STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ A JUDEŢULUI SUCEAVA, PERIOADA

Transcript

1 UNIUNEA EUROPEANĂ Fondul Social European GUVERNUL ROMÂNIEI Ministerul Administraţiei şi Internelor Inovaţie în administraţie Programul Operaţional "Dezvoltarea Capacităţii Administrative STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ A JUDEŢULUI SUCEAVA, PERIOADA Proiect cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative 1

2 CUPRINS SECŢIUNEA A. CADRUL DE REFERINŢĂ Evaluarea situaţiei existente din punct de vedere socio - economic, al mediului şi al nivelului de echipare tehnică şi socială în judeţul Suceava... 4 CAPITOLUL I. CADRUL NATURAL... 4 I.1. Aşezarea geografică. Frontiere... 4 I.2. Suprafaţa... 4 I.3. Populaţia... 4 I.4. Unităţile administrativ-teritoriale... 4 I.5. Reţeaua hidrografică... 5 I.6. Clima... 5 I.7. Relieful... 5 I.8. Resursele naturale... 6 I.8.1. Resursele de apă... 6 I.8.2. Biodiversitatea... 7 I.8.3. Solurile... 9 I.8.4. Resursele subsolului CAPITOLUL II. ACTIVITĂŢILE ECONOMICE II.1. Cadrul general II.2. Structura economiei judeţului Suceava II.3. Volumul şi structura investiţiilor străine în judeţul Suceava II.4. Structura teritorială a economiei: judeţul Suceava în comparţie cu regiunea Nord-Est II.4.1. Structura teritorială a economiei în Regiunea Nord-Est II.4.2. Structura teritorială a economiei judeţului Suceava II.5. Industria şi IMM-urile II.5.1. Întreprinderile mari II.5.2. Sectorul IMM II.6. Competitivitatea economică II.6.1. Evoluţiile economice recente în judeţul Suceava II.6.2. Perspectivele de dezvoltare II.6.3. Piaţa muncii în judeţul Suceava II.7. Spaţiul Rural II.7.1. Caracteristici specifice ale zonei rurale din judeţul Suceava II.7.2. Efectivele de animale şi producţia animală II.7.3. Silvicultura judeţului II.7.4. Tradiţiile şi meşteşugurile II.8. Turismul CAPITOLUL III. POPULAŢIA ŞI REŢEAUA DE LOCALITĂŢI III.1. Evoluţiile demografice III.2. Piaţa forţei de muncă şi câştigurile salariale III.3. Reţeaua de localităţi şi fondul de locuinţe III.3.1. Localităţile Urbane III.3.2. Localităţile Rurale III.4. Fondul de locuinţe CAPITOLUL IV. AMENAJAREA TERITORIULUI IV.1. Căile de comunicaţie IV.1.1. Drumurile naţionale IV.1.2. Drumurile judeţene şi comunale IV.1.3. Liniile de cale ferată în exploatare la 31 decembrie IV.1.4. Căile aeriene IV.2. Echiparea hidroedilitară a localităţilor IV.2.1. Sistemul de alimentare cu apă potabilă IV.2.2. Sistemul de canalizare IV.3. Termoficarea. Echiparea energetică. Alimentarea cu gaze naturale IV.4. Gestionarea deşeurilor CAPITOLUL V. INFRASTRUCTURA DE SUSŢINERE A ACTIVITĂŢILOR ECONOMICO SOCIALE V.1. Administraţia publică V.2. Grupurile de Acţiune Locală (GAL-uri) în judeţul Suceava V.3. Cercetarea dezvoltarea inovarea

3 V.4. Comunicarea şi relaţiile publice, mass-media V.5. Societatea informaţională CAPITOLUL VI. SISTEMUL DE EDUCAŢIE ŞI ÎNVĂŢĂMÂNT. CULTURA VI.1. Educaţia/învăţământul VI.2. Cultura CAPITOLUL VII. SĂNĂTATEA ŞI ASISTENŢA SOCIALĂ VII.1. Situaţia existentă în domeniul sanitar VII.2. Asistenţa socială CAPITOLUL VIII. PROTECŢIA MEDIULUI VIII.1. Calitatea factorilor de mediu şi sursele de poluare VIII.1.1. Calitatea aerului VIII.1.2.Calitatea apelor de suprafaţă şi subterane VIII.1.3. Calitatea solurilor VIII.2. Sinteza situaţiilor de risc maxim produse la nivelul judeţului în perioada SECŢIUNEA B. ELABORAREA ANALIZEI SWOT A JUDEŢULUI SUCEAVA CAPITOLUL I. JUDEŢUL SUCEAVA ÎN CONTEXT REGIONAL, NAŢIONAL ŞI INTERNAŢIONAL I.1. CONTEXTUL EUROPEAN, NAŢIONAL ŞI REGIONAL I.1.1. CONTEXTUL EUROPEAN I.1.2. DOCUMENTE PROGRAMATICE PENTRU ALOCAREA FONDURILOR EUROPENE I.1.3. CONTEXTUL REGIONAL CAPITOLUL II. ANALIZA SWOT PE DOMENII II.1. CADRUL NATURAL II.2. ACTIVITĂŢILE ECONOMICE ȘI TURISMUL II.3. POPULAŢIA ŞI REŢEAUA DE LOCALITĂŢI II.4. AMENAJAREA TERITORIULUI II.5. INFRASTRUCTURA DE SUSŢINERE A ACTIVITĂŢILOR ECONOMICO - SOCIALE II.6. SISTEMUL DE EDUCAŢIE ŞI ÎNVĂŢĂMÂNT. CULTURA II.7. SĂNĂTATEA ŞI ASISTENŢA SOCIALĂ II.8. PROTECŢIA MEDIULUI SECȚIUNEA C. OBIECTIVE, PRIORITĂŢI, MĂSURI ŞI ACŢIUNI CAPITOLUL I. OBIECTIVE STRATEGICE Concluzii ale evaluării situației existente la nivel socio-economic în județul Suceava: Viziunea de dezvoltare și obiectivele strategice CAPITOLUL II. OBIECTIVE SPECIFICE, DIRECȚII DE DEZVOLTARE, MĂSURI, PROIECTE CAPITOLUL III. PORTOFOLIUL DE PROIECTE AL JUDEȚULUI SUCEAVA III.1. Identificarea oportunităţilor de investiţii din judeţul Suceava III.2. Identificarea portofoliului de proiecte şi a surselor de finanţare CAPITOLUL IV. PLANUL DE ACȚIUNE SECȚIUNEA D. COERENȚA CU POLITICILE NAŢIONALE SI EUROPENE Corelarea cu strategiile şi planurile regionale a. Planul de Dezvoltare Regională al Regiunii Nord-Est Corespondența cu politicile comunitare și domeniile de intervenție ale Fondurilor Structurale şi de Coeziune ale Uniunii Europene Contribuţia la obiectivele orizontale a. Dezvoltarea durabilă b. Oportunităţi egale c. Societatea informaţională Corespondenţa cu politicile naţionale a. Planul Naţional de Dezvoltare b. Politicile naţionale de dezvoltare Corelarea cu alte planuri şi strategii europene a. Planuri şi strategii de dezvoltare în cadrul Euroregiunii Prutul de Sus SECȚIUNEA E. EVALUAREA ȘI MONITORIZAREA STRATEGIEI SECȚIUNEA F. EVALUAREA DE MEDIU LISTA ACRONIMELOR ŞI ABREVIERILOR BIBLIOGRAFIE ANEXE

4 SECŢIUNEA A. CADRUL DE REFERINŢĂ Evaluarea situaţiei existente din punct de vedere socio - economic, al mediului şi al nivelului de echipare tehnică şi socială în judeţul Suceava CAPITOLUL I. CADRUL NATURAL I.1. Aşezarea geografică. Frontiere Judeţul Suceava este situat în partea de nord-est a României, între Pietrosul Călimanului (2.022 m altitudine) şi albia Siretului (233 m), într-un cadru natural dominat de elemente bioclimatice central şi nord-est europene, ce creează o armonie peisagistică inedită, pe coordonatele geografice longitudine estică şi longitudine nordică, cu o aşezare în formă de amfiteatru. Judeţul se învecinează la nord cu Ucraina, la est cu judeţul Botoşani, la sud est cu judeţul Iaşi, la sud cu judeţele Neamţ şi Harghita, la sud vest cu judeţul Mureş, iar la vest cu judeţele Bistriţa Năsăud şi Maramureş. I.2. Suprafaţa Judeţul ocupă o suprafaţă de 8.553,5 km 2, reprezentând 3,6% din suprafaţa ţării, fiind al doilea judeţ ca întindere din ţară, după judeţul Timiş. I.3. Populaţia Populaţia judeţului Suceava reprezintă aproximativ 19% din populaţia Regiunii NordEst. La 1 ianuarie 2009, populaţia stabilă a judeţului Suceava era de locuitori, din care persoane în mediul urban şi persoane în cel rural. Densitatea populaţiei judeţului era de 82,6 loc/km 2. I.4. Unităţile administrativ-teritoriale Judeţul Suceava are în componenţă următoarele unităţi administrativ - teritoriale 1 : - 5 municipii: Suceava - municipiu reşedinţă de judeţ, Fălticeni, Rădăuţi, Câmpulung Moldovenesc şi Vatra - Dornei; - 11 oraşe: Gura Humorului, Siret, Solca, Broşteni, Cajvana, Dolhasca, Frasin, Liteni, Milişăuţi, Salcea şi Vicovu de Sus; - 98 comune, cu 379 sate. 1 Pentru lista localităţilor judeţului Suceava, vă rugăm consultaţi Anexa A1. 4

5 I.5. Reţeaua hidrografică Reţeaua hidrografică a judeţului însumează km. Densitatea reţelei hidrografice este de 0,361 km râu/km 2 teritoriu, valoare superioară celei medii pe ţară. Principalele cursuri de apă ce străbat judeţul sunt: râul Siret (de la N la S) şi afluenţii săi, râurile Suceava, Şomuzu Mare, Moldova, Bistriţa (curgând de la NV spre SE). Suprafaţa totală a luciilor de apă din judeţ este de 5.542,63 ha (reprezentând 0,65% din suprafaţa totală a judeţului), din care 5.056,622 ha ape curgătoare şi ha lacuri. În totalitate râurile de pe teritoriul judeţului Suceava sunt tributare râului Siret, datorită configuraţiei generale a reliefului. Cantităţile cele mai mari de apă sunt transportate de râurile ale căror bazine de alimentare sunt situate în regiunea montană. Cel mai întins bazin hidrografic este cel al râului Moldova, care drenează prin intermediul afluenţilor săi peste 33% din suprafaţa judeţului Suceava, după care urmează Bistriţa (cca. 30% din suprafaţă) şi râul Suceava. Apele stătătoare constau din lacuri naturale de dimensiuni mici şi lacuri antropice amenajate în scopuri complexe: rezerve de apă industrială şi potabilă, apărare împotriva inundaţiilor, piscicultură, etc. Cele mai numeroase acumulări antropice sunt cele 6 lacuri din lungul râului Şomuzu Mare. Râul Siret intră în ţară şi în judeţ cu o suprafaţă de bazin de km² şi o lungime de 110 km. Râul Suceava îşi are izvoarele la o altitudine de m, în regiunea Obcinelor Bucovinene, totalizând, la vărsarea în râul Siret, o suprafaţă de bazin de km şi o lungime de 262 km². Afluenţii săi principali de pe teritoriul județului sunt: Brodina (S = 156 km 2, L = 28 km), Putna (S = 132 km 2, L = 19 km), Pozen (S = 158 km 2, L = 25 km), Suceviţa (S = 205 km 2, L = 35 km), Solca (S = 166 km 2, L = 27 km) şi Soloneţ (S = 217 km 2, L= 31 km). Râul Moldova izvorăşte din Obcina Lucina şi străbate judeţul pe o lungime de 140 km din totalul de 216 km. La ieşirea din judeţ, râul are o suprafaţă de bazin de km 2. Afluenţii săi principali de pe teritoriul judeţului sunt pe dreapta: Putna (S = 90 km 2, L = 20 km), Suha (S = 359 km 2, L = 33 km), Suha Mare (S = 128 km 2, L = 29 km), Suha Mică (S = 135 km 2, L = 24 km) şi pe stânga: Moldoviţa (S = 564 km 2, L = 47 km), Humor (S = 106 km 2, L = 26 km), Şomuz (S =95 km 2, L = 20 km). Râul Bistriţa, afluentul cu debitul cel mai mare al Siretului totalizează, la ieşirea din judeţ, o lungime de 122 km şi o suprafaţă de bazin de km. Afluenţii săi principali sunt pe partea dreaptă şi anume : Dorna (S = 595 km 2, L = 46 km), Neagra Şarului (S = 302 km 2, L = 53 km), Neagra (S = 355 km 2, L = 40 km). Pe partea stângă, se găsesc afluenţi mai mici, cei mai importanţi fiind Țibău (S = 135 km 2, L = 24 km) şi Cârlibaba (S = 111 km 2, L = 24 km). Şomuzul Mare (S = 489 km 2, L = 51 km) şi Şomuzul Mic (S = 128 km, L = 30 km) îşi au obârşie în Podişul Sucevei, la sud de oraşul Suceava şi se varsă în Siret pe teritoriul judeţului Suceava. I.6. Clima Spaţiul geografic al judeţului Suceava se înscrie aproape în egală măsură sectorului cu climă continentală (partea de est) şi cu climă continental moderată (partea de vest). Valorile medii ale temperaturii aerului cresc dinspre S-V către N-E. Temperaturile medii anuale sunt: a) climatul montan: - sub 0 C pe munţii înalţi, - 6 C pe versantul estic al Obcinei Mari, b) climatul extramontan C Mişcarea eoliană: în zona de munte direcţia dominantă a vânturilor este dată de orientarea formelor de relief; în podişul Sucevei vânturile predominante acţionează dinspre nord-vest şi se canalizează pe culoarele văilor Siret şi Suceava. Regimul pluviometric are o repartiţie neuniformă în cursul anului, ceea ce demonstrează caracterul continental al climatului din zonă, cantitatea de precipitaţii diminuându-se treptat de la vest la est, respectiv: mm în Călimani (cantitate anuală), mm în Valea Siretului. Cele mai mici cantităţi de precipitaţii se înregistrează în luna februarie, iar cele mai bogate în intervalul mai-iulie, când se realizează circa 45% din cantitatea anuală de precipitaţii. I.7. Relieful Dimensiunile mari ale judeţului explică varietatea geologică a peisajului, precum şi a resurselor naturale. Formele de relief ocupă următoarele suprafeţe: zona de munte km 2, iar zona de podiş și dealuri sub-carpatice km 2. 5

6 Raportat la marile unităţi geografice ale ţării, teritoriul judeţului se suprapune parţial Carpaţilor Orientali şi Podişului Sucevei. De la vest către est, relieful înregistrează o scădere treptată în altitudine, tipurile de forme orientându-se în fâşii cu direcţie nord-sud şi în general paralele între ele. Acest fenomen apare pregnant cu deosebire în regiunea montană. În ansamblu, teritoriul judeţului cuprinde două importante unităţi de relief: a) regiunea montană - 65,4% munţi cu înălțimi între 800 şi m b) regiunea de podiş - 34,6% podiş şi dealuri subcarpatice. Înălţimile scad treptat de la vest la est, imprimând astfel etajarea şi diversificarea celorlalte componente ale mediului natural. Zonele montane, care ocupă 2/3 din teritoriul judeţului, se caracterizează prin întinse păduri şi pajişti naturale, bogate resurse balneo turistice. Unitatea montană include Carpaţii Orientali reprezentaţi prin Munţii Bârgăului, parţial Munţii Călimani, Obcinele Bucovinei (Obcina Mestecăniş, Obcina Feredău, Obcina Mare), Munţii Bistriţei (Muntele Rarău, Muntele Giumalău, Muntele Bârnaru, Muntele Budacu) şi Munţii Stânişoarei (doar muntele Sutra). În cadrul zonei montane s-au dezvoltat o serie de depresiuni dintre care cea mai importantă este Depresiunea Dornei. Aceasta este de origine tectonică şi de baraj vulcanic, se desfăşoară la m şi are două compartimente: Dorna şi Neagra Şarului, în care există lunci, terase, dealuri piemontane şi turbării. Zonele de podiş şi dealuri subcarpatice sunt reprezentate prin podişul Sucevei şi Subcarpaţii Neamţului, cu altitudini cuprinse între m. Podişul Sucevei se împarte în Podişul Dragomirnei şi Podişul Fălticeni ce încadrează între ele Depresiunea Rădăuţi. Suprafeţele cele mai joase sunt formate din luncile şi terasele joase de-a lungul râurilor, prezentând ca principală caracteristică faptul că, pe mari întinderi, nivelul apei freatice este relativ ridicat, dând naştere zonelor cu exces de umiditate. I.8. Resursele naturale I.8.1. Resursele de apă Apele subterane. În zona montană se găsesc acumulate cantităţi imense de apă subterană în depozitele aluvionare de luncă şi terasă, precum şi la baza altor roci de suprafaţă. În regiunea de podiş, apele subterane sunt cantonate în depozitele luncilor şi teraselor râurilor, în straturile de nisipuri şi pietrişuri sarmaţiene, în glacişuri, conuri de dejecţie, la baza unor depozite deluvionale. Apele de suprafaţă constituie o reţea bogată de râuri, iazuri, bălţi şi mlaştini. Râurile care drenează relieful judeţului sunt tributare Siretului, întreaga suprafaţă a judeţului făcând parte din bazinul hidrografic al râului Siret. Resursele de apă potenţiale şi tehnic utililizabile pentru anul 2009, din judeţul Suceava, sunt prezentate în tabelul de mai jos: Resursa de suprafaţă (mil m.c.) Resursa din subteran (mil m.c.) Teoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabilă Sursa: Agenția pentru Protecția Mediului Suceava, Raport asupra stării mediului în judeţul Suceava în anul 2009 Se constată că doar 35,8% din resursele totale de apă din judeţ sunt utilizabile. Dintre acestea, ponderea cea mai mare o au apele de suprafaţă, reprezentând 81,1% din totalul resurselor utilizabile de apă din judeţ. În anul 2009, prelevările totale de apă brută au fost de 44,612 mil. m 3 dintre care, pentru populaţie 25,488 mil. m 3, pentru industrie 13,22 mil. m 3 şi pentru agricultură 5,903 mil. m 3. Raportul cerinţă/prelevare pentru resursele de apă, pentru anul 2009, este prezentat în tabelul următor: Sursa: Agenția pentru Protecția Mediului Suceava, Raport asupra stării mediului în judeţul Suceava în anul

7 I.8.2. Biodiversitatea Tipurile de ecosisteme din judeţul Suceava sunt condiţionate de formele de relief variate şi de elementele pedoclimatice, dispunându-se etajat, dinspre zona de podiş spre cea de munte. Ecosisteme forestiere. Având în vedere preponderenţa reliefului înalt, ponderea maximă a habitatelor o constituie pădurile, care reprezintă o resursă naturală importantă a judeţului. Pajiştile alpine se întâlnesc la peste m în munţii Călimani, Suhard, Giumalău şi Bârnar. În Rarău, ele coboară până la m. Pajiştile alpine sunt caracteristice în locurile cu iarnă mai lungă de şase luni şi cu precipitaţii abundente, de peste mm. Ele se dezvoltă pe un areal discontinuu, insular, în două etaje: unul alpin propriu zis şi altul subalpin (Popp N. ş.a, 1973). Turbării şi mlaştini. În zona coniferelor există și turbăriile cu Sphagnum din bazinul Dornelor (Poiana Stampei, Coşna) şi de la Şarul Dornei, cunoscute sub numele de tinoave. Sunt turbării înalte, căci sunt instalate în depresiune la altitudini de m. Ecosisteme de luncă. Intrazonal, în şesurile Siretului, Sucevei şi Moldovei, de la ieşirea din munte a acestor râuri, apare o varietate de plante higrofile lemnoase (salcie, plop, arin) sau ierboase (rogoz, pipirig, izmă, piciorul cocoşului, coada calului). Merită menţionat situl de importanţă comunitară, din reţeaua ecologică Natura 2000, Lunca Zamoştea. Ecosisteme acvatice. Acestea pot fi diferenţiate după cinetica apei în două grupe majore: curgătoare, care reprezintă mediul lotic (pâraie, râuri) şi stagnante (lacuri, bălţi, mlaştini, etc.), care reprezintă mediul lentic. Conform datelor furnizate de Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava, pe teritoriul judeţului Suceava se regăsesc următoarele situri de importanţă comunitară, declarate prin Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr din , ca parte integrantă a reţelei ecologice europene NATURA 2000: Bistriţa Aurie Situl Natura 2000 Bistriţa Aurie cu o suprafaţă de 375 ha este reprezentat de un habitat caracteristic apelor din zona montană inferioară, respectiv păduri aluviale cu arin. Călimani Gurghiu Situl Natura 2000 Călimani - Gurghiu are o suprafaţă de ha, din care ,5 ha se află pe teritoriul judeţului Suceava. În această regiune există una dintre cele mai importante populaţii şi centre genetice pentru carnivore din Carpaţi urşi, lup şi râs, respectiv o concentrare semnificativă a speciilor de floră şi faună ocrotite prin legea naţională şi Directivele U.E. Procentul habitatelor de interes european depăşeşte 95%. Conform Manualului habitatelor sunt 13 habitate, din care 4 de importanţă deosebită (Directiva Habitate), 18 specii de păsări, 9 specii de mamifere, 2 de reptile, 5 de peşti (inclusiv Hucho hucho), 6 specii de nevertebrate (inclusiv Rosalia alpina) şi 8 specii de plante sunt de interes comunitar. Fâneţele seculare Ponoare Situl Natura 2000 Fâneţele seculare Ponoare având o suprafaţă de 35 ha şi Situl Natura 2000 Fâneţele seculare Frumoasa cu o suprafaţă de 25 ha, includ o diversitate de specii de plante provenind din diverse regiuni biogeografice (eurasiatice, europene, continentale, pontice). Diversitatea speciilor erbacee, creează o policromie deosebită; unele specii de plante înfloresc încă de la începutul lunii martie, până la începutul lunii august, după care începe perioada de diseminare. Aici se regăsesc specii precum: dediţelul (Pulsatilla patens), capul şarpelui (Echium russicum), frăsinelul (Dictamnus albus), ruşcuţa de primăvară (Adonis vernalis), bulbucul (Trolius europaeus), etc. Făgetul Dragomirna Situl Natura 2000 Făgetul Dragomirna are o suprafaţă de 134 ha şi este reprezentat de un arboret de provenienţă naturală în proporţie de 97%, în care predomină fagul, iar în urma diverselor intervenţii silvice din trecut s-au mai plantat răşinoase (molid, pin, larice). Fauna este reprezentată de specii precum: cerb carpatin (Cervus elaphus), pisică sălbatică (Felis silvestris), porc mistreţ (Sus scrofa) etc. Pădurea Zamostea-Lunca Situl Natura 2000 Pădurea Zamostea-Lunca are o suprafaţă de 135 ha. Arboretul este format în principal din stejar bătrân (120 de ani), în asociaţie cu frasin, plop tremurător, paltin, carpen. Dintre speciile arbustive se remarcă jugastrul, alunul, păducelul, salba pitică. Alte specii importante de floră şi faună sunt: laleaua pestriţă (Fritillaria meleagris), ghiocelul bogat (Leucojum vernum), căpriorul (Capreolus capreolus), cerbul carpatin (Cervus elaphus), etc. 7

8 Pietrosul Broştenilor-Cheile Zugrenilor Situl Natura 2000 Pietrosul Broştenilor-Cheile Zugrenilor are o suprafaţă de 458 ha. Vegetaţia forestieră este reprezentată de arborete de molid în care sporadic apare fagul, paltinul, mesteacănul. Vegetaţia arbustivă este reprezentată de afin şi merişor. Flora este specifică stâncăriilor, aici regăsindu-se floarea de colţ în cea mai joasă staţiune din Moldova. Rarău-Giumalău Situl Natura 2000 Rarău-Giumalău are o suprafaţă de ha. Biotopurile existente, cu o floră nealterată de factorul antropogen, posedă o microfaună bogată şi variată. Situl se suprapune peste un număr important de rezervaţii, este foarte puţin locuit, fapt ce a permis păstrarea biodiversităţii. Găina-Lucina Situl Natura 2000 Găina-Lucina are o suprafaţă de 836 ha. Situl adăposteşte o populaţie compactă de Betula nana (specie considerată relict glaciar). Printre speciile de floră şi faună existente pot fi enumerate: Roua Cerului (Drosera rotundifolia), Curechiul de munte (Ligularia sibirica), Scara Domnului (Polemonium caeruleum), Merişorul (Vaccinium vitis-idaea), Corbul (Corvus corax), Mierla gulerată (Turdus torquatus), Auşel sprâncenat (Regulus ignicapillus) etc. Tinovul de la Româneşti Situl Natura 2000 Tinovul de la Româneşti are o suprafaţă de 20 ha. Insulele de tinov cu pin silvestru, sunt înconjurate de păduri acidofile de molid cu muşchi. Prezintă o importantă populaţie de Drosera rotundifolia. Tinovul Mare Poiana Stampei Situl Natura 2000 Tinovul Mare Poiana Stampei are o suprafaţă de 644 ha. Situl este reprezentativ pentru Bazinul Dornelor şi adăposteşte majoritatea speciilor oligotrofe de tinov, iar în partea nord-estică a tinovului, se află o populaţie compactă de Sphagnum wulfianum, foarte rară în România. Tinovul Şaru Dornei Situl Natura 2000 Tinovul Şaru Dornei are o suprafaţă de 38 ha, fondul vegetaţiei fiind alcătuit din muşchi arctic de tip Sphagnum, peste care în condiţii austere de troficitate s-a dezvoltat un arboret cu o consistenţă plină de pin silvestru (Pinus silvestris forma turfosa) pe un strat de turbă. Tot aici pot fi enumerate specii precum: Roua Cerului (Drosera rotundifolia), Bumbăcăriţa (Eriophorum vaginatum), Răchiţeaua (Vaccinium oxycoccos), Ruginarea (Andromeda polifolia), Curechiul de munte (Ligularia sibirica), etc. Pe teritoriul judeţului se regăsesc şi numeroase arii naturale protejate de interes naţional. Situaţia centralizată a rezervaţiilor naturale protejate din judeţul Suceava (şi siturile Natura 2000 care se suprapun pe acestea) este prezentată mai jos: Nr. Crt Denumire rezervaţie Tip rezervaţie Custode Localizare administrativă 1. Doisprezece Apostoli PN-K geologică Parcul Naţional Călimani 2. Moara Dracului geologică Direcţia Silvică Suceava 3. Piatra Ţibăului geologică Direcţia Silvică Suceava 4. Tinovul Poiana Mlaştină oligotrofă Parcul Naţional Stampei Călimani 5. Fâneţele montane Specii de floră de Direcţia Silvică Todirescu interes comunitar Suceava 6. Tinovul Şaru Mlaştină oligotrofă Parcul Naţional Dornei Călimani 7. Fâneţele seculare Specii de floră de Agenţia pentru Ponoare interes comunitar Protecţia Mediului 8. Fâneţele seculare Frumoasa Specii de floră de interes comunitar Suceava Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava 8 Suprafaţă (ha) Sit Natura 2000 care se suprapune peste rezervaţie Dorna Candrenilor 200,0 Călimani-Gurghiu Câmpulung 1,3 - Moldovenesc Cârlibaba 20,3 - Poiana Stampei 681,8 Tinovul Mare Poiana Stampei Stulpicani 38,1 Rarău-Giumalău Şaru Dornei 36,0 Tinovul Şaru Dornei Bosanci 24,5 Fâneţele seculare Ponoare Moara 9,5 Fâneţele seculare Frumoasa 9. Tinovul Găina Mesteacănul pitic Direcţia Silvică Moldova Suliţa 1,0 Găina-Lucina

9 Lucina 10. Pădurea (Quercetumul) Crujana 11. Pietrele Doamnei-Rarău 12. Codrul secular Slătioara Stejăret secular Formaţiuni geologice Specii de floră de interes comunitar (Peşteră cu lilieci) Molidiş secular Specii de interes comunitar Molidiş secular Suceava Direcţia Silvică Suceava Direcţia Silvică Suceava Direcţia Silvică Suceava 13. Codrul secular Giumalău Direcţia Silvică Suceava 14. Răchitişul Mare Strugurele ursului Direcţia Silvică Suceava 15. Cheile Zugrenilor Chei Direcţia Silvică Specii de floră de Suceava interes comunitar 16. Cheile Lucavei Chei Specii de interes comunitar 17. Făgetul Dragomirna 18. Pădurea Zamostea-Luncă 19. Jnepeniş cu Pinus cembra 20. Piatra Pinului şi Piatra Şoimului 21. Stratele cu Aptychus de la Pojorâta 22. Fâneţele seculare de la Calafindeşti 23. Pădurea Voievodeasa Făget secular Arborete de luncă Habitat de interes comunitar Formaţiuni geologice Paleontologic Paleontologic Direcţia Silvică Suceava Direcţia Silvică Suceava Direcţia Silvică Suceava Parcul Naţional Călimani - Direcţia Silvică Suceava 9 Pătrăuţi 39,4 - Pojorâta, Crucea 933,0 Rarău-Giumalău Stulpicani 1.064,2 Rarău-Giumalău Pojorâta 309,5 Rarău-Giumalău Breaza 116,4 - Dorna Arini, 314,0 Pietrosul Broştenilor Crucea Cheile Zugrenilor Moldova Suliţa 33,0 Găina-Lucina Mitocul Dragomirnei 134,9 Făgetul Dragomirna Zamostea 107,6 Pădurea Zamostea- Luncă Şaru Dornei 384,2 Călimani-Gurghiu Gura Humorului 0,5 - Pojorâta 1,0 - Specii de interes comunitar - Calafindeşti 7,0 - Arboret de amestec Direcţia Silvică Suceviţa 102,0 - bătrân Suceava 24. Pădurea Roşoşa Molidiş secular Direcţia Silvică Moldoviţa 205,0 Suceava Codrul secular Molidiş secular Direcţia Silvică Moldoviţa 483,0 - Loben Suceava 26. Klippa calcare Formaţiune - Breaza 0,1 - triasice Pârâul geologică Cailor Paleontologic 27. Piatra Buhii Formaţiune geologică Paleontologic I.8.3. Solurile Direcţia Silvică Suceava Resursele de sol din judeţul Suceava sunt următoarele: Protisoluri ha Cernisoluri ha Umbrisoluri ha Cambisoluri ha Luvisoluri ha Spodosoluri ha Pelisoluri ha Andisoluri ha Hidrisoluri ha Histisoluri ha Antrisoluri ha Câmpulung Moldovenesc Sursa: Agenția pentru Protecția Mediului Suceava 2,0 -

10 Dintre resursele de sol se pot remarca faeoziomurile ( ha) pentru potenţialul lor productiv ridicat, parţial eutricambosolurile ( ha) şi preluvosolurile ( ha). De asemeni, o parte a aluviosolurilor ( ha), nu prea mare însă, este constituită din soluri fertile, cu puţine restricţii pentru agricultură. Pe de altă parte, soluri cu potenţial productiv scăzut şi care prezintă multiple restricţii sunt litosolurile (5.622 ha, regosolurile ha), districambosolurile ( ha), o bună parte a luvosolurilor ( ha), prepodsolurile şi podsolurile (6.551 ha), gleiosolurile şi stagnosolurile nedrenate ( ha), precum şi histosolurile (105 ha) şi erodosolurile (2.692 ha). Conform Raportului privind starea mediului în judeţul Suceava în anul 2009, repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate în judeţul Suceava 2 se prezintă după cum urmează: - Pentru terenul arabil, media este de 49 de puncte, ceea ce încadrează această folosinţă la clasa a III-a de calitate. Dintre localitățile cu suprafeţe mai mari cuprinse în clasa I şi a II-a de calitate, se remarcă: Adâncata, Bosanci, Ciprian Porumbescu, Cornu Luncii, Dolhasca, Dumbrăveni, Grăniceşti, Liteni, Milişăuţi, Muşeniţa, Rădăşeni, Salcea, Şcheia, Udeşti, Vereşti. Aici predomină faeoziomurile tipice, gleice, argice şi stagnice, preluvosoluri molice şi pe suprafeţe mai mici, eutricambosoluri tipice şi molice. - Pentru fâneaţă, media este de 34 de puncte, corespunzătoare clasei a IV-a de calitate. Se remarcă localitățile Horodniceni, Mălini, Marginea, Slatina, Şcheia, Zvoriştea, precum şi o bună parte a păşunilor din comunele zonei montane. Pe suprafeţele ce aparţin claselor I şi a II-a apar mai ales eutricambosoluri tipice şi molice, districambosoluri tipice şi umbrice, preluvosoluri şi luvosoluri tipice şi stagnice, stagnosoluri luvice şi albice. - Pentru păşune, media este de 43 de puncte, cu clasa a III-a de calitate. Dintre localitățile cu suprafeţe mai mari cuprinse în clasele I şi a II-a se remarcă: Câmpulung, Rădăuţi, Siret, Solca, Buneşti, Calafindeşti, Ciprian Porumbescu, Drăgoieşti, Fântânele, Grăniceşti, Izvoarele Sucevei, Liteni, Mălini, Muşeniţa, Rădăşeni, Slatina, Şcheia, Todireşti. Suprafeţe cu clasele I şi a II-a mai apar în majoritatea comunelor de munte. Acestea se suprapun peste aceleaşi tipuri şi subtipuri enumerate la folosinţa fâneaţă, cu excepţia subtipurilor stagnice şi a stagnosolurilor. - Pentru livezi, media este de 51 de puncte (clasa a III-a de calitate). Mici suprafeţe de teren cu livezi în clasele I şi a-ii-a de calitate întâlnim în Adâncata, Ciprian Porumbescu, Şcheia. Principalele restricţii ale calităţii solurilor Deteriorarea caracteristicilor şi funcţiilor solurilor, respectiv a capacităţii lor bioproductive, reprezintă restricţii ale utilizării acestora determinate fie de factori naturali (climă, forme de relief, caracteristici edafice etc.), fie de acţiuni antropice, (agricole şi industriale). În multe cazuri, aceşti factori pot acţiona sinergic, având ca efect scăderea calităţii solurilor şi chiar anularea funcţiilor acestora. Sursa: Agenția pentru Protecția Mediului Suceava I.8.4. Resursele subsolului Judeţul Suceava ocupă un loc distinct în economia românească datorat diversităţii şi, în unele cazuri, abundenţei bogăţiei resurselor sale naturale. Peste 52% din suprafaţa judeţului este acoperită de păduri, respectiv cca. 7% din suprafaţa ţării, în subsol se găsesc zăcăminte de mangan, minereuri cuprifere, sulf, barită, sare, gaze naturale, ape minerale, minereu uranifer, etc., iar cca. 42% din suprafaţă este reprezentată de terenuri arabile, majoritatea fiind situate de-a lungul văilor Siretului, Moldovei şi Sucevei. 2 Sursa: Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Suceava 10

11 În prezent, în judeţul Suceava, activitatea minieră se desfăşoară preponderent în domeniul exploatării materialelor de construcţii (agregate de râu, roci utile din cariere). Se mai exploatează, ca minereuri: zăcământul de mangan de la Ulma, comuna Dorna Arini (exploatare în carieră), zăcământul de minereu cuprifer de la Mănăila, comuna Breaza (exploatare în carieră, minereul fiind prelucrat în Uzina de Preparare Iacobeni), zăcământul uranifer de la Crucea (exploatare în subteran) şi sarea gemă la Cacica. CAPITOLUL II. ACTIVITĂŢILE ECONOMICE II.1. Cadrul general La nivelul judeţului Suceava, sectoarele de activitate cele mai semnificative, din punct de vedere al cifrei de afaceri realizate în cursul anului 2009 de către persoanele juridice înregistrate la Oficiul Registrului Comerțului Suceava, au fost: - comerţul cu amănuntul, cu o pondere de circa 16% din totalul veniturilor obţinute de societăţile comerciale (3.305 societăţi comerciale cu acest obiect de activitate); - exploatarea şi prelucrarea lemnului, cu o pondere de 12% (764 societăţi comerciale); - construcţii, cu o pondere de circa 5,2%, în scădere faţă de anul 2008 (786 societăţi comerciale); - transporturi rutiere de mărfuri, deţinând circa 4,15% în totalul veniturilor realizate la nivel de judeţ (794 societăţi comerciale); - fabricarea produselor lactate şi a brânzeturilor, cu o pondere de circa 2,5% (51 societăţi comerciale). Firmele cu cele mai semnificative cifre de afaceri au desfăşurat activităţi în domeniul fabricării de furnire şi panouri din lemn, fabricării îmbrăcămintei, fabricării produselor lactate sau fabricării îngheţatei. O pondere semnificativă în totalul veniturilor o au şi persoanele fizice autorizate sau profesiile liberale. În totalul acestor venituri, o pondere însemnată o deţin cele obţinute din activităţi de asistenţă medicală - circa 33% din totalul veniturilor, comerţ circa 29%, avocatură - circa 9,2% sau notariat circa 7,2%. II.2. Structura economiei judeţului Suceava Condiţiile social - istorice de dezvoltare a ţării şi-au pus amprenta şi asupra industriei judeţului Suceava, care s-a reorganizat, conform noilor principii ale economiei de piaţă, fiind în continuă dinamică. Ramurile industriale reprezentative din judeţ sunt: industria lemnului, dezvoltată în corelaţie directă cu suprafaţa fondului forestier; industria alimentară, care se dezvoltă în corelaţie directă cu agricultura judeţului, pentru că se bazează în principal pe prelucrarea produselor animaliere (lapte, carne); industrie uşoară, reprezentată prin societăţi de confecţii şi tricotaje, a pielăriei şi încălţămintei; industria construcţiilor de maşini, reprezentată prin societăţile comerciale care produc scule şi rulmenţi; industria minieră, reprezentată prin exploatarea minereurilor neferoase (minereuri cuprifere, polimetalice, mangan, uranifere), industrie aflată în declin în ultimul deceniu. În ceea ce priveşte înmatriculările înregistrate de Oficiul Registrului Comerţului Suceava, situaţia pe forme juridice se prezintă după cum urmează: Înmatriculări pe forme juridice în judeul Suceava, PF AF PFA II IF SRL SA CA RA 11

12 Persoane Fizice (PF) Asociații Familiale (AF) Persoane Fizice Autorizate (PFA) Întreprinderi Individuale (II) Întreprinderi Familiale (IF) Societăți cu Răspundere Limitată (SRL) Societăți pe Acțiuni (SA) Cooperative Agricole (CA) Regii Autonome (RA) Total Sursa: Oficiul Registrului Comerțului Suceava II.3. Volumul şi structura investiţiilor străine în judeţul Suceava Investiţiile străine trebuie abordate în strânsă legătură cu creşterea economică, cu dezvoltarea, întrucât ele au constituit şi constituie un factor hotărâtor al dezvoltării economico-sociale prin volumul, structura şi calitatea lor. De aceea, investiţiile străine se regăsesc în valori diferite, în toate ţările lumii, cu motivaţii diferite de la o ţară la alta. Un rol deosebit îl au în ţările în curs de dezvoltare, slab dezvoltate şi în cele aflate în tranziţie la economia de piaţă. În nicio ţară aflată în tranziţie finanţarea creşterii economice şi restructurarea nu se pot face numai din surse interne. În Europa post-socialistă, deci şi în România, a fost nevoie de modele noi de privatizare, nefolosite în alte economii unde privatizarea s-a înfăptuit în prezenţa unui capital privat autohton consolidat. Astfel că insuficienţa capitalului autohton, precum şi globalizarea economică au făcut din investiţiile străine directe sursa cea mai accesibilă şi indicată de finanţare, de accelerare a procesului de privatizare şi un mijloc de susţinere a creşterii economice. La data de , pe teritoriul judeţului Suceava îşi desfăşurau activitatea un număr de 654 de agenţi economici cu participare străină, cei mai importanţi ca număr şi capital social provenind din următoarele ţări: Sursa: Oficiul Registrului Comerțului Suceava În ultimii 3 ani ( ) la nivelul judeţului Suceava au fost înregistrate 225 de firme cu capital străin. În 2008 se înregistrau 118 noi firme cu capital străin în judeţ, în 2009 numărul acestora a scăzut la 66, pentru ca în 2010 să ajungă la 41. Cu toate acestea, valoarea capitalului social subscris a crescut de aproximativ 5 ori, iar profitul s-a dublat în 2009 față de În 2010, pe fondul crizei economice, apetitul pentru investiții s-a diminuat, valoarea capitalului social subscris fiind considerabil mai redusă Număr firme cu participare străină Capitalul social subscris (lei) , , ,610 Capitalul social subscris (dolari) 2.239, , ,637 Cifră de afaceri (lei) , ,440 n/a Pierdere (lei) 2.557, n/a Profit brut (lei) 1.668, ,648 n/a Profit net (lei) 1.399, ,546 n/a Număr angajați n/a 12

13 Sursa: Oficiul Registrului Comerțului Suceava Interesul pentru resursele judeţului este ridicat în rândurile investitorilor din numeroase ţări europene (şi nu numai). Graficul de mai jos prezintă numărul firmelor cu capital străin înmatriculate în perioada , după ţara de provenienţă a investitorului: Număr firme cu participare străină înregistrate în perioada , după ara de provenienă a investitorului Italia Germania Austria Spania Altele SUA Moldova Marea Britanie Turcia Polonia Franta Ucraina Belgia Canada Sursa: Oficiul Registrului Comerțului Suceava Din cele 225 de firme cu capital străin, 224 au fost înregistrate ca S.R.L-uri, 1 fiind înregistrată ca S.A. În ceea ce priveşte repartiţia acestora pe medii de rezidenţă, reiese că interesul investitorilor este în continuare mai crescut pentru mediul urban: Număr firme înregistrate, cu capital străin în mediul: urban rural Total Sursa: Oficiul Registrului Comerțului Suceava Tabelul de mai jos prezintă firmele cu investiţie străină înregistrate în perioada , după sectorul de activitate. Sectorul cel mai căutat de investitorii străini este comerţul, pe locurile 2 şi 3 aflându-se sectorul construcţiilor şi respectiv industria prelucrătoare. Firme cu investiţie străină după obiect de activitate Agricultură, silvicultură şi pescuit 10 Industria prelucrătoare 26 Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 5 Distribuţia apei: salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare 3 Construcţii 36 Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor 64 Transport şi depozitare 17 Hoteluri şi restaurante 14 Informaţii şi comunicaţii 1 Tranzacţii imobiliare 20 Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 12 Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport 10 Sănătate şi asistenţă socială 2 Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 2 Alte activităţi de servicii 3 Sursa: Oficiul Registrului Comerțului Suceava 13

14 II.4. Structura teritorială a economiei: judeţul Suceava în comparţie cu regiunea Nord-Est II.4.1. Structura teritorială a economiei în Regiunea Nord-Est În ceea ce priveşte activitatea agenţilor economici din regiunea Nord-Est, datele furnizate de Comisia Naţională de Prognoză arată că, în ceea ce priveşte creşterea reală a PIB, cât şi în ceea ce privește numărul de personal, judeţul Suceava ocupa în intervalul o poziţie favorabilă în economia regiunii. După ce în anul 2007 creşterea reală a PIB-ului în judeţul Suceava a fost aproape dublă faţă de media regiunii, în anii 2008 şi 2009 aceasta s-a situat mult sub media regiunii, înregistrând valori negative. PIB Regiunea Nord Est - milioane lei, preţuri curente , , , , , , , creştere reală - % 5,4 3,6 9,1-3,5 1,3 3,6 4,3 4,5 - PIB/locuitor - euro Judeţul Suceava - milioane lei, preţuri curente 8.864, , , , , , ,1 - creştere reală - % 10,7-3,9-5 -3,2 1,6 3,9 4,4 4,5 - PIB/locuitor - euro , ,0 Sursa: Comisia Naţională de Prognoză Regiunea Nord Est furnizează aproximativ 12% din produsul intern brut pe total economie. În structură, agricultura regiunii are una din cele mai mari contribuţii la realizarea produsului intern brut regional (circa 15%), peste media naţională (circa 13%). În ceea ce priveşte industria, principalele producţii sunt cele de cărbuni, ţiţei, gaze naturale, benzină, motorină, fire şi fibre sintetice, îngrăşăminte chimice, ciment, hârtie şi cartoane, cherestea, mobilier din lemn, ţesături, zahăr. Ponderea acestei ramuri în produsul intern brut regional este sub media naţională. În cadrul industriei, ponderea cea mai mare o are industria prelucrătoare, urmată de ramura energie electrică, termică, gaze şi apă şi industria extractivă. Construcţiile participă cu o pondere apropiată de nivelul naţional (5,5% faţă de circa 6% media naţională). Referitor la sectorul serviciilor, în această regiune este de remarcat ponderea ridicată pe care o au în produsul intern brut serviciile învăţământ, sănătate şi asistenţă socială, administraţie publică şi apărare (circa 13%), clasându-se pe primul loc într-un top al regiunilor. De asemenea, o contribuţie importantă în produsul intern brut regional o au ramurile comerţ, hoteluri şi restaurante (10%), transport, depozitare, comunicaţii (circa 9%) şi tranzacţii imobiliare, servicii prestate întreprinderilor (peste 11%). Regiunea Nord Est, contribuie cu 15,1% la ocuparea totală a ţării, deţinând în acelaşi timp cea mai ridicată rată de ocupare în agricultură, de 42,7%, urmată de servicii 33,7% (18,8% servicii comerciale şi 14,9% servicii sociale) şi industrie şi construcţii cu 23,6%. II.4.2. Structura teritorială a economiei judeţului Suceava La data de , numărul total al firmelor existente pe teritoriul judeţului Suceava era de din care: - societăţi comerciale din care: - societăţi pe acţiuni 321; - societăţi cu răspundere limitată ; - societăţi în nume colectiv 144; - societăţi în comandită simplă 1; - organizaţii cooperatiste regii de interes local 5 - diverse sucursale 90 - asociaţii familiale şi persoane fizice Din total, 382 firme se află în procedura insolvenţei, conform Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. Numărul total al firmelor radiate în anul 2009 a fost de 993, din care: ca urmare a procedurii insolvenţei; ca urmare a nedepunerii situaţiilor financiare anuale; alte motive, hotărâri voluntare etc. Conform datelor furnizate de Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Suceava, numărul societăților comerciale care au depus bilanțuri în anul 2009 este de Clasamentul societăților comerciale, pe sectoare de activitate, relevă următoarele aspecte: 14

15 - Atât în ceea ce priveşte cifra de afaceri, cât şi numărul de angajaţi, în 2009, poziţiile fruntaşe au fost deţinute de comerţul cu ridicata şi amănuntul (46,99% din cifra totală de afaceri a societăților comerciale ale judeţului în 2009 şi 29,75% din personalul total al acestora în acelaşi an) şi industria prelucrătoare (26% din cifra totală de afaceri a societăților comerciale din judeţ în anul 2009 şi 28,79% din personalul total al acestora în acelaşi an). - Există două sectoare care înregistrează ponderi mari ale salariaților din judeţ, dar mai reduse în ceea ce priveşte cifra de afaceri agricultură, vânătoare şi servicii anexe (3,42% din numărul de salariați, dar numai 2,55% din cifra de afaceri totală a acestora în anul 2009) şi hoteluri şi restaurante (5,42% din numărul total al salariaților, şi doar 2,07% din cifra de afaceri totală). Discrepanţa este şi mai mare, în ceea ce priveşte sectorul construcţiilor (13,23% din personalul angajat, şi doar 10,11% din cifra de afaceri totală). - Comerţul cu amănuntul deţine ponderi importante atât în cifra de afaceri, cât şi în numărul total de angajaţi, deoarece o mare parte a societăţilor comerciale din acest sector se află amplasate în satele şi comunele din judeţ (în unele cazuri fiind aproape singurele societăţi comerciale din localitatea respectivă). Sector economic 15 Număr societăți comerciale Cifră Afaceri (lei) % Cifra de afaceri în total Activităţi ale gospodăriilor private în calitate de angajator de personal casnic; activităţi ale gospodăriilor private de producere de bunuri şi servicii destinate consumului propriu ,0001% Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public ,0065% Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat ,4801% Industria extractivă ,7268% Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare ,8158% Învăţământ ,0433% Intermedieri financiare şi asigurări ,1022% Activităţi de spectacole, culturale şi recreative ,2386% Sănătate şi asistenţă socială ,2586% Tranzacţii imobiliare ,3604% Alte activităţi de servicii ,3112% Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport ,5270% Informaţii şi comunicaţii ,6413% Agricultura, silvicultura şi pescuitul ,5509% Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice ,3807% Hoteluri şi restaurante ,0728% Transport şi depozitare ,3753% Construcţii ,1154% Industria prelucrătoare ,0000% Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor ,9929% TOTAL % Sursa: Direcția Generală a Finanțelor Publice Suceava Cel mai mare număr de salariaţi este antrenat în sectoarele Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor, Industria prelucrătoare, Construcţii, Transport şi depozitare, Hoteluri şi restaurante: Sector economic Număr societăți comercial e Număr salariaţi % Număr de salariaţi în total Activităţi ale gospodăriilor private în calitate de angajator de personal casnic; activităţi ale gospodăriilor private de producere de bunuri şi servicii destinate consumului propriu 1 1 0,0018% Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public 4 7 0,0125% Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat ,4831% Industria extractivă ,7891% Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare ,7947%

16 Învăţământ ,3686% Intermedieri financiare şi asigurări ,2863% Activităţi de spectacole, culturale şi recreative ,5583% Sănătate şi asistenţă socială ,7962% Tranzacţii imobiliare ,6477% Alte activităţi de servicii ,2758% Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport ,0005% Informaţii şi comunicaţii % Agricultura, silvicultura şi pescuitul ,4283% Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice ,9094% Hoteluri şi restaurante ,4217% Transport şi depozitare ,3825% Construcţii ,2321% Industria prelucrătoare ,7902% Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor ,7565% TOTAL % Sursa: Direcția Generală a Finanțelor Publice Suceava Clasamentul este sensibil diferit atunci când analizăm profitul net înregistrat. Deşi primele trei poziţii sunt ocupate de aceleaşi sectoare economice care asigură locuri de muncă pentru cele mai multe persoane, sectorul Activităţilor profesionale, știinţifice şi tehnice ocupă locul 4, contribuind la profitul net al economiei judeţului cu o pondere de 6,03%, urmat de sectorul economic Agricultură, silvicultură şi pescuit (5,38%) în detrimentul sectoarelor Transport şi depozitare şi Hoteluri şi restaurante: Sector economic Număr societăți comerciale Profit Net (lei) % Profit net în total Activităţi ale gospodăriilor private în calitate de angajator de personal casnic; activităţi ale gospodăriilor private de producere de bunuri şi servicii destinate consumului propriu ,0010% Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public ,0254% Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat ,0838% Industria extractivă ,4978% Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare ,5004% Învăţământ ,1243% Intermedieri financiare şi asigurări ,9732% Activităţi de spectacole, culturale şi recreative ,2749% Sănătate şi asistenţă socială ,5620% Tranzacţii imobiliare ,1951% Alte activităţi de servicii ,5608% Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport ,8196% Informaţii şi comunicaţii ,8038% Agricultura, silvicultura şi pescuitul ,3888% Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice ,0302% Hoteluri şi restaurante ,8836% Transport şi depozitare ,3670% Construcţii ,8101% Industria prelucrătoare ,4230% Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor ,6751% TOTAL % Sursa: Direcția Generală a Finanțelor Publice Suceava 16

17 Situația întreprinzătorilor particulari, care contribuie la rândul lor la valoarea adăugată pe sectoare de activitate economică în județul Suceava se prezintă după cum urmează: Asociații familiale (număr) Persoane independente (număr) Sursa: Anuarul Statistic al județului Suceava pentru anul 2010 II.5. Industria şi IMM-urile II.5.1. Întreprinderile mari Datele furnizate de Anuarul Statistic al Județului Suceava, 2010 relevă faptul că la nivelul judeţului, numărul întreprinderilor mari a fost în scădere în perioada : Întreprinderi mari Sursa: Anuarul Statistic al Județului Suceava, 2010 În anul 2009, întreprinderile mari ale judeţului erau active în următoarele ramuri de activitate ale economiei naționale (CAEN REV 2): TOTAL Întreprinderi active Întreprinderi mari (250 de salariați și peste) Anul Total, din care: Agricultură, silvicultură și pescuit Industrie - total Industria extractivă - total Industria prelucrătoare - total Producerea, furnizarea energiei electrice, termice, gaze, apă caldă, aer condiționat Distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activitatea de decontaminare Construcții Comerț cu ridicata și amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor Transport și depozitare Hoteluri și restaurante Informații și telecomunicații Intermedieri financiare și asigurări Tranzacții imobiliare Activități profesionale, științifice și tehnice Activități de servicii administrative și servicii de suport Învățământ Sănătate și asistență socială Activități de spectacole, culturale și recreative Alte activități de servicii Sursa: Anuarul Statistic al Județului Suceava, 2010 Întreprinderile mari realizau în anul 2009 o cifră de afaceri de peste 736 milioane lei, antrenând un număr de peste salariaţi. Numărul cel mai mare de întreprinderi mari active se înregistra în industria prelucrătoare și în construcții. II.5.2. Sectorul IMM Categoria Întreprinderilor Micro, Mici şi Mijlocii (IMM) este formată din întreprinderi care angajează mai puţin de 250 de persoane şi care au o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 de milioane de euro şi / sau deţin active totale de până la 43 de milioane de euro" (Fragment din Articolul 2 al anexei din Recomandarea 361/2003/CE). 17

18 Întreprinderile micro, mici şi mijlocii (IMM) joacă un rol esenţial în economia europeană. Ele reprezintă o sursă de abilităţi antreprenoriale, inovare şi creare de locuri de muncă. În Uniunea Europeană extinsă la 25 de ţări, aproximativ 23 de milioane de IMM-uri asigură în jur de 75 de milioane de locuri de muncă şi reprezintă 99% din toate întreprinderile. Totuşi, ele sunt adeseori confruntate cu imperfecţiunile pieţei. IMM-urile au de multe ori dificultăţi în obţinerea de capital sau credite, mai ales în faza de start-up. Resursele lor limitate pot de asemenea să reducă accesul la noi tehnologii sau inovare. De aceea, sprijinul pentru IMM-uri reprezintă una din priorităţile Comisiei Europene pentru creşterea economică, crearea de locuri de muncă şi coeziune socială şi economică. În judeţul Suceava, IMM constituie un sector deosebit de important, cu un rol decisiv din punct de vedere economic. Organizate într-o federaţie patronală, întreprinderile mici şi mijlocii sucevene, deşi se confruntă şi ele cu numeroase probleme, sunt într-o continuă căutare de soluţii pentru creşterea competitivităţii şi crearea unui mediu propice de afaceri, financiar, juridic, instituţional, economic, tehnic, educaţional, etc. Întreprinderile Micro, Mici şi Mijlocii active, dupa mărime, în județul Suceava, U.M IMM-uri active, din care: nr micro (0-9 salariați) nr mici (10-49 salariați) nr mijlocii ( salariați) nr Sursa: Anuarul Statistic al Județului Suceava, 2010 Numărul IMM-urilor a avut o evoluţie ascendentă din 2007 în 2008, dar în 2009, urmare a crizei economice, 102 IMM-uri au dispărut de pe piaţa suceveană: IMM-uri active pe activități ale economiei naționale și clase de mărime, CAEN REV 2 TOTAL IMM-uri din care: pe clase de mărime, după nr. de salariați Micro: 0-9 salariați Mici: salariați Mijlocii: salariați Anul Total, din care: Agricultură, silvicultură și pescuit Industrie - total Industria extractivă - total Industria prelucrătoare - total Producerea, furnizarea energiei electrice, termice, gaze, apă caldă, aer condiționat Distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activitatea de decontaminare Construcții Comerț cu ridicata și amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor Transport și depozitare Hoteluri și restaurante Informații și telecomunicații Intermedieri financiare și asigurări Tranzacții imobiliare Activități profesionale, științifice și tehnice Activități de servicii administrative și servicii de suport Învățământ Sănătate și asistență socială

19 Activități de spectacole, culturale și recreative Alte activități de servicii Sursa: Anuarul Statistic al Județului Suceava, 2010 Numărul cel mai ridicat de IMM-uri este reprezentat de acelea active în Comerț cu ridicata și amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, deși evoluția acestuia în anul 2009 este în scădere față de anul 2008 (de la în 2008 la în 2009). Pe locul 2 se află IMM-urile active în Industria prelucrătoare, urmate de IMM-urile active în Construcții, în Transport și depozitare și în Turism. Interesant este faptul că numărul IMM-urilor active în Turism a crescut de la 650 în 2008 la 800 în 2009, devansând astfel numărul IMM-urilor active în Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, acestea din urmă deși înregistrând un trend ascendent, au crescut cu o rată mai mică (de la 691 în 2008 la 763 în 2009). De asemenea, este notabil faptul că numărul IMM-urilor active în Agricultură, silvicultură și pescuit este în creștere de la 386 în 2008 la 487 în II.6. Competitivitatea economică Pentru descrierea competitivităţii economice a judeţului Suceava este necesară realizarea unei comparaţii a principalilor indicatori socio-economici cu valorile înregistrate de aceştia la nivel regional. În descrierea mediului economic al regiunii Nord-Est un indicator important îl reprezintă Produsul Intern Brut Regional (PIBR), respectiv raportul în care cele trei sectoare mari economice (agricultura, industria şi serviciile) contribuie la realizarea acestuia. Per total PIBR al regiunii a crescut de la ,9 milioane lei preţuri curente în 2002 la ,9 în 2006, conform Anuarului Statistic al României La nivelul anului 2008, raportul PIB pe locuitor în Nord-Est faţă de media naţională este de 0,675, fiind cel mai mic indice de disparitate regională din ţară (Sud-Muntenia - 0,821; Sud-Est - 0,841; Bucureşti - 2,063). Conform datelor Comisiei Naţionale de Prognoză între anii 2005 şi 2008 în regiunea de dezvoltare Nord-Est s-a produs o creştere constantă a PIBR general ajungându-se de la 2,2% în 2005 faţă de 2004 până la o creştere substanţială de 6,4% în 2008 faţă de Agricultura a evoluat de la cifre negative spre creşteri relativ mici (de la o descreştere de -15% în 2005 faţă de 2004 la 3,5 în 2008 faţă de 2007). Conform datelor furnizate de Comisia Naţională de Prognoză (CNP), evoluţia indicatorilor socio-economici în judeţul Suceava faţă de Regiunea Nord-Est în perioada , se prezintă după cum urmează: - modificări procentuale - Total regiune Suceava 2007 Creşterea reală a PIB 5,4 10,7 PIB / Locuitor - euro Populaţia ocupată civilă la sfârşitul anului 1,3 1,8 Numărul mediu de salariaţi 2,6 6,1 Rata şomajului înregistrat - % 5,1 3,7 Câştigul salarial mediu net lunar lei/salariat Câştigul salarial mediu net lunar 22, Creşterea reală a PIB 3,6-3,9 PIB / Locuitor - euro Populaţia ocupată civilă la sfârşitul anului -1,1-0,9 Numărul mediu de salariaţi 2,3 1,3 Rata şomajului înregistrat - % 5,3 4,3 Câştigul salarial mediu net lunar lei/salariat Câştigul salarial mediu net lunar 23,1 23, Creşterea reală a PIB 9,1-5 19

20 PIB / Locuitor - euro Populaţia ocupată civilă la sfârşitul anului -3,3-3,1 Numărul mediu de salariaţi -6-1,7 Rata şomajului înregistrat - % 8,6 8 Câştigul salarial mediu net lunar lei/salariat Câştigul salarial mediu net lunar 4,4 2, Creşterea reală a PIB -3,5-3,2 PIB / Locuitor - euro Populaţia ocupată civilă la sfârşitul anului -0,9-0,7 Numărul mediu de salariaţi -4,2-4,1 Rata şomajului înregistrat - % 7,7 7,4 Câştigul salarial mediu net lunar lei/salariat Câştigul salarial mediu net lunar 1,9 0,8 Sursa: Institutul Național de Statistică II.6.1. Evoluţiile economice recente în judeţul Suceava În ultimii 5 ani produsul intern brut al judeţului Suceava a cunoscut o evoluţie diferită de cea a PIB pe regiune. Deşi în anul 2007, creşterea reală a PIB la nivel judeţean era dublă (10,7%) faţă de creşterea procentuală a aceluiaşi indicator la nivel regional (5,4%), în anul 2008, pe fondul crizei economice, PIB-ul judeţului a scăzut drastic, înregistrând o creştere negativă (-3,9%), mult sub media regiunii (3,6%). În anul 2009, decalajul se adânceşte şi mai tare, PIB la nivel de judeţ atingând o scădere procentuală de -5%, în vreme ce acelaşi indicator, dar la nivel regional, înregistrează o creştere de 9,1%. Nivelul produsului intern brut pe cap de locuitor în judeţul Suceava a fost în 2009 de 3,292 euro, judeţul Suceava ocupând locul 3 în cadrul Regiunii Nord Est, după judeţele Iaşi şi Bacău. Din punct de vedere al numărului mediu de salariaţi, la nivelul anului 2009 judeţul Suceava deţinea poziţia a 3-a din cele 6 judeţe ale regiunii Nord Est cu o pondere de 17,14% din totalul ocupării regiunii, în scădere faţă de anii anteriori. De asemenea populaţia ocupată a judeţului Suceava deţine poziţia a 2-a cu 19,29 % din totalul ocupării regiunii, după judeţul Iaşi, nivel în uşoară scădere comparativ cu anii anteriori. Sursa: Comisa Naţională de Prognoză 20

21 În ceea ce priveşte rata şomajului, judeţul Suceava se clasa pe locul 5 între judeţele regiunii înregistrând o rată de 8% în 2009, sub media regiunii de 8,6%, dar peste media naţională de 7,8%. De asemenea, câştigul mediu net pe salariat în 2009 era de lei/salariat, clasând judeţul pe penultimul loc în regiune, media regională ridicându-se la lei/salariat, în vreme ce media naţională era de lei/salariat. Câştiguri salariale medii, prognoză Câştig salarial mediu brut lunar - lei / salariat NORD - EST Suceava Câştig salarial mediu net lunar - lei / salariat NORD - EST Suceava Sursa: Comisia Naţională de Prognoză Pentru o analiză comprehensivă a evoluției economice recente a județului, este necesară o analiză a structurii valorii adăugate la nivelul județului Suceava, pe sectoare de activitate. Datele aferente anului 2009 nu sunt încă disponibile. Structura valorii adăugate brute pe activități în județul Suceava Ramura de activitate 21 Valoare adăugată brută pe activități (milioane lei, prețuri curente) Procent valoare adăugată brută pe activități în total (%) Total județ 7.846, ,2 100,0% 100,0% Agricultură, vânătoare, silvicultură 1.322, ,8 16,9% 14,4% Pescuit și piscicultură 0,7 1,0 0,0% 0,0% Industria extractivă 126,8 45,0 1,6% 0,5% Industria prelucrătoare 1.471, ,4 18,8% 19,1% Energie electrică și termică, gaze și apă 104,8 124,8 1,3% 1,4% Construcții 569,9 689,9 7,3% 7,9% Comerț cu ridicata și amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor 807,4 805,8 10,3% 9,2% Hoteluri și restaurante 198,6 190,0 2,5% 2,2% Transport, depozitare și comunicații 726,2 908,5 9,3% 10,4% Intermedieri financiare 102,4 122,9 1,3% 1,4% Tranzacții imobiliare, închirieri și activități de servicii prestate în principal 1.171, ,4 14,9% 15,1% întreprinderilor Administrație publică și apărare, asigurări sociale din sistemul public 460,5 511,9 5,9% 5,9% Învățământ 326,9 540,4 4,2% 6,2% Sănătate și asistență socială 231,5 289,4 3,0% 3,3% Alte activități de servicii colective, sociale și personale 225,1 268,0 2,9% 3,1% Sursa: Anuarul Statistic al județului Suceava pentru anul 2010 Datele relevă faptul că activitatea economică ce contribuia cel mai mult la valoarea adăugată brută a județului era atât în 2007, cât și în 2008, industria prelucrătoare (18,8% și respectiv 19,1%), urmată de agricultură, vânătoare, silvicultură care în 2007 aducea un aport de 16,9% la valoarea adăugată brută a județului, fiind devansată în 2008 de tranzacțiile imobiliare, închirieri și activități de servicii prestate în principal întreprinderilor (activitate care înregistra un aport de 15,1%). Așadar, putem concluziona că în cazul sectoarelor mari de activitate economică, situația se prezenta după cum urmează la nivelul anului 2008: Ramura de activitate Valoare adăugată brută pe activități (milioane lei, prețuri curente) Procent valoare adăugată brută pe activități în total (%) Agricultură 1.323, ,8 16,90% 14,40% Industrie 1.703, ,2 21,70% 21,00% Construcții 569,9 689,9 7,30% 7,90% Servicii și comerț 4.249, ,3 54,10% 56,70% Total 7.846, ,20 100,00% 100,00% Sursa: Anuarul Statistic al județului Suceava pentru anul 2010

22 Agricultura participa în anul 2008 la valoarea adăugată brută a economiei județului în procent de 14,40%, sectorul industrial își aducea aportul în procent de 21,00%, construcțiile creau valoare adăgată brută în procent de 7,90% din total, iar serviciile și comerțul contribuiau cu 56,70%. II.6.2. Perspectivele de dezvoltare Prognoza realizată pentru perioada relevă o tendință favorabilă pentru judeţul Suceava, creşterea reală a PIB/locuitor în euro estimându-se a fi mai mare decât media regiunii, iar rata şomajului mai mică decât media pe regiune: - modificări procentuale - Total regiune Suceava 2011 Creşterea reală a PIB 1,3 1,6 PIB / Locuitor - euro Populaţia ocupată civilă la sfârşitul anului 0,1 0,1 Numărul mediu de salariaţi 0,1 0 Rata şomajului înregistrat - % 7,5 7,2 Câştigul salarial mediu net lunar lei/salariat Câştigul salarial mediu net lunar 4,7 4, Creşterea reală a PIB 3,6 3,9 PIB / Locuitor - euro Populaţia ocupată civilă la sfârşitul anului 1 0,8 Numărul mediu de salariaţi 0,4 0,3 Rata şomajului înregistrat - % 7,4 7 Câştigul salarial mediu net lunar lei/salariat Câştigul salarial mediu net lunar 4,9 4, Creşterea reală a PIB 4,3 4,4 PIB / Locuitor - euro Populaţia ocupată civilă la sfârşitul anului 0,8 0,9 Numărul mediu de salariaţi 0,3 0,4 Rata şomajului înregistrat - % 7,2 6,8 Câştigul salarial mediu net lunar lei/salariat Câştigul salarial mediu net lunar 4,6 3, Creşterea reală a PIB-ului 4,5 4,5 PIB / Locuitor euro Populaţia ocupată civilă la sfârşitul anului 0,9 1 Numărul mediu de salariaţi 0,5 0,5 Rata şomajului înregistrat - % 6,9 6,6 Câştigul salarial mediu net lunar lei/salariat Câştigul salarial mediu net lunar 4,3 2,5 Sursa: Comisia Naţională de Prognoză Pentru perioada produsul intern brut judeţean va înregistra o creştere de la an la an, mai pronunţată în 2011 şi 2012 şi mai temperată în 2013 şi 2014, păstrând trendul regional şi naţional. După declinul din anul 2008 (- 3,9%) şi 2009 (-5%), economia judeţului Suceava îşi va relua creşterea începând cu 2010 (-3,2%), ajungând din nou la un trend pozitiv începând cu În anii următori economia judeţului Suceava urmează aceeaşi tendinţă cu evoluţiile Regiunii Nord-Est şi cu cele naţionale, numai că amplitudinea fenomenului este uşor diferită. 22

23 Evoluţia produsului intern brut va influenţa şi nivelul produsului intern brut pe locuitor. Astfel, în anul 2011 produsul intern brut pe locuitor va creşte cu aproximativ 5.9% faţă de anul 2010, ajungând la un nivel de euro şi se va situa atât sub nivelul naţional, cât şi sub cel regional (3.555 euro). În ceea ce priveşte contribuţia judeţului Suceava la realizarea produsului intern brut regional, pe perioada de prognoză, ponderea acestuia se va menţine la 18,8%, situându-se pe poziţia a 3-a în cadrul Regiunii Nord Est. II.6.3. Piaţa muncii în judeţul Suceava După o scădere a populaţiei civile ocupate în anul 2010 la 232,2 mii persoane, începând cu 2011 judeţul va înregistra creşteri uşoare, în anul 2014 judeţul regăsindu-se pe acelaşi loc 2 în cadrul regiunii. Numărul mediu de salariaţi în perioada va fi de asemenea în creştere, de 0,3 0,4% (asemănătoare celei la nivel de regiune). Rata şomajului înregistrat va ajunge la circa 6,6% în 2014 (faţă de 3,7% în 2007), valoare inferioară celei la nivel de regiune (estimată la circa 6,9%), dar superioară celei la nivel naţional (5,5%). Câştigul salarial mediu net va creşte în perioada cu un ritm mediu anual de 4,8% în 2011 şi 2012, ajungând la lei/salariat în 2012, cu circa 11% mai mare decât în anul 2009, nivel inferior atât celui regional (1.351 lei), cât şi celui naţional (1.546 lei). În anii 2013 şi 2014 creşterea va fi mai temperată (3,1% în 2013 şi 2,5% în 2014), astfel încât la orizontul de prognoză, câştigul salarial mediu net va fi de lei/salariat, sub media regională de lei pe salariat, precum şi sub media naţională de lei/salariat. II.7. Spaţiul Rural II.7.1. Caracteristici specifice ale zonei rurale din judeţul Suceava Strategia de dezvoltare a agriculturii judeţului Suceava urmăreşte finalizarea reformei proprietăţii funciare, stimularea transformării gospodăriilor ţărăneşti în ferme agricole familiale cu caracter comercial, formarea clasei de mijloc în spaţiul rural în contextul dezvoltării şi modernizării satelor. Aplicarea proceselor de reformă în agricultură a condus la întărirea proprietăţii private şi la implementarea de noi forme de organizare şi exploatare a potenţialului agricol şi zootehnic. Fondul funciar, după modul de folosinţă al terenului, la 31 decembrie - ha din care, pe categorii de folosinţă: An Suprafaţa Suprafaţa Vii şi Livezi şi totală agricolă Arabilă Păşuni Fâneţe pepiniere pepiniere viticole pomicole Sursa: Direcţia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Suceava Judeţul Suceava dispunea, conform statisticilor oficiale în anul 2009 de următorul potenţial agricol: - suprafaţa agricolă ha (40,8 % din suprafaţa totală), din care ha în proprietate privată (96,4 %); - suprafaţa arabilă ha (51,8 % din suprafaţa agricolă), din care ha în proprietate privată (99,3 %); - suprafaţa păşunilor ha (26 % din suprafaţa agricolă), din care ha în proprietate privată (90,5 %); - suprafaţa fâneţelor ha (21,2 % din suprafaţa agricolă), din care ha în proprietate privată (96,8%) - suprafaţă cu livezi, pepiniere pomicole 3001 ha (0,85 % din suprafaţa agricolă) din care ha în proprietate privată (94,7 %). 23

24 Suprafaţa cultivată, cu principalele culturi agricole şi producţiile obţinute Specificare Suprafaţa Producţie Suprafaţa Producţie Suprafaţa Producţie (ha) totală (tone) (ha) totală (tone) (ha) totală (tone) Suprafaţa arabilă Cereale pentru boabe Leguminoase pentru boabe Plante uleioase Plante pentru industrializare Cartofi Legume Plante de nutreţ Seminţe şi seminceri Câmpuri experimentale Căpşuni Ogoare şi neînsămânţat Păşuni Fâneţe Fructe total Sursa: Direcţia pentru Agricultură Suceava Pomicultura reprezintă o activitate importantă a agricultorilor din bazinele pomicole Rădăşeni, Fălticeni, Preuteşti, Vultureşti. Dintre speciile pomicole, ca pondere, mărul ocupă I loc (77,9% din suprafeţele cultivate). În perioada , producţia medie de fructe a fost de kg/ha în 2008, kg/ha în 2009 şi kg/ha în Exploatații agricole, după statutul juridic, în județul Suceava și regiunea Nord-Est, în anul 2010 (număr): Regiunea Nord-Est Județul Suceava Exploatații agricole, fără personalitate juridică Exploatații agricole individuale Persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale Total Regii autonome Societăți/asociații agricole Exploatații agricole cu personalitate juridică Societăți comerciale cu capital majoritar privat Societăți comerciale cu capital majoritar de stat Institute, stațiuni de cercetare, unități școlare cu profil agricol (licee) Consilii locale/primării Alte instituții publice Unități cooperatiste Alte tipuri (fundații, așezăminte religioase, școli, etc Sursa: Recensământul General Agricol 2010, Rezultate provizorii, iunie 2011 În județul Suceava, conform rezultatelor provizorii ale Recensământului General Agricol 2010, 99,43% din totalul exploatațiilor agricole sunt exploatații agricole, fără personalitate juridică. Exploatațiile agricole din județul Suceava reprezintă 20,15% din totalul exploatațiilor agricole din Regiunea Nord-Est, clasând din acest punct de vedere județul Suceava pe primul loc la nivel de regiune. Suprafața totală a exploatațiilor agricole, după statutul juridic al exploatațiilor agricole, în județul Suceava și regiunea Nord-Est, în anul 2010 (hectare) Total TOTAL 24

25 Exploatații agricole, fără personalitate juridică Exploatații agricole cu personalitate juridică Exploatații agricole individuale Persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale Total Regii autonome Societăți/asociații agricole Societăți comerciale cu capital majoritar privat Societăți comerciale cu capital majoritar de stat Institute, stațiuni de cercetare, unități școlare cu profil agricol (licee) Consilii locale/primării Alte instituții publice Unități cooperatiste Alte tipuri (fundații, așezăminte religioase, școli, etc Total TOTAL Regiunea Nord-Est , , , , , ,41 266, , , , , , , ,973 Județul , , , , , , , ,02 264,74 567, , , ,45 Suceava Sursa: Recensământul General Agricol 2010, Rezultate provizorii, iunie 2011 Suprafața exploatațiilor agricole din județul Suceava revine în procent de 64,66% exploatațiilor agricole fără personalitate juridică. Din totalul regiunii Nord-Est, suprafața exploatațiilor agricole din județul Suceava reprezintă 19,64%. Județul Suceava ocupă locul fruntaș în regiune si din punctual de vedere al suprafeței totale a exploatațiilor agricole. Exploatațiile agricole fără personalitate juridică sunt unitățile de producție independentă din punct de vedere economic, alcătuite din una sau mai multe personae, având, în general legături de rudenie, care își desfășoară activitatea împreună, sub o gestiune curentă unică, pentru realizarea unei producții agricole, indifferent de mărimea sau destinația acesteia. Sfera de cuprindere a exploatațiilor agricole fără personalitate juridică cuprinde exploatațiile agricole individuale și persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale, precum și întreprinderile familiale. În categoria exploatațiilor agricole individuale, se integrează și fermele de (semi-)subzistență care reprezintă exploataţii care produc exclusiv pentru consumul propriu, sau a căror producție este destinată, în procent de peste 50%, consumului propriu. În județul Suceava, persoanele care dețin ferme de (semi-)subzistență au demonstrat un interes crescut pentru dezvoltarea exploatațiilor pe care le gestionează, prin demersurile concentrate pe accesarea fondurilor de tip FEADR, disponibile prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, Măsura 141 Sprijinirea fermelor agricole de semi subzistenţă. Situația proiectelor depuse pe această măsură la nivelul județului Suceava, la data de , se prezintă după cum urmează: Măsura PNDR Total proiecte depuse Proiecte neconforme Proiecte în lucru (la AM București) Total proiecte conforme Proiecte conforme Total proiecte selectate Număr % din total proiecte conforme 100% Sursa: Camera Agricolă Județeană Suceava 25

26 Exploatații agricole, suprafața agricolă utilizată și suprafața agricolă utilizată ce revine în medie pe o exploatație agricolă, la nivelul județului Suceava și a regiunii Nord-Est, în anul 2010 Total exploatații agricole (număr) Exploatații agricole care utilizează suprafață agricolă (număr) Suprafața agricolă utilizată (Ha) Suprafața agricolă utilizată ce revine în medie (Ha) pe exploatație agricolă pe exploatație agricolă care utilizează suprafața agricolă Regiunea Nord-Est , ,7 2,45 2,50 Județul Suceava ,02 2,07 2,09 Sursa: Recensământul General Agricol 2010, Rezultate provizorii, iunie 2011 În județul Suceava, 70,53% din suprafața exploatațiilor agricole este utilizată, situându-se astfel sub media regiunii, în cazul căreia, 81,36% din suprafața totală a exploatațiilor agricole este utilizată. 98,86% din exploatațiile agricole din județul Suceava utilizează (parțial sau total) suprafața agricolă ce le revine. Efective de animale, după statul juridic al exploatațiilor agricole în județul Suceava, în anul 2010 Exploatații agricole, fără personalitate Exploatații agricole cu personalitate juridică juridică Exploatații agricole individuale Persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale Total Regii autonome Societăți/asociații agricole Societăți comerciale cu capital majoritar privat Societăți comerciale cu capital majoritar de stat Institute, stațiuni de cercetare, unități școlare cu profil agricol (licee) Consilii locale/primării Alte instituții publice Unități cooperatiste Alte tipuri (fundații, așezăminte religioase, școli, etc Total TOTAL Efective de bovine (capete) Efective de ovine (capete) Efective de caprine (capete) Efective de porcine (capete) Efective de păsări (capete) Efective de cabaline (capete) Familii de albine (număr) Sursa: Recensământul General Agricol 2010, Rezultate provizorii, iunie 2011 În ceea ce privește producția animală, pentru fiecare specie, tot exploatațiile agricole fără personalitate juridică sunt cele care îsi aduc aportul esențial în total. 26

27 II.7.2. Efectivele de animale şi producţia animală Zootehnia este un sector important al agriculturii, locuitorii judeţului având o bogată tradiţie în creşterea animalelor. Situaţia efectivelor de animale pe specii şi categorii de deţinători pentru ultimii 3 ani în judeţul Suceava Specia Total Sector de stat Sursa: Direcţia pentru Agricultură Suceava Judeţul Suceava avea înainte de 1989 o bogată tradiţie în domeniul zootehnic, domeniu foarte bine reprezentat în judeţ. După 1989, s-a înregistrat o scădere importantă a şeptelului la nivelul judeţului, prin desfiinţarea fostelor unităţi de stat. Treptat, această activitate a început să se dezvolte din nou, în zona privată, aşa încât se constată o evoluţie pozitivă în domeniul zootehnic în ultimii ani, conform datelor furnizate de D.A.D.R. Suceava. Situaţia producţiei de origine animală pe ultimii 3 ani în judeţul Suceava Nr. crt Specia UM Total Sector privat Total Secto r de stat Societăţi private Ferme familiale Secto Secto Sector Sector Sector r de r de Total de stat Total privat privat stat stat 27 Sector privat 1 Carne Ton Total e viu Carne Ton Bovine e viu Carne Ton Ovine e viu Carne Ton Caprine e viu Carne Ton Porcine e viu Carne Ton Pasăre e viu Lapte Hl vacă Lapte oaie Hl Lapte capră Hl Lână T Miere T Ouă Mii buc Sursa: Direcţia pentru Agricultură Suceava Sector privat Total Secto r de stat Societăţi private Ferme familiale Societăţi private Sector privat Bovine Ovine Caprine Porcine Cabalin e Păsări Iepuri Familii de albine Ferme familiale

28 Situaţia unităţilor de industrie alimentară pe ultimii 3 ani în judeţul Suceava Nr.crt. Domeniul Domeniul producţiei de lapte şi produse lactate Domeniul producţiei de carne şi produse din carne Mori de grâu Mori de porumb Domeniul producţiei de pâine şi produse de panificaţie Produse de cofetărie şi patiserie Domeniul producţiei de băuturi Ape minerale Alte produse alimentare Activităţi de ambalare şi îmbuteliere produse alimentare Total Sursa: Direcţia pentru Agricultură Suceava Amenajările piscicole Capacitatea de pescuit în județul Suceava în anul 2009 Nr. Denumire amenajare Crescătorii Pepiniere Păstrăvării Exploatații Structura pe specii crt. piscicolă (ha) (ha) (ha) (ha) 1 Iezere Crujana Râuri de munte V. Putnei - - 2,4 - Păstrăv de 2 ani 5 Brodina - - 2,1 - Păstrăv de 1 an 6 Toplițe 3, Reproducători 4 ani TOTAL 3,7-4,5 - Sursa: Agenţia Judeţeană pentru Vânătoare şi Pescuit Sportiv Suceava Conform datelor publicate de Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, în registrul unităților din acvacultură pentru județul Suceava suprafața totală administrată este de 874,6 ha. În ceea ce privește situaţia fermelor cu profil de acvacultură din județul Suceava, în bazinul hidrografic Siret totalitatea acestora sunt organizate ca S.R.L, nu există ferme de stat, iar speciile ce fac obiectul activității de acvacultură sunt: crap, caras și răpitori. Situaţia parcului de maşini, tractoare şi utilaje agricole din ultimii 3 ani în judeţul Suceava Nr crt. Denumire utilaj UM Anul Tractoare buc Combine păioase buc Pluguri buc Maşini împrăştiat amendamente buc Maşini împrăştiat gunoi buc Grape cu discuri buc Combinatoare buc Semănătoare păioase buc Semănătoare prăşitoare buc Maşini de plantat cartofi buc Cultivatoare buc Maşini de erbicidat buc Încărcător hidraulic buc Maşini combatere buc Combine pentru furaje buc Vindrovere buc Motocositori buc Greble mecanice buc Prese de balotat buc Maşini de recoltat cartofi buc Remorci cisternă buc Remorci transport persoane buc Trailere buc

29 Nr crt. Denumire utilaj UM Anul Remorci Tractor buc Remorci auto buc Motocultoare buc Sursa: Direcţia pentru Agricultură Suceava Promovarea conceptului de agricultură ecologică şi de produse tradiţionale În Registrul de atestare al produselor tradiţionale s-au înregistrat şi au primit atestat un număr de 15 procesatori, pentru un număr de 68 produse, după cum urmează: - 14 pentru produse din lapte; - 51 pentru produse din carne; - 3 pentru băuturi (bere). Pentru sprijinirea şi promovarea agriculturii ecologice au fost certificaţi un număr de de operatori pe piaţa produselor ecologice, după cum urmează : - 3 procesatori de lapte; - 2 exportatori de produse lactate; mici producători de lapte; - 57 ferme ecologice (în principal pentru bovine); - 19 apicultori. Suprafaţa totală cultivată în agricultura ecologică, în perioada : Anul Suprafața cultivată (ha) II.7.3. Silvicultura judeţului Sursa: Direcţia pentru Agricultură Suceava Suprafaţa non-agricolă a judeţului Suceava se ridica în 2009 la un total de ha, din care ha reprezentând păduri şi alte terenuri forestiere, ha Terenuri cu ape şi ape cu stuf, ha căi de comunicaţie şi căi ferate, ha terenuri ocupate cu construcţii şi curţi, iar ha reprezentau terenuri degradate şi neproductive. Fondul forestier ocupă 53% din suprafaţa judeţului, reprezentând 6,7% din întregul potenţial silvic al României, județul Suceava ocupând din acest punct de vedere locul I pe ţară. Aceasta face ca silvicultura să reprezinte o ramură economică importantă, ca şi industria de prelucrare a lemnului. Fondul forestier în judeţul Suceava Sursa: Agenția pentru Protecția Mediului Suceava Suprafaţa împădurită reprezintă suma suprafeţelor ocupate cu păduri de raşinoase şi foioase, exprimate în mii de hectare. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic în anul 2009 Judeţ Masă lemnoasă pe picior Masă lemnoasă fasonată Total (mii mc) (mii mc) (mii mc) Suceava 1.724,4 542, ,5 Sursa: Agenția pentru Protecția Mediului Suceava 29

30 Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief Sursa: Agenția pentru Protecția Mediului Suceava Starea de sănătate a pădurilor se urmăreşte prin sistemul de monitoring forestier (instituit prin OMS nr. 96/1990), care înregistrează atât vătămările fiziologice (defolierea şi decolorarea frunzişului din coroana arborilor), cât şi vătămările fizice cauzate de factori biotici (vânat, animale domestice, insecte, ciuperci), abiotici (vânt, zăpadă, geruri, grindină) şi antropici (rezinaj, vătămări de exploatare). Se cunoaşte faptul că în ultimele decenii răşinoasele din nordul Carpaţilor Orientali şi mai ales din zona judeţului Suceava au fost puternic calamitate prin doborâturi de vânt şi zăpadă. Exploatarea şi valorificarea acestor arbori s-a efectuat cu dificultate, deseori termenele stabilite fiind depăşite. În acelaşi timp, în parchete au rămas importante cantităţi de resturi de exploatare, în multe dintre acestea găsindu-se şi sortimente cu dimensiuni mai mari. Astfel de condiţii au favorizat înmulţirea în masă a insectelor de scoarţă, situaţie la care în bună măsură au contribuit şi perioadele de secetă accentuată. În felul acesta s-a ajuns la crearea unor focare periculoase de ipide în arboretele de molid. Suprafeţe din fondul forestier parcurse cu tăieri Principalele tipuri de lucrări de tăiere a arborilor sunt: tăieri de regenerare: tăieri de regenerare în codru (tăieri succesive, tăieri progresive şi tăieri rase) şi în crâng, tăieri de refacere a arboretelor slab productive şi degradate, tăieri de conservare ha; tăieri de produse accidentale ha; operaţiuni de igienă şi curăţire a pădurilor ha; tăieri de îngrijire în păduri tinere (degajări, curăţiri, rărituri) ha; tăieri de transformare a paşunilor împădurite 403 ha. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire Sursa: Agenția pentru Protecția Mediului Suceava În afara acestor suprafeţe s-au mai identificat şi alte terenuri degradate, însumând circa 662 ha, pe raza localităţilor Salcea (cca 312 ha), Preuteşti Hârtop (cca 200 ha) şi Ciprian Porumbescu (cca 150 ha) astfel încât suprafaţa totală a terenurilor degradate identificate până în prezent la nivelul judeţului se ridică la peste ha. În cea mai mare parte terenurile degradate identificate sunt constituite din terenuri neproductive la care se adaugă terenuri cu eroziuni de suprafaţă şi în mai mică măsură, terenuri cu alunecări active, cu aglomerări de pietriş, bolovăniş, grohotiş sau stâncării, respectiv terenuri cu exces de umiditate sau sărăturate. 30

31 Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2009 Sursa: Agenția pentru Protecția Mediului Suceava II.7.4. Tradiţiile şi meşteşugurile Sursa: Agenția pentru Protecția Mediului Suceava În judeţul Suceava se remarcă tradiţia în olărit, meşteşug străvechi, practicat pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri, a cărui vechime este argumentată de descoperirile arheologice din zonă. În prezent este continuat de renumiţii meşteri olari de la Rădăuţi (Florin şi Marcel Colibaba) şi de meşterii olari de la Marginea, care sunt renumiţi prin ceramica neagră şi cea roşie utilitară (familiile Magopat şi Pascaniuc). Vasele de Rădăuţi se disting prin fondul alb cu desene cu maro, verde, galben sau fondul roşu sau verde cu desene geometrice sau florale stilizate, cu alb, verde, maro, cărămiziu. Centrul de ceramică neagră de la Marginea este renumit în întreaga ţară; din mâinile olarilor, lutul prinde viaţă în forme străvechi cu denumiri specifice: ulcioare, străchini, oale de sarmale, oale cu mănuşă, căni de Moşi, dar şi forme mai noi: vaze de diferite mărimi, platouri, aplice etc. Decorul acestora este realizat prin impresiune pe vasul ud şi prin lustruire cu cremene pe vasul uscat, decorul fiind subordonat formei vasului. De asemenea, un meșteșug păstrat încă la nivelul județului Suceava, este meșteșugul încondeierii ouălor. În comuna Ciocănești se desfășoară Festivalul Național al Ouălor Încondeiate, aflat la a opta ediție în anul Fondul etnografic şi folcloric al judeţului Suceava pune în evidenţă talentul şi sensibilitatea pentru frumos a locuitorilor acestei zone. Bogăţia elementelor etnografice este evidentă în Ţara Dornelor unde se mai păstrează şi astăzi vechile ocupaţii şi obiceiuri, precum şi un port popular autentic, lucrat cu o neîntrecută măiestrie artistică, exprimată în alcătuirea modelelor şi îmbinarea culorilor. Câteva dintre aşezările cele mai vestite din acest punct de vedere sunt: Marginea (la 10 km de Rădăuţi) renumit centru de ceramică neagră, lustruită cu piatră, tehnică preluată de la geto-daci şi care dovedeşte continuitatea populaţiei autohtone în regiune, Dorna, cu arhitectura specific bucovineană cu frumoase decoraţii exterioare, având motive florale sau geometrice, Ciocăneşti (la 22 km de la Vatra Dornei), renumit prin covoarele care se fac aici, Cacica, un important centru ceramic, Vama (confecţionarea cojoacelor, pieptarelor), Fundu Moldovei (centru de construcţie a instrumentelor populare şi de prelucrare artistică a lemnului), Cârlibaba (port popular şi ţesături de interior), Arbore (scoarţe şi ştergare). II.8. Turismul Turismul este considerat un domeniu foarte important în dezvoltarea durabilă a fiecărei regiuni, investiţiile din acest domeniu constituind o prioritate a comunităţii, fiind prognozată astfel o creştere a presiunii exercitate de turism pentru următorii ani şi existând o potenţială reflectare în evoluţia calităţii factorilor de mediu. Judeţul Suceava se constituie într-o străveche şi densă vatră de civilizaţie şi cultură românească. Meleagurile sucevene s-au înscris pregnant în istoria românilor prin rolul decisiv pe care l-au avut înaintaşii de aici la începuturile evului mediu în înfiinţarea şi afirmarea primelor târguri şi formaţiuni politice prestatale, în organizarea şi finalizarea luptei împotriva stăpânirii tătarilor şi ungurilor, dar mai ales în închegarea, dezvoltarea şi consolidarea statului feudal românesc de la răsărit de Carpaţi. Aici s-au ridicat primele trei capitale ale Moldovei: Baia, Siret şi Suceava, cetăţile Şcheia şi Cetatea de Scaun a Sucevei, o durabilă şi impresionant de bogată salbă de ctitorii şi necropole voievodale şi boiereşti: Putna, Voroneţ, 31

32 Moldoviţa, Suceviţa, Humor, Dragomirna, Arbore, monumente şi centre de artă şi cultură cu inestimabile valori ale patrimoniului naţional şi universal, comparabile cu creaţiile renascentiste italiene sau din Europa Occidentală. Existenţa unor forme de relief accesibile şi armonios îmbinate pe întreg teritoriul, clima favorabilă practicării turismului în tot cursul anului, potenţialul hidrografic, faunistic şi floristic bogat, patrimoniul cultural-istoric şi arhitectural apreciat pe plan naţional şi internaţional, precum şi binecunoscuta ospitalitate bucovineană, tradiţiile şi obiceiurile populare, specificul gastronomiei fac din judeţul Suceava o adevărată destinaţie turistică. Pentru Harta turistică a județului Suceava, vă rugăm să consultați Anexa A2. Tipurile de turism care se practică la nivelul judeţului sunt: a)turismul Montan Practicarea turismului montan în judeţul Suceava este favorizată de potenţialul oferit de versantul estic al Carpaţilor Orientali. Astfel, relieful munţilor Călimani cu complexul vulcanic aferent, stâncile cu aspect ruiniform 12 Apostoli, relieful carstic şi rezidual al masivului Rarău, pădurea seculară de la Giumalău, gruparea cea mai întinsă de munţi cristalini Munţii Bistriţei Aurii şi Munţii Bistriţei Mijlocii precum şi Masivul Suhard şi Obcinele Bucovinei oferă condiţii pentru practicarea de drumeţii montane, escaladă, alpinism, echitaţie, vânătoare, pescuit, mountain bike, via ferrata, river rafting, zbor cu parapanta, sporturi de iarnă. Drumeţiile Expunerea geografică a munţilor Bucovinei permite realizarea unor trasee turistice de o zi sau (în funcţie de opţiunea turiştilor) de mai multe zile, care pot fi efectuate în circuit sau cu revenire în acelaşi loc din care s-a plecat. Drumeţiile, în marea lor majoritate de dificultate medie sau redusă, sunt legate de staţiunile Vatra Dornei şi Câmpulung Moldovenesc şi sunt favorizate de înălţimile moderate ale Munţilor Călimani, Rarău, Giumalău, Suhard şi Bistriţei. Există trasee turistice omologate, marea lor majoritate fiind marcate şi întreţinute de către Serviciul de Promovare şi Dezvoltare a Turismului şi Salvamont din cadrul Primăriei Municipiului Vatra Dornei. În masivul Rarău- Giumalău există 24 de trasee turistice amenajate şi omologate, acestea conducând până la Hotelul Alpin «Rarău», Cabana Pastorală (masivul Rarău) sau la Refugiul Alpin de pe Giumalău. Reţeaua de trasee montane pe care turiştii o au la dispoziţie în Bazinul Dornelor este de aproximativ 280 km. Turismul ecvestru Județul Suceava oferă posibilitatea practicării turismului ecvestru în toate formele lui: echitaţie, plimbări cu calul de tipul "randonnée ecvestru" sau "randonnée sauvage". Activitate de marcă în cadrul Parcului Naţional Călimani, turismul călare a înregistrat până acum o foarte bună evoluţie, ca urmare a solicitărilor şi prizei de care s-a bucurat acesta în rândul clienţilor participanţi. Au fost create o serie de trasee şi pachete turistice adecvate turismului ecvestru şi s-au procurat echipamente şi cai pe toate gusturile. Traseele au grade de dificultate diferite: uşoare (cu durate cuprinse între două şi până la patru ore) şi mai complexe (de una şi până la cinci zile). Escaladă, alpinism Reprezintă o atracţie deosebită pentru sportivii amatori şi alpiniştii profesionişti. Escalada începe în luna mai şi se termină în luna octombrie. Sezonul de escaladă pe gheaţă începe în decembrie şi se termină în martie. Alpinismul se practică atât vara, cât şi iarna, mai ales în Călimani, Rarău - Giumalău, Suhard. Schi Judeţul Suceava oferă condiţii optime pentru practicarea acestui sport de iarnă. Zone precum: Vatra Dornei, Crucea, Broşteni, Şaru Dornei, Gura Haitii, Dorna Cândrenilor, Ciocăneşti, Mălini, Cârlibaba, Pojorâta, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului şi Suceviţa sunt zone cu potenţial pentru dezvoltarea domeniului schiabil şi practicarea altor sporturi de iarnă. În prezent, Vatra Dornei concentrează cea mai mare densitate de turişti practicanţi ai sporturilor de iarnă. Staţiunea pune la dispoziţie turiştilor 2 pârtii de schi omologate, în lungime de 800 şi m, deservite de un telescaun, un teleschi şi un babyschi, dar şi 2 pârtii de schi fond. Schiul fond este practicabil pe drumul ce leagă satul Gura Haitii de Fosta Incintă Minieră, dar numai în anumite condiţii, în funcţie de grosimea stratului de zăpadă, dacă drumul a fost sau nu deszăpezit. Pârtii de schi: 2 pârtii în Vatra Dornei (pârtiile Parc şi Dealu Negru), 2 pârtii în Câmpulung Moldovenesc (Runc şi Rarău), 1 pârtie la Gura Humorului, 3 pârtii în mediu rural (Suceviţa, Mălini şi Cârlibaba). 32

