cu uşi cu geam ce se deschid în afară. Cuva duşurilor trebuie să cuprindă un grătar de lemn şi tija de la duş să fie mobilă. Bazinul pentru dezinfectarea oliţelor (grupa mică) este amplasat în încăperea vidoarului, langă o cabină cu corp de WC prevăzut cu un robinet dublu. Mobilierul dormitoarelor trebuie să satisfacă în principal necesitatea de odihnă, de depozitare a lucrurilor intime şi cele de întreţinere corporala. * grupa mare: pat copil tip creşă 0,65 x 1,20 m; h = 0,90 m(l,00m) cuier cu cârlig de agaţat = h = 1,00 m scaun creşa 17(19) cm x 24 (26) cm = h = 18(21) cm * grupa mică: pat copil tip creşă, masă înfăşat copii pana la 10 luni 0,65 x 1,20 m la grupa mică (0 12 luni) spaţiul de dormit poate fi de tip sala boxată. orientare favorabilă: S, S E. III b) Spaţiul joaca masa este o sala multifuncţionala unde se dezvolta mai multe activităţi ale copilului (luat masa, joacă, desen, poveşti, etc.) Sala trebuie sa aibă posibilităţi de flexibilitate în vederea completării cu mobilier adecvat. Polivalenţa spaţiului este asigurată şi de forma sălii (circulară sau pătrată), liberă pentru activităţi agitate, cu nişe formate din mobilier pentru joacă individual, poveşti, vizionări film. etc. Înălţimea camerei de joacă masa trebuie sa fie de h = 3,50 m pentru asigurarea cubajului minim de aer (de 8 mc copil).

19 Într una din alveolele create în acest spaţiu unde copiii iau masa: aceasta este bine sa fie creată în apropierea unei terase acoperite Corelarea proiectării mobilierului cu măsurile copilului trebuie să răspundă la câteva caracteristici proprii etapei de creştere continui de la câteva luni la 3 ani. Aceste caracteristici sunt: * modificarea continuă a dimensiunilor (între 1 an şi 3 ani, talia copilului creşte cu aprox. 30 cm). * posibilitatea uşoară de deformare a coloanei dacă nu se asigură cerinţele anatomofuncţionale necesare dezvoltării normale a sistemului osos şi muscular. * suprasolicitarea copilului în adaptarea la mediu Datele de calcul necesare pentru proiectarea mobilierului pentru copii pot fi găsite în "Culegere de decizii, norme, instrucţiuni", editată de Redacţia medicală a M.S Mobilierul necesar într o încăpere multifuncţională, este: vezi anexa 5 * masa creşă (grupa mică) 0,60 (1,20) x 0,53 m, cu h = 0,42 (0,44) m * scaun creşă = 0,24(0,26) x 0,17 (0,19) m, h = 0,1 8 (0,21 )m * tare colectiv (3 4 copii) = 1,20 (1,80) x 1,20 m, cu h = 0,85 (0,00) m. * dulap etajeră jucării = 0,38 x 1,00 (1,1 5)m, cu h = 0,90(l,20)m * tablă de desenat cu banchetă 0,22 (0,38) x1,00 (1,25), cu h = 1,1 5 (1,20) m. * cuburi multifuncţionale = 0,38 x 0,28 (0,46) m cu h = 0,21 (0,55) m, sau 0,45 x 0,45 m cu h = 0,28 m depozit de jucării III c) Spaţiul asistenţă medicală este format din următoarele camere: cabinet medical aprox. 20,00 mp este bine să fie amplasat lângă spaţiul izolare şi filtru vestiar şi în imediata apropiere camerelor de dormit şi sau multifuncţionale. camera izolare are un grup sanitar propriu Suprafaţa este calculată pentru o capacitate de 5 10 % din totalul copiilor. camere pentru cadru medical mediu cu posturi de supraveghere şi monitorizare, depozit instrumentar şi de medicamente. grupuri sanitare pentru personalul medical în cadrul creşelor speciale în afara camerelor sus menţionate în spaţiul asistenţă medicală se cuprinde şi sectorul recuperare stimulare vezi anexa 4. Aceste spaţii vor fi calculate şi dotate în funcţie de felul de handicap al copiilor: * spaţiul pentru gimnastica medicală analitic; * spaţiul pentru masaj; * spaţiul pentru recuperare cognitivă cunoaştere; * spaţiul pentru aplicarea unor proceduri asociate fizioterapeutice (electroterapie, curenţi galvanici, ultrascurte, magnetodiaflux, etc. si hidrokinetoterapie masaj subacval). Spaţiile de recuperare stimulare vor fi dotate cu aparatura specifica: * rampa de stimulare a mersului; * topogan; * saltele, mese masaj; * oglinzi, jucării şi obiecte diverse Aceste spaţii vor fi dotate cu grupuri sanitare speciale, ce vor avea dimensiuni adecvate handicapului specific. III d) Spaţiul de deservire a utilizatorilor este format din : oficiul alimentar (grupa mare) cu anexele sale biberonene (grupa mică) camera de întalnire cu părinţii III l. e) Spaţiul activităţi gospodăreşti este alcătuit din:

20 camera de spălare sterilizare oliţe şi alte obiecte boxa de colectare rufe murdare boxa de lenjerie curată camera îngrijitorilor III f) Filtru şi coridoare Spaţiul de filtru vestiar are rolul de a asigura examinarea medicală şi epidemiologica a copiilor şi conţine: * filtru copii (spaţiul înfăşat, termometrizare, duşuri, WC uri). Trebuie sa aibă legătura directa cu camera de izolare cu grup sanitar şi cu cabinetul medical. Dimensionarea se face în funcţie de capacitatea grupei (pentru prevenirea contaminărilor este bine ca filtrele să fie individuale se pot grupa cel mult 2 grupe mici). Spaţiul de triere al copiilor poate fi creat în camera de primire vestiare, cu condiţia să fie un colţ bine luminat, ferit de curent şi în apropierea camerei de izolare. * mobilierul pentru grupa mică este format din masuţe de înfăşat pe rotile (pentru a putea fi folosită în orice colţ al camerei) şi vestiare personale. Mobilierul pentru grupa mare este format din banchete de max. 25 cm lăţime, ce se vor amplasa în faţa vestiarelor. Dulapurile vestiar vor avea dimensiuni corelate cu cele ale copiilor, colorate pastelat. Înălţimea de montare a unui cuier va fi de max. 1,00 m, iar poliţa pentru căciuliţă şi ghiozdan la max. 1,05 m. Circulaţia într o creşă trebuie să fie distinctă pentru copii şi cea pentru personalul educativ, medical şi auxiliar. Circulaţia hranei nu trebuie să se intersecteze cu circulaţia rufelor murdare. Se vor prevedea, după caz, diverse tehnici igienice de transport a deşeurilor (containere închise, din metal sau plastic, ore fixe de transport). III g) Spaţiul tehnico gospodaresc este format de bucătărie şi spălătorie Bucătăria este spaţiul în care se prepară alimentele centralizat pentru copiii din grupele unei creşe şi se dimensionează în consecinţă. În alcătuirea ei va avea un spaţiu pentru copii sugari (0 1 ani ) care se va numi biberonerie şi care va avea intrare separată de restul bucătăriei. Spaţiul biberoneriei se dimensionează ţinând seama de echipare; alcătuirea lor urmăreşte fluxul tehnologic: primirea, spălarea si sterilizarea biberoanelor; prepararea alimentelor, paste, pireuri, lichide dietetice, lapte; anexe pentru depozitare În alcătuirea bucătăriei, se va avea în vedere normativul M.S., şi va cuprinde următoarele sectoare: a) recepţie şi depozitare alimente şi produse neprelucrate b) spaţiul pentru prelucrări primare c) spaţiul pentru preparări finale d) oficiu de distribuţie e) anexe pentru personal (vestiare, WC, duşuri, etc.) Se va avea în vedere, ca bucătăria să aibă 3 accese: intrare alimente nepreparate intrare personal bucătărie intrare personal care preia hrana Spălătoria nu este obligatoriu să fie inclusa în tema de proiectare în cazul creşelor mici.

21 Ea poate să şi găsească loc într o spălătorie mai mare a unui spital din apropiere sau în cadrul spălătoriei de cartier. Obligativitatea constă în faptul că acesta să fie separată de spălătoria pentru adulţi şi să respecte normele de igienă a M.S. Fluxul tehnologic al spălătoriei trebuie să fie continuu, şi va cuprinde: a) primire şi triere rufe murdare b) dezinfecţia rufelor, care se poate face într o încăpere separată sau direct în utilajul mecanizat de spălare. c) spălarea mecanizată d) uscarea şi călcarea rufelor se face distinct şi într un spaţiu distinct de cel pentru spălare. e) reparaţii, depozitare rufe şi eliberare rufe curate. g) anexe personal propriu spălătoriei (vestiar, grup sanitar şi duş, spaţiu odihnă). III h) Spaţiul conducere administraţie mărimea lui este calculată în funcţie de capacitatea creşei (număr de copii) şi de felul creşei (normală şi specială). Acest spaţiu va cuprinde: a) compartiment conducere medicală şi educaţională compus din birouri şi secretariat (se amplasează în apropierea intrării principale). b) birouri pentru administraţie c) spaţiu odihnă, vestiare, grup sanitar pentru personalul mediu. Personalul medical şi de îngrijire la o creşa normală va fi compus din: 1 director (eventual medical) 1 secretara 2 sau 3 funcţionari administrativi 6 8 cadre medii medicale la 20 copii sora şefa Pentru creşele speciale cu copii cu un uşor handicap se completează schema cu: o nursă la 5 6 copii handicapaţi un psiholog 2 3 instructori de educaţie fizică un fizioterapeut Spaţiile pentru sectorul conducerii administraţie vor fi stabilite de numărul de persoane necesar, înmulţit cu 4,00 mp/cadru administrativ. III.4. Echiparea cu instalaţii a clădirilor ce adăpostesc creşa Prevederile prezentului normativ sunt caracteristice numai pentru creşe şi constituie o completare a prevederilor normativelor de specialitate (Anexa cap.v) Prezentul normativ utilizează terminologia folosită şi definită în normativele existente. III 1.4. Instalaţii interioare de alimentare cu apa şi canalizare Instalaţiile trebuie sa menţină potabilitatea apei in limitele parametrilor prevăzuţi in standarde. Modul de soluţionare generală a instalaţiilor va avea în vedere amplasarea grupată a consumatorilor şi modularea poziţionării coloanelor pentru a restrânge zonele traversate de conducte şi a oferi o flexibilitate pentru reamenajări ulterioare ale spaţiilor. Toate trecerile conductelor prin pereţi şi planşee se vor etanşa pentru a nu permite trecerea insectelor şi rozătoarelor A) Apa rece