33 Zborul cu parapanta Vatra Dornei este locul cel mai indicat pentru zborul cu parapanta, datorită condiţiilor deosebite oferite de Munţii Suhardului, în special în Vârful Ouşorul, care este considerat unul dintre cei mai prielnici pentru practicarea spoturilor aeronautice, în special a parapantei şi deltaplanului. Aici se întâlnesc cei mai puternici curenţi de aer din România, se poate zbura ore întregi deasupra Depresiunii Dornei, folosindu-se curenţii. Se poate practica pe tot parcursul anului şi la Prisaca Dornei, Pojorâta, Udeşti, Părhăuţi. b) Turismul Balnear Definit ca fiind acea parte a turismului în care motivaţia destinaţiei este păstrarea sau redobândirea sănătăţii, turismul balnear este folosit de o largă categorie de turişti, în mod regulat. Judeţul Suceava dispune de un potenţial natural ridicat pentru tratamentul balnear al diferitelor boli, dat fiind fondul de resurse disponibile. Apele minerale carbogazoase, hipotone, atermale, bicarbonatate sodice, calcice şi feruginoase din Vatra Dornei cât şi cele din Bazinul Dornelor, mofetele naturale de sondă cu mare puritate şi concentraţie de dioxid de carbon, nămolul de turbă din Tinovul Mare, Poiana Stampei, caracterizat ca turbă oligotrofă slab mineralizată, bine descompusă, cu conţinut mare de coloizi organici şi acizi humici, apele minerale sulfuroase din zona Iacobeni, constituie materia primă pentru o serie de proceduri care se efectuează în bazele de tratament. De asemenea, la nivelul localității Solca se înregistrează potenţial de revigorare a turismului balnear. Climatul, posibilităţile curative ale apei, aerului, pădurilor, existenţa unor condiţii bune de cazare au făcut din Solca, încă de la mijlocul sec. al XIX-lea una din staţiunile balneoclimaterice şi de tratament dintre cele mai renumite din județul Suceava. O altă localitate cu potențial de dezvoltare a turismului balnear este Cacica. La nivelul judeţului Suceava, se remarcă în mod deosebit staţiunea balneoclimaterică de interes naţional Vatra Dornei, inclusă în circuitul internaţional şi recomandată în tratamentul unor afecţiuni ale aparatului cardio-vascular, afecţiuni ale aparatului locomotor, boli ale aparatului respirator, boli ginecologice, boli ale sistemului nervos, etc. c) Turismul Cultural Judeţul Suceava deţine un patrimoniu cultural-istoric şi etnofolcloric de mare valoare şi atractivitate turistică: obiective cu caracter istoric-militar (Cetatea Şcheia, Cetatea de Scaun a Sucevei şi Cetatea Zamca), construcţii civile (Curtea Domnească şi Hanul Domnesc din Suceava), precum şi peste 25 de unităţi muzeale, printre care: Muzeul de Istorie din Suceava, cu Sala tronului, o realizare de excepţie, unicat în România, Muzeul Obiceiurilor Populare din Gura Humorului, Muzeul Arta lemnului din Câmpulung Moldovenesc, Muzeul de Ştiinţe Naturale din Vatra Dornei, Muzeul Tehnici populare bucovinene din Rădăuţi, Muzeul de Artă Ion Irimescu, Galeria Oamenilor de Seamă, Muzeul Apelor şi Pădurilor din Fălticeni, Casa muzeu de la Solca etc. Zonele rurale sunt păstrătoare ale datinilor, tradiţiilor, meşteşugurilor şi obiceiurilor străvechi, unde talentul şi atracţia către frumos se materializează în adevărate opere de artă ceramică, covoare ţesute manual, cojocărit, ţesături, instrumente populare, măşti etc. Județul Suceava este renumit pentru muzeele sale etnografice, bine conturate şi realizate tematic (Suceava, Rădăuţi, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Solca, Vatra Dornei, Vama, Marginea), precum şi pentru importantele centre de creaţie sau ateliere individuale ale meşterilor populari vestiţi pentru meşteşugurile lor (Vatra Moldoviţei, Ciocăneşti, Brodina, Poiana Stampei încondeiere ouă, Marginea, Rădăuţi ceramică, Mănăstirea Humorului, Rădăuţi, Arbore ţesături, Suceava, Rădăuţi, Vatra Dornei, Molid, Fundu Moldovei icoane, Marginea, Gura Humorului împletituri, Bilca, Vama, Fundu Moldovei pielărie, cojocărie, Solca ateliere pentru formarea deprinderilor de viaţă (tâmplărie-sculptură), ce funcţionează pe lângă Centrul de Plasament Mihail şi Gavril Solca, coordonate de Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava şi Şcoala de Artă Populară Solca meşteşugul prelucrării lemnului, coordonată de Şcoala de Artă Populară Suceava, maistru creator, Gheorghe Bîrgăuan). Manifestările artistice şi sărbătorile populare tradiţionale din tot cursul anului aduc în atenţia publicului larg spiritul viu, autentic al meleagurilor bucovinene, prin portul popular, cântece şi dansuri, obiceiuri străvechi festivaluri de artă plastică, de folclor, de datini şi obiceiuri. d) Turismul Religios Formă de turism cultural, care există de secole şi care mai păstrează încă unele trăsături în privinţa pelerinajului propriu-zis, turismul religios este astăzi un fenomen complex care se află în continuă transformare şi diversificare, păstrându-şi însă elementul de bază care l-a consacrat: religia. Numărul impresionant al bisericilor din județul Suceava, cu interesantele fresce interioare şi exterioare, a fost păstrat încă din timpurile medievale. Datorită unicităţii şi valorii lor artistice, acestea au fost adăugate la Lista cu 33

34 Moşteniri Culturale Internaţionale a UNESCO, în Într-adevăr, nu există alt loc pe pământ în care se afla un astfel de grup de biserici, cu o aşa de înaltă calitate a frescelor exterioare. La nivelul judeţului Suceava, existenţa a numeroase biserici şi mănăstiri precum: Suceviţa, Moldoviţa, Voroneţ, Humor, Putna, Dragomirna, Probota, Arbore, Pătrăuţi, Biserica Sf. Gheorghe a Mănăstirii Sf. Ioan cel Nou din Suceava (unele dintre ele fiind incluse pe lista patrimoniului UNESCO) determină manifestarea turismului religios sub două forme: vizite la lăcaşurile sfinte şi pelerinaje religioase cu ocazia unor sărbători de cult, a hramurilor mănăstirilor şi bisericilor. Numărul turiştilor străini în turismul cultural religios a înregistrat o creştere în ultimii ani. e) Ecoturismul Ecoturismul este definit ca fiind acea formă de turism în care principala motivaţie a turistului este observarea şi aprecierea naturii şi a tradiţiilor locale legate de natură. Acţiunile turistice trebuie să conducă la conservarea şi protejarea naturii şi să aibă un impact negativ minim asupra mediului natural şi socio-cultural. La nivelul judeţului Suceava, practicarea ecoturismului este abia în faza de început. Munţii Călimani se află printre cei mai puţin populaţi munţi din România, dar şi printre cei mai ameninţaţi de intervenţia omului, datorită fostei exploatări de sulf de sub Neagoiul Românesc. În prezent, se pune problema refacerii ecosistemelor forestiere pe teritoriul distrus în urma exploatării sulfului. Unicitatea Parcului Naţional Călimani, a Parcului Natural Bogdăneasa şi a celui dendrologic de la Rădăuţi, precum şi frumuseţea rezervaţiilor naturale (Fâneţele seculare de la Calafindeşti Siret, Rezervaţia Cheia Lucavei Câmpulung Moldovenesc, Rezervaţia 12 Apostoli Dorna, Rezervaţia Tinovul Mare Dorna etc.) constituie potenţial pentru practicarea ecoturismului la nivel local. Pe plan naţional se constată preocupări - materializate inclusiv prin programe de finanţări specifice în sensul stimulării dezvoltării şi promovării acestei forme de turism. f) Turismul Rural şi Agroturismul Turismul rural ca şi agroturismul au posibilităţi mari de dezvoltare, deoarece zonele rurale ale judeţului dispun, pe lângă un cadru natural pitoresc, nepoluat şi cu multiple variante de recreere, şi de un valoros potenţial cultural şi istoric. Din ce în ce mai mulţi turişti autohtoni şi străini vin să se cazeze în mediul rural, atraşi de posibilitatea descoperirii mediului, de schimbarea modului de viaţă, precum şi de activităţile sportive din natură. Numărul pensiunilor rurale din judeţul Suceava a crescut în mod considerabil, mai ales în ultimii ani. Zonele deluroase şi montane îndeplinesc toate condiţiile necesare în sensul dezvoltării acestei forme de turism. O serie de localităţi precum: Suceviţa, Vama, Moldoviţa, Putna, Ciocăneşti, Mănăstirea Humorului, Sadova, Lucina, Cacica, Neagra Şarului, Poiana Şarului, Poiana Negri, Dorna Candreni, Cîrlibaba, Poiana Stampei, Şaru Dornei, Dorna Arini, Brodina, Rîşca, Marginea, Argel sunt consacrate în practicarea acestui tip de turism, acestea devenind treptat destinaţii turistice în sine. Există o serie de factori favorizanţi care dau o notă de optimism dezvoltării acestei forme de turism, precum: densitatea sporită a populaţiei şi a caselor în zonele deluroase şi montane din judeţ, frumuseţea deosebită a acestor zone, calitatea aerului, existenţa unei faune şi a unei flore bogate, monumentele istorice cu valoare naţională şi internaţională, precum şi calitatea deosebită a produselor ecologice obţinute în aceste zone. g) Turismul de afaceri Turismul de afaceri este considerat principala sursă de venituri pentru industria hotelieră autohtonă. În ultimii ani, la nivel naţional, s-a înregistrat o creştere a numărului sosirilor în interes de afaceri. Destinaţiile preferate de cei care vin pentru afaceri sunt oraşele mari, astfel încât beneficiile cele mai mari de pe urma acestui tip de turism au fost înregistrate de către acestea şi într-o mai mică măsură de către oraşele mai mici. La nivel local, unităţile hoteliere sunt dotate cu facilităţi pentru organizarea de conferinţe, simpozioane şi traininguri. Pe lângă organizarea congresului sau a conferinţei, beneficiarii au parte de un întreg pachet de servicii: cazare, transferuri de la aeroport la hotel, bilete de avion, servicii de secretariat, servicii de traducere simultană, vizite pentru participanţi, programe de divertisment şi mese festive. O oportunitate pentru dezvoltarea turismului de afaceri din judeţul Suceava o constituie existența «Centrului Economic Bucovina». Centrul Economic şi de Afaceri Bucovina este situat lângă Aeroportul Internaţional «Ştefan cel Mare» şi cuprinde spaţii expoziţionale, un parc tehnologic, un incubator de afaceri, mai multe săli de conferinţe şi un restaurant. Dacă în anii trecuţi turismul de afaceri se baza exclusiv pe industria hotelieră, în ultima vreme şi turismul rural a început să ofere soluţii pentru turismul de afaceri. În accepţiunea celor implicaţi, turismul rural este o alternativă 34

35 mai interesantă, în special pentru programele de teambuilding, pentru grupuri ce nu depăşesc 30 de persoane, deoarece oferă o plajă mult mai largă de distracţii, cum ar fi focul de tabără, grătarul în aer liber, aroma mâncărurilor "ca la mama acasă", practicarea diverselor sporturi, excursii şi drumeţii. Este considerată benefică implicarea în turismul de afaceri deoarece este un segment care aduce turişti nu numai în weekend sau în concediu şi care oferă astfel o continuitate turismului rural. Totodată, este ideal pentru seminarii sau teambuilding, pentru că oferă grupului acea intimitate pe care un hotel nu o poate oferi. Manifestări organizate în judeţ - Târgul de Sânziene se desfăşoară în municipiul Suceava în perioada iunie, în cadrul manifestărilor prilejuite de Zilele Sucevei; - Festivalul Naţional al Păstrăvului, organizat la Ciocăneşti; - Festivalul de Artă Medievală, organizat în luna august la Cetatea de Scaun Suceava; - Crăciun în Bucovina, organizat anual în luna decembrie în municipiul Suceava; - Paşte în Bucovina (Târgul Meşterilor Populari, Drumul Ouălor Încondeiate, Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate, aducerea Luminii Sfinte de la Ierusalim etc); - Pelerin în Bucovina, organizat anual, la data de 15 august la Cacica și Putna, la care, pe lângă pelerini catolici din România, sunt prezenţi și pelerini din Polonia, Germania, Franţa, Ungaria, Austria, Italia; - Serbările Zăpezii, organizate în luna februarie în apropierea Pârtiei Parc din municipiul Vatra Dornei, atrag anual mii de turişti din ţară şi străinătate etc. Potenţialul turistic al judeţului Suceava Judeţul Suceava se recomandă, ca o zonă turistică deosebit de importantă a ţării. Pe lângă marea atractivitate a peisajului montan, potenţialul turistic al judeţului se caracterizează prin varietatea, densitatea şi valoarea monumentelor de cult şi arhitectură, cât şi prin rezervaţii naturale şi zone etnografice, multe dintre ele unicat pe plan mondial. Potenţialul turistic al judeţului Suceava, alcătuit atât din frumuseţile naturale specifice acestei zone, cu peisaje pitoreşti, cât şi din salba de mănăstiri din mirifica zonă a Bucovinei, renumite pe plan internaţional, la care se alătură bogatul patrimoniu de valori culturale (muzee, case şi fonduri memorial-documentare), reprezintă premisa dezvoltării activităților economice în sectorul turistic și sectoare conexe acestuia în judeţul Suceava. Mai mult, acest tărâm de legendă păstrează comorile vestitelor mănăstiri. Frescele de pe pereţii exteriori, păstrând nealterate minunatele culori, sunt simbolul sufletului românesc. Obiectivele de interes regional şi naţional Judeţul are 22 de rezervaţii naturale, cuprinzând şi o parte din Parcul Naţional Călimani, respectiv din Parcul Rodna, precum şi specii variate de floră, endemice şi rare, ca şi de faună (vezi capitolul 1 Cadrul general ). Atracţii turistice importante din județul Suceava sunt: în mun. Suceava: Muzeul de Istorie, Muzeul de Ştiinţele Naturii, Cetatea de Scaun a Sucevei, Mănăstirea Zamca, Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, etc.; în oraşul Gura Humorului: Mănăstirea Voroneţ, Mănăstirea Humor; în comuna Suceviţa: Mănăstirea Suceviţa; în comuna Moldoviţa: Mănăstirea Moldoviţa; în comuna Putna: Mănăstirea Putna, Chilia lui Daniil Sihastru; în comuna Mitocul Dragomirnei: Mănăstirea Dragomirna; în comuna Râşca: Mănăstirea Slătioara; în municipiul Câmpulung Moldovenesc Muzeul Arta Lemnului, Pietrele Doamnei (Munţii Rarău); în municipiul Rădăuţi - Muzeul Etnografic Tehnici Populare Bucovinene; în comuna Marginea Centrul de Ceramică Neagră de la Marginea; în comuna Ciprian Porumbescu: Casa Memorială Ciprian Porumbescu; în comuna Cacica Salina Cacica; în oraşul Vatra Dornei Depresiunea Dornelor, s.a. Capacitatea de cazare turistică Capacitate de cazare Anul Existentă În funcţiune (locuri) (mii locuri-zile) 35 Sosiri (mii) Înnoptări (mii) Indicii de utilizare netă a capacităţii în funcţiune (%) ,4 153,5 480,3 36, ,1 151,4 461,1 32,4

36 ,5 162,4 406,7 29, ,8 162,5 423,2 25, ,8 187,4 432,4 24, ,6 192,1 435,2 22, ,7 211,0 500,3 24, ,4 226,3 535,1 25, ,8 229,1 530,1 25, ,4 209,7 479,4 22, ,6 194,3 460,6 20,3 Sursa: Direcția Județeană de Statistică Suceava Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în perioada Structură de primire turistică număr 2010 număr 2009 număr 2008 Total Hoteluri şi moteluri Hanuri turistice Cabane turistice Campinguri şi unităţi tip căsuţă Vile turistice Tabere de elevi şi preşcolari Pensiuni turistice Pensiuni turistice urbane Sate de vacanţă Pensiuni agroturistice Pensiuni turistice rurale Hoteluri pentru tineret Hosteluri Popasuri turistice Spaţii de cazare pe nave Bungalouri Sursa: Direcția Județeană de Statistică Suceava CAPITOLUL III. POPULAŢIA ŞI REŢEAUA DE LOCALITĂŢI III.1. Evoluţiile demografice Populaţia Judeţului Suceava reprezintă aproximativ 19% din populaţia Regiunii Nord-Est, situându-se pe locul trei în ordine descrescătoare. La 1 ianuarie 2009, populaţia stabilă a judeţului Suceava era de locuitori, din care persoane în mediul urban şi persoane în cel rural. Densitatea populaţiei judeţului este de 82,6 loc/km 2. Analiza populaţiei pe zone ocupaţionale evidenţiază că cea mai mare pondere o deţine zona 1 Suceava 36,0%, urmată de zona 7 Rădăuţi 21,8%, zona 2 Fălticeni 17,8%, zona 5 Câmpulung Moldovenesc 7,9%, zona 4 Vatra Dornei 6,8%, zona 6 Gura Humorului şi zona 3 Siret 3,0%. Structura populaţiei pe sexe şi medii de rezidenţă, perioada JUDEŢUL SUCEAVA MASCULIN FEMININ URBAN MASCULIN FEMININ RURAL MASCULIN FEMININ Sursa: Direcția Județeană de Statistică Suceava 36

37 Structura populaţiei pe grupe de vârstă Populaia judeului Suceava pe grupe de vârstă Nr locuitori Total 0-14 ani ani 60 ani si peste Anul Sursa: Direcția Județeană de Statistică Suceava Graficul de mai sus relevă faptul că populaţia judeţului înegistrează o creştere uşoară şi constantă în ultimii ani, bazată în special pe faptul că evoluţia grupei de vârstă tânără (0-14 ani) este superioară grupei de vârstă 60 de ani şi peste, în condiţiile în care populaţia cu vârste cuprinse între 15 şi 59 de ani înregistrează de asemenea un trend uşor ascendent. Populația după etnie și mediu de rezidență la nivelul județului Suceava, conform Recensământului Populației și Locuințelor din 2002: Mediul de rezidență Total Români Maghiari Rromi Ucraineni Germani Ruşi, lipoveni Polonezi TOTAL Urban Rural Sursa: Direcția Județeană de Statistică Suceava Populația după religie și mediu de rezidență la nivelul județului Suceava, conform Recensământului Populației și Locuințelor din 2002: Mediul de rezidență Total Ortodoxă Greco - catolică Creştină de rit vechi Baptistă Romanocatolică Penticostală Adventistă de ziua a şaptea Creștină după evanghelie Altă etnie Altă religie TOTAL Urban Rural Sursa: Direcția Județeană de Statistică Suceava Mişcarea populaţiei Miscarea naturală a populaiei în judeul Suceava, date absolute Sporul natural în judeul Suceava, pe medii de rezidenă, rată la 1000 locuitori Total Urban Rural Total Urban Rural Total Urban Rural Născuţi-vii Decese Total Urban Rural Total Urban Rural Total Urban Rural Sursa: Direcția Județeană de Statistică Suceava 37

38 După ce a crescut de la 1,2 (valoarea înregistrată în 2007) la 1,7 în 2008, sporul natural a scăzut în anul 2009 la 1. Scăderea se datorează îndeosebi ratei mici înregistrate în mediul rural, dar şi scăderii de 0,7 puncte la mie din 2008 în 2009 în mediul urban. Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Total Plecaţi Sosiţi Sold migratoriu total Urban Plecaţi Sosiţ Sold migratoriu urban Rural Plecaţi Sosiţi Sold migratoriu rural Micarea migratorie internă a populaiei judeului Suceava, pe medii de rezidenă 600 Anul 2009 Anul 2008 Anul Sold migratoriu total Sold migratoriu urban Sold migratoriu rural Sursa: Direcția Județeană de Statistică Suceava Soldul migratoriu rural este pozitiv pe toată perioada de analiză, în vreme ce soldul migratoriu urban este negativ în toţi anii analizaţi. Cifrele susţin aşadar tendinţele de migrare a populaţiei urbane către mediul rural din ultima perioadă. Cu toate acestea însă, sosirile din mediul rural nu pot contrabalansa plecările din mediul urban, ceea ce face ca soldul migratoriu total să fie negativ, în toţi anii analizaţi, observându-se însă tendinţa de creştere a soldului. Durata medie a vieii, pe sexe, în judeul Suceava Ambele sexe Masculin Feminin Sursa: Direcția Județeană de Statistică Suceava În ciuda condiţiilor economice nefavorabile înregistrate pe plan local şi naţional, cu efecte directe asupra calităţii vieţii, în perioada , durata medie de viaţă este în creştere. Durata de viaţă a populaţiei feminine este considerabil mai ridicată decât cea a populaţiei masculine, acesta fiind trendul înregistrat şi la nivel regional şi naţional. În vreme ce, în perioada speranţa de viaţă pentru femei era de 77,71 ani, indicatorul înregistra valoarea de 70,93 ani în cazul bărbaţilor, ceea ce face ca speranţa medie de viaţă a populaţiei să fie de 74,26 ani. III.2. Piaţa forţei de muncă şi câştigurile salariale În 2009, Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava avea în evidenţă un total de angajatori activi din care: angajatori au peste 49 angajaţi, au între 10 şi 49 angajaţi, au între 4 şi 9 angajaţi. 38

39 au între 1 şi 3 angajaţi. Procentual, 86% sunt microîntreprinderi din care 59% au maxim 3 salariaţi, iar numai 1,8% sunt întreprinderi relativ mari, cu peste 49 salariaţi. Populaţia ocupată civilă, pe activităţi ale economiei naţionale (la sfârşitul anului) conform CAEN Rev. 1 și 2 Total, din care: Anul Agricultură, vânătoare şi silvicultură , 4 157, , 5 154, , 7 132, , , , 4 115, , 2 109, , 6 107, 9 mii persoane , 234, , 106, 5 3 Industrie 42, ,9 46,8 44,6 40,9 40,1 39,3 38,3 36,0 - Industrie extractivă 3 2,8 2,6 2,5 2,3 2,2 1,7 1,7 1,7 1,3 - Industrie prelucrătoare 35,4 36, ,4 39,4 35,7 35,2 34,8 33,9 30,5 - Energie electrică şi termică, gaze şi apă 3,8 3,6 3,3 2,9 2,9 3 3,2 2,8 2,7 2,6 Construcţii 8,1 6 5,9 7,2 7,8 6,4 8,1 11,2 11,6 9,7 Comerţ 18,1 21,6 21,8 21, ,2 27,1 28,5 27,2 27,4 Hoteluri şi restaurante 1,5 1,8 2 1,8 3,5 4,5 4,2 4,5 4,8 3,6 Transport, depozitare şi comunicaţii 10,3 9 9,3 8,6 9,7 8,5 9,3 10,1 10,5 9,8 Intermedieri financiare 1,5 1,5 1,4 1,4 1,4 1,6 1,5 1,7 1,7 1,5 Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 4,7 4,3 5,4 6,7 5,9 5,2 5,9 6,0 6,4 0,9 Administraţie publică şi apărare 3,3 3,5 3,6 3,8 4 4,4 4,5 5,3 5,7 5,7 Învăţământ 13 12,8 12,7 12,8 13,2 13, ,3 13,8 12,5 Sănătate şi asistenţă socială 8,8 8,8 9,1 8,9 8,4 9,4 9,5 9,5 10,0 10,3 Celelalte activităţi ale economiei naţionale 4,1 5 4,1 5,3 6,7 5,9 6 6,2 5,2 6,2 Sursa: Direcția Județeană de Statistică Suceava Cea mai mare parte a populaţiei ocupate civile îşi desfăşoară activitatea în agricultură, vânătoare şi silvicultură (106,3 mii), o parte însemnată este angajată în industria prelucrătoare (30,5 mii), iar 27,4 mii de persoane sunt ocupate în comerţ. Numărul mediu al salariailor în judeul Suceava (mii persoane) Total salariaţi Sursa: Direcția Județeană de Statistică Suceava După ce în perioada numărul mediu al angajaţilor a scăzut constant de la 107 mii la 96,8 mii, indicatorul a crescut nesemnificativ în 2005 la valoarea de 96.9 mii, scăzând apoi drastic la 96,4 mii (în anul 2006). Începând cu anul 2007, numărul mediu al salariaţilor judeţului a început să crească, pe fondul creşterii economice a judeţului. 39

40 Numărul mediu al salariaţilor, pe activităţi ale economiei naţionale conform CAEN REV 2 Județul Suceava TOTAL, din care: Agricultură, silvicultură şi pescuit Industrie - total Industria extractivă - total Industria prelucrătoare - total Producerea, furnizarea energiei electrice, termice,gaze, apa caldă, aer condiţionat Distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activitatea de decontaminare Construcţii Comerţ cu ridicata şi amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor Transport şi depozitare Hoteluri şi restaurante Informaţii şi telecomunicaţii Intermedieri financiare şi asigurări Tranzacţii imobiliare Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice Activităţi de servicii administrative şi servicii de suport Administraţie publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul public Învăţământ Sănătate şi asistenţă socială Activităţi de spectacole, culturale şi recreative Alte activităţi de servicii Sursa: Anuarul Statistic al Județului Suceava, 2010 Față de anul 2007, numărul mediu al salariaților a crescut de la la în anul 2008, pentru ca mai apoi să scadă la în anul Câștigul salarial nominal mediu net lunar pe activități la nivelul județului Suceava, conform CAEN REV TOTAL, din care: Agricultură, silvicultură și pescuit Industrie total Industria extractivă - total Industria prelucrătoare - total Producerea, furnizarea energiei electrice, termice, gaze, apă caldă, aer condiționat Distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activitatea de decontaminare Construcții Comerț cu ridicata și amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor Transport și depozitare Hoteluri și restaurante Informații și telecomunicații Intermedieri financiare și asigurări Tranzacţii imobiliare Activități profesionale, științifice și tehnice Activități de servicii administrative și servicii de suport Administrație publică și apărare, asigurări sociale din sistemul public Învățământ Sănătate și asistență socială Activități de spectacole, culturale și recreative Alte activități de servicii Sursa: Anuarul Statistic al Județului Suceava, 2010 Cele mai mari câștiguri salariale medii nete lunare se înregistrează în Intermedieri financiare și asigurări și în Producerea, furnizarea energiei electrice, termice, gaze, apă caldă, aer condiționat. Activitățile economice care se bucură de un număr mare de salariați, cum ar fi Industria prelucrătoare și Comerțul cu ridicata și 40

41 amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, înregistrează câștiguri salariale medii nete foarte mici de 922 lei pe luna, respectiv 716 lei/luna. Şomerii înregistraţi la Agenţia pentru ocuparea forţei de muncă (număr persoane) Anul Şomerii înregistraţi (nr. persoane) din care femei(nr. persoane) Rata omajului în judeul Suceava Rata somajului total (%) Rata somajului femei (%) Sursa: Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Suceava Numărul şomerilor înregistraţi a crescut în perioada de la la , pentru ca în perioada să scadă considerabil la valoarea de 9457 (în 2007). Cu toate acestea începând cu anul 2008 numărul şomerilor a început din nou să crească, în contextul crizei economice. Această tendinţă este susţinută şi de evoluţia ratei şomajului. Dacă până în 2000 rata şomajului feminin era superioară, din 2003 aceasta este inferioară ratei şomajului masculin, înregistrată la nivelul judeţului. Aşa cum am arătat însă în secţiunile anterioare, după anul 2008, rata şomajului a crescut foarte mult, atingând valoarea de 7,9% în 2009 şi 7,4% în Şomeri, pe grupe de vârstă şi sex, anul TOTAL Sub 25 ani ani ani ani ani peste 55 ani 1. Total, din care: - femei Sursa: Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Suceava Cel mai mare număr de şomeri se înregistrează în cadrul grupei de vârstă de ani (3.062, din care femei), sub 25 de ani (2.067, din care 997 femei) şi de ani (2.056, din care 916 femei). Graficul relevă de asemenea faptul că numărul şomerilor de sex masculin este mai mare decât numărul şomerilor în rândul femeilor, pentru toate grupele de vârstă, cu excepţia grupei de vârstă de ani (când numărul femeilor şomer reprezintă 51,27% din numărul total al şomerilor). Deşi este caracterizat printr-un grad ridicat de urbanizare (67,6% din populaţia stabilă), iar populaţia activă ocupată în industrie şi servicii are o pondere mare (conform datelor Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava), rata şomajului la sfârşitul anului 2009 a fost de 5,58 %, iar la sfârşitul primului semestru 2010, de 7,71 %. Numărul şomerilor este în creştere: la finalul anului iar la faţă de 2007 când numărul de şomeri era şi rata de şomaj de 3,77 %. La , rata şomajului în judeţul Suceava era 7,96%. 41

42 Distribuţia şomerilor pe zone ale judeţului Suceava se prezintă astfel : cel mai mare număr de şomeri se află în zona Suceava (5.460), Fălticeni (4.823), Rădăuţi (4.046) şi apoi Gura Humorului (1.953), Câmpulung Moldovenesc (1.445), Vatra Dornei (1.238) şi Siret (489). Şomeri după sex şi nivel de instruire, TOTAL -cu niv.instruire primar, gimnazial, profesional - din care femei -cu niv. de instruire liceal si post liceal -din care femei -cu niv. de instruire universitar - din care femei Sursa: Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Suceava După nivelul de instruire, cel mai mare număr de şomeri se înregistrează în rândul celor cu nivel de instruire primar, gimnazial şi/sau profesional (5.402, din care femei). Şomerii cu nivel de instruire liceal şi post liceal sunt în număr de 3.244, din care femei, iar categoria şomerilor cu nivel de instruire universitar însumează 934, din care 550 sunt femei. Sursa: Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Suceava Graficele de mai jos au fost întocmite în baza datelor furnizate de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Suceava pentru a ilustra faptul că, deşi evoluţia indicatorilor în timpul anului înregistrează fluctuaţii, per perioada analizată trendul este vizibil. În cazul ratei şomajului, aceasta a crescut puternic în perioada , fiind vizibilă o scădere susţinută a acesteia în

43 Rata lunară a şomajului, (%) Ian Feb Mar. Apr. Mai Iunie Iulie Aug. Sep. Oct. Noi. Dec. Ian Feb Mar Apr Mai Iunie Iulie Aug Sept Oct. Noi. Dec. Ian Feb Mar. Apr. Mai Iunie Iulie Aug. Sept. Oct. Noi. Dec Rata şomajului % Sursa: Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Suceava Această tendinţă este în mod evident vizibilă şi pe graficul evoluţiei numărului de şomeri în aceeaşi perioadă. Graficul de mai jos mai relevă însă şi evoluţia numărului de şomeri beneficiari de indemnizaţie şi a celor care nu beneficiază de aceasta. Evoluia numărului lunar de omeri, (valori absolute) Ian Feb Mar. Apr. Mai Iunie Iulie Aug. Sep. Oct. Noi. Dec. Ian Feb Mar Apr Mai Iunie Iulie Aug Sept Oct. Noi. Dec. Ian Feb Mar. Apr. Mai Iunie Iulie Aug. Sept. Oct. Noi. Dec Someri benefiari de indemnizatie Someri care nu au beneficiat de indemnizatie Total şomeri înregistraţi Sursa: Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Suceava Număr de locuri de muncă vacante i locuri de muncă ocupate, Număr locuri de muncă vacante % 93.00% 92.00% 91.00% 90.00% 89.00% 88.00% 87.00% 86.00% 85.00% Rata de ocupare (%), % 89.91% 88.25% Număr locuri de muncă ocupate Rata de ocupare % Sursa: Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Suceava 43

44 În perioada analizată, numărul locurilor de muncă vacante a fost mereu superior numărului locurilor de muncă ocupate. În 2009, cele 2 valori s-au apropiat, ca urmare a contracţiei pieţei muncii, în contextul crizei economice, lucru care a favorizat o rată de ocupare mai ridicată. În 2008, domeniile în care au fost anunţate cele mai multe locuri de muncă vacante sunt: alte activităţi de servicii (muncitor necalificat la ambalat produse solide şi semisolide 3.808, şofer autocamion/maşină de mare tonaj 1.561, administrator - 772, lăcătuş mecanic - 584), construcţii (muncitor necalificat în construcţii , muncitor necalificat la spargerea şi tăierea materialelor de construcţii - 851, muncitor necalificat la întreţinere drumuri, şosele, poduri, baraje - 561), comerţ (vânzător 2.079, lucrător comercial - 737, manipulant mărfuri - 607), agricultura şi silvicultura (muncitor necalificat în silvicultură - 871). În 2009, domeniile în care au fost anunţate cele mai multe locuri de muncă vacante sunt: alte activităţi de servicii (muncitor necalificat la ambalat produse solide şi semisolide 2.143, şofer autocamion/maşină de mare tonaj - 935, administrator - 217), construcţii (muncitor necalificat în construcţii 1.936, muncitor necalificat la întreţinere drumuri, şosele, poduri, baraje - 243), comerţ (vânzător - 816, lucrător comercial - 236), agricultura şi silvicultura (muncitor necalificat în silvicultură - 541). În 2010, domeniile în care au fost anunţate cele mai multe locuri de muncă vacante sunt: (muncitor calificat în construcţii 2.326, muncitori la tăierea şi rindeluirea lemnului şofer autocamion/maşină de mare tonaj - 772, şofer autocamion -173), (muncitor necalificat în construcţii 1.503, muncitor necalificat la întreţinere drumuri, şosele, poduri, baraje - 254), comerţ (vânzător - 885, lucrător comercial - 177), agricultura şi silvicultura (muncitor necalificat în silvicultură -312), fabricarea încălţămintei (469, fabricarea articolelor de sticlă - 377, fabricarea pâinii - 323, fabricarea de mobilă - 318, restaurante - 314), etc. Număr beneficiari indemnizaie, ,000 27,000 24,000 21,000 18,000 15,000 12,000 9,000 6,000 3,000 26,842 22,413 16,891 3,009 3,850 4, Nr. beneficiari şomeri Nr.beneficiari absolvenţi Sursa: Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Suceava În vreme ce în perioada scade numărul beneficiarilor şomeri, numărul beneficiarilor absolvenţi creşte constant pe toata perioada de analiză, subliniind necesitatea alinierii studiilor cu cerinţele de pe piaţa muncii locală şi/sau regională. Suma aferentă indemnizaiei, plătită omerilor i absolvenilor, ,000,000 60,000,000 50,000,000 40,000,000 30,000,000 20,000,000 10,000, ,170,667 49,004,086 18,431,327 1,507,380 3,118,106 4,609, Suma plătită şomeri Suma plătită absolvenţi Sursa: Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Suceava 44

45 III.3. Reţeaua de localităţi şi fondul de locuinţe Comparativ cu datele rezultate în urma recensământului din anul 2002, în perioada , în judeţul Suceava a crescut numărul de localităţi urbane (oraşe şi municipii), de la 8 la 16, şi a scăzut numărul de sate, de la 396 la 379, ca rezultantă a punerii în aplicare a prevederilor Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea IV-a - Reţeaua de localităţi, cu modificările şi completările ulterioare. Reţeaua de localităţi a judeţului Suceava este formată din: - 5 municipii: Suceava - municipiu reşedinţă de judeţ, Fălticeni, Rădăuţi, Câmpulung Moldovenesc şi Vatra - Dornei; - 11 oraşe: Gura Humorului, Siret, Solca, Broşteni, Cajvana, Dolhasca, Frasin, Liteni, Milişăuţi, Salcea şi Vicovu de Sus; - 98 comune, cu 379 sate. Localităţile, în număr de 114 sunt grupate UAT 3. Dintre acestea : - 16 UAT sunt urbane, însumând un număr de 16 localităţi (5 municipii şi 11 oraşe) - 98 UAT sunt rurale (comune) însumând 379 sate. Structura administrativă a reţelei de localităţi a fost analizată la nivelul anului 2008, conform Legii nr. 2/1968 cu privire la organizarea administrativ teritorială a României şi a modificărilor ulterioare; analiza populaţiei pe UATuri este conform datelor statistice din anii Pentru ierarhizarea populaţiei la nivel de localitate/sate s-au utilizat date statistice de la Direcția Județeană de Statistică Suceava. În Anexa A3 este prezentată lista localităţilor judeţului Suceava, după populaţie, suprafaţă şi densitate. III.3.1. Localităţile Urbane Reţeaua de localităţi urbane cuprinde 5 municipii şi 11 oraşe însumând o populaţie de locuitori (an 2009) pe o suprafaţă de ha (16,51% din suprafaţa judeţului). Analiza distribuţiei populaţiei în cadrul reţelei de localităţi indică o mare concentrare de populaţie urbană în municipiul reşedinţă de judeţ ( locuitori), respectiv 15,11% din populaţia totală a judeţului şi 35,27% din populaţia urbană. Celelalte municipii sunt de talie mai mică, populaţia variind între locuitori (Vatra Dornei) şi locuitori (Fălticeni). Populaţia oraşelor variază de la locuitori (Solca) la locuitori (Gura Humorului). Comparând populaţia din UAT-uri se remarcă faptul că oraşul cel mai mic, Solca este întrecut de 75 de comune. III.3.2. Localităţile Rurale Judeţul Suceava are un număr de 98 de comune, conform Anexei A1. Dimensiunea medie a comunei în judeţ este de locuitori, mai mare decât media pe ţară de locuitori/comună. Distribuţia populaţiei în UAT rurale (2006) indică o predominanţă a comunelor de talie mijlocie: 25 comune au populaţia peste locuitori, cea mai mare fiind Marginea cu de locuitori 38 comune au populaţia între şi locuitori 30 comune au populaţia între şi locuitori 5 comune au mai puţin de locuitori, cea mai mică fiind Cosna, cu locuitori. 3 Unităţi Administrativ- Teritoriale 45

46 III.4. Fondul de locuinţe Fondul de locuinţe Anul Total Locuinţe (număr) Camere de locuit (număr) Suprafaţă locuibilă(mii m²) , , , , Sursa: Direcția Județeană de Statistică Suceava Dotarea locuinţelor permanente şi sezoniere la Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor din 2002 Total gospodării Total locuinţe permanente şi sezoniere 46 Baie în locuinţă Baie amenajată în afara locuinţei Bucătărie în locuinţă Bucătărie în afara locuinţei Total judeţ, din care: Municipii şi oraşe Comune Sursa: Direcția Județeană de Statistică Suceava Situaţia autorizaţiilor de construire şi a certificatelor de urbanism emise în ultimii 3 ani la nivelul Consiliului Judeţean Suceava Anul Autorizaţii de construire Certificate de urbanism Sursă: Direcţia Generală Tehnică şi de Urbanism, Consiliul Judeţean Suceava În luna decembrie 2010 în judeţul Suceava au fost eliberate 187 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale. Numărul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale a înregistrat o scădere cu 26,1% comparativ cu luna noiembrie Faţă de luna decembrie 2009, numărul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale a scăzut cu 26,4%. Din numărul total de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale din luna decembrie 2010 în judeţul Suceava, 20,3% au fost eliberate în mediul urban şi 79,7% în mediul rural. Judeţul Suceava se află pe locul doi pe ţară, deţinând 6,4% din numărul total al autorizaţiilor pentru clădiri rezidenţiale eliberate în luna decembrie Situaţia autorizaţiilor de construire eliberate pentru clădiri la nivelul întregului județ Autorizații de construire (număr) TOTAL Clădiri rezidențiale (exclusiv cele pentru colectivități), total, din care: urban rural Clădiri rezidențiale pentru colectivități, total, din care: urban rural Clădiri administrative, total, din care: urban 2 0 1

47 Autorizații de construire (număr) rural Alte clădiri, total, din care: urban rural Sursa: Anuarul Statistic al Județului Suceava, 2010 Numărul autorizațiilor de construcții emise la nivelul județului Suceava a avut o evoluție descendentă în perioada analizată, cu o ușoară scădere înregistrată la nivelul anului 2008 (când au fost emise autorizații de construire) față de anul 2007 (când numărul autorizațiilor a fost de 5.178), urmată de o scădere importantă de aproximativ 33%, ajungând la autorizații emise în CAPITOLUL IV. AMENAJAREA TERITORIULUI IV.1. Căile de comunicaţie Reţeaua de drumuri publice din judeţul Suceava are următoarele caracteristici: lungimea drumurilor (naţionale, judeţene şi comunale) este de 2.675,222 km, din care drumuri naţionale, 632,011 km, drumuri judeţene, 1.136,424 km şi drumuri comunale 906,787 km. lungimea străzilor orăşeneşti din judeţ era în anul 2008 de 874 km, din care 455 km erau modernizaţi IV.1.1. Drumurile naţionale Pe raza de activitate a Secţiei de Drumuri Naţionale Câmpulung Moldovenesc sunt 301,363 km de drumuri naţionale, din care secţia Câmpulung Moldovenesc administrează 282,913 km, iar diferenţa de 18,450 km sunt în administraţia municipiilor Vatra Dornei şi Câmpulung Moldovenesc. Secţia de Drumuri Naţionale Suceava are în raza sa de activitate 329,639 km de drumuri naţionale, din care secţia Suceava administrează 296,789 km, iar diferenţa de 33,850 km sunt în administrarea municipiilor Fălticeni, Suceava şi Rădăuţi. IV.1.2. Drumurile judeţene şi comunale Viabilitatea drumurilor judeţene şi comunale: Sursa: Consiliul Judeţean Suceava Lungimea totală a drumurilor publice este de peste 2.675,222 km, acestea asigurând legătura între toate localităţile judeţului, precum şi cu judeţele vecine. Căile de transport rutiere principale sunt: drumul european E 85 Bucureşti - Suceava - Cernăuţi şi drumul european E 58 Halmeu - Suceava - Sculeni. În ultimii ani s-au făcut eforturi financiare importante, atât din fonduri locale, cât şi de la bugetul de stat, pentru reabilitarea şi modernizarea unor drumuri naţionale, judeţene şi comunale, în special a celor aflate pe traseele turistice, ca şi pentru întreţinerea şi modernizarea străzilor din interiorul localităţilor urbane. Cu toate acestea, starea căilor rutiere este încă necorespunzătoare, fiind necesare în continuare investiţii importante în ameliorarea stării drumurilor, mai ales a celor din interiorul localităţilor. Conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava, reţeaua drumurilor publice avea, în anul 2009, o lungime de km, din care 627 km drumuri naţionale. Lungimea drumurilor publice modernizate se întinde pe km, din care 257 km sunt drumuri europene. 47

48 Densitatea reţelei de drumuri publice de 29,8 km la 100 kmp teritoriu (valoare înregistrată în 2009), plasează judeţul Suceava sub nivelul densităţii înregistrat pe ţară, de 34,3 km la 100 kmp. Proiecte implementate de Consiliul Județean Suceava în domeniul infrastructurii rutiere județene, în perioada : a.din fonduri proprii - Modernizare DJ 178 E, Botoşana-Cacica, km ; - Modernizare DJ 178 B, Rădăuţi-Satu Mare, km ; b.din sume atrase din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene - Asfaltare DJ 178 A Costâna-Todireşti-Comăneşti-Pârteşti de Jos-Cacica, km ; c.prin Programul de Cooperare Transfrontalieră PHARE CBC - Modernizare DJ 175, Benea Moldova Suliţa km , km ; - Modernizare DJ 291 A, Siret-Frătăuţii Noi, km ; d.prin Programul Operaţional Regional - Modernizare DJ 290, Salcea-Vereşti-Roşcani, km , ; - Modernizare DJ 208S, Dolhasca- Probota, km ; - Modernizare DJ 174, Vatra Dornei Şaru Dornei Panaci, km ; e. prin subprogramul privind reabilitarea, modernizarea şi/sau asfaltarea drumurilor de interes judeţean şi de interes local, aprobat prin H.G. 330/2010 de modificare şi completare a H.G. 577/ Asfaltare DC 70, KM , Suceava-Ipoteşti, comuna Ipoteşti; - Asfaltare DC 17, Cacica (DN 2E)-Salina Cacica, km , comuna Cacica; - Pietruire DC 48 C, Costileva-Lupcina, km , comuna Ulma; - Pietruire DC 9, DJ 208-Leucuceşti, km , comuna Preuteşti; - Pietruire DC 1, Hreţca-Vultureşti, km , comuna Vultureşti; - Asfaltare DC 57, Suceava-Lipoveni, km , comuna Mitocu Dragomirnei; - Asfaltare DC 24, Ciprian Porumbescu, km , comuna Ciprian Porumbescu; - Asfaltare DC 86 A, Cîrlibaba-Bobeica, km , comuna Cîrlibaba; - Pietruire DC 4, liteni-valea Glodului-Giurgeşti, km , oraş Liteni; - Pietruire DC 76, Vatra Dornei-Rusca, km , municipiul Vatra Dornei; - Pietruire DC 68, Udeşti, km , comuna Udeşti; - Pietruire DC 87, Moldova Suliţa-Părâul Suliţa, comuna Moldova Suliţa. IV.1.3. Liniile de cale ferată în exploatare la 31 decembrie 2009 Judeţul Suceava km Total, din care: 526 electrificate 248 Din total: Linii cu ecartament normal Total 514 Cu o cale 344 Cu două căi 170 Linii cu ecartament larg 12 Densitatea liniilor pe 1000 kmp teritoriu 61,5 Sursa: Direcția Județeană de Statistică Suceava Reţeaua feroviară are o lungime de 526 km, din care un sector de 248 km este electrificată. Trasee principale: Sector magistral 5: - linie dublă electrificată limită judeţ - Suceava Nord. - linie simplă electrificată - Suceava Vest Câmpulung Moldovenesc - Vatra Dornei limită judeţ. Trasee secundare - linii simple electrificate: - Floreni-Dornişoara; - legătură Fundu Moldovei; - legătură Moldoviţa; 48

49 - Ilişeşti - Dărmăneşti; - Dorneşti - Nisipitu; - Dorneşti - Siret. Gradul de echipare cu căi ferate este de 52,5 km/1000 kmp, care este superior gradului mediu de echipare cu linii ferate a României. Nodul feroviar principal se află la Suceava. Nivelul dotărilor şi starea tehnică a liniilor nu permit viteze mai mari de km/h. Judeţul Suceava deţine 6,1% din lungimea căilor ferate electrificate la nivel naţional ocupând locul întâi pe ţară. În raport cu suprafaţa judeţului, reţeaua de cale ferată de folosinţă publică în exploatare a atins densitatea de 61,5 km la km teritoriu, cu 15,6 km la km teritoriu peste densitatea reţelei de cale ferată la nivel de ţară şi cu 17,2 km la km teritoriu comparativ cu densitatea înregistrată la nivel de regiune Nord-Est. IV.1.4. Căile aeriene Aeroportul "Ştefan cel Mare" - Suceava este amplasat în oraşul Salcea la 12 km est faţă de oraşul Suceava şi la 30,5 km vest de oraşul Botoşani, accesul fiind posibil printr-un drum de acces betonat cu lungimea de 3 km şi lăţimea de 7 m, ce face legătura prin D.N. 29 cu cele două oraşe şi în prezent este în subordinea Consiliului Judeţean Suceava. Aeroportul Internaţional Ştefan cel Mare Suceava se află în localitatea Salcea, în zona de est a oraşului Suceava, fiind dimensionat pentru avionul tip AN 24 pentru curse interne. Aeroportul a fost construit în anii şi lucrări de dezvoltare s-au realizat până în anul Aeroportul Ştefan cel Mare a deservit în cursul anului 2010 un număr de mişcări aeronave şi a procesat un număr de pasageri. Comparativ cu anul 2009, s-a înregistrat o scădere de 3,24%, la mişcări aeronave şi o creştere de 6,19%, la pasageri procesaţi, ceea ce a condus la o creştere a veniturilor proprii cu 21,86%, faţă de anul Construcţiile aeroportuare sunt formate din: - pistă betonată; - platformă de îmbarcare - debarcare; - aerogară de pasageri; - direcţia principală de aterizare este dotată cu un sistem direcţional; - căi rulare, bloc tehnic, alte construcţii (uzină electrică, remiză PSI, ateliere). În ultimii ani s-au făcut eforturi deosebite pentru reabilitarea aeroportului şi identificarea unor surse financiare externe pentru modernizarea acestuia, în vederea asigurării condiţiilor de securitate pentru aterizarea şi decolarea avioanelor de mare capacitate. În luna iulie 2011, Regia Autonomă Aeroportul Ștefan cel Mare Suceava, a promovat, în vederea obținerii finanțării nerambursabile proiectul Modernizarea Aeroportului Ștefan cel Mare Suceava în cadrul Programului Operațional Sectorial Transport, Axa prioritară 2, Domeniul Major de Intervenție 2.4., în valoare totală de lei. IV.2. Echiparea hidroedilitară a localităţilor IV.2.1. Sistemul de alimentare cu apă potabilă Conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava, la nivelul anului 2009, doar 46 de localităţi (din care 14 sunt municipii şi oraşe) beneficiau de sistem centralizat de distribuţie a apei potabile şi doar 34 de localităţi dispuneau de reţele de canalizare. Rețele de alimentare cu apă potabilă Anul Lungime rețea (km) Volum distribuit (mii mc) Nr localități deservite Sursa: Anuarul Statistic al județului Suceava,

50 Cantitatea de apă distribuită consumatorilor în anul 2009 a fost de mii m 3, dintre care mii m 3 pentru uz casnic. Calitatea chimică a apei distribuite prin sisteme publice de aprovizionare cu apă potabilă în anul 2009 a fost monitorizată de D.S.P. Suceava prin intermediul unor indicatori chimici generali. Nu s-au evidenţiat depăşiri a concentraţiei maxim admise la indicatorii chimici analizaţi. Volumul de apă potabilă distribuită consumatorilor Apă potabilă distribuită consumatorilor Judeţul Suceava Total din care: (mii m 3 ) pentru uz casnic Sursa: Direcția Județeană de Statistică Suceava Sistemele de alimentare cu apă potabilă existente în judeţ folosesc 50 de surse de captare din care: 40 sunt surse subterane şi 10 sunt surse de suprafaţă. În judeţ sunt în funcțiune 27 de stații de tratare a apei potabile, 30 sunt în execuție, iar restul până la 97 câte sunt necesare, trebuie realizate. În ceea ce priveşte reţeaua de alimentare cu apă (aducţiune şi distribuţie), în prezent 4 există la nivelul judeţului 1.100,18 km, se află în execuţie alţi 816,22 km şi mai sunt necesari încă 2.430,11 km pentru a acoperi întregul judeţ. IV.2.2. Sistemul de canalizare Evoluţia reţelelor de canalizare în judeţul Suceava în perioada , ca rezultat al acţiunilor de extindere a acestora, este prezentată în tabelul următor: Anul Rețele de canalizare Lungimea simplă a conductelor de canalizare (km) Nr localități deservite , , , , ,3 34 Sursa: Anuarul Statistic al județului Suceava, 2010 Volumul total de ape uzate evacuate în anul 2009 a fost de 19,809 mil. m.c. apele uzate provenite din aceste surse de impurificare sunt ape menajere şi ape industriale din ramurile: extractivă, alimentară, învăţământ şi sănătate, prelucrare lemn precum şi din alte activităţi. Aceste ape uzate sunt încărcate cu diverşi poluanţi a căror concentraţii trebuie să se încadreze în limitele maxime admise stabilite prin H.G. 352/ Anexa 2, astfel încât acestea să nu devină un potenţial pericol după deversarea în receptorii naturali. Conform datelor furnizate de Consiliul Judeţean Suceava, Direcţia Tehnică si Investiţii, în ceea ce privește reţeaua de canalizare a judeţului, în prezent există 550,93 km, sunt în execuţie 488,36 km și sunt necesari încă 2.502,40 km. La nivelul judeţului, necesarul de staţii de epurare este de 96, din care 16 sunt în funcţiune, 24 sunt în execuţie si 56 sunt planificate a se executa. Staţiile de epurare funcţionale folosesc 2 trepte de epurare: mecanică si biologică. 4 Date furnizate de Consiliul Judeţean Suceava, Direcţia Tehnică şi Investiţii, în ianuarie

51 IV.3. Termoficarea. Echiparea energetică. Alimentarea cu gaze naturale Termoficarea În judeţul Suceava numai 6 municipii şi oraşe dispun de reţele de apă caldă menajeră, după cum urmează: Vatra Dornei 23 km Câmpulung Moldovenesc 40 km Gura Humorului - 34 km Rădăuţi 71 km Siret 16,6 km Suceava 443 km În cadrul proiectului Utilități și Mediu la standarde europene în judeţul Suceava au fost modernizate rețelele de termoficare din 6 orașe: Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Siret, Rădăuți, Vatra Dornei și Suceava. De asemenea, au fost construite 4 centrale termice de cogenerare la Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei și Rădăuți. În acest sens, în cursul anului 2010, au fost puse în funcţiune centralele termice cu cogenerare din Câmpulung Moldovenesc si Gura Humorului, urmărindu-se montarea SRMP si STM de la centrală, probele de presiune, probele hidraulice din centrala termică. Pentru centrala cu cogenerare de la Rădăuţi s-au pus în funcţiune turboagregatele. Alimentarea cu gaze naturale Reţele de alimentare cu gaz există în 6 localităţi urbane şi în 10 localităţi rurale: Câmpulung Moldovenesc 4 km Gura Humorului - 38,488 km Rădăuţi 99,5 km Siret 13,65 km Suceava 120 km Fălticeni 47 km. Salcea 21.5 km Siminicea 11 km Bosanci 21 km Ipoteşti 19 km Tişăuţi 7 km Lisaura 7 km Frasin 12,5 km Bucşoaia 12.5 km Scheia 25 km Sf. Ilie 8 km Reţeaua şi volumul gazelor distribuite Judeţul Suceava Localităţi în care se distribuie gaze naturale (număr) - la sfârşitul anului - Lungimea simplă a conductelor de distribuţie a gazelor naturale (km) - la sfârşitul anului- 51 Volumul gazelor naturale distribuite (mii m³) Total din care: municipii şi oraşe Total , , , , , , , , , , Sursa: Direcția Județeană de Statistică Suceava din care: pentru uz casnic În cadrul Proiectului Utilităţi şi mediu la standarde europene în judeţul Suceava, în ceea ce priveşte componenta gaz, în anul 2010 a fost finalizată predarea conductei de transport gaze către SC Transgaz SA Mediaş, conform

52 contractului nr. 2354/DD.3804/ şi a HG nr. 1216/2009 privind unele măsuri pentru finalizarea Proiectului Utilităţi şi mediu la standarde europene în judeţul Suceava. Alte activităţi efectuate au fost: - finalizarea tronsonului conductei de transport gaze naturale Frasin Câmpulung Moldovenesc; - inventarierea în teren, în vederea completarii Cărţii Tehnice pentru conducta de transport gaze naturale; - acordarea de asistenţă tehnică pe teren pentru preluarea reţelei de distribuţie gaze naturale din municipiul Câmpulung Moldovenesc de către operatorul zonal SC Amgaz; - stabilirea, împreună cu reprezentanţii Transgaz, a noului traseu al conductei de transport gaze naturale de la Câmpulung Moldovenesc la Vatra Dornei. Echiparea energetică Întrucât energia electrică produsă în judeţ nu satisface necesarul, cea mai mare parte a consumatorilor sunt alimentaţi din Sistemul Naţional. În judeţ energia electrică se produce la: - Centrala electrică de termoficare CET Suceava (putere instalată 100 MW) - Microhidrocentrala locală MHC (putere instalată kw) Transportul energiei electrice din Sistemul Naţional se face prin linii de înaltă tensiune LEA de 400 şi 110 KV, preponderente fiind cele de 110 KV. Principalele linii de transport sunt: LEA 400 KV Suceava Roman LEA 220 KV Suceava Iaşi LEA 110 KV Suceava Fălticeni Bicaz LEA 110 KV Fălticeni Botoşani LEA 110 KV Suceava Rădăuţi Siret Dorohoi LEA 110 KV Suceava Siret LEA 110 KV Rădăuţi Ostra Bicaz LEA 110 KV Suceava Gura Humorului Câmpulung Moldovenesc Vatra Dornei. Lungimea totală a liniilor de transport este de 1.399,6 km. Alimentarea cu energie electrică a consumatorilor din zonă se face de la reţeaua de transport prin intermediul staţiilor de transformare care, la rândul lor, alimentează reţeaua de distribuţie de medie tensiune (20 kv). Alimentarea consumatorilor se face de la staţii prin intermediul reţelelor de distribuţie (20 kv) de la care, prin posturile de transformare (20/0,4 kv) energia electrică ajunge la consumatori prin reţeaua de joasă tensiune. Lungimea totală a reţelei de medie tensiune este de 2.996,7 km, din care cca. 20% este de tip aerian (LEA), cea subterană fiind distribuită în zona centrală a oraşelor. În prezent, în judeţ sunt în funcţiune posturi de transformare. În mediul rural posturile de transformare sunt de tip aerian (PTA), de puteri de la KVA. În mediul urban sunt posturi de transformare în construcţie de zidărie sau metalică de putere KVA, dar există şi posturi aeriene în zonele periferice ale localităţilor urbane. În prezent, în judeţ sunt locuinţe 5 (numai 460 de locuinţe din mediul urban şi de locuinţe din mediul rural nu sunt conectate la reţeaua de energie electrică). Astfel, putem concluziona că gradul de racordare la energie electrică este de 98,70%. IV.4. Gestionarea deşeurilor Sistemul curent de gestionare a deşeurilor în judeţul Suceava are în vedere următoarele tipuri de deşeuri: deşeuri menajere urbane (incluzând deşeurile menajere periculoase), deşeurile provenite de la echipamentele electrice şi electronice (DEEE-uri), deşeurile voluminoase, deşeurile menajere rurale (incluzând deşeurile menajere periculoase) şi deşeurile similare (deşeurile provenite din parcuri şi grădini, deşeurile din pieţe, deşeurile stradale şi nămolurile provenite de la epurarea apelor uzate. Sistemul curent de gestionare a deşeurilor solide nu protejează în mod adecvat mediul. În oraşele cu o populaţie mai mare (Suceava, Câmpulung Moldovenesc) colectarea deşeurilor este făcută zilnic, iar în celelalte zone populate, o dată pe săptămână. În principalele oraşe, deşeurile sunt colectate în euro-containere şi transportate cu autogunoiere compactoare. În oraşe nu există staţii de transfer sau de depozitare temporară. Colectarea selectivă este asigurată de către diferite societăţi comerciale specializate, astfel: pentru deşeurile din plastic se realizează la nivelul municipiilor, iar pentru celelalte deşeuri se realizează la nivelul asociaţiilor gospodăreşti, agenţilor economici şi locuinţelor private. 5 Conform Institutul Național de Statistică, în anul

53 Serviciile de salubrizare acoperă doar parţial nevoile. Evoluţia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare, raportat la populaţia existentă la data de 1 iulie a fiecărui an, este redată în tabelul de mai jos: Populaţie deservită (%) TOTAL 25,63 28,31 44,39 59,16 76,43 Urban 57,42 56,24 72,90 80,12 83,33 Rural 1,31 6,98 22,95 43,43 71,27 Sursa: Agenția pentru Protecția Mediului Suceava, Raport privind starea mediului în județul Suceava, 2010 Infrastructura neadecvată a depozitelor. Nici unul dintre depozitele existente nu respectă directiva cu privire la depozitarea deşeurilor, aceste instalaţii sunt neecologice şi au un efect nefavorabil semnificativ asupra mediului. Sistemul inadecvat de reciclare a materialelor recuperabile. Cu toate că autorităţile locale din unele zone urbane (Suceava, Rădăuţi, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Gura Humorului şi Siret) colectează selectiv o parte din materialele reciclabile şi deşi există în special în municipiile Suceava, Rădăuţi, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Gura Humorului centre de colectare, unde operatorii comerciali colectează fracţiile de deşeuri şi le vând reciclatorilor, sistemul de reciclare este încă insuficient dezvoltat. Depozitele existente În judeţul Suceava existau 7 depozite neconforme, din care 2 sunt încă operaţionale până la data de 16 iulie 2011 (Câmpulung Moldovenesc şi Gura Humorului), iar celelalte 5 au fost închise în perioada , fără să fie încă acoperite. Toate aceste probleme vor fi soluţionate prin implementarea în perioada a Proiectului Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Suceava. Faza operațională a proiectului cuprinde perioada de monitorizare post-închidere a depozitelor de minim 30 de ani de la închiderea lor (termen 2037). Proiectul are drept scop implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor municipiale în judeţul Suceava şi: asigură colectarea 100% a deşeurilor în zonele urbane; asigură 95% acoperire a colectării pentru zonele rurale; este conform cu limitele stabilite în Directiva privind depozitarea deşeurilor biodegradabile asigură protecţia sănătăţii publice şi protejează mediul înconjurător prin îmbunătăţirea colectării şi eliminării deşeurilor şi asigură închiderea şi remedierea depozitelor neconforme existente şi construirea unui nou depozit conform standardelor UE. introduce sisteme de colectare separată a deşeurilor din ambalaje (DA), pentru a facilita reciclarea acestora şi a reduce cantitatea de deşeuri care merg la depozitele de deşeuri. În urma implementării proiectului sus-menţionat, judeţul va dispune de două depozite ecologice: unul situat în comuna Moara şi unul în comuna Pojorâta. Vor fi construite sau extinse staţiile de transfer (Rădăuţi, Fălticeni, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei şi Gura Humorului) şi o staţie de sortare a deşeurilor la depozitul Moara. De asemenea, vor fi ecologizate depozitele neconforme de deşeuri din judeţ. Proiectul prevede şi infrastructura necesară colectării şi transportului deşeurilor, inclusiv cea pentru colectarea selectivă a deşeurilor în mediul urban şi rural. Categoria deşeurilor municipale include totalitatea deşeurilor generate, în mediul urban şi rural, în gospodăriile populaţiei, în instituţii, unităţi comerciale, operatori economici (deşeuri menajere şi asimilabile), deşeurile colectate din spaţiile publice (străzi, parcuri şi grădini, pieţe), nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti, deşeuri de construcţii-demolări. Responsabilitatea pentru gestionarea deşeurilor municipale revine administraţiilor publice locale, care, individual sau prin concesionarea acestui serviciu unui operator autorizat, trebuie să asigure colectarea, colectarea selectivă, transportul, neutralizarea, valorificarea şi eliminarea finală a acestor deşeuri. Activităţile de salubrizare sunt organizate diferit în funcţie de mărimea localităţii, numărul persoanelor deservite, dotare, forma de proprietate a operatorului de salubritate. Astfel în mediul urban serviciul public de salubrizare este în cea mai mare parte concesionat către operatori economici autorizaţi, în timp ce în mediul rural, până la finele primului semestru al anului 2009, salubrizarea localităţilor era asigurată în cea mai mare parte de primării, în regim propriu. Prin implementarea unor proiecte PHARE CES, în judeţul Suceava, unele primării din zona rurală şi-au creat servicii proprii de salubrizare, obţinând şi licenţă de la ANRSCUP în a doua parte a anului 2009, sau în primul semestru al anului Este cazul primăriilor: Boroaia, Forăsti, Marginea, Cornu Luncii, Baia, Mălini, Panaci, Șaru Dornei și Dorna Arini. Anul 2009 a adus schimbări importante în acest domeniu, din cauza faptului că spaţiile de depozitare a deşeurilor menajere din 53

54 mediul rural şi-au sistat activitatea la 16 iulie 2009, aşa încât deşeurile municipale au trebuit transportate în vederea eliminării pe depozitele de deşeuri care mai puteau opera. Astfel o mare parte din primăriile rurale care asigurau salubritatea cu forţe proprii au fost nevoite să încredinţeze acest serviciu unor operatori de salubritate care puteau asigura transportul deşeurilor la un depozit funcţional, dar au fost şi situaţii în care s-a renunţat temporar la colectarea deşeurilor menajere din lipsa fondurilor necesare. Evoluţia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare, raportat la populaţia existentă la data de 1 iulie a fiecărui an, este redată în tabelul alăturat: Sursa: Agenția pentru Protecția Mediului Suceava CAPITOLUL V. INFRASTRUCTURA DE SUSŢINERE A ACTIVITĂŢILOR ECONOMICO SOCIALE V.1. Administraţia publică În conformitate cu prevederile art. 122 din Constituţia României şi ale art. 24 şi 87 din Legea administraţiei publice locale, nr.215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Consiliul Judeţean Suceava este autoritatea deliberativă a administraţiei publice locale, constituită la nivel judeţean pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale, orăşeneşti şi municipale, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean. Consiliul Judeţean Suceava are 36 de consilieri judeţeni a căror activitate se desfăşoară pe 6 comisii de specialitate, respectiv: Comisia pentru studii, programe, prognoze, buget-finanţe, societăţi comerciale, regii autonome şi servicii; Comisia pentru agricultură, silvicultură, cadastru şi protecţia mediului; Comisia de organizare şi dezvoltare urbanistică, realizarea lucrărilor publice, culte, protecţia monumentelor istorice, administrarea domeniului public şi privat; Comisia pentru tineret, sport, turism, colaborarea cu ONG-uri, cu românii de peste hotare, relaţii externe şi integrare europeană; Comisia pentru învăţământ, cultură, cercetare ştiinţifică, sănătate şi protecţie socială, protecţia copilului; Comisia pentru administraţie publică locală, juridică, de disciplină, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor şi libertăţii cetăţenilor. Activitatea acestora însă, este susţinută de aparatul de specialitate format din 140 funcţionari publici şi personal contractual de specialitate, precum şi de către presonalul de deservire - 27 de persoane. Structura aparatului propriu de specialitate Pentru realizarea atribuţiilor ce-i revin potrivit legii, Consiliul Judeţean Suceava elaborează şi aprobă structura organizatorică a aparatului propriu de specialitate organizată în: direcţii, servicii, birouri şi compartimente funcţionale, în conformitate cu organigrama aprobată. 54

55 55

56 Numărul de funcţionari publici şi personal contractual după nivel de educaţie şi vârstă Nr. funcţionari publici Clasificarea după nivel de educaţie Vârstă Studii superioare Studii medii ani Nr. personal contractual Clasificarea după nivel de educaţie Vârstă Studii superioare Studii superioare ani Sursa: Consiliul Judeţean Suceava, Serviciul organizare, salarizare şi resurse umane Resursele materiale ale Consiliului Judeţean Suceava Consiliul Judeţean Suceava dispune, din punct de vedere logistic, de: 72 de birouri 3 săli de şedinţă 1 sală de conferinţe 140 computere cu acces la internet (dintre acestea 15 au fost achiziţionate în cursul anului 2010) 53 imprimante alb-negru/color 1 imprimantă/copiator plotter A0+ 3 copiatoare alb-negru/color. Pentru a înlesni relaţia cu autorităţile administraţiei publice locale, la nivelul judeţului s-a hotărât asupra unei zonificări a teritoriului judeţului, după cum urmează : Sursa: Consiliul Judeţean Suceava, Direcţia Generală Dezvoltare, Strategii şi Programe Această zonificare a fost folosită şi în procesul de colectare date necesare pentru elaborarea prezentului document. Instituțiile aflate în coordonarea Consiliului Județean Suceava Instituțiile și serviciile coordonate de Consiliul Județean Suceava sunt: Muzeul Bucovinei; Biblioteca Bucovinei I.G.Sbiera ; 56

57 Centrul Cultural Bucovina, cu cele trei secții de specialitate, respectiv Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Şcoala Populară de Arte Ion Irimescu Suceava şi Ansamblul Artistic Ciprian Porumbescu Suceava; Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului a Judeţului Suceava; Regia Autonomă Aeroportul Ştefan cel Mare Suceava; Direcţia de Administrare a Domeniului Public şi Privat al Judeţului Suceava; Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri Suceava; Direcția Județeană de Evidență a Persoanelor Suceava; Serviciul Public SALVAMONT ; Spitalul Judeţean Sf. Ioan cel Nou Suceava; Camera Agricolă Județeană Suceava; Învăţământul special: Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Suceava; Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Suceava; Şcoala specială Sfântu Stelian Rădăuţi; Centrul Școlar Câmpulung Moldovenesc; Centrul şcolar pentru Educație Incluzivă Sfântul Andrei Gura Humorului; Grupul Școlar Bivolărie; Grădiniţa Specială Fălticeni. Parteneriatele interne şi externe, inclusiv înfrăţirile judeţului Suceava şi asociaţiile intercomunitare Nr. Crt. Parteneriate interne şi externe, inclusiv înfrăţiri ale judeţului Suceava şi asociaţii intercomunitare Hotărârea Consiliului Judeţean Suceava 1. Protocol privind colaborarea cu Regiunea Cernăuţi Ucraina în anii / Protocol de colaborare dintre judeţul Suceava România şi provincia Drenthe 20/ Olanda. 3. Convenţie de parteneriat între judeţul Suceava şi provincia Cuneo din Italia. 32/ Acord de cooperare între judeţul Suceava şi raionul Briceni, Republica Moldova. 5/ Parteneriat între judeţul Suceava România şi Regiunea Lazio Italia. 38/ Parteneriat de prietenie şi colaborare între judeţul Suceava România şi Departamentul Drome Franţa 46/ Acord privind crearea Euroregiunii Prutul de Sus şi a Statutului Euroregiunii 4/ Prutul de Sus. 8. Parteneriat de prietenie şi colaborare între judeţul Suceava România şi judeţul 86/ Edineţ Republica Moldova. 9. Acord de colaborare între Consiliul Judeţean Suceava şi Consiliul Regional Toscana din Italia 48/ Acord de cooperare între judeţul Suceava din România şi provincia Vibo Valentia 104/ din Italia 11. Participarea judeţului Suceava prin Consiliul Judeţean Suceava în calitate de 88/ membru fondator la înfiinţarea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară EURONEST 12. Participarea Consiliului Judeţean Suceava în calitate de membru fondator, la 103/ înfiinţarea Asociaţiei româno-italiene Suceava Abruzzo 13. Acord de colaborare între judeţul Suceava din România şi provincia Jeollabuk do 9/ din Republica Coreea. 14. Participarea Consiliului Judeţean Suceava în calitate de membru fondator la 31/ înfiinţarea Asociaţiei Bucovina Tradiţională 15. Participarea Consiliului Judeţean Suceava în calitate de partener în cadrul proiectului 32/ Hanurile Europei Rurale, finanţat în cadrul programului LEADER, Axa 2 Cooperare transnaţională 16. Asocierea Consiliului Judeţean Suceava cu Compania AMNYC GROUP 57/ CORPORATION NEW YORK din SUA în vederea promovării şi implementării unor proiecte de interes judeţean. 17. Participarea judeţului Suceava, prin Consiliul Judeţean Suceava, ca membru asociat 163/ la înfiinţarea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară de Gestionare a Deşeurilor în 57

58 Nr. Crt. Parteneriate interne şi externe, inclusiv înfrăţiri ale judeţului Suceava şi asociaţii intercomunitare judeţul Suceava 18. Acord de cooperare între Consiliul Judeţean Suceava şi Blocul Naţional Sindical Filiala Suceava 19. Protocol de colaborare între Consiliul Judeţean Suceava şi Asociaţia ABA-DEL- TIN Suceava pentru promovarea proiectului transfrontalier Tinerii promotori ai valorilor europene, Nr. P 42, cod Perseus RO 2006/ Acord de parteneriat între Consiliul Judeţean Suceava şi Consiliul local al municipiului Suceava în scopul implementării proiectului Centru de susţinere a tradiţiilor populare. 21. Convenţie pentru realizarea activităţilor în cadrul proiectului Femeia între trecut şi viitor 2 finanţat de către Consiliul General al regiunii Abruzzo Italia 22. Acord de parteneriat între Consiliul Judeţean Suceava şi Consiliul Judeţean Mehedinţi, Asociaţia Femeilor Secolului XXI, DASPC Arad şi Bolt Internaţional Consulting L Katsikaris & Co Limited Partenership, în vederea implementării proiectului Prin noi înşine 23. Asocierea Consiliului Judeţean Suceava cu Asociaţia Produs în Bucovina în vederea implementării unor proiecte de interes comun. 24. Acord de parteneriat între Consiliul Judeţean Suceava, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copiluluia Judeţului Suceava şi Fundaţia de Caritate şi Întrajutorare Ana Suceava, în vederea implementării de ateliere protejate De la surse la resurse la Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Costâna. 25. Acord de parteneriat între Consiliul Judeţean Suceava şi Consiliul local al municipiului Câmpulung Moldovenesc în vederea implementării proiectului Drumul lemnului. 26. Înţelegere de cooperare între Consiliul Judeţean Suceava din România şi Municipiul Chişinău din Republica Moldova. 27. Înţelegere de cooperare între Consiliul Judeţean Suceava din România şi Raionul Ştefan Vodă din Republica Moldova. 28. Acord de Parteneriat între Consiliul Judeţean Suceava şi Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copiluluia judeţului Suceava şi Grupul de iniţiativă Sidorovici în vederea cofinanţării Proiectului Îmbunătăţirea calităţii vieţii copiilor şi tinerilor din cadrul Serviciilor Alternative de Tip Familial Gura Humorului. 29. Acord de cooperare în domeniul turismului între judeţele Suceava, Bistriţa Nasăud şi Cluj. Sursa: Consiliul Judeţean Suceava Hotărârea Consiliului Judeţean Suceava 22/ / / / / / / / / / / / Parteneriatele încheiate de judeţul Suceava cu unităţi administrativ-teritoriale din alte ţări Nr. Denumirea unităţii administrativ teritoriale Data şi locul semnării protocolului crt. partenere 1. Regiunea Schwaben - GERMANIA 2 mai 1997, Augsburg 2. Voievodatul Silezia - POLONIA 11 noiembrie 1997, Suceava 3. Departamentul de Nord - FRANŢA 10 octombrie 2003, Suceava 4. Departamentul Mayenne 10 iulie 2000, Laval 5. Regiunea Cernăuţi - UCRAINA 21 august 1998, Suceava 6. Regiunea Ivano Frankivsk - UCRAINA 4 aprilie 2004, Suceava 7. Regiunea Abruzzo - Italia 8 iulie 2006, Suceava 8. Provincia Guizhou Republica Populară Chineză 3 iulie Raionul Ştefan Vodă 24 august Municipiul Chişinău 24 august 2010 Sursa: Consiliul Judeţean Suceava 58

59 Capacitate administrativă și instituțională de accesare și implementare fonduri europene și guvernamentale În privința fondurilor europene, Consiliul Județean Suceava se situează pe un loc onorabil în comparație cu celelalte consilii județene din țară, la data de , având implementate un număr impresionant de proiecte, după cum urmează: 1. Instruirea tehnicienilor urbanişti, în vederea aplicării planurilor de urbanism şi amenajarea teritoriului, finanţat în cadrul programului PHARE pentru Politici Regionale şi de Coeziune - PHARE RO , în valoare de Euro. Proiectul a fost implementat de Consiliul Judeţean Suceava, iar de rezultatele proiectului au beneficiat 120 de funcţionari publici din cadrul administraţia publică locală, specialişti în domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului; 2. Module de promovare şi informare turistică, finanţat în cadrul programului PHARE pentru Politici Regionale şi de Coeziune - PHARE RO , în valoare de Euro. Proiectul a fost implementat de Consiliul Judeţean Suceava, care a fost şi beneficiarul proiectului; 3. Bucovina 2000, finanţat din fonduri Phare, componenta turism, în valoare de Euro. Proiectul a fost implementat de Consiliul Judeţean Suceava, care a fost şi beneficiarul proiectului; 4.Centrul economic Bucovina Suceava, în valoare totală de Euro, cu finanţare mixtă, după cum urmează: ,67 Euro au fost asiguraţi prin Programul Phare, ceea ce reprezintă 62,58% din valoarea proiectului; ,86 Euro au fost asiguraţi de Guvernul României, ceea ce reprezintă 24,32%; Euro, cofinanţare din partea Consiliului Judeţean Suceava, suma reprezentând 13,10% din valoarea investiţiei. Proiectul a fost promovat şi implementat de Consiliului Judeţean Suceava, data dării în funcţiune a centrului fiind În momentul de faţă Centrul economic Bucovina Suceava este administrat de Direcţia de Patrimoniu a Judeţului Suceava; 5. Ecologizarea şi modernizarea zonelor protejate din jurul monumentelor aparţinând patrimoniului naţional şi UNESCO Mănăstiri Suceava, finanţat în cadrul Programului PHARE 2003, Coeziune economică şi socială, Proiecte Mari de Infrastructură Regională. Valoarea totală a proiectului - 3,5 mil. Euro. Proiectul a fost promovat şi implementat de Consiliul Judeţean Suceava, iar beneficiari ai proiectului sunt cele 11 mănăstiri incluse în proiect după cum urmează: Putna, Suceviţa, Voroneţ, Moldoviţa, Dragomirna, Humor, Probota, Râşca, Slatina, Slătioara şi Bogdan Vodă Rădăuţi; 6. Perfecţionarea cadrelor medicale din domeniul psihiatriei finanţat în cadrul Programului Leonardo da Vinci, în valoare de Euro. Iniţiatorul proiectului este Consiliul Judeţean Suceava, iar beneficiari sunt cele 12 cadre medicale provenite din spitale de psihiatrie din judeţul Suceava care au beneficiat de specializări în spitale de profil din Augsburg; 7. Perfecţionarea personalului din domeniul protecţiei drepturilor copilului, finanţat în cadrul Programului Leonardo da Vinci, în valoare de Euro. Iniţiatorul proiectului este Consiliul Judeţean Suceava, iar beneficiari sunt cei 20 salariaţi ai Direcţiei Judeţene pentru Protecţia Drepturilor Copilului Suceava care au beneficiat de specializări în centre de profil din Augsburg; 8. Restructurare şi înfiinţare de servicii noi la Centrul de recuperare şi reabilitare neuropsihică Costâna din judeţul Suceava, finanţat în cadrul Programului Phare/2003/ , în valoare de Euro. Consiliul Judeţean Suceava a promovat şi implementat proiectul, iar beneficiar este Centrul de recuperare şi reabilitare neuropsihică Costâna; 9. Promovarea zonei miniere defavorizate "Bucovina, judeţul Suceava", finanţat prin Fondul Naţional de Dezvoltare Regională. Valoarea proiectului Euro, Consiliul Judeţean Suceava fiind iniţiatorul, iar beneficiari au fost 18 comunităţi locale din zona defavorizată; 10. Vreau să trăiesc independent, proiect finanţat de Guvernul României prin Ministerul Dezvoltării şi Prognozei, în valoare de Euro. Iniţiatorul proiectului a fost Consiliul Judeţean Suceava, iar beneficiar Centrul de recuperare şi reabilitare a persoanelor cu handicap Sasca Mică; 11. Festivalul dansului şi cântecului tradiţional bucovinea finanțat în cadrul Programului de Vecinătate România - Ucraina , Phare CBC 2004, finanțat în cadrul Programului de Vecinătate România - Ucraina , Phare CBC 2005, Prioritatea Acţiuni people to people, Măsura Fondul Comun al Proiectelor Mici Prioritatea. Valoarea proiectului este de Euro. Proiectul s-a finalizat la data de ; 12. Forumul Economic Regional Bucovina finanțat în cadrul Programului de Vecinătate România - Ucraina , Phare CBC 2004, Prioritatea 1 Promovarea dezvoltării socio economice locale, Măsura 1.2 Cooperare economică transfrontalieră. Valoare proiect Euro. Proiectul s-a finalizat in octombrie 2007; 13. Schimb de experienţă între reprezentanţi ai administraţiei publice locale finanțat în cadrul Programului de Vecinătate România - Ucraina , Phare CBC 2005, Prioritatea Acţiuni people to people, Măsura Fondul Comun al Proiectelor Mici. Proiectul este în valoare de EUR. Proiectul s-a finalizat la data de ; 59

60 14. Reabilitarea vechilor coridoare de transport în regiunea istorică Bucovina: DJ 175 Benea Moldova Suliţa, finanţat în cadrul Programului de Vecinătate România Ucraina , componenta PHARE CBC Valoarea proiectului este EUR. Data semnării contractului de finanţare a fost , iar data finalizării proiectului a fost ; 15. Infrastructură transfrontalieră de transport între judeţul Suceava şi regiunea Cernăuţi: Modernizare DJ 291 A Siret Frătăuţii Noi, finanţat în cadrul Programului de Vecinătate România Ucraina , componenta PHARE CBC Data de finalizare a proiectului a fost ; 16.Centrul transfrontalier de instruire pentru afaceri, promovat în cadrul Programului de Vecinătate România Ucraina , componenta PHARE CBC Valoarea proiectului este de Euro. Proiectul s-a finalizat la data de ; 17. Sistem integrat pentru performanţa actului administrativ, prin implementarea soluţiilor de e-guvernare, în cadrul Consiliului Judeţean Suceava, finanţat în cadrul POS Creşterea Competitivităţii Economice , Axa III, Domeniul Major de Intervenţie 2, Operaţiunea 1 Susţinerea implementării de soluţii de e-guvernare. Valoarea totală a proiectului este de lei, contractul de finanţare a fost semnat în data de , iar durata de implementare a fost de 16 luni; 18. Modernizare DJ 208 S, Dolhasca-Probota, km , finanţat în cadrul POR , Axa prioritară 2 - Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport. Valoarea proiectului este de ,44 lei. Contractul de finanţare a fost semnat în data de , termenul de finalizare fiind de 2 ani; 19. Modernizare DJ 290, Salcea - Vereşti - Roşcani, km ; , finanţat în cadrul POR , Axa prioritară 2 - Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport. Valoarea proiectului este de ,92 lei. Contractul de finanţare a fost semnat în data de , termenul de finalizare fiind de 2 ani; 20. Modernizare DJ 174, Vatra Dornei - Şaru Dornei - Panaci, km , finanţat în cadrul POR , Axa prioritară 2 - Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport. Valoarea proiectului este de ,60 lei. Contractul de finanţare a fost semnat în data de , termenul de finalizare fiind de 2 ani; 21. Transfer de competenţe, formare abilităţi extindere echipa mobilă, finanţat în cadrul programului PHARE 2006/ Valoarea totală a proiectului este de Euro; 22. Centru rezidenţial destinat copilului care prezintă comportament delincvent, finanţat prin ANPDC, în valoare totală de lei. Proiectul s-a finalizat în data de ; 23. Adăpost de zi şi de noapte destinat copiilor străzii LIZUCA Fălticeni AD-10/SV, finanţat prin BDCE, în valoare de Euro, cu o contribuţie locală de Euro. 24. Program de formare profesională pentru personalul din serviciile de tip rezidenţial din subordinea DGASPC Suceava, finanţat prin ANPDC, în valoare totală de lei, cu o contribuţie locală de lei. 25. Păstrarea şi valorificarea patrimoniului cultural comun din Bucovina, finanţat în cadrul Programului de Vecinătate România-Ucraina , Componenta PHARE CBC Valoare totală a proiectului este de Euro. 26. Arta un limbaj comun între două culturi, finanţat în cadrul Programului de Vecinătate România-Ucraina , Componenta PHARE CBC Valoare totală a proiectului este de Euro. De asemenea, în septembrie 2011, la nivelul județului au fost aprobate la finanțare un număr important de proiecte, în cadrul Programului Național pentru Dezvoltare Rurală, respectiv: o Măsura instalarea tinerilor fermieri 64 o Măsura modernizarea exploatațiilor agricole 35 o Măsura sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistență o Măsura sprijin pentru crearea și dezvoltarea de micro-întreprinderi 54 o Măsura încurajarea activităților turistice 87 o Măsura renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale 33 o Măsura implementarea proiectelor de cooperare - 6 Consiliile locale ale municipiilor, orașelor și comunelor din județul Suceava au desfășurat o activitate intensă în domeniul promovării și implementării de proiecte cu finanțare europeană, guvernamentală sau locală. Situația proiectelor și/sau a investițiilor realizate în ultimii 3 ani pe teritoriul fiecărei localități se prezintă, așa cum a fost raportată în cadrul anchetei prin chestionar întreprinse în perioada ianuarie februarie 2011 în rândurile autorităților administrației publice locale din județul Suceava, după cum urmează: 60

61 Nr. Crt. Tip proiect / Obiectivul de investiții Sursa de finanțare MUNICIPIUL SUCEAVA 1 Suceava - Utilităţi şi mediu la standarde europene Buget local 2 CIVITAS SMILE, Alternative ecologice pentru dezvoltarea durabila a oraselor Europei, municipiul Suceava Programul Cadrul VI CIVITAS II Energie-Transport- Mediu și Buget local 3 MIDAS Masuri privind influentarea cererii de transport pentru dezvoltare durabila, municipiul Suceava Programul Energie Inteligentă Europa și Buget local 4 ISPA Reabilitarea sistemului de alimentare cu apa si canalizare din Municipiul Suceava Programul ISPA și Buget local MUNICIPIUL CÂMPULUNG MOLDOVENESC 1 Dezvoltare durabilă prin turism în Carpații Nordici, municipiul Câmpulung Moldovenesc Phare CBC 2 Utilități și mediu la standarde europene în municipiul Câmpulung Moldovenesc Împrumut BERD 3 Reabilitare spații verzi în municipiul Câmpulung Moldovenesc Fondul de mediu MUNCIPIUL FĂLTICENI 1 Lucrări de reabilitare la Colegiul Agricol Fălticeni, Bugetul de stat 2 Lucrări de reabilitare la Colegiul Naţional Nicu Gane, municipiul Fălticeni Bugetul de stat 3 Locuinţe ANL (71 unităţi locative pe două amplasamente), municipiul Fălticeni Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului 4 Realizare bloc alimentar, sală de mese şi extindere Grădiniţa cu program prelungit nr. 4 Pinochio, municipiul Fălticeni Bugetul local al municipiului Fălticeni 5 Construcţie sală de sport în municipiul Fălticeni Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului 6 Renovarea clădirii Muzeului Apelor Mihai Băcescu, în municipiul Fălticeni Bugetul local al municipiului Fălticeni 7 Amenajarea unei săli de festivităţi, arondată Muzeului de Artă Ion Irimescu (Sala Pictor Aurel Băeşu ), în municipiul Fălticeni Comunitatea Abruzzo Italia 8 Reabilitarea şi modernizarea Pieţei Agroalimentare, municipiul Fălticeni Bugetul local al municipiului Fălticeni 9 Programul anual de reparaţii asfaltice în municipiul Fălticeni Bugetul local al municipiului Fălticeni MUNICIPIUL RĂDĂUȚI 1 Reabilitarea sistemului de colectare, transport şi construcţia unei staţii de tratare mecanică a deşeurilor, în municipiul Rădăuţi Fonduri Phare Extindere rețea de iluminat în zona Tolocii, str. Francei, str. Calea Bucovinei municipiul Radăuți Buget Local 3 Reabilitare parc central municipiul Rădăuţi Administrația Fondului pentru Mediu 4 Reamenajare parc zoo, în municipiul Rădăuți Administrația Fondului pentru Mediu 5 Reamenajare parc de agrement, în municipiul Rădăuți Administrația Fondului pentru Mediu 6 Creșterea performanței energetice a blocurilor din municipiul Rădăuți Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului Locuințe destinate închirierii pentru tineri până în 35 de ani S+P+3E+M (80 unități locative) în municipiul ANL 7 Rădăuți MUNICIPIUL VATRA DORNEI Phare Reabilitarea sistemului de colectare şi transport şi realizarea unei staţii de transfer a deşeurilor municipale în Vatra Dornei Phare Extindere şi modernizare reţele de apă uzată menajeră şi pluvială din staţiunea turistică Vatra Dornei în vederea atingerii standardelor UE Phare

62 Nr. Crt. Tip proiect / Obiectivul de investiții Sursa de finanțare ORAȘUL BROȘTENI 1 Poduri din beton armat în sat Cotârgași, oraș Broșteni OG.7/ Pietruirea drumurilor comunale oraș Broșteni Guvernul României 3 Modernizare iluminat public în oraș Broșteni Buget local + credit 4 Centrală termică la Grupul Școlar Nicolae Nanu Broșteni Buget local 5 Reabilitare șarpante la blocurile de locuințe din cartierul minier Broșteni Fondul Român Dezvoltare Socială ORAȘUL CAJVANA 1 Reabilitare Grup Școlar în orașul Cajvana Buget local +buget de stat 2 Centru Rezidențial în orașul Cajvana Buget local 3 Căi acces pietoni în orașul Cajvana Buget local 4 Parcare publică în orașul Cajvana Buget local 5 Pavare în orașul Cajvana Buget local 6 Protecție maluri în orașul Cajvana Buget local 7 Zid de sprijin în orașul Cajvana Buget local 8 Poduri în orașul Cajvana Buget local 9 Construcție Școală I-VIII P+2 în orașul Cajvana Banca Mondială 10 Construcție Școală de arte și meserii în orașul Cajvana Banca Mondială ORAȘUL DOLHASCA 1 Înfiinţare Unitate Mobilă, Servicii Medicale pentru Rromi, în orașul Dolhasca PHARE Centru Comunitar pentru Servicii Medicale Integrate, în orașul Dolhasca PHARE 2006 ORAȘUL FRASIN 1 Construire Poartă Bucovineană în orașul Frasin Buget local 2 Construire parc centru Frasin Buget local 3 Reamenajare bază sportivă- Stadion în orașul Frasin Buget local 4 Construcție podeț Staniște, în orașul Frasin Buget local ORAȘUL GURA HUMORULUI 1 Sistem de colectare selectivă şi amenajare staţie de transfer pentru deşeuri în zona localităţii Gura Humorului PHARE, Buget de Stat, Buget Local 2 Extindere şi reabilitare spaţii verzi şi de agrement din zona pietonală a oraşului Gura Humorului Administraţia Fondului pentru Mediu 3 Infobucovina Tourist Information Campaign for the cross- border region Romania Ukraine, Gura Humorului Programul de Vecinatate Romania - Ucraina, PHARE CBC Reabilitare şi Extindere Spaţiu Verde Lunca Moldovei, obiect 1 Parcul Ariniş, Gura Humorului Administraţia Fondului pentru Mediu 5 6 NAP Turism Bucovina, Gura Humorului Programul de Vecinătate România Ucraina , Prioritatea Nr. 1: Extinderea şi Consolidarea Sectorului Turistic Spre mare pe cărări de munte, orașul Gura Humorului Programul de Vecinătate România Ucraina , PHARE CBC 2005 ORAȘUL LITENI 62

63 Nr. Crt. Tip proiect / Obiectivul de investiții Sursa de finanțare 1 Renovarea şi mansardarea sediului Primăriei orașului Liteni Buget local 2 Pavare trotuare în oraşul Liteni Buget local 3 Pietruire drum comunal nr. 4 din orașul Liteni Buget local 4 Reabilitare drum comunal Liteni - Rotunda Buget local 5 Reabilitare drum comunal Liteni Siliştea Buget local 6 Reabilitarea podului peste pârâul Şomuz, oraș Liteni Buget local 7 Asfaltare 574 ml de drum orăşenesc din orașul Liteni Buget local 8 Pavare curte Grup Şcolar I.V. Liteanu corm B, din orașul Liteni Buget local ORAȘUL MILIȘĂUȚI 1 Construcție gradiniță nouă în orașul Milișăuți Bugetul de stat 2 Reabilitare 2 școli în orașul Milișăuți Bugetul de stat 3 Construcție sediu nou al primăriei Milișăuți Bugetul local 4 Constructie anexă la sediul primăriei Milișăuți Bugetul local 5 Reabilitare prin asfaltare 3 străzi în orașul Milișăuți Bugetul local 6 Asfaltare străzi Barbu Lăutaru și Popeștilor în orașul Milișăuți Bugetul local 7 Achiziție autovehicul de stingere a incendiilor în orașul Milișăuți Bugetul local ORAȘUL SALCEA 1 Asfaltare DC 63 în orașul Salcea Buget local ORAȘUL SIRET 1 S.A.M.T.l.D. - Reabilitarea reţelelor de apă potabilă în judeţul Suceava, inclusiv orașul Siret BERD; PHARE; Buget de Stat; Buget local 2 Reabilitare şi modernizare reţea de străzi urbane în oraşul Şiret Buget de stat 3 Oraşul Şiret - o şansă în plus în situaţii de urgenţă /Fondul de Modernizare pentru Dezvoltarea Administraţiei la Nivel Local III - IV - PHARE 2005 PHARE; Buget de Stat; Buget local 4 Modernizarea străzilor: 9 Mai şi Laţcu Vodă şi amenajarea intersecţiilor din zona centrală, a oraşului Siret Buget local 5 Refacere trotuare beton în orașul Siret PHARE; Buget de Stat; Buget local 6 Sistem de selectare selectivă a deşeurilor şi Centru de valorificare a deşeurilor reciclabile în oraşul Siret- PHARE 2006 PHARE; Buget de Stat; Buget local 7 Reparaţii capitale Spitalul de psihiatrie cronici - secţia cronici 1 din orașul Siret Buget de stat ORAȘUL SOLCA 1 SAMTID II Reabilitarea sistemelor de apă potabilă în judeţul Suceava Phare, Grant naţional, împrumut extern şi buget local 2 Program Pachet Reabilitare şcoli Şcoală cu şase săli de clasă din orașul Solca Buget de stat (Ministerul Educaţiei) 3 DT - Alimentare cu energie electrică şcoală nouă, în orașul Solca Buget local 4 DT - Alimentare cu apă şi reţea canalizare, şcoala nouă în orașul Solca Buget local 5 DT - Amenajare centrală termica la scoala nouă, în orașul Solca Buget local 6 DT - Amenajare centrală termică Primărie şi Grădiniţă în orașul Solca Buget local 7 DT - Reabilitare reţele apă potabilă pe Ciprian Porumbescu şi Splaiul Independenţei din orasul Solca Buget local ORAȘUL VICOVU DE SUS 8 ECO-deșeuri Vicovu de Sus PHARE

64 Nr. Crt. 1 Tip proiect / Obiectivul de investiții Sursa de finanțare COMUNA ARBORE Modernizare drum comunal Bodnăreni-DN2K-Cotu de Jos în comuna Arbore, județul Suceava proiect calamitat în urma inundațiilor Programul SAPARD 2 Rețeaua Electronică a Comunității Locale prin programul Economia bazată pe cunoaștere Banca Mondială și Ministerul Comunicațiilor COMUNA BAIA 1 Înființare parc nou Alexandru cel Bun, în comuna Baia Administrația Fondului de Mediu COMUNA BĂLĂCEANA 1 Modernizare Dispensar Uman în comuna Bălăceana Rompetrol 2 Biblionet-Lumea Biblioteca Mea, comuna Bălăceana Bill şi Melinda Gates COMUNA BERCHIȘEȘTI Economia bazată pe cunoaștere, în comuna Berchișești Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, Ministerul educației și Cercetării Construcție Școală cu 12 Săli de clasă, în comuna Berchișești Ministerul educației și Cercetării, Primăria comunei Berchișești Modernizare și mansardare sediu de Primărie, în comuna Berchișești Bugetul Local 4 Internet gratuit pentru cetățenii comunei Berchișești Bugetul Local 5 Cum să devenim părinți mai buni U.N.I.C.E.F. 6 Troiță-localitatea Corlata Bugetul Local 7 Înlocuit învelitoare tablă, geamuri, încălzire centrală, grup sanitar/modernizare Școala Corlata, comuna Berchișești Bugetul Local 8 Achiziție buldoescavator în comuna Berchișești Bugetul Local 9 Achiziție mașină de gunoi în comuna Berchișești Bugetul Local 10 Elaborarea strategiei locale de dezvoltare a comunei Berchișești Bugetul Local COMUNA BILCA 1 Reabilitare Școala Generală nr. 2 în comuna Bilca Surse proprii COMUNA BOGDĂNEȘTI 1 Alimentare cu apă în comuna Bogdănești OG7/ 2006 COMUNA BOROAIA 1 Alimentare cu apă în comuna Boroaia, județul Suceava Etapa I Fonduri guvernamentale, proprii 2 Amenajare parcare și căi pietonale comuna Boroaia Fonduri proprii COMUNA BOSANCI 1 Extindere și modernizare sediu Primărie în comuna Bosanci Fonduri proprii 2 Modernizare cămin cultural Bosanci Fonduri proprii 3 Modernizare Școală cu clasele I-VIII Bosanci Fonduri proprii 4 Modernizare dispensar uman în comuna Bosanci Parteneriat cu Rompetrol COMUNA BOTOȘANA 64

65 Nr. Crt. Tip proiect / Obiectivul de investiții Sursa de finanțare 1 Gradiniță Robeni în comuna Botoșana Guvern 2 Căminul Cultural în comuna Botoșana Locale + CJ COMUNA BREAZA 1 Reabilitare Dispensar Uman în comuna Breaza Buget Local 2 Reabilitare remiză PSI în comuna Breaza Buget Local 3 Construcţie grup sanitar prin extindere Cămin Cultural în comuna Breaza Buget Local 4 Trotuare în comuna Breaza Buget Local 5 Pavare piaţă în comuna Breaza Buget Local 6 Încălzire centrală la Dispensarul Uman comuna Breaza Buget Local 7 Înfiinţare şi amenajare parc de copii în comuna Breaza Buget Local 8 Reabilitare sediu primărie în comuna Breaza Buget Local COMUNA BRODINA 1 Construire Grădiniță cu program normal în satul Brodina Buget local 2 Construire Grădiniță cu program normal în satul Falcău, comuna Brodina Fonduri private 3 Construire Școală cu clasele I-IV satul Sadău, comuna Brodina Fonduri private COMUNA BURLA 1 Pietruire drumuri vicinale, comuna Burla FRDS COMUNA CACICA 1 Modernizare drumuri comunale în comuna Cacica SAPARD 2 Promovarea valorilor culturale și a potențialului turistic în regiunea transfrontalieră romano-ucraineană prin înființarea Complexului cultural- turistic Casa Naționalităților Cacica PHARE CBC Economia Bazată pe Cunoaştere în comuna Cacica Guvernul României, Banca Mondială 4 Școală sprijin pentru zonele defavorizate din Cacica Agenţia Română pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale (ARDDZI), Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind închiderea minelor, refacerea mediului şi regenerarea socio-economică 5 Club folcloric Pădurețul în comuna Cacica Idem 6 Cub sportiv Minerul în comuna Cacica Idem COMUNA CALAFINDEȘTI 1 Reabilitare Şcoală cu cl. I-VIII, în comuna Calafindeşti Fonduri guvernamentale prin programul Reabilitare Şcoli 2 Şanţuri pereatepe DC39 L=320 ml în comuna Calafindeşti Buget local 3 Reabilitare Sală de Sport în comuna Calafindeşti C.N.I. 4 Extindere reţele electrice în comuna Calafindeşti 2 locaţii I Fonduri guvernamentale prin programul Electrificare Cadru de desfășurare a manifestărilor cultural artistice compus din scenă și platformă în comuna Calafindești Buget local COMUNA CAPU CÂMPULUI 1 Modernizare D.J. 177 C în comuna Capu Câmpului Consiliul Judeţean Suceava 2 Apărări mal râul Moldova în comuna Capu Câmpului Bugetul de stat- Ministerul Mediului 65

66 Nr. Crt. Tip proiect / Obiectivul de investiții Sursa de finanțare 3 Instalare două centrale termice la şcoli în comuna Capu Câmpului Bugetul local 4 Extindere iluminat public în comuna Capu Câmpului Bugetul local 5 Decolmatare 10,8 km.pâraie în comuna Capu Câmpului Bugetul local COMUNA CIOCĂNEȘTI 1 Rețea parțiala de alimentare cu apă potabilă în comuna Ciocănești HG 577/ Îndiguire parțială a râului Bistrița în comuna Ciocănești HG 1/ Reabilitare parțiala școală generală în comuna Ciocănești Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului 4 Achiziție imobil Muzeul motivelor naționale în comuna Ciocănești Buget local 5 Refacere punte pietonala peste raul Bistrita Buget local COMUNA CIPRIAN PORUMBESCU 1 Extindere rețea electrică în comuna Ciprian Porumbescu Buget local 2 Asfaltare DC 24 (1km) în comuna Ciprian Porumbescu Buget local 3 Modernizare școală în comuna Ciprian Porumbescu Buget local 4 Acoperiș primărie Ciprian Porumbescu Buget local COMUNA CÎRLIBABA 1 Asfaltare drum comunal, 12km în localitatea Cîrlibaba HG 577 COMUNA COMĂNEȘTI 1 Construire sediu primărie, comuna Ciocănești Buget de stat 2 Construirea grupuri sanitare școala Comanesti Buget de stat 3 Modernizare drum comunal în localitatea Comănești Buget local COMUNA CORNU LUNCII 1 Implementarea sistemului de colectare şi transport al deşeurilor menajere în comunele Cornu Luncii, Baia, Boroaia, Forăşti şi Mălini PHARE Reabilitare Şcoala cu clasele I-VIII Cornu Luncii Locală 3 Reabilitare Cămin Cultural Cornu Luncii Locală 4 Regularizare şi apărări maluri pârâu Sasca Mare, comuna Cornu Luncii Hotărâre de Guvern COMUNA CRUCEA 1 Dotare sistem încălzire și stolărie Școala Crucea Buget local 2 Reabilitare și modernizare Școala Cojoci, comuna Crucea Buget local 3 Construcție «Parc de joacă» Crucea ANDZM Bucuresti 4 Reabilitare DC Crucea-centru Buget Local 5 Alimentare apa potabila in Arama,Chiril,Toance. Buget local 6 Regularizare pârâu Hopăinești-Cojoci și părău Chiril, comuna Crucea Buget local 7 Reabilitare Cămin Cultural Chiril, comuna Crucea Buget local 8 Reconstrucția bisericii arse din Satu Mare Buget local+hg+ donatii COMUNA DOLHEȘTI 66

67 Nr. Crt. Tip proiect / Obiectivul de investiții Sursa de finanțare 1 Construire trotuar din pavele de beton în comuna Dolhești Buget local COMUNA DORNA ARINI 1 Pietruire DC 76 V. Dornei Gheorghiteni , comuna Dorna Arini Guvernamentale 2 Modernizare DC Cozănești, comuna Dorna Arini Guvernamentale+Buget local 3 Montare tâmplărie termopan căminul cultural comuna Dorna Arini Buget local 4 Centrală cu combustibil solid la primărie Buget local 5 Centrală cu combustibil solid la Școala cu clasele I-VIII D. Arini Guvernamentale 6 Centru de informare și documentare Școala Dorna Arini Guvernamentale COMUNA DORNA CANDRENILOR 1 Modernizare Drum Forestier Auto Poiana Negrii, comuna Dorna Candrenilor SAPARD- fonduri europene 2 Modernizare drumuri comunale 3,05 km în comuna Dorna Candrenilor FEADR fonduri europene COMUNA DORNEȘTI 1 Proiectul integrat,,drumuri prin viață : Drumul de acasă, drumul spre școală FRDS și Banca Mondială / Bugetul local 2 Amenajare drum etapa II-a în comuna Dornești Bugetul local 3 Amenajare drum etapa a III-a în comuna Dornești Bugetul local 4 Extindere intravilan pentru construcții locuințe în comuna Dornești Bugetul local 5 Grupuri sanitare la Şcoala de Arte şi Meserii Dorneşti Bugetul local 6 Electrificare asamblu de locuințe în zona Imaș, comuna Dornești Bugetul local 7 Pietruire DC 51 B, Dornești - Iaz, km Bugetul de stat 8 Betonare drum Cămin Cultural Bariera CFR, comuna Dornești Bugetul de stat COMUNA DRĂGOIEȘTI 1 Centrală termică şi instalaţie de încălzire Şcoala Drăgoieşti Buget local 2 Reabilitare Şcoală Drăgoieşti corp A Buget local 3 Reactualizare Plan Urbanistic General comuna Drăgoiești Buget local COMUNA DRĂGUȘENI 1 Alimentare cu apă sat Drăgușeni, comuna Drăgușeni Fonduri Europene 2 Sistem de canalizare și epurare ape uzate sat Drăgușani SAPARD 3 Realizare școală cu clasele I-VIII Drăgușeni Fonduri Europene 4 Înființare trotuar pietonal comuna Drăgușeni Fonduri Europene COMUNA DUMBRĂVENI 1 Reabilitare termică blocuri comuna Dumbrăveni Guvern +buget +AP 2 Reabilitare termică bibliotecă comuna Dumbrăveni Buget local 3 Extindere rețele alimentare cu apă și canalizare comuna Dumbrăveni Buget local COMUNA FÂNTÂNA MARE 1 Construcţie sediu Primărie Fântâna Mare Buget local 2 Modernizare Şcoala cu clasele I - VHI "Ion Muceleanu" Fântâna Mare Buget Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului COMUNA FÎNTÎNELE 67

68 Nr. Crt. Tip proiect / Obiectivul de investiții Sursa de finanțare 1 Economia bazată pe cunoaștere, comuna Fîntînele Guvernul României, Banca Mondială COMUNA FORĂȘTI 1 Colectare şi selectare gunoi menajer în localitatea Forăști Fonduri PHARE 2 Construcţie Şcoală cu clasele I-IV Uideşti comuna Forăști Fonduri guvernamentale 3 Grupuri sanitare şcoala cu clasele I-VIII Manolea Forăști Fonduri guvernamentale 4 Sediu Primărie Forăști Buget local 5 Şcoala cu clasele I-VIII Oniceni, comuna Forăști Fonduri guvernamentale 6 Grădiniţă sat Boura, comuna Forăști Buget local COMUNA FRĂTĂUȚII NOI 1 Modernizare și reparații Școala nr. 2, Frătăuții Noi Fonduri guvernamentale COMUNA FRĂTĂUȚII VECHI 1 Reabilitare cămin cultural Maneuți, comuna Frătăuții Vechi Buget local 2 Amenajare clădire pentru funcționare cabinet medical medicină generală, stomatologie și farmacie, comuna Frătăuții Vechi Buget local 3 Modernizare prin betonare 2 drumuri comunale pe o lungime de 2,5 km, comuna Frătăuții Vechi Buget local 4 Modernizare gradinița nr. 1 Frătăuții Vechi Buget local 5 Construire o sală de clasă și grupuri sanitare școala nr. 1 Frătăuții Vechi Buget local 6 Construire clădire centrală termică și magazie lemne la școala nr. 2 Frătăuții Vechi Buget local 7 Pavare curți, trotuare și locuri de parcare la cele 3 școli total 1350 mp, comuna Frătăuții Vechi Buget local 8 Construire trotuare pietonale Frătăuții Vechi și Măneuți pe o lungime de 500 m Buget local 9 Amenajare 3 locuri de joacă pentru copii comuna Frătăuții Vechi Buget local 10 Decolmatarea și executarea din nou a 14 km de canale și șanțuri precum și 24 podețe Frătăuții Vechi Buget local 11 repararea prin pietruire a 7 km de drumuri comunale avariate la inundatiile din 2008 si refacerea unui nr. de 9 podete Fonduri guvernamentale 12 Reparare prin pietruire a 15 km drumuri comunale din Frătăuții Vechi Buget local 13 Extinderi rețea electrică 800 m în comuna Frătăuții Vechi Buget local 14 Reabilitare și modernizare Școală Maneuți Fonduri guvernamentale COMUNA FRUMOSU 1 Modernizare Drumuri Forestiere în comuna Frumosu SAPARD 2 Poduri din beton armat în comuna Frumosu Guvernul României-OG nr.7/ Modernizarea SVSU Frumosu PROGRAM PHARE 4 Economia Bazată pe Cunoaştere- comuna Frumosu Program M.C.T.I. 5 Pietruire drumuri comunale şi uliţi vicinale în comuna Frumosu Buget local 6 Reabilitare şcoli şi grădinţe în comuna Frumosu Buget local 7 Reabilitare sală festivităţi şi cămine culturale Buget local 8 Pavare trotuare comunale şi curţi interioare la cele 3 Biserici din comuna Frumosu Buget local 9 Realizare de indiguiri şi apărări de maluri în comuna Frumosu Buget local 10 Realizare punţi pietonale în comuna Frumosu Buget local 68

69 Nr. Crt. Tip proiect / Obiectivul de investiții Sursa de finanțare COMUNA GĂLĂNEȘTI 1 Reabilitarea și extinderea școlii cu clasele I-IV Gălănești FEDR COMUNA GRĂMEȘTI 1 Modernizare Școală generală comuna Grămești Banca Mondială și Buget local COMUNA GRĂNICEȘTI 1 Extindere rețea electrică în comuna Grănicești Buget local 2 Extindere rețea alimentare cu apă în comuna Grănicești Buget local COMUNA HÂRTOP 1 Modernizare drum comunal 2 km în comuna Hârtop Buget local 2 Extindere rețea electrică 1800 m în comuna Hârtop Buget de stat și buget local COMUNA HORODNIC DE SUS 1 Modernizare Primărie Horodnic de Sus Buget local 2 Grădiniță cu program normal nr. 2 Horodnic de Sus Buget local 3 Modernizare DC 45 în comuna Horodnic de Sus Credit 4 Construire garaje în comuna Horodnic de Sus Buget local 5 Construcție sală de sport în comuna Horodnic de Sus Buget local 6 Centrală termică Grădinița Horodnic de Sus Buget local 7 Reabilitare Școala nr. 1 Horodnic de Sus Buget local si buget de stat 8 Reabilitare Școala nr. 3 Horodnic de Sus Buget local si buget de stat COMUNA HORODNICENI 1 Modernizare sediul Primăriei Horodniceni (interior, exterior, dotare cu mobilier, sisteme informatice) Buget local 2 Construcție 3 case calamitate pentru persoanele ale căror locuințe au fost afectate de inundațiile din iunie- iulie 2008 Buget local 3 Finalizare asfaltare drum comunal HARA-Horodniceni legătura cu DJ spre Suceava -2 KM Buget local 4 Amenajare stații de autobuz în comuna Horodniceni Buget local 5 Construirea şi reabilitarea unor podete și punți pietonale afectate de vechime și uzură Buget local 6 Modernizare semnalizare rutieră în comuna Horodniceni Buget local 7 Modernizarea și extinderea rețelei de iluminat public în comuna Horodniceni Buget local 8 Extinderea reţelei de alimentare cu energie electrică în comuna Horodniceni Buget local 9 Finalizarea sistemului de management integrat şi colectare selectivă a deşeurilor - delegarea serviciilor de gestionare a deşeurilor către operatorul regional, în comuna Horodniceni Buget local 10 Achiziționare containere pentru colectarea selectivă deșeuri comunale în Horodniceni Buget local 11 Construcție/Amenajare sistem de adăpare pentru vite-izlaz comunal Mihăiești, Horodniceni Buget local 12 Reabilitare școală Brădățel Buget local 13 Reabilitare școală Horodniceni Buget local 14 Reabilitare școală Botești Buget local 15 Înființare, amenajare spații de joacă în satele comunei Horodniceni Buget local COMUNA IACOBENI 69

70 Nr. Crt. Tip proiect / Obiectivul de investiții Sursa de finanțare 1 Înființare spațiu de joacă pentru copii (Parc de distracții) ARDDZI COMUNA IASLOVĂȚ 1 Modernizare DC 42A Iaslovăț-Bodnăreni Buget local 2 Extindere rețele electrice în comuna Iacobeni Buget local 4 Reabilitare și modernizare Gradinița nr. 2 Iaslovăț Buget local 5 Reabilitare corp A Școala nr. 1 Iaslovăț Bugetul de stat 6 Lucrări apărări maluri și refacere căi de acces calamități 2008 în comuna Iaslovăț Buget local + Bugetul de stat 7 Modernizare DC Km la cu îmbrăcăminte asfaltică în comuna Iaslovăț Buget local 8 Proiect Economia bazată pe cunoaștere în comuna Iaslovăț Bugetul de stat COMUNA ILIȘEȘTI 1 Reabilitare Grădiniță Ilișești Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului COMUNA IPOTEȘTI 1 Asfaltare DC 70 în comuna Ipotești Fonduri guvernamentale 2 Refacere poduri în comuna Ipotești Fonduri guvernamentale 3 Extindere rețea apă potabilă în comuna Ipotești Buget local 4 Extindere rețea de canalizare în comuna Ipotești Buget local 5 Construcție sală de sport în comuna Ipotești Fonduri guvernamentale 6 Reabilitare școala generală nr.2 Ipotești Fonduri guvernamentale 7 Realizare punte pietonală peste apă Tișăuți în comuna Ipotești Buget local 8 Rk DC 200 în lungime 1400 m în comuna Ipotești Buget local 1. COMUNA MARGINEA 1 Organizarea sistemului de colectare selectivă a deșeurilor menajere și reciclabile din zona Marginea Phare CES Modernizare drum forestier Pietrele Muieri în comuna Marginea SAPARD COMUNA MĂLINI 1 Implementare sistemului de colectare și transport a deșeurilor în comuna Mălini PHARE 2 Domeniul schiabil Mălini Buget local 3 Reabilitare școala generală cu clasele I-VIII Văleni, comuna Mălini Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului 4 Reabilitare școala generală cu clasele I-VIII Pîraie, comuna Mălini Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului COMUNA MĂNĂSTIREA HUMORULUI 1 Modernizare drumuri forestiere Dulcea, Văcăreni și Magherniță, comuna Mănăstirea Humorului SAPARD 2 Refacere drumuri comunale în localitatea Mănăstirea Humorului Fonduri guvernamentale 3 Sistem de colectare selectivă a deșeurilor și amenajare stație transfer în zona Gura Humorului, comuna Mănăstirea Humorului PHARE CES Renovare Cămin Cultural Mănăstirea Humorului Bugetul local COMUNA MITOCU DRAGOMIRNEI 1 Sediu nou primăria comunei Mitocu Dragomirnei Bugetul local 2 Reabilitare termică Școala Generală cu clasele I-VIII comuna Mitocu Dragomirnei Bugetul local 70

71 Nr. Crt. Tip proiect / Obiectivul de investiții Sursa de finanțare 3 Dispensar medical uman, Medical, farmacie și locuință medic în comuna Mitocu Dragomirnei Bugetul local si sponsorizare 4 Grădiniţă cu program norma, împrejmuiri şi dotare sediu, cabinet medical, în comuna Mitocu Dragomirnei Bugetul local 5 Asfaltare DC 57 Suceava-Lipoveni, comuna Mitocu Dragomirnei Bugetul local 6 Asfaltare drum de legatură DJ208U-DJ208D, comuna Mitocu Dragomirnei Bugetul local 7 Balstări drumuri COMUNALE în comuna Mitocu Dragomirnei Bugetul local 8 Plan urbaistic general si RLU Mitocu Dragomirnei COMUNA MOARA 1 Betonare drun comunal Liteni, comuna Moara Buget local 2 Realizare cămin cultural Moara Nică Buget local 3 Reabiltare școală Liteni, comuna Moara Buget local 4 Reabilitare școala Moara Carp, comuna Moara Buget stat COMUNA MOLDOVA SULIȚA 1 Modernizare DC 87 Pârâul Sulița, comuna Moldova Sulița Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului 2 Reabilitare și modernizare Școala cu clasele l-lv Benia, comuna Moara Sulița Bugetul local 3 Reabilitare și modernizare Școala cu clasele l-vlll Moldova Sulița Bugetul local 4 Reabilitare și modernizare sediul Primăriei Moldova Sulița Bugetul local COMUNA MOLDOVIȚA 1 Execuţie trotuare şi parcări în comuna Moldoviţa Buget local 2 Execuţie gabioane prin construire de casoaie (apărări maluri) rău Moldoviţa Buget local 3 Construire 2 poduri din beton în comuna Moldoviţa Buget local COMUNA OSTRA 1 Modernizare drum forestier Baisescu, comuna Ostra SAPARD 2 Amenajarea și dotarea clubului minerilor disponibilizați în comuna Ostra ANDZM 3 Centru educativ de zi ABA-DEL-TIN FRDS-finantare prin SGM 4 Centru rezidențial destinat copilului care prezintă comportament delicvent Consililul Județean Suceava prin DGASPC 5 Sistem colectare selectivă a deșeurlor și amenajare stație de transfer Gura Humorului PHARE Înființare și dotare loc joacă copii în comuna Ostra ANDZM finanțare prin SGM COMUNA PANACI 1 Țara Dornelor Curată sistem integrat de gestiune a deșeurilor în trei comune din Bazinul Dornelor (Panaci, Șaru Dornei și Dorna Arini) Phare 2006 CES 2 Economia Bazată pe Cunoaștere Banca Mondială și Guvernul României COMUNA PĂLTINOASA 1 Reabilitare şcoală Păltinoasa în comuna Păltinoasa Buget stat 2 Reabilitare școală Capu-Codrului în comuna Păltinoasa Buget local și buget de stat 3 Finalizare construcție Cămin Cultural-Capu Codrului în comuna Păltinoasa Buget local și buget de stat 4 Reabilitare drumuri comunale în comuna Păltinoasa Buget local și buget de stat 5 Construcție Sală de Sport -Păltinoasa Buget local și buget de stat COMUNA PĂTRĂUȚI 71

72 Nr. Crt. Tip proiect / Obiectivul de investiții Sursa de finanțare 1 Modernizare drum comunal 2.5 km în comuna Pătrăuți FRDS COMUNA PÎRTEȘTII DE JOS 1 Construire punte pietonală La Buliga Doru, comuna Pîrteștii de Jos Buget local 2 Construire punte pietonală La Golea, comuna Pîrteștii de Jos Buget local 3 Modernizare drum comunal-asfaltare 1 km, comuna Pîrteștii de Jos Buget local 4 Pietruire DC 23 2km, comuna Pîrteștii de Jos Fonduri guvernamentale 5 Pietruire DC 21 1,5 km, comuna Pîrteștii de Jos Fonduri guvernamentale 6 Sistem alimentare apă potabilă satele Pîrteştii de Jos şi Vîrfu Dealului Fonduri guvernamentale 7 Reabilitare ateliere scolare-grup Scolar Nicanor Moroşan, comuna Pîrteștii de Jos Fonduri PHARE 8 Actualizare P.U.G ŞI R.L.U. ptr. Com Pîrteştii de Jos Buget local COMUNA POIANA STAMPEI 1 Alimentare cu apă în comuna Poiana Stampei OG7/2006 COMUNA POIENI SOLCA 1 Pod din beton armat pe DC 19 în comuna Poieni Solca Buget local 2 Pod din beton armat pe drum neasfaltat în comuna Poieni Solca Buget local 3 Apărări de maluri pe pârâul Racova, comuna Poieni Solca Buget local COMUNA POJORÂTA 1 Asfaltare DC Putna - 1 km, comuna Pojorâta Buget local 2 Reabilitare grădiniţa nr. 1, centrală termică, grup sanitar, acoperiş,interioare, comuna Pojorâta Buget local 3 Reabilitare școală generală cu clasele I-IV, centrală termică, grup sanitar,tâmplărie, comuna Pojorâta Buget local 4 Colectare deşeuri din poarta în poartă, comuna Pojorâta Buget local 5 Anexa primărie și centrală termică primărie Pojorâta Buget local 6 Reabilitare podeţ, zona Valea Pojoritei Buget local 7 Construcţie gard cimitir ortodox Pojorâta, Buget local 8 Pavaje zona centru Pojorâta, 470 mp Buget local COMUNA PREUTEȘTI 1 Alimentare cu apă în comuna Preutești Buget de stat 2 Modernizare drumuri comunale în comuna Preutești Buget local 3 Pietruire drumuri comunale, Preutești Buget de stat COMUNA PUTNA 1 Instalare sistem tehnic de alarmare împotriva efracţiei şi supraveghere, comuna Putna Bugetul local 2 Podeţ pe Uliţa Străjerilor în sat Gura-Putnei com. Putna Bugetul local 3 Amenajare trotuar 1700 ml com. Putna Bugetul local 4 Balastare drumuri comunale în Gura-Putnei şi Putna Bugetul local 5 Punte metalică peste Pârâul Putnişoara în zona Zubaş Bugetul local 6 Modernizare 5,0 km drumuri forestiere în sat Putna şi sat Gura-Putnei SAPARD 7 Refacere drum comunal Veţău în comuna Putna Bugetul local 8 Refacere drum comunal Putnişoara în comuna Putna Bugetul local 72

73 Nr. Crt. Tip proiect / Obiectivul de investiții Sursa de finanțare 9 Refacere drum comunal Putnişoara în comuna Putna Bugetul local COMUNA RĂDĂȘENI 1 Înființare sediu nou al primăriei Rădășeni Buget local 2 Modernizare comunale în comuna Rădășeni SAPARD 3 Achiziție tractor pentru Serviciul public de întreținere a drumurilor din comuna Rădășeni Buget local COMUNA RÎȘCA 1 Grădinița nr. 1 Rîșca Buget local 2 Muzeul satului Rîșca Buget local 3 Crucea din Hotar, comuna Rîșca Buget local 4 Centru situații de urgență în comuna Rîșca Buget local COMUNA SATU MARE 1 Reabilitare drumuri comunale Satu Mare Buget local COMUNA SIMINICEA 1 Alimentare cu apă în comuna Siminicea SOLEL BONEH 2 Modernizare a 2 școli în comuna Siminicea PHARE 3 Extindere rețea 2 km gaz metan Unilități și mediu COMUNA STRAJA 1 Costruire pod în comuna Straja Buget local 2 Construire gradiniță în comuna Straja Buget local 3 RR.Sam Straja corp vechi Buget de stat 4 Actualizare PUG comuna Straja Buget local 5 Pavare curte primărie și școală în comuna Straja Buget local 6 Refacere retea iluminat public în comuna Straja Buget local COMUNA STROIEȘTI 1 Cămin cultural Zăhărești, comuna Stroiești Ministerul Culturii și Patrimoniului Național COMUNA STULPICANI 1 Sistem de colectare selectivă şi amenajare staţie de transfer în comuna Stulpicani PHARE Reabilitare drum comunal DC 31, DC 34 în comuna Stulpicani SAPARD COMUNA SUCEVIȚA 1 Extinderea reţelei electrice în comuna Sucevița Buget local 2 P.A.P.I. (punct de acces public la informație) în comuna Sucevița Fonduri europene 3 Turismul instrument de dezvoltare durabilă în comuna Sucevița P.H.A.R.E. 4 Balastare drumuri comunale în comuna Sucevița Buget local 5 Construire şcoală Voievodeasa în comuna Sucevița Buget de stat COMUNA ȘARU DORNEI 1 Alimentare cu apă în satul Gura Haitii- rețea ditribuție, comuna Șaru Dornei FRDS 2 Modernizare drum comunal Șaru Bucovinei, comuna Șaru Dornei FRDS 3 Țara Domelor curată - sistem de gestiune a deșeurilor POS Mediu 73

74 Nr. Crt. Tip proiect / Obiectivul de investiții Sursa de finanțare 4 Reabilitare termică a blocurilor de locuințe, sat Neagra Șarului, comuna Șaru Dornei Fonduri guvernamentale COMUNA ȘCHEIA 1 Modernizare drum comunal Sf. Ilie, comuna Șcheia Buget local 2 Alimentare cu apă sat Mihoreni etapa I, comuna Șcheia HGR 577/ Refacere efective calamități poduri, apărări maluri, comuna Șcheia Buget local 4 Reparatii podețe, trotuare,șanturi, comuna Șcheia Buget local 5 Baza sportivă multifuncțională sat Sf. Ilie, comuna Șcheia OG 7/ Extindere sediu primărie comuna Șcheia Buget local 7 Amenajare parc Mihoreni, comuna Șcheia OG 7/ Amenajare parc Șcheie Buget local 9 Amenajare terenuri de sport Mihoreni și Șcheie Buget local COMUNA ȘERBĂUȚI 1 Monument al Eroilor, comuna Șerbăuți Buget local 2 Parc de joacă pentru copii, comuna Șerbăuți Buget local COMUNA TODIREȘTI 1 Modernizare cămin de bătrâni în comuna Todirești Buget local 2 Sală de sport în comuna Todirești Fonduri guvernamentale COMUNA UDEȘTI 1 Modernizare Cămine culturale: Udeşti, Chilişeni, Poieni-Suceava, Racova, Ruşii-Mănăstioara Bugetul local 2 3 Finalizare GPN sat Udeşti, comuna Udeşti, judeţul Suceava Guvernul României Bugetul local Reabilitare Scoala cu clasele I-VIII Reuseni, comuna Udeşti Guvernul României Bugetul local 4 Refacere punte pe cablu peste râul Suceava, la Ruşii-Mănăstioara, comuna Udeşti Bugetul local 5 Pietruire DC 68 Luncuşoara Securiceni, km , comuna Udeşti HGR 577/1997 COMUNA ULMA 1 Pietruire DC Nisipitu Lupcina, comuna Ulma Fonduri guvernamentale 2 Construire bază sportivă tip II, comuna Ulma Fonduri guvernamentale COMUNA VADU MOLDOVEI 1 Schimbare învelitoare acoperiş clădire Dispensar Uman în satul Vadu Moldovei Buget local 2 Reabilitarea drumurilor comunale şi săteşti distruse de inundaţiile din iulie 2008, comuna Vadu Moldovei Buget local 3 Extindere reţea curent electric în satul Dumbrăviţa, comuna Vadu Moldovei Buget local 4 Schimbare învelitoare acoperiş clădire Primărie în satul Vadu Moldovei Buget local 5 Reparaţie podeţ Ioneasa, comuna Vadu Moldovei Buget local 6 Elaborare strategie de dezvoltare a comunei Vadu Moldovei Buget local COMUNA VAMA 1 Reabilitare rețea de apă potabilă în comuna Vama SAPARD 2 Reabilitare trotuare în comuna Vama Buget local 74

75 Nr. Crt. Tip proiect / Obiectivul de investiții Sursa de finanțare 3 Reabilitare sediu primărie Vama Buget local 4 Reabilitare dispensar uman în comuna Vama Buget local COMUNA VATRA MOLDOVIȚEI 1 Pietruire DC32, Vatra Moldoviţei, Km HG577/ Actualizare PUG în comuna Vatra Moldoviţei Buget local 3 Sală Polivalentă sat Ciumârna, comuna Vatra Moldoviței Buget local COMUNA VEREȘTI 1 Punte pietonală peste râul Siret în lungime de 220 m /sat Bursuceni, comuna Vere;ti Guvernul României 2 Gard izvoare sat Corocăieşti, comuna Verești Buget local 3 Amenajare drumuri de exploataţie agricolă în comuna Verești Buget local 4 Amenajare şanţuri şi podeţe în comun Verești Buget local 5 Gard şcoala nouă sat Bursuceni, comuna Verești Buget local 6 Spaţii joacă pentru copii în toate localităţile comunei Verești Buget local 7 Fântână şcoala veche sat Bursuceni, comuna Verești Buget local 8 Fântână +aducţiune apă la dispensar, sat Corocăieşti, comuna Verești Buget local 9 Teren sport şcoala Corocăieşti, comuna Verești Guvernul României 10 Balastare drumuri comunale şi vicinale, comuna Verești Buget local 11 Amenajare bază sportivă în sat Vereşti, comuna Verești Buget local 12 Înfiinţarea ansamblului de cântece şi dansuri populare Dor Moldovenesc şi achiziţionarea de costume populare, comuna Verești Buget local 13 Scenă portabilă + instalaţie lumini şi sonorizare, comuna Verești Buget local 14 Uşi şi geamuri termopan la biblioteca din localitatea Vereşti Buget local 15. Sobe noi, refacerea instalaţiei electrice, amenajarea şi dotarea unor laboratoare la şcolile din satele Vereşti, Corocăieşti şi Bursuceni Buget local 16 Extindere reţele electrice în localitatea Vereşti Ministerul Administraţiei şi Internelor 17 Achiziţionare teren şi amenajarea acestuia pentru cimitirul nou din localitatea Corocăieşti, comuna Verești Buget local 18 Amenajare centru civic în loc. Vereşti m trotuare (pavaj + borduri) Buget local 19 Instalaţie de încălzire şi centrală termică pentru primărie, dispensar, cămin cultural şi birou notarial în localitatea Vereşti Buget local 20 Achiziţionare autocamion Raba de16 t, comuna Verești Buget local 21 Uşi şi geamuri termopan la şcoala veche Bursuceni, comuna Verești Guvernul României 22 Instalaţie de încălzire şi centrală termică pentru biserica din localitatea Hancea, comuna Verești Buget local 23 Actualizarea Planului Urbanistic General al comunei Verești Buget local 2. COMUNA VICOVU DE JOS 1 Decolmatare Pârâu Remezău pe o lungime de 3,800 km, comuna Vicovu de Jos Bugetul local 2 Balastare drumuri comunale, L=4,100 km, comuna Vicovu de Jos Bugetul local 3 Regularizare şi consolidări mal Pârâu Remezău, comuna Vicovu de Jos Bugetul local 4 Drum balastat acces islaz comunal Valcani, comuna Vicovu de Jos Bugetul local 5 Sală de sport şcolară cu nivel de practică sportivă competiţională locală, teren de handbal şi 150 locuri pentru Bugetul de stat (C.N.I.) 75

76 Nr. Crt. 6 spectatori, comuna Vicovu de Jos Tip proiect / Obiectivul de investiții Sursa de finanțare Reabilitare parc de agrement centru şi înfiinţarea parc de agrement în zona Pod Dabâca, comuna Vicovu de Jos Bugetul de stat (A.F.M.) şi bugetul local COMUNA VOLOVĂȚ 1 Consolidare si reabilitare corp B la școala generală cu clasele I-VIII Volovăț Banca mondială COMUNA ZVORIȘTEA 1 Canalizare și stație de epurare în comuna Zvoriștea OG 7/ Modernizare și reabilitare școala generală cu clasele I-VIII Buda, comuna Zvoriștea Banca mondială 3 Modernizare și reabilitare Școala generală cu clasele I-VIII Poiana, comuna Zvoriștea Fonduri guvernamentale 4 Modernizare și reabilitare școala generală cu clasele I-VIII Șerbănești, comuna Zvoriștea Fonduri guvernamentale 5 Modernizare și reabilitare scoala generală cu clasele I-VIII Zvoriștea Fonduri guvernamentale 76

77 V.2. Grupurile de Acţiune Locală (GAL-uri) în judeţul Suceava Programul LEADER reprezintă, din partea Comunităţii Europene, o abordare care oferă noi oportunităţi de dezvoltare, punând bazele identificării nevoilor locale, întăririi capacităţii de devoltare şi implementării strategiilor locale de dezvoltare, în vederea conservării patrimoniului rural şi cultural, dezvoltării mediului economic şi îmbunătăţirii abilităţilor organizatorice ale comunităţii locale. Dezvoltarea teritoriilor rurale prin LEADER va fi programată şi coordonată de actori locali ce vor reprezenta factorul decizional şi de asemenea vor purta responsabilitatea evoluţiei în timp a zonelor teritoriale delimitate în care vor acţiona. Grupurile de Acţiune Locală sunt entităţi ce reprezintă parteneriate public private, constituite din reprezentanţi ai sectorului public, privat şi civil, desemnaţi dintr-un teritoriu rural omogen, care vor trebui să colaboreze pentru stabilirea componenţei teritoriului acoperit şi care vor implementa o strategie integrată pentru dezvoltarea acestuia. Baza de aplicare a programului o constituie Grupurile de Acţiune Locală (GAL), constituite pe baza parteneriatului public-privat între factori din zonele rurale, grupurile trebuind să includă reprezentanţi ai diverselor sectoare socioeconomice. Grupurile primesc asistenţă financiară pentru diverse proiecte care implementează strategiile de dezvoltare locală. Acestea sunt selecţionate de către Autoritatea de Management din fiecare stat membru, care poate fi naţională, regională sau locală sau o structură public-privată responsabilă cu managementul programului. Un posibil beneficiar de finanţare trebuie să verifice mai întâi dacă se află localizat într-o zonă rurală care şi-a stabilit deja instituţional şi tematic propriul Grup de Acţiune Locală. Pentru asta poate fi contactată şi Reţeaua de Unităţi Naţionale. Următorul pas este încadrarea proiectului în strategia de dezvoltare a GAL-ului ales pentru ca solicitarea de finanţare să fie în primul rând eligibilă. Având în vedere că un Grup de Acţiune Locală poate gestiona problematica existentă într-un teritoriu cu o populaţie cuprinsă între de locuitori, în judeţul Suceava au fost constituite următoarele Grupuri de Acţiune Locală: 1. GAL SUCEVIŢA-PUTNA: Componenţă: 1. Consiliul Judeţean Suceava Asociaţia Comunelor din România - Filiala judeţeană Suceava 2. Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava 34. PF Tomasciuc Mihaela Lucica 3. Asociaţia profesională Management Regional 35. SC Manix Prod SRL 4. Oraş Solca 36. AF Cenusa Stela 5. Comuna Arbore 37. AF Rambu Domnica 6. Comuna Brodina 38. SC Hanul Voievozilor 7. Comuna Burla 39. SC Rossa Blue SRL 8. Comuna Cacica 40. SC Popas Turistic Bucovina SRL 9. Comuna Horodnic de Jos 41. Asociaţia pentru Turism Bucovina 10. Comuna Horodnic de Sus 42. Asociaţia de Turism Suceviţa 11. Comuna Iaslovăţ 43. PF Panculescu Adriana Corina 12. Comuna Marginea 44. SC Casa Sofia SRL 13. Comuna Mănăstirea Humorului 45. PF Iacob Mihai 14. Comuna Poieni Solca 46. PF Chiras Mirela 15. Comuna Putna 47. PF Sbiera Maria 16. Comuna Straja 48. SC Tara Autentica SRL 17. Comuna Suceviţa 49. Asociaţia pentru Dezvoltare Locală Putna 18. Comuna Ulma 50. SC Euro Audit SRL 19. Comuna Volovăţ 51. SC Regional Consulting SRL 20. SC Margivet SRL 52. SC Conct Group SRL 21. SC Mariturlicu SRL 53. SC Simrofer SRL 22. IF Sfairnaciuc Dorel 54. SC Magoceram Impex SRL 23. SC Vali Elmarg SRL 55. SC Martisorul Com SRL 24. SC Miguel Construct SRL 56. PF Craciun S Mihaela 25. SC Duconi Prod Com SRL 57. SC Farmacia Maria SRL 26. SC Deconmar SRL 58. Mănăstirea Suceviţa 27. SC Uben Construct SRL 59. SC Zada Prodcom SRL

78 28. SC Grigman SRL 60. PFA Todosi Lăcrămioara 29. SC Transmartinescu SRL 61. Uniunea Polonezilor Din România 30. SC Isimar SRL 62. Ocolul Silvic Marginea 31. Mănăstirea Sucevița 63. SC Farmacia Maria SRL 32. Asociaţia Cantores Domini Sucevița 2. GAL ŢINUTUL BUCOVINEI Componenţă: 1. Consiliul Judeţean Suceava 31. Asociatia crescătorilor de ovine şi bovine "Fratele Uţei" Frătăuţii Vechi 2. Directia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava 32. SC Green Energy SRL Frătăuţii Vechi 3. Asociaţia profesională Management Regional 33. SC Bumerang SRL Frătăuţii Vechi 4. Oraşul Vicovu de Sus 34. PF Iurescu Cătălin Voitinel 5. Comuna Bălcăuţi 35. AF Plesca Dănut - Gheorghe Voitinel 6. Comuna Bilca 36. PF Todose Mărioara Voitinel 7. Comuna Calafindeşti 37. II Virginia Ionesi Frătăuţii Vechi 8. Comuna Dorneşti 38. AF Cirdei Dumitru Voitinel 9. Comuna Frătăuţii Noi 39. SC Digital Idea SRL Frătăuţii Vechi 10. Comuna Frătăuţii Vechi 40. SC Bună Dimineaţa Impex SRL 11. Comuna Gălăneşti 41. SC Digito Construcţii SRL Voitinel 12. Comuna Grămeşti 42. Parohia Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril Frătăuţii Vechi 13. Comuna Grăniceşti 43. PF Levitschi Manuela Bilca 14. Comuna Muşeniţa 44. PF Cirdei Elena Bilca 15. Comuna Satu Mare 45. PF Rusu Madalina Bilca 16. Comuna Vicovu de Jos 46. SC Viragi SRL Frătăuţii Vechi 17. Comuna Voitinel 47. Partida Romilor Proeuropa Asociaţia Comunelor din România - Filiala 18. judeţeană Suceava 48. Ocolul Silvic Marginea 19. SC Anel SRL 49. Parohia Naşterea Maicii Domnului Frătăuţii Noi 20. SC Ily Strajanu SRL 50. Galan Radu 21. SC Euro Audit SRL 51. SC Nicolaiescu Com SRL Frătăuţii Noi 22. SC Regional Consulting SRL 52. IF Horodnic Frătăuţii Noi 23. II Flutur Cristina Frătăuţii Vechi 53. II Lavric Mihai Ilie 24. II Antemie Simona - Elena Frătăuţii Vechi 54. II Boghean Bogdan Ionut 25. II Ionesi Alexandra Frătăuţii Vechi 55. AF Procopiuc Florin Teodor 26. II Flutur Ovidiu Frătăuţii Vechi 27. SC Elpidex SRL Gălăneşti 28. PF Hurjui Anton Victoraş Gălăneşti 29. IF Irimescu Angelica Cristina Gălăneşti 30. II Buzic Veronica Frătăuţii Vechi 3. GAL FĂLTICENI Componenţă: 1. Comuna Baia 15. SC Hedera SRL Dolhasca 2. Comuna Bogdănesti 16. SC Timcost SRL Forăşti 3. Comuna Boroaia 17. SC Hîrgău Prod Com SRL Forăşti 4. Comuna Buneşti 18. SC Lucosdiov Consulting SRL Moara 5. Oraşul Dolhasca 19. SC Foragro SRL Forăşti 6. Comuna Dolheşti 20. SC LV Agro Prodexim SRL Vadu Moldovei 7. Comuna Drăguşeni 21. Comunitatea ruşilor lipoveni 8. Comuna Fântâna Mare 22. Asociaţia Crescătorilor de Animale Păşunea Verde 9. Comuna Hârtop 23. Asociaţia Naţională Renaşterea Satelor Româneşti 10. Comuna Forăsti 24. Ocolul Silvic Privat Fălticeni 11. Comuna Horodniceni 25. Comuna Vadu Moldovei 12. Comuna Moara 26. Comuna Stroieşti 13. Comuna Preuteşti 27. Comuna Vultureşti 14. Comuna Rădăşeni 28. Comuna Tătaruşi 78

79 4. GAL BUCOVINA DE MUNTE Componenţă: 1. Primăria comunei Izvoarele Sucevei 33. Întreprindere Individuală Lazar Dorel 2. Primăria comunei Moldova Suliţa 34. Întreprindere Individuală Balabasciuc I. Angelica 3. Primăria comunei Breaza 35. Întreprindere Individuală Creţu Nicoleta 4. Primăria comunei Fundu Moldovei 36. SC Lacela Prod-Com SRL 5. Primăria comunei Pojorâta 37. SC Jecalo SRL 6. Primăria comunei Sadova 38. SC Lav-Lesenciuc 7. Primăria comunei Vama 39. SC Terra B.G.R. SRL 8. Primăria comunei Moldoviţa 40. SC Confort En-Gross SRL 9. Primăria comunei Vatra Moldoviţei 41. SC Bio Turism SRL 10. Primăria comunei Frumosu 42. SC Yaniodr SRL 11. Asociaţia de dezvoltare intercomunală Obcinele Bucovinei 43. SC Favorit SRL 12. Consiliul Judeţean Suceava 44. SC Anasilv Cinci SRL 13. Ocolul Silvic Pojorâta 45. Sc Nicram SRL 14. SC Vama Turism SRL 46. Sc Marpet SRL 15. SC Startervera SRL 47. PF Niţă Luminiţa 16. SC Terra Mold SRL 48. Asociaţia Casa Europei 17. SC Minagat SRL 49. Societate pentru Cultura Dimitrie Gusti 18. SC Semnal Design 50. Asociaţia crescătorilor de taurine Timineanca 19. SC Daif SRL 51. A.D.A.M. Moldoviţa 20. SC Ambis SRL 52. Asociaţia crescătorilor de taurine Runc Moldoviţa 21. SC Calcarul 53. Salvaţi Copiii filiala Suceava 22. SC Vest Bucovina Catv Srl 54. Fundaţia Club Speo Bucovina 23. SC Geo Leon SRL 55. Fundaţia Orizonturi 24. SC Sifon Trans COM 56. Asociaţia pentru turism Vama - Bucovina 25. SC Oniroxy SRL 57. Ecotin Bucovina 26. SC Turo Com SRL 58. Forumul Democrat German 27. SC Dan-Gigi SRL 59. Asociaţia Arcaşii Suliţei 28. SAC Lucivas SRL 60. Fundaţia Umanitară Geana 29. Sc Argela Universal 61. Asociaţia crescătorilor de animale Vama Bucovinei 30. SC Cid Turism SRL 62. Cooperativa agricolă Suliţa 31. Întreprindere Individuală Zinici I.Ioan 63. Congregatio Jesu 32. Întreprindere Individuală Lehaci 5. GAL CONFLUENŢE NORDICE Componenţă: 1. Consiliul Judeţean Suceava 27. Asociaţia de Dezvoltare a Turismului Gura Humorului 2. Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceva 28. SC Datis Computers SRL 3. Asociaţia profesională Management Regional 29. Fundaţia Umanitară Domus 4. Oraş Gura Humorului 30. SC Anconi Comserv SRL 5. Comuna Berchiseşti 31. SC Artimar SRL 6. Comuna Capu Câmpului 32. Asociaţia Umanitară Fam 7. Comuna Ciprian Porumbescu 33. SC Exproturism Construcţii SRL 8. Comuna Cornu Luncii 34. SC Vedra SRL 9. Comuna Drăgoiesti 35. SC Capiroli SRL 10. Comuna Mălini 36. Forumul German 11. Comuna Ostra 37. SC Roman Mv SNC 12. Comuna Păltinoasa 38. SC Zoom SRL 13. Comuna Slatina 39. Pensiunea Orhideea - SC Nevis Com SRL 14. Comuna Stulpicani 40. Asociaţia Proprietarilor De Păduri Din Bucovina 15. Comuna Valea Moldovei 41. SC Hanul Crizov SRL 16. Asociaţia Provip 42. SC Forest Ung SRL 17. SC Eurodivip SRL 43. SC Acasă în Bucovina 18. SC Divip Prod SRL 44. SC Valea Raiului SRL 19. SC DSH Company Turism SRL 45. SC Cracana Prod Com SRL 20. SC Lucosilv SRL 46. SC Valcostmir SRL 21. SC Euro Audit SRL 47. SC Transgeo SRL 79

80 22. SC Regional Consulting SRL 48. SC Gheza Trans SRL 23. Asociaţia Comunelor din România - Filiala judeţeana Suceava 49. SC Eco Engineering SRL 24. Bursa Româna de Mărfuri 50. SC Necar SRL 25. Camera de Comerţ Suceava 51. SC Bucovina Travel & Events SRL 26. Asociaţia Lumina Lina 6. GAL VALEA SUCEVEI Componenţa: 1. Oraşul Cajvana 12. Comuna Mitocul Dragomirnei 2. Oraşul Salcea 13. Comuna Pătrăuţi 3. Comuna Adâncata 14. Comuna Pârteştii de Jos 4. Comuna Bălăceana 15. Comuna Siminicea 5. Comuna Bosanci 16. Comuna Scheia 6. Comuna Botoşana 17. Comuna Todireşti 7. Comuna Dârmăneşti 18. Comuna Udeşti 8. Comuna Dumbrăveni 19. Comuna Vereşti 9. Comuna Hinteşti 20. Comuna Zamostea 10. Comuna Ilişeşti 21. Comuna Zvoriştea 11. Comuna Ipoteşti 22. Comuna Vârfu Câmpului (Judeţul Botosani) 7. GAL BAZINUL DORNELOR Componenţa: 1. Comuna Broşteni 22. SC Lacrimar SRL 2. Comuna Dorna Candrenilor 23. SC Linis-Buz SRL Şaru Dornei 3. Comuna Dorna Arini 24. SC Amfora Impex SRL Neagra Şarului 4. Comuna Coşna 25. PFA Ungureanu Viorel Dorna Candrenilor 5. Comuna Poiana Stampei 26. PFA Dorfotiesei Traian 6. Comuna Iacobeni 27. SC Popasul Hunea SRL 7. Comuna Crucea 28. Î. I. Alupei Ioan 8. Comuna Ciocăneşti 29. SC Nordmanniana SRL Şaru Dornei 9. Comuna Panaci 30. II Apetrii Lucia, Panaci 10. Comuna Şaru Dornei 31. SC Ghetarul Prod Com SRL Ciocănești 11. Comuna Cârlibaba 32. SC Tulburel SRL Panaci 12. Comuna Bilbor 33. SC Mirforex SRL Panaci 13. S.C. Moldcan S.R.L 34. SC Ungureanu Lemn Com SRL Dorna Arini 14. S.C. Intermar S.R.L 35. Filiala Suceava a Asociaţiei Comunelor din România 15. SC Damco SRL Broşteni 36. Fundaţia Umanitară Ciocăneşti Bucovina 16. SC Flory Stampa SRL Poiana Stampei 37. Asociatiei pentru Conservarea Vieţii Sălbatice 17. SC Şincarom SRL Şaru Dornei 38. Asociaţia Dorna Ecoactiv Dorna Arini 18. SC Teleschi Călimani SRL 39. Federația Agricultorilor de Munte Dorna 19. Î.I. Acatrinei Elena Violeta 40. Antrec Bucovina Filiala Suceava 20. Î.I. Ţarcă Daniela-Floarea Şaru Dornei 41. ACoR Filiala Suceava 21. Î.I. Moraru Ioana Şaru Dornei V.3. Cercetarea dezvoltarea inovarea România a cheltuit în 2009, 2,357 miliarde lei pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, cheltuielile pentru acest domeniu reprezentînd numai 0,48 % din PIB. Pentru a atinge ţinta de 3% stabilită prin strategia de la Lisabona, contribuţia sectorului privat la cheltuielile pentru cercetare şi dezvoltare trebuie de asemenea sa crească. Din totalul cheltuielilor pentru cercetare dezvoltare efectuate în 2009, 88,1 % (2,077 milioane lei) au fost cheltuieli pentru activitatea curentă şi 11,9 % (279,7 milioane lei) cheltuieli de capital, Cheltuielile totale din activitatea de cercetare-dezvoltare pe regiuni de dezvoltare - preţuri curente (mii lei) Regiuni de dezvoltare Anul 2007 Pondere din cheltuieli totale Anul 2008 Pondere din cheltuieli totale 2008 Anul 2009 Pondere din cheltuieli totale 2009 TOTAL ,00% ,00% ,00% Regiunea NORD-VEST ,89% ,51% ,24%

81 Regiuni de dezvoltare Anul 2007 Pondere din cheltuieli totale 2007 Anul 2008 Pondere din cheltuieli totale 2008 Anul 2009 Pondere din cheltuieli totale 2009 Regiunea NORD-EST ,51% ,20% ,70% Regiunea SUD-EST ,70% ,33% ,89% Regiunea SUD-MUNTENIA ,64% ,70% ,37% Regiunea BUCURESTI - ILFOV ,61% ,47% ,60% Regiunea SUD-VEST OLTENIA ,11% ,96% ,21% Regiunea VEST ,12% ,14% ,78% Sursa: Institutul Național de Statistică În ceea ce priveşte repartiţia cheltuielilor de cercetare-dezvoltare pe regiuni, se remarcă trendul descendent al ponderii cheltuielilor efectuate în Regiunea Nord Est în totalul naţional de la 7,51% în anul 2007 la 6,70% în anul De asemenea, Regiunea Nord-Est se situează constant în ultimii 3 ani pe locul 4 în ceea ce priveşte valoarea cheltuielilor totale din cercetare-dezvoltare pe regiuni, contribuind la cheltuielile totale din activitatea de cercetare dezvoltare la nivel naţional cu o pondere de 6,70% în anul Cheltuielile totale din activitatea de cercetare-dezvoltare în Regiunea Nord-Est pe judeţe - preţuri curente (mii lei) Regiunea Nord-Est şi judeţele Anul 2007 Pondere din cheltuieli regiune 2007 Anul 2008 Pondere din cheltuieli regiune 2008 Anul 2009 Pondere din cheltuieli regiune 2009 Regiunea NORD-EST ,00% ,00% ,00% Bacău ,62% ,88% ,45% Botoşani ,76% ,61% ,11% Iaşi ,66% ,78% ,38% Neamţ ,49% ,36% ,80% Suceava ,68% ,39% ,20% Vaslui ,79% ,19% ,57% Sursa: Institutul Național de Statistică Judeţul Suceava contribuie la cheltuielile totale din activitatea de cercetare-dezvoltare ale Regiunii cu 9,20%, în scădere faţă de ponderea din anul 2008, dar în creştere faţă de cea din Judeţul Suceava se află pe locul 2 în ceea ce priveşte contribuţia la cheltuielile totale din activitatea de cercetare-dezvoltare ale Regiunii Nord-Est, după judeţul Iaşi. Activităţile de cercetare-dezvoltare continuă să se desfăşoare, în cea mai mare parte, în sectorul public (peste 60%). În regiune există numeroase unităţi de cercetare, respectiv unităţi de cercetare-dezvoltare, instituții de învăţământ superior, staţiuni agricole şi agenţi economici. Importantă este dezvoltarea pe care a cunoscut-o în ultimii ani dezvoltarea centrelor de cercetare şi excelenţă în cadrul universităţilor din regiune, recunoscute de către Consiliul Naţional al Cercetării ştiinţifice din Învăţământul Superior (CNSIS) în cadrul Programului guvernamental CEEX. În acest context, în perioada , în Regiunea Nord Est s-au înfiinţat 12 Centre de Excelenţă în cadrul următoarelor universităţi: Universitatea Al.I. Cuza Iaşi, Universitatea Tehnică Gh. Asachi Iaşi şi Universitatea de Medicină şi Farmacie Gr.T Popa Iaşi. De asemenea, în perioada CNSIS a recunoscut 79 de centre de cercetare în regiunea Nord-Est, localizate în cadrul Universităţii Al.I. Cuza Iaşi, Universităţii Tehnica Gh. Asachi Iaşi, Universităţii de Medicină şi Farmacie Gr.T Popa Iaşi, Universităţii din Bacău şi Universităţii Ştefan cel Mare din Suceava. Majoritatea activităţilor de cercetare din cadul Universităţii Ştefan cel Mare din Suceava se desfăşoară în cadrul celor 13 centre de cercetare ale Universităţii, din care 6 sunt recunoscute de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior (CNCSIS) în categoria B sau C: 81

82 1. Centrul de cercetări Interlitteras 2. Centrul de Cercetare Ştiinţifică în Maşini, Aparate şi Acţionări electrice (FIESC) 3. Centrul de cercetări interdisciplinare "Carpathica" (FIG) 4. Centrul de Cercetare Ştiinţifică în Sisteme de Control al Proceselor (FIESC) 5. Centrul de training destinat pregătirii specialiştilor în domeniul CAD-CAM-CAE (FIMMM) 6. Centrul de Cercetare Ştiinţifică în Calculatoare 7. Centrul de trasfer tehnologic în construcţia de maşini (FIMMM) 8. Centrul de Geografie Aplicată (FIG) 9. Centrul de Formare şi Perfecţionare în Domeniul Tehnologiilor Informaţionale şi de Comunicare (FIESC) 10. Centrul de Cercetare în Contabilitate şi Informatică de Gestiune (FIESC) 11. Centrul de cercetare Analiza Discursului 12. Centrul de cercetare în siguranţa alimentară (FIA) 13. Centrul de Cercetare în Management Şi Administrarea Afacerilor (FSEAP) Universitatea Ştefan cel Mare din Suceava editează 20 de reviste ştiinţifice acreditate la nivel internaţional sau naţional în diverse domenii de cercetare: 1. Advances în Electrical and Computer Engineering - Revistă editată de Facultatea de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor (categoria A, cotată ISI) 2. The Annals of the Stefan cel Mare University Suceava. Fascicle of The Faculty of Economics and Public Administration- Revistă editată de Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică(categoria B+, indexată BDI) 3. Atelier de traduction - Revistă editată de Facultatea de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării (categoria B+, indexată BDI) 4. Codrul Cosminului - Analele Universităţii Ştefan cel Mare din Suceava - Revistă editată de Facultatea de Istorie şi Geografie (categoria B+, indexată BDI) 5. Food and Environment Safety - Revistă editată de Facultatea de Inginerie Alimentară (categoria B+, indexată BDI) 6. Journal of Applied Computer Science and Mathematics - Revistă editată de Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică (categoria B+, indexată BDI) 7. Meridian critic - Analele Universităţii Ştefan cel Mare Suceava. Seria Filologie. B. Literatură - Revistă editată de Facultatea de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării (categoria B+, indexată BDI) 8. Revista de Turism - Revistă editată de Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică (categoria B+, indexată BDI) 9. Revista Anadiss - Publicaţia Centrului de Cercetare Analiza Discursului (CADIS) de la Facultatea de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării (categoria B+) 10. New Technologies and Products în Machine Manufacturing Technologies 11. Acta Tribologica - Revistă editată de Facultatea de Inginerie Mecanică, Mecatronică şi Management 12. Analele Universităţii Ştefan cel Mare Suceava: Seria Educaţie Fizică şi Sport - Revistă editată de Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport Seria Filologie A. Lingvistică - Revistă editată de Facultatea de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării Seria Geografie - Editată de Facultatea de Istorie şi Geografie Seria Silvicultură - Revistă editată de Facultatea de Silvicultură Seria Ştiinţe ale Educaţiei - Revistă editată de Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei 13. Concordia Discors - Revistă editată de Facultatea de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării 14. La Lettre R - Revistă editată de Facultatea de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării 15. Lumea Carpatică - Editată de Facultatea de Istorie şi Geografie 16. Revista Română de Studii Culturale - Editată de Facultatea de Istorie şi Geografie 17. Revista de Sisteme Distribuite - Revistă editată de Facultatea de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor 18. Romanian Philosophical (International) Internet Review - Editată de Facultatea de Istorie şi Geografie 19. Revista DOCT-US - Doctoral Burses at USV - Revista Şcolii doctorale din Universitea Ştefan cel Mare din Suceava 20. Annals of philosophy, social and human disciplines - Annals of University Ştefan cel Mare Suceava, Series of Philosophy and Social Human Situaţia personalului din activităţile de cercetare-dezvoltare Salariile reduse, resursele materiale total neadecvate realizării de performanţe, precum şi oportunităţile oferite de programele de cercetare din alte ţări, au condus treptat la scăderea numărului de salariaţi din activitatea de cercetare dezvoltare, dar şi la creşterea mediei de vârstă a personalului înalt calificat din activitatea de cercetaredezvoltare, astfel încât cei cu vârste de peste 40 de ani reprezintă, în prezent, aproximativ 60% din totalul cercetătorilor. 82

83 Numărul salariaţilor în activităţi de cercetare-dezvoltare în regiunea Nord-Est şi judeţul Suceava La nivelul: Regiunii Nord-Est Judeţului Suceava Sursa: Institutul Național de Statistică Numărul salariaţilor în activităţile de cercetare dezvoltare este în scădere în perioada analizată, atât la nivelul regiunii Nord-Est, cât şi la nivelul judeţului Suceava: dacă în 2007 numărul salariaţilor în activităţi de cercetare dezvoltare era de 512 la nivel judeţean, în 2009 numărul acestota a ajuns la 445. În ceea ce priveşte numărul de salariaţi din activitatea de CDI, Regiunea Nord-Est este una din puţinele regiuni care este caracterizată de un trend ascendent, astfel, dacă în anul 2003 erau doar de salariaţi, în anul 2006 numărul acestora a crescut la persoane. De asemenea, trebuie subliniat faptul că Regiunea Nord-Est se situează pe locul 2 în ţară ca număr de cercetători, după Bucureşti-Ilfov. Infrastructura de transfer tehnologic şi inovare Infrastructura de transfer tehnologic şi inovare, respectiv organizaţiile specializate pentru difuzarea, transferul şi valorificarea în economie a rezultatelor de cercetare-dezvoltare, este încă insuficient consolidată şi valorificată, dat fiind faptul că structurile create nu au avut încă un impact semnificativ asupra economiei naţionale. Dezvoltarea şi consolidarea infrastructurii de transfer tehnologic şi inovare este un obiectiv importat al politicilor guvernamentale din domeniul CDI, care poate asigura dezvoltarea unui mediu foarte favorabil pentru: Stimularea parteneriatelor între agenţii economici şi organizaţiile de cercetare Stimularea cererii şi a activităţilor proprii de cercetare-dezvoltare ale agenţilor economici, cu prioritate în domenii ale tehnologiilor de vârf Creşterea numărului de firme inovative în domenii tehnologice avansate, prin sprijinirea înfiinţării şi dezvoltării acestora. V.4. Comunicarea şi relaţiile publice, mass-media Relaţiile cu publicul, accesul la informaţii publice În anul 2010, au fost înregistrate 47 de cereri, formulate în baza legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, care au fost soluţionate de Consiliul Judeţean Suceava în termenul prevăzut de lege. De asemenea, au fost soluţionate 891 de cereri pentru eliberarea unor adeverinţe, certificate sau copii după documente din evidenţa instituţiei, iar la registratura generală a fost înregistrat un număr de corespondenţe. Au fost acordate audienţe de către conducerea executivă a Consiliului Judeţean Suceava unui număr însemnat de cetăţeni, după cum urmează : - preşedinte 647 de audienţe; - vicepreşedinţi 72 de audienţe; - secretarul judeţului 16 audienţe. În cadrul activităţii de soluţionare a petiţiilor, în anul 2010 au fost înregistrate, repartizate şi soluţionate, conform dispoziţiilor OG nr. 27/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 233/2002, un număr de 475 de petiţii, dintre care 28 primite de la Preşedintele României, 1 de la Parlamentul României, 1 de la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii şi 1 de la Ministerul Dezvoltării regionale şi Turismului. Mass-media În judeţul Suceava există publicaţii locale, săptămânale şi bi-lunare, generaliste sau tematice, atât pe suport on-line, cât şi pe suport de hârtie: Bucovina Forestieră, Crai Nou - Suceava Jupânu', Monitorul de Suceava, Obiectiv de Suceava, Vocea Sucevei GazetaSV, Adevărul de Seară Suceava News Bucovina, Sport Suceava, Suceava 1, 83

84 Suceava News, Cronica de Fălticeni, cronicadefalticeni.wordpress.com falticeni.ro/ziar Opinia Fălticeană Săptămânalul de Rădăuţi, Majoritatea titlurilor naţionale ajung în localităţile judeţului prin intermediul poştei sau al firmelor de distribuţie a presei. Alte modalităţi de răspândire a informaţiilor mediatice locale sunt reprezentate de radio şi televiziune. Posturile de radio şi televiziunile locale au apărut după anul 1990 şi sunt în mare parte studiouri teritoriale ale posturilor naţionale. Posturile de radio locale sunt: Radio As Suceava, Radio Top Suceava, Radio Gold Rădăuți, Radio Nord, Radio Dorna, Radio Orion, Impact FM. Televiziunile locale sunt: Bucovina TV Suceava, Intermedia Prima TV Suceava, TV Plus Suceava, CITV Suceava. V.5. Societatea informaţională Extinderea permanentă şi susţinută a pieţei tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) constituie un factor important care contribuie la dezvoltarea infrastructurii informaţionale şi la creşterea competitivităţii economiei. România înregistrează, conform ultimului studiu EITO (European Information Technology Observatory) una dintre cele mai mari dinamici la nivel regional. În privinţa dotărilor cu PC-uri şi a penetrării acestora, se remarcă o evoluţie ascendentă, cu o rată medie anuală de creştere a volumului vânzărilor de peste 50%, rămânând totuşi ca rată de penetrare (17,1 PC-uri/100 de salariaţi la sfârşitul anului 2006) sub media UE-15 (aprox. 40 PCuri/ 100 locuitori). De asemenea, sectorul e-banking este într-un proces spectaculos de dezvoltare, dat fiind faptul că băncile au dezvoltat programe pentru promovarea efectuării plăţilor prin mijloace electronice, înregistrându-se o creştere a tendinţei de utilizare a cardurilor. În Regiunea Nord-Est se înregistrează o creştere a numărului de firme furnizoare de echipamente de hardware şi software şi firme care procesează date şi baze de date. De asemenea, se înregistrează un trend ascendent al IMM-urilor având ca domeniu de activitate TIC, numărul de unităţi locale înregistrând o creştere spectaculoasă cu 139,73% în perioada Numărul persoanelor ocupate în domeniu a crescut de la 994 în 2001, la în Activitatea de informatizare la nivelul Consiliului Judeţean Suceava În anul 2010 a fost implementat proiectul Sistem integrat pentru performanţa actului administrativ, prin implementarea soluţiilor e-guvernare, în cadrul Consiliului Judeţean Suceava. Reţelele vechi, cu echipamente depăşite moral şi fizic, cu vulnerabilităţi serioase de securitate şi sisteme de transfer mici, au fost dezafectate în luna august Arhitectura generală optimă, care să permită atingerea performanţelor unui sistem informatic integrat a fost realizată începând cu al doilea trimestru al anului Astfel, s-a creat infrastructura hardware de comunicaţii (cablarea reţelei din sediul principal, cablarea cu fibră optică între cele două sedii, instalarea, configurarea a 10 switch-uri performante). S-a achiziţionat, instalat şi configurat infrastructura hardware şi software (4 servere lamelare de mare performanţă, două infochioscuri, UPS-uri, 6 rack-uri, 3 licenţe sistem operare Windows, 1 licenţă sistem integrat pentru 150 de useri, servicii de implementare şi instruire. Soluţiile de e-guvernare, menite să asigure interacţiunea dintre sectorul public şi cetăţean, să conducă la creşterea competitivităţii economice a judeţului, prin interacţiunea dintre sectorul public şi privat au fost implementate în cadrul proiectului prin modulele: Ghişeu unic (portal/extranet), Management de documente arhivă electronică, Managementul proceselor specifice, Activităţi financiar-contabile. Ca urmare a implementării sistemului, viteza de transfer s-a îmbunătăţit considerabil, majoritatea staţiilor funcţionând cu 1Gbps, modulele sistemului, precum şi aplicaţia Legis executându-se la parametrii optimi. 84

85 CAPITOLUL VI. SISTEMUL DE EDUCAŢIE ŞI ÎNVĂŢĂMÂNT. CULTURA VI.1. Educaţia /învăţământul Conform datelor furnizate de Ispectoratul Şcolar Judeţean Suceava, reţeaua şcolară a judeţului cuprinde 865 de unităţi şcolare în învăţământul de stat, dintre care 228 au personalitate juridică, fiind reprezentate toate ciclurile de şcolaritate şi aproape toate domeniile şi specializările existente la nivel naţional. În total, în reaţeaua şcolară a judeţului sunt cuprinşi elevi, care învaţă sub îndrumarea a 8129 cadre didactice. Structura unităţilor de învăţământ, pe medii de rezidenţă An şcola r Număr de unităţi de învăţământ din judeţul Suceava Număr de unităţi cu învăţământ preşcolar Număr de unităţi cu învăţământ primar Număr de unităţi cu învăţământ gimnazial Număr de unităţi cu învăţământ liceal Număr de unităţi cu învăţământ SAM Număr de unităţi cu învăţământ postliceal, maistri Număr de unităţi cu învăţământ special Număr de cluburi ale copiilor şi elevilor/palate ale copiilor Număr de cluburi sportive şcolare TOTAL, din care în mediul urban în mediul rural TOTAL, din care în mediul urban în mediul rural TOTAL, din care în mediul urban în mediul rural Sursa: Inspectoratul Școlar Județean Suceava Numărul de clase şi numărul mediu de elevi pe o clasă, pe localităţi An şcolar Mediul de rezidenţă Numărul de Numărul mediu de elevi pe o clase clasă TOTAL, din care ,39 - în mediul urban ,88 - în mediul rural ,82 TOTAL, din care ,05 - în mediul urban ,06 - în mediul rural ,72 TOTAL, din care ,42 - în mediul urban ,38 - în mediul rural ,10 Sursa: Inspectoratul Școlar Județean Suceava Ţinând cont de gradul mai ridicat de dispersare al populaţiei şcolare în mediul rural faţă de cel urban, numărul mediu de elevi pe clasă în mediul rural este mai mic decat în mediul urban, în vreme ce numărul claselor este mai mare. Numărul mijloacelor de transport pentru elevi An Şcolar Numărul mijloacelor de transport pentru elevi Sursa: Inspectoratul Școlar Județean Suceava La nivelul judeţului Suceava, pentru asigurarea deplasării elevilor din zone cu grad de accesibilitate redusă la unităţile de învăţământ, dar şi pentru deplasările acestora la competiţii în regiune sau în ţară există un număr de 80 de mijloace de transport. 85

86 Bibliotecile Şcolare şi fondul de carte Numărul de biblioteci şcolare, numărul de volume deţinute şi numărul de cititori An Şcolar Numărul de biblioteci 86 Numărul de volume deţinute Numărul cititori Sursa: Inspectoratul Școlar Județean Suceava Bibliotecilor Şcolare li se adaugă Biblioteca Universităţii Ştefan cel Mare. Biblioteca universitară oferă studenţilor, cadrelor didactice, dar şi comunităţii, un fond de carte de peste de exemplare. Biblioteca are ca utilizatori principali studenţii, masteranzii, doctoranzii, cadrele didactice, cercetătorii, precum şi alte categorii de cititori din instituţie şi din afara acesteia. Scopul departamentului este de a sprijini procesul instructiv-educativ prin furnizarea de servicii informaţionale solicitate de clienţi - utilizatori. Pentru identificarea şi adunarea informaţiilor bibliografice necesare poate fi accesat catalogul on-line sau consultat catalogul tradiţional, care conţin date referitoare la circa 300 mii de volume de carte, periodice şi alte tipuri de documente. De asemenea, pe baza abonamentelor contractate, utilizatorii Bibliotecii Universitare pot beneficia de acces gratuit la mai multe baze de date naţionale şi internaţionale. Liceele judeţului Suceava La nivelul judeţului funcţionează 37 de unităţi de învăţământ liceal, după cum urmează: Nr. Crt. Localitatea Liceul 1 Broşteni Grupul Şcolar Nicolai Nanu Broşteni 2 Cajvana Grupul Şcolar Cajvana 3 Câmpulung Moldovenesc Colegiul Naţional Dragoş Vodă Câmpulung Moldovenesc 4 Câmpulung Moldovenesc Colegiul Silvic Bucovina Câmpulung Moldovenesc 5 Câmpulung Moldovenesc Grupul Şcolar Nr. 1 Câmpulung Moldovenesc 6 Dolhasca Grupul Şcolar Oltea Doamna Dolhasca 7 Dorna Candrenilor Grupul Şcolar Agricol Dorna Candrenilor 8 Dumbrăveni Grup Scolar Dumbrăveni 9 Fălticeni Colegiul Agricol Fălticeni 10 Fălticeni Colegiul Naţional Nicu Gane Fălticeni 11 Fălticeni Colegiul Tehnic Mihai Băcescu Fălticeni 12 Gura Humorului Colegiul Alexandru Cel Bun Gura Humorului 13 Iacobeni Grupul Şcolar Iacobeni 14 Liteni Grupul Şcolar Iorgu Virnav Liteanu Liteni 15 Moldoviţa Grupul Şcolar Vasile Cocea Moldoviţa 16 Pârteştii De Jos Grupul Şcolar Nicanor Morosan Pârteştii De Jos 17 Rădăuţi Colegiul Andronic Motrescu Rădăuţi 18 Rădăuţi Colegiul Naţional Eudoxiu Hurmuzachi Rădăuţi 19 Rădăuţi Colegiul Tehnic Rădăuţi 20 Siret Colegiul Tehnic Latcu Vodă Siret 21 Solca Grupul Şcolar Tomşa Vodă Solca 22 Suceava Colegiul de Artă Ciprian Porumbescu Suceava 23 Suceava Colegiul Economic Dimitrie Cantemir Suceava 24 Suceava Colegiul Naţional Mihai Eminescu Suceava 25 Suceava Colegiul Naţional Petru Rareş Suceava 26 Suceava Colegiul Naţional Ştefan Cel Mare Suceava 27 Suceava Colegiul Naţional De Informatică Spiru Haret Suceava 28 Suceava Colegiul Tehnic Al. I. Cuza Suceava 29 Suceava Colegiul Tehnic Petru Muşat Suceava 30 Suceava Colegiul Tehnic Samuil Isopescu Suceava 31 Suceava Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Suceava

87 Nr. Crt. Localitatea Liceul 32 Suceava Liceul cu Program Sportiv Suceava 33 Suceava Seminarul Teologic Liceal Ortodox Mitropolitul Dosoftei Suceava 34 Vatra Dornei Grupul Şcolar Vasile Deac Vatra Dornei 35 Vatra Dornei Liceul Teoretic Ion Luca Vatra Dornei 36 Vicovu De Sus Grupul Şcolar Ion Nistor Vicovu De Sus 37 Vicovu De Sus Grupul Şcolar Bivolărie În Câmpulung Moldovenesc funcţionează şi Colegiul Militar Liceal "Ştefan cel Mare", care este o unitate de învăţământ militar de stat, integrată în sistemul naţional al instituţiilor de învăţământ. Colegiul se înscrie în filiera vocaţională, profilul militar, specializarea matematică-informatică. Populaţia şcolară pe cicluri şi forme de învăţământ în ultimii 3 ani Nr. Anul şcolar Anul şcolar Anul şcolar Nivele de învăţământ crt Preşcolar Primar Gimnazial Liceal Postliceal Şcoala de Arte şi Meserii Sursa: Inspectoratul Școlar Județean Suceava Populaţia şcolară a înregistrat o creştere în ultimii 3 ani pentru ciclurile liceal, postliceal şi SAM. În cazul populaţiei cuprinse în ciclurile de învăţământ preşcolar, primar şi gimazial, după creşterea înregistată în anul şcolar , numărul preşcolarilor şi şcolarilor a scăzut în anul Gradul de cuprindere în învăţământ a populaţiei de vârstă şcolară în ultimii 3 ani Anul şcolar Numărul de copii de vârstă Numărul de copii cuprinşi preşcolară în grădiniţe Grad de cuprindere (%) , , ,83 Sursa: Inspectoratul Școlar Județean Suceava Se constată o creştere a gradului de cuprindere în învăţământ în anul şcolar faţă de anul şcolar , însă acesta scade cu 0,36 puncte procentuale faţă de valoarea din Personalul didactic după sexe şi mediul în care îşi desfăşoară activitatea, în ultimii 3 ani An şcolar Mediul Numărul de cadre didactice (total) Femei Bărbaţi TOTAL, din care în mediul urban în mediul rural TOTAL, din care în mediul urban în mediul rural TOTAL, din care în mediul urban în mediul rural Sursa: Inspectoratul Școlar Județean Suceava Numărul personalului didactic din judeţul Suceava înregistrează o scădere importantă şi susţinută în cei 3 ani analizaţi, de la persoane în anul şcolar la persoane în anul În prezent, scăderea cea mai importantă se observă în mediul rural, unde numărul personalului didactic a ajuns la 3.911, după ce scăzuse la în de la valoarea din de Scăderea numărului personalului didactic în ultimii trei ani a avut loc în condiţiile redimensionării reţelei şcolare şi a organizării acesteia pe principii de eficienţă. Astfel, au dispărut posturi ca urmare a desfiinţării unor clase care funcţionau sub efectiv. 87

88 Distribuţia pe sexe a personalului didactic este inegală, femeile reprezentând în anul şcolar ,79% din personalul didactic al judeţului, în vreme ce personalul didactic masculin reprezintă numai 25,21%. Numărul cadrelor didactice titulare şi a suplinitorilor după mediul în care îşi desfăşoară activitatea, în ultimii 3 ani An şcolar Mediu Numărul de cadre didactice Titulare Suplinitoare TOTAL, din care în mediul urban în mediul rural TOTAL, din care în mediul urban în mediul rural TOTAL, din care în mediul urban în mediul rural Sursa: Inspectoratul Școlar Județean Suceava O rată mai mare de scădere a personalului didactic se înregistrează în rândurile suplinitorilor din mediul rural: în anul şcolar , numărul suplinitorilor din mediul rural a ajuns la 74,95% din valoarea indicatorului în anul anterior, în vreme ce numărul titularilor, deşi şi acesta în scădere, a scăzut cu 13,54%. Numărul cadrelor didactice navetiste şi distanţa medie de navetă, după mediul în care îşi desfăşoară activitatea, în ultimii 3 ani An şcolar Mediu Numărul de cadre didactice Distanţa medie (km) TOTAL, din care , în mediul urban ,81 - în mediul rural ,91 TOTAL, din care , în mediul urban ,88 - în mediul rural ,67 TOTAL, din care , în mediul urban ,50 - în mediul rural ,31 Sursa: Inspectoratul Școlar Județean Suceava Cadrele didactice navetiste îşi desfăşoară activitatea în special în mediul rural, în proporţie de 74.02% din totalul cadrelor didactice navetiste. Acest lucru denotă lipsa condiţiilor de locuit în mediul rural şi neatractivitatea perspectivei de stabilire a domiciliului la sate, cadrele didactice angajate în unităţile respective preferând să facă naveta (23 de km zilnic pentru accesul la locul de muncă). Numărul personalului didactic navetist înregistrează per total o creştere de la an la an în perioada analizată, atingând valoarea de în anul faţă de din anul şcolar De asemenea, distanţa medie parcursă creşte de la an la an, atingând în anul valoarea de 23,75 km. Învăţământul special, număr de elevi şi cadre didactice/ ultimii 3 ani Anul şcolar Numărul de cadre didactice Numărul de elevi Sursa: Inspectoratul Școlar Județean Suceava Numărul elevilor din învăţământul special a crescut cu 13,75% în anul şcolar faţă de anul ; în ceea ce priveşte numărul cadrelor didactice antrenate în învăţământul special, acesta a avut o evoluţie inversă, scăzând de la 513 în , la 468 şi apoi la 457 în anul şcolar

89 Numărul elevilor care au promovat testul naţional la clasa a VIII-a/ ultimii 3 ani Ani şcolari Numărul elevilor de clasa a VIII-a Numărul elevilor care au promovat testul naţional Sursa: Inspectoratul Școlar Județean Suceava Rata de promovabilitate la testele naţionale a crescut constant în anii analizaţi, de la 77,88% în anul şcolar , la 80,76% în anul următor, pentru ca în anul şcolar să ajungă la 84,87%, ceea ce situează judeţul pe un loc fruntaş la nivel naţional. Numărul elevilor care au promovat examenul de bacalaureat/ ultimii 3 ani Numărul elevilor înscrişi la Ani şcolari examenul de bacalaureat (sesiunile 1 şi 2) 89 Numărul elevilor care au promovat examenul de bacalaureat (sesiunile 1 şi 2) Sursa: Inspectoratul Școlar Județean Suceava Pe de altă parte, rata de promovabilitate la examenul de bacalaureat a scăzut constant în anii analizaţi, de la 95,84% în anul şcolar , la 91,73% în anul următor, pentru ca în anul şcolar să ajungă la 78,24%. Scăderea ratei de promovabilitate a examenului de bacalaureat în anul , faţă de anii anteriori, nu indică neapărat o scădere a performanţelor şcolare, această evoluție fiind influențată și de modificările introduse de M.E.C.T.S. în structura probelor, evaluarea prin note realizându-se doar pentru probele scrise, probele orale (de competenţe), fiind notate cu calificative, fără a mai contribui, ca în anii anteriori, la creşterea mediei generale de promovare Numărul elevilor care au abandonat şcoala, pe cicluri de învăţământ/ ultimii 3 ani Anul şcolar Numărul total al elevilor care au abandonat şcoala Numărul elevilor din învăţământul primar Din care: Numărul elevilor din învăţământul gimnazial Numărul elevilor din învăţământul liceal şi şcoala de arte şi meserii (înv. obligatoriu) Sursa: Inspectoratul Școlar Județean Suceava Numărul abandonurilor şcolare a scăzut per total în perioada analizată. În cazul elevilor din învăţământul liceal şi şcoala de arte şi meserii, numărul abandonurilor şcolare a crescut în la 108 cazuri după ce scăzuse în cu 66 de cazuri faţă de anul precedent. În însă, creşterea este contrabalansată de reducerea cazurilor de abandon în rândurile elevilor din învăţământul primar şi gimnazial. Rezultate obţinute de elevii judeţului Suceava la concursuri şcolare şi extra-şcolare în anul 2010 Rezultate obținute de elevii județului Suceava la concursuri școlare şi extraşcolare Premii, mențiuni Rezultatele obţinute de elevi la concursurile scolare cuprinse în Calendarul concursurilor şcolare 232 ale M.E.C.T.S Rezultatele obţinute de elevi la alte concursuri naţionale decât cele cuprinse în Calendarul 261 M.E.C.T.S. Rezultatele obţinute de elevi la Concursurile interjudeţene 298 Rezultatele obţinute de elevi la faza naţională a olimpiadelor scolare 159 Rezultatele obţinute de elevi la olimpiadele internaţionale 6 Rezultatele obţinute de elevi la proiectele si concursurile extrascolare organizate la nivel naţional, 591 din C.A.E. al M.E.C.T. Rezultatele obţinute de elevi la proiectele si concursurile extrascolare organizate la nivel 17 internaţional TOTAL 1574 Sursa: Inspectoratul Școlar Județean Suceava

90 Învăţământul universitar din judeţ Învăţământul superior este reprezentant la nivelul judeţului Suceava de Universitatea Ştefan cel Mare din Municipiul Suceava, care, prin cele trei funcţii fundamentale (cercetare, predare/învatare şi servicii pentru comunitate desfăşurate în condiţii de autonomie instituţională şi de libertate academică), contribuie în mod activ şi explicit la procesele de inovare şi dezvoltare socială. În acest context, Universitatea Ştefan cel Mare din Suceava, îşi asumă misiunea de învăţământ şi cercetare ştiinţifică având ca principale obiective: - formarea specialiştilor cu pregătire superioară în domeniile de studiu prevăzute de documentele oficiale naţionale şi europene; - modelarea armonioasă a personalităţii studenţilor, punându-le în valoare creativitatea şi favorizând deplina lor dezvoltare; - dezvoltarea continuă a cercetării ştiinţifice, la nivelul standardelor internaţionale contemporane, urmarinduse afirmarea performanţelor ştiinţifice ale membrilor comunităţii academice, prin participarea acestora la activităţile comunităţii internaţionale şi la cooperarea interuniversitară; - ameliorarea permanentă a activităţilor didactice şi de cercetare ştiinţifică pentru integrarea cu succes, din punct de vedere structural, calitativ şi economic, în sistemul european de învăţământ superior, încât să devină o universitate de prestigiu pe plan naţional şi internaţional. Evaluarea cererii de pe piaţa muncii şi identificarea de noi cerinţe a condus la extinderea ariei de formare a Universităţii astfel încât, în anul 2010, au fost acreditate 10 programe de licenţă şi au fost propuse spre acreditare 5 programe de masterat. Universitatea Ştefan cel Mare Suceava are un număr de 28 programe de studii de licenţă autorizate provizoriu şi 37 acreditate Bologna, 20 programe de masterat autorizate provizoriu şi 38 autorizate Bologna. În cursul anului 2010, Universitatea Ştefan cel Mare din Suceava şi-a extins aria studiilor doctorale, fiind atestaţi prin ordin al ministrului 10 noi conducători de doctorat, în domeniile geografie, filosofie şi inginerie industrială. Au fost consolidate relaţiile internaţionale cu universităţi de prestigiu din spaţiul european, fiind derulate 18 proiecte internaţionale educaţionale: 8 proiecte ERASMUS IT, 4 proiecte ERASMUS NETWORK, 1 proiect GRUNDTVIG, 1 proiect LEONARDO da VINCI, 1 proiect JEAN MONNET şi 1 proiect CEEPUS. VI.2. Cultura Teritoriul judeţului Suceava, numit şi Ţara de Sus sau Ţara Fagilor, constituie o zonă cu puternice rezonanţe istorice, fiind cunoscută din anale, letopiseţe, cronici, în special pentru perioada de mare înflorire economică, politică şi culturală din vremea lui Ştefan cel Mare. Aşezat la răspântia unor vechi şi importante drumuri comerciale, pe valea râului Suceava, de la care şi-a luat şi numele, oraşul Suceava este menţionat pentru prima oară într-un document din 11 februarie 1388, emis de Petru Muşat, fiind capitală a Moldovei între anii 1388 şi În domeniul culturii judeţul Suceava se remarcă prin tradiţii, obiceiuri, monumente de o certă originalitate bazate şi pe evoluţia cultural-spirituală de o reală autenticitate din zonă. Mănăstirile: Voroneţ, Putna, Suceviţa, Dragomirna, Humor precum şi Cetatea de Scaun a Sucevei, Hanul Domnesc impresionează prin elementele de arhitectură sau prin pictura interioară şi exterioară, prin colorit. În domeniul conservării şi valorificării cărţii, cele 339 de biblioteci din judeţ dispuneau la finele anului 2008 de un fond documentar de 5,23 mil. volume. Un rol important în viaţa culturală îl au şi celelalte instituţii de cultură, pe raza judeţului existând 29 muzee. De remarcat este Complexul Muzeal Bucovina, Muzeul Satului Bucovinean, Muzeul de Ştiinţele Naturii din Suceava, Muzeul Etnografic din Vatra Dornei, Muzeul Arta Lemnului din Câmpulung Moldovenesc, Muzeul Etnografic Tehnici populare bucovinene din Rădăuţi, Centrul de ceramică neagră de la Marginea, precum şi muzeele mănăstirilor Putna, Suceviţa, Moldoviţa, Dragomirna. Trebuie mentionate mănăstirile ortodoxe pictate care au fost incluse de UNESCO printre capodoperele de artă ale lumii: Moldoviţa, Suceviţa, Humor, Voroneţ, Arbore, Probota. Alături de acestea sunt casele memoriale Nicolae Labiş, Ciprian Porumbescu, Ion Irimescu, ce constituie o bogată zestre literară, etnografică şi muzicală precum şi principalele atracţii turistice ale judeţului care au fost vizitate în anul 2008 de vizitatori. Lista monumentelor istorice din judeţul Suceava cuprinde 517 obiective de interes istoric de clasa A (de interes naţional) şi B (de interes local), 182 dintre acestea fiind de importanţă naţională, acest aspect situând judeţul Suceava pe primul loc în regiune. Obiectivele culturale din judeţul Suceava aflate pe lista patrimoniului mondial sunt: 90

91 Biserica Arbore Biserica Mănăstirii Humor Biserica Mănăstirii Moldoviţa Biserica Pătrăuţi Biserica Mănăstirii Probota Biserica Mănăstirii Voroneţ Biserica "Sf. Gheorghe" a Mănăstirii "Sf. Ioan cel Nou de la Suceava" Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Natural Suceava, enumeră pe lista obiectivelor culturale din judeţul Suceava peste 130 de locaţii de interes, dintre care 90 de biserici şi mănăstiri, 5 case memoriale şi case muzeu, 11 muzee şi peste 25 de situri şi clădiri de interes arhitectural. La nivelul judeţului Suceava se organizează numeroase festivaluri, târguri şi hramuri. Dintre acestea le enumerăm pe cele mai importante: Festivaluri internaţionale: -Festivalul internaţional de grafică satirică şi literatură umoristică Umor la...gura Humorului Gura Humorului ediţia a XXI-a -Salonul internaţional de umor Suceava ediţia XXI -Salonul Internaţional de Artă Fotografică Bucovina Mileniului III Suceava -Tabăra Internaţională de Fotografie Gura Humorului -Festivalul Internaţional de Film şi Diaporamă Toamnă la Voroneţ Gura Humorului ediţia XXX Festivaluri naţionale -Tîrgul naţional al meşterilor olari Ochiul de Păun Rădăuţi- ediţia a XXVIII-a -Festivalul naţional de folclor Flori pe Dorna Vatra Dornei -Tabăra naţională de fotografie Bogdana Suceviţa -Festivalul naţional al păstrăvului Ciocăneşti ediţia a IX-a -Festivalul concurs de poezie Nicolae Labiş Suceava şi Mălini ediţia a XLIII-a -Festivalul naţional al ouălor încondeiate Ciocăneşti ediţia a VIII-a -Festivalul naţional de muzică corală religioasă Buna Vestire Fundu Moldovei ediţia a XX-a -Festivalul naţional de poezie şi proză scurtă Magda Isanos Eusebiu Camilar Suceava şi Udeşti ediţia a XVI-a -Festivalul concurs naţional de muzică folk La Suceava în Cetate Suceava, Vatra Dornei şi Siret ediţia a IV-a Festivaluri judeţene şi interjudeţene -Festivalul concurs judeţean de interpretare a folclorului muzical-coregrafic Comori de suflet românesc ediţia a VIII-a -Festivalul mărului Fălticeni ediţia a VIII-a -Festivalul tradiţional Ograda cu dor Moara ediţia a III-a -Festivalul interjudeţean de folclor Flori de mai Iaslovăţ ediţia a IX-a -Festivalul judeţean La hram de Sf.Maria Bilca ediţia a XIV-a -Festivalul folcloric Dor bucovinean Botoşana ediţia a VIII-a -Festivalul folcloric Floare de salcâm Arbore ediţia a IX-a -Festivalul interjudeţean al instrumentelor populare tradiţionale Silvestru Lungoci Horodnic de Jos ediţia a XVII-a -Festivalul - concurs de poezie pentru tinerii creatori Nichita în luna lui martie Vatra Dornei ediţia a V-a -Salonul judeţean de primăvară vară al artiştilor plastici amatori Suceava -Festivalul concurs interjudeţean de interpretare a cântecului popular Maria Surpat Mina Pâslaru Sadova ediţia a VI-a -Festivalul de muzică religioasă Agape Suceava ediţia a V-a -Festivalul concurs interjudeţean de interpretare vioară Alexandru Bidirel Suceava ediţia a IX-a -Festivalul - concurs interjudeţean al fanfarelor ţărăneşti Calafindeşti ediţia a VI-a -Salonul concurs judeţean al artiştilor plastici amatori Suceava ediţia a XXI-a -Festivalul judeţean al fructelor de pădure Coşna ediţia a VII-a -Festivalul păstrăvului Ciocăneşti ediţia a IX-a Conform datelor furnizate de Centrul Cultural Bucovina Suceava Centrul pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale Suceava, în ianuarie 2011, la nivelul judeţului existau 188 de aşezăminte culturale, din care: - în stare foarte bună 34 - funcţionale (fără apă şi grupuri sanitare în incintă) 63 - satisfăcătoare 34 - necesită repraţii capitale 38 91

92 - cu altă destinaţie 9 - în construcţie 10. Prin specificul pe care îl au, unităţile de cultură aflate în finanţarea Consiliului Judeţean Suceava şi-au desfăşurat activitatea bazându-se pe necesitatea oferirii de servicii culturale cât mai diverse, în vederea satisfacerii nevoilor de cultură ale comunităţii. Colecţiile Bibliotecii Bucovinei însumează un număr de cca unităţi bibliografice, din care secţiile de împrumut la domiciliu dispun de un fond de carte de peste volume, cu caracter enciclopedic. Toate aceste secţii, precum şi sălile de lectură pentru cărţi, secţia de artă, secţia Fond Bucovina au oferit diverse servicii specifice acestui sector de activitate unui număr de de utilizatori. Astfel, în anul 2010 la Biblioteca Bucovina au fost înregistrate aproximativ de vizite în scopul împrumutului/consultării unor documente de bibliotecă sau al utilizării serviciilor din cadrul sălii de internet, respectiv aproximativ de vizite-participări la diverse manifestări, audiţii muzicale, vizite pentru grupuri de elevi. Toţi aceşti utilizatori au împrumutat la domiciliu sau au consultat în sălile de lectură aproximativ de unităţi bibliografice, respectiv au utilizat sala de internet şi sala de lectură, pe întreg parcursul anului fiind înregistrate de sesiuni de internet. În prezent, în judeţ există 4 biblioteci municipale şi 11 biblioteci orăşeneşti, acestea deservind o populaţie de de locuitori, deţinând în colecţiile lor de cărţi şi dispunând de 46 de calculatoare, dintre care 42 au fost obţinute ca donaţie prin programul Biblionet. Aceste instituţii atrag la lectura aproximativ de locuitori. Referitor la cele 97 de biblioteci comunale existente, acestea deservesc o populaţie de locuitori, având în colecţiile lor aproape de cărţi; acestea atrag la lectură peste de utilizatori anual. În ceea ce priveşte informatizarea bibliotecilor publice din judeţ, în anul 2010, au fost dotate cu calculatoare (cu acces la internet), echipamente şi soft-uri aferente, prin intermediul programului Biblionet, 22 de biblioteci publice din judeţ respectiv bibliotecile din oraşele Cajvana, Dolhasca, Liteni, Milişăuţi, Siret şi bibliotecile comunale din Adâncata, Bogdăneşti, Boroaia, Broşteni, Buneşti, Ciocăneşti, Cornu Luncii, Dolheşti, Dumbrăveni, Frătăuţii Vechi, Grăniceşti, Iaslovăţ, Izvoarele Sucevei, Rădăşeni, Şerbăuţi, Stulpicani şi Vereşti, precum şi Filiala Burdujeni a Bibliotecii Bucovinei. CAPITOLUL VII. SĂNĂTATEA ŞI ASISTENŢA SOCIALĂ VII.1. Situaţia existentă în domeniul sanitar În judeţul Suceava există 9 spitale aflate în administrarea autorităților publice locale şi 1 spital privat, după cum urmează: 1. Spitalul Judeţean de Urgenţă Sfântul Ioan cel Nou Suceava Spitalul Judeţean de Urgenţă Sfântul Ioan cel Nou Suceava este amplasat pe drumul European E85, la intersecţia drumurilor care fac legatura între nordul Moldovei, judeţul Botoşani şi pasajul către zona Ardealului, cât şi la o distanţă de 12 km faţă de Aeroportul Salcea, fapt ce permite reducerea timpilor intermediari de asigurare a intervenţiilor medicale de urgenţă. Spitalul Judeţean de Urgenţă Sfântul Ioan cel Nou Suceava este situat în partea de Sud a Municipiului Suceava, pe o suprafaţă de mp Spitalul Nou şi o suprafaţă de mp Spitalul Vechi. Spitalul Judeţean de Urgenţă Sfântul Ioan cel Nou Suceava este cea mai reprezentativă unitate sanitară din judeţ, având o capacitate hotelieră de 1279 de paturi, ceea ce reprezintă 35% din totalul de paturi din judeţ, asigurând asistenţă medicală de specialitate în 23 secţii cu profile medicale diferite pentru o populaţie arondată de locuitori cât şi peste 30% din teritoriul judeţului. În componenţa secţiilor sunt 33 de compartimente unde se asigură asistenţă în specialităţi medicale specifice, din care 9 compartimente sunt specialităţi medicale unice în judeţ, respectiv: endocrinologie, hematologie, neurochirurgie, chirurgie vasculară, chirurgie plastică, chirurgie toracică, neuropsihiatrie infantilă, HIV/SIDA, chirurgie maxilo-facială. Furnizarea serviciilor medicale se asigură în regim continuu, în acest sens fiind organizate 21 linii de gardă în 14 specialităţi medicale diferite. Platoul tehnic al spitalului este asigurat de laboratoare (explorări funcţionale, anatomie patologică, radiologie cu computer tomograf), cât şi punct central de transfuzii, secţie de sterilizare, bloc operator distinct, punct Dezinsectie, Dezinfectie si Deratizare, farmacie cu circuit închis şi staţie de distribuţie a oxigenului. 92

93 Unitatea de primire a urgenţelor este structurată din punct de vedere funcţional şi dotată conform normativelor în vigoare, având în dotarea sa și un compartiment de imagistică radiologică distinct. Spitalul are în structura organizatorică secţie de A.T.I., de 40 de paturi, care are o dotare adecvată cerinţelor actuale, prin programul Băncii Mondiale. În secţiile cu potenţial risc major sunt organizate compartimente de T.I. în specialităţile diabet, cardiologie, obstetrică-ginecologie, neonatologie. În cadrul Spitalul Judeţean de Urgenţă Sfântul Ioan cel Nou Suceava funcționează și Ambulatoriul Integrat, care include 29 de specialități și subspecialități, activ zilnic, cu un program de 7 ore, începând de la ora până la ora Ambulatoriul a fost modernizat și dezvoltat în anul 2011, prin intermediul unui proiect cu finanțare externă, implementat la nivelul Consiliului Județean Suceava. 2. Spitalul Municipal "Sf. Doctori Cosma şi Damian" Rădăuţi Spitalul Municipal Rădăuţi este o unitate sanitară publică, parte integrantă a domeniului public a municipiului Rădăuţi, situat în str. Calea Bucovinei, nr. 34. Unitatea este amplasată în partea de est a oraşului Rădăuţi, pe drumul naţional Rădăuţi Suceava, cu ieşire în drumul European E 86. Obiectul de activitate al Spitalului Municipal Rădăuţi este acordarea de servicii medicale prin internare la pat şi de servicii în ambulatoriul de specialitate. Spitalul este o unitate sanitară cu 520 paturi, cu personalitate juridică subordonată Direcţiei de Sănătate Publică. Intră în relaţii contractuale pentru activitatea medicală cu Casa de Asigurări de Sănătate, iar în relaţii comerciale, cu diverşi furnizori de medicamente, materiale sanitare, utilităţi. Asistenţa medicală în spitalul municipal Rădăuţi se acordă în regim de: spitalizare continuă, spitalizare de zi, ambulatoriu integrat al spitalului. 3. Spitalul Municipal Fălticeni Servicii medicale oferite în cadrul Spitalului Municipal Fălticeni: a) în cadrul spitalului Servicii medicale spitaliceşti specifice fiecărei secţii din structura spitalului (spitalizare de zi şi spitalizare continuă) Servicii medicale de laborator(bacteriologie, biochimie, hematologie) Servicii de radiologie şi imagistică medicală Servicii de explorări funcţionale respiratorii b) în cadrul Ambulatoriului Integrat Servicii medicale oferite în cabinete de specialitate Dispensarizare bolnavi TBC Afecţiuni cornice respiratorii netuberculoase (BPOC, astm bronşic) Servicii medicale paraclinice (investigaţii radiologice, explorări funcţionale. 4. Spitalul Municipal Câmpulung Moldovenesc Situat la cca. 75 km faţă de Spitalul Judeţean Suceava, în Municipiul Câmpulung Moldovenesc, spre vest - din drumul european 17, strada Sirenei nr.25, Spitalul Municipal este o instituţie prin care se asigură asistenţă medicală completă, curativă, preventivă şi de recuperare a populaţiei din zonă. În cazuri de urgenţă, spitalul acordă asistenţă medico-chirurgicală tuturor persoanelor a căror stare necesită acest lucru. Unitatea cuprinde în sistemul său organizatoric şi funcţional: spitalul, ambulatoriul spitalului şi dispensarele şcolare. Populaţia arondată în prezent instituţiei este de cca locuitori, situaţi pe teritoriul următoarelor localităţi: Câmpulung Moldovenesc, Sadova, Pojorâta, Fundu Moldovei, Breaza, Moldova Suliţa şi Izvoarele Sucevei (traseu de 42 km), Vama, Frumosu, Moldoviţa şi Vatra Moldoviţei (traseu de 31 km). Spitalul funcţionează în clădirea actuală din anul Spitalul de Psihiatrie Câmpulung Moldovenesc Spitalul de Psihiatrie Câmpulung Moldovenesc funcţionează ca spital de monospecialitate din ordinul Ministerului Sănătăţii Publice, în contract cu Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate. Este localizat la 67 km de Suceava, la 200 km de Iaşi şi 235 de Cluj Napoca (DN17); 113 km până la Cernăuţi şi aproape 500 km pâna la Bucureşti, ocupă o poziţie centrală în arealul Obcinelor Bucovinene şi pe axa de legătură între Moldova şi Transilvania. Situat într-un mediu deosebit de benefic, Spitalul de Psihiatrie din Câmpulung Moldovenesc îşi oferă serviciile persoanelor aflate în dificultate psihică şi care au depăşit vârsta de 18 ani. 93

94 Personalul spitalului oferă adulţilor care au nevoie de asistenţă psihiatrică îngrijire şi tratamente ce includ management medicamentos, terapii individuale, de grup sau familie şi o gamă largă de activităţi terapeutice. Tratamentul poate consta fie în aplicarea unui program intensiv de spitalizare, fie printr-o spitalizare parţială; oricare din aceste căi pune accentul pe individualizarea tratamentului, astfel încât pacientul să poată reveni la o viaţă normală cât mai rapid posibil. 6. Spitalul Municipal Vatra Dornei Spitalul a luat fiinţă la 1 ianuarie 1952, sub denumirea de Spitalul Raional Vatra Dornei, desfăşurându-şi activitatea în cele două clădiri. În clădirea din strada Mihai Eminescu nr. 1, funcţionau şi 3 cabinete de consultaţii medicale: interne, obstetrică-ginecologie şi chirurgie. Treptat, în perioada , numărul de paturi ajungea la 140. În anul 1956, spitalul se muta în actuala clădire (str. Mihai Eminescu nr. 12), cu secţiile actuale, numărul de paturi crescând la 210. La , denumirea unităţii se schimbă, din Spitalul Raional Vatra Dornei în Spitalul Unificat Vatra Dornei. În 1973, se preiau circumscripţiile sanitare rurale şi Spitalul Broşteni cu 70 de paturi şi se schimbă denumirea unităţii în Spitalul Orăşenesc Vatra Dornei. Secţiile spitalului sunt: Secţia Chirurgie Generală (30 de paturi), Secţia Medicină Internă (80 de paturi), Compartiment Pediatrie (20 de paturi), Secţia Obstetrică Ginecologie (30 de paturi), Secţia Boli Infecţioase (30 de paturi), Bloc Sterilizare, Laboratoare, Farmacie. 7. Spitalul Orăşenesc Gura Humorului Spitalul din Gura Humorului are 113 paturi, din care 35 de Medicină internă, 15 de Obstretică-Ginecologie, 6 Neonatologie, 20 Pediatrie, 10 Chirurgie, 6 Gastro-enterologie, 6 Neurologie, 15 de Medicina muncii - cu pavilion separat la Frasin. În 2010, Spitalul Gura Humorului a internat de pacienţi în regim de spitalizare continuă şi circa în regim de spitalizare de zi şi a acordat peste de consultaţii la camera de gardă. Spitalul a avut un indice bun de utilizare a paturilor, respectiv 290, cu zece procente peste indicele optim, în timp ce indicele de complexitate a cazurilor a crescut de la an la an, ajungând în 2009 la 0, Spitalul Orăşenesc Siret Spitalul Orăşenesc Siret ia fiinţă în anul 1950, în clădirea fostului Tribunal Raional. De-a lungul anilor, Spitalul Orăşenesc Siret a suferit numeroase reorganizări, ultima fiind în anul 2003, când din 341 de paturi au rămas doar 78, restul de paturi trecând la noul Spital de Psihiatrie Siret, structurate astfel: secţia Medicină Internă, cu un număr de 40 de paturi, din care 10 de cardiologie; compartiment Pediatrie, cu un număr de 15 de paturi; compartiment Obstetrică-ginecologie, cu un număr de 8 paturi din care 3 pentru nou-născuţi; compartimentul B.F.T. cu un număr de 15 paturi. Spitalul Orăşenesc Siret are o cameră de primire urgenţe unde populaţia are asigurată asistenţă de urgenţă, permanent putându-se efectua intervenţii de mică chirurgie, temporizarea cazurilor care necesită intervenţii minime înainte de a fi internate în spital sau a fi redirijate spre alte spitale. Spitalul Orăşenesc Siret asigură asistenţă medicală atât pentru populaţia oraşului cât şi pentru comunele arondate: Bălcăuţi, Calafindeşti, Grameşti, Museniţa, Zamostea. De asemenea, intervenţiile medicale urgente din comuna Mihăileni se adresează tot Spitalului Orăşenesc Siret, deşi aparţine de judeţul Botoşani, întrucât se află la doar 8 km de Siret. Forţa de muncă de la nivelul Spitalului Orăşenesc Siret este asigurată de un număr de 93 de salariaţi, marea majoritate a acestora fiind tineri. Serviciile medicale sunt asigurate de următoarele categorii de personal: 6 medici; 34 cadre medii sanitare; 22 infirmiere şi îngrijitori curăţenie; 3 alt personal sanitar; 1 statistician; 8 TESA; 4 paznici; 15 muncitori. 9. Spitalul de Psihiatrie Cronici Siret Spitalul de Psihiatrie Cronici Siret, a fost înfiinţat la data de , prin Ordinul Ministerului Sanatăţii şi Familiei nr. 348 din şi Deciziei nr. 91 din a Direcţiei de Sănătate Publică Suceava, ca unitate independentă cu personalitate juridică. În prezent, spitalul are în structură 210 paturi, împarţite astfel: Secţia Psihiatrie cronici I: 50 paturi, din care 15 paturi acuţi; Secţia Psihiatrie cronici II: 160 paturi. Peste 2 treimi din beneficiarii serviciilor acestui spital îl reprezintă foşti copii, actualii adultizaţi ai Spitalului de Neuropsihiatrie Cronica Infantilă din Siret. Acesta a fost închis în urmă cu 2 ani, toţi benefiarii cu vârste sub 18 ani 94

95 fiind preluaţi de Consiliul Judeţean Suceava, adultizaţii rămânând în grija spitalului înfiinţat cu această ocazie. La ora actuală spitalul acoperă cazuistica de specialitate pentru aproximativ de locuitori. PERSONAL EXISTENT PERSONAL NORMAT Tip personal Număr Tip personal Număr Medici 4 Medici 14 Asistente medicale 35 Personal superior sanitar 5 Personal auxiliar medical 55 Personal auxiliar medical 90 Alt personal auxiliar 29 Alt personal auxiliar 39 TOTAL 123 TOTAL Spitalul de Chirurgie Bethesda Spitalul Bethesda este un spital privat, structurat astfel: chirurgie generală 12 paturi, chirurgie plastică 5 paturi, ORL 8 paturi, obstetrică-ginecologie 10 paturi, neonatologie 4 paturi, urologie 6 paturi, ATI 3 paturi. Asistența medicală de urgență din județul Suceava este asigurată prin serviciile de urgență prespitalicească, respectiv Serviciul de Ambulanță Județean Suceava, SMURD din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Bucovina și structurile de urgență spitalicească din cadul unităților sanitare cu paturi: - Unitatea de primiri urgențe SMURD din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Sfântul Ioan cel Nou Suceava - Centrul de Primiri Urgențe din cadrul Spitalului Municipal Rădăuți - Centrul de Primiri Urgențe din cadrul Spitalului Municipal Câmpulung Moldovenesc - Camere de gardă din spitalele din Fălticeni, Gura Humorului, Siret, Solca. În prezent, parcul auto activ al Serviciului de Ambulanță Județean Suceava are un număr total de 51 de autosanitare active, din care: - 2 ambulanțe tip C1 (terapoe intensivă); - 22 ambulanțe tip B (asistență de urgență); - 8 ambulanțe tip A2 (pentru transportul mai multor pacienți; - 15 ambulanțe tip A1 (transport pacienți o persoană); - 4 ambulanțe tip ACD (consultații la domiciliu). Sediul central al Serviciului de Ambulanță Județean este localizat în municipiul Suceava, existând 7 substații în: Rădăuți, Siret, Fălticeni, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Broșteni și un punct de ambulanță în cartierul Burdujeni din municipiul Suceava. Serviciul SMURD, din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Bucovina, are în dotare 3 ambulanțe tip B (asistență de urgență) în 3 centre: Suceava, Vatra Dornei și Siret. Prin intermediul a două proiecte cu finanțare externă, implementate la nivelul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară EURONEST Iași, înființată prin voința comună a celor 6 județe componente ale Regiunii Nord- Est, și cu implicarea financiară a Consiliului Județean Suceava, Inspectoratul pentru Situații de Urgență Bucovina Suceava va fi dotat cu 20 de mașini de intervenție pentru situații de urgență, de acordare a asistenței medicale de urgență și a primului ajutor calificat, dintre care 6 ambulanțe de prim ajutor și o ambulanță de reanimare. Principalele unităţi sanitare din judeţul Suceava, cu proprietate majoritară de stat - număr unităţi Dispensare medicale Centre de An Spitale Policlinici Total Teritoriale Creşe Farmacii sănătate Sursa: Direcția Județeană de Statistică Suceava În ceea ce priveşte sistemul sanitar privat, situaţia unităţilor este prezentată în tabelul următor: 95

96 Principalele unităţi sanitare din judeţul Suceava, cu proprietate privată - număr unităţi Judeţul Suceava Anul 2008 Anul 2009 Spitale 1 1 Policlinici - - Cabinete medicale de familie Cabinete medicale de medicină generală Cabinete medicale de specialitate Cabinete stomatolgice Laboratoare medicale Laboratoare de tehnică dentară Farmacii Depozite farmaceutice 5 5 Sursa: Direcția Județeană de Statistică Suceava Numărul unităţilor sanitare totale din judeţul Suceava pe medii de rezidenţă şi tipuri de unităţi, în anul 2009 Unitatea sanitară 2009 total urban rural Spitale Centre de sănătate cu paturi de spital Unităţi medico-sociale Dispensare medicale Cabinete medicale Şcolare Cabinete medicale studenţeşti Cabinete de medicină generală Cabinete medicale de familie Sursa: Institutul Național de Statistică Paturile în spitale şi personalul medico-sanitar 1, la 31 decembrie Judeţul Suceava Paturi în spitale 2 ) Medici 3 ) Stomatologi Farmacişti - număr ) În unităţi cu proprietate majoritară de stat 2) Inclusiv paturile din centrele de sănătate. 3) Exclusiv stomatologi. VII.2. Asistenţa socială Sursa: Direcția Județeană de Statistică Suceava Personal sanitar mediu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava desfăşoară acţiuni care răspund nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, în vederea depăşirii unor situaţii de dificultate, vulnerabilitate, prin prevenirea marginalizării şi excluziunii sociale şi în scopul cresterii calităţii vieţii. Prin activitatea şi acţiunile sale, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava urmăreşte obiectivele strategiei guvernamentale în domeniu, prin identificarea şi soluţionarea problemelor sociale ale comunităţii din domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum şi a oricăror persoane aflate în nevoie, prin intervenţia specializată şi dezvoltarea serviciilor adecvate, precum şi prin forme şi mijloace prevăzute de lege, în acest sens. Servicii de tip rezidenţial şi de zi din structura Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava (Protecţia Copilului) 96

97 Nr.crt Serviciul de tip rezidenţial şi de zi Tip serviciu Tip beneficiari Capacitat ea Nr. de copii protejaţi Nr. personal angajat Servicii oferite 1. Complex protecţie de tip rezidenţial Suceava - Centrul de plasament Speranţa Suceava - Centrul de plasament de tip familial «Colţ Alb» Suceava Clasic Familial Fără dizabilităţi Fără dizabilităţi rezidenţă, activităţi educative, socializare, formarea deprinderilor şi a pregătirii pentru viaţă independentă Serviciul alternative de tip familial Gura Humorului - Căsuţa de tip familial Licurici Gura Humorului - Căsuţa de tip familial Sidorovici Gura Humorului - Apartament 1 Gura Humorului - Apartament 2 Gura Humorului - Apartament 3 Gura Humorului - Apartament 4 Gura Humorului - Apartament 11 Gura Humorului - Apartament 12 Gura Humorului - Casa de tip familial Mănăstirea Humorului - Casa de tip familial 6 Gura Humorului - Casa de tip familial nr.7 Gura Humorului Familial Familial Apt Apt Apt Apt Apt Apt Familial Familial Familial Fără dizabilităţi Fără dizabilităţi Fără dizabilităţi Fără dizabilităţi Cu dizabilităţi Fără dizabilităţi Cu dizabilităţi Cu dizabilităţi Cu dizabilităţi Fără dizabilităţi Fără dizabilităţi , rezidenţă, activităţi educative, socializare, formarea deprinderilor şi a pregătirii pentru viaţă independentă Centrul de plasament Mihail şi Gavril Solca modulat Fără dizabilităţi ,5 rezidenţă, activităţi educative, socializare, formarea deprinderilor şi a pregătirii pentru viaţă independentă 4. Centrul de plasament Sf. Gheorghe Dolhasca Familial Fără dizabilităţi rezidenţă, activităţi educative, socializare, formarea deprinderilor şi a pregătirii pentru viaţă independentă 5. Centrul de Plasament «Laurenţia Ulici» Gura Humorului Clasic Cu dizabilităţi rezidenţă, activităţi educative, socializare, formarea deprinderilor şi a pregătirii pentru viaţă independentă Complexul terapeutic Blijdorp România O Nouă Viaţă Suceava - centrul rezidenţial de tip familial O Nouă Viaţă - centrul de zi pentru copilul cu dizabilităţi - centrul de zi pentru copii/tineri cu handicap - centrul de recuperareneuro-psiho-motorie - centrul de respiro Familial Centru de zi Centru de zi Centru recuperare Centru respiro Cu dizabilităţi Complexul servicii de protecţie de tip rezidenţial Rădăuţi Vicovu de Jos - Centrul de Plasament «Universul Copiilor» Rădăuţi Familial Fără dizabilităţi servicii adaptate potenţialului şi deficienţei fiecărui copil, servicii de psiho-diagnoză, logopedie, kinetoterapie, masaj, stimulare polisenzorială, meloterapie, socializare. rezidenţă, activităţi educative, socializare, formarea deprinderilor şi a pregătirii pentru viaţă independentă 97

98 8. - Casa de tip familial «Pluto» Vicovu de Jos Familial Complexul «Ama Deus» - «Alma Mater» Siret -Centrul de plasament de tip familial «Alma Mater» Siret Familial Fără dizabilităţi Complexul terapeutic pentru copilul cu nevoi speciale «Ama Deus» Siret Modulat Cu dizabilităţi rezidenţă, îngrijire şi protecţie socio-afectivă, stimulare psihomotrică, servicii educaţionale şi socializare ; servicii de kinetoterapie, hidroterapie, logopedie, consiliere. Apartament social 1 Suceava Apt Fără dizabilităţi Rezidenţă pentru tinerii proveniţi din centre de plasament în vederea pregătirii reinserţiei socioprofesionale socializare, formarea deprinderilor şi formarea autonomiei personale 10. Apartament social 2 Fălticeni Apt Fără dizabilităţi Idem 11. Apartament social 3 Fălticeni Apt Fără dizabilităţi Idem 12. Apartament social 4 Gura Humorului Apt Cu dizabilităţi idem 13. Apartament social 5 Gura Humorului Apt Cu dizabilităţi idem 14. Apartament social 6 Gura Humorului Apt Cu dizabilităţi idem Case de tip familial pentru copii cu dizabilităţi -Casa «Domino» Fălticeni - Casa «Dalia» Fălticeni Complex servicii de recuperare pentru copii cu dizabilităţi Suceava - Casa de tip familial Mihoveni - Casa de tip familial Adâncata - Casa de tip familial Şcheia - Centrul de recuperare pentru copii cu dizabilităţi Servicii alternative de tip familial Fălticeni : - Casa de tip familial «Nada Florilor» - Apartament 5 Fălticeni - Apartament 6 Fălticeni - Apartament 7 Fălticeni - Apartament 8 Fălticeni - Apartament 9 Fălticeni - Apartament 10 Fălticeni Familial Familial Familial Familial Familial Familial Apt Apt Apt Apt Apt Apt Cu dizabilităţi Cu dizabilităţi Cu dizabilităţi Cu dizabilităţi Cu dizabilităţi Cu dizabilităţi Cu dizabilităţi Fără dizabilităţi Cu dizabilităţi Cu dizabilităţi Fără dizabilităţi Cu dizabilităţi Fără dizabilităţi rezidenţă, activităţi educative, socializare, formarea deprinderilor şi a pregătirii pentru viaţă independentă -rezidenţă, recuperare îngrijire şi protecţie socioafectivă, stimulare psihomotrică, servicii educaţionale şi socializare, servicii de kinetoterapie, logopedie, consiliere rezidenţă, activităţi educative, socializare, formarea deprinderilor şi a pregătirii pentru viaţă independentă Centrul de tip rezidenţial «Visătorii» Fundu Moldovei Complexul de servicii de tip rezidenţial Suceava - Centrul de primire a copilului în regim de urgenţă pentru copilul abuzat, neglijat, exploatat - Modul de tip familial «Micul Prinţ» Familial Fără dizabilităţi rezidenţă, activităţi educative, socializare, formarea deprinderilor şi a pregătirii pentru viaţă independentă Familial Fără dizabilităţi Familial Fără dizabilităţi Centrul Maternal Suceava Familial Fără dizabilităţi găzduire pentru cuplul mamă-copil cu vârtsa cuprinsă activităţi privind pregătirea copilului în vederea reintegrării în familie sau în vederea stabilirii unei măsuri de protecţie 98

99 între 0-3 ani, consiliere Centrul Maternal Gura Humorului Familial Fără dizabilităţi găzduire pentru cuplul mamă-copil cu vârtsa cuprinsă între 0-3 ani, consiliere Casa de tip familial «Ana» Solca Familial Fără dizabilităţi rezidenţă, activităţi educative, socializare, formarea deprinderilor şi a pregătirii pentru viaţă independentă Centrul rezidenţial destinat copilului care prezintă comportament delincvent Ostra Familial Fără dizabilităţi Rezidenţă, consiliere psihologică, activităţi privind pregătirea copilului în vederea reintegrării în familie 24. Adăpostul de zi şi de noapte Lizuca Fălticeni Familial Fără dizabilităţi Adăpost pentru copiii străzi, consiliere psihologică Sursa : Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava, date la nivelul anului 2010 În structura Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava există un număr de 47 instituţii de tip rezidenţial în care sunt asistaţi un număr de 615 copii şi tineri (2 centre de plasament clasice, 2 centre modulate, 25 case de tip familial şi 18 apartamente). Pe raza judeţului Suceava mai funcţionează şi 2 centre de plasament private în care sunt asistaţi 36 copii/tineri (fără dizabilităţi). Nr. Crt. Servicii de tip rezidenţial şi de zi din structura Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava (Protecţia Persoanelor Adulte) Servicii oferite Serviciul de tip rezidenţial Adresă Tip serviciu Tip beneficiari Capac itatea Nr. beneficia ri 1. Centrul de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrica Sasca - Mică Comuna Todireşti Clasic cu dizabilităţi servicii de bază: găzduire, preparare şi servire a hranei, de igienizare şi îngrijire; - servicii de asistenţă medicală (supravegherea şi menţinerea sănătăţii); - servicii de evaluare recuperare socializare (fizioterapie, kinetoterapie şi masaj, organizarea conduitelor şi structurarea perceptiv-motorie, psihoterapie suportivă, psihoterapie de relaxare, terapie cognitiv comportamentală, terapie ocupaţională terapie prin muncă şi formare de abilităţi de muncă (ergoterapie); organizarea şi formarea autonomiei personale: educaţie perceptivă, igienă personală, formare de deprinderi (autoservire, autogospodărire, etc.), socioterapie activităţi de socializare/resocializare, activităţi recreativ-culturale, servicii de consiliere şi reintegrare familială şi comunitară 99

100 2. Complex de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică Costina-Mitocu Dragomirnei -Centrul de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică Costina -Centrul de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică Mitocu Dragomirnei - Locuinţa Maxim Protejată Mitocu Dragomirnei 3. Centrul de recuperare şi reabilitare Neuropsihiatrică Pojorâta 4. Centrul de Recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică Zvoriştea 5. Complexul de recuperare, reabilitare şi locuniţe protejate pentru persoane adulte cu handicap fizic şi psihic "O Nouă Viaţă" Siret Comuna Costâna Comuna Mitocu Dragomirnei Comuna Mitocu Dragomirnei clasic familial familial cu dizabilităţi Comuna Pojorâta Clasic cu dizabilităţi Comuna Zvoriştea Clasic cu dizabilităţi Oraşul Siret, str. Sucevei 16 familial cu dizabilităţi idem idem idem idem Sursa : Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava, date la nivelul anului 2010 Se remarcă faptul că, per total, numărul beneficiarilor (830) era în 2010 mai mic decât capacitatea totală a structurilor de tip rezidenţial pentru protecţia persoanelor adulte (842 de locuri). Structura beneficiarilor şi a măsurilor de protecţie a copilului în anul

101 Măsura specială de protecţie Cazuri intrate în anul 2010 plasament în instituţii de tip rezidenţial plasament la asistent maternal profesionist plasament în familia lărgită plasament la familii/persoane fără grad de rudenie 204, din care 140 din comunitate şi 64 din sistemul de protecţie (transfer din alte forme de protecţie în instituţii de tip rezidenţial) 93, din care 72 din comunitate şi 21 din sistemul de protecţie (transfer din alte forme de protecţie în asistenţă maternală) 37, din care 34 din comunitate şi 3 din sistemul de protecţie (transfer din alte forme de protecţie în familia lărgită) 34, din care 10 din comunitate şi 24 din sistemul de protecţie (transfer din alte forme de protecţie la pers./familii fără grad de rudenie) supraveghere specializată în familie 32 din comunitate Sursa : Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava Măsura specială de protecţie Nr. total Sex Grupe de vârstă copii, din care: masculin feminin 0-3 ani 3-7 ani 7-10 ani ani ani Peste 18 ani Plasament în instituţii de tip rezidenţial Plasament la asistenţi maternali profesionişti Plasament în familia lărgită Plasament la familii/persoane fără grad de rudenie Sursa : Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava Servicii şi structuri pentru prevenirea separării copilului de familie Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava oferă servicii de prevenire a separării copilului de familia sa prin: 2 centre maternale 2 centre de zi pentru copilul cu dizabilităţi 2 centre de recuperare pentru copilul cu dizabilităţi 3 echipe mobile care oferă servicii de specialitate copiilor cu dizabilităţi din comunitate şi familiilor acestora, precum şi copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate Biroul prevenire abandon, violenţă domestică şi relaţii cu alte instituţii Serviciul de evaluare a copilului aflat în situaţie de risc şi intervenţie în regim de urgenţă Numărul asistenţilor maternali, în ultimii 3 ani Judeţul Suceava Număr asistenţi maternali Sursa : Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava Concomitent cu scăderea numărului de copii aflaţi în plasament la asistenţi maternali (720 în 2008, 695 în 2009 şi 670 în 2010), a scăzut şi numărul asistenţilor maternali în perioada analizată. Raportul reprezentând numărul de copii per asistent maternal avea în anul 2010 valoarea de 1,41. Servicii pentru susţinerea persoanelor, victime ale violenţei în familie În cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava funcţionează Biroul prevenire abandon, violenţă domestică şi relaţii cu alte instituţii. S-a obţinut avizul interministerial prin care s-au aprobat indicatorii tehnico-economici din cadrul proiectul Centrul mulţifuncţional destinat victimelor violenţei în familie în localitatea Gura Humorului. Servicii pentru reinserţia socială a persoanelor fără adăpost A fost semnat contractul de finanţare şi s-a lansat procedura de achiziţii pentru lucrări de reabilitare şi reamenajare din cadrul proiectului privind înfiinţarea Centrului social cu destinaţie multifuncţională Gura Humorului programul de incluziune socială, componenta Tineri aflaţi în situaţii de risc, destinat tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie. Numărul asistenţilor sociali, pe ultimii 3 ani Judeţul Suceava Număr asistenţi sociali Sursa : Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava 101

102 Numărul asistenţilor sociali ai Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi protecţia Copilului Suceava a crescut de la an la an în perioada analizată. Eforturile acestora sunt sprijinite de asistenţii sociali care îşi desfăşoară activitatea în subordinea autorităţilor administraţiei publice locale din judeţ, precum şi de voluntarii şi organizaţiile nonguvernamentale active în domeniul social. Structura serviciilor de asistenţă socială pentru grupurile dezavantajate sau cu risc de marginalizare pe ultimii 3 ani Numărul persoanelor înregistrate cu dizabilităţi din ultimii 3 ani copii adulţi copii adulţi copii adulţi TOTAL Sursa : Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava Numărul copiilor cu dizabilităţi este în scădere în perioada analizată, în vreme ce numărul adulţilor cu dizabilităţi a crescut în perioada Servicii de găzduire în regim rezidenţial a persoanelor adulte cu handicap Nr.crt Serviciul de tip rezidenţial Adresă Tip beneficiari Numărul beneficiari Centrul de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică Sasca - Mică Comuna Todireşti cu dizabilităţi 2. Complex de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică Costina-Mitocu Dragomirnei -Centrul de recuperare şi reabilitare Comuna Costâna 192 neuropsihiatrică Costina -Centrul de recuperare şi reabilitare Comuna Mitocu cu 38 neuropsihiatrică Mitocu Dragomirnei Dragomirnei dizabilităţi -Locuinţa Maxim Protejată Mitocu Comuna Mitocu 10 Dragomirnei Dragomirnei 3. Centrul de recuperare şi reabilitare Comuna Pojorâta cu 80 Neuropsihiatrică Pojorâta dizabilităţi 4. Centrul de Recuperare şi reabilitare Comuna Zvoriştea cu 62 neuropsihiatrică Zvoriştea dizabilităţi 5. Complexul de recuperare, reabilitare Oraşul Siret, str. Sucevei 16 cu 36 şi dizabilităţi locuinţe protejate pentru persoane adulte cu handicap fizic şi psihic "O Nouă Viaţă" Siret Conform datelor furnizate de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava, la data de , beneficiau de servicii de găzduire în sistem rezidenţial un număr de 830 de persoane adulte cu handicap. Sursele de acoperire a cheltuielilor pentru asistenţă socială în ultimii 3 ani Autoritatea Bugetul Bugetul de stat Naţională pentru Anul Consiliului (sume defalcate din Sponsorizare Total Persoanele cu Judeţean Suceava TVA) Handicap Sursa : Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava Voluntarii implicaţi în acţiuni sociale coordonate de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava sunt în număr de 17 (înregistraţi în anul 2010, așa cum rezultă din datele furnizate de DGASPC Suceava). Furnizorii de servicii sociale acreditați din județul Suceava, conform datelor din Registrul electronic unic al serviciilor sociale, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale sunt următorii: 102

103 1. Asociația Blijdorp România Municipiul Suceava 2. Asociația Casa Gabriel Comuna Todirești 3. Asociația Casa Ramona Comuna Vama 4. Asociația Cu Scop Nepatrimonial Bethesda Municipiul Suceava 5. Asociația de Ajutorare A Copiilor și Tinerilor Aba-Del-Tin Municipiul Suceava 6. Asociația de Caritate Help Med Municipiul Câmpulung Moldovenesc 7. Asociația de Sprijinire A Persoanelor Cu Autism Aspa Municipiul Suceava 8. Asociația Dorna Mens Sana Vatra Dornei Municipiul Vatra Dornei 9. Asociația Euroactiv Municipiul Suceava 10. Asociația International Christian Aid Ministries - Municipiul Suceava 11. Asociația Isea-Interventie, Suport, Educație, Ajutor - Municipiul Rădăuți 12. Asociația Lumina Lina - Municipiul Suceava 13. Asociația Nevăzătorilor din România Municipiul Suceava 14. Asociația Orfelinatul Creștin Natanael Municipiul Suceava 15. Asociația Salvați Copiii - Filiala Suceava Municipiul Suceava 16. Asociația Sf.Ioan Cel Nou de La Suceava Municipiul Suceava 17. Biserica Penticostală Filadelfia - Municipiul Suceava 18. Consiliul Local Broșteni-Unitatea de Asistență Medico-Socială 19. Consiliul Local Todirești- Camin Pentru Persoane Vârstnice 20. Consiliul Local Vicovu de Sus-Unitatea Medico-Socială 21. Direcţia de Asistență Socială-Primăria Rădăuți 22. Direcţia de Asistență Socială-Primăria Suceava 23. Direcţia Generala de Asistență Socială și Protectia Copilului 24. Fundația 'Sfinții Ierarhi Leontie și Teodosie' Municipiul Rădăuți 25. Fundația Caritabilă Orizonturi - Municipiul Câmpulung Moldovenesc 26. Fundaţia Ciocăneşti Bucovina Comuna Ciocăneşti 27. Fundația de Caritate și Întrajutorare Ana Municipiul Suceava 28. Fundația F.A.R.A Municipiul Suceava 29. Fundația Umanitară "Şcoală Pentru Viaţă-România" Orașul Siret 30. Fundația Umanitară Eagle House - Orașul Siret 31. Fundația Umanitară Effes Orașul Siret 32. Fundația Umanitară Esperanta Comuna Scheia 33. Fundația Umanitară Geana Comuna Vama 34. Fundația Umanitară O Nouă Viață Orașul Siret 35. Fundaţia Umanitară Peter Comuna Cornu Luncii 36. Fundația Umanitară Viorica & Ria Comuna Fundu Moldovei 37. Primăria Comunei Ostra - Compartimentul de Asistență Socialã 38. Primăria Burla-Compartiment Asistență Socială 39. Primăria Câmpulung Moldovenesc 40. Primăria Cajvana-Compartiment Asistență Socială 41. Primăria Comunei Bilca - Compartimentul de Asistență Socială 42. Primăria Cosna - Compartiment Asistență Socială 43. Primăria Mun. Fălticeni - Serviciul de Asistență Socială 44. Primăria Orașului Broșteni-Compartimentul de Asistență Socială 45. Primăria Orașului Siret 46. Primăria Vatra Dornei 47. Societatea de Caritate Mila Creștină Orașul Dolhasca 48. Societatea Doamnelor Bucovinene Municipiul Suceava 49. Spitalul de Psihiatrie Cronici Siret 50. Unitate de Asistență Medico-Socială Dumbrăveni 51. Unitatea de Asistență Medico-Socială Zvoriștea CAPITOLUL VIII. PROTECŢIA MEDIULUI VIII.1. Calitatea factorilor de mediu şi sursele de poluare VIII.1.1. Calitatea aerului Monitorizarea calităţii aerului în judeţul Suceava se realizează de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava, atât prin intermediul unor puncte fixe de monitorizare continuă, cât şi cu ajutorul autolaboratorului din dotare, sub formă de măsurători indicative, neperiodice, în unele puncte din judeţ. Punctele actuale de monitorizare sunt în număr de 3 şi sunt amplasate în Municipiul Suceava, localitatea reşedinţă 103

104 de judeţ, care cumulează cca. 35% din populaţia urbană a judeţului şi sursele de emisie cele mai importante de poluanţi atmosferici. Sunt monitorizaţi poluanţii: dioxid de sulf, oxizi de azot, pulberi PM10, plumb din PM10, amoniac, hidrogen sulfurat, mercaptani. În judeţul Suceava, staţiile automate de monitorizare a calităţii aerului achiziţionate în cadrul acestui program sunt amplasate astfel: - 1 staţie de fond urban în municipiul Suceava, la Colegiul Naţional Mihai Eminescu - 1 staţie de tip industrial în municipiul Suceava, la Grădiniţa cu program normal nr. 12, din cartierul Cuza Vodă - 1 staţie de fond EMEP, în localitatea Poiana Stampei, lângă staţia meteo a Agenţiei Naţionale de Meteorologie - 1 staţie de monitorizare a calităţii aerului, de tip trafic, în oraşul Siret. Tot în oraşul Siret, la graniţa dintre România şi Ucraina, în cadrul proiectului România-Ucraina managementul comun pentru protecţia calităţii aerului finanţat prin Phare CBC 2004 a fost amplasată o altă staţie de monitorizare a calităţii aerului. Beneficiarul proiectului este Universitatea Ştefan cel Mare Suceava. Aceste staţii automate de monitorizare, conforme cu cerinţele directivelor UE în domeniu, vor lua locul vechilor staţii de monitorizare care au funcţionat până în prezent, pentru monitorizarea acelor poluanţi generali care fac obiectul directivelor UE privind calitatea aerului: SO 2, NO x, O 3, CO, COV, PM10/PM2,5, Pb. Fiecare staţie de monitorizare va avea şi staţie meteo proprie. În scopul diseminării în timp real a informaţiei privind calitatea aerului, sistemul va fi dotat şi cu un panou electronic de afişaj exterior, care se va amplasa în zona centrală a municipiului Suceava, şi un display care se va amplasa în interiorul Primăriei municipiului Suceava. Calitatea aerului este reglementată în România prin Ordinul 592/2002 care transpune directivele UE în domeniu, iar pentru anumiţi poluanţi şi/sau pentru anumite perioade de mediere, prin STAS 12574/1987 privind calitatea aerului din zonele protejate. Determinările sistematice efectuate de laboratorul Agenției pentru Protecția Mediului Suceava la indicatorii dioxid de sulf (SO 2 ) și dioxid de azot (NO 2 ) au indicat o calitate corespunzătoare a aerului în municipiul Suceava în raport cu acești indicatori. Indicatorul Amoniac (NH 3 ) a fost monitorizat în mai multe staţii de monitorizare din municipiul Suceava, dar pe diferite perioade de timp (Sediul Agenției pentru Protecția Mediului, Iţcani, Cuza Vodă). În nici una dintre aceste staţii nu au fost depăşiri ale CMA la amoniac, cu excepţia unor depăşiri sporadice (4,25% din determinări) în staţia Sediul Agenției pentru Protecția Mediului cartier Obcini, şi staţia Suceava centru, unde a fost o singură depăşire a CMA. Sursele de emisie ale acestui poluant erau vechile uzine frigorifice ale unităţilor de industrie alimentară din zona industrială Şcheia, zonă situată la cca. 1 km de staţia Sediul Agenției pentru Protecția Mediului. Analiza rezultatelor obţinute din monitorizarea indicatorului ozon troposferic (O 3 ) în perioada aprilie 2002 decembrie 2006, indică următoarele: - Nici o concentraţie medie orară nu a atins pragurile de informare sau de alertă, conform Ordinului 592/ O singură concentraţie maximă zilnică a mediilor de 8 ore a depăşit obiectivul pe terme lung pentru protecţia sănătăţii umane (120 μg/m 3 ) în intervalul , şi anume în data de 4 mai 2006, ora 18 (139,5 μg/m 3 ), dar maximele anuale ale acestui parametru sunt foarte apropiate de acesta. Indicatorul Pulberi în suspensie (PM10) a fost monitorizat continuu în staţia Sediul Agenției pentru Protecția Mediului cartier Obcini, amplasată la intrarea dinspre Fălticeni în municipiul Suceava, în vecinătatea E85, la peste 30 m distanţă, şi a unui drum municipal secundar (cca. 10 m). În intervalul analizat, valoarea limită anuală a fost depăşită doar pentru anul 2006, în timp de valorile limită zilnice au fost depăşite atât pentru anul 2005, cât şi pentru anul 2006 la acest indicator. Indicatorul Pb din PM10 a fost monitorizat începând din mai 2003, în staţia Sediul Agenției pentru Protecția Mediului. Concentraţiile de Pb s-au menţinut la un nivel scăzut, relativ acelaşi în perioada , nivel situat de peste zece ori sub valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane. Sursa principală de emisie a hidrogenului sulfurat (H 2 S) este fabricarea celulozei din lemn de către SC AMBRO SA Suceava, prin procedeul sulfat. Nu s-au înregistrat depăşiri ale concentraţiei maxime admise zilnice (0,

105 mg/m 3 ) conform STAS 12574/1987 în tot acest interval în nici una din staţiile în care a fost monitorizat acest poluant. Poluantul metil-mercaptan, a cărui sursă principală de emisie este fabricarea celulozei din lemn de către SC AMBRO SA Suceava, a fost monitorizat permanent în intervalul analizat, cu excepţia perioadei iulie septembrie 2006, în care sursa de emisie a avut activitatea oprită. La acest indicator se înregistrează relativ frecvent depăşiri ale concentraţiei maxime admise conform STAS 12574/1987. Amplasarea sursei în zona depresionară Valea Sucevei, unde condiţiile de microclimat nu sunt favorabile dispersiei poluanţilor, fiind frecvente situaţiile de inversiune termică şi calm atmosferic (manifestări meteo destul de frecvente în perioada toamnă-iarnă 2006, ca şi ceaţa, care este un factor important ce contribuie la creşterea nivelului de poluare în atmosfera joasă), contribuie şi ea la înregistrarea frecventă de concentraţii de mercaptani peste limita admisă în municipiul Suceava. VIII.1.2.Calitatea apelor de suprafaţă şi subterane Printre obiectivele principale ce stau la baza activităţii S.G.A. Suceava, se pot enumera cunoaşterea, protecţia şi raţionalizarea resurselor de apă pentru atingerea stării bune a apelor. Calitatea apelor de suprafaţă este apreciată în raport cu valorile limită stabilite conform Ordinului nr.161/ 2006, caracterizarea globală a calităţii apelor realizându-se prin încadrarea în 5 clase de calitate, raportat la indicatorii de calitate sistematizaţi în 6 grupe principale: regim termic şi acidifiere, regimul oxigenului, nutrienţi, salinitate, poluanţi toxici specifici de origine naturală, alţi indicatori chimici relevanţi. Conform datelor înregistrate la nivelul lunii februarie 2011, publicate de Agenția pentru Protecția Mediului Suceava în cadrul Raportului lunar privind starea mediului în județul Suceava, laboratorul de calitatea apei din cadrul S.G.A. Suceava a prelevat şi analizat probe de apă din apele de suprafaţă a judeţului Suceava, rezultând următoarele clase de calitate, conform tabelului de mai jos. Nr. Corp apă Secţiunea de monitorizare Clasa de calitate crt. CURSURI DE APĂ 1 Siret Graniţă II Siret I Huţani I 2 Suceava Brodina Nu s-au recoltat probe Mihoveni II Tişăuţi II 3 Pozen Satu Mare III 4 Şomuzu Mare Vorniceni II Dolheşti II 5 Moldova Fundu Moldovei I am. Câmpulung Moldovenesc I av. Gura Humorului I Baia II 6 Suha Stulpicani I 7 Băişescu Ostra Nu s-au recoltat probe 8 Ciumârni Găineşti I 9 Bistriţa Cârlibaba Nu s-au recoltat probe Argestru II Barnar II 10 Dorna Dorna Candreni II 11 Neaga Șarului Gura Negrii IV 12 Bârnărel Crucea Nu s-au recoltat probe 13 Sadău Sadău Nu s-au recoltat probe 14 Putnişoara Strujinoasa Nu s-au recoltat probe LACURI 15 Rogojeşti Nu se fac recoltări, cf. MO Bucecea II 17 Solca II 18 Dragomirna Nu se fac recoltări, cf. MO 2011 Sursa : Agenția pentru Protecția Mediului Suceava 105

106 În funcţie de obiectivele urmărite, forajele monitorizate pentru supravegherea calităţii apelor subterane în semestrul II al anului 2010 se pot grupa în: - Foraje de supraveghere - Foraje de alimentare cu apă - Foraje de studii hidrogeologice. S-au monitorizat următoarele grupe de indicatori: regim de oxigen şi nutrienţi, substanţe periculoase/prioritar periculoase (anorganice şi organice), alţi poluanţi chimici toxici. Foraje de supraveghere - CET Suceava 13 foraje. S-au înregistrat depăşiri la clor, sodiu, fier total și amoniu. - SC AMBRO SA Suceava 10 foraje. Depăşiri s-au înregistrat la: cloruri, mangan și plumb, fier total, conductivitate și amoniu. Foraje de alimentare cu apă - Siret SC ACET SA Suceava Agenţia Siret nu s-au înregistrat depăşiri; - Măneuţi SC Servicii Comunale SA Rădăuţi nu s-au înregistrat depăşiri; - Berchişeşti SC ACET SA Suceava nu s-au înregistrat depăşiri; - Baia I, II SC ACET SA Suceava Agenţia Fălticeni nu s-au înregistrat depăşiri; - Sadova - SC ACET SA Suceava Agenţia Câmpulung nu s-au înregistrat depăşiri; - Aeroport - SC ACET SA Suceava Agenţia Câmpulung - nu s-au înregistrat depăşiri; - Voroneţ SC ACET SA Suceava Agenţia Gura Humorului nu s-au înregistrat depăşiri; Foraje de studiu hidrogeologic S-au înregistrat depăşiri la fier total la forajele din Neagra Șarului și Poiana Stampei. În ceea ce privește apa brută de suprafață, laboratorul de Radioactivitate a Mediului al A.P.M. Suceava a efectuat măsurători zilnice ale radioactivității beta globale la apa brută prelevată din râul Suceava în secțiunea Mihoveni, aval de municipiul Suceava. Toate măsurătorile s-au încadrat sub valoarea limitei de atenționare, de 2000 Bq/m3. De asemenea, staţia a efectuat măsurători lunare la probe de apă brută prelevate din râurile Moldova, Bistriţa şi Siret. Nici pe aceste cursuri de apă nu s-au înregistrat depăşiri ale limitei de atenţionare în semestrul al II-lea În ceea ce privește apa potabilă, zilnic, Staţia de Radioactivitate a Mediului Suceava a măsurat radioactivitatea beta globala pe probe de apă potabilă prelevate din reţeaua de alimentare a municipiului Suceava punct sediu A.P.M. Toate valorile s-au situat sub limita de detecţie a aparaturii. VIII.1.3. Calitatea solurilor Din punct de vedere pedologic, terenurile variază de la cele mai bune şi uşor utilizabile terenuri în agricultură, până la cele fără valoare agricolă, dar care pot fi folosite în alte scopuri. Diversitatea condiţiilor naturale şi antropice determină o variabilitate ridicată a pretabilităţii solurilor pentru agricultură. Terenurile agricole se grupează în cinci clase de calitate, diferenţiate după nota medie de bonitare. Cele cinci clase de calitate indică pretabilitatea terenurilor pentru folosinţele agricole. Numărul punctelor de bonitare exprimă favorabilitatea terenului faţă de cerinţele de viaţă ale unor plante de cultură date, în condiţii climatice normale şi în cadrul folosirii raţionale. Folosinţa Suprafaţa Clasa de calitate Clasa de Reală Cartată I II III IV V calit.medie cls NB cls NB cls NB cls NB cls NB cls NB Arabil III 49 Păşune III 43 Fâneaţă IV 34 Livadă III 51 Agricol III 44 Neproductiv Total Încadrarea solurilor pe clase şi tipuri de folosinţe în judeţul Suceava, (Sursa: D.A.D.R. Suceava) 106

107 Principalele restricţii ale calităţii solurilor Deteriorarea caracteristicilor şi funcţiilor solurilor, respectiv a capacităţii lor bioproductive, reprezintă restricţii ale utilizării acestora determinate fie de factori naturali (climă, forme de relief, caracteristici edafice etc.), fie de acţiuni antropice, (agricole şi industriale). În multe cazuri, aceşti factori pot acţiona sinergic, având ca efect scăderea calităţii solurilor şi chiar anularea funcţiilor acestora. Pierderea stratului de sol fertil este o criză tăcută, un proces lent, care nu este perceput ca atare pe scară largă, putând trece mult timp neobservat. Deşi eroziunea solului este un proces fizic, ea are numeroase consecinţe economice, afectând productivitatea, creşterea economică, bunăstarea. Acolo unde eroziunea începe să depăşească ritmul de formare a solului, stratul de sol fertil se subţiază şi, treptat, dispare cu desăvârşire. Din datele furnizate de D.A.D.R. Suceava rezultă următoarele: a) Exces de umiditate în sol : ha. În această categorie intră excesul de umiditate permanent (gleizarea) şi temporar (pseudogleizarea). Dintre arealele cu exces de umiditate permanent remarcăm partea coborâtă a depresiunii Rădăuţi (Volovat, Rădăuţi, Horodnic, Frătăuţii Vechi, parţial Vicovu de Sus, Grăniceşti), iar din cele cu exces de umiditate temporar bordura piemontană a Obcinei Mari, cu luvosoluri tipice şi albice: Horodnic, Solca, Cacica, Baia, Boroaia, Marginea, Botoşana, Arbore, Caşvana ; apoi în Podişul Dragomirnei : Siret, Muşeniţa, Calafindeşti, Bălcăuţi, Grămeşti, etc., dar şi în Podişul Fălticenilor. b) Eroziunea datorată acţiunii apei: b ) eroziunea de suprafaţă totalizează ha. Include mai ales zone din podişul Fălticenilor : Dolhasca, Vultureşti, Forăşti, Preuteşti, Dolheşti, dar şi în podişul Dragomirnei: Adâncata, Suceava, Bosanci, Salcea. În aceste suprafeţe sunt incluse şi areale încadrate la eroziune slabă până la foarte puternică. b ) eroziunea de adâncime se întinde pe ha, în zona de podiş a judeţului Suceava, mai ales la Todireşti, Udeşti, Vultureşti, Preuteşti, Liteni, Gălăneşti, Cornu Luncii. Se remarcă o predominare a terenurilor afectate de eroziune în adâncime (ca şi cazul eroziunii în suprafaţă) în podişul Fălticenilor. c) Alunecările de teren : Ocupă ha, în cadrul lor predominând alunecările stabilizate ( ha), mai ales la Cacica, Botoşana, Cajvana, Todireşti, şi în partea vestica a podişului Dragomirnei spre Valea Sucevei la Dărmaneşti şi în podişul Fălticeni la Udeşti şi Fălticeni. Alunecările active (3.386 ha) sunt predominante în Podişul Fălticenilor (Preuteşti, Radăşeni, Fălticeni, Forăşti) şi în Podişul Dragomirnei (Adâncata). d) Compactarea solurilor : Ocupă ha, fenomenul fiind prezent în toate teritoriile comunale situate în zona de podiş colectivizată. Fenomenul de tasare contribuie la reducerea producţiei prin micşorarea volumului util al porilor prezenţi în masa solului, implicit reducându-se volumul de apa util plantelor şi accesibilitatea ei pentru consum. Fenomenul se intâlneşte mai ales în Rădăuţi, Siret, Dorneşti, Drăguşeni, Grămeşti, Volovăţ, Vereşti, Grăniceşti, dar şi în alte zone ale judeţului, în proporţii variabile. e) Aciditate puternică şi moderată : Se întâlneşte răspăndită pe aproximativ ha, în toate zonele judeţului. Se remarcă zona montană, cu teritorii ce au peste % din suprafaţa afectată de acidifiere (Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Gura Humorului, Breaza, Brodina, Broşteni, Cârlibaba, Dorna Arini, Frumosu, Izvoarele Sucevei, Iacobeni, Moldoviţa, Ostra, Panăci, Pojorâta, etc), dar şi în zonele piemontane (Solca, Baia, Horodnic, Vicovu de Jos, Vadu Moldovei) ca şi în cele de podiş (Ciprian Porumbescu, Preuteşti, Rădăşeni, etc.). Cea mai eficientă metodă de combatere este aplicarea de amendamente precedate de efectuarea unor studii agrochimice care să fundamenteze aplicarea lor. f) Inundabilitatea afectează o suprafaţă de ha. Se pot deosebi 2 situaţii, şi anume inundabilitatea cauzată de râurile mari ale judeţului (Suceava, Moldova, Siret) în luncile proprii, inundabilitate ce afectează de obicei soluri cu un grad redus de fertilitate (litosoluri eutrice-prundice; aluviosoluri eutrice şi litice). Aceasta se poate reduce parţial prin creşterea numărului de baraje pe râurile mari, cu scopul de a regulariza debitul cursurilor de apă precum şi acolo unde se impune execuţia de diguri de protecţie pentru apărarea construcţiilor. În cea dea doua situaţie se află râurile mici din zona piemontană de contact dintre podişul Dragomirnei şi Obcina Mare, râuri tributare mai ales Sucevei, responsabile pentru calamităţile petrecute în ultimii 2 ani pe raza comunelor Arbore, Gura Humorului (Voroneţ) şi Solca. Aici condiţiile de relief sunt cele care permit pe de o parte precipitaţii abundente într-un timp foarte scurt, dar şi o scurgere foarte rapidă a apei din cauza pantei mari a terenului. Viiturile sunt mai bruşte şi mai violente, impunându-se redimensionarea podeţelor precum şi evitarea locuirii în zonele afectate. 107

108 g) Volum edafic redus Sunt solurile cu mult schelet din zona montană şi din luncile râurilor, care ocupă ha. Nu se poate acţiona asupra lor, singura măsură fiind folosirea lor ca păşuni şi fâneţe. h) Deficit de elemente nutritive Este una din marile probleme cu care se confruntă agricultura suceveană atât în zona de munte, dar şi în cea de deal. Dacă problemele legate de aprovizionarea cu potasiu nu sunt semnificative (659 ha), legat de faptul că rocile mamă ale solului sunt bogate în potasiu, în schimb pentru azot ( ha) şi mai ales fosfor ( ha), situaţia este mult mai gravă, din cauza lipsei de fertilizanţi naturali şi artificiali, şi de amendamente. Se impune utilizarea de îngrăşăminte chimice complexe. Monitorizarea calităţii solului În decursul anului 2003, Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Suceava a procedat la recoltarea de probe pedologice şi de plante, din 22 de situri de nivel I situate pe folosinţă agricolă pe teritoriul judeţului Suceava, într-o reţea fixă de 16 x 16 km. Periodicitatea determinărilor este de 4 ani, prin acest monitoring urmărindu-se supravegherea, evaluarea, prognoza, avertizarea şi intervenţia operativă cu privire la starea actuală a calităţii solurilor. Siturile de ordin I monitorizate de Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Suceava sunt următoarele : 1014 Brodina, 1018 Vicovu de Jos, 1021 Rădăuţi, 1025 Grăniceşti, 1030 Zvorâştea, 1033 Moldoviţa, 1037 Vatra Moldoviţei, 1042 Solca, Todireşti, 1051 Moldova Suliţa, 1053 Su0ceava, 1056 Sadova, 1058 Vereşti, 1061 Frumosu, 1078 Horodniceni, 1081 Pojorâta, 1083 Preuteşti, 1092 Stulpicani, 1107 Vatra Dornei, 1109 Boroaia, 1090 Dolhasca. Zone critice sub aspectul degradării solurilor Din datele furnizate de Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Suceava rezultă că alunecările de teren din judeţul Suceava ocupă ha. În cadrul lor predomină alunecările stabilizate ( ha), mai ales la Cacica, Botoşana, Cajvana, Todireşti, şi în partea vestică a podişului Dragomirnei spre Valea Sucevei la Dărmaneşti şi în podişul Fălticeni la Udeşti şi Fălticeni. Alunecările active (3.386 ha), sunt predominante în Podişul Fălticenilor (Preuteşti, Radăşeni, Fălticeni, Forăşti) şi în Podişul Dragomirnei (Adâncata). VIII.2. Sinteza situaţiilor de risc maxim produse la nivelul judeţului în perioada Riscurile care au generat evenimente deosebite în perioada şi care au fost gestionate - direct sau prin funcţiile de sprijin repartizate - de Inspectoratul pentru Situații de Urgență Bucovina al Judeţului Suceava au fost determinate de manifestarea riscurilor naturale (inundaţii, alunecări şi prăbuşiri de teren, fenomene meteorologice periculoase, incendii de pădure), riscuri tehnologice (accidente chimice, incendii, accidente grave pe căi de transport, eşecul utilităţilor publice) şi riscuri biologice (epidemii, pandemii, epizootii, zoonoze). Elementele expuse riscurilor specifice şi care au vulnerabilizat unităţile administrativ-teritoriale din judeţ sunt: populaţia, animalele, aşezările, proprietatea, activităţile social-economice şi resursele care asigură calitatea vieţii (apă, aer, sol, hrană etc). A. Inundaţiile Cel mai semnificativ hazard natural manifestat pe teritoriul judeţului, caracterizat prin frecvenţă şi intensitate crescute, prin aria de manifestare şi valoarea mare a pagubelor rezultate este reprezentat de inundaţii. Acestea sunt generate de fenomenele meteorologice periculoase caracteristice acestui teritoriu: căderea de precipitaţii bogate într-un interval scurt de timp şi scurgeri pe versanţi primăvara şi vara şi topirea bruscă a zăpezii sau formarea zăpoarelor pe unele cursuri de apă iarna şi primăvara. În mod concret, elementul definitoriu al ultimilor ani este creşterea gradului de torenţialitate al precipitaţiilor, îndeosebi în zona de podiş şi în zona piemontană, precum şi în unităţile montane din partea de est, cu efecte directe asupra producerii viiturilor şi a inundaţiilor. Fenomenele cel mai grave s-au manifestat în anii 2008 şi 2010, când viiturile din bazinul hidrografic Suceava au avut un caracter catastrofal, iar propagarea acestora spre aval a determinat producerea unor debite istorice pe râurile Moldova, Suceava şi Siret. Inundaţiile catastrofale din anul 2008 au provocat - direct sau indirect - distrugeri importante, atât în domeniile socio-economice cât şi la nivelul populaţiei şi mediului. Au fost afectate toate unităţile administrative din judeţ, valoarea totală a pagubelor materiale ridicându-se lei În timpul viiturilor din anul 2008, trei persoane şi-au pierdut viaţa, prin înec, iar altele au fost rănite. 108

109 În lunile iunie - iulie 2009, ca urmare a precipitaţiilor abundente care au avut în general caracter de aversă, s-au produs scurgeri de pe versanţi şi creşteri ale cursurilor de apă cu caracter torenţial. Precipitaţiile au fost însoţite de descărcări electrice şi intensificări de vânt, însoţite de grindină cu dimensiuni mari, valoarea pagubelor ridicându-se la suma de lei. Precipitaţiile căzute în intervalul iunie 2010 au depășit semnificativ cantităţile medii lunare multianuale, fiind comparabile cu cele măsurate în intervalul cu ploi abundente din iulie De data aceasta intensitatea ploilor a fost mai mare în intervalele şi iunie 2010, ceea ce a determinat pe râul Siret şi pe afluenţii săi de dreapta două serii de viituri. Valoarea pagubelor materiale a fost de lei. Inundaţiile generate de zăpoare şi de poduri de gheaţă. În bazinul hidrografic al râului Bistriţa un factor important de risc pe timp de iarnă îl reprezintă inundaţiile provocate de formarea unor structuri de gheaţă (năboi, zăpoare, poduri de gheaţă). Riscurile specifice zăpoarelor sunt inundaţiile, care se produc în amonte (în spate) de barajele de gheaţă şi distrugerile provocate în aval, prin forţa de izbire, după ce aceste baraje se rup. Zăpoarele se formează uneori şi pe râurile din subbazinele hidrografice ale râurilor Neagră Şarului şi Neagră Broşteni datorită traversării versanţilor sudici ale masivului Călimani de către masele de aer vestice. La cele menţionate mai trebuie adăugate şi influenţele antropice în porţiuni de albie îngustate sau blocate artificial. Ramele muntoase mai înalte care delimitează Depresiunea Dornelor favorizează numeroase inversiuni termice cu diferenţe mari munte-vale, fapt ce conduce (iarna) la fenomene de îngheţ deosebit de intense. Pe râurile Dorna, Teşna, Dornişoara şi chiar pe Bistriţa Aurie grosimea gheţii depăşeşte cm şi chiar 1 m. Unele influenţe vestice, mai calde şi mai umede pătrund iarna şi pe culoarele Bistriţei Aurii şi a Negrii Şarului formând şi pe aceste râuri zăpoare (mai frecvente şi de amploare mai mare pe Bistriţa Aurie). În intervalul specialiştii Inspectoratului pentru Situații de Urgență Bucovina au executat 11 misiuni de distrugere pirotehnică a zăpoarelor. Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava este unitatea de gospodărire a apelor la nivel județean subordonată Direcției Apelor Siret, din cadrul Administrației Naționale Apele Române, care administrează următoarele lucrări hidrotehnice: - regularizări cursuri de apă 137,925 km - apărări de maluri 20,225 km - îndiguiri 39,615 km - acumulări 5: Șomuz II Moara, Solca, Șerbăuți, Dragomirna și Baraj Mobil Mihoveni. - obiective cadastrale pe cursuri de apă: Suprafața bazinului hidrografic administrat este de kmp, iar lungimea rețelei hidrografice este de km. B. Alunecările de teren În anul 2010 erau inventariate în judeţul Suceava 61 localităţi, zone şi puncte cu alunecări de teren care constituie elemente de risc pentru populaţie şi infrastructura critică. Principalii factori ai declanşării şi evoluţiei alunecărilor de teren de pe teritoriul judeţului Suceava sunt de ordin geologic (un substrat litologic argilos în alternanţă cu roci friabile), morfologic (versanţi cu pante mai mari de 3-5%), climatic (precipitaţii medii anuale peste 500 mm) şi antropic (utilizarea iraţională a terenurilor în general şi a versanţilor în special). Alunecările de teren, în diferite stadii de evoluţie, active şi relativ stabilizate, afectează peste % din suprafeţele de versant ale văilor ce drenează Unitatea deluvială de podiş a judeţului şi, de asemenea, suprafeţe apreciabile din Unitatea montană, carpatică şi subcarpatică. Cele mai importante alunecări de teren, clasificate după nivelul de vulnerabilizare al localităţilor sunt: I. Versantul drept al râului Suceava dispus între pâraiele Şcheia şi Cetăţii (cunoscut sub numele de Coasta Şeptilici"), reprezintă, din punct de vedere al intensităţii proceselor geomorfologice actuale, unul dintre cele mai active areale cu alunecări de teren de pe teritoriul municipiului Suceava. Zona este afectată de alunecări (în diferite stadii de evoluţie) pe o lungime de peste 2 km. Cu toate lucrările de stabilizare din ultima jumătate de secol, pericolul declanşării unor noi deplasări de teren este încă mare, iar implicaţiile socio-economice sunt importante. În acest perimetru sunt situate cartiere rezidenţiale cu infrastructura stradală aferentă, cu reţele de telecomunicaţii, reţele de apă şi canalizare, reţele de distribuţie a energiei electrice, conducte de transport agent termic, DN2 (str. Cernăuţi) şi DN29 (str. Unirii). Aceste căi de comunicaţii asigură legătura cartierelor centrale cu zonele industrial-rezidenţiale Burdujeni şi Iţcani. II. Alunecarea Teodoreni - Dealul Mănăstirii. Din anul 2006 s-a reactivat şi extins pe teritoriul municipiului Suceava o alunecare de pe versantul stâng al râului Suceava, între Mănăstirea Teodoreni şi Staţia de Transformare 110 KV, din cartierul Burdujeni. 109

110 Din punct de vedere geomorfologic arealul este situat în Podişul Dragomirnei (subunitate a Podişului Sucevei), în nord-estul municipiului Suceava şi este încadrat în interfluviul Suceava-Siret, pe un nivel de terasă medie a râului Suceava, relief de tip acumulativ şi de vârstă Pleistocen-Holocen. Dealul Mănăstirii se prezintă ca un platou, asimilabil unei terase superioare a râului Suceava, cu căderi sudice uşoare şi medii. Acesta prezintă un profil asimetric, cu pante line pe partea sa dreaptă şi pante foarte accentuate pe versantul stâng (zona alunecărilor). Pentru înlăturarea riscurilor, în iulie 2008 au fost executate primele ridicări topografice în vederea demarării lucrărilor de stabilizare. Alunecarea a evoluat rapid iar în luna octombrie, o echipă mixtă de specialişti, solicitată de către autorităţile administraţiei publice locale a evaluat situaţia şi a propus luarea măsurilor de urgenţă pentru executarea unor lucrări de remodelare, matarea fisurilor, terasarea fundului grabenului cu asigurarea de pante de scurgere şi a unui strat protector impermeabil, construirea de drenuri, canale şi alte lucrări de preluare a apei drenate prin foraje şi evacuarea la emisar. III. Alunecarea de teren din comuna Brodina ( ). Respectivul hazard geomorfologic s-a produs în versantul stâng al râului Suceava, la circa 200 m în amonte de podul ce traversează râul şi la 350 m de centrul localităţii Brodina. Declanşarea alunecării a avut loc în data de , ca urmare a precipitaţiilor abundente căzute în perioada , precipitaţii care au înregistrat un maxim de 120 l/m 2. Ameninţarea suplimentară a curgerii noroioase şi a porţiunii de versant cu alunecare în blocuri medii-mici o reprezintă blocarea râului Suceava, cu formarea temporară a unui lac de acumulare. Se estimează ca alunecarea este încă activă (dar cu o viteză extrem de mică), în condiţii favorizate (precipitaţii abundente) crescând pericolul măririi vitezei de alunecare. IV. Alunecările de teren din comuna Straja (iulie 2008). În comuna Straja s-au produs o suită de alunecări, dintre care cele mai grave sunt din zona numită Poieni și din zona Deal Arșița. V. Alunecările de teren din oraşul Frasin cartierul Bucşoaia (iunie 2010) În urma precipitaţiilor de la finele lunii iunie 2010 s-a activat alunecarea de teren din cartierul Bucşoaia, din perimetrul oraşului Frasin, fenomen care ameninţa 8 gospodării. Măsurile urgente luate pentru oprirea alunecării s-au concretizat în săparea unor canale de evacuare a apei din masa noroioasă care aluneca şi evacuarea parţială a apei din pârâu şi din circul de alunecare prin montarea unor tuburi flexibile. VI. Alunecările de teren din satul Voievodeasa, comuna Suceviţa (iunie 2010) Dintre procesele geomorfologice care afectează zona menţionăm: procesele de alunecare (versanţii sunt acoperiţi cu o scoarţă de alterare care formează deluviul de pantă); pluviodenudarea, care au ca rezultat eroziunea de suprafaţă, efectele fiind diminuate de prezenţa vegetaţiei; eroziunea torenţială, manifestată intens pe versanţi în perioada topirii zăpezilor şi a ploilor intense, apărând forme specifice (ogaşe, ravene, văi torenţiale etc); solifluxiuni, care afectează o pătură superficială, cu caracter sezonier (îngheţ-dezgheţ); surpări şi rostogoliri; eroziune fluvială în albia minoră. Alunecarea de la Voievodeasa (Dealul Rău) s-a produs la contactul dintre cuaternar şi fundament. Corpul alunecării (argila tilloidă cuaternară) şi-a păstrat structura, apărând o fragmentare în lambouri mari, care prin deplasare tind să se fărâmiţeze. Suprafaţa afectată de alunecări este destul de mare, la fel şi extinderea pe pantă. C. Incendiile În anul 2008 la nivelul judeţului au avut loc 16 cazuri de incendii, însumând pagube de lei şi rănirea a 8 persoane. În anul 2009, cazurile de incendii raportate la nivelul judeţului au fost în număr de 24, însumând pagube de lei. În cadrul incendiilor din 2009 au ars 4,3 ha de litieră pădure şi vegetaţie uscată. În anul 2010, au fost înregistrate 8 cazuri de incendii, însumând pagube materiale de lei, pierderea unei vieţi umane şi rănirea unei persoane. D. Riscurile tehnologice Hazardele tehnologice care se pot manifesta pe teritoriul judeţului sunt: accidente chimice, incendii în masă, accidente grave pe căile de transport şi eşecul utilităţilor publice. Ele sunt determinate atât de erori umane (prin nerespectarea fluxului tehnologic, exploatarea defectuoasă a instalaţiilor, transportul, manipularea şi depozitarea greşită materialelor şi substanţelor periculoase, nerespectarea normelor de prevenire, securitate şi protecţie) cât şi de improvizaţii şi de uzura instalaţiilor, utilajelor, echipamentelor etc. 110

111 E. Accidentele chimice 1. Accidentul chimic de la Instalaţia de frig a Patinoarului artificial din municipiul Suceava (24/ ). 2. Riscurile şi incidentele la iazurile şi haldele de decantare a sterilului rezultat în urma mineritului şi activităţii de preparare a minereurilor. Iazurile de decantare, precum şi depozitele de steril constituie o vulnerabilitate socială definitorie în ultimii ani. S- a impus astfel proiectarea, finanţarea şi executarea unor lucrări ample de stabilizare şi ecologizare a perimetrelor respective. Procesul de închidere şi ecologizare a perimetrului de la iazul Valea Tărnicioara se află în stadiu avansat al lucrărilor. Monitorizarea atentă, alături de analizarea şi evaluarea riscurilor la celelalte halde de steril din judeţ (Dealu Negru, Valea Străjii, Poarta Veche, Pârâul Cailor, Tonegăreşti, Valea Putnei, etc) constituie activităţi permanente ale ISU şi altor instituţii abilitate. II. Accidente pe căi de transport Pe căile de transport rutiere, au avut loc accidente de circulaţie grave (minim 4 răniţi sau minim 2 decedaţi): o în anul accidente, care s-au soldat cu 2 persoane decedate și 14 persoane rănite; o în anul accidente, cu 26 de victime; o în anul accidente, cu 10 persoane decedate și 16 persoane rănite. III. Riscul de explozie a muniţiei rămase neexplodată. În perioada au fost executate 170 de misiuni de asanare pirotehnică a muniţiei, 9 de distrugeri muniţie şi 8 de transport materiale explozive. Cantitatea de muniţie asanată şi distrusă este de 2286 bucăţi din care: 115 proiectile de artilerie de diferite calibre, 34 bombe de aruncător, 32 bombe de aviaţie, 244 grenade mână ofensive şi defensive, 15 lovituri antitanc, cartuşe de infanterie, 329 focoase de artilerie, 5 mine antitanc şi 16 corpuri explozive. F. Riscurile biologice Riscurile biologice care s-au produs în perioada pe teritoriul judeţului sunt epidemiile/pandemiile şi epizootiile/zoonozele. I. Epidemiile/pandemiile Această categorie de riscuri a fost reprezentată prin manifestarea gripei cu tulpină de virus AH1N1. Fenomenul a debutat la în urma confirmării a 3 cazuri la Câmpulung Moldovenesc. Evoluţia negativă a pandemiei la nivelul judeţului, creşterea numărului de îmbolnăviri şi a deceselor au impus măsuri deosebite: instituirea carantinei la unităţile spitaliceşti, distribuirea, prin grija fiecărei instituţii, a măştilor medicale de protecţie către personalul propriu care asigură serviciile cu publicul, monitorizarea grupurilor de risc (elevi, studenţi, bolnavi cronici, turişti etc), continuarea acţiunii de informare preventivă a populaţiei şi, în ultimă instanţă vaccinarea, cu prioritate a personalului medical, elevilor şi angajaţilor MAI. Până la stingerea pandemiei, în luna martie 2010, în judeţul Suceava au fost suspectate 489 de persoane, au fost confirmate 215 cazuri, au decedat 11 persoane şi au fost vindecate 204. II. Epizootiile/zoonozele În perioada analizată s-au primit de la DSVSA rapoarte de notificare a bolilor pentru 19 cazuri de rabie, 3 cazuri de leucoză enzootică bovină, 4 cazuri de trichineloză şi 4 de anemie infecţioasă ecvină. F. Situaţia centralizatoare a intervenţiilor Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucovina al judeţului Suceava în perioada Tipul intervenţiei total Total intervenţii, din care: Incendii Inundaţii SMURD Alte situaţii de urgenţă-alte intervenţii Transporturi periculoase Monitorizarea transporturilor cu substanţe periculoase: Sursa: Inspectoratul pentru Situații de Urgență Bucovina al Judeţului Suceava 111

112 total Persoane salvate pe timpul situaţiilor de urgenţă Persoane asistate medical Animale salvate Bunuri salvate pe timpul situaţiilor de urgenţă Bunuri distruse pe timpul situaţiilor de urgenţă - mai puţin pagubele pe timpul inundaţiilor Sursa: Inspectoratul pentru Situații de Urgență Bucovina al Judeţului Suceava 112

113 SECŢIUNEA B. ELABORAREA ANALIZEI SWOT A JUDEŢULUI SUCEAVA CAPITOLUL I. JUDEŢUL SUCEAVA ÎN CONTEXT REGIONAL, NAŢIONAL ŞI INTERNAŢIONAL I.1. CONTEXTUL EUROPEAN, NAŢIONAL ŞI REGIONAL I.1.1. CONTEXTUL EUROPEAN A. POLITICA DE COEZIUNE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ În urma evaluărilor politicilor implementate la nivel european în perioada , şi având în vedere obiectivele Strategiei de la Lisabona, pentru perioada de programare au fost stabilite 3 obiective : Obiectivul Convergenţă - acoperă regiunile care au PIB/locuitor sub 75% din media UE. (Întreg teritoriul României se încadrează în acest obiectiv). Obiectivul Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă - vizează regiunile care nu sunt eligibile pentru obiectivul Convergenţă ; Obiectivul Cooperare teritorială europeană pentru regiuni, judeţe şi zone transnaţionale. Aceste trei obiective se vor realiza prin implementarea Politicii de Coeziune Economică şi Socială (PCES), care reprezintă politica fundamentală a UE, fiindu-i alocată 1/3 din bugetul său şi urmăreşte: Reducerea disparităţilor de dezvoltare economică şi socială între statele membre/regiunile UE; Îmbunătăţirea funcţionării pieţei unice; Promovarea dezvoltării stabile şi durabile a UE. Pentru perioada de programare , România este eligibilă doar pentru Obiectivul Convergenţă şi Cooperare teritorială europeană. B. POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂ Pentru atingerea obiectivelor comunitare specifice pentru zonele rurale, există politici complementare de dezvoltare, cum sunt Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene (PAC) şi Politica Comună de Pescuit (PCP). Regiunile rurale întâmpină şi în prezent dificultăţi specifice în ceea ce priveşte creşterea, ocuparea şi dezvoltarea durabilă. Actuala perioadă de programare oferă în acest sens o oportunitate de a orienta sprijinul din partea noului fond de dezvoltare rurală către aceste obiective, în concordanţă cu liniile directoare pentru dezvoltare durabilă şi Agenda Lisabona relansată. Pentru a face faţă acestor provocări, sunt necesare măsuri de asistenţă structurală şi teritorială. Astfel a fost creat cadrul legal unic pentru finanţarea cheltuielilor aferente politicii agricole comune. Acest regulament instituie două fonduri: o Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA); o Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR). Începând cu 1 ianuarie 2007, FEGA şi FEADR înlocuiesc Fondul European pentru Orientare şi Garantare Agricolă (FEOGA), secţiunea Garantare şi respectiv Orientare. FEGA şi FEADR constituie împreună instrumentul financiar unic al Politicii agricole comune (PAC). FEGA intervine pentru susţinerea pieţelor agricole, iar FEADR finanţează programele de dezvoltare rurală. FEADR finanţează, exclusiv în sistem de co-gestiune, programele de dezvoltare rurală. Corespunzător, există două domenii (aşa-numiţii piloni ) ai PAC: Pilonul 1- Politica de piaţă, urmăreşte realizarea obiectivelor PAC definite în Tratatul de la Roma, ca un sistem complex de reguli şi mecanisme care reglementează producţia, comerţul şi prelucrarea produselor agricole, grupate sintetic sub denumirea de organizaţii comune de piaţă. Pentru implementarea măsurilor comune de reglementare a pieţelor, Comunitatea are la dispoziţie următoarele instrumente: preţurile, intervenţia pe piaţă, ajutoarele financiare, cotele de producţie, protecţia vamală comună. Pilonul 2, al dezvoltării rurale, cuprinde măsuri structurale, care ţintesc dezvoltarea armonioasă a zonelor rurale, sub câteva aspecte: social, al diversităţii activităţilor, al calităţii produselor, al protejării mediului şi are drept obiectiv creşterea dinamismului economic al zonelor rurale, prin menţinerea dinamismului 113

114 social, agriculturii durabile şi asigurarea conservării şi îmbunătăţirii resurselor naturale, privind în mod exclusiv zonele rurale şi periurbane. Noua generaţie de strategii şi programe de dezvoltare rurală vor fi construite în jurul a patru axe prioritare, după cum urmează: axa 1, privind îmbunătăţirea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier; axa 2, privind îmbunătăţirea mediului în zonele rurale; axa 3, privind calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale; axa 4, privind Leader. Resursele destinate priorităţilor comunitare de dezvoltare rurală vor depinde de situaţia specifică, de punctele tari, punctele slabe şi oportunităţile specifice fiecărei zone de programare. C. POLITICI ORIZONTALE Politicile orizontale ale Uniunii Europene sunt politicile referitoare la mediu / dezvoltare durabilă, societate informaţională / inovaţie şi oportunităţi egale. În ultima perioadă, aceste politici sunt completate de alte aspecte orizontale care privesc creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă, mai buna legiferare, multilingvismul şi schimbările climatice. Uniunea Europeană s-a implicat în protecţia mediului înconjurător abia în anii 70, când problema a devenit de interes mondial, primele măsuri fiind legate de ameliorarea calităţii vieţii, limitarea poluării, introducerea principiului prevenirii poluării şi cel al raţionalizării resurselor naturale. La început aceste măsuri erau orizontale, integrate în alte politici comunitare, abia în 1982 mediul devenind o politica de sine stătătoare. Dezvoltarea Durabilă, adică o calitate mai bună a vieţii acum şi pentru generaţiile viitoare, integrează obiective imediate şi pe termen lung, acţiuni locale şi globale, probleme economice şi de mediu, toate fiind inseparabile. Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene îşi propune obiective şi acţiuni clare, legate de şapte priorităţi, majoritatea de mediu: schimbarea climatică şi energia curată, transportul durabil, consumul şi producţia durabile, conservarea şi managementul resurselor naturale, sănătatea publică, incluziunea socială, demografia şi migraţia, sărăcia. Problema schimbărilor climatice a căpătat amploare în ultimii ani din cauza efectelor generate de acestea: creşterea temperaturii globale, seceta, inundaţiile, incendiile, nivelul ridicat al emisiilor de dioxid de carbon şi necesitatea reducerii acestora etc. Consiliul European din martie 2007 a stabilit reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020, faţă de nivelul acestora din 1990, reducerea consumului de enregie cu 20% şi un prag minim de 20% pentru utilizarea energiilor regenerabile până în 2020 (20, 20, 20). În cadrul societăţii informaţionale, tehnologiile informaţionale şi de comunicaţie (TIC) reprezintă un sector major al activităţii economice, generând aproape 6% din PIB-ul Uniunii Europene. Deoarece acest sector este de o importanţă vitală pentru creşterea eficienţei şi competitivităţii tuturor sectoarelor productive şi de prestări de servicii, Uniunea Europeană urmăreşte să asigure accesul cetăţenilor şi întreprinderilor la o infrastructură de comunicaţii şi la o gamă largă de servicii la standarde internaţionale şi puţin costisitoare. Fiecare cetăţean trebuie să 114

115 aibă cunoştinţele necesare pentru a trăi şi a munci în această nouă societate informaţională, Uniunea Europeană punând un accent sporit pe educaţia pe tot parcursul vieţii, ca o componentă de bază a modelului social european. Cercetarea, educaţia şi inovarea formează o structură indispensabilă pentru o economie dinamică, bazată pe cunoaştere - triunghiul cunoaşterii. Institutul Tehnologic European va interconecta cele trei componente, rezultatele obţinute din cercetare urmând să fie transpuse în activităţile comerciale. Prevederile comunitare referitoare la oportunităţi egale / şanse egale / creştere economică şi ocupare a forţei de muncă se regăsesc în Politica socială şi de ocupare a forţei de muncă, având două componente de bază: Strategia Europeană pentru Ocupare şi Agenda Socială. În cadrul Strategiei Europene pentru Ocupare, statele membre adoptă în comun linii directoare pentru ocupare, care vin în sprijinul politicilor naţionale de atingere a obiectivelor de ocupare totală a forţei de muncă, de îmbunătăţire a calității şi productivității muncii şi de întărire a coeziunii sociale şi teritoriale. Agenda Socială acoperă măsurile menite să creeze noi locuri de muncă, să lupte împotriva sărăciei şi să promoveze egalitatea de şanse pentru toţi. Implementarea politicii sociale este susţinută de două agenţii europene: Agenţia Europeană pentru Securitate şi Sănătate în Muncă şi Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi de Muncă. Obiectivele politicii Uniunii Europene pentru o mai bună legiferare cuprind simplificarea şi îmbunătăţirea reglementării existente, pentru a elabora mai bine legislaţia şi pentru a consolida respectarea şi eficacitatea normelor, în baza principiului proporţionalităţii. În contextul Strategiei Lisabona revizuite, Comisia Europeană a lansat o vastă strategie privind o mai bună legiferare pentru a asigura contribuţia cadrului comunitar de reglementare la realizarea obiectivului de creştere economică şi ocupare a forţei de muncă, având în vedere şi obiectivele sociale şi de mediu şi avantajele pentru cetăţeni şi pentru administraţiile naţionale. Strategia pentru o mai bună legiferare are în vedere trei aspecte esenţiale: o o promovarea elaborării şi aplicării la nivelul Uniunii Europene a instrumentelor necesare pentru o mai bună legiferare, în special simplificarea, reducerea sarcinilor administrative şi evaluarea impactului; strânsă colaborare cu statele membre pentru a garanta că principiile care stau la baza unei mai bune legiferări sunt aplicate în mod uniform de către toţi legislatorii din Uniunea Europeană; o un dialog constructiv consolidat între părţile interesate şi toţi legislatorii, atât la nivelul Uniunii Europene, cât şi la nivel naţional. În ianuarie 2008, Comisia Europeană a prezentat cea de-a doua analiză strategică a programului O mai bună legiferare în Uniunea Europeană, în care se arată că s-au înregistrat deja progrese reale şi considerabile şi sunt prezentate planuri pentru a continua în această direcţie. Alegerea Uniunii Europene de a adopta multilingvismul în mod oficial drept instrument de guvernare este unică în lume. Pentru Uniunea Europeană, utilizarea limbilor cetăţenilor ei este unul dintre factorii care contribuie la transparenţă, legitimitate şi eficienţă. Conform Tratatului de la Lisabona, semnat în decembrie 2007 de şefii de stat sau de guvern ai statelor membre, Uniunea Europeană respectă bogăţia diversităţii sale culturale şi lingvistice şi veghează la protejarea şi dezvoltarea patrimoniului cultural european. În cazul României, în pofida importanţei incontestabile a dimensiunii teritoriale, pentru succesul complet al tranziţiei şi restructurării economice, în primii ani după 1989 nu s-a acordat atenţia corespunzătoare dimensiunii regionale. Abia în 1995, cu ocazia elaborării strategiei de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană, a trebuit să se admită că luarea în considerare în mod explicit a problemelor regiunilor, a problemelor colectivităţilor locale, reprezintă un element cheie pentru realismul şi coerenţa strategiei de dezvoltare la nivel naţional, numai astfel fiind posibil să se depăşească decalajul dintre teorie şi practică în dezbaterile despre descentralizare, autonomie administrativă locală pe de o parte şi cele despre integrarea europeană, cooperarea transfrontalieră, reţelele teritoriale, pe de altă parte. În România, conceptul care stă la baza politicii de dezvoltare regională a fost dezvoltat pe baza unor studii şi analize elaborate la cererea Guvernului, prin programul PHARE, formulat în Carta Verde a Dezvoltării Regionale în România. Această nouă situaţie, a venit în întâmpinarea unor necesităţi reale ale colectivităţilor locale şi regionale din ţara noastră şi poate fi caracterizată ca reprezentând un nou mod de abordare a dezvoltării, o abordare de jos în sus, bazată pe iniţiativele, planurile şi programele de dezvoltare ale colectivităţlor locale şi regionale. 115

116 D. POLITICA EUROPEANĂ CU ORIZONT 2020 Strategia de Dezvoltare a Judeţului Suceava vizează orizontul În acest context, considerăm relevantă cunoaşterea direcţiilor proritare de dezvoltare prevăzute la nivelul Uniunii Europene pentru perioada următoare de programare, respectiv Europa trece printr-o perioadă de transformare. Criza a anulat ani de progrese economice şi sociale şi a pus în evidenţă deficienţele structurale ale economiei Europei. Între timp, lumea evoluează rapid, iar provocările pe termen lung (globalizarea, presiunea exercitată asupra resurselor, îmbătrânirea) se intensifică. UE trebuie să se ocupe acum de propriul viitor. Europa poate reuşi dacă acţionează în mod colectiv, ca Uniune. Avem nevoie de o strategie care să ne permită să ieşim din criză mai puternici şi care să transforme UE într-o economie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, caracterizată prin niveluri ridicate de ocupare a forţei de muncă, productivitate şi coeziune socială. Europa 2020 oferă o imagine de ansamblu a economiei sociale de piaţă a Europei pentru secolul al XXI-lea. Europa 2020 propune trei priorităţi care se susţin reciproc: creştere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare; creştere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive; creştere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forţei de muncă, care să asigure coeziunea socială şi teritorială. UE trebuie să definească direcţia în care vrea să evolueze până în anul În acest scop, Comisia propune următoarele obiective principale pentru UE: 75% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă; 3% din PIB-ul UE ar trebui investit în cercetare-dezvoltare (C-D); obiectivele 20/20/20 în materie de climă/energie ar trebui îndeplinite (inclusiv o reducere a emisiilor majorată la 30%, dacă există condiţii favorabile în acest sens); rata abandonului şcolar timpuriu ar trebui redusă sub nivelul de 10% şi cel puţin 40% din generaţia tânără ar trebui să aibă studii superioare; numărul persoanelor ameninţate de sărăcie ar trebui redus cu 20 de milioane. Aceste obiective sunt interconectate şi sunt cruciale pentru reuşita noastră generală. Pentru a garanta că fiecare stat membru adaptează strategia Europa 2020 la situaţia sa specifică, Comisia propune ca aceste obiective ale UE să fie transpuse în obiective şi traiectorii naţionale. Obiectivele sunt reprezentative pentru cele trei priorităţi - o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii - dar nu sunt exhaustive. Pentru a sprijini realizarea acestora, va fi necesară întreprinderea unei game largi de acţiuni la nivelul naţional, al UE şi internaţional. Comisia prezintă şapte iniţiative emblematice pentru a stimula realizarea de progrese în cadrul fiecărei teme prioritare: 1. O Uniune a inovării pentru a îmbunătăţi condiţiile-cadru şi accesul la finanţările pentru cercetare şi inovare, astfel încât să se garanteze posibilitatea transformării ideilor inovatoare în produse şi servicii care creează creştere şi locuri de muncă; 2. Tineretul în mişcare pentru a consolida performanţa sistemelor de educaţie şi pentru a facilita intrarea tinerilor pe piaţa muncii; 3. O agendă digitală pentru Europa pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de internet de mare viteză şi pentru a valorifica beneficiile pe care le oferă o piaţă digitală unică gospodăriilor şi întreprinderilor; 4. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor pentru a permite decuplarea creşterii economice de utilizarea resurselor, pentru a sprijini trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon, pentru a creşte utilizarea surselor regenerabile de energie, pentru a moderniza sectorul transporturilor şi a promova eficienţa energetică; 5. O politică industrială adaptată erei globalizării pentru a îmbunătăţi mediul de afaceri, în special pentru IMM-uri, şi a sprijini dezvoltarea unei baze industriale solide şi durabile în măsură să facă faţă concurenţei la nivel mondial; 6. O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă pentru a moderniza pieţele muncii şi a oferi mai multă autonomie cetăţenilor, prin dezvoltarea competenţelor acestora pe tot parcursul vieţii în vederea creşterii ratei de participare pe piaţa muncii şi a unei mai bune corelări a cererii şi a ofertei în materie de forţă de muncă, inclusiv prin mobilitatea profesională; 116

117 7. Platforma europeană de combatere a sărăciei pentru a garanta coeziunea socială şi teritorială, astfel încât beneficiile creşterii şi locurile de muncă să fie distribuite echitabil, iar persoanelor care se confruntă cu sărăcia şi excluziunea socială să li se acorde posibilitatea de a duce o viaţă demnă şi de a juca un rol activ în societate. Aceste şapte iniţiative emblematice vor angaja atât UE, cât şi statele membre. Instrumentele UE, în special piaţa unică, ajutoarele financiare şi instrumentele de politică externă, vor fi mobilizate pentru eliminarea blocajelor şi îndeplinirea obiectivelor strategiei Europa Ca prioritate imediată, Comisia identifică măsurile care trebuie luate pentru a defini o strategie credibilă de ieşire din criză, pentru a continua reforma sistemului financiar, pentru a asigura consolidarea bugetară pentru o creştere pe termen lung şi pentru a întări coordonarea în cadrul Uniunii economice şi monetare. Pentru a se obţine rezultate va fi nevoie de o guvernanţă economică mai puternică. Strategia Europa 2020 se va sprijini pe doi piloni: abordarea tematică prezentată anterior, care combină priorităţile şi principalele obiective, şi întocmirea unor rapoarte de ţară, permiţând statelor membre să îşi dezvolte propriile strategii de reîntoarcere la o creştere economică durabilă şi la sustenabilitatea finanţelor publice. La nivelul UE se vor adopta orientări integrate care să cuprindă domeniul de aplicare al priorităţilor şi obiectivelor UE. Fiecărui stat membru i se vor adresa recomandări specifice. E. FONDURILE EUROPENE DISPONIBILE Fiecărei politici europene îi corespund anumite fonduri structurale şi/sau complementare. Această separare pe politici specifice a Fondurilor cu acţiune structurală pentru perioada a rezultat ca urmare a reformei Politicii de Coeziune, necesară în condiţiile extinderii fără precedent a Uniunii Europene. În plus, pentru simplificare şi pentru a susţine reforma Politicii Agricole Comune şi a Politicii Comune de Pescuit efectuată în 2002/2003, fondurile pentru agricultură şi pescuit au fost transferate către politicile aferente, nemaifiind încadrate în Fondurile Structurale, dar funcţionând pe aceeaşi tipologie. Obiectivele prioritare ale Fondurilor Structurale pentru perioada sunt reglementate prin Regulamentul Consiliului (EC) Nr. 1083/2006 din 11 Iulie Obiectivul Convergenţă: promovează dezvoltarea şi ajustările structurale ale regiunilor care înregistreaza întârzieri în dezvoltare. Este finanţat prin FEDR, FSE, Fondul de Coeziune; Acoperă zone NUTS nivel II (nivel-regiune), al caror PIB pe locuitor este sub 75% din media UE. Obiectivul Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă: sprijină regiunile care nu sunt eligibile pentru obiectivul Convergenţă. Este finanţat de FEDR şi FSE; Acoperă zonele NUTS nivel III (nivel-judeţ) sau mai mici, inclusiv zone cu schimbări socioeconomice în sectoarele industrial şi de servicii, zone rurale în declin, zone urbane în dificultate şi zone dependente de pescuit. Obiectivul Cooperare teritorială europeană: sprijină regiuni, judeţe şi zone transnaţionale. Este finanţat de FEDR 6 Acoperă zonele NUTS nivel III (nivel-judeţ) ce sunt graniţe interne ale UE, precum şi anumite graniţe externe. 6 Pentru atingerea obiectivului de Cooperare Teritorială Europeană: transfer FEDR către Instrumentul European de Vecinatate şi Parteneriat (ENPI sau IEVP) şi Instrumentul de Asistenţă pentru Pre-aderare (IPA); 117

118 Pentru o mai bună înţelegere a domeniilor de acţiune a acestor fonduri, ne propunem să prezentăm obiectivele specifice care se doresc a fi atinse prin alocarea lor. Regulile generale privind Fondurile Structurale şi de Coeziune sunt stabilite prin Regulamentul Consiliului Uniunii Europene nr. 1083/2006 din iulie 2006, care defineşte regulile generale privind Fondul European pentru Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune. Fondul European pentru Dezvoltare Regională este fond structural destinat promovării coeziunii economico-sociale şi care are ca obiectiv înlăturarea dezechilibrelor prin dezvoltarea/conversia regiunilor. FEDR finanţează investiţiile productive, investiţiile în infrastructura de transport, educaţie, sănătate, telecomunicaţii, energie, protecţia mediului, întărirea parteneriatului public-privat. Este reglementat prin Regulamentul nr. 1080/2006 al Consiliului Uniunii Europene şi al Parlamentului European. Fondul Social European este fond structural, destinat prevenirii şi combaterii şomajului şi promovării integrării sociale, sprijinind implementarea Strategiei Europene pentru Ocupare. FSE finanţează îmbunătăţirea învăţământului profesional, a educaţiei, consilierii, politicilor active pe piaţa muncii pentru combaterea şomajului, promovarea oportunităţilor egale, promovarea unei forţe de muncă flexibile. Este reglementat prin Regulamentul nr. 1081/2006 al Consiliului Uniunii Europene şi al Parlamentului European. Fondul de Coeziune este fond nestructural care oferă asistenţă în domeniul proiectelor majore de mediu şi reţelelor transeuropene de transport. Activităţile eligibile pentru FC sunt cele care implică proiecte majore cu buget de peste 25 de milioane euro (în domeniul mediului) sau peste 50 de milioane euro (în domeniul transporturilor). Este reglementat prin Regulamentul nr. 1084/2006 al Consiliului Uniunii Europene. Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală este fond complementar, ce oferă asistenţă în domeniul dezvoltării comunităţilor din mediul rural şi periurban. FEADR finanţează activităţi ce au ca scop creşterea competitivităţii agricole şi forestiere, de management agricol şi de mediu, de îmbunătăţire a calităţii vieţii şi diversificarea activităţilor economice în perimetrele ce variază de la zone rurale cu populaţie redusă până la zonele rurale periurbane aflate în declin sub presiunea centrelor urbane. Fondul European pentru Pescuit este fond complementar ce finanţează măsurile de asigurare a continuităţii activităţilor de pescuit şi exploatare raţională, precum şi de protejare a resurselor de pescuit, dezvoltare de întreprinderi viabile în sectorul piscicol, dezvoltare şi îmbunătăţire a calităţii vieţii din zonele dependente de pescuit. Între aceste fonduri există însă, în mod evident, sinergii şi complementarităţi, abordarea fiind prin excelenţă una integrată. Astfel, în cazul dezvoltarii zonelor rurale, FSE, FEDR şi FC vor juca un rol important alături de fondul principal destinat acestui sector FEADR. Principiile care stau la baza operaţionalizării Fondurilor Structurale ce au drept scop creşterea eficienţei comunitare sunt:complementaritatea, parteneriatul, subsidiaritatea, adiţionalitatea, compatibilitatea, programarea, concentrarea. Direcţiile strategice trasate de politicile europene mai sus menţionate constituie un cadru de lucru pe care toate Statele Membre şi regiunile sunt sfătuite să-l folosească în elaborarea şi dezvoltarea programelor lor naţionale şi regionale. Astfel, în procesul de elaborarea a documentelor strategice de dezvoltare la nivel naţional, regional, judeţean şi local, orientările strategice relevante ale Uniunii Europene trebuie luate în calcul ca linii directoare cărora trebuie să li se subscrie şi să li se alinieze orice măsură întreprinsă. I.1.2. DOCUMENTE PROGRAMATICE PENTRU ALOCAREA FONDURILOR EUROPENE A. DOCUMENTE STRATEGICE NAŢIONALE Documentele strategice naţionale sunt documentele în baza cărora se vor distribui fondurile europene în intervalul programatic În vreme ce la nivel european Regulamentele Comunitare privind alocarea fondurilor structurale şi de coeziune trasează baza legală de alocare a acestora, Statele Membre trebuie să îşi definitiveze Programele Naţionale de Dezvoltare, Planurile Operaţionale Sectoriale şi Planurile Naţionale Strategice de Dezvoltare Rurală în vederea stabilirii obiectivelor strategice, a axelor prioritare de acţiune şi a operaţiunilor indicative pentru obţinerea fondurilor. Fiecare Stat Membru stabileşte propriile obiective strategice de dezvoltare pentru a căror realizare se elaborează un Plan Naţional de Dezvoltare (PND), în colaborare cu actorii economici şi sociali relevanţi. Statul Membru şi Comisia Europeană discută asupra conţinutului Planului Naţional de Dezvoltare şi, pe baza acestuia, definesc cea mai adecvată repartizare a fondurilor naţionale şi comunitare necesare implementării lui. Documentul rezultat, în ceea ce priveşte atingerea obiectivelor de coeziune, este Cadrul Naţional Strategic de 118

119 Referinţă (CNSR). Documentele similare pentru Agricultură şi Pescuit sunt Planul Naţional Strategic de Dezvoltare Rurală, respectiv Planul Naţional Strategic pentru Pescuit şi Acvacultură. Ca urmare a negocierilor, Comisia adoptă CNSR şi programele sale operaţionale regionale sau sectoriale (POS-uri), în funcţie de concordanţa celor din urmă cu scopurile şi priorităţile PND şi ale Directivelor Strategice Comunitare referitoare la coeziune. Planul Naţional de Dezvoltare PND încearcă să reflecte cât mai fidel priorităţile stringente de dezvoltare ale României la nivel naţional, regional şi local şi propune susţinerea acestora prin investiţii publice concentrate, alocate pe bază de programe şi proiecte. Implementarea strategiei de dezvoltare prin utilizarea eficientă a fondurilor prevăzute, atât interne, cât şi externe, va conduce, la orizontul anului 2013, la o Românie competitivă, dinamică şi prosperă, integrată cu succes în Uniunea Europeană şi aflată pe un trend de dezvoltare rapidă şi durabilă. OBIECTIVUL GLOBAL vizează: Reducerea cât mai rapidă a disparităţilor de dezvoltare socio-economică între România şi Statele Membre ale Uniunii Europene. Obiectivul global al PND, ce vizează reducerea disparităţilor de dezvoltare socio-economică faţă de Uniunea Europeană, se sprijină pe trei obiective specifice: Creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de bază Perfecţionarea şi utilizarea mai eficientă a capitalului uman autohton. În vederea atingerii obiectivului global şi a obiectivelor specifice pentru perioada , măsurile şi acţiunile avute în vedere sunt grupate în cadrul a şase priorităţi naţionale de dezvoltare: 1. Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere 2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport 3. Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului 4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi a incluziunii sociale şi întărirea capacităţii administrative 5. Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol 6. Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării Eforturile comune ale statului român şi ale Uniunii Europene în domeniul politicii de coeziune sunt concretizate în ceea ce se numeşte Cadrul Naţional Strategic de Referinţă (CNSR). Fondurile structurale vor fi alocate în baza priorităţilor din CNSR. Cadrul Strategic Naţional de Referinţă Scopul principal al Cadrului Strategic Naţional de Referinţă (CSNR) este de a întări concentrarea strategică a politicilor economice, de coeziune socială şi regionale ale României, precum şi de a stabili legăturile potrivite şi corecte cu politicile Comisiei Europene, în principal cu Strategia de la Lisabona, care elaborează politici de dezvoltare economică şi de creare de noi locuri de muncă. Obiectivul CSNR : Reducerea disparităţilor de dezvoltare economică şi socială dintre România şi statele membre UE, Reducerea disparităţilor faţă de UE prin generarea unei creşteri suplimentare de 10% a Produsului Intern Brut până în Programele Operaţionale pe care le va derula România în perioada sunt structurate după cum urmează: Pentru obiectivul Convergenţă: Programul Operaţional Regional (finanţat de FEDR) Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (finanţat de FEDR) Programul Operaţional Sectorial Mediu (finanţat de FEDR şi FC) Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (finanţat de FSE) Programul Operaţional Sectorial Transport (finanţat de FEDR şi FC) Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Capacităţii Administrative (finanţat de FSE) Programul Operaţional Sectorial Asistenţă Tehnică (finanţat de FEDR) 119

120 Pentru obiectivul Cooperare Teritorială Europeană: - cu alte State Membre: Programul Operaţional România Bulgaria (finanţat de FEDR) Programul Operaţional România Ungaria (finanţat de FEDR) Programul Operaţional Transnaţional (SEE) (finanţat de FEDR) Programul Operaţional Interregional (finanţat de FEDR), respectiv programele: INTERREG IV C URBACT II ESPON 2013 INTERACT II - cu State Nemembre: Programul de Cooperare Transfrontalieră cu Republica Moldova şi Ucraina (finanţat de Instrumentul European de Vecinătate şi Parteneriat - IEVP) Programul de Cooperare Transnaţională în Zona Mării Negre (finanţat de Instrumentul European de Vecinătate şi Parteneriat - IEVP) Programul de Cooperare Transfrontalieră cu Serbia (finanţat de Instrumentul de Pre-Aderare - IPA) B. PROGRAME OPERAŢIONALE 1. Programul Operaţional Regional (POR) Obiectivul general constă în sprijinirea dezvoltării economice, sociale, echilibrate teritorial şi durabile a regiunilor din România, ţinând seama de nevoile şi resursele specifice ale acestora şi punând accentul pe polii urbani de creştere, pe îmbunătăţirea mediului de afaceri şi a infrastructurii de bază. Regiunile României, în special cele mai puţin dezvoltate, ar putea deveni zone mai atractive în ceea ce priveşte locuirea, interesul turistic, investiţiile şi piaţa forţei de muncă. Obiectivul strategic al programului cuprinde: Crearea a de noi locuri de muncă până la sfârşitul anului Reducerea disparităţilor dintre regiuni cu privire la PIB pe cap de locuitor în perioada Se preconizează că punerea în aplicare a acestui program va crea condiţii mai bune pentru dezvoltarea economică şi socială echilibrată teritorial a tuturor regiunilor din România şi a polilor urbani de creştere care sprijină dezvoltarea. 2. Programul Operaţional Sectorial Creşterea competitivităţii economice Obiectivul general îl constituie creşterea productivităţii societăţilor româneşti în conformitate cu principiile dezvoltării durabile şi reducerea disparităţilor comparativ cu productivitatea medie a Uniunii Europene. Ţinta o reprezintă o creştere anuală medie a PIB per salariat de aproximativ 5,5%. Aceasta va permite României să atingă aproximativ 55% din productivitatea medie a UE până în Programul Operaţional Sectorial de Mediu Obiectivul global al programului îl reprezintă îmbunătăţirea nivelului de trai şi a mediului, insistând în special pe respectarea legislaţiei europene în domeniul mediului. 4. Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) Obiectivul general al programului este dezvoltarea capitalului uman și creșterea competitivității, prin corelarea educației și învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii și asigurarea de oportunități sporite pentru participarea viitoare pe o piață a muncii modernă, flexibilă și inclusivă a de persoane. 5. Programul Operaţional - Transport Obiectivul principal în sectorul transporturilor este acela de a oferi o infrastructură dezvoltată în mod adecvat, modernă şi durabilă, întreţinută în mod corespunzător, care să faciliteze o circulaţie sigură şi eficientă a persoanelor şi a bunurilor la nivel naţional şi european şi care să contribuie în mod pozitiv şi semnificativ la dezvoltarea economică a României. 6. Programul Operaţional pentru Asistenţă Tehnică Obiectivul Programului Operaţional pentru Asistenţă Tehnică (PO AT) la nivel naţional constă în asigurarea sprijinului pentru coordonarea şi implementarea fondurilor regionale în România, garantarea unui sistem fiabil de 120

121 management şi de monitorizare şi asigurarea unei transmiteri coordonate de mesaje generale referitoare la instrumentele structurale. Toate aceste obiective se reflectă în absorbţia globală şi folosirea eficientă a intervenţiilor instrumentelor structurale. 7. Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative Obiectivul general al PO DCA este acela de a contribui la crearea unei administraţii publice mai eficiente şi mai eficace în beneficiul socio-economic al societăţii româneşti. 8. Planul Naţional de Dezvoltare Rurală are ca obiectiv dezvoltarea competitivităţii economice a zonelor rurale, conservând mediul şi accentuând prezenţa populaţiei. Pornind de la această strategie sunt definite priorităţile de acţiune pentru politici şi programe naţionale destinate dezvoltării rurale şi pentru sprijinul comunitar. Programele naţionale şi Programul Naţional de Dezvoltare Rurală finanţat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală intervin în mod complementar. C. DOCUMENTELE CADRU DE IMPLEMENTARE Documentele Cadru de Implementare sunt documente programatice naţionale elaborate pe baza Programelor Operaţionale. Rolul Documentului Cadru de Implementare este de a detalia, pe domenii de intervenţie, cine sunt beneficiarii proiectelor, care sunt activităţile eligibile, criteriile de eligibilitate şi selecţie a proiectelor, mărimea alocărilor financiare, sistemul de implementare, monitorizare şi evaluare a programului. Documentul Cadru de Implementare conţine informaţii necesare atât celor care implementează Programele Operaţionale, precum şi beneficiarilor Programelor, adică cei care elaborează proiecte şi solicită finanţare pentru aceste proiecte. Documentul Cadru de Implementare este un document care poate fi folosit independent de Programul Operaţional de care aparţine. Tocmai de aceea, el cuprinde un rezumat al strategiei şi obiectivelor Programului, pentru a evidenţia legătura dintre cele două documente. Documentul cadru de Implemntare respectă întocmai strategia şi obiectivele Programului, precum şi ale Cadrului Naţional Strategic de Referinţă D. INSTITUŢIILE CARE GESTIONEAZĂ IMPLEMENTAREA FONDURILOR STRUCTURALE ŞI DE COEZIUNE Pentru a putea înţelege ciclul de viaţă al unui proiect este necesar să facem câteva clarificări în ceea ce priveşte organismele implicate în procesul de evaluare, selecţie şi implementare a proiectelor. Pentru fiecare program operaţional, procedura este aproximativ aceeaşi, deoarece aceasta este concordantă cu prevederile Regulamentului 1083/2006 de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune, prevederi ce au fost prezentate în capitolul precedent. Cu rol de exemplu, vom prezenta ciclul de viaţă al unui proiect, de la idee la implementare, precum şi organismele implicate, pentru Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice. Structurile sistemului de implementare Autoritatea de Management (AM) are responsabilitatea managementului, administrării şi implementării. Comitetul de monitorizare Comitetul de monitorizare este o structură la nivel naţional, bazată pe principiul parteneriatului şi fără statut legal. Comitetul de monitorizare are un rol strategic şi decizional în vederea asigurării eficienţei şi calităţii în implementarea POS CCE. Organisme intermediare Responsabilităţile Organismelor Intermediare sunt stabilite în acordurile de delegare dintre Autoritatea de Management şi Organismul Intermediar în cauză. Pentru unele operaţiuni, pot fi nominalizate şi alte structuri pentru implementare, de către Autoritatea de Management, în consultare cu statul membru şi Organismele Intermediare. Autoritatea de Certificare este înfiinţată în cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi are ca principală funcţie certificarea cheltuielilor şi a cererilor de rambursare primite de la toate programele operaţionale, înainte ca acestea să fie transmise la Comisia Europeană, conform art. 61 din Regulamentul 1083/2006. Autoritatea de audit pentru toate programele operaţionale a fost desemnată ca structură asociată Curţii de Conturi. Din punct de vedere operaţional, Autoritatea de audit este independentă atât faţă de toate Autorităţile de Management, cât şi de Autoritatea de certificare. 121

122 I.1.3. CONTEXTUL REGIONAL Regiunile de dezvoltare din România, în număr de opt, sunt zone ce corespund unor grupări de judeţe, constituite prin asocierea voluntară a acestora pe bază de convenţie semnată de reprezentanţii consiliilor judeţene şi, respectiv, ai Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Ele constituie cadrul de concepere, implementare şi evaluare a politicilor de dezvoltare regională, precum şi de culegere a datelor statistice specifice, în conformitate cu reglementările europene emise de Eurostat pentru nivelul al doilea de clasificare teritorială, NUTS 2, existent în Uniunea Europeană (Legea 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, cu modificările şi completările ulterioare). La nivel regional, s-au realizat strategii pentru fiecare din cele 8 regiuni ale României în vederea atingerii unui grad comparabil de dezvoltare la nivelul acestora. Se urmăreşte, aşadar, prin strategiile regionale, echilibrarea situaţiilor economice, sociale şi culturale în toate regiunile ţării. Priorităţile, obiectivele şi liniile de intervenţie prioritare ale acestor strategii de dezvoltare regională sunt concordante cu liniile directoare de nivel naţional şi european şi trebuie să integreze, de asemenea, şi priorităţile strategice ale unităţilor administrativ-teritoriale din cadrul regiunii. Acesta este principalul motiv pentru care cunoaşterea strategiei regionale este relevantă în procesul de fundamentare a strategiei judeţene. Planul de Dezvoltare Regională a Regiunii Nord-Est Aşadar, pentru judeţul Suceava, este relevant Planul de Dezvoltare Regională a Regiunii Nord-Est, din care face parte. Planul de Dezvoltare Regională Nord-Est (PDR Nord-Est) reprezintă cererea de finanţare a regiunii, fiind instrumentul prin care regiunea îşi promovează priorităţile şi interesele în domeniul economic şi social, reprezentând în acelaşi timp contribuţia regiunii la elaborarea Planului Naţional de Dezvoltare şi a Programelor Operaţionale. În perioada martie februarie 2005 a fost elaborat, în cadrul unui larg parteneriat regional, PDR Nord-Est , stabilit conform Hotărârii de Guvern 115/2004 privind elaborarea în parteneriat a Planului Naţional de Dezvoltare. Obiectivul general al Strategiei Regionale Nord-Est este reducerea decalajului existent faţă de regiunile dezvoltate ale României prin creşterea gradului de competitivitate şi atractivitate regională. Direcţii strategice de dezvoltare Strategia Regională Nord-Est conţine priorităţi şi măsuri ce vor putea fi susţinute din instrumente europene de finanţare prin Programul Operaţional Regional, Programe Operaţionale (Transport, Mediu, Creşterea Competitivităţii Economice, Dezvoltarea Resurselor Umane, Dezvoltarea Capacităţii Administrative), Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală, precum şi din alte surse de finanţare, având următoarele axe prioritare: Prioritatea 1 - Infrastructura şi mediul Prioritatea 2 - Sprijinirea afacerilor Prioritatea 3 - Turism Prioritatea 4 - Dezvoltare rurală Prioritatea 5 Dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale Planul Regional de Acţiune pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic (PRAI) Nord-Est Un alt document strategic regional esenţial este Planul Regional de Acţiune pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic PRAI Nord-Est reprezintă un document de anticipare timpurie a cererii de forţă de muncă şi planificare a ofertei de educaţie şi formare profesională prin învăţământ profesional şi tehnic în perspectiva anului Obiectivul general al PRAI Nord-Est este dezvoltarea structurii ÎPT în concordanţă cu dinamica unei societăţi bazate pe cunoaştere, cu tendinţele dezvoltării socio-economice din regiunea Nord-Est. Obiectivele specifice sunt: Obiectiv 1: Adaptarea reţelei şcolare şi a ofertei de formare profesională iniţială la cerinţele pieţei muncii şi a opţiunilor elevilor. Obiectiv 2: Creşterea ponderii populaţiei cu grad ridicat de calificare prin programe de formare profesională continuă. 122

123 Obiectiv 3: Asigurarea egalităţii de şanse în formarea iniţială Obiectiv 4: Dezvoltarea resurselor umane din sistemul ÎPT în vederea asigurării calităţii în formare Obiectiv 5: Dezvoltarea infrastructurii unităţilor şcolare IPT, în vederea asigurării calităţii în formare Obiectiv 6: Modernizarea programelor de studiu ale universităţilor în acord cu cerinţele dezvoltării socioeconomice din regiunea Nord-Est Planul Regional de Acţiune pentru Turism (PRAT) Nord-Est Un alt document crucial pentru dezvoltarea Regiunii Nord-Est şi în special pentru dezvoltarea judeţului Suceava, care este cel mai bogat din regiune în ceea ce priveşte potenţialul turistic, este Planul Regional de Acţiune pentru Turism (PRAT) Nord-Est Elaborarea PRAT Nord-Est reprezintă o etapă importantă în demersurile prin care turismul poate deveni un domeniu de activitate economică dintre cele mai importante pentru Regiunea Nord-Est, prin dezvoltarea căruia să se creeze noi locuri de muncă, să fie prezervate cele existente, să contribuie la îmbunătăţirea performanţelor economice ale zonei şi la crearea unei imagini distinctive ca regiune turistică. Obiectivul general al PRAT Nord-Est este dezvoltarea turistică durabilă, creşterea competitivităţii si atractivităţii turistice a Regiunii Nord-Est prin valorificarea patrimoniului natural şi antropic şi creşterea calităţii produselor şi serviciilor turistice. Documentul stabileşte şi care sunt ţintele vizate în sectorul turistic la nivel regional, respectiv: Creşterea anuală a numărului de turişti străini şi români minim 20% în 2013 faţă de 2006 (valoare de referinţă în anul turişti); Creşterea duratei medii a sejurului în regiune minim 10% în 2013 faţă de 2006 (valoare de referinţă în anul ,36 nopţi/turist); Creşterea contribuţiei turismului la formarea PIB regional minim 10% anual (valoare de referinţă în anul 2006 hoteluri şi restaurante reprezintă 8,35% din PIB regional). Direcţiile strategice de dezvoltare a turismului stabilite de PRAT Nord-Est sunt: 1. Creşterea atractivităţii turistice regionale prin modernizarea infrastructurii de turism 2. Dezvoltarea produselor turistice, îmbunătăţirea marketingului destinaţiei şi a sistemului de promovare 3. Creşterea competitivităţii structurilor turistice şi a serviciilor furnizate 4. Dezvoltarea resurselor umane în sectorul turistic *** Aceste obiective, priorităţi şi/sau direcţii de dezvoltare strategice stabilite în cadrul documentelor strategice regionale sus-menţionate conferă cadrul general de dezvoltare a judeţelor din regiune, acestea din urmă vizând în plus, valorificarea potenţialului local şi judeţean şi asigurarea complementarităţii economico-sociale a zonei. Consiliul Judeţean Suceava are în vedere priorităţile regionale şi propune o strategie de dezvoltare a judeţului conforma cu acestea şi cu priorităţile stabilite la nivel naţional. 123

124 CAPITOLUL II. ANALIZA SWOT PE DOMENII II.1. CADRUL NATURAL Puncte tari Puncte slabe Existenţa pe teritoriul judeţului a 27 de arii naturale protejate. Potenţial turistic semnificativ. Pe teritoriul judeţului Suceava se găsesc situri de importanţă comunitară, declarate prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr din , ca parte integrantă a reţelei ecologice europene NATURA Valoarea mare a pădurilor din punct de vedere economic (specii valoaroase) şi ecologic. Existența unei rețele hidrografice bogate, având o densitate mai mare decât media pe țară, ce poate fi valorificată prin dezvoltarea unor activităţi legate de pomicultură şi piscicultură Existența pajiştilor şi fâneţelor favorizeză dezvoltarea sectorului zootehnic, mai ales în zona de munte. Existenţa resurselor hidroenergetice. Existenţa unor importante resurse de subsol (sare, hidrocarburi). Existenţa izvoarelor minerale importante, atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ, şi a facilităţilor oferite de staţiunile balneo-climaterice. Nevalorificarea la un nivel corespunzător a potenţialului natural. Pădurile de molid din zona de munte sunt vulnerabile la doborâturile de vânt. La exploatarea pădurilor încă se folosesc tehnologii care degradează mediul. În zona de deal, datorită păşunatului excesiv, există terenuri degradate, în afara fondului forestier, care trebuie împădurite. Infrastructura insuficient dezvoltată pentru gestionarea ariilor naturale protejate. Regimul pluviometric favorizează inundaţii frecvente în zonă. Doar 35,8% din resursele totale de apă din judeţ sunt utilizabile. Oportunităţi Ameninţări Creşterea Adoptarea unor măsuri de extindere a fondului forestier prin împăduriri, ce conduc la diminuarea efectelor deşertificării, degradării terenurilor agricole, eroziunii eoliene şi pluviale. O valorificare mai eficientă a resurselor locale: păduri de foioase şi răşinoase, izvoare de apă minerală şi termală, pământ fertil, pajişti şi fâneţe bogate, minereuri neferoase, argilă, calcar, iazuri, lacuri, monumente naturale şi culturale, livezi etc. Conservarea biodiversităţii reprezintă o temă de interes la nivel național și european. Accesul la finanțări europene alocate în baza programelor operaţionale regionale sau sectoriale, dar și la cele alocate în baza programelor vizând cooperarea transfrontalieră sau interregională. economică poate avea ca rezultat creşterea presiunii asupra biodiversităţii. Dispariţia unor specii de plante sau animale. Dependenţa unei mari părţi a economiei judeţului de piaţa lemnului. Întârzierea adoptării documentelor vizând dezvoltarea teritoriului. Grad scăzut de valorificare a oportunităților de cooperare transfrontalieră, comparabil cu potenţialul de colaborare. 124

125 II.2. ACTIVITĂŢILE ECONOMICE ȘI TURISMUL Puncte tari Puncte slabe La nivelul judeţului Suceava, sectoarele de activitate cele mai semnificative din punct de vedere al cifrei de afaceri realizate în cursul anului 2009 de către persoane juridice au fost comerţul cu amănuntul, cu o pondere de circa 16% din totalul veniturilor obţinute de societăţile comerciale şi exploatarea şi prelucrarea lemnului, cu o pondere de 12%. Numărul de înmatriculări înregistrate la ORC Suceava, înregistrează o creştere de 18,17% în 2010 faţă de Activitatea economică ce contribuia cel mai mult la valoarea adăugată brută a județului era atât în 2007, cât și în 2008, industria prelucrătoare (18,8% și respectiv 19,1%), urmată de agricultură, vânătoare, silvicultură, care în 2007 aducea un aport de 16,9% la valoarea adăgată brută a județului, fiind devansată în 2008 de tranzacțiile imobiliare, închirieri și activități de servicii prestate în principal întreprinderilor (activitate care înregistra un aport de 15,1%). Nivelul produsului intern brut pe cap de locuitor în judeţul Suceava a fost în 2009 de euro (în creştere faţă de anul anterior), judeţul Suceava ocupând locul 3 în cadrul Regiunii Nord Est, după judeţele Iaşi şi Bacău. Suprafaţa agricolă mare ha (40,8% din suprafaţa totală a judeţului), din care ha în proprietate privată (96,4 %). Populaţia ocupată civilă în agricultură şi silvicultură reprezintă 45,42% din populaţia ocupată civilă a judeţului. Fondul forestier ocupă 53% din suprafaţa judeţului, reprezentând 6,7% din întregul potenţial silvic al României, județul Suceava ocupând din acest punct de vedere locul I pe ţară. În luna decembrie 2010, în judeţul Suceava, indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune a fost de 20,1% pe total structuri de primire turistică, faţă de 15,9% în luna decembrie Păstrarea meşteşugurilor şi a meseriilor tradiţionale. Creşterea gradului de dotare în agricultură: mărirea parcului de maşini, tractoare şi utilaje agricole în perioada la nivelul judeţului. Evoluţia pozitivă a sectorului zootehnic în ultimii 3 ani la nivelul judeţului. Faţă de anul 2008, când în județ funcționau 233 structuri de primire turistică ce puneau la dispoziția turiștilor de locuri, numărul şi capacitatea structurilor de cazare a crescut în 2010 la 245 de structuri de cazare cu o capacitate existentă de locuri. Scăderea drastică a numărului de SRL-uri nou înregistrate în mediul urban în anul Deşi în anul 2007, creşterea reală a PIB la nivel judeţean era dublă (10,7%) faţă de creşterea procentuală a aceluiaşi indicator la nivel regional (5,4%), în anul 2008, pe fondul crizei economice, PIB-ul judeţului a scăzut drastic, înregistrând o creştere negativă (-3,9%), mult sub media regiunii (3,6%). În anul 2009, decalajul se adânceşte şi mai tare, PIB la nivel de judeţ atingând o scădere procentuală de -5%, în vreme ce acelaşi indicator, dar la nivel regional, înregistrează o creştere de 9,1%. Scăderea numărului întreprinderilor mari din judeţ în perioada de la 23 la 8. Suprafaţa totală cultivată în agricultura ecologică în scădere în 2009 faţă de Oportunităţi Ameninţări Prognoza realizată de Comisa Naţională de Prognoză pentru perioada relevă o tendinţă favorabilă Proceduri dificile de obţinere a avizelor (de ex. pentru judeţul Suceava, creşterea reală a PIB/locuitor în euro estimându-se a fi mai mare decât media regiunii, iar mediu) de către societăţile comerciale. rata şomajului mai mică decât media pe regiune. Fenomenul globalizării / integrării poate Conform prognozelor CNP, în anul 2011 produsul intern brut pe locuitor va creşte cu aproximativ 5.9% faţă de anul marginaliza anumite sectoare ale economiei şi chiar să ducă la dispariţia acestora (ex. industria Prezenţa pe teritoriul judeţului Suceava a resurselor naturale, ce pot contribui la creşterea potenţialului economic textilă, industria uşoară, prelucrarea produselor zonal. alimentare etc.). Accentuarea procesului de dezindustrializare. 125

126 Cooperarea între agenţi economici şi formarea clusterelor industriale. Existenţa programelor naţionale şi europene pentru susţinerea dezvoltării / inovării, cercetării şi transferului de tehnologie. Creşterea gradului de utilizare a resurselor de energie regenerabilă duce la creştere economică şi introducerea de noi tehnologii. Cererea de produse agricole ecologice. Promovarea produselor alimentare locale, tradiţionale. Creşterea numărului de investiţii străine care pot determina o creştere a competitivităţii prin transfer tehnologic şi inovare. Interesul crescut la nivel internaţional pentru promovarea turismului durabil. Posibilitatea dezvoltării turismului de afaceri prin valorificarea centrelor de afaceri/expoziţionale existente. Interesul internaţional crescut pentru turismul cultural, balnear (inclusiv tratamentul de prevenţie de tip wellness/spa), ecoturism, agroturism şi turism rural, de aventură. Foarte bune perspective pentru a exploata zonele montane pe tot cursul anului prin drumeţie, echitaţie, alpinism, sporturi extreme, schi. Existența Facultății de Turism în cadrul Universității Ștefan cel Mare. Capacitate redusă a gospodăriilor ţărăneşti şi a fermelor de a concura cu produsele comunitare. Riscul delocalizarii unor sectoare industriale către locaţii externe (de ex. Republica Moldova şi Ucraina), din cauza costurilor mai reduse; Concurenţa zonelor turistice cu oferte turistice similare în alte regiuni sau ţări învecinate. Disfuncţionalităţi ale pieţei funciare şi de arendare. Preluarea unor modele greşite de dezvoltare a locaţiilor cu destinaţii de vacanţă. Nerealizarea unor proiecte de turism din cauza dificultăţilor legate de proprietatea terenurilor din zonele cu potenţial turistic. II.3. POPULAŢIA ŞI REŢEAUA DE LOCALITĂŢI Puncte tari Puncte slabe Distribuţia echilibrată a populaţiei, în funcţie de gen, în anul 2009 înregistrându-se de bărbaţi şi de femei. Trendul ascendent al populaţiei cu vârste cuprinse între 15 şi 59 de ani. Durata medie de viaţă la nivelul judeţului Suceava este în creştere, atingând valoare de 74,26 ani în perioada Populaţia ocupată a judeţului Suceava deţine poziţia a 2-a cu 19,29 % din totalul ocupării regiunii, după judeţul Iaşi. Creşterea numărului de localităţi urbane (oraşe şi municipii), de la 8 la 16 şi scăderea numărului de sate, de la 396 la 379. Dimensiunea medie a unei comune în judeţ este de locuitori, mai mare decât media pe ţară de locuitori/comună. Judeţul Suceava se află pe locul doi pe ţară, deţinând 6,4% din numărul total al autorizaţiilor pentru clădiri rezidenţiale eliberate în luna decembrie Numărul locuinţelor este în creştere, ajungând în 2009 la , sporul fiind de aproximativ de locuinţe faţă de numărul înregistrat în anul Evoluţie descendentă a grupei de vârstă tinere (0-14 ani) a populaţiei judeţului. După ce a crescut de la 1,2 (valoarea înregistrată în 2007) la 1,7 în 2008, sporul natural a scăzut în anul 2009 la 1. Spor natural negativ înregistrat în 2009 în mediul rural. Sold migratoriu intern negativ la nivelul judeţului în perioada de referinţă Cel mai mare număr de şomeri se înregistrează în cadrul grupelor de vârstă tinere: de ani (3.062, din care femei), sub 25 de ani (2.067, din care 997 femei) şi de ani (2.056, din care 916 femei). Din punct de vedere al numărului mediu de salariaţi, la nivelul anului 2009 judeţul Suceava deţinea poziţia a 3-a din cele 6 judeţe ale regiunii Nord Est cu o pondere de 17,14% din totalul ocupării regiunii, în scădere faţă de anii anteriori. În ceea ce priveşte rata şomajului, judeţul Suceava se clasa pe locul 5 între judeţele regiunii, înregistrând o rată de 8% în 2009, sub media regiunii de 8,6%, dar peste media naţională de 7,8%. 126

127 De asemenea, câştigul mediu net pe salariat în 2009 era de lei/salariat, clasând judeţul pe penultimul loc în regiune, media regională ridicându-se la lei/salariat, în vreme ce media naţională era de lei/salariat. Numărul autorizațiilor de construcții emise la nivelul județului Suceava a avut o evoluție descendentă în perioada analizată, cu o ușoară scădere înregistrată la nivelul anului 2008 (când au fost emise autorizații de construire) față de anul 2007 (când numărul autorizațiilor a fost de 5.178), urmată de o scădere importantă de aproximativ 33%, ajungând la autorizații emise în Oportunităţi Ameninţări Conform prognozelor CNP, după o scădere a populaţiei ocupate civile în anul 2010 la 232,2 mii persoane, începând cu 2011 judeţul va înregistra creşteri uşoare, în anul 2014 judeţul se va regăsi pe acelaşi loc 2 în cadrul regiunii. Prognozele CNP arată că numărul mediu de salariaţi în perioada va fi de asemenea în creştere, de 0,3 0,4% anual (asemănătoare celei la nivel de regiune). Reducerea şomajului prin adaptarea învăţământului şi instruirii profesionale la necesităţile pieţei muncii. Repartiţia echilibrată a centrelor urbane pe teritoriul judeţului. Existenţa Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, cu axele sale prioritare privind alocarea fondurilor europene pentru activităţi din domeniul resurselor umane. Condiţiile economice, lipsa serviciilor medicale, în special în zonele rurale, conduc la scăderea ratei natalităţii. Creşterea indicelui de îmbătrânire demografică. Scăderea numărului de specialişti din diverse domenii cauzat de migrarea forţei de muncă cu nivel de educatie ridicat în afara ţării sau către alte regiuni. Motivaţie scăzută în rândul tinerilor de a participa la programe de formare profesională. II.4. AMENAJAREA TERITORIULUI Puncte tari Puncte slabe Existenţa a două drumuri europene: E 85 Bucureşti - Suceava - Cernăuţi şi E 58 Halmeu - Suceava Sculeni. Reţeaua rutieră acoperă în mod echilibrat teritoriul judeţului. Localizarea judeţului Suceava la frontiera estică a UE şi posibilitatea interconectării sistemelor de transport europene cu celelalte state vecine. Existenţa unei reţele de căi ferate ce asigură legătura cu restul ţării. Existenţa Aeroportului Internaţional Ştefan cel Mare Suceava, care în anul 2010 comparativ cu anul 2009, a înregistrat o creştere de 6,19%, la pasageri procesaţi, ceea ce a condus la o creştere a veniturilor proprii cu 21,86%, în anul 2010 faţă de anul Gradul de racordare la energia electrică este de 98,70%. Din totalul de 1.136,424 km care reprezintă lungimea drumurilor judeţene, 32,20% reprezintă drumuri pietruite şi de pământ. Din totalul de 906,787 km care reprezintă lungimea drumurilor comunale, 83,40% reprezintă drumuri pietruite şi de pământ. Densitatea reţelei de drumuri publice de 29,5 km la 100 kmp teritoriu plasează judeţul Suceava sub nivelul densităţii înregistrat pe ţară, de 34,3 km la 100 kmp. Numai 40,3% din localitățile județului (respectiv 46, din care 14 erau municipii şi oraşe) beneficiau în anul 2009 de sistem centralizat de distribuţie a apei potabile. Numai 29,8% din localitățile județului (respectiv 34 de localităţi) dispuneau în anul 2009 de reţele de canalizare. În ceea ce priveşte reţeaua de alimentare cu apă (aducţiune şi distribuţie), la nivelul 127

128 judeţului există 1.100,18 km, se află în execuţie alţi 816,22 km şi mai sunt necesari încă 2.430,11 km pentru a acoperi întregul judeţ. Nicio comună din judeţul Suceava nu dispune de reţele de distribuţie pentru energie termică. În ceea ce priveşte reţeaua de canalizare a judeţului, în prezent există 550,93 km, sunt în execuţie alţi 488,36 km şi mai sunt necesari încă 2.502,40 km. Necesarul de staţii de epurare este de 96 la nivelul judeţului, din care numai 16 sunt în funcţiune. În judeţ funcționează numai 27 de staţii de tratare a apei potabile, în condițiile în care sunt necesare 97. Reţele de alimentare cu gaz există numai în 6 localităţi urbane şi în 10 localităţi rurale. Lipsa unor depozite de deşeuri zonale corespunzătoare şi a unor staţii de transfer. În anul 2009, numai 76,43% din populaţia judeţului a beneficiat de servicii de salubrizare, cu preponderenţă în zonele urbane. Acoperirea serviciilor de salubrizare a fost de 83,33% în mediul urban şi de 71,27% în mediul rural. Oportunităţi Ameninţări Existenţa fondurilor europene pentru modernizarea infrastructurii Deplasarea traficului de pe sectorul transportului feroviar spre cel rutier. transportului aerian prin Programul Operaţional Sectorial de Transport 2007 Alocarea de resurse reduse sistemelor de transport rutier şi feroviar Diminuarea volumului transportului de călători şi marfă. Existența programelor de dezvoltare a reţelei naţionale de căi ferate, conform Uzura şi degradarea reţelelor de drumuri naţionale şi judeţene din localităţi. Strategiei de Dezvoltare a Infrastructurii Feroviare din România perioada , elaborată de Compania Naţională de Căi Ferate S.A. Reducerea investiţiilor publice în infrastructură ca urmare a crizei economicofinanciare. Crearea de staţii intermodale de transport (aerian rutier feroviar). Risc permanent de degradare a factorilor de mediu, ca urmare a numărului mic de Existenţa programelor guvernamentale de susţinere a unor investiţii în localităţi cu instalaţii centralizate de alimentare cu apă şi canalizare şi cu sisteme de domeniul reabilitării şi extinderii reţelelor de apă, canalizare şi epurare a management integrat al deşeurilor. apelor uzate. Localităţile care au alimentare cu apă în sistem centralizat, dar nu au sistem de Extinderea şi modernizarea serviciilor publice de alimentare cu apă, canalizare canalizare şi epurare al apelor uzate sunt un factor major de presiune asupra mediului. şi epurare a apelor uzate răspunde cerinţelor cuprinse în directivele europene. Lipsa unor intervenţii prompte în vederea echipării cu sisteme centralizate de apă şi Implementarea Proiectului Sistem de management integrat al deşeurilor în canalizare poate duce la depopularea spaţiului rural. judeţul Suceava. Slaba gestionare a deşeurilor poate genera efecte negative asupra stării de sănătate a Posibilitatea dezvoltării unor tehnologii performante în domeniul de gestionare a deşeurilor şi de reciclare a acestora. populaţiei. 128

129 II.5. INFRASTRUCTURA DE SUSŢINERE A ACTIVITĂŢILOR ECONOMICO - SOCIALE Puncte tari Puncte slabe Existența stațiunilor de cercetare pomicolă, agricolă și silvică, precum și a Băncii de Gene pentru Agricultură din Suceava unică în Europa. Potențial de dezvoltare a industriei de procesare a fructelor de pădure, a ciupercilor și a plantelor medicinale. Existenţa instituţiilor şi a infrastructurii necesare furnizării serviciilor publice în judeţul Suceava Existenţa a 7 Grupuri de Acţiune Locală constituite la nivelul judeţului Suceava. Existenţa în judeţ a Universităţii Ştefan cel Mare din Suceava, recunoscută de către CNSIS ca centru de cercetare. Interesul autorităţilor administraţiei publice locale din judeţ pentru asigurarea transparenţei proceselor de luare a deciziei. Interesul crescut al autorităţilor administraţiei publice locale din judeţ pentru tehnologiile informaţiilor şi comunicării şi societatea informaţională. Implicarea activă a factorilor de decizie în aplicarea politicilor şi a planurilor de acţiune economico-socială şi sectoriale. Judeţul Suceava se află pe locul 2 după judeţul Iaşi în ceea ce priveşte contribuţia la cheltuielile totale din activitatea de cercetare-dezvoltare ale Regiunii Nord-Est. Gradul încă redus de utilizare a sistemului de comunicare on-line şi a internetului în cadrul autorităţilor publice locale din judeţ. Dotarea slabă a unor autorităţi ale administraţiei publice locale, în special în mediul rural. Oportunităţi Ameninţări O mai bună colaborare între instituţiile locale din domeniul asistenţei sociale, serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ONG-urile de profil. Încurajarea parteneriatelor de tip public-privat în vederea înfiinţării de servicii alternative. Existenţa fondurilor europene pentru îmbunătăţirea infrastructurii şi serviciilor publice. Dezvoltarea unor parteneriate de tip public-privat în vederea promovării obiectivelor turistice din judeţ. Situarea judeţului în Regiunea Nord-Est, regiune care se situează pe locul 2 în ţară ca număr de cercetători, după Bucureşti-Ilfov. Cadrul legal adecvat pentru managementul proiectelor. Insuficienţa resurselor financiare pentru realizarea unor proiecte la nivel judeţean şi cofinanţarea unor proiecte din fonduri UE. Slaba identificare a unor surse suplimentare de finanţare, în condiţii de sustenabilitate, pentru realizarea unor proiecte şi programe de anvergură, în special în domeniile infrastructurii, energiei, protecţiei mediului, siguranţei alimentare, educaţiei, sănătăţii şi serviciilor sociale. În ceea ce priveşte repartiţia cheltuielilor de cercetare-dezvoltare pe regiuni, se remarcă trendul descendent al ponderii cheltuielilor efectuate în Regiunea Nord-Est în totalul naţional de la 7,51% în anul 2007 la 6,70% în anul De asemenea, Regiunea Nord-Est se situează constant în ultimii 3 ani pe locul 4 în clasamentul regiunilor de dezvoltare, în ceea ce priveşte valoarea cheltuielilor totale din activitatea de cercetare-dezvoltare, contribuind la cheltuielile totale din activitatea de cercetare-dezvoltare la nivel naţional cu o pondere de 6,70% în anul

130 II.6. SISTEMUL DE EDUCAŢIE ŞI ÎNVĂŢĂMÂNT. CULTURA Puncte tari Puncte slabe Populaţia şcolară a înregistrat o creştere în ultimii 3 ani pentru ciclurile liceal, postliceal şi pentru școlile de arte și meserii. Se constată o creştere a gradului de cuprindere în învăţământ în anul şcolar (când gradul de cuprindere era de 94,19%) faţă de anul şcolar (când gradul de cuprindere era de 91,37%). Rata de promovabilitate la testele naţionale a crescut constant în anii analizaţi, de la 77,88% în anul şcolar , la 80,76% în anul următor, pentru ca în anul şcolar să ajungă la 84,87%, ceea ce situează judeţul pe un loc fruntaş la nivel naţional. În cazul învățământului preșcolar, școlar, gimnazial, liceal și postliceal, populația școlară înregistrează o creștere în anul față de anul Numărul mare al programelor educative şi extraşcolare derulate de Inspectoratul Școlar Județean Suceava şi unităţile şcolare din județ, având ca efecte o raportare pozitivă a elevilor la mediul social. Numărul abandonurilor şcolare a scăzut per total în perioada analizată ( ). Rezultate foarte bune obţinute de elevii judeţului Suceava la concursuri şcolare şi extra-şcolare, naţionale şi internaţionale. Existența Universității Ştefan cel Mare Suceava care a obţinut în urma evaluării ARACIS calificativul grad de încredere ridicat și care, prin intermediul celor 9 facultăți, asigură pregătirea superioară a forței de muncă. Judeţul beneficiază de existenţa a numeroase monumente istorice de importanţă locală, naţională şi internaţională (atestate UNESCO). Preocuparea permanentă din partea managerilor instituţiilor culturale din judeţ pentru asigurarea unei agende cu evenimente culturale. Fondul de carte bogat la nivelul judeţului. Oferta culturală diversificată: festivaluri, spectacole de teatru, concerte, expoziţii, concursuri sportive, obiceiuri şi tradiţii. Existenţa unui tezaur etnografic şi folcloric de mare originalitate cu un calendar bogat de târguri tradiţionale şi manifestări folclorice pe tot parcursul anului. Infrastructura şcolară insuficient asigurată pentru toate unităţile şcolare (lipsa totală de dotare cu săli de sport, laboratoare, ternuri de sport amenajate, racordare corespunzătoare la utilităţi, în unele unităţi aflate cu precădere în mediul rural) Numărul elevilor din învăţământul special a crescut cu 11,96% în anul şcolar faţă de anul ; în ceea ce priveşte numărul cadrelor didactice antrenate în învăţământul special, acesta a avut o evoluţie inversă, scăzând de la 513 în , la 468 în anul şcolar Rata de promovabilitate la examenul de bacalaureat a scăzut constant în anii analizaţi, de la 95,84% în anul şcolar , la 91,73% în anul următor, pentru ca în anul şcolar să ajungă la 78,24%. Din cele 188 de aşezăminte culturale ale judeţului, numai 51,59% sunt în stare bună sau funcţionale. Oportunităţi Ameninţări Alinierea ofertei de învăţământ cu cerinţele de pe piaţa muncii. Existenţa programelor de finanţare naţionale şi internaţionale, altele decât cele din Fondurile Structurale, disponibile pentru dezvoltarea sectorului cultural. Valorificarea relațiilor internaționale ale Universității Ştefan cel Mare Suceava cu Resurse bugetare insuficiente pentru asigurarea funcţionării unităţilor şcolare. Sistemul inconsistent de repartizare a fondurilor în funcţie de costul standard per elev. Abandonul şcolar şi frecvenţa redusă a elevilor din motive financiare şi din 130

131 universităţi de prestigiu din spaţiul european, în sensul dezvoltării unor programe de schimb de know-how în vederea alinierii cerințelor de pe piața muncii cu oferta educațională. Poziţionarea favorabilă pentru includerea în circuite turistice. Încurajarea turismului cultural şi religios. Restaurarea/renovarea/reabilitarea obiectivelor turistice aferente patrimoniului cultural-istoric şi valorificarea turistică a acestora. Existența programelor naţionale de reabilitare, modernizare şi dotare a aşezămintelor culturale, din mediul rural şi mic urban lipsa perspectivelor pe piaţa muncii. Migraţia cadrelor didactice spre medii de viaţă mai avantajoase (urban, alte ţări). Abandonarea unor monumente sau obiective de patrimoniu cultural de către autorităţile locale, proprietarii şi administratorii acestora (persoane fizice şi juridice, clerul). Degradarea patrimoniului arhitectural rural prin depopularea localităților și a comunităților rurale. Lipsa de control asupra noilor construcţii ce alterează mediul tradiţional şi lipsa documentaţiilor de urbanism cu reglementări de intervenţie în zonele istorice protejate, aflate în sarcina autorităţilor publice locale. Scăderea alocaţiilor bugetare şi, implicit, a posibilităţilor de finanţare. Interesul scăzut al mass-mediei pentru evenimentele culturale. Scăderea interesului privind colaborarea cu ministere ale culturii din ţările cu tradiţie în protejarea patrimoniului sau alte organizaţii internaţionale pentru facilitarea schimburilor între specialişti - cursuri, masterate, doctorate etc. Tendinţa ca falsul istoric şi kitsch-ul să ia locul valorilor autentice. II.7. SĂNĂTATEA ŞI ASISTENŢA SOCIALĂ Puncte tari Puncte slabe Creşterea numărului medicilor şi al stomatologilor în perioada de la 808 de medici şi 145 de farmacişti la 817 de medici şi 158 de farmacişti. În perioada , numărul paturilor în spitale a crescut de la la Scăderea numărului copiilor cu dizabilităţi în judeţul Suceava în perioada de la la Creşterea numărului asistenţilor sociali din subordinea DGASPC Suceava de la 51 în 2008 la 62 în Existenţa ONG-urilor implicate în activităţi sociale la nivelul judeţului Suceava. Scăderea numărului personalului sanitar mediu în perioada de la la Dotare necorespunzătoare a unităţilor sanitare din mediul rural şi mic urban. Scăderea numărului asistenţilor maternali în judeţul Suceava în perioada de la 523 la 474. Creşterea numărului persoanelor adulte înregistrate cu dizabilităţi la nivelul judeţului Suceava de la în 2008 la în Oportunităţi Ameninţări Programe de finanţare pentru asistenţa socială (POR, programe naţionale). Subfinanţarea, ca urmare a descentralizării administrative. Programe de finanţare pentru sănătate (POR, programe naţionale). Suspendarea / întreruperea / diminuarea unor programe naţionale de Reglementările Ministerului Sănătăţii care creează posibilitatea dotării cu aparatură finanţare ca urmare a crizei economice mondiale. performantă a unităţilor ambulatorii de specialitate. Degradarea şi închiderea unor unităţi medicale din cauza lipsei fondurilor şi Legislaţia privind cabinetele medicale şi posibilitatea modernizării acestora. a managementului defectuos. 131

132 Reabilitarea dispensarelor medicale comunale constituie o premisă în vederea îmbunătățirii accesului la servicii sanitare de calitate in mediul rural. Migraţia cadrelor medicale cu pregătire superioară şi medie în afara judeţului/a ţării. Insuficienta motivare financiară a personalului medical. II.8. PROTECŢIA MEDIULUI Puncte tari Puncte slabe Existenţa resurselor necesare de apă potabilă în majoritatea localităţilor, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ. Existenţa structurilor instituţionale de bază pentru protecţia mediului. Implementarea programelor de dezvoltare, privind managementul integrat al resurselor de apă şi managementul integrat al deşeurilor. Restrângerea activităţii marilor poluatori industriali şi începerea înlocuirii treptate a acestora cu IMM-uri (flexibilitate şi adaptabilitate mai mare la cerinţele de mediu). Utilizarea la scară redusă a pesticidelor şi îngrăşămintelor, cu efecte favorabile asupra dezvoltării unei agriculturi ecologice. Monitorizarea şi evaluarea permanentă a factorilor de mediu. Varietatea şi bogăţia biodiversităţii. Implicarea activă a factorilor de decizie în aplicarea politicilor şi a planurilor de acţiune pentru protecţia mediului. Dotarea laboratorului APM Suceava cu tehnică performantă de monitorizare a calităţii aerului. Prezenţa pe areale extinse a unor soluri cu potenţial productiv ridicat. Puține fenomene negative de degradare a solului, comparativ cu alte zone din ţară, datorită gradului mare de împădurire al judeţului. Calitatea aerului în mediul urban este în general corespunzătoare, exceptând pulberile PM10 şi mercaptanii (ultimii în mun. Suceava). Inexistenţa sistemelor centralizate de alimentare cu apă în majoritatea comunităţilor rurale şi în unele zone urbane periferice. Procentul scăzut al apelor de suprafaţă de calitate superioară. Neasigurarea fondurilor necesare pentru lucrările de conservare, închidere şi ecologizare a siturilor miniere, în special a iazurilor de decantare steril uzinal ce au deservit uzinele de preparare substanţe minerale utile Târniţa, Călimani, Fundu Moldovei şi Iacobeni conduc la producerea sau iminenţa producerii de poluări accidentale. Slabă receptivitate a populaţiei din mediul rural privind colectarea corespunzătoare a deşeurilor şi achitarea tarifelor pentru serviciul de salubritate prestat. Nivelul redus al colectării selective a deşeurilor, al reciclării şi valorificării acestora. Slaba conştientizare a populaţiei şi a agenţilor economici privind importanţa ariilor protejate. Resurse financiare şi umane insuficiente pentru managementul ariilor protejate, a speciilor şi habitatelor de interes comunitar. Poluarea sonoră cauzată de aglomerarea traficului. Judeţul Suceava reprezintă o zonă de risc în ceea ce priveşte inundaţiile (pe o suprafață de ha, în zonele traversate de râurile mari ale judeţului (Suceava, Moldova, Siret), precum și în zona piemontană de contact dintre podişul Dragomirnei şi Obcina Mare, traversată de râurile mici ale județului şi tributare mai ales Sucevei). Existenţa zonelor cu deficit de vegetaţie forestieră (869,49 ha). Oportunităţi Ameninţări Întărirea structurilor administrative drept element de bază pentru construirea unui sistem robust de management al mediului şi contribuţia la dezvoltarea durabilă. Instruirea permanentă şi specifică pentru dezvoltarea capacităţii profesionale a personalului care implementează şi aplică efectiv politicile în domeniul Efectele poluării aerului şi poluării sonore asupra stării de sănătate a populaţiei. Pierderile de energie în locuinţe cauzate de infrastructura de încălzire proastă şi de lipsa izolaţiei termice. Slaba activitate a autorităţilor/instituţiilor publice, de conştientizare a populaţiei şi 132

133 protecţiei mediului. Întărirea parteneriatelor naţionale şi internaţionale cu instituţii care au ca domeniu de activitate evaluarea biodiversităţii şi protecţia mediului. Întărirea parteneriatului cu ONG-urile în procesul de elaborare şi implementare a politicilor de mediu. Existenţa de obligaţii legale privind realizarea hărţilor de zgomot şi a Planurilor de acţiune pentru gestionarea zgomotului şi a efectelor acestuia. Existenţa Programului Naţional de Eficientizare Energetică. Evaluarea stării reale şi monitoring-ul factorilor de mediu în vederea fundamentării unor scenarii şi strategii de dezvoltare pe termen scurt, mediu şi lung în domeniul mediului, al sănătăţii populaţiei şi în domeniul resurselor regenerabile şi neregenerabile. Folosirea celor mai bune tehnologii disponibile, din punct de vedere economic şi ecologic, în deciziile investiţionale din fonduri publice pe plan regional şi local şi stimularea unor asemenea decizii din partea capitalului privat; introducerea fermă a criteriilor de eco-eficienţă în toate activităţile de producţie sau servicii. Anticiparea efectelor schimbărilor climatice şi elaborarea atât a unor soluţii de adaptare pe termen lung, cât şi a unor planuri de măsuri de contingenţă intersectoriale, cuprinzând portofolii de soluţii alternative pentru situaţii de criză generate de fenomene naturale sau antropice. agenţilor economici privind problematica protecţiei mediului. Modificări frecvente în legislaţie şi întârzierea apariţiilor normelor de aplicare/contradicţii legislative. Riscuri de accidente datorate unor activităţi economice locale cu consecinţe asupra calităţii aerului. Producerea de poluări accidentale în afara judeţului care pot afecta şi judeţul Suceava, inclusiv transfrontaliere. Creşterea necontrolată a traficului autovehiculelor cu consecinţe adverse asupra emisiilor în aer. Fenomene meteo extreme care pot favoriza poluarea aerului prin împiedicarea dispersiei sau transportul poluanţilor. Costuri mari de conformare a agenţilor economici la standardele de mediu. Insuficienta colaborare cu Institute de cercetare-dezvoltare din ţară şi/sau străinătate şi realizarea de consorţii în vederea monitoring-ului integrat al mediului şi luarea unor decizii pe termen mediu şi lung. 133

134 SECȚIUNEA C. OBIECTIVE, PRIORITĂŢI, MĂSURI ŞI ACŢIUNI CAPITOLUL I. OBIECTIVE STRATEGICE Concluzii ale evaluării situației existente la nivel socio-economic în județul Suceava: Prezentăm, în cele ce urmează, concluziile esențiale ale analizei cadrului de referință al județului Suceava, pe domenii sectoriale, aceleași pentru care a fost întocmită situația existentă la nivelul județului (în cadrul secțiunii A. a prezentei Strategii) si Analiza SWOT (în cadrul secțiunii B.). Cadrul natural Cantitatea ridicată de masă lemnoasă existentă (fondul forestier ocupă 53% din suprafaţa judeţului, reprezentând 6,7% din întregul potenţial silvic al României, județul Suceava ocupând din acest punct de vedere locul I pe ţară), justifică dezvoltarea industriilor de exploatare și prelucrare a lemnului, în corelaţie directă cu suprafaţa fondului forestier. Solurile fertile (suprafaţa agricolă reprezintă 40,8% din suprafaţa totală a judeţului) și rețeaua hidrografică bogată justifică necesitatea dezvoltării agriculturii și pisciculturii. Dezvoltarea acestor domenii trebuie să fie coordonată cu creșterea și modernizarea parcului de maşini, tractoare şi utilaje agricole, dezvoltarea sistemelor de irigații și asigurarea existenței resursei umane calificate în domeniu. Existența resurselor de subsol atrage după sine necesitatea stimulării activității miniere, care în prezent se desfăşoară preponderent în domeniul exploatării materialelor de construcţii (agregate de râu, roci utile din cariere). Se impun investiții în vederea dezvoltării activităților de exploatare a minereurilor precum: zăcământul de mangan de la Ulma, exploatarea în carieră a manganului în comuna Dorna Arini, zăcământul de minereu cuprifer din perimetrul Mănăila (comuna Breaza), minereul fiind prelucrat în Uzina de Preparare Iacobeni, exploatarea în subteran a zăcământului uranifer de la Crucea şi sarea gemă la Cacica. Existența factorilor naturali terapeutici în judeţul Suceava, în localități precum: Vatra Dornei (staţiune balneoclimaterică de interes naţional, inclusă în circuitul internaţional), Tinovul Mare - Poiana Stampei, Iacobeni, Solca, justifică propunerea de acțiuni de promovare a turismului de tip balnear. Existenţa celor două drumuri europene: E 85 Bucureşti - Suceava - Cernăuţi şi E 58 Halmeu - Suceava Sculeni asigură conectivitatea județului cu vecinii săi. Cu toate acestea, este necesară dezvoltarea continuă a rețelei rutiere, ca pilon de susținere a dezvoltării economice a județului. Pe direcția Nord-Sud, gradul de accesibilitate rutieră trebuie îmbunătățit, pentru o valorificare eficientă a poziției strategice a județului la granița de nord-est a României și a Uniunii Europene. Potențialul surselor regenerabile de energie existente la nivelul județului Suceava (hidrografice, eoliene, solare, din biomasă etc.) trebuie valorificat prin inițiative publice și private. Valorificarea diversificată a resurselor regenerabile de energie este necesară, luând în considerare faptul că există diferite tipuri de resurse regenerabile disponibile pentru utilizare și faptul că producția de energie din aceste resurse variază în diversele perioade ale anului, în funcție de condițiile meteorologice. Activităţile economice și turismul Canalizarea eforturilor de dezvoltare economică a județului trebuie direcționate către sectoarele ce reprezintă potențial specific al județului Suceava. La nivelul judeţului Suceava, sectoarele de activitate cele mai semnificative din punct de vedere al cifrei de afaceri realizate în cursul anului 2009 de către persoane juridice au fost comerţul cu amănuntul, cu o pondere de circa 16% din totalul veniturilor obţinute de societăţile comerciale şi exploatarea şi prelucrarea lemnului, cu o pondere de 12%. Județul Suceava deține un potențial mult prea mare pentru agricultură și turism, spre exemplu, pentru ca principala contribuție la cifra de afaceri a județului să vină din partea sectorului comercial. Se impune, așadar, impulsionarea dezvoltării și a celorlalte sectoare, în special a sectorului agricol și turismului. Sectorul serviciilor și comerțului este principalul generator de valoare adăgată brută în economia județului, această evoluție înscriindu-se în trendul general înregistrat la nivel național. În structura valorii adăgate brute pe activități economice din județul Suceava, agricultura participa în procent de 14,40%, sectorul industrial își aducea aportul în procent de 21,00%, construcțiile creau valoare adăgată brută în procent de 7,90% din total, iar serviciile și comerțul contribuiau cu 56,70%. În evoluția viitoare a sectorului terțiar, accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea serviciilor moderne, bazate pe cunoaștere - fiind domenii cu aport sporit de valoare adaugată brută. În cadrul anchetei sociologice desfășurate în contextul prezentei strategii la nivelul unităților administrativteritoriale ale județului, majoritatea respondenților au declarat că agricultura, precum și industria alimentară reprezintă domenii cu un potențial de dezvoltare foarte mare, considerând că cele mai potrivite investiții private în localitățile pe care le reprezintă ar fi în aceste domenii. În acest context, considerăm că eforturile actorilor relevanți în plan economic (autoritățile publice locale, agenții economici, etc) trebuie să vizeze valorificarea 134

135 evoluției pozitive a sectorului zootehnic în județ prin dezvoltarea industriei alimentare (prelucrarea cărnii, prelucrarea laptelui). Potențialul agricol extrem de ridicat, care poate fi valorificat fără adjuvanți (îngrăşăminte şi pesticide, plante modificate genetic), precum și grija pentru impactul agriculturii asupra mediului, recomandă județul Suceava pentru dezvoltarea agriculturii ecologice. Legat de combaterea bolilor şi distrugerea dăunătorilor în judeţul Suceava, conform datelor furnizate de Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Suceava, s-au comercializat şi se comercializează doar produse corespunzătoare, ambalate, etichetate, licenţiate şi recunoscute. Legat de organismele modificate genetic, în anul 2009, Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Suceava a monitorizat suprafețele cultivate cu soia convențională, deoarece soia modificată genetic este interzis a fi cultivată. Porumb modificat genetic nu s-a cultivat în județ. În acest context, promovarea agriculturii ecologice este o direcție firească, pe care județul Suceava trebuie să o urmeze. Potențialul turistic al județului, care va fi descris pe larg în concluziile ce urmează, merită menționat și aici, în lumina faptului că agricultura ecologică se poate dezvolta în strânsă legătură cu agroturismul. Județul Suceava este unul dintre puținele județe ale României care prezintă potențial pentru dezvoltarea majorității tipurilor de turism. În principiu, exceptând turismul maritim, în județ se pot practica toate tipurile de turism: cultural, religios, turism rural și agroturism, ecoturism, turismul montan, balnear, de afaceri. În ceea ce privește turismul cultural și mai ales cel religios, județul Suceava este fruntaș la nivel național din punct de vedere al obiectivelor de interes. A se vedea Anexa C2. Din punctul de vedere al turismului montan însă, mai are câțiva competitori, cel mai acerb fiind reprezentat de Valea Prahovei. Turismul montan în județul Suceava prezintă niște particularități care îl recomandă unui grup țintă aparte de cel care preferă turismul în Valea Prahovei. În vreme ce pe Valea Prahovei dezvoltarea imobiliară necontrolată a știrbit din frumusețea peisajelor și a moștenirii arhitecturale, județul Suceava păstrează încă particularitățile arhaice ale priveliștilor și ale clădirilor, fără a face însă rabat la standardele de confort. Turismul în județul Suceava trebuie să fie dezvoltat și prin revitalizarea zonelor cu potențial. În acest sens, inițiativele precum proiectul de amenjare turistică a salinei Cacica trebuie susținute, fără a ramâne însă singulare. De asemenea, eforturile autorităților locale și județene de a promova brandul turistic al județului se fac auzite, Suceva fiind optat în detrimentul altor destinații din țară, în special în perioada sărbătorilor (Crăciun în Bucovina, Paște în Bucovina, Pelerin în Bucovina, Hora Bucovinei). Sunt încă necesare măsuri în acest sens, începând de la asigurarea infrastructurii suport pentru turism și până la acțiunile de promovare (spre exemplu, o mai bună conectare a zonei Moldovița - Putna la traseul turistic binecunoscut al mănăstirilor). Dincolo de importanța ocrotirii moștenirii meșteșugurilor precum olăritul, ceramica neagră, construcţia instrumentelor populare şi prelucrarea artistică a lemnului, confecționarea straielor populare, etc, păstrarea meșteșugurilor tradiționale poate reprezenta un generator economic, mai ales în combinație cu agroturismul și agricultura ecologică. Județul Suceava trebuie să fie în continuare promovat drept o zonă turistică ce pune accent și pe moștenirea tradițională. În acest context, considerăm oportună realizarea unui proiect de valorificare a moștenirii culturale prin amenajarea în județul Suceava a unui sat autentic tradițional Satul Bucovinean. Încurajarea inițiativelor de formare a asociațiilor și organizațiilor profesionale va contribui la dezvoltarea și diversificarea economiei județului. Exemplul asociației Produs în Bucovina poate fi multiplicat și pentru alte sectoare economice ale județului. Constituirea acestei asociații a avut la bază dorinţa de a-i încuraja pe cei care activează în domeniul agriculturii ecologice, prin participarea la numeroase acţiuni, menite să promoveze judeţul Suceava şi zona Bucovina, atât în ţară, cât şi în străinătate. Astfel, Târgul Produs în Bucovina, organizat în acest an la a III-a ediție, prilejuiește prezentarea atât a produsele alimentare bio, cât şi a meşteşugurilor şi tradiţiilor din județul Suceava, la toate acestea adăugându-se spectacolele oferite de artişti din judeţul Suceava, precum şi pachete turistice promovate de asociaţiile de specialitate. Aeroportul Stefan cel Mare Suceava joacă un rol vital și unic în conectarea județelor din Nord-Estul României, fără a lua în calcul deschiderea către Ucraina și Republica Moldova, încurajând coeziunea economică și socială. Proiectul de modernizarea a aeroportului, susținut de autoritățile județene va contribui la asigurarea unei infrastructuri nationale de transport extinse, moderne si durabile, conducând la dezvoltarea durabilă a economiei și la îmbunătățirea calității vieții cetățenilor. Legăturile economice ale județului Suceava cu județele vecine trebuie promovate și susținute, putând fi valorificate complementaritățile economice. În acest sens, considerăm că promovarea realizării unui Parc Industrial Suceava-Botoșani poate atrage după sine dezvoltarea concertată a celor două județe, ceea ce se va concretiza prin crearea de noi locuri de muncă si creșterea nivelului de trai al populației. 135

136 Populaţia şi reţeaua de localităţi Cea mai mare parte a populaţiei ocupate civile din județ îşi desfăşoară activitatea în agricultură, vânătoare şi silvicultură (109,9 mii), o parte însemnată este angajată în industria prelucrătoare (35,9 mii), iar 27,1 mii de persoane sunt ocupate în comerţ, turismul fiind slab reprezentat la acest capitol (3,6 mii de persoane). Cu toate acestea însă, per total, populaţia ocupată a judeţului Suceava deţine poziţia a 2-a, cu 19,29 % din totalul ocupării regiunii, după judeţul Iaşi. Considerăm că este necesară analiza posibilității înființării școlilor de meserii, care să pregătească persoane calificate în domenii precum turismul sau industria alimentară și forestieră, asigurându-se astfel alinierea calificării forței de muncă la cerinţele de pe piaţa muncii locală şi/sau regională. În anul 2009, ponderea șomerilor cu studii universitare în totalul șomerilor din județul Suceava era de 6,3%. Ponderea șomerilor cu studii liceale și post-liceale era de 22,5%, diferența de 71,2% fiind șomerii cu studii primare, gimnaziale și profesionale. Numărul personelor șomere care au studii universitare este, așadar, de aproximativ 1.260, având în vedere că în 2009 numărul total al șomerilor din județ era de persoane. Aceste persoane calificate sunt o pierdere pentru piața muncii din județ, putând opta pentru emigrarea în străinătate sau în alte regiuni ale României. Grupul cu adevărat predispus pentru a emigra în străinătate este cel reprezentat de cei aproximativ de șomeri cu studii liceale și post-liceale sau cele aproximativ de persone cu studii primare, gimnaziale și profesionale, fără un loc de muncă. O soluție pentru combaterea migrației externe a forței de muncă poate fi reprezentată de implementarea unor programe de reconversie profesională, în vederea incluziunii pe piața muncii. Sporul natural a scăzut în anul 2009 la 1, de la 1,7 în Scăderea se datorează îndeosebi ratei mici înregistrate în mediul rural, dar şi scăderii de 0,7 puncte la mie din 2008 în 2009, în mediul urban. În consecință, considerăm necesară implementarea unor măsuri de protecție socială, în paralel cu desfășurarea unor campanii de informare și creștere a gradului de conștientizare cu privire la sprijinul disponibil din partea instituțiilor guvernamentale în procesul de creștere a copiilor (indemnizația de creștere a copilului, accesul gratuit la educație, etc.), mai ales în mediul rural. Diversitatea etnică și religioasă a populației județului Suceava ocupă un rol important în realizarea obiectivelor sociale şi economice de dezvoltare. Recunoaşterea acestei diversităţi şi valorificarea acesteia în viitor motivează necesitatea elaborării, adoptării şi promovării unor politici specifice contextului local, care să o pună în valoare. Cu toate că diversitatea este o valoare în sine, valorificarea acesteia are şi dimensiuni de natură economică şi socială, prin care contribuie la dezvoltarea locală durabilă. Centrele urbane ale județului, în special municipiile, sunt cele care dau tonul dezvoltării economice a zonelor județului Suceava. De aceea, considerăm necesar ca centrele urbane din județul Suceava să decidă asupra direcțiilor de dezvoltare economică vizate, ca destinația economică principală a acestora să fie stabilită și dezvoltată coerent: ca centre comerciale, centre industriale, centre turistice, ce promoveaza potențialul culturalistoric, etc. Aceste decizii trebuie atent analizate, în balanță cu efectele negative pe care le pot avea acest tip de acțiuni antropice asupra mediului (dezvoltarea sectorului industrial, spre exemplu, se poate traduce în scăderea calității aerului sau solului; dezvoltarea sectorului comercial și deci a traficului spre centrul de interes, se poate traduce în scăderea calității vieții locuitorilor centrului urban (creșterea nivelului de zgomot, deteriorarea mai rapidă a infrastructurii rutiere, etc)). Amenajarea teritoriului Existența rețelei feroviare este un punct forte al județului, asigurând conectivitatea cu restul țării. Este, așadar, oportună realizarea Centrului Intermodal Suceava, care să asigure legătura cu județele vecine și restul țǎrii. A se vedea Anexa C3. Infrastructura și utilitățile reprezintă condiții sine qua non pentru dezvoltarea economică a oricărei unități teritorial-administrative. În acest context, necesitatea asigurării accesului la rețele de utilități publice și micșorarea disparităților dintre mediul urban și rural în domeniul infrastructurii și utilităților, trebuie să reprezinte o preocupare principală a autorităților administrației publice locale din județ. A se vedea Anexa C4. Pentru a coordona şi armoniza dezvoltarea unităţilor administrative componente la nivelul întregului judeţ, pentru a asigura un cadru global şi unitar privind posibilităţile de dezvoltare în context regional, naţional şi european, pentru dezvoltarea controlată a industriei imobiliare este necesară actualizarea Planurilor Urbanistice Generale ale localităților din județ și alinierea lor la Planul de Amenajare a Teritoriului Județean. Numai în acest fel se va asigura un management responsabil al teritoriului, în acord cu principiul dezvoltării durabile. Infrastructura de susţinere a activităţilor economico sociale La nivelul județului Suceava, în special în sectorul administrativ, este necesară stimularea utilizării tehnologiilor informaționale și comunicațiilor. Dezvoltarea infrastructurii TIC și creșterea gradului de utilizare a acesteia în cadrul administației publice locale, în special a celei din mediul rural, va contribui la promovarea transparenţei în exercitarea actului administrativ, la reducerea costurilor pentru administraţia publică locală şi la reducerea timpului necesar unor procese administrative complexe, cu beneficii atât pentru funcţionarii publici, cât şi pentru cetăţeni şi mediul de afaceri local. 136

137 În contextul crizei economice, ce generează efecte negative asupra disponibilității fondurilor la nivelul autorităților administrației publice, partneriatul public-privat reprezintă un instrument modern și eficient de dezvoltare a comunităților locale. Parteneriatul public-privat contribuie implicit la întărirea sistemului de guvernare şi la dezvoltarea locală. În acelaşi timp, acesta poate constitui în momente economice critice una dintre principalele surse de dezvoltare economică sau de menţinere a unui grad de dezvoltare constant, de creare de locuri de muncă sau de menţinere a unei rate scăzute a şomajului, de creare de resurse bugetare constante şi sigure la bugetele locale. Parteneriatul, în sens larg, dintre autoritățile locale și sectorul privat institutit prin constituirea celor 7 Grupuri de Acțiune Locală în județul Suceava trebuie susținut. Roadele eforturilor administrației județene și a administrațiilor locale s-au concretizat într-un număr ridicat de proiecte cu finanțare europeană si guvernamentală promovate și implementate la nivelul județului, care se află printre județele fruntașe ale României, din acest punct de vedere. Capacitatea administrativă și instituțională a autorităților publice locale din județ, reprezintă un atu important, aceste demersuri trebuind să continue, pentru a contribui în mod eficient la dezvoltarea socio-economică a județului Suceava. Sistemul de educaţie şi învăţământ. Cultura Promovarea societății informaționale la nivelul sistemului educațional din județ, realizabilă prin creșterea utilizării TIC în şcoală, va contribui la creşterea atractivităţii procesului de învăţare, diversificarea metodelor şi practicilor didactice şi la deplasarea accentului de la caracterul informativ la cel formativ. Prin construirea de competenţe specifice, elevii vor avea posibilitatea să contribuie în mod activ la valoarea adăugată a procesului educaţional şi să dezvolate criterii personale de selectare şi utilizare a informaţiei. Pe termen lung, ei vor fi capabili să utilizeze resursele electronice în orientarea profesională şi în carieră, în dezvoltarea de noi competenţe pe care le pot pune în valoare pe piaţa muncii. Județul Suceava dispune de importante unități de învățământ, primar, gimnazial, liceal, profesional și universitar. Mai mult decât atât, rata brută de cuprindere școlară este de peste 94% (94,1% în cazul învățământului liceal-profesional), ajungând la 97,7% în cazul învățământului primar și gimnazial 7. Eficiența sistemului educațional este dovedită și de rezultatele foarte bune obţinute de elevii judeţului Suceava la concursuri şcolare şi extra-şcolare, naţionale şi internaţionale. În acest context, se impune o atenție deosebită pentru măsurile menite să valorifice sistemul educațional județean performant. Asistenţa socială Sectorul ONG în județul Suceava reprezintă un actor activ al dezvoltării sociale, la nivelul județului desfășurându-și activitatea peste 70 de organizații non-guvernamentale, în domenii vizând educația și dezvoltarea comunitară, incluziunea socială, sănătate, protecția mediului, etc. Valorificarea sectorului ONG activ în județul Suceava este necesară, mai ales având în vedere că resursele umane disponibile în acest sector reprezintă o rezervă de expertiză capabilă să ofere alternative viabile la planurile autorităților locale. Dezvoltarea conceptului de economie socială la nivelul județului Suceava, prin promovarea investițiilor având drept obiective stimularea participării grupurilor vulnerabile pe piaţa forţei de muncă şi promovarea incluziunii sociale, ar putea conduce la diminuarea numărului de asistați social și implicit la creșterea nivelului de trai al locuitorilor județului. Protecţia mediului Biodiversitatea (existența a 27 de arii naturale protejate în județul Suceava, a siturilor de importanță comunitară, precum și proximitatea Parcului Național Munții Rodnei, a Parcului Natural Vânători-Neamț și a Parcului Național Călimani, din suprafața căruia ,5 ha se află pe teritoriul județului Suceava) favorizează dezvoltarea ecoturismului și a turismului montan în zonă. A se vedea anexa C1. Incidența zonei la inundații și alunecări de teren trebuie prevenită prin lucrări de stabilizări și regularizări de mal, împăduriri ale terenurilor degradate, întocmirea hărților cu zone de risc și dotarea și eficientizarea serviciilor pentru situații de urgență. De asemenea, considerăm oportună organizarea unor campanii de promovare a comportamentului adecvat al populației în caz de calamitate naturală. Managementul integrat al deșeurilor reprezintă o provocare, cu atât mai mult cu cât devine, din ce în ce mai acut, o preocupare nu numai a autorităților publice locale, cât și a agenților economici și a cetățenilor, în general. O parte importantă a problemelor în acest sector va fi rezolvată prin implementarea, în perioada , a proiectului Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Suceava. Cu toate acestea însă, o varianta de implicare activă a agenților economici în gestionarea coerentă a deșeurilor poate consta în încurajarea conceptului de simbioză industrială, constând în inițiative ale reprezentanților mediului de afaceri de a transfera între ei resurse, servicii și capacități de care nu mai au nevoie, dar care pot fi folositoare și cu care se poate crea valoare adaugată de catre alți parteneri. Se salvează în felul acesta resurse primare, se reduce considerabil cantitatea de deșeuri ajunsă la depozite, se reduce agresiunea asupra mediului, se generează și se păstrează locuri de muncă, se adaugă valoare economică unor resurse care, altfel, s-ar irosi. 7 Sursa datelor este Anuarul Statistic al Județului Suceava,

138 Viziunea de dezvoltare și obiectivele strategice În anul 2020, judeţul Suceava va fi un judeţ care s-a dezvoltat durabil, valorificând potențialul economic existent, în scopul: - asigurării echilibrului între sistemele socio-economice şi potenţialul natural; - existenţei unei forţe de muncă calificate, pentru care există un număr suficient de locuri de muncă bine plătite; - creşterii competitivităţii judeţului, prin dezvoltarea sectoarelor economice existente, în vederea eliminării disparităților economice intra- și interregionale; - diversificării economiei judeţului, prin valorificarea eficientă, ecologică şi durabilă patrimoniului natural, cultural-istoric și uman și poziționării geografice în zonă de frontieră; - îmbunătăţirii continue a nivelului de trai al cetățenilor județului, asigurându-le acces egal la utilităţi şi servicii publice calitativ superioare; - implicării active a instituţiilor pentru dezvoltarea economică şi socială echilibrată a judeţului, consultând democratic comunitatea, partenerii sociali şi mediul de afaceri în procesul decizional. Obiectivul general al Strategiei de Dezvoltare economică și socială a județului Suceava în perioada constă în dezvoltarea durabilă a județului Suceava prin valorificarea potențialului existent, diversificarea și extinderea activităților economicosociale, în vederea creșterii nivelului de trai al locuitorilor. Obiectivele strategice ale Strategiei de Dezvoltare economică și socială a județului Suceava în perioada sunt: 1. Valorificarea poziției strategice a județului Suceava la frontiera Uniunii Europene, prin eliminarea disparităţilor economice şi sociale intra- şi interregionale (naţionale si europene), precum și a disparităților dintre mediul urban și cel rural în cadrul județului. 2. Valorificarea eficientă, ecologică şi durabilă a patrimoniului natural şi antropic al judeţului Suceava. 3. Creşterea competitivităţii economice a județului Suceava prin diversificarea economiei și promovarea turismului, în vederea creării de noi de loc de muncă, cu reflectare directă în creșterea nivelului de trai al populației. 4. Dezvoltarea și utilizarea eficientă a capitalului uman, adaptarea calificărilor profesionale la cerințele pieței și creșterea incluziunii sociale. 138

139 CAPITOLUL II. OBIECTIVE SPECIFICE, DIRECȚII DE DEZVOLTARE, MĂSURI, PROIECTE Obiectivele strategice formulate vor fi operaționalizate prin obiective specifice pentru atingerea cărora se vor implementa direcții și sub-direcții de dezvoltare. Pentru fiecare obiectiv specific, a fost formulată o direcție de dezvoltare, căreia îi sunt subsumate sub-direcții de dezvoltare. Având în vedere că vorbim de o strategie judeţeană, aşadar unele tipuri de proiecte se multiplică pentru două sau mai multe localităţi din judeţ, aceste sub-direcții de dezvoltare au rolul unor operaţiuni indicative (măsuri), acestea din urmă fiind caracterizate ca descriind un proces ce are scop comun pentru toate proiectele subsumate. În cele din urmă, proiectul este o investiţie de resurse pe o perioadă determinată, având ca scop realizarea unui obiectiv sau unui set de obiective precise. Un proiect mai poate fi caracterizat prin: Scop. Proiectul este o activitate cu un set bine precizat de obiective, este destul de complex pentru putea fi divizat în sarcini care necesită coordonare şi control ai termenelor, succesiunii îndeplinirii sarcinilor, costurilor şi performanţelor. Ciclu de viaţă. Proiectele trec printr-o etapă lentă de iniţiere, cresc apoi rapid, ating apogeul, încep declinul şi în final se încheie. Interdependenţe. Proiectul interacţionează cu operaţiunile curente ale organizaţiei şi, adesea, cu alte proiecte. Unicitate. Fiecare proiect conţine elemente care îl fac unic. Conflict. Realizarea unui proiect presupune utilizarea unor resurse umane şi materiale utilizate deja în cadrul departamentelor funcţionale ale organizaţiei; foarte adesea, proiectul concurează proiecte sau acţiuni similare propuse sau derulate de alte organizaţii. Obiectivele specifice ale Strategiei de Dezvoltare economică și socială a județului Suceava în perioada identificate sunt: 1. Dezvoltarea echilibrată a infrastructurii, coordonată cu implementarea sistemelor adecvate de management al capitalului natural şi de prevenire şi gestionare a riscurilor naturale. 2. Gestionarea eco-eficientă a consumului de resurse şi valorificarea maximală a acestora prin promovarea unor practici de consum şi producţie care să permită o creştere economică sustenabilă pe termen lung şi crearea de noi locuri de muncă. 3. Dezvoltarea sectorului educațional, promovarea educației formale și non-formale și a unui stil de viață sănătos. 4. Crearea condiţiilor pentru o piaţă a muncii flexibilă, în care oferta de muncă este adaptată permanent cerinţelor angajatorilor și promovarea accesului egal la servicii sociale și de sănătate de calitate. 5. Creșterea contribuției economiei rurale la dezvoltarea județului prin stimularea spiritului antreprenorial si valorificarea resurselor specifice spațiului rural. 6. Promovarea și valorificarea resurselor turistice ale județului Suceava. 7. Dezvoltarea capacității administrative la nivelul județului Suceava. 8. Creșterea gradului de acces și utilizare a tehnologiilor informației și comunicării la nivelul județului Suceava. 9. Dezvoltarea infrastructurii culturale și valorificarea moștenirii culturale și istorice existente la nivelul județului Suceava. 10. Îmbunătățirea continuă a relațiilor internaționale si dezvoltarea parteneriatelor intra- și inter-regionale. 139

140 Obiective specifice Direcția de Dezvoltare Sub-Direcția de Dezvoltare Dezvoltarea echilibrată a infrastructurii, coordonată cu implementarea sistemelor adecvate de management al capitalului natural şi de prevenire şi gestionare a riscurilor naturale Gestionarea eco-eficientă a consumului de resurse şi valorificarea maximală a acestora prin promovarea unor practici de consum şi producţie care să permită o creştere economică sustenabilă pe termen lung şi crearea de noi locuri de muncă. Dezvoltarea promovarea sectorului educațional, educației formale și nonformale și a unui stil de viață sănătos Crearea condiţiilor pentru o piaţă a muncii flexibilă, în care oferta de muncă este adaptată permanent cerinţelor angajatorilor și promovarea accesului egal la servicii sociale și de sănătate de calitate 1.Infrastructura, amenajarea teritoriului, protecţia mediului şi silvicultura 1.1. Realizarea / reabilitarea / extinderea / modernizarea reţelelor de alimentare cu apă 1.2. Construcţia / reabilitarea / extinderea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare 1.3. Construcţia / reabilitarea / extinderea sistemelor canalizare şi staţiilor de epurare 1.4. Managementul deşeurilor în concordanţă cu planul judeţean de gestionare a deşeurilor 1.5. Înfiinţarea, reabilitarea / modernizarea sistemelor existente de încălzire 1.6.Utilizarea energiilor alternative 1.7. Reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate 1.8. Înfiinţarea / reabilitarea parcurilor existente şi creşterea suprafeţelor de spaţii verzi 1.9. Apărări de mal și îndiguiri Modernizarea / realizarea centurilor ocolitoare pentru centre urbane Modernizarea aleilor pietonale şi trotuarelor, înfiinţarea pistelor pentru biciclete; Construcţie/ reabilitare poduri şi podeţe; Reabilitarea şi modernizarea reţelei de transport rutier și aerian Extinderea şi modernizarea reţelelor de transport şi distribuţie / furnizare a gazelor naturale; Extinderea şi modernizarea reţelelor de transport şi distribuţie / furnizare a energiei electrice; Amenajare centre civice şi spaţii publice Proiecte integrate Locuințe 2. Mediul de afaceri 2.1. Creşterea competitivităţii economice și stimularea antreprenoriatului 2.2. Dezvoltarea agriculturii și a pescuitului, 2.3. Prelucrarea și exploatarea lemnului 3. Educaţie, tineret şi sport 3.1. Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare; 3.2. Programe de consiliere şi orientare şcolară, creşterea siguranţei sistemului de învăţământ; 3.3. Dezvoltarea infrastructurii pentru activitățile sportive 4. Ocuparea, protecţia sociala şi sănătatea 4.1. Elaborarea strategiilor şi politicilor de formare iniţială şi continuă 4.2. Măsuri active pe piaţa muncii, instruirea şomerilor şi dezvoltarea forţei de muncă; 4.3. Promovarea incluziunii sociale 4.4. Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale; 140

141 Creșterea contribuției economiei rurale la dezvoltarea județului prin stimularea spiritului antreprenorial si valorificarea resurselor specifice spațiului rural Promovarea și valorificarea resurselor turistice ale județului Suceava Dezvoltarea capacității administrative la nivelul județului Suceava Creșterea gradului de acces și utilizare a tehnologiilor informației și comunicării la nivelul județului Suceava Dezvoltarea infrastructurii culturale și valorificarea moștenirii culturale și istorice existente la nivelul județului Suceava Îmbunătățirea continuă a relațiilor internaționale si dezvoltarea parteneriatelor intra- și inter-regionale 4.5. Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate; 4.6. Asigurarea asistenţei medicale primare în zona rurală; 5. Dezvoltarea rurală 5.1. Creşterea atractivităţii spaţiului rural şi încurajarea micilor întreprinzători 5.2. Stimularea investițiilor private 6. Turismul 6.1. Diversificarea ofertei turistice 6.2.Promovarea internă şi internaţională a potenţialului turistic al judeţului 7. Reforma administraţiei publice 7.1.Dotarea serviciilor pentru situații de urgență 8. Societatea informaţionala 8.1. Societatea informațională 7.2.Elaborarea documentelor strategice pentru planificarea echilibrată şi integrată a dezvoltării economico-sociale a judeţului; 7.3.Formarea continuă a angajaţilor din instituţiile publice; 7.4.Îmbunătăţirea mediului de desfaşurare a activităţilor administrative 9. Cultură şi culte 9.1. Construirea / reabilitarea / modernizarea infrastructurii culturale şi pentru petrecerea timpului liber; 9.2. Punerea în valoare a patrimoniului cultural, istoric și natural 10. Relaţii internaţionale 10.1 Relații internaționale și dezvoltarea parteneriatelor 141

142 CAPITOLUL III. PORTOFOLIUL DE PROIECTE AL JUDEȚULUI SUCEAVA III.1. Identificarea oportunităţilor de investiţii din judeţul Suceava În perioada aprilie-mai 2011, s-a desfășurat în județul Suceava în contextul procesului de elaborare a prezentei strategii, o anchetă prin chestionar, având drept grup țintă autoritățile administrației publice locale din județul Suceava în vederea identificării oportunităților de investiții existente în localitate. Menționăm ca baza de date cuprinzând informațiile referitoare la oportunitățile de investiții, piața imobiliară, gradul de accesibilitate si conectivitate și accesul la utilități pentru fiecare localitate a județului Suceava în parte este disponibilă spre consultare la Direcția generală de dezvoltare, strategii şi programe din cadrul Consiliului Județean Suceava. Prezentăm în cele ce urmează rezultatele centralizate ale acestei anchete, menţionând că procesarea, centralizarea şi interpretarea chestionarelor a fost făcută pe zone ale judeţului Suceava. Cele 7 zone în care a fost împărţit judeţul Suceava în vederea înlesnirii modalităţii de colectare a datelor si de dialog cu reprezentanţii autorităţilor publice locale sunt următoarele: Principiul după care sunt arondate localităţile judeţului unei zone sau alteia, este acela al proximităţii faţă de un centru urban, municipiu sau oraş. 142

143 1. Oportunităţi de investiţii din Zona Suceava Date generale: Zona Suceava este formată din 32 de localităţi, din care 1 municipiu - Suceava, 3 oraşe: Cajvana, Solca şi Salcea şi 28 de comune: Adâncata, Arbore, Bălăceana, Berchişeşti, Bosanci, Botoşana, Cacica, Ciprian Porumbescu, Comăneşti, Dărmăneşti, Drăgoieşti, Dumbrăveni, Fântânele, Hânţeşti, Ilişeşti, Ipoteşti, Mitocu Dragomirnei, Moara, Pătrăuţi, Pârteştii de Jos, Poieni Solca, Şcheia, Siminicea, Stroieşti, Todireşti, Udeşti, Vereşti, Zvoristea. Zona Suceava are o suprafaţă de de ha şi o populaţie de de locuitori. Piaţa imobiliară din zonă Preţuri teren În Zona Suceava, un procent de 90% din localităţi declară că deţin teren disponibil pentru vânzare, închiriere sau concesiune. Preţul mediu de închiriere pentru terenurile din zonă este de 0,54 euro/mp, în vreme ce preţul minim de închiriere este de 0,005 euro/mp, iar preţul maxim de închiriere este de 2 euro/mp. În ceea ce priveşte preţul mediu de vânzare al terenurilor din zonă, acesta este de 4,10 euro/mp, cu un preţ minim raportat de 0,015 euro/mp şi un preţ maxim de 70 euro/mp (în cazul terenului intravilan din municipiul Suceava). Preţul mediu de concesiune pentru terenuri în zonă este de 3,44 euro/mp, cu un preţ minim înregistrat de 0,003 euro/mp şi un preţ maxim de 70 euro/mp. Preţuri clădiri În Zona Suceava, un procent de 46,675% din localităţi declară că deţin clădiri disponibile pentru vânzare, închiriere sau concesiune. Preţul mediu de închiriere pentru clădirile din zonă este de 2,39 euro/mp, în vreme ce preţul minim de închiriere este de 0,25 euro/mp, iar preţul maxim de închiriere este de 14,5 euro/mp. În ceea ce priveşte preţul mediu de vânzare al clădirilor din zonă, acesta este de 88,70 euro/mp, cu un preţ minim raportat de 1,5 euro/mp şi un preţ maxim de 300 euro/mp. Preţul mediu de concesiune pentru clădiri în zonă este de 16,39 euro/mp, cu un preţ minim înregistrat de 1 euro/mp şi un preţ maxim de 150 euro/mp. Disponibilitate terenuri Terenuri agricole 51,67% din localităţi declară că au terenuri agricole disponibile pentru vânzare, închiriere sau concesiune. În ceea ce priveşte suprafaţa disponibilă, situaţia terenurilor agricole din zona Suceava se prezintă după cum urmează: Suprafaţă disponibilă pentru Suprafaţă disponibilă pentru Suprafaţă disponibilă pentru închiriere (mp) vânzare (mp) concesiune (mp) , , ,68 143

144 Terenuri pentru construcţii 40% din localităţi declară că au terenuri pentru construcţii disponibile pentru vânzare, închiriere sau concesiune. În ceea ce priveşte suprafaţa disponibilă, situaţia terenurilor pentru construcţii din zona Suceava se prezintă după cum urmează: Suprafaţă disponibilă pentru Suprafaţă disponibilă pentru Suprafaţă disponibilă pentru închiriere (mp) vânzare (mp) concesiune (mp) , , ,00 Disponibilitate clădiri În ceea ce priveşte suprafaţa disponibilă a clădirilor pentru vânzare, închiriere sau concesiune în zona, situaţia se prezintă după cum urmează: Suprafaţă disponibilă pentru închiriere (mp) Suprafaţă disponibilă pentru vânzare (mp) 9.870, , ,00 Suprafaţă disponibilă pentru concesiune (mp) Gradul de accesibilitate şi de conectivitate la reţelele de utilităţi: În ceea ce priveşte accesul auto al localităţilor din zonă, toate localităţile declară că au acces facil la drumuri judeţene şi/sau naţionale, distanţa medie până la acestea fiind de 5 km. În ceea ce priveşte accesul la staţii feroviare, 60% din localităţi au acces facil la acestea, distanţa medie până la cea mai apropiată staţie feroviară fiind de 5,30 km, în vreme ce 40% din localităţi nu au acces la staţii feroviare. Accesul la aeroportul Suceava este facil pentru 60% din localităţile zonei, distanţa medie până la acesta fiind de 26,86 km, în vreme ce 40% dintre localităţi au un grad de accesibilitate redus. Toate localităţile zonei au acces la reţele de telefonie fixă şi mobilă. Accesul la reţele de fibră optică este mai redus, numai 80% din localităţi beneficiind de acesta. Oportunităţi de afaceri în localităţile arondate zonei Activităi de spectacole, culturale i recreative Sănătate i asistenă socială în sistem privat Intermedieri financiare i asigurări Informaii i comunicaii 20.00% 13.33% 3.33% 3.33% Turism 33.33% Transport i depozitare 16.67% Comercu ridicata i cu amănuntul 50.00% Construcii 33.33% Producia i furnizarea de energie 16.67% Alte activităi industriale 30.00% Prelucrarea lemnului 43.33% Exploatarea lemnului 23.33% Altele Panificaţie şi patiserie 10.00% 33.33% Prelucrare lapte 46.67% Prelucrare carne 50.00% Industria extractivă 10.00% Agricultură, silvicultură i pescuit 86.67% 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100% Menționăm că graficul de mai sus a rezultat din interpretarea răspunsurilor oferite de reprezentanții autorităților administrației publice locale unei întrebări cu multiple variante de răspuns. Respondenților li s-a solicitat să aleagă unul sau mai multe domenii în care investiţiile private ar avea o rată mare de succes. 144

145 86,67% din reprezentanţii autorităţilor publice locale din zonă, consideră că în localităţile pe care le reprezintă, agricultura, silvicultura şi pescuitul sunt domenii în care investiţiile private ar avea o rată mare de succes. 50% consideră că investiţiile private oportune în zonă sunt în domeniul prelucrării cărnii. În ceea ce priveşte prelucrarea lemnului, 43,33% consideră că investitorii ar trebui să investească în potenţialul zonei prin dezvoltarea acestui domeniu. Comerţul este un domeniu considerat de interes pentru investitorii privaţi de 50% din respondenţi, urmat de prelucrarea laptelui (46,67%), turism şi construcţii, care se bucură de votul a 33,33% din reprezentanţii autorităţilor publice locale din zonă, care le clasează ca domenii de interes pentru investiţii private. Utilităţi Din procesarea informaţiilor oferite de autorităţile publice locale din zona Suceava, situaţia accesului la utilităţi şi preţurile pentru acestea se prezintă după cum urmează: acces la alimentare cu apă potabilă % din localităţile zonei, fără acces % din localităţile zonei, cu acces preţ mediu (lei/mc) % din localităţile zonei, cu acces acces la apă caldă menajeră % din localităţile zonei, fără acces preţ mediu (lei/mc) % din localităţile zonei, cu acces acces la sistem de canalizare % din localităţile zonei, fără acces preţ mediu (lei/mc) 36,67% 63,33% 2,83 3,33% 96,67% 185,48 23,33% 76,67% 2,09 sistem de gestionarea deşeurilor % din localităţile zonei, cu acces % din localităţile zonei, fără acces preţ mediu (lei/lună/ locuinţa) acces la energie electrică % din localităţile zonei, cu acces % din localităţile zonei, fără acces preţ mediu (lei/kwh) acces la reţea de alimentare cu gaz % din % din preţ localităţile localităţile mediu zonei, cu zonei, fără (lei/kwh) acces acces 93,33% 6,67% 12,66 80,00% 20,00% 0,44 10,00% 90,00% 0,10 2. Oportunităţi de investiţii din Zona Fălticeni Date generale: Zona Fălticeni este formată din 21 de localităţi, din care 1 municipiu - Fălticeni, 2 oraşe: Liteni şi Dolhasca şi 18 comune: Baia, Bogdănești, Boroaia, Buneşti, Cornu Luncii, Dolheşti, Drăguşeni, Fântâna Mare, Forăşti, Hârtop, Horodniceni, Mălini, Preuteşti, Rădăşeni, Rîşca, Slatina, Vadu Moldovei, Vultureşti. Zona Fălticeni are o suprafaţă de de ha şi o populaţie de de locuitori. 145

146 Piaţa imobiliară din zonă Preţuri teren În Zona Fălticeni, un procent de 83,33% din localităţi declară că deţin teren disponibil pentru vânzare, închiriere sau concesiune. Preţul mediu de închiriere pentru terenurile din zonă este de 1,03 euro/mp, în vreme ce preţul minim de închiriere este de 0,005 euro/mp, iar preţul maxim de închiriere este de 5 euro/mp. În ceea ce priveşte preţul mediu de vânzare al terenurilor din zonă, acesta este de 3,74 euro/mp, cu un preţ minim raportat de 0,06 euro/mp şi un preţ maxim de 30 euro/mp. Preţul mediu de concesiune pentru terenuri în zonă este de 1,70 euro/mp, cu un preţ minim înregistrat de 0,005 euro/mp şi un preţ maxim de 7 euro/mp. Preţuri clădiri În Zona Fălticeni, un procent de 47,62% din localităţi declară că deţin clădiri disponibile pentru vânzare, închiriere sau concesiune. Preţul mediu de închiriere pentru clădirile din zonă este de 6,53 euro/mp, în vreme ce preţul minim de închiriere este de 0,25 euro/mp, iar preţul maxim de închiriere este de 30 euro/mp. În ceea ce priveşte preţul mediu de vânzare al clădirilor din zonă, acesta este de 120,59 euro/mp, cu un preţ minim raportat de 1 euro/mp şi un preţ maxim de 500 euro/mp. Preţul mediu de concesiune pentru clădiri în zonă este de 20,01 euro/mp, cu un preţ minim înregistrat de 0,09 euro/mp şi un preţ maxim de 125 euro/mp. Disponibilitate terenuri Terenuri agricole 52,38% din localităţi declară că au terenuri agricole disponibile pentru vânzare, închiriere sau concesiune. În ceea ce priveşte suprafaţa disponibilă, situaţia terenurilor agricole din zona Fălticeni se prezintă după cum urmează: Suprafaţă disponibilă pentru Suprafaţă disponibilă pentru Suprafaţă disponibilă pentru închiriere (mp) vânzare (mp) concesiune (mp) , , ,20 Terenuri pentru construcţii 52,38% din localităţi declară că au terenuri pentru construcţii disponibile pentru vânzare, închiriere sau concesiune. În ceea ce priveşte suprafaţa disponibilă, situaţia terenurilor pentru construcţii din zona Fălticeni se prezintă după cum urmează: Suprafaţă disponibilă pentru Suprafaţă disponibilă pentru Suprafaţă disponibilă pentru închiriere (mp) vânzare (mp) concesiune (mp) , , ,60 Disponibilitate clădiri În ceea ce priveşte suprafaţa disponibilă a clădirilor pentru vânzare, închiriere sau concesiune în zona, situaţia se prezintă după cum urmează: Suprafaţă disponibilă pentru închiriere (mp) Suprafaţă disponibilă pentru vânzare (mp) , ,00 800,00 Suprafaţă disponibilă pentru concesiune (mp) Gradul de accesibilitate şi de conectivitate la reţelele de utilităţi: În ceea ce priveşte accesul auto al localităţilor din zonă, 95% din localităţi declară că au acces facil la drumuri judeţene şi/sau naţionale, distanţa medie până la acestea fiind de 7,43 km. În ceea ce priveşte accesul la staţii feroviare, 52,38% din localităţi au acces facil la acestea, distanţa medie până la cea mai apropiată staţie feroviară fiind de 6,68 km, în vreme ce 47,62% din localităţi nu au acces la staţii feroviare. Accesul la aeroportul Suceava este facil pentru 33,33% din localităţile zonei, distanţa medie până la acesta fiind de 43,14 km, în vreme ce 66,67% dintre localităţi au un grad de accesibilitate redus. Toate localităţile zonei au acces la reţele de telefonie fixă şi mobilă. Accesul la reţele de fibră optică este mai redus, numai 76,19% din localităţile zonei beneficiind de acesta. 146

147 Oportunităţi de afaceri în localităţile arondate zonei Activităi de spectacole, culturale i recreative Sănătate i asistenă socială în sistem privat Activităi profesionale, tiinifice i tehnice Informaii i comunicaii 14.29% 14.29% 4.76% 4.76% Turism 33.33% Transport i depozitare 14.29% Comercu ridicata i cu amănuntul Construcii Producia i furnizarea de energie Alte activităi industriale Prelucrarea lemnului Exploatarea lemnului reea de telefonie fixă nu Panificaţie şi patiserie Prelucrare lapte Prelucrare carne Industria extractivă 33.33% 28.57% 23.81% 19.05% 42.86% 23.81% 19.05% 33.33% 52.38% 33.33% 19.05% Agricultură, silvicultură i pescuit 76.19% 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% Menționăm că graficul de mai sus a rezultat din interpretarea răspunsurilor oferite de reprezentanții autorităților administrației publice locale unei întrebări cu multiple variante de răspuns. Respondenților li s-a solicitat să aleagă unul sau mai multe domenii în care investiţiile private ar avea o rată mare de succes. 76,19% din reprezentanţii autorităţilor publice locale din zonă, consideră că în localităţile pe care le reprezintă agricultura, silvicultura şi pescuitul sunt domenii în care investiţiile private ar avea o rată mare de succes. 52,38% consideră că investiţiile private oportune în zonă sunt în domeniul prelucrării laptelui. În ceea ce priveşte prelucrarea lemnului, 42,86% consideră că investitorii ar trebui sa investească în potenţialul zonei prin dezvoltarea acestui domeniu. Comerţul este un domeniu considerat de interes pentru investitorii privaţi de 33,33% din respondenţi, la fel ca şi în cazul panificaţiei şi patiseriei, prelucrării cărnii şi turismului. Utilităţi Din procesarea informaţiilor oferite de autorităţile publice locale din zona Fălticeni, situaţia accesului la utilităţi şi preţurile pentru acestea se prezintă după cum urmează: acces la alimentare cu apă potabilă % din localităţile zonei, fără acces % din localităţile zonei, cu acces preţ mediu (lei/mc) % din localităţile zonei, cu acces acces la apă caldă menajeră % din localităţile zonei, fără acces preţ mediu (lei/mc) % din localităţile zonei, cu acces acces la sistem de canalizare % din localităţile zonei, fără acces 47,62% 52,38% 2,84 0,00% 100,00% n/a 38,10% 61,90% 2,97 sistem de gestionarea deşeurilor % din localităţil e zonei, cu acces % din localităţil e zonei, fără acces preţ mediu (lei/lună / locuinţa ) acces la energie electrică % din localităţil e zonei, cu acces % din localităţil e zonei, fără acces preţ mediu (lei/kwh ) preţ mediu (lei/mc) acces la reţea de alimentare cu gaz % din localităţil e zonei, cu acces % din localităţil e zonei, fără acces preţ mediu (lei/kwh ) 71,43% 28,57% 2,04 66,67% 33,33% 0,44 9,52% 90,48% 0,12 147

148 3. Oportunităţi de investiţii din Zona Rădăuţi Date generale: Zona Rădăuţi este formată din 22 de localităţi, din care 1 municipiu Rădăuţi, 2 oraşe: Milişăuţi şi Vicovu de Sus şi 19 comune: Putna, Bilca, Brodina, Burla, Dorneşti, Frătăuţii Noi, Frătăuţii Vechi, Gălăneşti, Horodnic de Sus, Horodnic de Jos, Iaslovăţ, Marginea, Satu Mare, Straja, Suceviţa, Ulma, Vicovu de Jos, Voitinel, Volovăţ. Zona Rădăuţi are o suprafaţă de de ha şi o populaţie de de locuitori. Piaţa imobiliară din zonă Preţuri teren În Zona Rădăuţi, un procent de 85,71% din localităţi declară că deţin teren disponibil pentru vânzare, închiriere sau concesiune. Preţul mediu de închiriere pentru terenurile din zonă este de 0,90 euro/mp, în vreme ce preţul minim de închiriere este de 0,004 euro/mp, iar preţul maxim de închiriere este de 4 euro/mp. În ceea ce priveşte preţul mediu de vânzare al terenurilor din zonă, acesta este de 5,22 euro/mp, cu un preţ minim raportat de 0,03 euro/mp şi un preţ maxim de 40 euro/mp. Preţul mediu de concesiune pentru terenuri în zonă este de 3,17 euro/mp, cu un preţ minim înregistrat de 0,09 euro/mp şi un preţ maxim de 17 euro/mp. Preţuri clădiri În Zona Rădăuţi, un procent de 38,10% din localităţi declară că deţin clădiri disponibile pentru vânzare, închiriere sau concesiune. Preţul mediu de închiriere pentru clădirile din zonă este de 7,17 euro/mp, în vreme ce preţul minim de închiriere este de 1 euro/mp, iar preţul maxim de închiriere este de 30 euro/mp. În ceea ce priveşte preţul mediu de vânzare al clădirilor din zonă, acesta este de 226,15 euro/mp, cu un preţ minim raportat de 0,04 euro/mp şi un preţ maxim de 600 euro/mp. Preţul mediu de concesiune pentru clădiri în zonă este de 50,24 euro/mp, cu un preţ minim înregistrat de 0,9 euro/mp şi un preţ maxim de 300 euro/mp. Disponibilitate terenuri Terenuri agricole 45,24% din localităţi declară că au terenuri agricole disponibile pentru vânzare, închiriere sau concesiune. În ceea ce priveşte suprafaţa disponibilă, situaţia terenurilor agricole din zona Rădăuţi se prezintă după cum urmează: Suprafaţă disponibilă pentru Suprafaţă disponibilă pentru Suprafaţă disponibilă pentru închiriere (mp) vânzare (mp) concesiune (mp) , , ,86 148

149 Terenuri pentru construcţii 45,24% din localităţi declară că au terenuri pentru construcţii disponibile pentru vânzare, închiriere sau concesiune. În ceea ce priveşte suprafaţa disponibilă, situaţia terenurilor pentru construcţii din zona Rădăuţi se prezintă după cum urmează: Suprafaţă disponibilă pentru Suprafaţă disponibilă pentru Suprafaţă disponibilă pentru închiriere (mp) vânzare (mp) concesiune (mp) , , ,95 Disponibilitate clădiri În ceea ce priveşte suprafaţa disponibilă a clădirilor pentru vânzare, închiriere sau concesiune în zona, situaţia se prezintă după cum urmează: Suprafaţă disponibilă pentru închiriere (mp) Suprafaţă disponibilă pentru vânzare (mp) 2.253, ,00 500,00 Suprafaţă disponibilă pentru concesiune (mp) Gradul de accesibilitate şi de conectivitate la reţelele de utilităţi: În ceea ce priveşte accesul auto al localităţilor din zonă, toate localităţile declară că au acces facil la drumuri judeţene şi/sau naţionale, distanţa medie până la acestea fiind de 1,52 km. În ceea ce priveşte accesul la staţii feroviare, 52,38% din localităţi au acces facil la acestea, distanţa medie până la cea mai apropiată staţie feroviară fiind de 4,83 km, în vreme ce 47,62% din localităţi nu au acces la staţii feroviare. Accesul la aeroportul Suceava este facil pentru 14,29% din localităţile zonei, distanţa medie până la acesta fiind de 54,53 km, în vreme ce 85,71% dintre respondenţi consideră că localităţile lor au un grad de accesibilitate redus. Toate localităţile zonei au acces la reţele de telefonie fixă şi mobilă. Accesul la reţele de fibră optică este mai redus, numai 76,19% din localităţile zonei beneficiind de acesta. Oportunităţi de afaceri în localităţile arondate zonei Activităi de spectacole, culturale i recreative Sănătate i asistenă socială în sistem privat Informaii i comunicaii Turism Transport i depozitare 14.29% 14.29% 4.76% 23.81% 19.05% Comercu ridicata i cu amănuntul Construcii 38.10% 38.10% Producia i furnizarea de energie Alte activităi industriale 14.29% 14.29% Prelucrarea lemnului 61.90% Exploatarea lemnului 38.10% reea de telefonie fixă nu 9.52% Panificaţie şi patiserie Prelucrare lapte 28.57% 38.10% Prelucrare carne Industria extractivă 14.29% 9.52% Agricultură, silvicultură i pescuit 71.43% 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% Menționăm că graficul de mai sus a rezultat din interpretarea răspunsurilor oferite de reprezentanții autorităților administrației publice locale unei întrebări cu multiple variante de răspuns. Respondenților li s-a solicitat să aleagă unul sau mai multe domenii în care investiţiile private ar avea o rată mare de succes. 149

150 71,43% din reprezentanţii autorităţilor publice locale din zonă, consideră că în localităţile pe care le reprezintă agricultura, silvicultura şi pescuitul sunt domenii în care investiţiile private ar avea o rată mare de succes. 61,90% consideră că investiţiile private oportune în zonă sunt în domeniul prelucrării lemnului. Comerţul este un domeniu considerat de interes pentru investitorii privaţi de 38,10% din respondenţi, la fel ca şi în domeniile construcţiilor, exploatării lemnului, panificaţiei şi patiseriei. Utilităţi Din procesarea informaţiilor oferite de autorităţile publice locale din zona Rădăuţi, situaţia accesului la utilităţi şi preţurile pentru acestea se prezintă după cum urmează: acces la alimentare cu apă potabilă % din localităţile zonei, fără acces % din localităţile zonei, cu acces preţ mediu (lei/mc) % din localităţile zonei, cu acces acces la apă caldă menajeră % din localităţile zonei, fără acces preţ mediu (lei/mc) % din localităţile zonei, cu acces acces la sistem de canalizare % din localităţile zonei, fără acces preţ mediu (lei/mc) 23,81% 76,19% 2,95 4,76% 95,24% 11,56 14,29% 85,71% 2,00 sistem de gestionarea deşeurilor % din localităţil e zonei, cu acces % din localităţil e zonei, fără acces preţ mediu (lei/lună / locuinţa ) acces la energie electrică % din localităţil e zonei, cu acces % din localităţil e zonei, fără acces preţ mediu (lei/kwh ) acces la reţea de alimentare cu gaz % din localităţil e zonei, cu acces % din localităţil e zonei, fără acces preţ mediu (lei/kwh ) 85,71% 14,29% 3,04 90,48% 9,52% 0,89 4,76% 95,24% 0,94 4. Oportunităţi de investiţii din Zona Siret Date generale: Zona Siret este formată din 8 localităţi, din care 1 oraş Siret şi 7 comune: Bălcăuți, Calafindeşti, Grămeşti, Grăniceşti, Muşeniţa, Şerbăuţi, Zamostea. Zona Siret are o suprafaţă de de ha şi o populaţie de de locuitori. Piaţa imobiliară din zonă Preţuri teren În Zona Siret, un procent de 87,50% din localităţi declară că deţin teren disponibil pentru vânzare, închiriere sau concesiune. 150

151 Preţul mediu de închiriere pentru terenurile din zonă este de 0,40 euro/mp, în vreme ce preţul minim de închiriere este de 0,01 euro/mp, iar preţul maxim de închiriere este de 1,5 euro/mp. În ceea ce priveşte preţul mediu de vânzare al terenurilor din zonă, acesta este de 14,34 euro/mp, cu un preţ minim raportat de 0,15 euro/mp şi un preţ maxim de 150 euro/mp. Preţul mediu de concesiune pentru terenuri în zonă este de 15,61 euro/mp, cu un preţ minim înregistrat de 0,01 euro/mp şi un preţ maxim de 150 euro/mp. Preţuri clădiri În Zona Siret, un procent de 75% din localităţi declară că deţin clădiri disponibile pentru vânzare, închiriere sau concesiune. Preţul mediu de închiriere pentru clădirile din zonă este de 1,01 euro/mp, în vreme ce preţul minim de închiriere este de 0,8 euro/mp, iar preţul maxim de închiriere este de 1,25 euro/mp. În ceea ce priveşte preţul mediu de vânzare al clădirilor din zonă, acesta este de 215 euro/mp, cu un preţ minim raportat de 60 euro/mp şi un preţ maxim de 400 euro/mp. Preţul mediu de concesiune pentru clădiri în zonă este de 3,33 euro/mp, cu un preţ minim înregistrat de 1 euro/mp şi un preţ maxim de 5 euro/mp. Disponibilitate terenuri Terenuri agricole 62,50% din localităţi declară că au terenuri agricole disponibile pentru vânzare, închiriere sau concesiune. În ceea ce priveşte suprafaţa disponibilă, situaţia terenurilor agricole din zona Siret se prezintă după cum urmează: Suprafaţă disponibilă pentru Suprafaţă disponibilă pentru Suprafaţă disponibilă pentru închiriere (mp) vânzare (mp) concesiune (mp) , , ,00 Terenuri pentru construcţii 75% din localităţi declară că au terenuri de construcţii disponibile pentru vânzare, închiriere sau concesiune. În ceea ce priveşte suprafaţa disponibilă, situaţia terenurilor de construcţii din zona Siret se prezintă după cum urmează: Suprafaţă disponibilă pentru Suprafaţă disponibilă pentru Suprafaţă disponibilă pentru închiriere (mp) vânzare (mp) concesiune (mp) , , ,00 Disponibilitate clădiri În ceea ce priveşte suprafaţa disponibilă a clădirilor pentru vânzare, închiriere sau concesiune în zonă, situaţia se prezintă după cum urmează: Suprafaţă disponibilă pentru închiriere (mp) Suprafaţă disponibilă pentru vânzare (mp) Suprafaţă disponibilă pentru concesiune (mp) 6.402, , ,00 Gradul de accesibilitate şi de conectivitate la reţelele de utilităţi: În ceea ce priveşte accesul auto al localităţilor din zonă, toate localităţile declară că au acces facil la drumuri judeţene şi/sau naţionale, distanţa medie până la acestea fiind de 7,67 km. În ceea ce priveşte accesul la staţii feroviare, 62,5% din localităţi au acces facil la acestea, distanţa medie până la cea mai apropiată staţie feroviară fiind de 11,5 km, în vreme ce 37,5% din localităţi nu au acces la staţii feroviare. Accesul la aeroportul Suceava este facil pentru 25% din localităţile zonei, distanţa medie până la acesta fiind de 44,5 km, în vreme ce 75% dintre respondenţi consideră că localităţile lor au un grad de accesibilitate redus. Toate localităţile zonei au acces la reţele de telefonie fixă şi mobilă. Accesul la reţele de fibră optică este mai redus, numai 87,5% din localităţile zonei beneficiind de acesta. 151

152 Oportunităţi de afaceri în localităţile arondate zonei Activităi de spectacole, culturale i recreative Sănătate i asistenă socială în sistem privat Turism Transport i depozitare Comercu ridicata i cu amănuntul Construcii Producia i furnizarea de energie Alte activităi industriale Prelucrarea lemnului Exploatarea lemnului Panificaţie şi patiserie Prelucrare lapte 12.50% 12.50% 25.00% 25.00% 37.50% 25.00% 12.50% 25.00% 37.50% 25.00% 37.50% 37.50% Prelucrare carne 75.00% Industria extractivă 12.50% Agricultură, silvicultură i pescuit % Menționăm că graficul de mai sus a rezultat din interpretarea răspunsurilor oferite de reprezentanții autorităților administrației publice locale unei întrebări cu multiple variante de răspuns. Respondenților li s-a solicitat să aleagă unul sau mai multe domenii în care investiţiile private ar avea o rată mare de succes. Toţi reprezentanţii autorităţilor publice locale din zonă, consideră că în localităţile pe care le reprezintă agricultura, silvicultura şi pescuitul sunt domenii în care investiţiile private ar avea o rată mare de succes. 75% consideră că investiţiile private oportune în zonă sunt în domeniul prelucrării cărnii. Prelucrarea laptelui este un domeniu considerat de interes pentru investitorii privaţi de 37,5% din respondenţi, la fel ca şi domeniile comerţului, panificaţiei şi patiseriei şi prelucrării lemnului. Utilităţi Din procesarea informaţiilor oferite de autorităţile publice locale din zona Siret, situaţia accesului la utilităţi şi preţurile pentru acestea se prezintă după cum urmează: acces la alimentare cu apă potabilă acces la apă caldă menajeră acces la sistem de canalizare % din localităţile zonei, cu acces % din localităţile zonei, fără acces preţ mediu (lei/mc) % din localităţile zonei, cu acces 0% 20% 40% 60% 80% 100% 120% % din localităţile zonei, fără acces preţ mediu (lei/mc) % din localităţile zonei, cu acces % din localităţile zonei, fără acces preţ mediu (lei/mc) 25,00% 75,00% 2,50 0,00% 100,00% n/a 12,50% 87,50% 3,00 sistem de gestionarea deşeurilor acces la energie electrică acces la reţea de alimentare cu gaz % din % din preţ % din % din % din % din preţ preţ localităţile localităţile mediu localităţile localităţile localităţile localităţile mediu mediu zonei, cu zonei, fără (lei/lună/ zonei, cu zonei, fără zonei, cu zonei, fără (lei/kwh) (lei/kwh) acces acces locuinţa) acces acces acces acces 87,50% 12,50% 9,06 87,50% 12,50% 0,96 25,00% 75,00% 1,00 152

153 5. Oportunităţi de investiţii din Zona Gura Humorului Date generale: Zona Gura Humorului este formată din 8 de localităţi, din care 2 oraşe: Gura Humorului şi Frasin şi 6 comune: Capu Câmpului, Mănăstirea Humorului, Ostra, Păltinoasa, Stulpicani, Valea Moldovei. Zona Gura Humorului are o suprafaţă de de ha şi o populaţie de de locuitori. Piaţa imobiliară din zonă Preţuri teren În Zona Gura Humorului, un procent de 87,50% din localităţi declară că deţin teren disponibil pentru vânzare, închiriere sau concesiune. Preţul mediu de închiriere pentru terenurile din zonă este de 1,02 euro/mp, în vreme ce preţul minim de închiriere este de 0,012 euro/mp, iar preţul maxim de închiriere este de 7 euro/mp. În ceea ce priveşte preţul mediu de vânzare al terenurilor din zonă, acesta este de 5,26 euro/mp, cu un preţ minim raportat de 0,25 euro/mp şi un preţ maxim de 30 euro/mp. Preţul mediu de concesiune pentru terenuri în zonă este de 6,58 euro/mp, cu un preţ minim înregistrat de 0,04 euro/mp şi un preţ maxim de 30 euro/mp. Preţuri clădiri În Zona Gura Humorului, toate localităţile deţin clădiri disponibile pentru vânzare, închiriere sau concesiune. Preţul mediu de închiriere pentru clădirile din zonă este de 2,26 euro/mp, în vreme ce preţul minim de închiriere este de 0,089 euro/mp, iar preţul maxim de închiriere este de 10 euro/mp. În ceea ce priveşte preţul mediu de vânzare al clădirilor din zonă, acesta este de 215 euro/mp, cu un preţ minim raportat de 45 euro/mp şi un preţ maxim de 400 euro/mp. Preţul mediu de concesiune pentru clădiri în zonă este de 237euro/mp, cu un preţ minim înregistrat de 10 euro/mp şi un preţ maxim de 450 euro/mp. Disponibilitate terenuri Terenuri agricole 71,5% din localităţi declară că au terenuri agricole disponibile pentru vânzare, închiriere sau concesiune. În ceea ce priveşte suprafaţa disponibilă, situaţia terenurilor agricole din zona Gura Humorului se prezintă după cum urmează: Suprafaţă disponibilă pentru Suprafaţă disponibilă pentru Suprafaţă disponibilă pentru închiriere (mp) vânzare (mp) concesiune (mp) , , ,00 Terenuri pentru construcţii 50% din localităţi declară că au terenuri de construcţii disponibile pentru vânzare, închiriere sau concesiune. 153

154 În ceea ce priveşte suprafaţa disponibilă, situaţia terenurilor de construcţii din zona Gura Humorului se prezintă după cum urmează: Suprafaţă disponibilă pentru Suprafaţă disponibilă pentru Suprafaţă disponibilă pentru închiriere (mp) vânzare (mp) concesiune (mp) , , ,00 Disponibilitate clădiri În ceea ce priveşte suprafaţa disponibilă a clădirilor pentru vânzare, închiriere sau concesiune în zonă, situaţia se prezintă după cum urmează: Suprafaţă disponibilă pentru închiriere (mp) Suprafaţă disponibilă pentru vânzare (mp) 4.867, ,50 0,00 Suprafaţă disponibilă pentru concesiune (mp) Gradul de accesibilitate şi de conectivitate la reţelele de utilităţi: În ceea ce priveşte accesul auto al localităţilor din zonă, 85,71% din reprezentanţii localităţilor zonei declară că au acces facil la drumuri judeţene şi/sau naţionale, distanţa medie până la acestea fiind de 0,7 km. În ceea ce priveşte accesul la staţii feroviare, 42,86% din localităţi au acces facil la acestea, distanţa medie până la cea mai apropiată staţie feroviară fiind de 8,83 km, în vreme ce 57,14% din localităţi nu au acces la staţii feroviare. Accesul la aeroportul Suceava este facil pentru 14,29% din localităţile zonei, distanţa medie până la acesta fiind de 36,7 km, în vreme ce 85,71% dintre respondenţi consideră că localităţile lor au un grad de accesibilitate redus. Toate localităţile zonei au acces la reţele de telefonie fixă şi mobilă. Accesul la reţele de fibră optică este mai redus, numai 85,71% din localităţile zonei beneficiind de acesta. Oportunităţi de afaceri în localităţile arondate zonei Activităi de spectacole, culturale i recreative Sănătate i asistenă socială în sistem privat Educaie i învăământ în sistem privat Activităi profesionale, tiinifice i tehnice Tranzacii imobiliare Intermedieri financiare i asigurări Informaii i comunicaii 14.29% 14.29% 14.29% 14.29% 14.29% 14.29% 14.29% Turism 42.86% Transport i depozitare 14.29% Comercu ridicata i cu amănuntul 57.14% Construcii Producia i furnizarea de energie Alte activităi industriale 28.57% 28.57% 28.57% Prelucrarea lemnului 85.71% Exploatarea lemnului 57.14% reea de telefonie fixă nu Panificaţie şi patiserie 14.29% 14.29% Prelucrare lapte 71.43% Prelucrare carne 28.57% Industria extractivă 14.29% Agricultură, silvicultură i pescuit 57.14% 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% Menționăm că graficul de mai sus a rezultat din interpretarea răspunsurilor oferite de reprezentanții autorităților administrației publice locale unei întrebări cu multiple variante de răspuns. Respondenților li s-a solicitat să aleagă unul sau mai multe domenii în care investiţiile private ar avea o rată mare de succes. 85,71% din reprezentanţii autorităţilor publice locale din zonă, consideră că în localităţile pe care le reprezintă prelucrarea lemnului este un domeniu în care investiţiile private ar avea o rată mare de succes. 71,43% consideră că 154

155 investiţiile private oportune în zonă sunt în domeniul prelucrării laptelui. Agricultura, silvicultura şi pescuitul sunt domenii considerate de interes pentru investitorii privaţi de 57,14% din respondenţi, la fel ca şi domeniile exploatării lemnului şi comerţului. Turismul este un domeniu considerat de interes pentru investitorii privaţi de 42,86% din respondenţi. Utilităţi Din procesarea informaţiilor oferite de autorităţile publice locale din zona Gura Humorului, situaţia accesului la utilităţi şi preţurile pentru acestea se prezintă după cum urmează: acces la alimentare cu apă potabilă acces la apă caldă menajeră acces la sistem de canalizare % din localităţile zonei, cu acces % din localităţile zonei, fără acces preţ mediu (lei/mc) % din localităţile zonei, cu acces % din localităţile zonei, fără acces preţ mediu (lei/mc) % din localităţile zonei, cu acces % din localităţile zonei, fără acces preţ mediu (lei/mc) 85,71% 14,29% 2,23 14,29% 85,71% 4,89 57,14% 42,86% 3,48 sistem de gestionarea deşeurilor acces la energie electrică acces la reţea de alimentare cu gaz % din % din preţ % din % din % din % din preţ preţ localităţile localităţile mediu localităţile localităţile localităţile localităţile mediu mediu zonei, cu zonei, fără (lei/lună/ zonei, cu zonei, fără zonei, cu zonei, fără (lei/kwh) (lei/kwh) acces acces locuinţa) acces acces acces acces 85,71% 14,29% 15,07 71,43% 28,57% 0,42 28,57% 71,43% 0,12 6. Oportunităţi de investiţii din Zona Câmpulung Moldovenesc Date generale: Zona Câmpulung Moldovenesc este formată din 11 de localităţi, din care 1 municipiu - Câmpulung Moldovenesc şi 10 comune: Breaza, Frumosu, Fundu Moldovei, Izvoarele Sucevei, Moldova Suliţa, Moldoviţa, Pojorâta, Sadova, Vama, Vatra Moldoviţei. Zona Câmpulung Moldovenesc are o suprafaţă de de ha şi o populaţie de de locuitori. Piaţa imobiliară din zonă Preţuri teren În Zona Câmpulung Moldovenesc, un procent de 80% din localităţi declară că deţin teren disponibil pentru vânzare, închiriere sau concesiune. Preţul mediu de închiriere pentru terenurile din zonă este de 1,62 euro/mp, în vreme ce preţul minim de închiriere este de 0,003 euro/mp, iar preţul maxim de închiriere este de 15 euro/mp. În ceea ce priveşte preţul mediu de vânzare al terenurilor din zonă, acesta este de 6,35 euro/mp, cu un preţ minim raportat de 0,09 euro/mp şi un preţ maxim de 25 euro/mp. 155

156 Preţul mediu de concesiune pentru terenuri în zonă este de 4,80 euro/mp, cu un preţ minim înregistrat de 0,003 euro/mp şi un preţ maxim de 30 euro/mp. Preţuri clădiri În Zona Câmpulung Moldovenesc, 66,67% din localităţi deţin clădiri disponibile pentru vânzare, închiriere sau concesiune. Preţul mediu de închiriere pentru clădirile din zonă este de 1,18 euro/mp, în vreme ce preţul minim de închiriere este de 0,5 euro/mp, iar preţul maxim de închiriere este de 2,5 euro/mp. În ceea ce priveşte preţul mediu de vânzare al clădirilor din zonă, acesta este de 211 euro/mp, cu un preţ minim raportat de 5 euro/mp şi un preţ maxim de 440 euro/mp. Preţul mediu de concesiune pentru clădiri în zonă este de 0,90 euro/mp, cu un preţ minim înregistrat de 0,70 euro/mp şi un preţ maxim de 1 euro/mp. Disponibilitate terenuri Terenuri agricole 40% din localităţi declară că au terenuri agricole disponibile pentru vânzare, închiriere sau concesiune. În ceea ce priveşte suprafaţa disponibilă, situaţia terenurilor agricole din zona Câmpulung Moldovenesc se prezintă după cum urmează: Suprafaţă disponibilă pentru Suprafaţă disponibilă pentru Suprafaţă disponibilă pentru închiriere (mp) vânzare (mp) concesiune (mp) , , ,00 Terenuri pentru construcţii 25% din localităţi declară că au terenuri de construcţii disponibile pentru vânzare, închiriere sau concesiune. În ceea ce priveşte suprafaţa disponibilă, situaţia terenurilor de construcţii din zona Câmpulung Moldovenesc se prezintă după cum urmează: Suprafaţă disponibilă pentru Suprafaţă disponibilă pentru Suprafaţă disponibilă pentru închiriere (mp) vânzare (mp) concesiune (mp) , , ,00 Disponibilitate clădiri În ceea ce priveşte suprafaţa disponibilă a clădirilor pentru vânzare, închiriere sau concesiune în zonă, situaţia se prezintă după cum urmează: Suprafaţă disponibilă pentru închiriere (mp) Suprafaţă disponibilă pentru vânzare (mp) 3.300, ,00 0,00 Gradul de accesibilitate şi de conectivitate la reţelele de utilităţi: Suprafaţă disponibilă pentru concesiune (mp) În ceea ce priveşte accesul auto al localităţilor din zonă, toţi reprezentanţii localităţilor zonei declară că au acces facil la drumuri judeţene şi/sau naţionale, distanţa medie până la acestea fiind de 9,75 km. În ceea ce priveşte accesul la staţii feroviare, 70% din localităţi au acces facil la acestea, distanţa medie până la cea mai apropiată staţie feroviară fiind de 15,63 km, în vreme ce 30% din localităţi nu au acces la staţii feroviare. Accesul la aeroportul Suceava este facil pentru 20% din localităţile zonei, distanţa medie până la acesta fiind de 90 km, în vreme ce 80% dintre respondenţi consideră că localităţile lor au un grad de accesibilitate redus. Toate localităţile zonei au acces la reţele de telefonie fixă şi mobilă. Accesul la reţele de fibră optică este mai redus, numai 70% din localităţile zonei beneficiind de acesta. 156

157 Oportunităţi de afaceri în localităţile arondate zonei Activităi de spectacole, culturale i recreative Sănătate i asistenă socială în sistem privat 10.00% 10.00% Educaie i învăământ în sistem privat 10.00% Turism % Comercu ridicata i cu amănuntul Producia i furnizarea de energie 20.00% 30.00% Prelucrarea lemnului Exploatarea lemnului 90.00% 90.00% Panificaţie şi patiserie Prelucrare lapte 10.00% 30.00% Prelucrare carne 50.00% Industria extractivă 20.00% Agricultură, silvicultură i pescuit 60.00% 0% 20% 40% 60% 80% 100% 120% Menționăm că graficul de mai sus a rezultat din interpretarea răspunsurilor oferite de reprezentanții autorităților administrației publice locale unei întrebări cu multiple variante de răspuns. Respondenților li s-a solicitat să aleagă unul sau mai multe domenii în care investiţiile private ar avea o rată mare de succes. Toţi reprezentanţii autorităţilor publice locale din zonă, consideră că în localităţile pe care le reprezintă turismul este un domeniu în care investiţiile private ar avea o rată mare de succes. 90% dintre respondenţi consideră că investiţiile private oportune în zonă sunt în domeniul prelucrării şi exploatării lemnului. Agricultura, silvicultura şi pescuitul sunt domenii considerate de interes pentru investitorii privaţi de 60% din respondenţi, în vreme ce prelucrarea cărnii se bucură de încrederea a 50% dintre respondenţi, ca domeniu ce ar putea reprezenta interes pt investitorii privaţi. Utilităţi Din procesarea informaţiilor oferite de autorităţile publice locale din zona Câmpulung Moldovenesc, situaţia accesului la utilităţi şi preţurile pentru acestea se prezintă după cum urmează: acces la alimentare cu apă potabilă acces la apă caldă menajeră acces la sistem de canalizare % din localităţile zonei, cu acces % din localităţile zonei, fără acces preţ mediu (lei/mc) % din localităţile zonei, cu acces % din localităţile zonei, fără acces preţ mediu (lei/mc) % din localităţile zonei, cu acces % din localităţile zonei, fără acces preţ mediu (lei/mc) 20,00% 80,00% 3,01 0,00% 100,00% n/a 10,00% 90,00% 1,91 sistem de gestionarea deşeurilor acces la energie electrică acces la reţea de alimentare cu gaz % din % din preţ % din % din % din % din preţ preţ localităţile localităţile mediu localităţile localităţile localităţile localităţile mediu mediu zonei, cu zonei, fără (lei/lună/ zonei, cu zonei, fără zonei, cu zonei, fără (lei/kwh) (lei/kwh) acces acces locuinţa) acces acces acces acces 100,00% 0,00% 78,21 100,00% 0,00% 1,06 0,00% 100,00% 0,32 157

158 7. Oportunităţi de investiţii din Zona Vatra Dornei Date generale: Zona Vatra Dornei este formată din 12 de localităţi, din care 1 municipiu Vatra Dornei, 1 oraş - Broşteni şi 10 comune: Cîrlibaba, Ciocănești, Cosna, Crucea, Dorna Arini, Dorna Cândrenilor, Iacobeni, Panaci, Poiana Stampei, Şaru Dornei. Zona Vatra Dornei are o suprafaţă de ha şi o populaţie de de locuitori. Piaţa imobiliară din zonă Preţuri teren În Zona Vatra Dornei, în toate localităţile există teren disponibil pentru vânzare, închiriere sau concesiune. Preţul mediu de închiriere pentru terenurile din zonă este de 2,76 euro/mp, în vreme ce preţul minim de închiriere este de 0,005 euro/mp, iar preţul maxim de închiriere este de 27 euro/mp. În ceea ce priveşte preţul mediu de vânzare al terenurilor din zonă, acesta este de 4,60 euro/mp, cu un preţ minim raportat de 0,22 euro/mp şi un preţ maxim de 39,16 euro/mp. Preţul mediu de concesiune pentru terenuri în zonă este de 4,45 euro/mp, cu un preţ minim înregistrat de 0,02 euro/mp şi un preţ maxim de 39,16 euro/mp. Preţuri clădiri În Zona Vatra Dornei, 62,5% din localităţi deţin clădiri disponibile pentru vânzare, închiriere sau concesiune. Preţul mediu de închiriere pentru clădirile din zonă este de 2,80 euro/mp, în vreme ce preţul minim de închiriere este de 0,3 euro/mp, iar preţul maxim de închiriere este de 21 euro/mp. În ceea ce priveşte preţul mediu de vânzare al clădirilor din zonă, acesta este de 120,15 euro/mp, cu un preţ minim raportat de 0,3 euro/mp şi un preţ maxim de 350 euro/mp. Preţul mediu de concesiune pentru clădiri în zonă este de 48,11 euro/mp, cu un preţ minim înregistrat de 0,2 euro/mp şi un preţ maxim de 300 euro/mp. Disponibilitate terenuri Terenuri agricole 83,33% din localităţi declară că au terenuri agricole disponibile pentru vânzare, închiriere sau concesiune. În ceea ce priveşte suprafaţa disponibilă, situaţia terenurilor agricole din zona Vatra Dornei se prezintă după cum urmează: Suprafaţă disponibilă pentru Suprafaţă disponibilă pentru Suprafaţă disponibilă pentru închiriere (mp) vânzare (mp) concesiune (mp) , , ,00 Terenuri pentru construcţii 71% din localităţi declară că au terenuri de construcţii disponibile pentru vânzare, închiriere sau concesiune. 158

159 În ceea ce priveşte suprafaţa disponibilă, situaţia terenurilor de construcţii din zona Vatra Dornei se prezintă după cum urmează: Suprafaţă disponibilă pentru Suprafaţă disponibilă pentru Suprafaţă disponibilă pentru închiriere (mp) vânzare (mp) concesiune (mp) , , ,12 Disponibilitate clădiri În ceea ce priveşte suprafaţa disponibilă a clădirilor pentru vânzare, închiriere sau concesiune în zonă, situaţia se prezintă după cum urmează: Suprafaţă disponibilă pentru închiriere (mp) Suprafaţă disponibilă pentru vânzare (mp) , , ,00 Suprafaţă disponibilă pentru concesiune (mp) Gradul de accesibilitate şi de conectivitate la reţelele de utilităţi: În ceea ce priveşte accesul auto al localităţilor din zonă, toţi reprezentanţii localităţilor zonei declară că au acces facil la drumuri judeţene şi/sau naţionale, distanţa medie până la acestea fiind de 24,72 km. În ceea ce priveşte accesul la staţii feroviare, 91,7% din localităţi au acces facil la acestea, distanţa medie până la cea mai apropiată staţie feroviară fiind de 13,12 km, în vreme ce 8,33% din localităţi nu au acces la staţii feroviare. Accesul la aeroportul Suceava este facil pentru 58,33% din localităţile zonei, distanţa medie până la acesta fiind de 114,09 km, în vreme ce 41,67% dintre respondenţi consideră că localităţile lor au un grad de accesibilitate redus. Toate localităţile zonei au acces la reţele de telefonie fixă şi mobilă. Accesul la reţele de fibră optică este mai redus, numai 83,33% din localităţile zonei beneficiind de acesta. Oportunităţi de afaceri în localităţile arondate zonei Activităi de spectacole, culturale i recreative Informaii i comunicaii 8.33% 8.33% Turism 91.67% Comercu ridicata i cu amănuntul Construcii 8.33% 8.33% Producia i furnizarea de energie 50.00% Alte activităi industriale 8.33% Prelucrarea lemnului Exploatarea lemnului 75.00% 83.33% reea de telefonie fixă nu Panificaţie şi patiserie 8.33% 8.33% Prelucrare lapte 41.67% Prelucrare carne 66.67% Industria extractivă 41.67% Agricultură, silvicultură i pescuit 75.00% 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100 % Menționăm că graficul de mai sus a rezultat din interpretarea răspunsurilor oferite de reprezentanții autorităților administrației publice locale unei întrebări cu multiple variante de răspuns. Respondenților li s-a solicitat să aleagă unul sau mai multe domenii în care investiţiile private ar avea o rată mare de succes. 91,67% reprezentanţii autorităţilor publice locale din zonă, consideră că în localităţile pe care le reprezintă turismul este un domeniu în care investiţiile private ar avea o rată mare de succes. 83,33% dintre respondenţi consideră că investiţiile private oportune în zonă sunt în domeniul exploatării lemnului. Agricultura, silvicultura şi pescuitul sunt 159

160 domenii considerate de interes pentru investitorii privaţi de 75% din respondenţi, acelaşi procent de respondenţi nominalizează prelucrarea lemnului drept domeniu de interes, în vreme ce prelucrarea cărnii se bucură de încrederea a 66,67% dintre respondenţi, ca domeniu ce ar putea reprezenta interes pt investitorii privaţi. Utilităţi Din procesarea informaţiilor oferite de autorităţile publice locale din zona Vatra Dornei, situaţia accesului la utilităţi şi preţurile pentru acestea se prezintă după cum urmează: acces la alimentare cu apă potabilă acces la apă caldă menajeră acces la sistem de canalizare % din localităţile zonei, cu acces % din localităţile zonei, fără acces preţ mediu (lei/mc) % din localităţile zonei, cu acces % din localităţile zonei, fără acces preţ mediu (lei/mc) % din localităţile zonei, cu acces % din localităţile zonei, fără acces preţ mediu (lei/mc) 58,33% 41,67% 1,18 16,67% 83,33% 7,00 33,33% 66,67% 6,44 sistem de gestionarea deşeurilor acces la energie electrică acces la reţea de alimentare cu gaz % din % din preţ % din % din % din % din preţ preţ localităţile localităţile mediu localităţile localităţile localităţile localităţile mediu mediu zonei, cu zonei, fără (lei/lună/ zonei, cu zonei, fără zonei, cu zonei, fără (lei/kwh) (lei/kwh) acces acces locuinţa) acces acces acces acces 91,67% 8,33% 11,09 66,67% 33,33% 0,51 16,67% 83,33% 1,78 Considerente generale În ceea ce priveşte facilităţile pentru întreprinzători oferite, majoritatea respondenţilor au descris următoarele tipuri de facilităţi in judeţul Suceava: Descriere tip de facilitate Reducere impozit cu 10 % pentru plata integrală până pe data de 31 martie 2011 Reducere impozit teren 2 ani Reducere impozit clădiri 2 ani Reducere 50% taxa autorizaţie construire Nu există instituită taxă hotelieră Scutire pe clădiri, teren etc. cu aprobarea Consiliului local Scutire la impozitul pe teren şi clădiri cu 50% pe o perioadă de maxim 6 luni Oferirea spre închiriere a diferitelor spaţii şi terenuri, pentru dezvoltarea unei activităţi economice la preţuri mici Taxele şi impozitele locale la valoarea minimă conform codului fiscal Scutire privind taxa de racordare la utilităţi (apă, gaz, canalizare) Pentru un numar mai mare de 20 de autovehicule se aplică o reducere de 10% din impozit. Scutire de la plata impozitului pe clădiri şi a impozitului pe teren Scutirea de impozit cu condiţia dezvoltării unei afaceri de minim Euro Impozitul pe clădiri şi pe teren se reduce cu 50% pe o perioadă de maximum 6 luni pe durata unui an calendaristic Se aplică pentru: Clădiri, teren, mijloace de transport Teren ocupat de curţi clădiri Clădiri de producţie desfacere Construcţii hale de producţie Toţi operatorii de turism din municipiu Clădirile şi terenul aferent, în care se desfăşoară activităţi de turism Persoane fizice şi juridice Toate persoanele juridice Sedii sau spaţii de producţie ale Societăţilor Comerciale nou înfiinţate. Societăţi Comerciale nou înfiinţate Persoanele juridice care efectuează investiţii de peste euro pe o perioadă de 3 ani Infrastructură, Activităţi agricole, Activităţi industriale Persoane juridice, care utilizează clădiri şi terenuri exclusiv pentru prestarea de servicii turistice 5 % din impozitul (taxa) clădirii Persoane juridice care achită integral până pe data de a anului 5 % din impozitul (taxa) teren Persoane juridice care achită integral până pe data de a anului Oferirea de spaţii şi terenuri Investiţii cu crearea de noi locuri de muncă Scutire impozit pe clădiri Clădiri utilizate ca sere, solarii, răsadniţe, ciupercării, silozuri pentru furaje, silozuri şi/sau pătule pentru depozitarea şi conservarea 160

161 Descriere tip de facilitate Scutire impozit pe teren Se aplică pentru: cerealelor, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice Clădiri utilizate pentru activităţi social-umanitare, de către asociaţii, fundaţii şi culte Clădirile organizaţiilor care au ca unică activitate acordarea gratuită de servicii sociale în unităţi specializate care asigură găzduire, îngrijire socială şi medicală, asistenţă, ocrotire, activităţi de recuperare, reabilitare şi reinserţie socială, pentru copil, familie, persoane cu handicap, persoane vârstnice, precum şi pentru alte persoane aflate în dificultate, în condiţiiloe legii Terenul organizaţiilor umanitare care au ca unică activitate întreţinerea şi funcţionarea căminelor de bătrâni şi a caselor pentru ocrotirea copiilor orfani şi a copiilor străzii Menţionăm că propunerile enunţate de respondenţi la secţiunea Propuneri de afaceri profitabile în localitate pentru potenţialii investitori interesaţi, au fost incluse în cadrul Planului de Acţiune şi al Portofoliului de proiecte, în cadrul Direcţiei de Dezvoltare 5 Dezvoltarea Rurală, în cadrul Direcției de Dezvoltare 6 Turism și în cadrul Direcției de Dezvoltare 2 Mediul de afaceri. III.2. Identificarea portofoliului de proiecte şi a surselor de finanţare Portofoliul de proiecte al județului Suceava este prezentat în cadrul Capitolului IV. Planul de acțiune, din cadrul prezentului document. Lista proiectelor nu este reluată în cadrul acestui sub-capitol din motive de evitare a redundanței. Portofoliul de proiecte include: a) Proiecte de infrastructură, de reabilitare urbană şi de mediu b) Proiecte vizând creşterea competitivităţii economice c) Proiecte în domeniul sănătăţii, al învăţământului şi proiecte sociale d) Proiecte in domeniul turismului e) Proiecte de dezvoltare rurală f) Proiecte de dezvoltare a resurselor umane g) Proiecte de dezvoltare a capacităţii administrative h) Proiecte de cooperare transfrontalieră, transnaţională şi interregională, grupate pe sub-direcții de dezvoltare, care la rândul lor se subsumează unor direcții de dezvoltare aferente celor zece obiective specifice enunțate pentru județul Suceava. Implementarea acestor direcții de dezvoltare va contribui la atingerea obiectivelor strategice identificate pentru județul Suceava. Portofoliul de proiecte a rezultat în urma analizei realizate asupra informațiilor cuprinse în secțiunea A a Strategiei, respectiv Cadrul de referință, în urma procesării informațiilor rezultate în urma anchetei prin chestionar întreprinsă în perioada ianuarie februarie 2011 în rândurile autorităților administrației publice locale din județul Suceava și în baza analizei direcțiilor și măsurilor de dezvoltare locale cuprinse în cadrul strategiilor locale de dezvoltare ale comunităților din județul Suceava. Portofoliul de proiecte cuprinde: - proiecte aflate în curs de derulare (care au fost luate în calcul având în vedere că efectele create de implementarea acestora sunt relevante pentru perioada analizată ) marcate în albastru - proiecte propuse/vizate pentru care s-au întocmit deja studii tehnice marcate cu asterix (*) - proiecte vizate aflate în stadiul de idee. 161

162 CAPITOLUL IV. PLANUL DE ACȚIUNE DIRECȚIA DE DEZVOLTARE 1. INFRASTRUCTURA, AMENAJAREA TERITORIULUI, PROTECŢIA MEDIULUI ŞI SILVICULTURA Sub-direcția de dezvoltare 1.1. Realizarea / reabilitarea / extinderea / modernizarea reţelelor de alimentare cu apă Nr. Crt. Proiect Inițiator/Parteneri Surse de finanțare 1. Sistem de alimentare cu apă potabilă în orașul Cajvana Consiliul Local Cajvana Fonduri de tip FC și/sau FEDR, Buget local 2. Extindere rețea de alimentare cu apă în comuna Ciocănești Consiliul Local Ciocănești Buget local, Fonduri Guvernamentale H.G. 577/ Alimentare cu apă în sistem centralizat în comuna Dolhești Consiliul Local Dolhești Buget local, Fonduri Guvernamentale OG 7/ Alimentare cu apă a comunei Dornești (4,8 km) Consiliul Local Dornești Buget local, Fonduri Guvernamentale OG 7/ Alimentare cu apă în orașul Frasin Consiliul Local Frasin Buget local, Fonduri Guvernamentale - H.G. 577/ Sistem de alimentare cu apă în comuna Gălănești Consiliul Local Gălănești Buget local, Fonduri Guvernamentale - H.G. 577/ Înființare rețea de alimentare cu apă în satul Hănțești, comuna Hănțești 8. Lucrări de captare apă și rețea pentru alimentare cu apă a zonelor Ciotina și Dandoaia, comuna Iacobeni Consiliul Local Hănțești Buget local, Fonduri Guvernamentale - H.G. 577/1997 Consiliul Local Iacobeni Buget local, Fonduri Guvernamentale - H.G. 577/ Sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă in comuna Iaslovăț Consiliul Local Iaslovăț Buget local, Fonduri Guvernamentale - H.G. 577/ Înființare sistem de alimentare cu apă în comuna Ilișești Consiliul Local Ilișești Buget local, Fonduri Guvernamentale - H.G. 577/ Alimentare cu apă în satele Rotunda şi Siliştea şi extindere Consiliul Local Liteni Buget local, Fonduri Guvernamentale - H.G. 577/1997 alimentare cu apă în satele Corni şi Roşcani, orașul Liteni 12. Înființare sistem de alimentare cu apă potabilă în orașul Milișăuți Consiliul Local Milișăuți Buget local, Fonduri Guvernamentale - H.G. 577/ Reabilitarea și extinderea sursei de alimentare cu apă, a rețelei de alimentare cu apă în comuna Ostra Consiliul Local Ostra Buget local, Fonduri Guvernamentale - H.G. 577/ Alimentare cu apă în satele Panaci și Coverca, comuna Panaci Consiliul Local Panaci Buget local, Fonduri Guvernamentale - OG 7/ Înființare sistem de alimentare cu apă în comuna Pătrăuți Consiliul Local Pătrăuți Buget local, Fonduri Guvernamentale - H.G. 577/ Alimentare cu apă în satul Adâncata, comuna Adâncata Consiliul Local Adâncata Buget local, Fonduri guvernamentale HG 577/ Alimentare cu apă în satul Mihoveni, comuna Șcheia Consiliul Local Șcheia Buget local, Fonduri guvernamentale HG 577/ Alimentare cu apă în satul Botoșana, comuna Botoșana Consiliul Local Botoșana Buget local, Fonduri guvernamentale HG 577/ Alimentare cu apă în satele Holda, Holdița, Dârmoxa și orașul Broșteni 20. Alimentare cu apă în satul Fundu Moldovei, comuna Fundu Moldovei 21. Alimentare cu apă în zona Bunești, municipiul Câmpulung Moldovenesc 22. Alimentare cu apă în satele Comănești și Humoreni, comuna Humoreni Consiliul Local Broșteni Buget local, Fonduri guvernamentale HG 577/1997 Consiliul Local Fundu Moldovei Buget local, Fonduri guvernamentale HG 577/1997 Consiliul Local Câmpulung Buget local, Fonduri guvernamentale HG 577/1997 Moldovenesc Consiliul Local Comănești Buget local, Fonduri guvernamentale HG 577/ Alimentare cu apă în comuna Crucea Consiliul Local Crucea Buget local, Fonduri guvernamentale HG 577/ Înființare sistem de alimentare cu apă în comuna Drăgoiești Consiliul Local Drăgoiești Buget local, Fonduri guvernamentale PNDI 25. Alimentare cu apă în satul Todirești, comuna Todirești Consiliul Local Todirești Buget local, Fonduri guvernamentale HG 577/ Alimentare cu apă în satul Sucevița, comuna Sucevița Consiliul Local Sucevița Buget local, Fonduri guvernamentale HG 577/ Alimentare cu apă în comuna Pojorâta Consiliul Local Pojorâta Buget local, Fonduri guvernamentale O.G.7/ Alimentare cu apă în comuna Vadu Moldovei Consiliul Local Vadu Buget local, Fonduri guvernamentale O.G.7/

163 Moldovei 29. Înființare sistem de alimentare cu apă în comuna Bălcăuți * Consiliul Local Bălcăuți Fonduri de tip FC și/sau FEADR, Buget local, Buget Județean, Fonduri Guvernamentale 30. Înființare sistem de alimentare cu apă în comuna Burești* Consiliul Local Burești Idem 31. Alimentare cu apă sat Ciocăneşti, comuna Ciocănești* Consiliul Local Ciocănești Idem 32. Înființare sistem de alimentare cu apa în comuna Fântânele* Consiliul Local Fântânele Idem 33. Înfiinţare sistem de alimentare cu apă în comuna Grămești* Consiliul Local Grămești Idem 34. Înfiinţare sistem de alimentare cu apă sat Bereşti, comuna Hănţeşti* Consiliul Local Hănțești Idem 35. Înființare rețea de alimentare cu apă (5 km) în comuna Hârtop* Consiliul Local Hârtop Idem 36. Înființare sistem de alimentare cu apă în comuna Horodnic de Sus* Consiliul Local Horodnic de Sus 37. Extindere rețea de alimentare cu apă potabilă în comuna Ipotești* Consiliul Local Ipotești Idem 38. Alimentare cu apă potabilă în Mălini și Pîraie, comuna Mălini* Consiliul Local Mălini Idem 39. Înființare sistem de alimentare cu apă, localitatea Mănăstirea Humorului* Consiliul Local Mănăstirea Humorului 40. Extindere rețea de alimentare cu apă în comuna Pîrteștii de Jos* Consiliul Local Pîrteștii De Jos 41. Înființarea sistemului de alimentare cu apă în comuna Poieni Solca* Consiliul Local Poieni Solca Idem 42. Extindere reţea de distribuţie apă potabilă în comuna Șaru Dornei* Consiliul Local Șaru Dornei Idem 43. Extindere alimentare cu apă în comuna Stulpicani* Consiliul Local Stulpicani Idem 44. Alimentare cu apă în satele Nisipitu și Ulma din comuna Ulma* Consiliul Local Ulma Idem 45. Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă în municipiul Vatra Dornei* Idem Idem Idem Consiliul Local Vatra Dornei Idem 46. Înființare sistem de alimentare cu apă în comuna Volovăț* Consiliul Local Volovăț Idem 47. Înființare rețea de alimentare cu apă în comuna Arbore Consiliul Local Arbore Idem 48. Extindere rețea de alimentare cu apă în comuna Boroaia Consiliul Local Boroaia Idem 49. Realizare rețea de alimentare cu apă în comuna Calafindești Consiliul Local Calafindești Idem 50. Extindere sistem de alimentare cu apă potabilă în comuna Ciocănești Consiliul Local Ciocănești Idem 51. Extindere alimentare cu apă pentru satul Corlata, comuna Consiliul Local Berchișești Idem Berchișești 52. Aducțiune apă potabilă în comuna Dărmănești Consiliul Local Dărmănești Idem 53. Extindere rețea de alimentare cu apă în comuna Dorna Arini Consiliul Local Dorna Arini Idem 54. Extindere rețea apă potabilă în comuna Dorna Cândrenilor Consiliul Local Dorna Cândrenilor 55. Extindere rețea de alimentare cu apă în comuna Dumbrăveni Consiliul Local Dumbrăveni Idem 56. Realizarea rețelei de alimentare cu apă pe întreg teritoriul comunei Consiliul Local Horodniceni Idem Horodniceni 57. Alimentare cu apă în satele Rotunda şi Siliştea şi extindere în satele Corni şi Roşcani, oraşul Liteni 58. Realizare/construcție rețea de alimentare cu apă în comuna Marginea Idem Consiliul Local Liteni Idem Consiliul Local Marginea Idem 59. Înființare rețea de alimentare cu apă în comuna Mitocu Dragomirnei Consiliul Local Mitocu Idem 163

164 1.2. Construcţia / reabilitarea / extinderea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare 60. Extindere rețea apă în Liteni, Vornicenii Mici și Vornicenii Mari, comuna Moara Dragomirnei Consiliul Local Moara Idem 61. Realizarea retelei de alimentare cu apă în comuna Mușenița Consiliul Local Mușenița Idem Idem 62. Extindere sistem de alimentare cu apă, comuna Poiana Stampei Consiliul Local Poiana Stampei 63. Extindere rețea de alimentare cu apă în satul Prelipca (6 km), orașul Salcea Consiliul Local Prelipca Idem 64. Extinderea reţelei de apă potabilă în oraşul Siret Consiliul Local Siret Idem Idem 65. Înființare sistem centralizat de alimentare cu apă în comuna Vatra Moldoviţei 66. Extindere sistem centralizat de alimentare cu apă în satele Vereşti şi Hancea, comuna Verești 67. Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Suceava 68. Înființare rețea de alimentare cu apă în sistem centralizat și extindere rețea de canalizare în comuna Baia 69. Înființare rețea publică de apă potabilă și rețea publica de apă uzată în comuna Bosanci 70. Rețele de alimentare cu apă potabilă și de canalizare în municipiul Câmpulung Moldovenesc 71. Realizare rețea de alimentare cu apă și de canalizare în comuna Ciprian Porumbescu 72. Reţele de alimentare cu apă şi canalizare, Cartier rezidenţial Gura Humorului 73. Înfiinţare sisteme de canalizare cu staţie de epurare și de distribuţie apă potabilă pentru localităţile Vereşti şi Hancea, comuna Verești 74. Extindere rețele de alimentare cu apă și canalizare în comuna Vicovu de Jos 75. Alimentare cu apă potabilă, rețele de canalizare și rețele de epurare în comuna Hârtop 76. Extindere rețea de alimentare cu apă, sistem de canalizare, stații de epurare în orașul Frasin Consiliul Local Vatra Moldoviței Consiliul Local Verești Idem Consiliul Județean Suceava Fonduri de tip FC, Buget Județean Consiliul Local Baia Fonduri de tip FEADR, Buget local Consiliul Local Bosanci Idem Consiliul Local Câmpulung Moldovenesc Consiliul Local Ciprian Porumbescu Consiliul Local Gura Humorului Buget local, Fonduri Guvernamentale Fonduri de tip FEADR, Buget local Fonduri guvernamentale - Programul de dezvoltare a infrastructurii şi a unor baze sportive în spaţiul rural, Ordonanţa 7/2006. Consiliul Local Verești Fonduri de tip FEADR, Buget local, Buget de stat Consiliul Local Vicovu de Jos Fonduri europene nerambursabile, bugetul de stat şi bugetul local Consiliul Local Hârtop Fonduri guvernamentale PNDI Consiliul Local Frasin Fonduri guvernamentale PNDI 77. Canalizare și stații de epurare în comuna Berchișești Consiliul Local Berchișești Fonduri guvernamentale O.G.7/2006 Fonduri guvernamentale O.G.7/ Execuție stație de epurare și rețele de canalizare în comuna Horodnic de Sus Consiliul Local Horodnic de Sus 79. Înființare sistem de canalizare în satul Pătrăuți, județul Suceava Consiliul Local Pătrăuți Fonduri guvernamentale PNDI 80. Reabilitare și modernizare a sistemului de alimentare cu apă, canalizare și stație de epurare în centrul comunei Crucea* 81. Canalizare şi staţie de epurare în satul Costisa și alimentare cu apă în toată comuna Frătăuţii Noi* Consiliul Local Crucea Fonduri de tip FC și/sau FEADR, Buget local, Buget Județean, Fonduri Guvernamentale - Administrația Fondului pentru mediu Consiliul Local Frătăuții Noi Idem 164

165 1.3. Construcţia / reabilitarea / extinderea sistemelor canalizare şi staţiilor de epurare 82. Înființare rețea de alimentare cu apă și rețea de canalizare în comuna Șerbăuți* 83. Înființare sistem de canalizare şi staţie de epurare a apelor uzate în localitatea Bivolărie și înființare rețea de alimentare cu apă în localitatea Bivolărie, orașul Vicovu de Sus* 84. Înființare sistem centralizat de alimentare cu apă și de canalizare în comuna Breaza 85. Reabilitare colector de canalizare, conductă refulare rezervor alimentare cu apă și rețele de canalizare în municipiul Câmpulung Moldovenesc 86. Reabilitarea și modernizarea rețelelor de canalizare și alimentare cu apă din orasul Dolhasca 87. Extinderea rețelei de apă și de canalizare la nivelul întregii comune Dornești 88. Dezvoltarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în comuna comuna Drăgoiești Consiliul Local Șerbăuți Idem Consiliul Local Vicovu de Sus Idem Consiliul Local Breaza Idem Consiliul Local Câmpulung Moldovenesc Idem Consiliul Local Dolhasca Idem Consiliul Local Dornești Idem Consiliul Local Drăgoiești Idem 89. Sistem de alimentare cu apă şi canalizare în comuna Frumosu Consiliul Local Frumosu Idem Consiliul Local Straja Idem 90. Sistem integrat de alimentare cu apă, canalizare și stație de epurare în comuna Straja 91. Înființare canalizare și stație de epurare în comuna Arbore Consiliul Local Arbore Buget local, Fonduri Guvernamentale OG7/ Sistem de canalizare și stație de epurare în comuna Bilca Consiliul Local Bilca Fonduri de tip FEADR, Buget local 93. Înființare sistem de canalizare menajeră și stație de epurare în comuna Burești 94. Înființare reţea de canalizare şi staţie de epurare în comuna Capu Câmpului 95. Canalizare și stație epurare în sistem centralizat în comuna Dărmănești 96. Sistem de canalizare și stație de epurare în comuna Dorna Cândrenilor Consiliul Local Burești Fonduri de tip FEADR, Buget local Consiliul Local Capu Câmpului Fonduri de tip FEADR, Buget local Consiliul Local Dărmănești Buget local, Fonduri Guvernamentale OG7/2006 Consiliul Local Dorna Cândrenilor Fonduri de tip FEADR, Buget local 97. Canalizare şi staţie de epurare în comuna Forăști Consiliul Local Forăști Buget local, Fonduri Guvernamentale OG7/ Înființare sistem de canalizare şi staţie de epurare în comuna Consiliul Local Frătăuții Noi Buget local, Fonduri Guvernamentale OG7/2006 Frătăuţii Noi 99. Canalizare şi staţie de epurare în sistem centralizat în comuna Gălănești Consiliul Local Gălănești Buget local, Fonduri Guvernamentale OG7/ Rețea de canalizare și stație de epurare în comuna Mălini Consiliul Local Mălini Fonduri de tip FEADR, Buget local 101. Înființare sistem de canalizare şi staţie de epurare în comuna Consiliul Local Sucevița Buget local, Fonduri Guvernamentale OG7/2006 Sucevița 102. Înființare sistem de canalizare cu apă în comuna Volovăț Consiliul Local Volovăț Fonduri de tip FEADR, Buget local 103. Extindere rețea de canalizare și stație de epurare în comuna Consiliul Local Zvoriștea Buget local, Fonduri Guvernamentale OG7/2006 Zvoriștea 104. Înființare rețea de canalizare și stație de epurare în comuna Călugăreni * 105. Înființare sistem de canalizare cu staţie de epurare în comuna Consiliul Local Bălăceana Idem Consiliul Local Călugăreni Fonduri de tip FC și/sau FEADR, Buget local, Buget Județean, Fonduri Guvernamentale 165

166 Bălăceana* 106. Înființare sistem de canalizare și stație de epurare în comuna Bălcăuți * Consiliul Local Bălcăuți Idem 107. Canalizare și stație de epurare în comuna Boroaia* Consiliul Local Boroaia Idem 108. Înființare canalizare și stație de epurare în orasul Dolhasca* Consiliul Local Dolhasca Idem 109. Înființare sistem de canalizare și stație de epurare în comuna Fântânele* Consiliul Local Fântânele Idem 110. Înfiinţare sistem de canalizare și epurare în comuna Grămești* Consiliul Local Grămești Idem 111. Canalizare şi staţie de epurare, sat Bereşti, comuna Hănţeşti* Consiliul Local Hănțești Idem 112. Extindere rețea de canalizare și stație de epurare în comuna Consiliul Local Iacobeni Idem Iacobeni* 113. Înființare rețea de canalizare în comuna Iaslovăț* Consiliul Local Iaslovăț Idem 114. Extindere rețea de canalizare în comuna Ipotești* Consiliul Local Ipotești Idem 115. Extindere reţele de canalizare şi staţie de epurare în oraşul Liteni* Consiliul Local Liteni Idem 116. Extindere canalizare și execuție racorduri pentru populație, comuna Mănăstirea Humorului* Consiliul Local Mănăstirea Humorului 117. Sistem integrat de canalizare și stație de epurare în orșul Milișăuți* Consiliul Local Milișăuți Idem 118. Extindere rețea de canalizare și stație de epurare Moara Nică, Moara Consiliul Local Moara Idem Carp, comuna Moara* 119. Înființare rețea de canalizare și stație de epurare în satele Panaci și Consiliul Local Panaci Idem Coverca, comuna Panaci* 120. Înființare rețea de canalizare în comuna Pîrteștii de Jos* Consiliul Local Pîrteștii de Jos 121. Înființare sistem de canalizare cu staţie de epurare în comuna Poiana Consiliul Local Poiana Idem Stampei* Stampei 122. Înființare sistem de canalizare și stație de epurare în comuna Poieni Consiliul Local Poieni Solca Idem Solca, judetul Suceava* 123. Extindere rețea de canalizare în orașul Salcea* Consiliul Local Salcea Idem Consiliul Local Șcheia Idem 124. Înființare rețea de canalizare în satele Sf. Ilie și Șcheia, comuna Șcheia* 125. Extinderea reţelei de canalizare în oraşul Siret, retehnologizarea şi modernizarea staţiei de epurare a apei din oraşul Siret* Idem Idem Consiliul Local Siret Idem 126. Reabilitarea reţelelor de canalizare şi staţie epurare în orașul Solca* Consiliul Local Solca Idem 127. Extindere rețea de de canalizare şi înființare staţie de epurare în Consiliul Local Stulpicani Idem comuna Stulpicani* 128. Înființare sistem de canalizare în comuna Volovăț* Consiliul Local Volovăț Idem 129. Înființare sistem de canalizare și stație de epurare în comuna Botoșana 130. Realizare rețea de canalizare și stație de epurare în comuna Calafindești 131. Reţea de canalizare ape menajere şi staţie de epurare în comuna Ciocănești Consiliul Local Botoșana Idem Consiliul Local Calafindești Idem Consiliul Local Ciocănești Idem 132. Înființare sistem de canalizare în comuna Comănești Consiliul Local Comănești Idem 166

167 1.4. Managementul deşeurilor în concordanţă cu planul judeţean de gestionare a deşeurilor 133. Rețea de canalizare ape menajere și stație de epurare în sistem centralizat în satul Dolheștii Mari, comuna Dolhești 134. Înființare sistem de canalizare și stație de epurare în comuna Dorna Arini Consiliul Local Dolhești Idem Consiliul Local Dorna Arini Idem 135. Extindere rețea de canalizare în comuna Drăgușeni Consiliul Local Drăgușeni Idem 136. Extindere rețea de canalizare în comuna Dumbrăveni Consiliul Local Dumbrăveni Idem 137. Înființare sistem de canalizare în comuna Ilișești Consiliul Local Ilișești Idem 138. Realizare/construcție rețea de canalizare în comuna Marginea Consiliul Local Marginea Idem 139. Realizare/construcție stație de epurare în comuna Marginea Consiliul Local Marginea Idem 140. Înființare rețea de canalizare în comuna Mitocu Dragomirnei Consiliul Local Mitocu Idem 141. Rețea de canalizare și stație de epurare Liteni, Vorniceni Mici, Vorniceni Mari (cca 8 km), comuna Moara Dragomirnei Consiliul Local Moara Idem 142. Realizare rețea de canalizare și stație de epurare și tratare a apelor Consiliul Local Mușenița Idem reziduale în comuna Mușenița 143. Extindere rețea de canalizare în comuna Ostra Consiliul Local Ostra Idem Idem 144. Extindere sistem de canalizare în comuna Poiana Stampei Consiliul Local Poiana Stampei 145. Înfiinţare reţele canalizare și staţie de epurare în satele Nigoteşti, Ioneasa, Mesteceni şi Movileni lungime 14 km, comuna Vadu Moldovei Consiliul Local Vadu Moldovei 146. Înființare sistem de canalizare în comuna Vatra Moldoviţei Consiliul Local Vatra Moldoviței 147. Extindere reţea de canalizare în satele Vereşti şi Hancea, comuna Verești Idem Idem Consiliul Local Verești Idem 148. Sistemul de management integrat al deşeurilor în judeţul Suceava Consiliul Județean Suceava Fonduri de tip FC, Buget Județean 149. Colectare, sortare şi transport deşeuri în comuna Siminicea* Consiliul Local Siminicea Fonduri de tip FC, Buget local 150. Achiziționarea de euro pubele pentru realizarea selectarii colective a deseurilor menajere în comuna Burla 151. Realizarea unui sistem integrat de colectare şi depozitare deşeuri în comuna Calafindești 152. Managementul integrat al deșeurilor în Câmpulung Moldovenesc Consiliul Local Câmpulung Moldovenesc Consiliul Local Burla Fonduri de tip FC, Buget local Consiliul Local Calafindești Fonduri de tip FC, Buget local Fonduri de tip FC, Buget local 153. Sistem de management integrat al deșeurilor în comuna Dărmănești Consiliul Local Dărmănești Fonduri de tip FC, Buget local Consiliul Local Dorna Arini Fonduri de tip FC, Buget local 154. Secție de procesare a deșeurilor menajere pentru producerea de energie în comuna Dorna Arini 155. Organizarea sistemului de colectare selectivă, amenajarea spaţiului de depozitare temporară şi transportul deşeurilor, comuna Șerbăuți 156. Dotarea cu echipamente pentru serviciul de gospodărire comunală şi salubritate din comuna Șerbăuți 157. Organizarea de întâlniri, activităţi educaţionale, mediatizare sub orice formă privind mediatizarea importanței gestionării coerente a deșeurilor Consiliul Local Șerbăuți Fonduri de tip FC, Buget local Consiliul Local Șerbăuți Fonduri de tip FEADR, Buget local Consiliul Județean Suceava, Consiliile Locale Din Județ Fonduri de tip FSE, Buget local 167

168 1.5. Înfiinţarea, reabilitarea / modernizarea sistemelor existente de încălzire 158. Suplimentarea sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care utilizeaza energia solară, Colegiul Silvic Bucovina, municipiul Câmpulung Moldovenesc 159. Reabilitarea termică a blocurilor de locuințe în municipiul Câmpulung Moldovenesc 160. Înlocuire sistem de încălzire clasic și a sistemului de producere a apei calde menajere cu sisteme ce utilizează energia produsa din surse regenerabile în oraşul Vicovu de Sus 161. Reabilitarea sistemelor de termoficare (surse şi reţele) din localitatea Rădăuţi 162. Instalare centrală termică la sediul primăriei din comuna Capu Câmpului* 163. Completarea sistemului clasic de încălzire cu combustibil solid, cu sistem de încălzire care utilizează energia solară în comuna Ciocănești* 164. Completarea sistemului de încalzire clasic și a sistemului de producere a apei calde menajere cu sisteme ce utilizează energia produsă din surse regenerabile în cadrul Grupului Școlar Oltea Doamna din orașul Dolhasca* 165. Încălzire cu energie regenerabilă pentru instituțiile publice din comuna Dorna Arini* 166. Sistem de energie neconvențională la căminul cultural Doroteia din orașul Frasin* 167. Instalarea sistemului de încălzire utilizând energia regenerabilă pentru Clubul Fermierilor din comuna Iacobeni* 168. Utilizarea energie regenerabile pentru alimentare sală de sport și primărie din comuna Ipotești* 169. Instalarea sistemului de încălzire utilizând energie regenerabilă pentru căminul căminul cultural Pojorâta și pentru școala cu clasele I-VIII din comuna Pojorâta* 170. Completarea sistemului clasic de încălzire cu sisteme ce utilizează energie din resurse regenerabile în orașul Solca* 171. Instalare sisteme de încălzire utilizând energie regenerabilă la sediul primăriei din comuna Vadu Moldovei* 172. Instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă la obiectivele de interes local din comuna Vatra Moldoviței* 173. Suplimentarea sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care utilizează energia solară, Blocuri de locuinţe ANL, municipiul Câmpulung Moldovenesc 174. Distribuție energie termică și apă caldă menajeră pe casa scării, contorizare și branșamente la blocurile din municipiul Câmpulung 168 Consiliul Local Câmpulung Moldovenesc Fonduri Guvernamentale- Administraţia Fondului pentru Mediu, Buget Local Consiliul Local Câmpulung Moldovenesc Consiliul Local Vicovu de Sus Fonduri guvernamentale - Programul de reabilitare termică a blocurilor de locuințe, Buget local Fonduri Guvernamentale- Administraţia Fondului pentru Mediu, Buget Local Consiliul Local Rădăuți Fonduri guvernamentale - Programul Termoficare caldura si confort" Consiliul Local Capu Câmpului Fonduri de tip FEDR, Buget Local Consiliul Local Ciocănești Fonduri de tip FEDR, Fonduri Guvernamentale- Administraţia Fondului pentru Mediu, Buget Local, Instrumentul de asistență tehnică pentru eficiența energetică - ELENA (European Local ENergy Assistance) Consiliul Local Dolhasca Idem Consiliul Local Dorna Arini Idem Consiliul Local Frasin Idem Consiliul Local Iacobeni Idem Consiliul Local Ipotești Idem Consiliul Local Pojorâta Idem Consiliul Local Solca Idem Consiliul Local Vadu Moldovei Consiliul Local Vatra Moldoviței Consiliul Local Câmpulung Moldovenesc Idem Idem Idem Consiliul Local Câmpulung Moldovenesc Idem

169 1.6. Utilizarea energiilor alternative 1.7. Reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate Moldovenesc 175. Modernizare sistem de încălzire instituţii publice din comuna Frumosu 176. Instalare sisteme de încălzire utilizând energie regenerabilă la şcolile din comuna Vadu Moldovei 177. Înființare parc eolian 80 MW pe o suprafață de 360 ha în comuna Horodniceni 178. Proiect privind transformarea energiei solare în energie electrică (parc panouri voltaice) în comuna Frătăuții Vechi* 179. Alimentarea cu energie electrică a obiectivelor aflate sub administrarea Comunei Marginea, prin conversia energiei solare în energie electrică.* 180. Realizarea unui sistem de transformare a energiei solare în energie electrică necesară pentru consumul propriu al comunei Putna* 181. Realizarea unui sistem de transformare a energiei solare în energie electrică necesară pentru consumul propriu al municipiului Rădăuți* 182. Sistem de producere a energiei electrice cu energie neconvenţională în comuna Cacica Consiliul Local Frumosu Idem Consiliul Local Vadu Moldovei Idem Consiliul Local Horodniceni Parteneriat /Asociațiune în participațiune cu Societatea SC Wind Energy Expertise SRL Consiliul Local Frătăuții Vechi Consiliul Local Marginea Idem Consiliul Local Putna Idem Consiliul Local Rădăuți Idem Consiliul Local Cacica Idem 183. Realizare parc eolian în comuna Calafindești Consiliul Local Calafindești Idem Idem 184. Parc eolian în comuna Capu Câmpului Consiliul Local Capu Câmpului 185. Parc eolian pe Giumalău, comuna Dorna Arini Consiliul Local Dorna Arini Idem 186. Parc eolian în comuna Dornești Consiliul Local Dornești Idem 187. Parc eolian în comuna Forăști Consiliul Local Forăști Idem 188. Înfiinţare parc eolian în satele Grăniceşti şi Româneşti, comuna Grănicești Consiliul Local Grănicești Idem 189. Realizare parc fotovoltaic în orașul Gura Humorului Consiliul Local Gura Humorului 190. Realizarea unui parc eolian pentru producerea de energie electrică, în comuna Mușenița Fonduri de tip FEDR, Fonduri Guvernamentale- Administraţia Fondului pentru Mediu, Buget Local, Instrumentul de asistență tehnică pentru eficiența energetică - ELENA (European Local ENergy Assistance) Idem Consiliul Local Mușenița Idem 191. Împadurire terenuri degradate din comuna Bălăceana Consiliul Local Bălăceana Buget Local, Fonduri guvernamentale 192. Împăduriri terenuri degradate în comuna Cacica Consiliul Local Cacica Buget Local, Fonduri guvernamentale - Administrația Fondului pentru Mediu 193. Împădurire terenuri degradate (42 ha) în comuna Ciprian Porumbescu Consiliul Local Ciprian Porumbescu 194. Împădurirea terenurilor agricole degradate din comuna Arbore Consiliul Local Arbore Idem 195. Împădurirea terenurilor agricole degradate din comuna Drăgoiești Consiliul Local Drăgoiești Idem 196. Consolidare versant Dealul Mănăstirii, Municipiul Suceava* Consiliul Local Suceava Fonduri de tip FEADR, Buget Local, Fonduri guvernamentale - Fondul de ameliorare a fondului funciar, constituit potrivit Legii nr. 18/1991, republicata, Idem 169

170 1.8. Înfiinţarea / reabilitarea parcurilor existente şi creşterea suprafeţelor de spaţii verzi cu modificarile si completarile ulterioare, Administrația Fondului pentru Mediu, Fondul de conservare si regenerare a padurilor, constituit potrivit prevederilor art. 33 din Legea nr. 46/2008, cu modificarile si completarile ulterioare 197. Împădurire teren pe o suprafață de 216 ha în comuna Baia Consiliul Local Baia Idem 198. Împădurire 40 ha teren degradat din comuna Bălăceana Consiliul Local Bălăceana Idem 199. Iventarierea și stabilizarea zonelor afectate și a celor predispuse la alunecări de teren prin împădurire sau lucrări de consolidare specifice în orașul Broșteni Consiliul Local Broșteni Idem 200. Împădurire terenuri non agricole în comuna Dărmănești Consiliul Local Dărmănești Idem 201. Ecologizarea albiilor pâraielor și râurilor de pe teritoriul comunei Consiliul Local Dorna Arini Fonduri de tip FEDR, Buget Local, Fonduri Dorna Arini Guvernamentale - Administrația Fondului pentru Mediu 202. Lucrări de împăduriri terenuri accidentate în comuna Iaslovăț Consiliul Local Iaslovăț Fonduri de tip FEADR, Buget Local, Fonduri guvernamentale - Fondul de ameliorare a fondului funciar, constituit potrivit Legii nr. 18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Administrația Fondului pentru Mediu, Fondul de conservare si regenerare a padurilor, constituit potrivit prevederilor art. 33 din Legea nr. 46/2008, cu modificarile si completarile ulterioare 203. Împăduriri în zonele afectate de alunecări de teren din comuna Ilișești Consiliul Local Ilișești Idem 204. Ecologizare carieră de exploatare a turbei, comuna Poiana Stampei Consiliul Local Poiana Stampei 205. Împădurirea a 20 ha terenuri agricole degradate, comuna Vicovu de Jos 206. Înfiinţare Parc Monumentul Eroilor, Parc Cămin Cultural Boroaia, Comuna Boroaia Consiliul Local Vicovu de Jos Fonduri de tip FEDR, Buget Local, Buget județean, Fonduri guvernamentale - Administrația Fondului pentru Mediu Fonduri de tip FEADR, Buget Local, Fonduri guvernamentale - Fondul de ameliorare a fondului funciar, constituit potrivit Legii nr. 18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Administrația Fondului pentru Mediu, Fondul de conservare si regenerare a padurilor, constituit potrivit prevederilor art. 33 din Legea nr. 46/2008, cu modificarile si completarile ulterioare Consiliul Local Boroaia Fonduri guvernamentale HG 110/2011 privind aprobarea proiectelor selectate în sesiunea şi a finanţării acestora, în cadrul Programului naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi, Buget Local 207. Amenajare 2 parcuri de joacă pentru copii în orașul Broșteni Consiliul Local Broșteni Fonduri Guvernamentale- Administraţia Fondului pentru Mediu, Buget local 208. Înființare parc în comuna Mălini Consiliul Local Mălini Fonduri guvernamentale - Hotărârea 1588/2009, privind aprobarea proiectelor selectate și a finanțării acestora în 170

171 cadrul Programului național de îmbunătățire a calității mediului prin realizarea de spații verzi în localități, Buget Local 209. Amenajarea a două parcuri în localitatea Bădeuți, orașul Milișăuți Consiliul Local Milișăuți Idem 210. Înființare parc în comuna Rădășeni Consiliul Local Rădășeni Fonduri Guvernamentale- Administraţia Fondului pentru Mediu, Buget local 211. Amenjare parcuri în satele Neagra Șarului și Șaru Dornei, comuna Consiliul Local Șaru Dornei Fonduri de tip FEDR, Buget Local Șaru Dornei 212. Înființare parc nou Alexandru cel Bun în comuna Baia Consiliul Local Baia Fonduri guvernamentale - Hotărârea 1588/2009, privind aprobarea proiectelor selectate și a finanțării acestora în cadrul Programului național de îmbunătățire a calității mediului prin realizarea de spații verzi în localități, Buget Local 213. Reabilitare parc central în municipiul Suceava Consiliul Local Suceava Idem 214. Reamenajare parc în comuna Dumbrăveni Consiliul Local Dumbrăveni Idem 215. Reabilitare parc de agrement centru și înființarea unui parc de agrement în zona pod Dăbâca în comuna Vicovu de Jos Consiliul Local Vicovu de Jos 216. Reabilitare parc de agrement în municipiul Rădăuți Consiliul Local Rădăuți Idem 217. Programul de îmbunătățire a calității mediului prin realizarea de Consiliul Local Cajvana Idem spații verzi în orașul Cajvana 218. Înființare parc în Suseni și Joseni, comuna Baia Consiliul Local Baia Fonduri guvernamentale HG 110/2011 privind aprobarea proiectelor selectate în sesiunea şi a finanţării acestora, în cadrul Programului naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi, Buget Local 219. Programul de îmbunătățire a calității mediului în zona Obcini Areni municipiul Suceava Idem Consiliul Local Suceava Idem 220. Înființare spațiu verde în orașul Liteni Consiliul Local Liteni Idem 221. Înființare parc agrement în comuna Mitocu Dragomirnei Consiliul Local Mitocu Fonduri guvernamentale - Hotărârea 1588/2009, privind Dragomirnei aprobarea proiectelor selectate și a finanțării acestora în cadrul Programului național de îmbunătățire a calității mediului prin realizarea de spații verzi în localități, Buget Local 222. Reabilitarea parcului Alexandru Sahia din municipiul Rădăuți Consiliul Local Rădăuți Idem 223. Înființare parc de agrement la intersecția Bd. 1 Decembrie cu Calea Obcinilor, în municipiul Suceava Consiliul Local Suceava Idem 224. Amenajare parc în comuna Adâncata* Consiliul Local Adâncata Fonduri Guvernamentale- Administraţia Fondului pentru Mediu, Buget local, Fonduri de tip FEADR 225. Înființare parc în comuna Bilca* Consiliul Local Bilca Idem 226. Înființare parcuri și scuar în comuna Bosanci* Consiliul Local Bosanci Idem 227. Amenajare spații verzi în comuna Botoșana* Consiliul Local Botoșana Idem 228. Amenajare Parc Public în Botoşaniţa Mare, comuna Calafindeşti* Consiliul Local Calafindești Idem 229. Amenajare parcuri și spații verzi în comuna Cîrlibaba* Consiliul Local Cîrlibaba Idem 171

172 1.9. Apărări de mal și îndiguiri 230. Înfiinţare parcuri în comuna Grăniceşti* Consiliul Local Grănicești Idem 231. Înfiinţare spaţiu verde în oraşul Liteni* Consiliul Local Liteni Idem 232. Realizarea de spații verzi în comuna Pojorâta* Consiliul Local Pojorâta Idem 233. Amenajare spaţii verzi şi parcuri în comuna Rîșca* Consiliul Local Rîșca Idem 234. Înființare spații verzi în comuna Vama* Consiliul Local Vama Idem 235. Înființare parc în comuna Vatra Moldoviței* Consiliul Local Vatra Moldoviței 236. Reabilitare și modernizare parcuri în comuna Arbore Consiliul Local Arbore Idem 237. Construcție parc și amenajare monument al eroilor în comuna Burla Consiliul Local Burla Idem 238. Reabilitare și extindere spații verzi în municipiul Câmpulung Moldovenesc Consiliul Local Câmpulung Moldovenesc 239. Amenajare spații verzi în localitățile comunei Mușenița Consiliul Local Mușenița Idem Idem 240. Înfiinţare de spaţii verzi în comuna Pîrteștii de Jos Consiliul Local Pîrteștii de Jos 241. Amenajarea şi dotarea unui parc de joacă şi de recreare pentru copiii comunei în satul Vadu Moldovei, comuna Vadu Moldovei, în suprafaţa de 1000 mp Refacerea amenajării râu Suceava în zona sursei de alimentare cu apă a oraşului Rădăuţi, județul Suceava 243. Regularizare şi apărare maluri pârâu Sasca Mare, comuna Cornu Luncii 244. Lucrări de regularizare a pârâului Suceviţa şi a afluenţilor, pe tronson Suceviţa-Volovăţ, județul Suceava 245. Regularizare râu Putna şi afluenţi pe sector Putna-Gura Putnei, județul Suceava 246. Regularizare râu Moldova pentru apărarea frontului de captare a mun.suceava la Berchişeşti, județul Suceava 247. Amenajare râu Suceava şi afluenţi pe zona Ulma-Brodina-Straja, judeţul Suceava 248. Lucrări de regularizare a pârâului Solca şi a afluenţilor pe tronsonul Solca-Arbore şi decolmatare la acumularea Solca, județul Suceava 249. Amenajare râu Dorna pe sectorul Poiana Stampei-Vatra Dornei, județul Suceava Consiliul Local Vadu Moldovei Idem Idem Idem SGA Suceava Buget Local, Fonduri guvernamentale Consiliul Local Cornu Luncii Idem SGA Suceava Idem SGA Suceava Idem SGA Suceava Idem SGA Suceava Idem SGA Suceava Idem SGA Suceava Idem 250. Punere în siguranţă baraj priză Mihoveni, judeţul Suceava SGA Suceava Idem SGA Suceava Idem 251. Regularizare în regim barat pârâu Horodnic şi Topliţa, localitatea Horodnic de Sus, județul Suceava 252. Regularizare râu Suceava, tronson Vicovu de Sus - Frătăuţii Vechi, localităţile Vicovu de Sus şi Frătăuţii Noi, judeţul Suceava SGA Suceava Idem 253. Dig apărare oraş Siret pe pârâu Negostina, judeţul Suceava SGA Suceava Idem SGA Suceava Idem 254. Amenajare albie pârâu Voitinel şi afluenţi, comuna Voitinel, județul Suceava 255. Amenajare râu Moldova pe tronsonul Brăieşti Băişeşti, comuna Cornu Luncii, județul Suceava SGA Suceava Idem 172

173 256. Amenajare râu Moldova şi afluenţi pe sectorul Fundu Moldovei Gura Humorului, județul Suceava 257. Amenajare râu Moldova pentru apărarea frontului de captare a oraşului Fălticeni la Baia, etapa a II-a, județul Suceava 258. Amenajare râu Bistriţa şi afluenţi pe sectorul Iacobeni-Sabasa, județul Suceava şi Neamţ SGA Suceava Idem SGA Suceava Idem SGA Suceava Idem 259. Amenajare complexă Vârful Câmpului, județul Suceava şi Botoşani SGA Suceava Idem 260. Regularizare parau Ruda la Dornesti, judetul Suceava SGA Suceava Idem 261. Regularizare si îndiguire raul Suceava la Suceava, județul Suceava SGA Suceava Idem 262. Regularizare si aparari de mal paraul Remezeu, comuna Vicovu de Jos, județul Suceava 263. Îndiguire mal stang raul Moldova in zona podului Berchisesti - Capu Campului, comuna Capu Campului, județul Suceava 264. Amenajare paraul Moldovita si afluenti in zona comunelor Moldovita, Vatra Moldoviței, Frumosu si Vama, județul Suceava 265. Refacerea amenajarii raului Suceava in zona sursei de alimentare cu apa a municipiului Rădăuți, judetul Suceava 266. Amenajare raul Moldova pe tronsonul Brăiești Băișești, comuna Cornu Luncii, județul Suceava SGA Suceava Idem SGA Suceava Idem SGA Suceava Idem SGA Suceava Idem SGA Suceava Idem 267. Regularizare paraul Rasca la Bogdănești, județul Suceava SGA Suceava Idem 268. Amenajări pârâul Sucevița in zona Satu Nou si in zona podurilor de SGA Suceava Idem pe DN 17 A in comuna Marginea, județul Suceava 269. Regularizare si îndiguire paraul Seaca la Boroaia, județul Suceava SGA Suceava Idem 270. Apărare maluri parau Ciotina, comuna Iacobeni, județul Suceava SGA Suceava Idem 271. Amenajare paraul Izvoru Alb in zona municipiului Câmpulung Moldovenesc, județul Suceava 272. Regularizare paraul Patrauteanca, in zona acumularii Baraj Mobil Mihoveni, judetul Suceava Amenajarea braţului stâng şi pragului de fund pe pârâul Suceviţa în zona localităţii Marginea, judeţul Suceava 274. Amenajarea malului stâng al râului Siret în aval de podul de pe DJ 208 D, în zona localităţii Hânţeşti-Bucecea, judeţul Botoşani. SGA Suceava Idem SGA Suceava Idem SGA Suceava Idem SGA Suceava Idem 275. Execuţie apărări de maluri în comuna Moldovița* Consiliul Local Moldovița Idem 276. Consolidare mal drept râu Siret, zona Săndeni, oraş Dolhasca* SGA Suceava Idem 277. Regularizare şi apărare mal drept râu Siret, comuna Zamostea, SGA Suceava Idem judeţul Suceava* 278. Regularizare şi apărare de mal pârâu Rusca, comuna Suceviţa, SGA Suceava Idem judeţul Suceava* 279. Amenajare pârâu Râşca la Bogdăneşti, judeţul Suceava* SGA Suceava Idem SGA Suceava Idem 280. Regularizare şi apărare maluri, râu Moldova în zona comunelor Vadu Moldovei Boroaia, judeţul Suceava* 281. Amenajare râu Moldova pe tronsonul Cornu Luncii Baia, judeţul Suceava* SGA Suceava Idem 173

174 282. Consolidare mal stâng, râu Moldova, in zona Verminca-Runc, sat Breaza de Sus, comuna Breaza, judeţul Suceava* 283. Regularizare şi apărare mal stâng, râu Moldova, pe tronsonul Roşiori - Oniceni, comuna Forăşti, judeţul Suceava* 284. Regularizare şi îndiguire râu Suceava, în zona comuna Bilca, judeţul Suceava* 285. Îndiguire şi consolidare mal drept râu Suceava în zona comuna Gălăneşti, judeţul Suceava* 286. Amenajare râu Bistriţa şi pârâu Ţibău, comuna Cârlibaba, judeţul Suceava* 287. Apărare mal stâng râu Suceava în zona satului Prelipca, oraş Salcea, judeţul Suceava* 288. Apărare mal drept râu Suceava în zona satelor Luncşoara şi Chilişeni, comuna Udeşti, judeţul Suceava* 289. Apărare mal drept râu Suceava în zona Lanu Gării oraş Liteni, judeţul Suceava* 290. Îndiguire mal stâng râul Suceava în zona localitatea Frătăuţii Noi, comuna Frătăuţii Noi, judeţul Suceava* 291. Apărare mal stâng râu Suceviţa în zona satului Bădeuţi, oraş Milişăuţi, judeţul Suceava* 292. Regularizări şi apărare de maluri pârâu Soloneţ şi afluenţi, comuna Cacica,judeţul Suceava* 293. Apărare mal stâng pârâu Negrileasa în zona staţiei de pompare a apei potabile a pieţii agroalimentare comuna Stulpicani, judeţul Suceava* 294. Regularizare şi apărări de maluri pârâul Racova comuna Botoşana, judeţul Suceava* 295. Regularizare şi apărări de maluri pârâu Iaslovăţ şi afluenţi, comuna Iaslovăţ, judeţul Suceava* 296. Regularizare şi apărări de maluri râu Moldova la Drăguşeni, comuna Drăguşeni, judeţul Suceava* 297. Apărare maluri pe râul Siret zonele Budeni Procovanu şi ocolul silvic Dolhasca, oraş Dolhasca, judeţul Suceava* 298. Apărare maluri şi recalibrare albie pârâul Remezeu, județul Suceava* 299. Amenajare albie pârâul Bucovăţ şi afluenţi la Păltinoasa, comuna Păltinoasa, judeţul Suceava* SGA Suceava Idem SGA Suceava Idem SGA Suceava Idem SGA Suceava Idem SGA Suceava Idem SGA Suceava Idem SGA Suceava Idem SGA Suceava Idem SGA Suceava Idem SGA Suceava Idem SGA Suceava Idem SGA Suceava Idem SGA Suceava Idem SGA Suceava Idem SGA Suceava Idem SGA Suceava Idem SGA Suceava Idem SGA Suceava Idem 300. Amenajare pârâu Suha Mică la Găineşti, comuna Slatina, judeţul SGA Suceava Idem Suceava* 301. Apărare mal râu Moldova la Bogdăneşti, judeţul Suceava* SGA Suceava Idem SGA Suceava Idem 302. Apărare mal stâng râu Moldova la Fântâna Mare şi Cotu Băii, judeţul Suceava* 303. Regularizare şi apărare de maluri pârâu Soloneţ şi afluenţi, comuna SGA Suceava Idem 174

175 Pârteştii de Jos, judeţul Suceava* 304. Aparare maluri pârâu Cotârgaşi, sat Cotârgasi, oraş Broşteni, judeţul Suceava* 305. Aparare mal stâng râu Siret, sat Joldesti, comuna Vorona, judeţul Botoşani* 306. Regularizare şi apărare de maluri pârâu Soloneţ şi afluenţi, comuna Todireşti, judeţul Suceava* 307. Regularizare şi apărare de maluri pârâu Soloneţ şi afluenţi, comuna Comăneşti, judeţul Suceava* 308. Apărări de maluri pe râurile Suha, Brăteasa şi Botuşan pe raza comunei Ostra, judeţul Suceava* 309. Apărare de maluri râu Siret şi râu Suceava, oraş Liteni, judeţul Suceava* 310. Apărări de maluri pe pârâu Corlata, sat Corlata, comunaberchişeşti, judeţul Suceava* 311. Apărare mal drept râu Şomuzu Mare în comuna Dolheşti, județul Suceava* 312. Apărare mal drept râul Siret pentru apărarea frontului de captare al comunei Dumbrăveni, județul Suceava* 313. Apărări maluri râul Suceava, comunaizvoarele Sucevei, județul Suceava* 314. Apărări maluri pârâul Brodina şi pârâul Calela în satul Brodina de Sus, comunaizvoarele Sucevei* 315. Regularizări şi apărări de maluri pe pârâul Slătioara şi alluenţi pe raza localităţii Slătioara comuna Stulpicani* SGA Suceava Idem SGA Suceava Idem SGA Suceava Idem SGA Suceava Idem SGA Suceava Idem SGA Suceava Idem SGA Suceava Idem SGA Suceava Idem SGA Suceava Idem SGA Suceava Idem SGA Suceava Idem SGA Suceava Idem 316. Protecţie mal drept râu Siret, comuna Zvoriştea* SGA Suceava Idem 317. Apărare mal drept pârâul Suceviţa, oraş Milişăuţi* SGA Suceava Idem 318. Apărare mal stâng pârâulvoitinel, comuna Voitinel* SGA Suceava Idem 319. Regularizare râu Suceava, tronson Vicovu de Sus Frătăuţii Vechi, localităţile Vicovu de Sus şi Frătăuţii Noi, județul Suceava* 320. Apărare mal drept râu Siret, sat Bălineşti, comuna Grămeşti, judeţul Suceava* 321. Îndiguire mal drept pârâu Solca, sat Gura Solcii, comuna Grăniceşti, judeţul Suceava* SGA Suceava Idem SGA Suceava Idem SGA Suceava Idem 322. Lucrări de regularizare a albiei pârâurilor de pe raza comunei Crucea Consiliul Local Crucea Idem 323. Îndiguiri şi apărări de maluri în comuna Frumosu Consiliul Local Frumosu Idem 324. Apărări de maluri pe râul Suceava, în comuna Gălănești Consiliul Local Gălănești Idem 325. Regularizarea și îndiguirea zonelor cu risc de inundații din comuna Consiliul Local Iacobeni Idem Iacobeni 326. Lucrări apărări maluri pe cursul pârâului Iaslovăț Consiliul Local Iaslovăț Idem 327. Regularizare albie pârâuri Șoarec și Sucevița în amonte și aval de Consiliul Local Marginea Idem punctul de confluență 328. Lucrări de regularizare a albiei pârâului și apărări de maluri pentru Consiliul Local Mușenița Idem 175

176 1.10. Modernizarea / realizarea centurilor ocolitoare pentru centre urbane Modernizarea aleilor pietonale şi trotuarelor, înfiinţarea pistelor pentru biciclete; Construcţie/ reabilitare poduri prevenirea și reducerea consecințelor distructive ale inundațiilor în comuna Mușenița 329. Regularizări cursuri de apă- măsuri de prevenire a inundaţiilor, în comuna Șerbăuți 330. Regularizarea pârâului Suceviţa şi a afluenţilor principali, construirea de apărări de maluri 331. Construcţie dig şi apărări de maluri pe râul Moldova în dreptul satului Vadu Moldovei II (zona URCAP) în lungime de 800 m, comuna Vadu Moldovei 332. Regularizare şi apărări de mal Pârâu Crăcăcea (Slătioara), Pârâul Slatina şi Pârâu Aluna (Caliuha) pe o lungime de 2,5 km, comuna Vicovu de Jos Consiliul Local Șerbăuți Idem Consiliul Local Sucevița Idem Consiliul Local Vadu Moldovei Consiliul Local Vicovu de Jos 333. Realizarea soselei de centură a municipiului Rădăuți* Consiliul Local Rădăuți Fonduri de tip FEDR, Buget Local, Buget Județean, Fonduri guvernamentale 334. Construcţie drum ocolitor al municipiului Vatra Dornei Consiliul Local Vatra Dornei Idem Idem Idem 335. Amenajare 2,5 km trotuare în localităţile Vereşti şi Hancea, comuna Verești 336. Punte pietonala la Ciursa, peste Pârâul Pulpa în satul Probota, orasul Dolhasca 337. Modernizare 10,5 km rigole și 1,5km trotuare în comuna Horodnic de Sus* 338. Construire punte pietonală La Muşuleac, în comuna Pîrteștii de Jos* 339. Construire spaţiu de joacă pentru copii şi piste de biciclete în comuna Sucevița* Consiliul Local Verești Buget local Consiliul Local Dolhasca Buget Județean Consiliul Local Horodnic de Sus Consiliul Local Pîrteștii de Jos Fonduri de tip FEDR, FEADR, Buget local, Buget județean, Fonduri guvernamentale (Subprogramul Pietruirea, reabilitare, modernizarea şi/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate conform HG nr. 577/1997, cu modificările şi completările ulterioare) Idem Consiliul Local Sucevița Idem 340. Amenajare trotuare în centrul civic al comunei Arbore Consiliul Local Arbore Idem Consiliul Local Burla Idem 341. Modernizarea trotuarelor prin pavare pe o lungime de 5 km în comuna Burla 342. Amenajare trotuare (18,50km) în comuna comuna Ciocănești Consiliul Local Ciocănești Idem 343. Realizare de alei pietonale în comuna Crucea Consiliul Local Crucea Idem 344. Înființare trotuar pietonal în comuna Drăgușeni Consiliul Local Drăgușeni Idem 345. Execuţie trotuare în comuna Gălănești Consiliul Local Gălănești Idem 346. Reabilitare trotuare în centrul civic al comunei Iacobeni Consiliul Local Iacobeni Idem 347. Construire trotuare pietonale în lungime de 4,5 km în comuna Vicovu de Jos Consiliul Local Vicovu de Jos 348. Pod rutier din beton armat peste râul Moldova, comuna Drăgușeni Consiliul Local Drăgușeni Buget local, Buget județean, Fonduri guvernamentale - Programul de dezvoltare a infrastructurii din spațiul rural, Idem 176

177 şi podeţe; instituit prin OG 7/ Reconstrucție Pod Gal 18, comuna Crucea Consiliul Local Crucea Buget local, Buget județean, Fonduri guvernamentale 350. Poduri și podețe din beton armat în comuna Horodniceni Consiliul Local Horodniceni Buget local, Buget județean, Fonduri guvernamentale - Programul de dezvoltare a infrastructurii din spațiul rural, instituit prin OG 7/ Reabilitarea şi modernizarea reţelei de transport rutier și aerian 351. Construire și reabilitare poduri și podete, localitatea Mănăstirea Humorului 352. Construcţie pod peste pârâul Suceviţa, în zona Moară Băcală, din comuna Marginea Consiliul Local Mănăstirea Humorului Idem Consiliul Local Marginea Idem 353. Construire poduri în comuna Moldoviţa Consiliul Local Moldovița Idem 354. Pod din beton armat peste râul Moldova, în comuna Pojorâta Consiliul Local Pojorâta Buget local 355. Poduri şi punţi pietonale în comuna Rîșca Consiliul Local Rîșca Buget local, Buget județean, Fonduri guvernamentale - Programul de dezvoltare a infrastructurii din spațiul rural, instituit prin OG 7/ Reparații podețe, trotuare, șanturi în comuna Șcheia Consiliul Local Șcheia Buget Local 357. Reconstrucție Pod Vlaicu peste pârâul Saca, comuna Arbore* Consiliul Local Arbore Fonduri de tip FEDR, FEADR, Buget local, Buget județean, Fonduri guvernamentale - Subprogramul Pietruirea, reabilitare, modernizarea şi/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate conform HG nr. 577/1997, cu modificările şi completările ulterioare, Programul de dezvoltare a infrastructurii din spatiul rural, instituit prin OG 7/ Refacere pod din beton armat peste pârâul Podișor în comuna Dolhești Consiliul Local Dolhești Idem 359. Refacere pod peste pârâul Ruda din comuna Dornești* Consiliul Local Dornești Idem 360. Reabilitare poduri şi podeţe în satul Slătioara, comuna Stulpicani* Consiliul Local Stulpicani Idem 361. Asfaltare și construire pod în comuna Vama* Consiliul Local Vama Idem 362. Construcţie pod peste râul Moldova, care va face legătura dintre piscină, bazine şi pârtie, orașul Gura Humorului 363. Reabilitarea/refacerea podețelor deteriorate, subdimensionate sau afectate de inundațiile din 2010 în comuna Marginea 364. Modernizare DJ 177, Poiana Micului Suceviţa, km Modernizare DJ 175B (reclasat din DC 90A, în baza H.G. 540/2000), km , Pojorâta Rarău 366. Modernizare DJ 178 Ilișești Ciprian Porumbescu km , județul Suceava Consiliul Local Gura Humorului Fonduri de tip FEDR, Buget local, Buget județean, Fonduri guvernamentale Consiliul Local Marginea Fonduri de tip FEDR, FEADR, Buget local, Buget județean, Fonduri guvernamentale - Subprogramul Pietruirea, reabilitare, modernizarea şi/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate conform HG nr. 577/1997, cu modificările şi completările ulterioare, Programul de dezvoltare a infrastructurii din spatiul rural, instituit prin OG 7/2006 Consiliul Județean Suceava Fonduri de tip FEDR, Buget local și Fonduri guvernamentale Consiliul Județean Suceava Idem Consiliul Județean Suceava Idem 367. Modernizare drumuri comunale în comuna Baia Consiliul Local Baia Fonduri de tip FEADR, Buget local 177

178 368. Pietruire DC 77 Broșteni Cotârgași km , din orașul Broșteni Consiliul Local Broșteni Buget local, Fonduri guvernamentale - Subprogramul Pietruirea, reabilitare, modernizarea şi/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate conform HG nr. 577/1997, cu modificările şi completările ulterioare 369. Modernizare 610 m drumuri comunale în comuna Bunești Consiliul Local Bunești Fonduri de tip FEADR, Buget local 370. Modernizare drumuri agricole din comuna Capu Câmpului Consiliul Local Capu Fonduri de tip FEADR, Buget local Câmpului 371. Reabilitare drum comunal Sasca Nouă- Sasca Mică, comuna Cornu Luncii Consiliul Local Cornu Luncii Buget local 372. Modernizare DC 78 A în comuna Crucea Consiliul Local Crucea Buget local 373. Modernizare DC Biserica Ortodoxă Dorna Arini Consiliul Local Dorna Arini Buget local, Fonduri guvernamentale 374. Modernizare DC 25 km , comuna Drăgoiești Consiliul Local Drăgoiești Buget local, Fonduri guvernamentale 375. Modernizare DC8 A Drăgușeni-Gara Leu, comuna comuna Drăgușeni Consiliul Local Drăgușeni Buget local, Buget județean 376. Asfaltare DC 65 de la km la km 2+000, comuna Dumbrăveni Consiliul Local Dumbrăveni Buget local, Fonduri guvernamentale 377. Pietruire DC 30 în orașul Frasin Consiliul Local Frasin Buget local, Fonduri guvernamentale - Subprogramul Pietruirea, reabilitare, modernizarea şi/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate conform HG nr. 577/1997, cu modificările şi completările ulterioare 378. Reabilitarea Infrastructurii Rutiere Oraş Gura Humorului Consiliul Local Gura Humorului Fonduri de tip FEDR, Buget local, Buget de stat 379. Pietruire drum comunal Hârtop-Giurgesti, comuna Hârtop Consiliul Local Hârtop Buget local, Fonduri guvernamentale Consiliul Local Iaslovăț Fonduri de tip FEADR, Buget local 380. Modernizare drumuri de acces la exploatațiile agricole din comuna Iaslovăț 381. Asfaltare drumuri comunale (7,6 km) în comuna Ipotești Consiliul Local Ipotești Buget local 382. Reabilitare prin asfaltare DC 41 Tibeni-Milișăuți Consiliul Local Milișăuți Buget local, Fonduri guvernamentale - Subprogramul Pietruirea, reabilitare, modernizarea şi/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate conform HG nr. 577/1997, cu modificările şi completările ulterioare 383. Construire și modernizare drumuri de exploataţie agricolă în comuna Mitocu Dragomirnei Consiliul Local Mitocu Dragomirnei Fonduri de tip FEADR, Buget local 384. Pietruire DC 71 de la 6,6-9,0 km Moara Carp, comuna Moara Consiliul Local Moara Buget local 385. Modernizarea infrastructurii rutiere de bază în comuna Moldoviţa Consiliul Local Moldovița Fonduri de tip FEADR, Buget local 386. Asfaltare drum comunal (1 km) în comuna Pîrteștii de Jos Consiliul Local Pîrteștii de Jos 387. Construire punte carosabila La Prichindici, comuna Pîrteștii de Jos Consiliul Local Pîrteștii de Jos 388. Modernnizare drumuri comunale în lungime de 5,3 km în comuna Poiana Stampei Consiliul Local Poiana Stampei Buget Local Buget Local Fonduri de tip FEADR, Buget local 389. Pietruire drumuri comunale din comuna Preutești Consiliul Local Preutești Fonduri guvernamentale 390. Modernizare drumuri comunale din comuna Preutești Consiliul Local Preutești Buget local 391. Refacere drum comunal Gura Putnei în comuna Putna Consiliul Local Putna Buget Local 392. Modernizare drumuri comunale în comuna Putna Consiliul Local Putna Buget local, Fonduri guvernamentale 178

179 393. Modernizare drumuri comunale în comuna Rădășeni Consiliul Local Rădășeni Fonduri de tip FEADR, Buget local 394. Modernizare drumuri agricole din comuna Rădășeni Consiliul Local Rădășeni Fonduri de tipfeadr, Buget local 395. Modernizare drum comunal Sf. Ilie, din comuna Șcheia Consiliul Local Șcheia Buget local 396. Drum pietruit DC 72 Sf. Ilie - Trei Movile, comuna Șcheia Consiliul Local Șcheia Buget local, Fonduri guvernamentale - Subprogramul Pietruirea, reabilitare, modernizarea şi/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate conform HG nr. 577/1997, cu modificările şi completările ulterioare 397. Pietruire DC 31 în comuna Stulpicani Consiliul Local Stulpicani Buget local, Fonduri guvernamentale 398. Modernizare DC Nisipitu - Lupcina, comuna Ulma Consiliul Local Ulma Fonduri de tip FEADR, Buget local 399. Modernizare drumuri agricole de exploataţie în comuna Vatra Moldoviţei 400. Asfaltare sau betonare drumuri comunale pe o distanţă de 7,5 km, în comuna Verești Consiliul Local Vatra Fonduri de tip FEADR, Buget local Moldoviței Consiliul Local Verești Buget local, Fonduri guvernamentale 401. Amenajare drumuri de exploataţie agricolă în comuna Verești Consiliul Local Verești Buget local 402. Modernizare drumuri comunale în lungime de 3,7 km, în comuna Consiliul Local Vicovu de Buget local Vicovu de Jos Jos 403. Modernizare drum comunal Remezău Km , comuna Consiliul Local Vicovu de Fonduri de tip FEADR, Buget local, Buget de stat Vicovu de Jos Jos 404. Modernizare drumuri comunale, comuna Volovăț Consiliul Local Volovăț Fonduri de tip FEADR, Buget local 405. Modernizare drumuri vicinale în comuna Adâncata* Consiliul Local Adâncata Fonduri de tip FEDR, FEADR, Buget local, Buget județean, Fonduri guvernamentale - Subprogramul Pietruirea, reabilitare, modernizarea şi/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate conform HG nr. 577/1997, cu modificările şi completările ulterioare, Programul de dezvoltare a infrastructurii din spatiul rural, instituit prin OG 7/ Modernizare drumuri agricole în comuna Adâncata* Consiliul Local Adâncata Fonduri de tip FEDR, FEADR, Buget local, Buget județean, Fonduri guvernamentale (Subprogramul Pietruirea, reabilitare, modernizarea şi/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate conform HG nr. 577/1997, cu modificările şi completările ulterioare) 407. Modernizare drumuri de exploatație agricolă în comuna Baia* Consiliul Local Baia Fonduri de tip FEDR, FEADR, Buget local, Buget județean, Fonduri guvernamentale - Subprogramul Pietruirea, reabilitare, modernizarea şi/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate conform HG nr. 577/1997, cu modificările şi completările ulterioare, Programul de dezvoltare a infrastructurii din spatiul rural, instituit prin OG 7/ Modernizare DC-Tronson 1,2,3,4 din comuna Bălăceana* Consiliul Local Bălăceana Idem 409. Modernizare drumuri comunale din comuna Bălcăuți* Consiliul Local Bălcăuți Idem 410. Modernizare drumuri comunale în comuna Berchișești* Consiliul Local Berchișești Idem 411. Modernizare drumuri comunale (8km) din comuna Bogdănești* Consiliul Local Bogdănești Idem 412. Modernizare drumuri agricole în comuna Boroaia* Consiliul Local Boroaia Idem 179

180 413. Amenajarea drumurilor locale din comuna Botoșana* Consiliul Local Botoșana Idem 414. Reabilitare străzi și parcări în orașul Broșteni* Consiliul Local Broșteni Idem 415. Reabilitare și modernizare drum Neagra-Broșteni km Consiliul Local Broșteni Idem , orașul Broșteni* 416. Modernizare drumuri în orasul Cajvana* Consiliul Local Cajvana Idem 417. Modernizare DC 43A în orașul Cajvana* Consiliul Local Cajvana Idem 418. Modernizare drumuri forestiere din comuna Ciocănești* Consiliul Local Ciocănești Idem 419. Asfaltare căi de acces intravilan (16 km) în comuna Ciprian Porumbescu Consiliul Local Ciprian Porumbescu 420. Asfaltare drumuri locale în comuna Cîrlibaba* Consiliul Local Cîrlibaba Idem 421. Modernizare DC 78 A în comuna Crucea* Consiliul Local Crucea Idem 422. Modernizare 9,0 km drum comunal în comuna Dărmănești* Consiliul Local Dărmănești Idem 423. Modernizare drum acces exploatații agricole în comuna Dărmănești* Consiliul Local Dărmănești Idem 424. Modernizare drumuri forestiere în comuna Dorna Arini* Consiliul Local Dorna Arini Idem 425. Modernizare drumuri agricole în comuna Dornești, județul Suceava* Consiliul Local Dornești Idem 426. Modernizare drumuri comunale din comuna Drăgoiești* Consiliul Local Drăgoiești Idem 427. Modernizare DC8 Drăgușeni Broșteni și extindere, drum comunal de legătură cu podul peste râul Moldova* Idem Consiliul Local Drăgușeni Idem 428. Modernizare drumuri agricole în comuna Drăgușeni* Consiliul Local Drăgușeni Idem 429. Modernizare drumuri comunale (14 km) în comuna Dumbrăveni* Consiliul Local Dumbrăveni Idem 430. Modernizare drumuri comunale DC 65A, 89A din comuna Consiliul Local Fântânele Idem Fântânele* 431. Modernizare drumuri comunale în comuna Forăști* Consiliul Local Forăști Idem 432. Modernizare drumuri locale în orașul Frasin* Consiliul Local Frasin Idem 433. Modernizare 9,5 km drumuri comunale în comuna Frătăuții Noi* Consiliul Local Frătăuții Noi Idem 434. Modernizare drumuri comunale în comuna Frumosu* Consiliul Local Frumosu Idem 435. Modernizare drumuri comunale din comuna Grămești* Consiliul Local Grămești Idem 436. Modernizare drumuri agricole în comuna Grănicești* Consiliul Local Grănicești Idem 437. Modernizare drumuri comunale din comuna Grănicești* Consiliul Local Grănicești Idem 438. Modernizare drumuri comunale în satele Hănţeşti şi Bereşti, comuna Consiliul Local Hănțești Idem Hănțești* 439. Modernizare drumuri comunale din comuna Horodnic de Sus* Consiliul Local Horodnic de Idem Sus 440. Modernizare drumuri de exploatație agricolă în comuna Consiliul Local Horodniceni Idem Horodniceni* 441. Modernizare străzi principale în comuna Iaslovăț* Consiliul Local Iaslovăț Idem 442. Modernizare drumuri comunale în comuna Ipotești* Consiliul Local Ipotești Idem 443. Modernizare drumuri de interes local Chilia și Larga, localitatea Mănăstirea Humorului* Consiliul Local Mănăstirea Humorului 444. Asfaltare 5 km de străzi în orașul Milișăuți* Consiliul Local Milișăuți Idem 445. Modernizare drumuri comunale în comuna Panaci* Consiliul Local Panaci Idem 446. Modernizare drum comunal Chirileni, comuna Panaci* Consiliul Local Panaci Idem Idem 180

181 447. Modernizare drum comunal, înfiinţare centru social,achiziţionare utilaje, comuna Pîrteștii de Jos* Consiliul Local Pîrteștii de Jos 448. Modernizare drumuri agricole din comuna Pîrteștii de Jos* Consiliul Local Pîrteștii de Idem Jos Consiliul Local Poieni Solca Idem 449. Modernizare drumuri agricole pe o lungime de 5,2 km, în comuna Poieni Solca* 450. Modernizare drumuri din exploataţiile agricole, comuna Rîșca* Consiliul Local Rîșca Idem 451. Asfaltare străzi orășenești (20 km) în orașul Salcea* Consiliul Local Salcea Idem 452. Modernizare drumuri comunale în comuna Satu Mare* Consiliul Local Satu Mare Idem 453. Modernizare drumuri agricole în comuna Șerbăuți* Consiliul Local Șerbăuți Idem 454. Modernizare 5 km drum comunal în comuna Siminicea* Consiliul Local Siminicea Idem 455. Reabilitarea străzii 1 Mai din oraşul Siret* Consiliul Local Siret Idem 456. Reabilitare drumuri de interes local din oraşul Siret* Consiliul Local Siret Idem 457. Modernizare drumuri comunale în comuna Straja* Consiliul Local Straja Idem 458. Reabilitare drum comunal, în satul Slătioara, comuna Stulpicani* Consiliul Local Stulpicani Idem 459. Modernizare drumuri comunale în comuna Suceviţa* Consiliul Local Sucevița Idem 460. Modernizare drumuri în comuna Todirești* Consiliul Local Todirești Idem 461. Modernizare DC 10 B Dumbrăviţa Vadu Moldovei* Consiliul Local Vadu Moldovei 462. Modernizare drumuri comunale în comuna Vadu Moldovei, judeţul Suceava* Consiliul Local Vadu Moldovei 463. Modernizare drumuri de exploataţie agricolă în comuna Verești* Consiliul Local Verești Idem 464. Modernizare drumuri de exploatatie agricolă din comuna Vicovu de Consiliul Local Vicovu de Idem Jos* Jos 465. Modernizare drumuri comunale în lungime de 7,5 km în comuna Consiliul Local Vicovu de Idem Vicovu de Jos* Jos 466. Modernizare drumuri comunale din comuna Zamostea* Consiliul Local Zamostea Idem 467. Modernizarea Aeroportului Ştefan cel Mare Suceava* Consiliul Județean Suceava Fonduri de tip FC, Buget județean, Buget de stat 468. Modernizare DJ 177A Frasin Ostra Consiliul Județean Suceava Fonduri de tip FEDR, Buget județean, Fonduri guvernamentale - Programul National de Dezvoltare a Infrastructurii, instituit prin OUG. nr. 105/2010 cu modificările și completările ulterioare 469. Modernizare DJ 174 Panaci-Glodu, km Consiliul Județean Suceava Idem 470. Modernizare DJ 174C Panaci-Bilbor, km Consiliul Județean Suceava Idem 471. Modernizare DJ 177 Poiana Micului, km Consiliul Județean Suceava Idem 472. Modernizare DJ 172 D Grădiniţa-Coşna, km Consiliul Județean Suceava Idem 473. Modernizare DJ 208 A Suceava-Dolhasca, km Consiliul Județean Suceava Idem 474. Modernizare DJ 177 B Câmpulung Moldovenesc Stulpicani, km Modernizare DJ 175 A Câmpulung Moldovenesc Rarău, km Idem Idem Idem Consiliul Județean Suceava Idem Consiliul Județean Suceava Idem 476. Modernizare DJ 208 D Mitocu Dragomirnei, km Consiliul Județean Suceava Idem 181

182 477. Modernizare DJ 208 Preuteşti Fălticeni, km Consiliul Județean Suceava Idem 478. Modernizare DJ 208 E Dolheşti Forăşti, km Consiliul Județean Suceava Idem 479. Modernizare DJ 208 C Pleşeşti Vultureşti, km Consiliul Județean Suceava Idem 480. Modernizare DJ 175 A Rarău Chiril, km Consiliul Județean Suceava Idem 481. Modernizare DJ 208 U Mitocu Dragomirnei-Mănăstirea Dragomirna, km Consiliul Județean Suceava Idem 482. Modernizare DJ 178 Comăneşti-Bălăceana, km Consiliul Județean Suceava Idem 483. Modernizare DJ 176 Argel-Brodina, km Consiliul Județean Suceava Idem 484. Modernizare DJ 176 Argel-Brodina, km Consiliul Județean Suceava Idem 485. Modernizare DJ 209G Brodina- granița cu Ucraina, km Consiliul Județean Suceava Fonduri de tip ENPI, Buget județean , Județul Suceava 486. Reabilitare 1,2 km drum comunal în comuna Mitocu Dragomirnei Consiliul Local Mitocu Dragomirnei 487. Reabilitarea infrastructurii rutiere în municipiul Rădăuți Consiliul Local Rădăuți Idem 488. Modernizarea a 15 km de drum comunal în comuna Arbore Consiliul Local Arbore Idem 489. Modernizarea drumurilor comunale clasate din comuna Baia Consiliul Local Baia Idem 490. Modernizare drumuri comunale din comuna Bilca Consiliul Local Bilca Idem 491. Reabilitare drumuri comunale în comuna Boroaia Consiliul Local Boroaia Idem 492. Modernizare drum comuna Fântâna cu Cruce - Biserica Deal din Consiliul Local Bosanci Idem comuna Bosanci 493. Modernizarea drumurilor comunale în comuna Breaza Consiliul Local Breaza Idem 494. Pietruirea ulițelor comunale, a drumurilor agricole și forestiere în Consiliul Local Burla Idem comuna Burla 495. Modernizare a 5 km drumuri comunale în comuna Burla Consiliul Local Burla Idem 496. Reabilitare și modernizare drumuri comunale în comuna Comănești Consiliul Local Comăneşti Idem 497. Asfaltarea drumurilor comunale în satele Cornu Luncii, Sasca Mică, Consiliul Local Cornu Luncii Idem Păiseni 498. Modernizare drumuri comunale de pe raza comuna Crucea Consiliul Local Crucea Idem 499. Asfaltare 7 km drum comunal în comuna Dărmănești Consiliul Local Dărmănești Idem 500. Reabilitarea și modernizarea infrastructurii rutiere din Orasul Consiliul Local Dolhasca Idem Dolhasca 501. Modernizare drumuri comunale în comuna Dolhești Consiliul Local Dolhești Idem 502. Modernizare drumuri comunale din comuna Dorna Arini Consiliul Local Dorna Arini Idem 503. Modernizare drumuri comunale în satul Poiana Negrii (4 km), Consiliul Local Dorna Idem comuna Dorna Cândrenilor Cândrenilor 504. Asfaltare drumului DC 51 B în lungime de 5 km care face legatura Consiliul Local Dornești Idem între satul Iaz și Comuna Dornești de care aparține 505. Asfaltarea drumurilor comunale din interiorul localitaților Dornești Consiliul Local Dornești Idem Fonduri de tip FEDR, FEADR, Buget local, Buget județean, Fonduri guvernamentale - Subprogramul Pietruirea, reabilitare, modernizarea şi/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate conform HG nr. 577/1997, cu modificările şi completările ulterioare, Programul de dezvoltare a infrastructurii din spatiul rural, instituit prin OG 7/

183 și Iaz 506. Modernizare drumuri vicinale în comuna Dumbrăveni Consiliul Local Dumbrăveni Idem 507. Execuția rețelei de drumuri în lungime 7 km, comuna Frătăuții Vechi 508. Modernizarea prin betonare sau asfaltare drumuri comunale 8 km, în comuna Frătăuții Vechi Consiliul Local Frătăuții Vechi Consiliul Local Frătăuții Vechi 509. Modernizare uliţe vicinale, comuna Frumosu Consiliul Local Frumosu Idem 510. Modernizare drumuri agricole în comuna Frumosu Consiliul Local Frumosu Idem 511. Modernizare drumuri comunale prin asfaltare (15km) în comuna Hănțești Idem Idem Consiliul Local Hănțești Idem 512. Modernizare drumuri comunale din comuna Horodnic de Jos Consiliul Local Horodnic de Idem Jos Consiliul Local Horodniceni Idem 513. Modernizare drum spre mănăstirea Brădăţel 2 km asfalt, Modernizare drum Prodana (Mihăieşti)-asfaltare-1 km, Modernizare drum de legătură Brădăţel deal Brădăţel vale(balastare) în comuna Horodniceni 514. Modernizare drumuri comunale în comuna Iacobeni Consiliul Local Iacobeni Idem 515. Modernizare, asfaltare și/sau betonare drumuri comunale din comuna Iaslovăț Consiliul Local Iaslovăț Idem 516. Modernizare drumuri de exploatație agricolă din comuna Ilișești Consiliul Local Ilișești Idem 517. Reabilitare şi modernizare străzi urbane în oraşul Liteni Consiliul Local Liteni Idem 518. Modernizare DJ 209 B, în comuna Mălini Consiliul Local Mălini Idem 519. Modernizarea drumurilor comunale din comuna Mălini Consiliul Local Mălini Idem 520. Modernizarea drumurilor comunale, cu prioritate a celor afectate de Consiliul Local Marginea Idem inundașiile din 2010, în comuna Marginea 521. Realizarea centurilor ocolitoare ale localității Marginea, pentru Consiliul Local Marginea Idem devierea traficului hipo și ale utilajelor agricole de pe DN 17I, DN 2E și DJ 209K 522. Reabilitare strazi urbane în orasul Milișăuți Consiliul Local Milișăuți Idem 523. Modernizare drumuri comunale Moara Nică, Moara Carp, Liteni (cca 12 km), comuna Moara Consiliul Local Moara Idem 524. Modernizare drumuri de exploatație agricolă în comuna Moara Consiliul Local Moara Idem Consiliul Local Moara Idem 525. Modernizare drumuri comunale Bulai, Moara Carp și Vornicenii Mari, comuna Moara 526. Reabilitare și modernizare drumuri de inters local din comuna Moldova Sulița 527. Modernizarea drumului comunal DC52 în lungime de 7,1 km Mușenița Văşcăuţi Consiliul Local Moldova Sulița Idem Consiliul Local Mușenița Idem 528. Modernizare sistem rutier în comuna Mușenița Consiliul Local Mușenița Idem 529. Modernizarea drumului DC 51 din comuna Mușenița Consiliul Local Mușenița Idem 530. Modernizare drumuri locale în comuna Ostra Consiliul Local Ostra Idem 531. Amenajare drum auto forestier de la Poiana Stampei la Dornişoara pe o lungime de 14 km, comuna Poiana Stampei Consiliul Local Poiana Stampei Idem 183

184 1.14. Extinderea şi modernizarea reţelelor de transport şi distribuţie / furnizare a gazelor naturale; 532. Asfaltare drumuri comunale în lungime de 5 km, comuna Poiana Stampei Consiliul Stampei Local Poiana 533. Modernizare 5 km drumuri forestiere în comuna Putna Consiliul Local Putna Idem 534. Asfaltare drumuri comunale în comuna Rădășeni Consiliul Local Rădășeni Idem 535. Modernizarea DJ 155 -km 10 km 18 Rîşca-Slătioara în comuna Rîşca Idem Consiliul Local Râşca Idem 536. Modernizare drumuri comunale în comuna Rîșca Consiliul Local Râşca Idem Consiliul Local Rîșca Idem 537. Construire drum Mănăstirea Rîşca - Mănăstirea Neamţ, comuna Rîșca 538. Modernizare drumuri comunale în comuna Șerbăuți Consiliul Local Șerbăuți Idem 539. Modernizare drumuri comunale din comuna Slatina Consiliul Local Slatina Idem 540. Reabilitare și modernizare reţea stradală în orașul Solca Consiliul Local Solca Idem 541. Asfaltare drum comunal (8 km) în comuna Stroiești Consiliul Local Stroiești Idem 542. Asfaltare drumuri comunale din comuna Udești Consiliul Local Udești Idem 543. Pietruirea DC Lupcina - Magura, comuna Ulma Consiliul Local Ulma Idem 544. Modernizarea drumurilor locale din comuna Vatra Moldoviţei Consiliul Local Vatra Moldoviței 545. Modernizare 7,5 km (asfaltare sau betonare) DC 65 şi 66-Hancea- Corocăieşti-Bursuceni, comuna Verești 546. Modernizare drumuri comunale în lungime de 25 km în comuna Vicovu de Jos Idem Consiliul Local Verești Idem Consiliul Local Vicovu de Jos 547. Modernizarea a 27 km străzi în oraşul Vicovu de Sus Consiliul Local Vicovu de Sus 548. Reabilitare drumuri de acces la exploataţii agricole, orașul Vicovu de Sus Consiliul Local Vicovu de Sus 549. Modernizare drumuri comunale din comuna Volovăț Consiliul Local Volovăț Idem 550. Modernizare drumuri comunale în comuna Vulturești Consiliul Local Vulturești Idem 551. Modernizare drumuri comunale în comuna Zvoriștea Consiliul Local Zvoriștea Idem 552. Extindere și reabilitarea sistemului de termoficare în municipiul Vatra Dornei - aducţiune gaz metan Idem Idem Idem Consiliul Local Vatra Dornei Buget local 553. Înființare rețea de alimentare cu gaz în comuna Frătăuții Noi* Consiliul Local Frătăuții Noi Fonduri de tip FEADR, Buget Local 554. Înființare rețea de alimentare cu gaz metan în comuna Ostra Consiliul Local Ostra Idem 555. Înființare a rețelei de distribuție a gazului metan în comuna Calafindești Consiliul Local Calafindești Idem 556. Înființare rețea de alimentarea cu gaz metan în comuna Dumbrăveni Consiliul Local Dumbrăveni Idem 557. Înființare rețea de distribuţie gaze naturale (33km) în comuna Consiliul Local Hănțești Idem Hănțești 558. Înființare rețea de alimentare cu gaze în comuna Hârtop Consiliul Local Hârtop Idem 559. Iniţierea proiectului de alimentare cu gaze naturale în comuna Consiliul Local Horodniceni Idem Horodniceni 560. Realizarea rețelei de alimentare cu gaz în comuna Mușenița Consiliul Local Mușenița Idem 561. Alimentare cu gaze naturale în comuna Udeşti Consiliul Local Udeşti Idem 184

185 1.15. Extinderea şi modernizarea reţelelor de transport şi distribuţie / furnizare a energiei electrice; Amenajare centre civice şi spaţii publice 562. Înființare reţea de distribuţie gaz metan în comună în satele Vadu Moldovei, Ciumuleşti, Cămârzani, Mesteceni şi Movileni în lungime de 20 km, comuna Vadu Moldovei Consiliul Moldovei Local Vadu 563. Înființare rețea de distribuție gaze naturale în comuna Vulturești Consiliul Local Vulturești Idem Fonduri guvernamentale, Buget local 564. Extindere rețea de energie electrică în comuna Moldova Sulița Consiliul Local Moldova Sulița 565. Extindere rețea de iluminat public în comuna Crucea Consiliul Local Crucea Idem 566. Extindere reţele electrice în comuna Moldoviţa Consiliul Local Moldoviţa Idem 567. Extinderea rețelelor de energie electrică și iluminat public în comuna Bosanci* 568. Extindere rețea medie și joasă de tensiune în comuna Horodnic de Sus* 569. Extindere reţele electrice de distribuţie publică, de joasă tensiune în comuna Marginea* 570. Extinderea rețelei de energie electrică în catunul Poiana Iepei, comuna Ostra* Idem Consiliul Local Bosanci Idem Consiliul Local Horodnic de Sus Idem Consiliul Local Marginea Idem Consiliul Local Ostra Idem 571. Extinderea rețelei de energie electrică din comuna Pîrteștii de Jos* Consiliul Local Pîrteștii de Jos 572. Construire reţele de distribuţie a energiei electrice în comuna Poiana Stampei* 573. Extindere rețelei de energie electrică (2,7 km) în comuna Poieni Solca* Consiliul Local Poiana Stampei Idem Idem Consiliul Local Poieni Solca Idem 574. Extindere reţea de energie electrice în localităţile comunei Verești* Consiliul Local Verești Idem 575. Modernizare sistem de iluminat public în comuna Bilca Consiliul Local Bilca Idem 576. Extinderea rețelei de energie electrică și iluminat public în comuna Consiliul Local Burla Idem Burla 577. Extindere rețea electrică 7,5 km în comuna Frătăuții Vechi Consiliul Local Frătăuții Vechi 578. Extindere rețea de energie electrică (2 km) în comuna Hârtop Consiliul Local Hârtop Idem Consiliul Local Moara Idem 579. Extindere rețea de energie electrică în Bulai și Moara Nică, comuna Moara 580. Post de transformare nou în satul Vadu Moldovei şi înlocuire stâlpi curent electric pe o distanţă de metri în vederea îmbunătăţirii parametrilor curentului electric, în comuna Vadu Moldovei 581. Extindere reţea de alimentare cu energie electrică în lungime de 7,5 km, în comuna Vicovu de Jos 582. Extindere reţea de iluminat public în lungime de 10,5 km, în comuna Vicovu de Jos Consiliul Local Vadu Moldovei Consiliul Local Vicovu de Jos Consiliul Local Vicovu de Jos 583. Extindere rețea de energie electrică în comuna Volovăț Consiliul Local Volovăț Idem 584. Modernizare rețea de iliminat public în comuna Volovăț Consiliul Local Volovăț Idem 585. Accese şi parcări în Zona Catedralei Ortodoxe şi pe Strada Marly, oraşul Gura Humorului Consiliul Local Gura Humorului 586. Modernizarea spaţiilor publice urbane din cartierele Stadion, Centru Consiliul Local Câmpulung Idem Idem Idem Idem Idem Fonduri de tip FEDR, Buget Local 185

186 1.17. Proiecte integrate şi Bodea din Municipiul Câmpulung Moldovenesc (infrastructura rutieră, pietonală şi spaţii verzi) Moldovenesc 587. Execuţie parcări în comuna Moldoviţa * Consiliul Local Moldoviţa Fonduri de tip FEADR, Buget local 588. Modernizare centru civic Neagra Șarului* Consiliul Local Șarul Dornei Idem 589. Parcare şi drumuri Zona Tătăraşi, Municipiul Suceava* Consiliul Local Suceava Idem 590. Amenajarea centrului comunei Botoșana Consiliul Local Botoșana Idem 591. Refacerea aleilor pietonale din comuna Marginea Consiliul Local Marginea Idem 592. Renovare faţade şi îmbunătăţiri legate de estetică urbană, comuna Păltinoasa Consiliul Local Păltinoasa Idem 593. Amenajare centru civic al comunei Satu Mare Consiliul Local Satu Mare Idem 594. Amenajare centru civic în localitatea Corocăieşti, comuna Verești Consiliul Local Vereşti Idem 595. Proiect integrat: Canalizare şi staţie de epurare în comuna Calafindeşti, județul Suceava; Alimentare cu apă în Calafindeşti, comuna Calafindeşti; Modernizare 3,7 km drumuri comunale în comuna Calafindeşti; Modernizare Ateneu Popular, comuna Calafindeşti; 596. Proiect integrat: modernizare drumuri comunale, alimentare cu apă, canalizare cu stație de epurare, modernizare cămin cultural, prima înființare și dotare centru de asistență după programul scolar tip after school în comuna Burla 597. Proiect integrat : Sistem integrat de colectare şi epurare ape uzate în comuna Dorneşti, judeţul Suceava, Modernizare drumuri vicinale în comuna Dorneşti, judeţul Suceava 598. Proiect integrat de canalizare și alimentare cu apă pe o lungime de 11 km, stație de epurare, drumuri betonate (3,7 km) în comuna Frătăuții Vechi 599. Proiect integrat: Rețele de canalizare și stație de epurare în satele Păltinoasa și Capu Codrului; extindere de rețea cu apă potabila în satul Capu Codrului; achiziții de utilaje și echipamente pentru serviciul public de gospodărire comunală Păltinoasa; 600. Proiect integrat vizând modernizare drumuri comunale și vicinale, extindere reţele de alimentare cu apa, extindere reţele de canalizare, construire afterschool în satul Șărișoru Mare, comuna Şaru Dornei 601. Proiect integrat: modernizarea infrastructurii de bază în comuna Vatra Moldoviţei 602. Proiect integrat: Modernizare drumuri comunale, alimentare cu apă în sistem centralizat, extindere rețea de canalizare 603. Proiect integrat: Reabilitare și extindere sistem de alimentare cu apă, canalizare și stație de epurare, centru transfer deșeuri 604. Proiect integrat: Înființare rețea publică de apă potabilă și rețea publică de apă uzată în satul Bosanci, comuna Bosanci 605. Proiect integrat cu 3 acțiuni de investiție: Modernizare 6 km drumuri comunale în comuna Bunești, Canalizare menajeră și stație de Consiliul Local Calafindeşti Fonduri de tip FEADR, Buget Local Consiliul Local Burla Idem Consiliul Local Dorneşti Idem Consiliul Local Frătăuții Vechi Idem Consiliul Local Păltinoasa Idem Consiliul Local Şaru Dornei Idem Consiliul Local Vatra Moldoviţei Idem Consiliul Local Baia Idem Consiliul Local Bilca Idem Consiliul Local Bosanci Idem Consiliul Local Bunești Idem 186

187 epurare în comuna Bunești, Procurarea unui utilaj multifuncțional (buldoexcavator) 606. Proiect integrat: Înființarea sistemului de alimentare cu apă și a sistemului de canalizare în comuna Ciprian Porumbescu 607. Proiect integrat: Modernizare drumuri comunale L=3,05 km, Canalizare și stație de epurare în comuna Dorna Cândrenilor 608. Proiect integrat: Modernizare drumuri comunale; Rețea de canalizare apă uzată menajeră și stație de epurare în sistem centralizat; Extindere rețele de apă în satul Spătărești; Reabilitare cămin cultural în satul Cotu Baii, comuna Fântâna Mare 609. Proiect integrat cu modernizare drumuri, Rețea de canalizare ape uzate menajere și stație de epurare în sistem centralizat și extindere apă în satele Manola și Boura, Reabilitare/modernizare cămin cultural și înființare muzeu, Centru de consiliere persoane împotriva violenței domestice, Achiziționare utilaj pentru servicii publice, comuna Forăști 610. Proiect integrat: Modernizarea comunelor Frătăuții Vechi Gălănești, județul Suceava 611. Proiect integrat: Rețele de canalizare și 3 stații de epurare în satele Mălini, Poiana Mărului, Pâraie și achiziționare de utilaje și ecipamente pentru servicii de gospodărire comunală și întreținere drumuri 612. Proiect integrat: Canalizare și stație de epurare în Preuțești, Basarabi, Arghira; Construcția unei grădinițe noi pentru copii, inclusiv dotare; Modernizare drum comunal în Preuțești și achiziția de utilaje și echipamente pentru servicii publice Proiect integrat cu 3 acţiuni de investiţii: Reabilitare cămin cultural, modernizare 5 km drumuri comunale şi achiziţie utilaje pentru servicii de gospodărire comunală şi întreţinere drumuri, în Comuna Serbăuţi, judeţul Suceava; 614. Reţele de canalizare menajeră şi staţie de epurare. Modernizare drumuri comunale. Înfiinţare muzeu al păstrării tradiţiilor locale; Amenajare centru pentru informare şi sensibilizare a persoanelor victime ale violenţei în familie; Achiziţionarea unui utilaj multifuncţional (buldoexcavator), în Comuna Valea Moldovei, Judeţul Suceava; 615. Proiect integrat cu 5 acţiuni de investiţii: Reţele de canalizare + staţie de epurare, Alimentare cu apă, Modernizare drum comunal Remezău km , Achiziţionare sistem audio şi lumini pentru Festivalul Strânsura de Rusalii, Amenajare centru informare şi sensibilizare a persoanelor victime ale violenţei în familie, în Comuna Vicovu de Jos, Judeţul Suceava; 187 Consiliul Local Ciprian Porumbescu Consiliul Local Dorna Cândrenilor Consiliul Local Fântâna Mare Idem Idem Idem Consiliul Local Forăști Idem ADI Consiliul Local Frătăuții Vechi, Consiliul Local Gălănești Idem Consiliul Local Mălini Idem Consiliul Local Preuțești Idem Consiliul Local Șerbăuți Idem Consiliul Local Valea Moldovei Idem Consiliul Local Vicovu de Jos Idem

188 616. Proiect integrat cu 5 acţiuni de investiţii: Modernizare drumuri comunale şi vicinale în comuna Voitinel, judeţul Suceava, Reţea de canalizare menajeră şi staţie de epurare în comuna Voitinel, judeţul Suceava, Alimentare cu apă potabilă în comuna Voitinel, judeţul Suceava, Achiziţionare sistem audio şi lumini pentru Festivalul Strânsura de Sf. Ilie, Amenajare centru informare şi sensibilizare a persoanelor victime ale violenţei în familie, în Comuna Voitinel, Judeţul Suceava; 617. Modernizare drumuri comunale, alimentare cu apă, canalizare cu staţie de epurare, modernizare cămin cultural, prima înfiinţare şi dotare centru de asistenţă după programul şcolar tip after-school, în Comuna Boroaia, Judeţul Suceava; 618. Proiect integrat cu 5 acţiuni de investiţii pentru drzvoltarea Comunei Brodina, Judeţul Suceava; 619. Modernizare drumuri comunale, alimentare cu apă, canalizare şi staţie de epurare, modernizare cămin cultural, prima înfiinţare şi dotare centru de asistenţă după programul şcolar tip after school, în Comuna Burla, Judeţul Suceava; 620. Proiect integrat cu 5 acţiuni: Modernizare drumuri comunale în comuna Capu Câmpului, judeţul Suceava; Reţele de canalizare şi staţie de epurare, în comuna Capu Câmpului, judeţul Suceava; Alimentare cu apă potabilă în comuna Capu Câmpului; Înfiinţare şi construcţie grădiniţă cu program normal, în satul Capu Câmpului; Dotare cămin cultural cu aparatură audio şi lumini şi achiziţionarea de instrumente muzicale şi costume populare pentru ansamblul folcloric Câmpeanca din Comuna Capu Câmpului, Judeţul Suceava; 621. Proiect integrat: 1.Modernizare drumuri comunale în comuna Cârlibaba; 2. Înfiinţare şi dotare a unui centru de asistenţă după programul şcolar After school Cârlibaba; 3. Dotare cu sistem audio şi lumini a ansamblului Bujor de munte din cadrul căminului cultural din Comuna Cârlibaba, judeţul Suceava; 622. Proiect integrat cu 5 acţiuni: Reţea de alimentare cu apă în satele Băişeşti şi Cornu Luncii; Canalizare şi staţie de epurare; Modernizare drumuri comunale în satele Băişeşti şi Cornu Luncii; Înfiinţare şi dotare centru de asistenţă după programul şcolar after school; Conservarea şi păstrarea tradiţiilor culturale; 623. Modernizare drumuri comunale, construire centru after school şi dotare cămin cultural în Comuna Hârtop, Judeţul Suceava; 624. Înfiinţare şi modernizare drumuri comunale, înfiinţare centru de asistenţă după programul şcolar tip After School şi dotare cămin cultural în Comuna Ilişeşti, Judeţul Suceava; Consiliul Local Voitinel Idem Consiliul Local Boroaia Idem Consiliul Local Brodina Idem Consiliul Local Burla Idem Consiliul Local Capu Câmpului Idem Consiliul Local Cârlibaba Idem Consiliul Local Cornu Luncii Idem Consiliul Local Hârtop Idem Consiliul Local Ilișești Idem 625. Modernizare drumuri comunale în comuna Mitocu Dragomirnei, Consiliul Local Mitocu Idem 188

189 judeţul Suceava; Înfiinţare centru social pentru persoane cu nevoi speciale în comuna Mitocu Dragomirnei, judeţul Suceava; Dotări cămin cultural Mitocu Dragomirnei cu instrumente muzicale şi costume populare în Comuna Mitocu Dragomirnei, Judeţul Suceava; 626. Modernizarea infrastructurii de bază în Comuna Moldoviţa, Judeţul Suceava; 627. Modernizare drumuri comunale în lungime de 5,3 km, în comuna Poiana Stampei, judeţul Suceava; Dotare cămin cultural cu instrumente muzicale şi costume populare; Construire centru de asistenţă după programul şcolar After School ; Achiziţionarea de utilaje şi echipamente pentru serviciul public de gospodărire comunală, în comuna Poiana Stampei, Judeţul Suceava; 628. Proiect integrat cu trei acţiuni de investiţii: 1. Modernizare DC 19 în comuna Poieni Solca; 2. Înfiinţare şi dotare centru de asistenţă după programul şcolar tip After-school; 3. Modernizare şi dotare cămin cultural în sat Poieni Solca; 629. Proiect integrat pentru realizarea investiţiilor: Înfiinţare reţea alimentare cu apă, reţea de canalizare şi staţie de epurare în comuna Straja, judeţul Suceava, modernizare drumuri comunale DC Ziminelul şi DC cămin cultural, comuna Straja, judeţul Suceava, construire creşă în localitatea Straja, judeţul Suceava, reabilitare cămin cultural, în Comuna Straja, Judeţul Suceava; 630. Proiect integrat cu trei acţiuni de investiţii: 1. Modernizare DC Nisipitu-Lupcina; 2. Înfiinţare şi dotare centru de asistenţă după programul şcolar tip after school în localitatea Ulma, judeţul Suceava; 3. Modernizare cămin cultural Ulma şi păstrare tradiţii locale, în Comuna Ulma, Judeţul Suceava; 631. Modernizare drumuri comunale, alimentare cu apă, reţele de canalizare, modernizare cămin cultural, prima înfiinţare şi dotare centru de asistenţă după programul tip After school, în Comuna Volovăţ. Judeţul Suceava; 632. Proiect integrat cu trei acţiuni de investiţii: 1. Modernizare drumuri comunale în comuna Şcheia, judeţul Suceava; 2. Înfiinţare şi dotare a unui centru de asistenţă după programul şcolar, tip after school, în satul Milhoveni, comuna Şcheia, judeţul Suceava; 3. Dotarea unui sistem audio şi lumini pentru festivalul Flori de câmp în cadrul căminului cultural din Comuna Şcheia, Judeţul Suceava; 633. Proiect integrat cu cinci acţiuni de investiţii: Canalizare şi staţie de epurare; Alimentare cu apă; Modernizare 3,7 km drumuri comunale; Modernizare ateneu popular Calafindeşti; Înfiinţare şi dotare centru de asistenţă după program After School, în localitatea Calafindeşti, Comuna Calafindeşti, Judeţul Suceava Dragomireni Consiliul Local Moldovița Idem Consiliul Local Poiana Stampei Idem Consiliul Local Poieni Solca Idem Consiliul Local Straja Idem Consiliul Local Ulma Idem Consiliul Local Volovăț Idem Consiliul Local Șcheia Idem Consiliul Local Calafindești Idem 634. Proiect integrat: Modernizare drumuri comunale, construcţie Consiliul Local Ciocăneşti Idem 189

190 grădiniţă copii şi dotare cămin cultural în comuna Ciocănești* 635. Proiect integrat: Modernizare drum comunal DC-19, înființare și dotare centru de asistență de dupa programul scolar, tip after school, modernizare și dotare cămin cultural, comuna Poieni Solca* 636. Proiect integrat: canalizare şi alimentare cu apă, staţie epurare; reabilitare cămin cultural în comuna Rîșca* Consiliul Local Poieni Solca Idem Consiliul Local Rîşca Idem 637. Proiect integrat de regenerare urbana în municipiul Vatra Dornei Consiliul Local Vatra Dornei Fonduri de tip FEDR, Buget Local Locuințe 638. Realizare Bloc ANL în comuna Todirești Consiliul Local Todireşti Fonduri guvernamentale, Buget Local 639. Locuinţe pentru tineri în regim de închiriere în orașul Siret Consiliul Local Siret Idem 640. Lucrări de reabilitare termică a blocurilor de locuințe din comuna Iacobeni* Consiliul Local Iacobeni Idem 641. Construire grup 10 locuinţe în comuna Șaru Dornei* Consiliul Local Şaru Dornei Idem DIRECȚIA DE DEZVOLTARE 2. MEDIUL DE AFACERI Sub-direcția de dezvoltare 2.1. Creşterea competitivităţii economice și stimularea antreprenoriatului Nr. Crt. Proiect Inițiator/Parteneri Surse de finanțare 1. Campanii de informare privind dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în randul tinerilor şi facilitarea accesului acestora la finanţare de tip START 2. Campanii de informare cu privire la dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager din sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii 3. Valorificarea potenţialului de producere a energiei electrice prin utilizarea resurselor de apă din zonă, a biomasei prin construirea de MHC-uri, sau centrale pe biomasa în Oraşul Broşteni Consiliul Județean Suceava, Consiile locale din județ Consiliul Județean Suceava, Consiile locale din județ Fonduri de tip FSE și/sau FEDR, Buget județean, Bugete locale Idem Consiliul Local Broșteni Fonduri de tip FEDR, Buget local, Fonduri Guvernamentale- Administraţia Fondului pentru Mediu, Instrumentul de asistență tehnică pentru eficiența energetică - ELENA (European Local ENergy Assistance) 4. Centru de Afaceri Multicultural Cacica Consiliul Local Cacica Fonduri de tip FEDR, Buget Local Investiții private 5. Industrie dulciuri în Municipiul Câmpulung Moldovenesc Consiliul Local Câmpulung Moldovenesc 6. Producţie îngheţată în Municipiul Câmpulung Moldovenesc Consiliul Local Câmpulung Moldovenesc Investiții private 7. Înfiinţare si producere a energiei eoliene în oraşul Dolhasca Consiliul Local Dolhasca Fonduri de tip FEDR, Buget local, Fonduri Guvernamentale- Administraţia Fondului pentru Mediu, Instrumentul de asistență tehnică pentru eficiența energetică - ELENA (European Local ENergy Assistance) 8. Organizarea unei campanii de atragere a micilor ateliere de producţie pe raza comunei Drăgoiești Consiliul Local Drăgoieşti Buget local 9. Confecții textile în Municipiul Fălticeni Consiliul Local Fălticeni Investiții private 10. Energie eoliană în Municipiul Fălticeni Consiliul Local Fălticeni Fonduri de tip FEDR, Buget local, Fonduri Guvernamentale- Administraţia Fondului pentru Mediu, 190

191 2.2. Dezvoltarea agriculturii și a pescuitului, 11. Construcţie de microhidrocentrale pe râul Moldova în Oraşul Gura Humorului 12. Înfiinţarea unui parteneriat public privat în vederea realizării unei activităţi de producţie în Oraşul Gura Humorului Consiliul Local Gura Humorului Consiliul Local Gura Humorului Instrumentul de asistență tehnică pentru eficiența energetică - ELENA (European Local ENergy Assistance) Idem Buget local 13. Prelucrarea agregatelor de balastieră în Oraşul Liteni Consiliul Local Liteni Investiții private 14. Ţesătorie în Oraşul Liteni Consiliul Local Liteni Investiții private 15. Producerea energiei eoliene în Oraşul Liteni Consiliul Local Liteni Fonduri de tip FEDR, Buget local, Fonduri Guvernamentale- Administraţia Fondului pentru Mediu, Instrumentul de asistență tehnică pentru eficiența energetică - ELENA (European Local ENergy Assistance), Investiții private 16. Exploatarea şi punerea în valoare a bazinelor hidrografice a râurilor Siret şi Suceava în Oraşul Liteni Consiliul Local Liteni Investiții private 17. Instalaţii eoliene în orașul Milişăuţi Consiliul Local Milișăuți Fonduri de tip FEDR, Buget local, Fonduri Guvernamentale- Administraţia Fondului pentru Mediu, Instrumentul de asistență tehnică pentru eficiența energetică - ELENA (European Local ENergy Assistance), Investiții private 18. Energie eoliană şi verde, biogaz în Municipiul Rădăuţi Consiliul Local Rădăuți Idem 19. Parteneriat public-privat în domeniul infrastructurii - parcări subterane si supraterane în Municipiul Rădăuţi 20. Unităţi de mică producţie : industrie textilă, încălţăminte, artizanat în Municipiul Suceava 21. Înființare spaţii comerciale cu specific tradiţional (mâncăruri, icoane, ţesături etc) în Municipiul Suceava 22. Realizarea unei centrale termice ecologică (folosind biomasa) în Municipiul Suceava 23. Reamenajare piaţă agroalimentară în comuna Vatra Moldoviţei Consiliul Local Vatra Moldoviţei Consiliul Local Rădăuți Buget local, Investiție privată Consiliul Local Suceava Investiții private Consiliul Local Suceava Investiții private Consiliul Local Suceava Fonduri de tip FEDR, Buget local, Fonduri Guvernamentale- Administraţia Fondului pentru Mediu, Instrumentul de asistență tehnică pentru eficiența energetică - ELENA (European Local ENergy Assistance), Investiții private Buget local 24. Amenajarea / reabilitarea sistemelor de irigaţie Consiile locale din județ Fonduri de tip FEADR, Buget local Fonduri de tip FEDR, Buget județean, Bugete locale 25. Crearea / modernizarea unor centre de comercializare a produselor tradiţionale în oraşe, în localităţile cu circulaţie turistică mare şi în apropierea obiectivelor turistice Consiliul Județean Suceava, Consiile locale din județ 26. Extinderea și promovarea culturilor ecologice de legume Consiliul Județean Suceava, Consiile locale din județ 27. Sprijinirea cultivatorilor de fructe prin achiziţia unei părţi din producţie pentru distribuţie în şcoli Consiliul Județean Suceava, Consiile locale din județ Fonduri de tip FEADR, Buget județean, Bugete locale Buget județean, Bugete locale 191

192 2.3. Prelucrarea și exploatarea lemnului 28. Înfiinţarea / modernizarea crescătoriilor de peşte Consiliile Locale din județ, Agenți economici 29. Înfiinţarea / modernizarea de centre de prestaţii agricole Consiliile Locale din județ, Agenți economici 30. Înfiinţarea / modernizarea unor centre de prelucrare a produselor animaliere Consiliile Locale din județ, Agenți economici 31. Prelucrarea cărnii și a laptelui în Oraşul Broşteni Consiliul Local Broșteni Investiții private 32. Creșterea ovinelor şi bovinelor în Oraşul Broşteni Consiliul Local Broșteni Idem 33. Procesarea merelor în Municipiul Fălticeni Consiliul Local Fălticeni Idem 34. Prelucrarea lemnului în Municipiul Fălticeni Consiliul Local Fălticeni Idem 35. Piscicultură în Municipiul Fălticeni Consiliul Local Fălticeni Idem 36. Înfiinţare acvariu în Parcul Ariniş, oraş Gura Humorului Consiliul Local Gura Humorului 37. Prelucrarea pieilor şi blănurilor în Oraşul Liteni Consiliul Local Liteni Idem 38. Colectarea şi prelucrarea plantelor medicinale în Oraşul Liteni Consiliul Local Liteni Idem 39. Prelucrarea laptelui de vacă, oaie şi capră în Oraşul Liteni Consiliul Local Liteni Idem 40. Prelucrarea cărnii în Oraşul Liteni Consiliul Local Liteni Idem 41. Achiziţie, depozitare şi prelucrare produse agricole în orașul Milişăuţi Consiliul Local Milișăuți Idem 42. Dezvoltare sector zootehnic şi industrie alimentară în Municipiul Rădăuţi Fonduri de tip FEADR, Bugete locale, Investiții private Idem Idem Idem Consiliul Local Rădăuți Idem 43. Amenajare bălţi existente pentru agrement şi pescuit în Oraşul Salcea Consiliul Local Salcea Idem 44. Exploataţii agricole în Oraşul Salcea Consiliul Local Salcea Idem 45. Unităţi de industrie alimentară în Municipiul Suceava Consiliul Local Suceava Idem 46. Construcţia unei fabrici pentru valorificarea fructelor de pădure în Municipiul Vatra Dornei 47. Construcţia unui centru comercial agro-alimentar în Municipiul Vatra Dornei Consiliul Local Vatra Dornei Idem Consiliul Local Vatra Dornei Idem 48. Construcţia unui abator în Municipiul Vatra Dornei Consiliul Local Vatra Dornei Idem 49. Exploatarea şi prelucrarea lemnului în Oraşul Broşteni Consiliul Local Broșteni Idem 50. Prelucrarea lemnului în Oraşul Liteni Consiliul Local Liteni Idem Consiliul Local Milișăuți Idem 51. Fabricare, depozitare şi desfacere prefabricate pentru construcţii în orașul Milişăuţi 52. Repunerea în funcţiune a Fabricii de bere Solca în Oraşul Solca Consiliul Local Solca Idem 53. Înfiinţarea unei fabrici de cherestea şi mobilă în Oraşul Solca Consiliul Local Solca Idem 54. Construcţia unei fabrici de mobilă în Municipiul Vatra Dornei Consiliul Local Vatra Dornei Idem DIRECȚIA DE DEZVOLTARE 3. EDUCAŢIE, TINERET ŞI SPORT Sub-direcția de dezvoltare 3.1. Reabilitarea, modernizarea, Nr. crt. Proiect Inițiator/Parteneri Surse de finanțare 1. Reabilitare Școala Generală Feteşti din comuna Adâncata Consiliul Local Adâncata Buget Local, Buget de stat 2. Reabilitare și etajare parțială a corpului vechi al Școlii cu Clasele I-VIII Consiliul Local Ostra Buget Local, Buget de stat 192

193 dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare; Ostra, comuna Ostra 3. Amenajare grădiniță în comuna Pătrăuți Consiliul Local Pătrăuți Fonduri guvernamentale - HG 300/ , privind repartizarea unor sume din transferuri din bugetul de stat către bugete locale, prevăzute în bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, pentru finanţarea in anul 2007 a unor cheltuieli de capital ale unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat 4. Reabilitare şcoală generală din comuna Bălăceana Consiliul Local Bălăceana Buget de stat 5. Reabilitare și extindere Sc. cu Clasele I-VIII Bălcăuți, comuna Bălcăuți Consiliul Local Bălcăuți Fonduri guvernamentale, Fonduri europene (Banca Europeană de Investiții), Buget Local 6. Modernizare școala cu clasele I-IV Corlata, comuna Berchișești Consiliul Local Berchișești Surse proprii 7. Amenajare grup sanitar și anexe școala Spinărie, comuna Berchișești Consiliul Local Berchișești Buget Local 8. Amenajare Școala generală nr. 1 din comuna Bilca Consiliul Local Bilca Fonduri de la Banca Mondială 9. Amenajare Grădiniță cu 2 grupe, comuna Bilca Consiliul Local Bilca Buget Local 10. Construire școala cu 14 săli de clasă în satul Brodina, comuna Brodina Consiliul Local Brodina Buget Local 11. Extindere și reabilitare Școala cu Clasele 1-8 Falcău, comuna Brodina Consiliul Local Brodina Buget Local 12. Reabilitare Școala Generală cu Clasele I-VIII Burla Consiliul Local Burla Fonduri guvernamentale - HG 300/ , privind repartizarea unor sume din transferuri din bugetul de stat către bugete locale, prevăzute în bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, pentru finanţarea in anul 2007 a unor cheltuieli de capital ale unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, Buget Local 13. Construire grădiniță cu program normal în comuna Burla Consiliul Local Burla Idem 14. Reabilitare clădire Şcoală cu Clasele I-VIII din satul Pîrteştii de Sus, comuna Cacica Consiliul Local Cacica Fonduri de tip FEDR, Buget Local 15. Reabilitare grădiniţă în comuna Calafindeşti Consiliul Local Calafindeşti Buget Local, Fonduri guvernamentale prin programul Reabilitare Şcoli 16. Amenajare curţi interioare cu spaţii de joacă şi împrejmuiri la grădiniţa din comuna Calafindeşti Consiliul Local Calafindeşti Buget Local 17. Reabilitare Şcoală cu cls. I-IV, în Botoşeniţa, comuna Calafindești Consiliul Local Calafindești Buget Local, Fonduri guvernamentale prin programul Reabilitare Şcoli 18. Amenajare curţi interioare cu spaţii de joacă şi împrejmuiri la Şcoala cu cl.i-viii Calafindeşti 19. Amenajare curţi interioare cu spaţii de joacă şi împrejmuiri la Şcoala cu cl.i-iv din Botoşeniţa, comuna Calafindeşti Consiliul Local Calafindești Buget Local Consiliul Local Calafindești Buget Local 20. Construire grădiniţă cu program normal în comuna Capu Câmpului Consiliul Local Capu Câmpului Fonduri de tip FEADR, Buget Local 21. Înființare after school în comuna Cîrlibaba Consiliul Local Cîrlibaba Fonduri de tip FEADR, Buget Local 193

194 22. Construire şcoală Sasca Mare, comuna Cornu Luncii Consiliul Local Cornu Luncii Buget Local 23. Reabilitare clădire grădiniță în localitatea Gulia, în orașul Dolhasca Consiliul Local Dolhasca Buget Local, Buget de Stat 24. Centru de resurse și sprijin în educatie la Școala din comuna Dorna Consiliul Local Dorna Arini Fonduri de tip FEDR, Buget Local Arini 25. Reabilitare Şcoala Măzănăeşti din comuna Drăgoiești Consiliul Local Drăgoiești Buget Local 26. Extindere Grup Școlar cu cls. V-XII, comuna Dumbrăveni Consiliul Local Dumbrăveni Buget Local, Fonduri guvernamentale 27. Extindere Școala Generală Toloaca, comuna Dumbrăveni Consiliul Local Dumbrăveni Buget Local, Fonduri guvernamentale 28. Lucrări de reabilitare la Şcoala nr. 2 Ion Irimescu, municipiul Fălticeni Consiliul Local Fălticeni Buget de Stat 29. Construcţie grădiniţă cu program normal 6 grupe, în municipiul Fălticeni Consiliul Local Fălticeni Buget de Stat 30. Reabilitare Şcoala Generală cu Clasele I-IV Forăşti Consiliul Local Forăşti Buget Local, Fonduri guvernamentale 31. Amenajare grădiniţă europeană, localitatea Oniceni, comuna Forăști Consiliul Local Forăști Fonduri de tip FEADR, Buget Local 32. Reabilitare şi extindere spaţiu şcolar în comuna Hănțești Consiliul Local Hănțești Buget Local, Fonduri guvernamentale 33. Construcție clădire Școala cu Clasele I-IV și grădiniță 2 grupe, în comuna Hârtop Consiliul Local Hârtop Buget de Stat 34. Extindere Școala nr. 1 din comuna Horodnic de Sus Consiliul Local Horodnic de Sus Buget Local, Buget de stat 35. Extindere Școala nr. 3 din comuna Horodnic de Sus Consiliul Local Horodnic de Sus Buget Local, Buget de stat 36. Reabilitare grădiniță în comuna Iacobeni Consiliul Local Iacobeni Fonduri guvernamentale prin Agenţia Română pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale 37. Reabilitare Şcoala Rotunda, orașul Liteni Consiliul Local Liteni Buget de stat 38. Reabilitare Şcoala Siliştea, orașul Liteni Consiliul Local Liteni Buget de stat 39. Reabilitare corp B, Grupul Şcolar Liteni, orașul Liteni Consiliul Local Liteni Buget de stat 40. Reabilitare Școala Generală nr.2 cu Clasele I-VIII, comuna Mălini Consiliul Local Mălini Buget Local, Fonduri guvernamentale - HG 300/ Reabilitare termică Școala Generală nr. 2 Labiș - Mălini, comuna Mălini Consiliul Local Mălini Buget Local, Fonduri guvernamentale - HG 300/ Finalizarea lucrărilor de construcție la Școala Generală cu 8 clase și grădinița cu 2 grupe din comuna Marginea Consiliul Local Marginea Fonduri de tip FEDR, Buget Local 43. Înființare after-school în comuna Poiana Stampei Consiliul Local Poiana Stampei Fonduri de tip FEADR, Buget Local 44. Înființare grădiniță cu program normal (2 grupe) în comuna Poieni Solca Consiliul Local Poieni Solca Buget Local, Fonduri guvernamentale 45. Grup sanitar Școala Generală cu cl. V-VII, comuna Pojorâta Consiliul Local Pojorâta Buget Local 46. Reabilitare Școală cu Clasele I-IV, comuna Pojorâta Consiliul Local Pojorâta Buget Local 47. Consolidare, refuncţionalizare şi extindere Şcoala cu cl. I VIII sat Gura Putnei, comuna Putna Consiliul Local Putna Fonduri de de la Banca Europeană de Investiții, Buget Local 48. Construire grădiniţă cu 4 grupe în comuna Putna Consiliul Local Putna Fonduri de la Banca Mondială, Buget Local 49. Reabilitare, modernizare, extindere și dotări Școala cu cls. I-VIII Șaru Dornei, comuna Șaru Dornei Consiliul Local Șaru Dornei Fonduri de tip FEDR, Buget Local 50. Amenajare și dotare Ludoteca Piciul, comuna Șaru Dornei Consiliul Local Șaru Dornei Buget Local, Fondul Român de Dezvoltare Socială 51. Construire grădiniţă în comuna Sucevița Consiliul Local Sucevița Buget de Stat 194

195 52. Înființare centru de asistență tip after school în comuna Ulma Consiliul Local Ulma Fonduri de tip FEADR, Buget Local 53. Reabilitare clădire Şcoala de Arte şi Meserii Vadu Moldovei Consiliul Local Vadu Moldovei Buget de Stat 54. Modernizare și reabilitare şcoala Corocăieşti, comuna Verești Consiliul Local Verești Buget Local, Fonduri guvernamentale 55. Modernizare și reabilitare şcoala Bursuceni, comuna Verești Consiliul Local Verești Buget Local, Fonduri guvernamentale 56. Reabilitare Şcoala cu cl. I-VIII Nr. 1,,Ioan Vicoveanu, comuna Vicovu Consiliul Local Vicovu de Jos Buget Local, Buget de Stat de Jos 57. Construire grădiniţa Nr. 1 Vicovu de Jos, comuna Vicovu de Jos Consiliul Local Vicovu de Jos Buget Local, Buget de Stat Consiliul Local Vicovu de Jos Buget Local, Buget de Stat 58. Construire grădiniţa Nr. 2 (Margine) şi reabilitare Sc cu cl. I-IV. Vicovu de Jos, comuna Vicovu de Jos 59. Construire Grădiniţă Nr. 3 (Pod Dabâca), în comuna Vicovu de Jos Consiliul Local Vicovu de Jos Buget Local, Buget de Stat 60. Reabilitare Grup Şcolar «Ion Nistor» din oraşul Vicovu de Sus Consiliul Local Vicovu de Sus Buget Local, Fonduri guvernamentale - HG 300/ Prima înființare și dotare centru de asistență dupa program școlar tip after scool, comuna Volovăț Consiliul Local Volovăț Fonduri de tip FEADR, Buget Local 62. Reabilitare Școală cu Clasele I-VIII Pleșești, comuna Vulturești Consiliul Local Vulturești Buget Local, Fonduri guvernamentale - HG 300/ Modernizare cladire școala Zamostea, comuna Zamostea Consiliul Local Zamostea Buget Local, Fonduri guvernamentale 64. Modernizare și reabilitare Școala Generală cu Clasele I-VIII Șerbănești, Consiliul Local Zvoriștea Buget Local, Fonduri guvernamentale comuna Zvoriștea 65. Modernizare și reabilitare Școala Generală cu Clasele I-VIII Zvoriștea, comuna Zvoriștea 66. Extindere Şcoala Drăgoieşti şi amenajare teren de sport, comuna Drăgoiești* Consiliul Local Zvoriștea Buget Local, Fonduri guvernamentale Consiliul Local Drăgoiești Fonduri de tip FEDR și/sau FEADR, Buget Local, Fonduri guvernamentale 67. Amenajare grădiniță în comuna Adâncata* Consiliul Local Adâncata Idem 68. Amenajare grădiniţă cu program normal în comuna Bălăceana* Consiliul Local Bălăceana Idem 69. Construire și dotare grădiniță în comuna Bălcăuți* Consiliul Local Bălcăuți Idem 70. Construcție grădiniță cu patru grupe cu program normal în comuna Berchișești* Consiliul Local Berchișești Idem 71. Construire grădiniță nouă în orasul Broșteni* Consiliul Local Broșteni Idem 72. Construire grădiniţă în satul Cacica, comuna Cacica* Consiliul Local Cacica Idem 73. Centru asistență dupa programul școlar în comuna Dărmănești* Consiliul Local Dărmănești Idem 74. Reabilitare Școala cu cl. I-VIII Dornești* Consiliul Local Dornești Idem 75. Supraetajare școala veche în comuna Dornești* Consiliul Local Dornești Idem 76. Reabilitare corp A Şcoala cu clasele I VIII "Ion Muceleanu", comuna Fântâna Mare* Consiliul Local Fântâna Mare Idem 77. Înființare after school în comuna Fântânele* Consiliul Local Fântânele Idem 78. Modernizare și reparații Școala Nr.3, Frătăuții Noi* Consiliul Local Frătăuții Noi Idem 79. Modernizare și reparații Școala Nr.1 Costisa, comuna Frătăuții Noi* Consiliul Local Frătăuții Noi Idem 80. Reparaţii, modernizări şi extinderi la clădirea grădiniţei nr. 1 cu program normal din sat Hănţeşti, comuna Hănţeşti* Consiliul Local Hănţeşti Idem 81. Reparații și modernizare la școala cu cl. I-VIII Iacobeni* Consiliul Local Iacobeni Idem 82. Centru de asistență după programul școlar în comuna Iaslovăț* Consiliul Local Iaslovăț Idem 195

196 83. Construcție clădire Grădiniță nr. 1 Iaslovăț* Consiliul Local Iaslovăț Idem 84. Reabilitare Grup Şcolar I.V. Liteanu - Corp A, oraş Liteni* Consiliul Local Liteni Idem 85. Construire grădiniță în satul Coverca, comuna Panaci* Consiliul Local Panaci Idem 86. Reabilitare Şcoala Nr. 1 Rîşca, comuna Rîșca* Consiliul Local Rîşca Idem 87. Amenajare curte grădință cu program normal - Neagra Șarului, comuna Consiliul Local Șaru Dornei Idem Șaru Dornei* 88. Construire şi dotare centru after school, comuna Suceviţa* Consiliul Local Suceviţa Idem 89. Şcoală generală nouă cu cl. I-IV în satul Ciumuleşti* Consiliul Local Vadu Moldovei Idem 90. Reabilitare clădire şcoală, construire grupuri sanitare în satul Movileni, Consiliul Local Vadu Moldovei Idem comuna Vadu Moldovei* 91. Reabilitare clădire şcoală, construire grupuri sanitare în satul Ioneasa, Consiliul Local Vadu Moldovei Idem comuna Vadu Moldovei* 92. Reabilitare clădire şcoală, construire grupuri sanitare în satul Consiliul Local Vadu Moldovei Idem Dumbrăviţa, comuna Vadu Moldovei* 93. Reabilitare clădire şcoală, construire grupuri sanitare în satul Vadu Consiliul Local Vadu Moldovei Idem Moldovei II, comuna Vadu Moldovei* 94. Construire grădiniţă program normal în satul Vadu Moldovei, comuna Vadu Moldovei* Consiliul Local Vadu Moldovei Idem 95. Mansardare Şcoala Generală Grămeşti, comuna Grămești Consiliul Local Grămești Idem 96. Dotarea cu mobilier a școlilor/gradinitelor, echiparea cu aparatură Consiliul Local Horodniceni Idem didactică modernă şi servicii internet pe întreg teritoriul comunei Horodniceni 97. Reparații capitale corp A al Școlii cu Clasele I-VIII Luca Arbure, Consiliul Local Arbore Idem comuna Arbore 98. Reabilitarea școlilor din comuna Boroaia Consiliul Local Boroaia Idem 99. Reabilitarea, modernizarea şi dotarea Şcolii Nr.3 Bogdan Vodă şi a Consiliul Local Câmpulung Moldovenesc Idem Şcolii Nr. 4. Teodor Ştefanelli din Municipiul Câmpulung Moldovenesc 100. Reabilitare şi modernizare Sală Sport, Ateliere şcolare şi teren de sport Consiliul Local Câmpulung Moldovenesc Idem Colegiul Silvic Bucovina, Municipiul Câmpulung Moldovenesc 101. Construcție grădiniță în comuna Ciprian Porumbescu Consiliul Local Ciprian Porumbescu Idem 102. Construcție grădiniţă Băişeşti, comuna Cornu Luncii Consiliul Local Cornu Luncii Idem 103. Îmbunătăţirea sistemului de încălzire a școlilor din Oraşul Dolhasca Consiliul Local Dolhasca Idem 104. Modernizarea şcolilor din Orasul Dolhasca Consiliul Local Dolhasca Idem 105. Construire grădiniță cu program normal în satul Dolheștii Mici, comuna Consiliul Local Dolhești Idem Dolhești 106. Construcție grădiniță after school în comuna Dorna Cândrenilor Consiliul Local Dorna Cândrenilor Idem 107. Construirea a 2 grădinițe în comuna Fântânele Consiliul Local Fântânele Idem 108. Reabilitare și modernizare școala nr. 1 Frătăuții Vechi Consiliul Local Frătăuții Vechi Idem 109. Reabilitare şcoli şi grădiniţe din comuna Frumosu Consiliul Local Frumosu Idem 110. Reabilitarea şi extinderea Şcolii cu Clasele I IV Hurjuieni, comuna Consiliul Local Gălănești Idem Gălănești 111. Construire grădiniţă în comuna Grămești Consiliul Local Grămești Idem 196

197 3.2. Programe de consiliere şi orientare şcolară, creşterea siguranţei sistemului de învăţământ; 3.3. Dezvoltarea infrastructurii pentru activitățile sportive 112. Reabilitare şi extindere spaţiu şcolar 2 grădiniţe şi 2 săli de clasă în comuna Hănțești Consiliul Local Hănțești Idem 113. Construire grădinitia 4 grupe, comuna Hârtop Consiliul Local Hârtop Idem 114. Renovare Școala Generală nr.2 Ipotești, comuna Ipotești Consiliul Local Ipotești Idem 115. Renovare Școala Generală Tișăuți, comuna Ipotești Consiliul Local Ipotești Idem 116. Construirea sși dotarea unei grădinițe cu program prelungit în comuna Marginea 117. Reabilitare și modernizare Școala cu Clasele l-lv Benia și Școala cu Clasele l-vlll Moldova Sulita, comuna Moldova Sulița 118. Realizarea lucrărilor de reparații capitale propuse la Școala Baineţ și Văşcăuţi din comuna Mușenița 119. Construirea unei gradinite în satul Vășcăuți la standarde europene, comuna Mușenița 120. Reabilitarea scolilor din satele Mușenița, Climauti și Vicsani, comuna Mușenița Consiliul Local Marginea Idem Consiliul Local Moldova Sulița Idem Consiliul Local Mușenița Idem Consiliul Local Mușenița Idem Consiliul Local Mușenița Idem 121. Reabilitarea și modernizarea a patru școli în comuna Panaci Consiliul Local Panaci Idem 122. Construire grădiniţă în comuna Poiana Stampei Consiliul Local Poiana Stampei Idem 123. Modernizare 2 școli generale comuna Rădășeni Consiliul Local Rădășeni Idem 124. Reabilitarea Colegiului Eudoxiu Hurmuzachi, municipiul Rădăuți Consiliul Local Rădăuți Idem 125. Înfiinţarea unui campus pentru Școala de artă şi meserii din comuna Șerbăuți Consiliul Local Șerbăuți Idem 126. Grădiniță cu program normal în satul Herla, comuna Slatina Consiliul Local Slatina Idem 127. Reabilitarea grădiniţei din orașul Solca Consiliul Local Solca Idem 128. Înfiinţare şi dotare centru de asistenţă după programul şcolar tip after Consiliul Local Verești Idem school în Corocăieşti, comuna Verești 129. Modernizare și reabilitare şcoala Vereşti, comuna Verești Consiliul Local Verești Idem 130. Reabilitarea școlilor din comuna Vulturești Consiliul Local Vulturești Idem Idem 131. Organizarea unor tabere de pregătire intensivă pentru copii dotaţi Consiliul Județean Suceava, ISJ Suceava, Consiliile Locale din județ 132. Combaterea abandonului şcolar prin măsuri sociale (asigurarea rechizitelor, burse sociale, locuri subvenţionate în taberele şcolare, gratuitate la abonamentele pe mijloacele de transport) 133. Creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii în unităţile de învăţământ din judeţul Suceava, în special în cadrul celor din mediul urban Consiliul Județean Suceava, ISJ Suceava, Consiliile Locale din județ Consiliul Județean Suceava, ISJ Suceava, Consiliile Locale din județ 134. Programe a doua şansă pentru tinerii care au părăsit şcoala Consiliul Județean Suceava, ISJ Suceava, Consiliile Locale din județ 135. Înființare Bază sportivă în comuna Poiana Stampei Consiliul Local Poiana Stampei Buget Local, Fonduri Guvernamentale - Programul de dezvoltare a infrastructurii si a unor baze sportive din spatiul rural, instituit prin OG 7/2006 cu modificările și completările ulterioare 136. Bază sportivă multifuncțională tip I în comuna Bălcăuți Consiliul Local Bălcăuți Idem 137. Construcție bază sportivă tip I în comuna Berchișești Consiliul Local Berchișești Idem Idem Idem Idem 197

198 138. Bază sportivă multifuncțională de tip II în comuna Bosanci Consiliul Local Bosanci Idem 139. Sala de sport în comuna Botoșana Consiliul Local Botoșana Fonduri de tip FEDR, Buget Local 140. Bază sportivă multifuncțională de tip II în sat Cotârgași, oraș Broșteni Consiliul Local Broșteni Buget Local, Fonduri Guvernamentale - Programul de dezvoltare a infrastructurii si a unor baze sportive din spatiul rural, instituit prin OG 7/2006 cu modificările și completările ulterioare 141. Construire bază sportivă multifuncțională tip II în Dolheștii Mari, comuna Dolhești Consiliul Local Dolhești Idem 142. Bază sportivă multifunctionala tip II sat Drăgușeni, comuna Drăgușeni Consiliul Local Drăgușeni Idem 143. Modernizare bază sportivă din comuna Dumbrăveni Consiliul Local Dumbrăveni Idem 144. Construire bază sportivă în comuna Fântânele Consiliul Local Fântânele Idem 145. Construire stadion comunal Frătăuţii Noi Consiliul Local Frătăuţii Noi Buget Local 146. Modernizarea Stadionului Tineretului din Localitatea Gura Humorului Consiliul Local Gura Humorului Fonduri de tip FEDR, Buget Local 147. Construcție bază sportivă multifunctionala tip 2 în comuna Iaslovăț Consiliul Local Iaslovăț Buget Local, Fonduri Guvernamentale - Programul de dezvoltare a infrastructurii si a unor baze sportive din spatiul rural, instituit prin OG 7/2006 cu modificările și completările ulterioare 148. Bază sportivă multifuncțională în comuna Mălini Consiliul Local Mălini Buget Local, Fonduri Guvernamentale - Programul de dezvoltare a infrastructurii si a unor baze sportive din spatiul rural, instituit prin OG 7/2006 cu modificările și completările ulterioare 149. Construcție sală de sport în comuna Mălini Consiliul Local Mălini Fonduri de tip FEDR, Buget Local 150. Construcție bază sportivă multifuncțională în orasul Milișăuți Consiliul Local Milișăuți Buget Local, Fonduri Guvernamentale - Programul de dezvoltare a infrastructurii si a unor baze sportive din spatiul rural, instituit prin OG 7/2006 cu modificările și completările ulterioare 151. Construcția unei baze sportive în comuna Panaci Consiliul Local Panaci Idem 152. Modernizare Bază sportivă A.S. BRADUL în comuna Putna Consiliul Local Putna Idem 153. Bază sportivă multifuncțională în satul Sf. Ilie, din comuna Șcheia Consiliul Local Șcheia Idem 154. Amenajare bază sportivă în comuna Calafindeşti, județul Suceava Consiliul Local Suceava Idem 155. Baza sportivă Vatra Dornei Consiliul Local Vatra Dornei Idem 156. Finalizarea lucrărilor la baza sportivă din comuna Vereşti Consiliul Local Vereşti Idem 157. Bază sportivă în Comuna Boroaia Consiliul Local Boroaia Idem 158. Bază sportivă în Comuna Burla Consiliul Local Burla Idem 159. Bază sportivă în Oraşul Cajvana Consiliul Local Cajvana Idem 160. Bază sportivă în Comuna Ciprian Porumbescu Consiliul Local Ciprian Porumbescu Idem 161. Bază sportivă în Oraşul Dolhasca Consiliul Local Dolhasca Idem 162. Bază sportivă în Comuna Dorna Cândrenilor Consiliul Local Dorna Cândrenilor Idem 163. Bază sportivă în Comuna Frătăuţii Noi Consiliul Local Frătăuții Noi Idem 198

199 164. Bază sportivă în Oraşul Gura Humorului Consiliul Local Gura Humorului Idem 165. Bază sportivă în Comuna Gălăneşti Consiliul Local Gălănești Idem 166. Bază sportivă în Comuna Todireşti Consiliul Local Todirești Idem 167. Bază sportivă în Comuna Voitinel Consiliul Local Voitinel Idem 168. Bază sportivă în Comuna Valea Moldovei Consiliul Local Valea Moldovei Idem 169. Bază sportivă în Comuna Ulma Consiliul Local Ulma Idem 170. Bază sportivă în Comuna Zamostea Consiliul Local Zamostea Idem 171. Bază sportivă în Comuna Zvoriştea Consiliul Local Zvoriștea Idem 172. Construire bază sportivă, comuna Suceviţa, sat Voievodeasa* Consiliul Local Suceviţa Fonduri de tip FEDR, Buget Local, Fonduri Guvernamentale - Programul de dezvoltare a infrastructurii si a unor baze sportive din spatiul rural, instituit prin OG 7/2006 cu modificările și completările ulterioare 173. Costruire sală de sport cu 160 locuri în tribune, comuna Frătăuții Vechi* Consiliul Local Frătăuții Vechi Idem 174. Înființare sală de sport în comuna Siminicea* Consiliul Local Siminicea Idem 175. Sală Polivalentă 5000 locuri, Municipiul Suceava* Consiliul Local Suceava Idem 176. Sală de sport în comuna Vadu Moldovei la Şcoala de Arte şi Meserii* Consiliul Local Vadu Moldovei Idem 177. Modernizare bază sportivă din comuna Vatra Moldoviţei* Consiliul Local Vatra Moldoviţei Idem 178. Înființare sală de sport în comuna Dărmănești Consiliul Local Dărmănești Idem 179. Construcția unei săli de sport în comuna Horodnic de Jos Consiliul Local Horodnic de Jos Idem 180. Refacerea bazei sportive, sală de sport și educație fizică în Moara Nică, comuna Moara Consiliul Local Moara Idem 181. Înființare bază sportivă în comuna Bilca Consiliul Local Bilca Idem 182. Construcţie sală de sport în comuna Ciocănești Consiliul Local Ciocănești Idem 183. Amenajare bază sportivă şi pârtie de schi Suhard, comuna Ciocănești Consiliul Local Ciocănești Idem 184. Construirea unei săli de sport în comuna Cîrlibaba Consiliul Local Cîrlibaba Idem 185. Construire bază sportivă multifunctionala de tip II în Dolheștii Mari, comuna Dolhești Consiliul Local Dolhești Idem 186. Amenajare bază sportivă în comuna Dorna Arini Consiliul Local Dorna Arini Idem 187. Sală de sport în comuna Dornești Consiliul Local Dornești Idem 188. Amenajare teren de sport în comuna Dornești Consiliul Local Dornești Idem 189. Realizare sală de sport în comuna Dumbrăveni Consiliul Local Dumbrăveni Idem 190. Construire sală de sport în orașul Frasin Consiliul Local Frasin Idem 191. Construire sală sport în comuna Grămești Consiliul Local Grămești Idem 192. Bază sportivă și sală de sport în comuna Hârtop Consiliul Local Hârtop Idem 193. Construire complex sportiv cuprinzând: teren de tenis, vestiare, grupuri Consiliul Local Horodniceni Idem sanitare, instalaţie nocturnă, în comuna Horodniceni 194. Construirea unei Săli de sport în comuna Iacobeni Consiliul Local Iacobeni Idem 195. Amenajarea bazei sportive Minerul, din comuna Iacobeni Consiliul Local Iacobeni Idem 196. Construire sală de sport în oraşul Liteni Consiliul Local Liteni Idem 197. Construirea stadionului din comuna Marginea Consiliul Local Marginea Idem 199

200 198. Sală de sport în comuna Poiana Stampei Consiliul Local Poiana Stampei Idem 199. Sală de sport în comuna Pojorâta Consiliul Local Pojorâta Idem 200. Înfiinţarea spaţii verzi şi loc de joaca zona Cămin Cultural Putna, comuna Putna 201. Construirea unui bazin de înot și a unei baze sportive în municipiul Rădăuți Consiliul Local Putna Idem Consiliul Local Rădăuți Idem 202. Construire de sală de sport polivalentă în comuna Rîșca Consiliul Local Rîșca Idem 203. Amenajare teren de sport, comuna Satu Mare Consiliul Local Satu Mare Idem 204. Construcție sală de sport în comuna Satu Mare Consiliul Local Satu Mare Idem 205. Amenajare teren de fotbal în comuna Udeşti Consiliul Local Udeşti Idem 206. Construire sală de sport în sat Udeşti, comuna Udești Consiliul Local Udești Idem 207. Amenajare bază sportivă în satul Vadu Moldovei, comuna Vadu Consiliul Local Vadu Moldovei Idem Moldovei 208. Modernizare bază sportivă în comuna Zvoriștea Consiliul Local Zvoriștea Idem DIRECȚIA DE DEZVOLTARE 4. OCUPAREA, PROTECŢIA SOCIALĂ ŞI SĂNĂTATEA Sub-direcția de dezvoltare 4.1. Elaborarea strategiilor şi politicilor de formare iniţială şi continuă 4.2. Măsuri active pe piaţa muncii, instruirea şomerilor şi dezvoltarea forţei de muncă; 4.3. Promovarea incluziunii sociale Nr. Crt. Proiect Inițiator/Parteneri Surse de finanțare 1. Elaborarea strategiilor sectoriale, a planurilor de acţiune şi a modului de monitorizare a acestora 2. Elaborarea de studii privind tendinţele anticipate pe piaţa muncii în scopul adaptării programelor de instruire profesională Consiliul Județean Suceava Fonduri de tip FSE, Buget județean Consiliul Județean Suceava, AJOFM 3. Elaborarea programelor de formare şi de dezvoltare a competenţelor Consiliul Județean Suceava, AJOFM, Consilii locale din județ 4. Campanii de promovare a oportunităţilor egale pe piaţa muncii cu accent pe reintegrarea în societate a grupurilor vulnerabile 5. Aplicarea instruirii profesionale selective, orientată către sectoarele cu potenţial ridicat de dezvoltare Consiliul Județean Suceava, DGASPC, AJOFM AJOFM Suceava Idem 6. Programe de consiliere şi orientare profesională pentru şomeri AJOFM Suceava Idem 7. Cursuri de instruire care să corespundă mediului de lucru actual (IT, limbi străine, AJOFM Suceava Idem marketing, management) 8. Organizarea de târguri de meserii și tărguri de locuri de muncă AJOFM Suceava Idem Idem 9. Înfiinţarea unor centre de zi unde şomerii să aibă acces la internet, presă, TV, oferte de instruire 10. Acordarea de facilităţi întreprinderilor care angajează şomeri de lungă durată, tineri şi alte grupuri vulnerabile 11. Programe de consiliere şi orientare pentru facilitarea integrării pe piaţa muncii a tinerilor absolvenţi 12. Înfiinţarea unor centre de zi / multifuncţionale unde grupurile defavorizate să aibă acces la mijloace de informare: presă, TV, materiale informative Consiliul Județean Suceava, Consiliile Locale din județ, AJOFM Suceava Fonduri de tip FSE, Buget județean, Buget de stat Fonduri de tip FSE, Buget județean, Bugete locale Fonduri de tip FSE, Buget județean, Buget de stat Consiliile Locale din județ Fonduri de tip FSE, Buget județean, Bugete locale AJOFM Suceava, ISJ Suceava Idem Consiliile Locale din județ, DGASPC Suceava, ONG-uri Idem 200

201 4.4. Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale; 4.5. Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate; 4.6. Asigurarea asistenţei medicale primare în zona rurală; 13. Dezvoltarea parteneriatelor sociale în vederea identificării de noi oportunităţi de integrare pe piaţa muncii a grupurilor dezavantajate DGASP Suceava Idem 14. Instruirea şi atragerea tinerilor în mediul rural pentru activităţile de asistenţă socială DGASPC Suceava, Consiliile Locale din județ 15. Educaţie în domeniul igienico-sanitar în localităţile rurale DSP Suceava Idem 16. Programe pentru prevenirea abandonului şcolar în rândul etniei rome ISJ Suceava, ONG-uri Idem 17. Realizarea educaţiei prefamiliale pentru copii şi tineri ONG-uri, DSP Suceava Idem 18. O viaţă normală în centru o poartă deschisă spre societate (CRRN Sasca) Consiliul Județean Suceava Fonduri de tip FEDR, Buget județean 19. Proiectul Gospodina CRRN Sasca CRRN Sasca Fonduri de tip FEDR, Buget județean 20. Centru Social în comuna Crucea Consiliul Local Crucea Fonduri de tip FEDR, Buget local 21. Centru cu destinaţie multifuncţională Gura Humorului Consiliul Local Gura Humorului Idem 22. Centru de îngrijire de zi pentru copii aflați în situații de risc, în comuna Berchișești* Consiliul Local Berchișești Idem Idem 23. Îmbunătățirea situației romilor din comuna Mitocu Dragomirnei* Consiliul Local Mitocu Dragomirnei 24. Sediu social multifuncţional în oraşul Siret* Consiliul Local Siret Idem Consiliul Local Vatra Dornei Idem 25. Modernizare şi extindere clădire centru de primire, îngrijire şi asistare a persoanelor vârstnice în municipiul Vatra Dornei* 26. Centru multifuncţional județean destinat victimelor violenţei în familie Consiliul Județean Suceava Idem 27. Proiecte de servicii sociale pentru romi în comuna Dornești Consiliul Local Dornești Fonduri de tip FSE, Buget local 28. Creşterea calităţii serviciilor de sănătate publică în comuna Drăgoiești Consiliul Local Drăgoiești Buget local 29. Înființarea unui complex social care sa cuprinda un cămin pentru bătrâni în comuna Consiliul Local Horodniceni Fonduri de tip FEDR, Buget local Horodniceni 30. Întreprindere socială pentru dezvoltarea meșteșugurilor în comuna Panaci Consiliul Local Panaci Fonduri de tip FEDR, Buget local 31. Integrarea socială și profesională a categoriilor defavorizate din municipiul Rădăuți Consiliul Local Rădăuți Fonduri de tip FSE, Buget local Consiliul Județean Suceava Fonduri de tip FEDR, Buget județean 32. Achiziţionare echipamente specifice pentru îmbunătăţirea capacităţii şi calităţii sistemului de intervenţie în situaţii de urgenţă şi pentru acordarea asistenţei medicale de urgenţă şi a primului ajutor calificat, cod SMIS Reabilitare, modernizare şi echipare ambulatoriu integrat al Spitalului orăşenesc Siret 34. Reluare lucrări de construcţie Spital de Medicină Generală şi Dispensar Policlinic în municipiul Fălticeni 35. Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea și echiparea ambulatoriului din cadrul Spitalului municipal Rădăuți 36. Reparaţii capitale la Spitalul de psihiatrie cronici - secţiile cronici 2 și 3 din orașul Siret Idem Consiliul Local Siret Fonduri de tip FEDR, Buget local Consiliul Local Fălticeni Idem Consiliul Local Rădăuți Idem Consiliul Local Siret Idem 37. Reabilitarea Spitalului Municipal Câmpulung Moldovenesc Consiliul Local Câmpulung Moldovenesc 38. Reabilitarea Spitalului vechi din Municipiul Rădăuți Consiliul Local Rădăuți Idem 39. Construire dispensar comunal în comuna Comănești Consiliul Local Comănești Buget local 40. Construire dispensar în comuna Cornu Luncii Consiliul Local Cornu Luncii Idem 41. Construcție cabinete medicale în comuna Horodnic de Jos Consiliul Local Horodnic de Jos Idem 42. Înființare dispensar uman în comuna Horodnic de Sus Consiliul Local Horodnic de Sus Idem Idem 201

202 43. Modernizare și reabilitare a sediului Dispensarului uman din comuna Moldova Sulița Consiliul Local Moldova Sulița Idem 44. Schimbare învelitoare acoperiş Spitalul Vadu Moldovei* Consiliul Local Vadu Moldovei Idem 45. Dispensar medical în comuna Dornești Consiliul Local Dornești Idem 46. Reabilitarea și dotarea corespunzatoare a dispensarului uman Horodniceni şi Consiliul Local Horodniceni Idem Rotopăneşti și construirea unui punct sanitar în satul Mihăieşti, în Comuna Horodniceni 47. Construcție dispensar medical și farmacie în comuna Iaslovăț Consiliul Local Iaslovăț Idem 48. Amenajare dispensar Țibeni, comuna Satu Mare Consiliul Local Satu Mare Idem 49. Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropshică O noua şansă Todireşti Consiliul Local Todireşti Idem DIRECȚIA DE DEZVOLTARE 5. DEZVOLTAREA RURALĂ Sub-direcția de dezvoltare 5.1. Creşterea atractivităţii spaţiului rural şi încurajarea micilor întreprinzători 5.2. Stimularea investițiilor private Nr. Crt. Proiect Inițiator/Parteneri Surse de finanțare 1. Modernizare piaţă agroalimentară comuna Calafindeşti, județul Suceava* Consiliul Local Calafindeşti Fonduri de tip FEADR, Buget Local, Investiții private 2. Amenajarea unei piețe agroalimentare în comuna Dornești* Consiliul Local Dornești Idem 3. Piață agroalimentară pe o suprafață de 1000 mp în comuna Horodnic de Sus* Consiliul Local Horodnic de Sus Idem 4. Modernizare târg general de mărfuri, comuna Moldovița* Consiliul Local Moldovița Idem 5. Piaţă europeană în comuna Vadu Moldovei* Consiliul Local Vadu Moldovei Idem 6. Campanii de informare şi conştientizare a mediului de afaceri şi populaţiei din zona rurală Consiliul Județean Suceava, Consiliile Locale din județ 7. Sprijinirea formării grupurilor de producători Consiliul Județean Suceava, Idem Consiliile Locale din județ 8. Constituire asociaţii de agricultori, producători Consiliul Județean Suceava, Idem Consiliile Locale din județ Consiliul Local Horodniceni Idem 9. Construcție depozit de colectare și fabrică de procesare a cartofului în comuna Horodniceni 10. Diversitate şi calitate în serviciile P.A.P.I., comuna Calafindești Consiliul Local Calafindești Idem 11. Construcţie fabrică de apă minerală şi plată în comuna Ciocănești Consiliul Local Ciocănești Idem 12. Înfiinţarea unei pieţe/ a unui târg local(e), comuna Drăgoiești Consiliul Local Drăgoiești Idem 13. Implementare program de recalificare în meserii căutate pe piaţa muncii în comuna Consiliul Local Horodniceni Idem Horodniceni 14. Încurajarea dezvoltării micilor întreprinzători din zona Marginea, prin depunerea Consiliul Local Marginea Idem proiectelor în cadrul GAL Sucevița - Putna 15. Modernizarea pieței agro-alimentare din comuna Marginea Consiliul Local Marginea Idem 16. Încurajarea investițiilor în domeniul prelucrării lemnului în Comuna Bilca Consiliul Local Bilca Idem 17. Dezvoltarea unor unități de prelucrare a lemnului în Comuna Bogdănești Consiliul Local Bogdănești Idem 18. Dezvoltarea unor unități de prelucrare a laptelui în comuna Bogdănești Consiliul Local Bogdănești Idem 19. Construirea unei unități de prelucrare produse agricole în Comuna Bosanci Consiliul Local Bosanci Idem 20. Depozite pentru colectarea produselor agricole în Comuna Bosanci Consiliul Local Bosanci Idem 21. Încurajarea investițiilor în domeniile de prelucrare a cărnii, laptelui, cartofilor, în Consiliul Local Botoșana Idem Idem 202

203 Comuna Botoşana 22. Colectare, prelucrare şi ambalare ciuperci şi fructe de pădure în Comuna Breaza Consiliul Local Breaza Idem 23. Înființare bazine piscicole în Comuna Breaza Consiliul Local Breaza Idem 24. Ferme de creştere a bovinelor şi ovinelor pentru carne şi lapte în Comuna Breaza Consiliul Local Breaza Idem 25. Unităţi de procesare a laptelui şi cărni produse bio în Comuna Breaza Consiliul Local Breaza Idem 26. Promovarea investițiilor în turism de agrement şi ecvestru în Comuna Breaza Consiliul Local Breaza Idem 27. Stimularea investițiilor în prelucrare primară a lemnului în Comuna Breaza Consiliul Local Breaza Idem 28. Stimularea investițiilor în exploatarea lemnului în comuna Brodina Consiliul Local Brodina Idem 29. Stimularea investițiilor în prelucrarea lemnului în comuna Brodina Consiliul Local Brodina Idem 30. Stimularea investițiilor în prelucrarea cărnii în comuna Brodina Consiliul Local Brodina Idem 31. Stimularea investițiilor în prelucrarea laptelui în comuna Brodina Consiliul Local Brodina Idem 32. Dezvoltarea domeniilor: agricultură, silvicultură şi pescuit în comuna Brodina Consiliul Local Brodina Idem 33. Stimularea investițiilor privind cultivarea terenurilor în Comuna Buneşti Consiliul Local Bunești Idem 34. Extinderea plantaţiilor de livezi în Comuna Buneşti Consiliul Local Bunești Idem 35. Construire spaţii de cazare, odihnă şi agrement în Comuna Cacica Consiliul Local Cacica Idem 36. Înfiinţarea unui parc eolian sau de panouri solare pentru producere de energie Consiliul Local Cacica Idem electrică în Comuna Cacica 37. Cultivarea terenurilor agricole pentru producerea de furaje, plante medicinale, Consiliul Local Cacica Idem seminţe în Comuna Cacica 38. Înfiinţare de ferme zootehnice şi agrotehnice în Comuna Cacica Consiliul Local Cacica Idem 39. Promovare turistică şi înfiinţarea de pensiuni agroturistice în Comuna Cacica Consiliul Local Cacica Idem 40. Service auto în Comuna Cacica Consiliul Local Cacica Idem 41. Centru de achiziţie produse agricole şi animaliere în Comuna Cacica Consiliul Local Cacica Idem 42. Centru de achiziţie plante medicinale şi fructe de pădure în Comuna Cacica Consiliul Local Cacica Idem 43. Dezvoltarea turismului şi agroturismului în Comuna Calafindeşti Consiliul Local Calafindești Idem 44. Amenajare staţiune turistică în Comuna Ciocănești Consiliul Local Ciocănești Idem 45. Construire fabrică de îmbuteliere apă minerală şi plată în Comuna Ciocănești Consiliul Local Ciocănești Idem 46. Construire fabrică de prelucrare a laptelui în Comuna Ciocănești Consiliul Local Ciocănești Idem 47. Construire secţia abatorizare şi prelucrare a cărnii în Comuna Ciocănești Consiliul Local Ciocănești Idem 48. Construire atelier de artizanat cu specific local în Comuna Ciocănești Consiliul Local Ciocănești Idem 49. Înfiinţare centru de colectare şi prelucrare fructe de pădure în Comuna Ciocănești Consiliul Local Ciocănești Idem 50. Punerea în valoare a surselor de energie regenerabilă în Comuna Ciocănești Consiliul Local Ciocănești Idem 51. Susținerea investițiilor în agricultură ecologică în Comuna Ciprian Porumbescu Consiliul Local Ciprian Porumbescu Idem 52. Promovarea turismului în Comuna Ciprian Porumbescu Consiliul Local Ciprian Porumbescu Idem 53. Înfiinţarea unor microferme în Comuna Cîrlibaba Consiliul Local Cîrlibaba Idem 54. Deschiderea unor abatoare şi centre de colectare a laptelui în Comuna Cîrlibaba Consiliul Local Cîrlibaba Idem 55. Dezvoltarea apiculturii în Comuna Cîrlibaba Consiliul Local Cîrlibaba Idem 56. Înfiinţarea unor centre pentru colectarea fructelor de pădure şi a plantelor medicinale Consiliul Local Cîrlibaba Idem în Comuna Cîrlibaba 57. Realizarea unor pepiniere mici cu specii specifice zonei în Comuna Cîrlibaba Consiliul Local Cîrlibaba Idem 58. Dezvoltarea pisciculturii în Comuna Cîrlibaba Consiliul Local Cîrlibaba Idem 59. Dezvoltarea turismului prin înfiinţarea de agro-pensiuni în Comuna Cîrlibaba Consiliul Local Cîrlibaba Idem 203

204 60. Atragerea unor investitori pentru modernizarea pârtiei de schi şi sanie în Comuna Cîrlibaba 61. Valorificarea potenţialului energetic al zonei prin construirea unor microhidrocentrale şi centrale eolienepentru producerea energiei electrice în Comuna Cîrlibaba 62. Deschiderea unei brutării şi a unei mici fabrici de prelucrare a laptelui în Comuna Cîrlibaba 63. Stimularea investițiilor în domeniile agricultură şi creşterea animalelor în Comuna Comăneşti Consiliul Local Cîrlibaba Idem Consiliul Local Cîrlibaba Idem Consiliul Local Cîrlibaba Idem Consiliul Local Comănești Idem 64. Stimularea investițiilor în prelucrarea lemnului în Comuna Comăneşti Consiliul Local Comănești Idem 65. Stimularea investițiilor în prelucrarea fructeor de pădure în comuna Cosna Consiliul Local Cosna Idem 66. Stimularea investițiilor în procesarea cărnii în comuna Cosna Consiliul Local Cosna Idem 67. Fabrică de mic mobilier din lemn în comuna Cosna Consiliul Local Cosna Idem 68. Atelier tâmplărie în comuna Cosna Consiliul Local Cosna Idem 69. Stimularea investițiilor în prelucrarea laptelui în comuna Cosna Consiliul Local Cosna Idem 70. Producerea de energie electrică (microhidrocentrale, centrale eoliene) în comuna Consiliul Local Cosna Idem Cosna 71. Procesarea deşeurilor din industria prelucrării lemnului în comuna Cosna Consiliul Local Cosna Idem 72. Stimularea investițiilor în energie eoliană în Comuna Crucea Consiliul Local Crucea Idem 73. Stimularea investițiilor în exploatarea şi prelucrarea lemnului în Comuna Crucea Consiliul Local Crucea Idem 74. Stimularea investițiilor în turism şi sport montan în Comuna Crucea Consiliul Local Crucea Idem 75. Stimularea investițiilor în agricultură în Comuna Crucea Consiliul Local Crucea Idem 76. Stimularea investițiilor în zootehnie în Comuna Crucea Consiliul Local Crucea Idem 77. Colectare şi prelucrare fructe de pădure şi ciuperci comestibile din flora spontană şi Consiliul Local Crucea Idem de cultură în Comuna Crucea 78. Înființare ferme agricole şi zootehnice în Comuna Dărmăneşti Consiliul Local Dărmănești Idem 79. Stimularea investițiilor în prelucrarea produselor vegetale și animale în Comuna Consiliul Local Dărmănești Idem Dărmăneşti 80. Promovarea confecţiilor tradiționale și a produselor meşteşugăreşti în Comuna Consiliul Local Dărmănești Idem Dărmăneşti 81. Înființarea de microferme zootehnice în comuna Dolheşti Consiliul Local Dolhești Idem 82. Stimularea investițiilor în pomicultură în comuna Dolheşti Consiliul Local Dolhești Idem 83. Stimularea investițiilor în viticultură în comuna Dolheşti Consiliul Local Dolhești Idem 84. Îmbuteliere apă minerală plată în Comuna Dorna Arini Consiliul Local Dorna Arini Idem 85. Păstrăvării, parcuri de vânătoare, ciupercării în Comuna Dorna Arini Consiliul Local Dorna Arini Idem 86. Colectare şi prelucrare fructe de pădure şi ciuperci comestibile din flora spontană şi de cultură în Comuna Dorna Arini Consiliul Local Dorna Arini Idem 87. Creşterea animalelor în Comuna Dorna Arini Consiliul Local Dorna Arini Idem 88. Colectare şi prelucrare lapte în Comuna Dorna Arini Consiliul Local Dorna Arini Idem 89. Exploatarea şi prelucrarea lemnului de conifere în Comuna Dorna Arini Consiliul Local Dorna Arini Idem 90. Parc eolian, culturi energetice în Comuna Dorna Arini Consiliul Local Dorna Arini Idem 91. Stimularea investțiilor în pensiuni turistice, hoteluri, pârtii de schi în Comuna Dorna Consiliul Local Dorna Arini Idem 204

205 Arini 92. Promovarea activităților de hipism, drumeții montane, rafting pe Bistriţa în Comuna Dorna Arini Consiliul Local Dorna Arini Idem 93. Promovarea investițiilor în agricultură în Comuna Dorneşti Consiliul Local Dornești Idem 94. Promovarea investițiilor în domeniul creșterii animalelor în Comuna Dorneşti Consiliul Local Dornești Idem 95. Înfiinţare ferme vegetale în Comuna Drăgoieşti Consiliul Local Drăgoiești Idem 96. Înfiinţare ferme zootehnice în Comuna Drăgoieşti Consiliul Local Drăgoiești Idem 97. Înfiinţare fabrică prelucrare carne în Comuna Drăgoieşti Consiliul Local Drăgoiești Idem 98. Înfiinţare fabrică prelucrare lapte, produse lactate în Comuna Drăgoieşti Consiliul Local Drăgoiești Idem 99. Stimularea investițiilor în prelucrare, industrializare si valorificare fructe în Comuna Consiliul Local Drăgoiești Idem Drăgoieşti 100. Stimularea investițiilor în turism în Comuna Drăguşeni Consiliul Local Drăgușeni Idem 101. Stimularea investițiilor în construcții în comuna Drăguşeni Consiliul Local Drăgușeni Idem 102. Stimularea investițiilor în prelucrearea cărnii, a laptelui si a lânii in Comuna Drăguşeni Consiliul Local Drăgușeni Idem 103. Promovarea meşteşugurilor tradiționale în Comuna Drăguşeni Consiliul Local Drăgușeni Idem 104. Construire centrale eoliene in comuna Dumbrăveni Consiliul Local Dumbrăveni Idem 105. Stimularea investițiilor în agricultură în Comuna Dumbrăveni Consiliul Local Dumbrăveni Idem 106. Stimularea investițiilor în creşterea animalelor în Comuna Dumbrăveni Consiliul Local Dumbrăveni Idem 107. Stimularea investițiilor în prelucrarea produselor agricole în Comuna Dumbrăveni Consiliul Local Dumbrăveni Idem 108. Centru de colectare, vânzare produse agricole în Comuna Dumbrăveni Consiliul Local Dumbrăveni Idem 109. Dezvoltarea industriei alimentae în comuna Fântâna Mare Consiliul Local Fântâna Mare Idem 110. Stimularea investițiilor în agricultură în comuna Fântâna Mare Consiliul Local Fântâna Mare Idem 111. Parc eolian în Comuna Forăşti Consiliul Local Forăști Idem 112. Depozite produse agricole în Comuna Forăşti Consiliul Local Forăști Idem 113. Dezvoltarea turismului piscicol în Comuna Forăşti Consiliul Local Forăști Idem 114. Promovarea turismului în Comuna Frumosu Consiliul Local Frumosu Idem 115. Informaţie şi comunicaţie în Comuna Frumosu Consiliul Local Frumosu Idem 116. Învăţământ în sistem privat în Comuna Frumosu Consiliul Local Frumosu Idem 117. Exploatarea și prelucrarea lemnului în Comuna Fundu Moldovei Consiliul Local Fundu Moldovei Idem 118. Promovarea agroturismului în Comuna Fundu Moldovei Consiliul Local Fundu Moldovei Idem 119. Prelucrarea laptelui și a cărnii în Comuna Fundu Moldovei Consiliul Local Fundu Moldovei Idem 120. Stimularea investițiilor în acvacultură (păstrăvării) în Comuna Fundu Moldovei Consiliul Local Fundu Moldovei Idem 121. Refolosirea sterilului rezultat din industria extractivă în Comuna Fundu Moldovei Consiliul Local Fundu Moldovei Idem 122. Privatizare capacitati de producţie din domeniile prelucrării lemnului, mobilei care Consiliul Local Gălănești Idem au aparţinut fostului Prodmixt în Comuna Gălăneşti 123. Producerea de cereale, cartofi, legume şi alte produse agricole în Comuna Grămeşti Consiliul Local Grămești Idem 124. Stimularea investițiilor în creşterea taurinelor în Comuna Grămeşti Consiliul Local Grămești Idem 125. Stimularea investițiilor în prelucrarea produselor agricole şi animaliere în Comuna Consiliul Local Grănicești Idem Grăniceşti 126. Parteneriat cu proprietar Conac CAPRI (16 camere) sat Iacobesti (1 km pina la DE Consiliul Local Grănicești Idem 85, 300 ha padure la 1,0 km) pentru a fi folosit ca si centru recreativ, sportiv, 205

206 asistență socială, etc. în Comuna Grăniceşti 127. Înfiinţare de livezi (zona satului Bereşti) în comuna Hănțești Consiliul Local Hănțești Idem 128. Parc eolian în comuna Hănțești Consiliul Local Hănțești Idem 129. Producerea şi distribuirea energiei eoliene în comuna Hârtop Consiliul Local Hârtop Idem 130. Înfiinţarea unei secţii de prelucrare a laptelui în Comuna Hârtop Consiliul Local Hârtop Idem 131. Înființare abator sacrificarea animalelor în Comuna Horodnic de Sus Consiliul Local Horodnic de Sus Idem 132. Prelucrarea produselor de origine animală în Comuna Horodnic de Sus Consiliul Local Horodnic de Sus Idem 133. Depozit cartofi şi prelucrarea acestora în vederea comercializării în magazine (pungi Consiliul Local Horodnic de Sus Idem vidate) în Comuna Horodnic de Sus 134. Depozit materiale construcţii în Comuna Horodnic de Sus Consiliul Local Horodnic de Sus Idem 135. Ateliere reparaţii auto în Comuna Horodnic de Sus Consiliul Local Horodnic de Sus Idem 136. Ferme Zootehnice în Comuna Horodnic de Sus Consiliul Local Horodnic de Sus Idem 137. Ferme agro-zootehnice /unitate de procesare a cărnii (abator) în comuna Horodniceni Consiliul Local Horodniceni Idem 138. Fabrică de procesare a produselor agricole, fabrică de sucuri natrurale (100 ha livada Consiliul Local Horodniceni Idem pomicolă) în comuna Horodniceni 139. Mică industrie și prestări servicii: vulcanizare, spălătorie auto, stație PECO, Consiliul Local Horodniceni Idem farmacie, frizerie, reparații diverse, farmacie veterinară în Comuna Horodniceni 140. Sere legumicole, ciupercării, plantații diverse în Comuna Horodniceni Consiliul Local Horodniceni Idem 141. Banca comerciala, birou cadastru/notarial în Comuna Horodniceni Consiliul Local Horodniceni Idem 142. Prelucrarea lemnului în Comuna Iacobeni Consiliul Local Iacobeni Idem 143. Colectarea şi procesarea fructelor de pădure în Comuna Iacobeni Consiliul Local Iacobeni Idem 144. Cultivarea şi procesarea plantelor medicinale în Comuna Iacobeni Consiliul Local Iacobeni Idem 145. Înființarea de păstrăvării în Comuna Iacobeni în Comuna Iacobeni Consiliul Local Iacobeni Idem 146. Exploatarea zăcămintelor de mangan în Comuna Iacobeni Consiliul Local Iacobeni Idem 147. Înfiinţarea pensiunilor agroturistice în Comuna Iacobeni Consiliul Local Iacobeni Idem 148. Stimularea investițiilor în agricultură în Comuna Iaslovăţ Consiliul Local Iaslovăț Idem 149. Dezvoltarea industriei alimentare în Comuna Iaslovăţ Consiliul Local Iaslovăț Idem 150. Stimularea investițiilor în turism în Comuna Ilişeşti Consiliul Local Ilișești Idem 151. Stimularea investițiilor în prelucrarea lemnului în Comuna Ilişeşti Consiliul Local Ilișești Idem 152. Stimularea investițiilor în comerţ în Comuna Ilişeşti Consiliul Local Ilișești Idem 153. Înființare spaţii şi terenuri de agrement (lunca râului Suceava şi pădurea Rediu) în Consiliul Local Ipotești Idem Comuna Ipoteşti 154. Înființare ateliere meşteşugăresti (obiecte de artizanat) în Comuna Ipoteşti Consiliul Local Ipotești Idem 155. Înființare ateliere industria uşoară (croitorie) în Comuna Ipoteşti Consiliul Local Ipotești Idem 156. Înființare atelier de împletituri de nuiele în Comuna Ipoteşti Consiliul Local Ipotești Idem 157. Fermă zootehnică în Comuna Ipoteşti Consiliul Local Ipotești Idem 158. Fermă agricolă în Comuna Ipoteşti Consiliul Local Ipotești Idem 159. Atelier confecţii metalice în Comuna Ipoteşti Consiliul Local Ipotești Idem 160. Prelucrarea lemnului în Comuna Ipoteşti Consiliul Local Ipotești Idem 161. Atelier de tâmplărie PVC (Termopan) în Comuna Ipoteşti Consiliul Local Ipotești Idem 162. Prelucrare și conservare fructe de pădure în Comuna Izvoarele Sucevei Consiliul Local Izvoarele Sucevei Idem 163. Prelucrare produse animaliere în Comuna Izvoarele Sucevei Consiliul Local Izvoarele Sucevei Idem 206

207 164. Industrializarea lemnului în Comuna Izvoarele Sucevei Consiliul Local Izvoarele Sucevei Idem Consiliul Local Izvoarele Sucevei Idem 165. Stimularea investițiilor în agroturism și turism ecvestru în Comuna Izvoarele Sucevei 166. Stimularea investițiilor în exploatarea şi prelucrarea lemnului în Comuna Mălini Consiliul Local Mălini Idem 167. Stimularea investițiilor în procesarea cărnii, prelucrarea şi valorificarea altor produse Consiliul Local Mălini Idem animaliere în Comuna Mălini 168. Stimularea investițiilor în procesarea laptelui în Comuna Mălini Consiliul Local Mălini Idem 169. Valorificarea deşeurilor din lemn în Comuna Mălini Consiliul Local Mălini Idem 170. Stimularea investițiilor în turism în Comuna Mălini Consiliul Local Mălini Idem 171. Stimularea investițiilor în agricultura şi creşterea animalelor în Comuna Moara Consiliul Local Moara Idem 172. Dezvoltarea industriei alimentare în Comuna Moara Consiliul Local Moara Idem 173. Stimularea investițiilor în turism rural (agroturism) în Comuna Moara Consiliul Local Moara Idem 174. Constructia unei fabrici de prelucrare a lemnului (mobilă) în Comuna Moldova Suliţa Consiliul Local Moldova Sulița Idem 175. Abator în Comuna Moldova Suliţa Consiliul Local Moldova Sulița Idem 176. Stimularea investițiilor în turism rural în Comuna Moldova Suliţa Consiliul Local Moldova Sulița Idem 177. Fabrica de prelucrare a laptelui în Comuna Moldova Suliţa Consiliul Local Moldova Sulița Idem 178. Construire secţie prelucrare carne (abator), construire sectie prelucrare lapte în Consiliul Local Moldovița Idem Comuna Moldoviţa 179. Dezvoltarea turismului prin promovarea obiectivelor turistice din localitate în Consiliul Local Moldovița Idem Comuna Moldoviţa 180. Investiţii în agricultură în Comuna Muşeniţa Consiliul Local Mușenița Idem 181. Stimularea investițiilor în prelucrea lemnului în Comuna Ostra Consiliul Local Ostra Idem 182. Stimularea investițiilor în colectarea şi prelucrara laptelui în Comuna Ostra Consiliul Local Ostra Idem 183. Promovarea turismului ecvestru în Comuna Ostra Consiliul Local Ostra Idem 184. Stimularea investițiilor în prelucrarea lânii şi pielărie în Comuna Ostra Consiliul Local Ostra Idem 185. Stimularea investițiilor în confecţii metalice în Comuna Ostra Consiliul Local Ostra Idem 186. Stimularea investițiilor în asamblare apartură electrică şi electrotehnică în Comuna Consiliul Local Ostra Idem Ostra 187. Stimularea investițiilor în producţia de energie verde în Comuna Ostra Consiliul Local Ostra Idem 188. Stimularea investițiilor în colectarea şi prelucrarea fructelor de pădure în Comuna Consiliul Local Ostra Idem Ostra 189. Îmbutelire apă potabilă în Comuna Ostra Consiliul Local Ostra Idem 190. Stimularea investițiilor în prelucrarea lemnului în Comuna Păltinoasa Consiliul Local Păltinoasa Idem 191. Stimularea investițiilor în agricultură în Comuna Păltinoasa Consiliul Local Păltinoasa Idem 192. Stimularea investițiilor în prelucrarea laptelui, a cărnii în Comuna Păltinoasa Consiliul Local Păltinoasa Idem 193. Promovarea investițiilor în turism în Comuna Panaci Consiliul Local Panaci Idem 194. Stimularea investițiilor în exploatarea material lemnos în Comuna Panaci Consiliul Local Panaci Idem 195. Depozite produse industriale şi alimentare în Comuna Pătrăuţi Consiliul Local Pătrăuți Idem 196. Susținerea activităților de prestări servicii în Comuna Pătrăuţi Consiliul Local Pătrăuți Idem 197. Stimularea investițiilor în turism în Comuna Pătrăuţi Consiliul Local Pătrăuți Idem 198. Promovarea investițiilor în energie verde în Comuna Pătrăuţi Consiliul Local Pătrăuți Idem 207

208 199. Stimularea investițiilor în zootehnie în Comuna Pătrăuţi Consiliul Local Pătrăuți Idem 200. Stimularea investițiilor în agricultură în Comuna Pătrăuţi Consiliul Local Pătrăuți Idem 201. Prelucrarea lemnului în Comuna Pătrăuţi Consiliul Local Pătrăuți Idem 202. Promovarea artizanatului în Comuna Pătrăuţi Consiliul Local Pătrăuți Idem 203. Stimularea investițiilor în confecţii şi încălţăminte în Comuna Pătrăuţi Consiliul Local Pătrăuți Idem 204. Stimularea investițiilor în debitarea şi prelucrarea materialului lemnos în Comuna Consiliul Local Pîrteștii de Jos Idem Pîrteştii de Jos 205. Susținerea comerţului cu ridicata şi cu amănuntul în Comuna Pîrteştii de Jos Consiliul Local Pîrteștii de Jos Idem 206. Dezvoltarea industriei alimentare, de panificaţie şi patiserie în Comuna Pîrteştii de Consiliul Local Pîrteștii de Jos Idem Jos 207. Stimularea investițiilor în turism în Comuna Pîrteştii de Jos Consiliul Local Pîrteștii de Jos Idem 208. Dezvoltarea exploatării de turbă în Comuna Poiana Stampei Consiliul Local Poiana Stampei Idem 209. Dezvoltarea exploatării carierelor de piatră în Comuna Poiana Stampei Consiliul Local Poiana Stampei Idem 210. Centru de colectare şi prelucrare ciuperci şi fructe de pădure în Comuna Poiana Consiliul Local Poiana Stampei Idem Stampei 211. Producerea de energie prin metode neconvenționale în comuna Poieni-Solca Consiliul Local Poieni-Solca Idem 212. Promovarea agroturismului în comuna Poieni-Solca Consiliul Local Poieni-Solca Idem 213. Construirea unui centru de producție în domeniul alimentar în comuna Poieni-Solca Consiliul Local Poieni-Solca Idem 214. Stimularea investițiilor în creșterea taurinelor pentru carne în comuna Poieni-Solca Consiliul Local Poieni-Solca Idem 215. Stimularea investițiilor în pomicultură în comuna Poieni-Solca Consiliul Local Poieni-Solca Idem 216. Cultivarea brazilor pentru Crăciun în comuna Poieni-Solca Consiliul Local Poieni-Solca Idem 217. Promovarea meșteșugurilor: Împletiri nuiele în comuna Poieni-Solca Consiliul Local Poieni-Solca Idem 218. Stimularea investițiilor în prelucrarea lemnului în comuna Poieni-Solca Consiliul Local Poieni-Solca Idem 219. Dezvoltarea turismului în Comuna Pojorâta Consiliul Local Pojorâta Idem 220. Stimularea investițiilor în agrement (pârtie ski, trasee off road, s.a) în Comuna Consiliul Local Pojorâta Idem Pojorâta 221. Stimularea investițiilor în agroturism în Comuna Pojorâta Consiliul Local Pojorâta Idem 222. Stimularea investițiilor în prelucrarea laptelui în Comuna Preutesti Consiliul Local Preutești Idem 223. Stimularea investițiilor în prelucrarea fructelor în Comuna Preutesti Consiliul Local Preutești Idem 224. Servicii publice: cizmărie, frizerie, reparaţii auto, reparaţii radio/tv, electrocasnice, Consiliul Local Preutești Idem etc. în Comuna Preutesti 225. Sănatate şi asistenţă socială în sistem privat în Comuna Preutesti Consiliul Local Preutești Idem 226. Construirea unei păstrăvării în Comuna Putna Consiliul Local Putna Idem 227. Crearea de locuri de distracţii si agrement în Comuna Putna Consiliul Local Putna Idem 228. Producere şi desfacere cereale şi fructe în Comuna Rădăşeni Consiliul Local Rădășeni Idem 229. Stimularea investițiilor în creşterea animalelor în Comuna Rădăşeni Consiliul Local Rădășeni Idem 230. Stimularea investițiilor în agricultură, silvicultură şi pescuit în Comuna Rîşca Consiliul Local Râșca Idem 231. Promovarea investițiilor în turism în Comuna Rîşca Consiliul Local Râșca Idem 232. Promovarea investițiilor în turism în Comuna Sadova Consiliul Local Sadova Idem 233. Valorificare material lemnos - mobilier în Comuna Sadova Consiliul Local Sadova Idem 234. Activităţi de artizanat în Comuna Sadova Consiliul Local Sadova Idem 235. Unități de procesare a cărnii în Comuna Şaru Dornei Consiliul Local Șaru Dornei Idem 208

209 236. Unități de procesare a laptelui în Comuna Şaru Dornei Consiliul Local Șaru Dornei Idem 237. Stimularea investițiilor în colectarea fructelor de pădure în Comuna Şaru Dornei Consiliul Local Șaru Dornei Idem 238. Stimularea investițiilor în colectarea ciupercilor în Comuna Şaru Dornei Consiliul Local Șaru Dornei Idem 239. Sprijinirea asociațiilor producătorilor agricoli în Comuna Şaru Dornei Consiliul Local Șaru Dornei Idem 240. Stimularea investițiilor în captare/ îmbuteliere apă plată și minerală în Comuna Şaru Dornei 241. Stimularea investițiilor în colectarea plantelor medicinale si aromatice în sistem ecologic în Comuna Şaru Dornei Consiliul Local Șaru Dornei Idem Consiliul Local Șaru Dornei Idem 242. Piață de produse agricole în Comuna Şaru Dornei Consiliul Local Șaru Dornei Idem 243. Pensiuni agroturistice în Comuna Şaru Dornei Consiliul Local Șaru Dornei Idem 244. Reabilitare trasee turistice în munții Călimani în Comuna Şaru Dornei Consiliul Local Șaru Dornei Idem 245. Arendarea sau concesionarea terenurilor agricole în comuna Satu Mare Consiliul Local Satu Mare Idem 246. Stimularea investițiilor în prelucrarea laptelui comuna Satu Mare Consiliul Local Satu Mare Idem 247. Înființare abatoare comuna Satu Mare Consiliul Local Satu Mare Idem 248. Stimularea investițiilor în creşterea animalelor comuna Satu Mare Consiliul Local Satu Mare Idem 249. Stimularea investițiilor în creşterea animalelor în Comuna Şerbăuţi Consiliul Local Șerbăuți Idem 250. Stimularea investițiilor în exploatarea lemnului în Comuna Şerbăuţi Consiliul Local Șerbăuți Idem 251. Stimularea investițiilor în prelucrarea laptelui în Comuna Şerbăuţi Consiliul Local Șerbăuți Idem 252. Dezvoltarea culturilor agricole vegetale, inclusiv legume în Comuna Siminicea Consiliul Local Siminicea Idem 253. Stimularea investițiilor în creşterea animalelor în Comuna Siminicea Consiliul Local Siminicea Idem 254. Exploatare agregate balastieră şi construcţii în Comuna Siminicea Consiliul Local Siminicea Idem 255. Înfiinţarea mai multor ferme, prelucrarea cărnii si a laptelui în comuna Slatina Consiliul Local Slatina Idem 256. Dezvltarea activităţilor din turism în comuna Slatina Consiliul Local Slatina Idem 257. Construire pensiune în comuna Straja Consiliul Local Straja Idem 258. Parteneriat public privat populare iaz comunal şi zonă de agrement în Comuna Consiliul Local Stroiești Idem Stroieşti 259. Atragerea de investitori privind procesarea cartofului în Comuna Stroieşti Consiliul Local Stroiești Idem 260. Stimularea investițiilor în turism în Comuna Stulpicani Consiliul Local Stulpicani Idem 261. Stimularea investițiilor în prelucrare material lemnos în Comuna Stulpicani Consiliul Local Stulpicani Idem 262. Investiţii în servicii de cazare şi masă în Comuna Suceviţa Consiliul Local Sucevița Idem 263. Stimularea investițiilor în agricultură în Comuna Udeşti Consiliul Local Udești Idem 264. Stimularea investițiilor în activități de prelucrare lapte, carne în Comuna Udeşti Consiliul Local Udești Idem 265. Dezvoltarea agroturismului în Comuna Udeşti Consiliul Local Udești Idem 266. Producţia de energie eoliană in comuna Vadu Moldovei Consiliul Local Vadu Moldovei Idem 267. Staţie de betoane şi balastieră in comuna Vadu Moldovei Consiliul Local Vadu Moldovei Idem 268. Ferme agricole in comuna Vadu Moldovei Consiliul Local Vadu Moldovei Idem 269. Depozite şi staţii de transfer in comuna Vadu Moldovei Consiliul Local Vadu Moldovei Idem 270. Procesarea produselor agricole in comuna Vadu Moldovei Consiliul Local Vadu Moldovei Idem 271. Concesionarea serviciului de canalizare şi alimentare cu apă in comuna Vadu Consiliul Local Vadu Moldovei Idem Moldovei 272. Concesionare terenuri pentru activități industriale în comuna Vadu Moldovei Consiliul Local Vadu Moldovei Idem 273. Concesionare terenuri pentru activităţi comerciale in comuna Vadu Moldovei Consiliul Local Vadu Moldovei Idem 209

210 274. Concesionare terenuri pentru piscicultură in comuna Vadu Moldovei Consiliul Local Vadu Moldovei Idem 275. Dezvoltarea agroturismului in comuna Vadu Moldovei Consiliul Local Vadu Moldovei Idem 276. Dezvoltarea agroturismului în comuna Valea Moldovei Consiliul Local Valea Moldovei Idem 277. Investiții în prelucrarea produselor din carne și a laptelui în comuna Valea Moldovei Consiliul Local Valea Moldovei Idem 278. Promovarea investițiilor în prelucrarea lemnului în comuna Valea Moldovei Consiliul Local Valea Moldovei Idem 279. Promovarea investițiilor în agricultură ecologică în comuna Valea Moldovei Consiliul Local Valea Moldovei Idem 280. Promovarea investițiilor în colectare fructe de padure, plante medicinale în Comuna Consiliul Local Vama Idem Vama 281. Promovarea investițiilor în turism în Comuna Vama Consiliul Local Vama Idem 282. Construcţia unei fabrici de peleţi în Comuna Vatra Moldoviţei Consiliul Local Vatra Moldoviței Idem 283. Promovarea investițiilor în turism şi agroturism în Comuna Vatra Moldoviţei Consiliul Local Vatra Moldoviței Idem 284. Promovarea investițiilor în industria mobilei şi prelucrarea lemnului în Comuna Consiliul Local Vatra Moldoviței Idem Vatra Moldoviţei 285. Ferme agricole în Comuna Vatra Moldoviţei Consiliul Local Vatra Moldoviței Idem Consiliul Local Vatra Moldoviței Idem 286. Centre de industrializare şi prelucrare a laptelui şi a cărnii în Comuna Vatra Moldoviţei 287. Dezvoltarea sectoarelor agricol (legumicultură), zootehnic şi vegetal în Comuna Vereşti Consiliul Local Verești Idem 288. Construire brutărie-patiserie în Comuna Vicovu de Jos Consiliul Local Vicovu de Jos Idem 289. Construire carmangerie în Comuna Vicovu de Jos Consiliul Local Vicovu de Jos Idem 290. Construire spaţii comerciale în Comuna Vicovu de Jos Consiliul Local Vicovu de Jos Idem 291. Investiţii în industria alimentară în Comuna Voitinel Consiliul Local Voitinel Idem 292. Promovarea investițiilor în prelucrarea lemnului în Comuna Voitinel Consiliul Local Voitinel Idem 293. Promovarea investițiilor în prelucrarea laptelui în Comuna Vultureşti Consiliul Local Vulturești Idem 294. Promovarea investițiilor în prelucrarea fructelor în Comuna Vultureşti Consiliul Local Vulturești Idem 295. Promovarea investițiilor în prelucrarea cărnii în Comuna Vultureşti Consiliul Local Vulturești Idem 296. Promovarea investițiilor în creşterea animalelor în Comuna Vultureşti Consiliul Local Vulturești Idem 297. Promovarea investițiilor în pomicultură în Comuna Vultureşti Consiliul Local Vulturești Idem 298. Dezvoltarea sectorului apicol în Comuna Vultureşti Consiliul Local Vulturești Idem 299. Exploatarea eficientă a suprafețelor de teren agricol prin asociatii organizate în comuna Zamostea Consiliul Local Zamostea Idem 300. Stimularea investițiilor în prelucrarea cărnii și a laptelui în comuna Zamostea Consiliul Local Zamostea Idem 301. Stimularea investițiilor în panificație și patiserie în comuna Zamostea Consiliul Local Zamostea Idem DIRECȚIA DE DEZVOLTARE 6. TURISM Sub-direcția de dezvoltare 6.1. Diversificarea ofertei turistice Nr. Crt. Proiect Inițiator Surse de finanțare 1. Crăciun în Bucovina Consiliul Județean Suceava Fonduri de tip FEDR, Buget județean 2. Pelerin în Bucovina Consiliul Județean Suceava Fonduri de tip FEDR, Buget Județean 3. Paște în Bucovina 4. Hora Bucovinei Consiliul Județean Suceava Fonduri de tip FEDR, Buget județean 210

211 5. Centru de informare turistică în comuna Crucea Consiliul Local Crucea Fonduri de tip FEDR, Buget Local Fonduri de tip FEDR, Buget Local 6. P.O.P.A.S. (Pârtie de schi, Orientare Turistică, Parc Lunca Moldovei, Agrement, Sport), în orașul Gura Humorului 7. Construirea centrului de informare turistică, sat Mănăstirea Humorului, în comuna Mânastirea Humorului Consiliul Local Gura Humorului Consiliul Local Mânastirea Humorului 8. Mitocu Dragomirnei, o oază de credinţă şi tradiţii Consiliul Local Mitocu Dragomirnei Fonduri de tip FEDR, Buget Local Fonduri de tip FEDR, Buget Local 9. Centrul Cultural Bucovina, Municipiul Suceava Consiliul Local Suceava Fonduri de tip FEDR, Buget Local 10. Construirea punctului de informare turistică în comuna Sucevița Consiliul Local Sucevița Fonduri de tip FEDR, Buget Local 11. Refacerea şi dezvoltarea infrastructurii pentru turism în parcul balnear Vatra Dornei Lot I + Lot II, 12. Înfiinţarea centrului local de informare şi promovare turistică Vatra Moldoviţei, Județul Suceava Consiliul Local Vatra Dornei Fonduri de tip FEDR, Buget Local Consiliul Local Vatra Moldoviţei Fonduri de tip FEDR, Buget Local 13. Amenajarea turistică a Salinei Cacica Consiliul Local Cacica Fonduri de tip FEDR, Buget Local 14. Construire Centru de informare turistică în sat Arbore, comuna Arbore* Consiliul Local Arbore Idem 15. Amenajare staţiune turistică Ciocănești* Consiliul Local Ciocănești Idem 16. Centru de informare turistică în comuna Horodnic de Sus* Consiliul Local Horodnic de Idem Sus 17. Construire centru de informare turistică în comuna Iacobeni* Consiliul Local Iacobeni Idem 18. Flori de pe Dorna - turism în natură, comuna Poiana Stampei* Consiliul Local Poiana Idem Stampei 19. Promovarea resurselor turistice din zona Poieni Solca* Consiliul Local Poieni Solca Idem 20. Pârtie de schi în comuna Suceviţa* Consiliul Local Suceviţa Idem 21. Introducerea comunei Botoșana în circuitul agro-turistic Consiliul Local Botoșana Buget local 22. Amenajare pârtie schi în orașul Broșteni Consiliul Local Broșteni Fonduri de tip FEDR sau FEADR, Buget Local, Investiție privată 23. Valorificarea potenţialului turistic al zonei prin construirea de pensiuni si spaţii de agrement în Oraşul Broşteni 24. Drumul laptelui în Bucovina, municipiul Câmpulung Moldovenesc Consiliul Local Câmpulung Moldovenesc 25. Pârtia de Ski Rarău, în Câmpulung Moldovenesc Consiliul Local Câmpulung Moldovenesc 26. Dezvoltarea turismului ecologic în Câmpulung Moldovenesc prin promovarea resurselor locale din Carpaţii Nordici Consiliul Local Broșteni Fonduri de tip FEDR, Buget local Consiliul Local Câmpulung Moldovenesc 27. Turism în Municipiul Câmpulung Moldovenesc Consiliul Local Câmpulung Moldovenesc 28. Meşteşuguri tradiţionale în Municipiul Câmpulung Moldovenesc Consiliul Local Câmpulung Moldovenesc 29. Amenajare râu Bistriţa Aurie pentru plutărit turistic, comuna Ciocănești Consiliul Local Ciocănești Idem 30. Refacere trasee turistice cale ferată Mocăniţa, comuna Ciocănești Consiliul Local Ciocănești Idem 31. Modernizare pârtie de schi alpin, comuna Cîrlibaba Consiliul Local Cîrlibaba Idem 32. Turism in oraşul Dolhasca Consiliul Local Dolhasca Fonduri de tip FEDR, Buget local, Investiție privată Idem Idem Idem Idem Idem 211

212 33. Telegondolă și pârtie de schi pe Giumalău, comuna Dorna Arini Consiliul Local Dorna Arini Idem 34. Amenajare trasee turistice în comuna Dorna Arini Consiliul Local Dorna Arini Idem 35. Infrastructura turism de agrement în Municipiul Fălticeni Consiliul Local Fălticeni Idem 36. Agroturism piscicol în comuna Forăști Consiliul Local Forăști Fonduri de tip FEADR, FEP, Buget local, Investiție privată 37. Realizare trasee turistice şi piste de biciclete în orașul Gura Humorului Consiliul Local Gura Humorului 38. Desfăşurarea activităţilor de spectacole, culturale şi recreative în Oraşul Gura Humorului 39. Promovarea potențialului turistic al localității și al ceramicii negre de Marginea, Comuna Marginea Fonduri de tip FEDR, Buget local Consiliul Local Gura Fonduri de tip FEDR, Buget local Humorului Consiliul Local Marginea Fonduri de tip FEADR, Buget local 40. Amenajare trasee turistice (mountain bike) în comuna Moldovița Consiliul Local Moldovița Idem 41. Introducerea în circuitul turistic a zonei Poiana Iepei, Vârfului Smida, comuna Ostra Consiliul Local Ostra Idem 42. Promovarea la nivel național a resurselor turistice din zona comunei Panaci Consiliul Local Panaci Idem 43. Dezvoltarea unui sistem electronic local de rezervare pentru structurile de primire turistice din spațiul rural și promovarea turismului rural și al activităților meșteșugărești în zona omogenă Panaci, Crucea și Dorna Arini Consiliile Locale Panaci, Crucea și Dorna Arini Fonduri de tip FEADR sau FEDR, Buget local 44. Pârtie de schi în comuna Pojorâta Consiliul Local Pojorâta Fonduri de tip FEADR, Buget local, Investiție privată 45. Dezvoltarea și promovarea municipiului Rădăuți ca locație turistică Consiliul Local Rădăuți Idem 46. Programe etnografice şi istorice, amenajare spaţii destinate recrearii tinerilor (sport) în Municipiul Rădăuţi Consiliul Local Rădăuți Idem 47. Turism agrement, agroturism în Municipiul Rădăuţi Consiliul Local Rădăuți Idem 48. Construire centru cultural şi complex turistic în comuna Rîșca Consiliul Local Rîșca Fonduri de tip FEADR, Buget local 49. Valorificarea potenţialului turistic Siret-Hliboca Consiliul Local Siret Fonduri de tip FEDR, Buget local 50. Amenajarea grădinii publice Siret Consiliul Local Siret Idem 51. Reamenajarea Sanatoriului Balnear în Oraşul Solca Consiliul Local Solca Idem 52. Realizarea unor unităţi de interes turistic : centru de excelenţă în arhitectura Consiliul Local Suceava Idem medievală în Municipiul Suceava 53. Reabilitarea și modernizarea traseelor turistice din comuna Sucevița Consiliul Local Sucevița Fonduri de tip FEADR, Buget local 54. Consolidarea şi amenajarea Cazinoului Balnear şi repunerea în circuitul turistic în Municipiul Vatra Dornei 55. Dezvoltarea turismului montan şi a infrastructurii de agrement asociate sporturilor de iarnă în Municipiul Vatra Dornei 56. Dezvoltarea şi diversificarea infrastructurii fizice de agrement necesară pentru realizarea unei oferte de petrecere a timpului liber (hipism, parasutism, river rafting,sporturi extreme şi alte activităţi specifice turismului de nişă) în Municipiul Vatra Dornei 57. Dezvoltarea turismului de afaceri - crearea de centre de conferinţe şi afaceri în cadrul structurilor hoteliere în Municipiul Vatra Dornei 58. Construcţia şi modernizarea facilităţilor pentru turismul balnear în Municipiul Vatra Dornei Consiliul Local Vatra Dornei Fonduri de tip FEDR, Buget local, Investiție privată Consiliul Local Vatra Dornei Idem Consiliul Local Vatra Dornei Idem Consiliul Local Vatra Dornei Idem Consiliul Local Vatra Dornei Idem 59. Amenajare pârtie de schi în comuna Vatra Moldoviţei Consiliul Local Vatra Fonduri de tip FEDR sau FEADR, 212

213 6.2.Promovarea internă şi internaţională a potenţialului turistic al judeţului; 60. Proiect privind dezvoltarea și promovarea turismului Cobza de vacanță în comuna Dorna Arini Moldoviţei Buget local, Investiție privată Consiliul Local Dorna Arini Fonduri de tip FEDR, Buget local 61. Promovarea produsului turistic Ţara Dornelor, municipiul Vatra Dornei Consiliul Local Vatra Dornei Fonduri de tip FEDR, Buget local Consiliul Județean Suceava Buget Județean 62. Realizarea unei baze de date cu spaţiile de cazare, acces, produse tradiţionale, atracţii locale, manifestări cultural-artistice 63. Participarea la târguri de turism şi alte manifestări specifice pentru promovarea zonelor turistice din judeţul Suceava la nivel regional, naţional şi european 64. Realizarea de materiale de promovare: broşuri, albume, cărţi poştale, etc, CD-uri, DVD-uri, filme Consiliul Județean Suceava, Consiliile Locale Din Județ Consiliul Județean Suceava, Consiliile Locale din județ 65. Promovarea zonei turistice Câmpulung Moldovenesc Consiliul Local Câmpulung Moldovenesc 66. Dezvoltarea unui parteneriat între administraţia locală, biserici, operatorii din turism şi agenţii economici din turism pentru crearea unor pachete turistice atractive Consiliile Locale din județ, Consiliul Județean Suceava, Operatori de turism Buget județean, Bugete locale Fonduri de tip FEDR, Buget județean, Bugete locale Fonduri de tip FEDR, Buget local Buget județean, Bugete locale DIRECȚIA DE DEZVOLTARE 7. REFORMA ADMINISTRAȚIEI PUBLICE Sub-direcția de dezvoltare 7.1.Dotarea serviciilor pentru situații de urgență 7.2.Elaborarea documentelor strategice pentru planificarea echilibrată şi integrată a dezvoltării economico-sociale a judeţului; Nr. Crt. Proiect Inițiator Surse de finanțare 1. Achiziţionare echipamente specifice pentru îmbunătăţirea capacităţii şi calităţii sistemului de intervenţie în situaţii de urgenţă şi pentru acordarea asistenţei medicale de urgenţă şi a primului ajutor calificat, cod SMIS 6283 Consiliul Județean Suceava/ Asociaţia Euronest 2. Construcție remiză pompieri și garaje în comuna Horodnic de Jos Consiliul Local Horodnic de Jos Fonduri de tip FEDR, Buget județean Buget local 3. Dotare cu buldoexcavator-pentru deszăpezire şi întreţinere DC în comuna Bălăceana Consiliul Local Bălăceana Fonduri de tip FEDR, Buget local 4. Dotare și modernizare SVSU Broșteni Consiliul Local Broșteni Fonduri de tip FEDR, Buget local 5. Dotări pentru intervenţii în caz de situaţii de urgenţă (autospeciala PSI, buldoexcavator) Consiliul Local Crucea Fonduri de tip FEDR, Buget local în comuna Crucea 6. Dotarea SVSU Marginea Consiliul Local Marginea Fonduri de tip FEDR, Buget local 7. Dotări pentru intervenții în caz de situații de urgență în comuna Mușenița Consiliul Local Mușenița Fonduri de tip FEDR, Buget local 8. Strategia de dezvoltare economică şi socială a judeţului Suceava Consiliul Județean Suceava Fonduri de tip FSE, Buget județean 9. Realizare Plan Urbanistic General al municipiului Fălticeni Consiliul Local Fălticeni Buget local, Fonduri Guvernamentale- Programul privind finanţarea elaborării Planurilor Urbanistice Generale şi a Regulamentelor Locale de Urbanism aferente 10. Actualizare PUG și RLU în comuna Marginea Consiliul Local Marginea Idem 11. Actualizare Plan Urbanistic General al comunei Putna Consiliul Local Putna Idem 12. Elaborarea strategiei de dezvoltare locală a orașului Siret Consiliul Local Siret Fonduri de tip FSE, Buget local 13. Elaborare PUG al comunei Stroiești Consiliul Local Stroieşti Buget local, Fonduri Guvernamentale- Programul privind finanţarea elaborării Planurilor Urbanistice Generale şi a 213

214 7.3.Formarea continuă a angajaţilor din instituţiile publice; 7.4.Îmbunătăţirea mediului de desfaşurare a activităţilor administrative 14. Actualizarea anuală a Planului Local de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă si Incluziune Socială (PLAOISV) Instituția Prefectului Suceava, Consiliul Județean Suceava Regulamentelor Locale de Urbanism aferente Buget de Stat, Buget Județean 15. Realizare P.U.G al comunei Ciocăneşti Consiliul Local Ciocăneşti Buget local, Fonduri Guvernamentale- Programul privind finanţarea elaborării Planurilor Urbanistice Generale şi a Regulamentelor Locale de Urbanism aferente 16. Elaborare PUD și PUZ având ca obiect concesionare teren pentru locuințe (6 ha) în comuna Comănești Consiliul Local Comănești Idem 17. Reactualizare PUG al comunei Cornu Luncii Consiliul Local Cornu Luncii 18. Reactualizare Plan Urbanistic general şi Regulament Local de Urbanism, orașul Liteni 19. Lucrări de cadastru imobiliar intravilan și extravilan, reactualizare PUG, Comuna Mușenița Idem Consiliul Local Liteni Idem Consiliul Local Mușenița Idem 20. Elaborare PUG al municipiului Rădăuți Consiliul Local Rădăuți Idem 21. Reactualizare PUG al comunei Rîșca Consiliul Local Rîșca Idem 22. Actualizare PUG al comunei Siminicea Consiliul Local Siminicea Idem 23. Reactualizare PUG al comunei Vadu Moldovei Consiliul Local Vadu Moldovei 24. Consolidarea capacităţii administrative prin programe de instruire, la nivelul unităţilor teritorial-administrative din județul Suceava 25. Pregătirea resurselor umane din instituţiile publice ale comunei Drăgoiești în domeniul managementului de proiect Consiliul Județean Suceava, Consiliile Locale din județ Idem Consiliul Local Drăgoiești Idem Fonduri de tip FSE, Buget Județean, Bugete locale 26. Construcție sediu primărie în comuna Berchișești Consiliul Local Berchişeşti Buget Local 27. Construcţia noului sediu al Judecătoriei Fălticeni Consiliul Local Fălticeni Idem 28. Construcție clădire administrativă în comuna Hârtop Consiliul Local Hârtop Idem 29. Achiziționare de utilaje pentru servicii publice din comuna Mălini Consiliul Local Mălini Idem 30. Reabilitare sediu primărie Pojorâta Consiliul Local Pojorâta Idem 31. Construire sediu administrativ P+E+M în orașul Salcea Consiliul Local Salcea Idem 32. Achiziţii utilaje de întreținere drumuri comunale din comuna Șaru Dornei Consiliul Local Şaru Dornei Idem 33. Construire sediu primărie în comuna Stulpicani Consiliul Local Stulpicani Idem 34. Construcţie sediu Primărie în comuna Vadu Moldovei Consiliul Local Vatra Idem Moldovei 35. Construire sediu Primărie, comuna Vicovu de Jos Consiliul Local Vicovu de Jos 36. Construire sediu primărie, comuna Păltinoasa* Consiliul Local Păltinoasa Fonduri de tip FEADR, Buget local 37. Achiziţie utilaj pentru servicii publice în comuna Stulpicani* Consiliul Local Stulpicani Idem 38. Construirea sediului primăriei Broșteni Consiliul Local Broșteni Idem Idem 214

215 39. Construcţie sediu Primărie, comuna Ciocănești Consiliul Local Ciocăneşti Idem 40. Construirea unui sediu nou al primariei în Moara Nică, comuna Moara Consiliul Local Moara Idem DIRECȚIA DE DEZVOLTARE 8. SOCIETATEA INFORMAȚIONALĂ Sub-direcția de dezvoltare 8.1. Societatea informațională Nr. Crt. Proiect Inițiator Surse de finanțare 1. Realizarea unui Sistem de Monitorizare Video pentru Creşterea Siguranţei şi Prevenirea Criminalităţii în oraşul Gura Humorului 2. Creşterea siguranţei publice şi prevenirea ciminalităţii în Cartierele Stadion, Centru şi Bodea din Municipiul Câmpulung Moldovenesc (reţea camere de supraveghere) Consiliul Local Gura Humorului Consiliul Local Municipiul Câmpulung Moldovenesc Fonduri de tip FEDR, Buget local Fonduri de tip FEDR, Buget local 3. Creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii în municipiul Suceava prin achiziţionarea de echipamente specifice şi amenajarea unui centru de supraveghere 4. Înfiinţare Sistem Informaţional Integrat (GIS) al Primăriei, comuna Vadu Moldovei Consiliul Local Vadu Moldovei 5. Sistem informatic integrat pentru eficientizarea comunicării cu cetățenii și a fluxurilor de activități din administrația Vatra Dornei Consiliul Local Suceava Fonduri de tip FEDR, Buget local Consiliul Local Vatra Dornei 6. Întocmirea hărților cu zone de risc în județul Suceava SGA, ISU Bucovina, Consiliul Judetean Suceava 7. Introducerea EMAS si implementarea mecanismelor electronice de gestionare a sistemelor ISO/EMAS pentru menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării Serviciilor Publice la Consiliul Judeţean Suceava 8. Dotări ale administraţiei locale (calculatoare, copiatoare, scanere, birouri etc.) din comuna Crucea 9. Dotarea Primăriei Dolhasca cu calculatoare și programe pentru asigurarea transparenței actului administrativ și accesul publicului la informații de prima necesitate Buget local Fonduri de tip FEDR, Buget local Fonduri de tip FEDR, Buget județean Fonduri guvernamentale Consiliul Județean Suceava Fonduri de tip FSE, Buget județean Fonduri guvernamentale Consiliul Local Crucea Fonduri de tip FEDR, Buget local Consiliul Local Dolhasca Idem 10. Dotarea primăriei Dornești cu aparatura electronică și tehnică de calcul Consiliul Local Dorneşti Idem 11. Informatizarea registrului agricol cu componentă grafică în comuna Marginea Consiliul Local Marginea Idem DIRECȚIA DE DEZVOLTARE 9. CULTURĂ ȘI CULTE Sub-direcția de dezvoltare 9.1. Construirea / reabilitarea / modernizarea infrastructurii culturale şi pentru petrecerea timpului liber; Nr. Crt. Proiect Inițiator Surse de finanțare 1. Înființare cămin cultural în comuna Poiana Stampei Consiliul Local Poiana Stampei Buget local 2. Reabilitare cămin cultural din comuna Bilca Consiliul Local Bilca Buget local 3. Reabilitare, modernizare și dotări la casa de cultură din orașul Broșteni Consiliul Local Broșteni Fonduri guvernamentale- Program national de reabilitare a asezamintelor culturale din spatiul rural si mic urban 4. Dotare cămin cultural din comuna Capu Câmpului Consiliul Local Capu Câmpului Fonduri de tip FEADR, Buget local 215

216 5. Modernizare bibliotecă comunală din comuna Cornu Luncii Consiliul Local Cornu Luncii Buget local 6. Modernizare cămin cultural în comuna Crucea Consiliul Local Crucea Buget local 7. Construire aşezământ cultural de tip 3 în Comuna Fântâna Mare Consiliul Local Fântâna Mare Fonduri guvernamentale 8. Amenajare cămin cultural Manolea, comuna Forăști Consiliul Local Forăști Buget local 9. Construcție cămin cultural în comuna Grănicești Consiliul Local Grănicești Buget local 10. Reabilitarea, modernizarea şi dotarea aşezământului cultural Casa de Cultură Consiliul Local Gura Humorului Fonduri guvernamentale- Program din orașul Gura Humorului national de reabilitare a asezamintelor culturale din spatiul rural si mic urban 11. Reabilitare și modernizare cămin cultural în satul Benia, comuna Moldova Sulița Consiliul Local Moldova Sulița Buget local 12. Reabilitare cămin cultural Gura - Putnei, comuna Putna Consiliul Local Putna Buget local 13. Amenajare căminul cultural sătesc în comuna Rîșca Consiliul Local Rîșca Buget local 14. Reabilitare termică a căminului cultural Neagra Șarului, comuna Șaru Dornei Consiliul Local Șaru Dornei Buget local 15. Amenajare cămin cultural în comuna Todirești Consiliul Local Todirești Buget local 16. Modernizare cămin cultural din comuna Ulma Consiliul Local Ulma Buget local 17. Modernizare-reabilitare cămin cultural sat Vereşti, comuna Verești Consiliul Local Verești Buget local 18. Construire After School și amenajare teren de sport în localitatea Mănăstirea Consiliul Local Mănăstirea Humorului Fonduri de tip FEADR, Buget local, Humorului* Fonduri guvernamentale 19. Renovare cămin cultural în comuna Adâncata* Consiliul Local Adâncata Idem 20. Amenajare sală de festivități în satul Clit, comuna Arbore* Consiliul Local Arbore Idem 21. Dotarea căminului cultural din comuna Bălăceana* Consiliul Local Bălăceana Idem 22. Modernizare și extindere cămin cultural Berchișești* Consiliul Local Berchișești Idem 23. Amenajare cămin cultural Călugăreni * Consiliul Local Călugăreni Idem 24. Construire corp centrală termică şi instalare centrală termică la Căminul Cultural din comuna Capu Câmpului* Consiliul Local Capu Câmpului Idem 25. Asezământ cultural în comuna Ciprian Porumbescu* Consiliul Local Ciprian Porumbescu Idem 26. Construcție cămin cultural în comuna Cîrlibaba* Consiliul Local Cîrlibaba Idem 27. Modernizare cămin cultural Măriței în comuna Dărmănești* Consiliul Local Dărmănești Idem 28. Modernizare cămin cultural Măzănăeşti, comuna Drăgoiești* Consiliul Local Drăgoiești Idem 29. Extindere cămin cultural din orașul Frasin* Consiliul Local Frasin Idem 30. Modernizare cămin cultural din comuna Grămești* Consiliul Local Grămești Idem 31. Reparaţii şi modernizare Cămin Cultural în localitatea Hănţeşti, comuna Hănţeşti* 32. Reabilitare, refuncționalizare și modernizare cămin cultural din comuna Horodnic de Sus* Consiliul Local Hănţeşti Idem Consiliul Local Horodnic de Sus Idem 33. Reabilitare cămin cultural Iaslovăț* Consiliul Local Iaslovăț Idem 34. Reabilitare și modernizare cămine culturale din orașul Milișăuți* Consiliul Local Milișăuți Idem 35. Dotare cămin cultural și centru social Moara Nică, comuna Moara* Consiliul Local Moara Idem 36. Construire cămin cultural Moldoviţa, comuna Moldovița* Consiliul Local Moldovița Idem 37. Reabilitare cămin cultural Demacuşa, comuna Moldovița* Consiliul Local Moldovița Idem 38. Înființare aşezământ cultural în comuna Siminicea* Consiliul Local Siminicea Idem 216

217 39. Reabilitarea, modernizarea şi dotarea casei de cultură Mihai Teliman" Siret* Consiliul Local Siret Fonduri de tip FEDR, Buget local, Fonduri guvernamentale 40. Reabilitare, modernizare şi dotare aşezăminte culturale în mediul mic urban - orașul Solca* Consiliul Local Solca Fonduri de tip FEDR, Buget local, Fonduri guvernamentale 41. Reabilitare cămin cultural şi casa tineretului, comuna Stulpicani* Consiliul Local Stulpicani Fonduri de tip FEADR, Buget local, Fonduri guvernamentale 42. Cămin Cultural nou în satul Nigoteşti, comuna Vadu Moldovei* Consiliul Local Vadu Moldovei Idem 43. Construire cămin cultural în comuna Vicovu de Jos* Consiliul Local Vicovu de Jos Idem 44. Reabilitare cămine culturale din Sacuta și Giulești, comuna Boroaia Consiliul Local Boroaia Idem 45. Realizare bazin de înot în comuna Bosanci Consiliul Local Bosanci Idem 46. Reabilitarea Casei de Cultură și a căminelor culturale în satele Cotârgași și Holda, orașul Broșteni Consiliul Local Broșteni Fonduri de tip FEDR, Buget local, Fonduri guvernamentale 47. Construcţie cămin cultural în comuna Ciocănești Consiliul Local Ciocănești Fonduri de tip FEADR, Buget local, Fonduri guvernamentale 48. Reabilitare cămine culturale din comuna Comănești Consiliul Local Comănești Idem 49. Modernizare cămin cultural în comuna Dărmănești Consiliul Local Dărmănești Fonduri de tip FEADR, Buget local, Fonduri guvernamentale 50. Construirea unui cămin cultural în Oraşul Dolhasca, sat Probota Consiliul Local Dolhasca Fonduri de tip FEDR, Buget local, Fonduri guvernamentale 51. Reabilitare și modernizare cămin cultural în satul Dolheștii Mari, comuna Dolhești Consiliul Local Dolhești Fonduri de tip FEADR, Buget local, Fonduri guvernamentale 52. Consolidare și dotare cămin cultural din comuna Dorna Arini Consiliul Local Dorna Arini Idem 53. Construcție cămin cultural în satul Dorna Cândrenilor, comuna Dorna Consiliul Local Dorna Cândrenilor Idem Cândrenilor 54. Modernizare cămin cultural în comuna Dornești Consiliul Local Dornești Idem 55. Renovarea bibliotecii comunale din comuna Drăgoiești, îmbogăţirea colecţiei de cărţi și dotarea cu echipamente moderne Consiliul Local Drăgoiești Idem 56. Reabilitare Cămine Culturale din comuna Frumosu Consiliul Local Frumosu Idem Consiliul Local Horodniceni Idem 57. Reabilitarea /modernizarea căminului cultural din satul Rotopănești, comuna Horodniceni 58. Reabilitare și modernizare cămin cultural în comuna Iacobeni Consiliul Local Iacobeni Idem 59. Reabilitare cămin cultural Rotunda, orașul Liteni Consiliul Local Liteni Fonduri de tip FEDR, Buget local, Fonduri guvernamentale 60. Reabilitare casa de cultură Liteni Consiliul Local Liteni Fonduri de tip FEDR, Buget local, Fonduri guvernamentale 61. Reabilitarea, modernizarea și dotarea așezământului cultural din comuna Marginea Consiliul Local Marginea Fonduri de tip FEADR, Buget local, Fonduri guvernamentale 62. Continuare lucrări la căminul cultural în comuna Mitocu Dragomirnei Consiliul Local Mitocu Dragomirnei Idem 63. Reabilitare și modernizare cămin cultural în comuna Ostra Consiliul Local Ostra Idem 64. Construire cămin cultural Păltinoasa Consiliul Local Păltinoasa Idem 65. Cămin cultural în comuna Pojorâta Consiliul Local Pojorâta Idem 66. Modernizare bibliotecă comunală din comuna Rădășeni Consiliul Local Rădășeni Idem 67. Modernizare 2 cămine culturale în comuna Rădășeni Consiliul Local Rădășeni Idem 217

218 9.2. Punerea în valoare a patrimoniului cultural, istoric și natural 68. Construire cămin cultural Pocoleni, comuna Rădășeni Consiliul Local Rădășeni Idem 69. Înfiinţarea unui centru cultural pentru educaţie permanentă, în comuna Șerbăuți Consiliul Local Șerbăuți Idem 70. Sprijinirea activităţilor culturale, sportive şi religioase din cadrul comunităţii Consiliul Local Șerbăuți Idem locale, comuna Șerbăuți 71. Reabilitare cămin cultural în comuna Straja Consiliul Local Straja Idem 72. Construirea unui bazin de înot în comuna Sucevița Consiliul Local Sucevița Idem 73. Realizare Cămin cultural în satul Reuseni, comuna Udeşti Consiliul Local Udeşti Idem 74. Reabilitarea şi modernizarea căminului cultural Ciumuleşti, comuna Vadu Consiliul Local Vadu Moldovei Idem Moldovei 75. Construire cămin cultural în localitatea Bursuceni, comuna Verești Consiliul Local Verești Idem 76. Construire cămin cultural în comuna Vulturești Consiliul Local Vulturești Idem 77. Reabilitarea Cetăţii de Scaun şi a zonei de protecţie a acesteia Consiliul Județean Suceava Fonduri de tip FEDR, Buget Județean Fonduri de tip FEDR, Buget local 78. Conservarea şi punerea în valoare a Moştenirii Culturale Bucovinene în Câmpulung Moldovenesc 79. Patrimoniul arhitectural din lemn al Bucovinei componentă a patrimoniului turistic european* Consiliul Local Câmpulung Moldovenesc Consiliul Județean Suceava Fonduri de tip FEDR, Buget județean 80. O clădire de patrimoniu muzeu pentru mileniul III* Consiliul Județean Suceava Idem 81. Bucovina moştenire pentru viitor. Evidenţa, conservarea şi valorificarea Consiliul Județean Suceava Idem durabilă a patrimoniului cultural mobil 82. Turism religios în județul Suceava Consiliul Județean Suceava Idem 83. Festivalul de Artă Medievală Ştefan cel Mare Consiliul Județean Suceava Idem 84. Păstrarea şi promovarea tradiţiilor şi obiceiurilor populare în comuna Sucevița Consiliul Local Sucevița Fonduri de tip FEDR, Buget local 85. Organizarea Festivalului "Baia - File de istorie" Consiliul Local Baia Idem 86. Reabilitarea Muzeului Arta Lemnului din Câmpulung Moldovenesc Consiliul Local Câmpulung Moldovenesc 87. Construcţie Muzeul Naţional al Ouălor Încondeiate, comuna Ciocănești Consiliul Local Ciocănești Idem 88. Organizarea unei manifestări anuale Ziua comunei cu serbare câmpenească, Consiliul Local Cornu Luncii Idem comuna Cornu Luncii 89. Reabilitarea fortificaţiilor din sec. al XVIII lea din oraşul Gura Humorului Consiliul Local Gura Humorului Idem 90. Muzeu N. Beldiceanu în comuna Preutești Consiliul Local Preutești Idem 91. Reabilitarea clădirii templului evreiesc din municipiul Rădăuți Consiliul Local Rădăuți Idem 92. Reabilitarea centrului istoric din municipiul Rădăuți Consiliul Local Rădăuți Idem 93. Reconstrucția bisericii arse din Satu Mare Consiliul Local Satu Mare Idem 94. Reabilitare monumente istorice din orașul Siret Consiliul Local Siret Idem 95. Suceviţa, traditie şi istorie în turism Consiliul Local Suceviţa Idem Idem DIRECȚIA DE DEZVOLTARE 10. RELAȚII INTERNAȚIONALE Sub-direcția de dezvoltare 10.1 Relații internaționale și Nr. Crt. 1. Promovarea folclorului ucrainean în judeţul Suceava şi a celui românesc în regiunea Cernăuţi Proiect Inițiator Surse de finanțare Consiliul Județean Suceava Fonduri de tip ENPI, Buget județean 218

219 dezvoltarea parteneriatelor 2. Monografia folclorică a ucrainenilor din județul Suceava și a românilor din regiunea Cernăuți Consiliul Județean Suceava Idem 3. Moștenire tradițională comună Consiliul Județean Suceava Idem 4. Bibliotecile Porţi deschise spre cunoaştere Consiliul Județean Suceava Idem 5. Drumul lemnului, parteneriat între Consiliul Județean Suceava și Consiliul Local al Municipiului Câmpulung Moldovenesc 6. Centrul pentru susţinerea tradiţiilor bucovinene, parteneriat între Consiliul Local al Municipiului Suceava și Consiliul Judeţean Suceava 7. Reţea de informare turistică transfrontalieră pentru judeţele Suceava şi Botoşani şi regiunea Cernăuţi Consiliul Județean Suceava, Consiliul Local Câmpulung Moldovenesc Consiliul Județean Suceava, Consiliul Local Câmpulung Moldovenesc Fonduri de tip FEDR, Buget județean, Buget local Idem Consiliul Județean Suceava Fonduri de tip ENPI, Buget județean 8. Târgul investiţional Euroregiunea Prutul de Sus Consiliul Județean Suceava Idem 9. Turism cultural transfrontalier Consiliul Județean Suceava Idem 10. Conservarea şi valorificarea patrimoniului arhitectural din lemn al Bucovinei componentă a patrimoniului european Consiliul Județean Suceava Idem 11. Bucovina - turism rural transfrontalier Consiliul Județean Suceava Idem 12. Pe drumuri bucovinene Consiliul Județean Suceava Idem 13. On-line şi reţea de telefonie mobilă pentru situaţii de urgenţă Consiliul Județean Suceava Idem 14. Turismul rural alternativă viabilă de dezvoltare socio-economică în nordul României, parteneriat între Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Maramureş, în parteneriat cu AJOFM Suceava, Consiliul Județean Maramureş şi Consiliul Județean Suceava 15. Drumul spre cooperare - Modernizare drum comunal DC7A și drumuri vicinale, în localitatea Valea Poienii oraș Dolhasca 16. Conservarea tradițiilor populare din zona transfrontalieră prin promovarea acțiunilor people-to-people, orașul Dolhasca 17. Dezvoltarea parteneriatului dintre România (Panaci) și Italia (Civita D Antino), prin participarea și colaborarea cu rețelele tematice europene și naționale Consiliul Județean Suceava, AJOFM Suceava Fonduri de tip FSE, Buget județean Consiliul Local Dolhasca Fonduri de tip ENPI sau FEDR, Buget local Consiliul Local Dolhasca Idem Consiliul Local Panaci Fonduri de tip FEDR, Buget local 219

220 În urma contabilizării proiectelor incluse în Planul de Acțiune, aferente fiecărei direcții de dezvoltare, situația se prezintă după cum urmează: Direcția de Dezvoltare Număr de proiecte 1. Infrastructura, amenajarea teritoriului, protecţia mediului şi silvicultura Mediul de afaceri Educaţie, tineret şi sport Ocuparea, protecţia sociala şi sănătatea Dezvoltarea rurală Turismul Reforma administraţiei publice Societatea informaţionala Cultură şi culte Relaţii internaţionale 17 TOTAL

221 SECȚIUNEA D. COERENȚA CU POLITICILE NAŢIONALE SI EUROPENE 1.Corelarea cu strategiile şi planurile regionale a. Planul de Dezvoltare Regională al Regiunii Nord-Est Corelarea Planului de Acţiune al Strategiei de Dezvoltare Economică și Socială a Judeţului Suceava cu Priorităţile Planului de Dezvoltare Regională al Regiunii Nord-Est Prioritatea PDR Nord Est Direcția și sub-direcția de dezvoltare din cadrul Strategiei care răspunde Priorităţii PDR Prioritatea 1 - Infrastructura Direcția de dezvoltare 1 - Infrastructura, amenajarea teritoriului, protecţia şi mediul mediului şi silvicultura, sub-direcțiile 1.1 Realizarea / reabilitarea / extinderea / modernizarea reţelelor de alimentare cu apă, 1.2. Construcţia / reabilitarea/extinderea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, 1.3. Construcţia / reabilitarea / extinderea sistemelor canalizare şi staţiilor de epurare, 1.4. Managementul deşeurilor în concordanţă cu planul judeţean de gestionare a deşeurilor, 1.5. Înfiinţarea, reabilitarea / modernizarea sistemelor existente de încălzire, 1.6. Utilizarea energiilor alternative, 1.7. Reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate, 1.8. Înfiinţarea / reabilitarea parcurilor existente şi creşterea suprafeţelor de spaţii verzi, 1.9. Apărări de mal și îndiguiri, Modernizarea / realizarea centurilor ocolitoare pentru centre urbane, Modernizarea aleilor pietonale şi trotuarelor, înfiinţarea pistelor pentru biciclete, Construcţie/ reabilitare poduri şi podeţe; Reabilitarea şi modernizarea reţelei de transport rutier și aerian, Extinderea şi modernizarea reţelelor de transport şi distribuţie / furnizare a gazelor naturale; Extinderea şi modernizarea reţelelor de transport şi distribuţie / furnizare a energiei electrice; Amenajare centre civice şi Prioritatea 2 - Sprijinirea afacerilor Prioritatea 3 - Turism Prioritatea 4 - Dezvoltare rurală Prioritatea 5 Dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale spaţii publice; Proiecte integrate;1.18. Locuințe Direcția de dezvoltare 2. - Mediul de afaceri, cu subdirecțiile sale, respectiv: 2.1. Creşterea competitivităţii economice și stimularea antreprenoriatului; 2.2. Dezvoltarea agriculturii și a pescuitului; 2.3. Prelucrarea și exploatarea lemnului Direcția de dezvoltare 6. Turism, cu subdirecțiile sale: 6.1. Diversificarea ofertei turistice; 6.2.Promovarea internă şi internaţională a potenţialului turistic al judeţului. Direcția de dezvoltare 5. Dezvoltarea rurală, cu sub-direcțiile aferente: 5.1. Creşterea atractivităţii spaţiului rural şi încurajarea micilor întreprinzători; 5.2. Stimularea investițiilor private. Direcția de dezvoltare 4. - Ocuparea, protecţia socială şi sănătatea, cu subdirecțiile: 4.1. Elaborarea strategiilor şi politicilor de formare iniţială şi continuă; 4.2. Măsuri active pe piaţa muncii, instruirea şomerilor şi dezvoltarea forţei de muncă; 4.3. Promovarea incluziunii sociale; 4.4. Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale; 4.5. Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate; 4.6. Asigurarea asistenţei medicale primare în zona rurală. Direcția de dezvoltare 7.Reforma administrației publice, cu sub-direcțiile aferente: 7.1.Dotarea serviciilor voluntare pentru situații de urgență; 7.2.Elaborarea documentelor strategice pentru planificarea echilibrată şi integrată a dezvoltării economico-sociale a judeţului; 7.3.Formarea continuă a angajaţilor din instituţiile publice; 7.4.Îmbunătăţirea mediului de desfaşurare a activităţilor administrative. 221

222 2.Corespondența cu politicile comunitare și domeniile de intervenție ale Fondurilor Structurale şi de Coeziune ale Uniunii Europene Definiţie fond Corelarea Direcțiilor și Subdirecțiilor de dezvoltare ale Strategiei cu domeniile de intervenţie a Fondurilor Structurale şi de Coeziune ale Uniunii Europene Fondul European de Dezvoltare Regională Este fond structural destinat promovării coeziunii economico-sociale care are ca obiectiv înlăturarea dezechilibrelor prin dezvoltarea/conversia regiunilor. FEDR finanţează investiţiile productive, investiţiile în infrastructura de transport, educaţie, sănătate, telecomunicaţii, energie, protecţia mediului, întărirea parteneriatului public-privat. Proiecte ce se referă la mediul urban incluse în Direcția de dezvoltare 1. Infrastructura, amenajarea teritoriului, protecţia mediului şi silvicultura, subdirecțiile de dezvoltare Proiecte incluse în cadrul direcției de dezvoltare 2. - Mediul de afaceri, subdirecța de dezvoltare 2.1. Proiectele incluse în cadrul Direcției de dezvoltare 3. - Educaţie, tineret şi sport, sub-direcțiile de dezvoltare 3.1. și 3.3. Proiecte incluse în cadrul direcției de dezvoltare 4. - Ocuparea, protecţia sociala şi sănătatea, sub-direcțiile de dezvoltare 4.4. și 4.5. Proiectele urbane sau cele care se referă la stațiuni turistice de interes național Fondul Social European Fondul de Coeziune Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Este fond structural, destinat prevenirii şi combaterii şomajului şi promovării integrării sociale, sprijinind implementarea Strategiei Europene pentru Ocupare. FSE finanţează îmbunătăţirea învăţământului profesional, a educaţiei, consilierii, politicilor active pe piaţa muncii pentru combaterea şomajului, promovarea oportunităţilor egale, promovarea unei forţe de muncă flexibile. Proiecte incluse în cadrul Direcției de Dezvoltare 2. Mediul de afaceri, sub-direcțiile de dezvoltare 2.1. Creşterea competitivităţii economice și stimularea antreprenoriatului și 2.2. Dezvoltarea agriculturii și a pescuitului. Proiecte incluse în cadrul direcției de dezvoltare 3. Educație, tineret și sport, subdirecția de dezvoltare 3.2. Programe de consiliere şi orientare şcolară, creşterea siguranţei sistemului de învăţământ. Proiecte direcției incluse în cadrul de dezvoltare 4. Este fond nestructural care oferă asistenţă în domeniul proiectelor majore de mediu şi reţelelor transeuropene de transport. Activităţile eligibile pentru FC sunt cele care implică proiecte majore cu buget de peste 25 de milioane euro (în domeniul mediului) sau peste 50 de milioane Euro (în domeniul transporturilor). Proiectele majore incluse în Direcția de dezvoltare 1.Infrastructura, amenajarea teritoriului, protecţia mediului şi silvicultura. Este fond complementar, ce oferă asistenţă în domeniul dezvoltării comunităţilor din mediul rural şi periurban. FEADR finanţează activităţi ce au ca scop creşterea competitivităţii agricole şi forestiere, de management agricol şi de mediu, de îmbunătăţire a calităţii vieţii şi diversificarea activităţilor economice în perimetrele ce variază de la zone rurale cu populaţie redusă până la zonele rurale periurbane Proiectele incluse în cadrul Direcției de dezvoltare 5. Dezvoltarea rurală. Proiectele rurale incluse în Direcția de dezvoltare 1. Infrastructura, amenajarea teritoriului, protecţia mediului şi silvicultura. Proiectele rurale incluse în Direcția de dezvoltare 9. Cultură și culte Proiectele rurale incluse în cadrul Direcției de dezvoltare 3. Educaţie, tineret şi sport Fondul European pentru Pescuit Este fond complementar ce finanţează măsurile de asigurare a continuităţii activităţilor de pescuit şi exploatare raţională, precum şi protejare a resurselor de pescuit, dezvoltare de întreprinderi viabile în sectorul piscicol, dezvoltare şi îmbunătăţire a calităţii vieţii din zonele dependente de pescuit. Proiectele din sectorul piscicol incluse în cadrul Direcției de dezvoltare 5. Dezvoltarea rurală. Proiectele din sectorul piscicol incluse în cadrul Direcției de dezvoltare 2. Mediul de afaceri, subdirecția de dezvoltare 2.2. Dezvoltarea agriculturii și a pescuitului. 222

223 incluse în cadrul direcției de dezvoltare 6 Turismul, sub-direcțiile 6.1. și 6.2. Proiectele incluse în cadrul direcției de dezvoltare 7. - Reforma administraţiei publice, sub-direcția 7.1. Proiecte incluse în cadrul direcției de dezvoltare 8. Societatea informațională Proiecte incluse în cadrul direcției de dezvoltare 9. Cultură și culte, sub-direcța de dezvoltare 9.2. Proiectele în cadrul direcției de dezvoltare 10. Ocuparea, protecţia sociala şi sănătatea, sub-direcțiile de dezvoltare: strategiilor şi 4.1. Elaborarea politicilor de formare iniţială şi continuă; 4.2. Măsuri active pe piaţa muncii, instruirea şomerilor şi dezvoltarea forţei de muncă; 4.3. Promovarea incluziunii sociale Proiecte incluse în cadrul direcției de dezvoltare 7. Reforma administrației publice, sub-direcțiiile 7.2. Elaborarea documentelor strategice pentru planificarea echilibrată şi integrată a dezvoltării economico-sociale a judeţului și 7.3.Formarea continuă a angajaţilor din instituţiile publice. 223

224 3. Contribuţia la obiectivele orizontale a. Dezvoltarea durabilă Dezvoltarea durabilă este urmărită în toate acţiunile prevăzute în Strategie pentru că protejarea mediului înconjurător reprezintă o problemă fundamentală. Acţiunile prevăzute a fi implementate conform prezentei Strategii au o contribuţie semnificativă la dezvoltarea durabilă a judeţului Suceava şi a Regiunii de Dezvoltare Nord-Est, din care face parte. În primul rând, o infrastructură mai bună de transport contribuie la o raţionalizare/fluidizare a traficului, drumurile de ocolire reducând nivelul poluării din interiorul oraşelor. De asemenea, introducerea mijloacelor de transport urban nepoluante au acelaşi efect de reducere a poluării din oraşe. Prin sprijinirea retehnologizării liniilor de producţie a microîntreprinderilor şi start-up-urilor, se stimulează utilizarea pe o scară din ce în ce mai largă a tehnologiilor nepoluante ce vor duce pe termen lung la reducerea emisiilor de noxe. Acţiunile de reabilitare a centrelor rurale/urbane sprijină dezvoltarea unor spaţii curate şi estetice. De asemenea, vor fi luate măsuri de reducere a efectelor investiţiilor realizate asupra mediului. Un element important al dezvoltării durabile îl reprezintă asigurarea eficienţei energetice şi utilizarea durabilă a energiei. Toate operaţiunile care se adresează reabilitării clădirilor vor lua în considerare eficienţa energetică şi, acolo unde este posibil, utilizarea energiei durabile va reprezenta un criteriu pentru selecţia şi prioritizarea proiectelor. Proiectele prevăzute în cadrul Direcției de dezvoltare 1 a Strategiei vizează implementarea sistemelor integrate de management al deşeurilor, precum şi a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, contribuind în mod esenţial la dezvoltarea accesului la utilităţi a cetăţenilor judeţului, prin respectarea principiului dezvoltării durabile. b. Oportunităţi egale Legislaţia română, în concordanţă cu legislaţia europeană în domeniu, garantează cetăţenilor drepturi egale de a participa, fără discriminare, la viaţa economică şi socială. În conformitate cu art. 16 din Regulamentul Consiliului nr. 1083/2006 privind prevederile generale pentru Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune, principiul egalităţii de şanse trebuie respectat pe tot parcursul implementării fondurilor structurale şi de coeziune, atât în faza de programare cât şi în faza de implementare a programelor operaţionale. Strategia de Dezvoltare Economică și Socială a Judeţului Suceava, prin toate programele şi proiectele de dezvoltare propuse, respectă principiul egalităţii de şanse şi al nediscriminării. Astfel, Inițiatorii proiectelor (Consiliul Judeţean Suceava, Consiliile Locale) vor lua măsurile necesare pentru a asigura accesibilitatea beneficiarilor finali, fără discriminare pe criterii de sex, rasă, origine etnică, religie, vârstă, dizabilităţi sau orientare sexuală. În ceea ce priveşte egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, Strategia urmăreşte, pe baza indicatorilor de gen şi în conformitate cu Strategia naţională în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi : o Asigurarea participării echilibrate a femeilor şi bărbaţilor pe piaţa muncii o Asigurarea egalităţii de şanse în educaţie şi formare profesională o Încurajarea femeilor antreprenori o Reconcilierea vieţii profesionale cu viaţa de familie o Asigurarea participării echilibrate a femeilor şi bărbaţilor în procesul decizional. De asemenea, Strategia are în vedere la stabilirea componenţei echipei de coordonare pentru implementarea, monitorizarea şi evaluarea Strategiei o participare echilibrată a femeilor şi bărbaţilor, precum şi implicarea instituţiilor guvernamentale şi a ONG-urilor de profil. Strategia acordă o atenţie specială grupurilor sociale defavorizate prin includerea, în cadrul Direcției dedezvoltare 4. - Ocuparea, protecţia sociala şi sănătatea, a unor măsuri de reabilitare şi modernizare a centrelor sociale. De asemenea, Strategia acordă atenţie problemelor de şomaj din rândul tinerilor şi se adresează nevoilor specifice ale acestui grup prin imbunătăţirea infrastructurii preuniversitare şi pentru educaţie continuă pentru a favoriza obţinerea unor rezultate educaţionale mai bune, prin măsurile propuse în cadrul Direcției de dezvoltare 3. Educaţie, tineret şi sport. c. Societatea informaţională În cadrul Strategiei au fost propuse proiecte de investiţii pentru modernizarea şcolilor folosind printre altele conectarea la internet şi dotarea cu echipamente IT a instituţiilor de învăţământ în şcoli. Acest tip de intervenţii va genera premisele pentru creşterea utilizării tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor în educaţie şi pregătire profesională iniţială şi sprijinirea dezvoltării şi diversificării ofertei educaţionale şi a pregătirii profesionale iniţiale, inclusiv extinderea reţelei privind tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor în şcoli. Aceste proiecte vor completa acţiunile întreprinse în această privinţă conform Direcției de dezvoltare 3. Educaţie, tineret şi sport., prin creşterea gradului de folosire a tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor în educaţie şi prin creşterea accesului şi calităţii educaţiei prin folosirea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor în educaţie şi formare profesională iniţială. Programul de formare profesională pentru funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul autorităţilor publice locale va include un module privind tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, având ca scop dezvoltarea 224

225 competenţelor digitale şi a abilităţii de a folosi tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor în activităţile curente în vederea sprijinirii dezvoltării societăţii informaţionale în judeţul Suceava. În cadrul Direcției de dezvoltare 8. Societatea informațională, proiectele propuse vor susţine implementarea acţiunilor de e-governing. 4. Corespondenţa cu politicile naţionale a. Planul Naţional de Dezvoltare Corelarea Planului de Acţiune al Strategiei de Dezvoltare Economică și Socială a Judeţului Suceava cu Priorităţile Planului Naţional de Dezvoltare Prioritatea PND Direcția și sub-direcția de dezvoltare din cadrul Strategiei care raspunde Priorităţii PND 7. Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea Direcția de dezvoltare 2 Mediul de afaceri, cu toate sub-direcțiile sale Direcția de dezvoltare 6 Turismul, cu toate sub-direcțiile subsumate Direcția de dezvoltare 8 Societatea informațională economiei bazate pe Direcția de dezvoltare 7 - Reforma administraţiei publice, sub-direcțiile: cunoaştere 7.2.Elaborarea documentelor strategice pentru planificarea echilibrată şi integrată a dezvoltării economico-sociale a judeţului; 7.3.Formarea continuă a angajaţilor din instituţiile publice și 7.4.Îmbunătăţirea mediului de desfaşurare a activităţilor 8. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport 9. Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului 10. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi a incluziunii sociale şi întărirea capacităţii administrative 11. Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol 12. Diminuarea disparităţilor dezvoltare regiunile ţării de între administrative. Direcția de dezvoltare 1 - Infrastructura, amenajarea teritoriului, protecţia mediului şi silvicultura, cu sub-direcțiile: Modernizarea / realizarea centurilor ocolitoare pentru centre urbane; Modernizarea aleilor pietonale şi trotuarelor, înfiinţarea pistelor pentru biciclete; Construcţie/ reabilitare poduri şi podeţe; Reabilitarea şi modernizarea reţelei de transport rutier și aerian. Direcția de dezvoltare 1 - Infrastructura, amenajarea teritoriului, protecţia mediului şi silvicultura, cu sub-direcțiile: 1.1 Realizarea / reabilitarea / extinderea / modernizarea reţelelor de alimentare cu apă; 1.2. Construcţia / reabilitarea / extinderea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare; 1.3. Construcţia / reabilitarea / extinderea sistemelor canalizare şi staţiilor de epurare; 1.4. Managementul deşeurilor în concordanţă cu planul judeţean de gestionare a deşeurilor; 1.5. Înfiinţarea, reabilitarea / modernizarea sistemelor existente de încălzire; 1.6. Utilizarea energiilor alternative; 1.7. Reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate; 1.8. Înfiinţarea / reabilitarea parcurilor existente şi creşterea suprafeţelor de spaţii verzi; 1.9. Apărări de mal și îndiguiri. Direcția de dezvoltare 4 - Ocuparea, protecţia sociala şi sănătatea, cu sub-direcțiile: 4.1. Elaborarea strategiilor şi politicilor de formare iniţială şi continuă; 4.2. Măsuri active pe piaţa muncii, instruirea şomerilor şi dezvoltarea forţei de muncă; 4.3. Promovarea incluziunii sociale; 4.4. Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale; Direcția de dezvoltare 7 - Reforma administraţiei publice, sub-direcțiile: 7.1.Dotarea serviciilor voluntare pentru situații de urgență; 7.2.Elaborarea documentelor strategice pentru planificarea echilibrată şi integrată a dezvoltării economico-sociale a judeţului; 7.3.Formarea continuă a angajaţilor din instituţiile publice și 7.4.Îmbunătăţirea mediului de desfaşurare a activităţilor administrative. Direcția de dezvoltare- 10. Relaţii internaţionale Direcția de dezvoltare 5 Dezvoltarea rurală, cu sub-direcțiile 5.1. Creşterea atractivităţii spaţiului rural şi încurajarea micilor întreprinzători și 5.2. Stimularea investițiilor private Direcția de dezvoltare 2 Mediul de afaceri, cu sub-direcțiile: 2.2. Dezvoltarea agriculturii și a pescuitului și 2.3. Prelucrarea și exploatarea lemnului Toate proiectele propuse în cadrul strategiei, grupate în sub-direcții și direcții de dezvoltare, raspund aceluiași obiectiv comun de diminuare a decalajului între mediul urban şi rural, dezvoltarea economico-socială durabilă a judeţului Suceava, ca judeţ important în cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est. Ca atare, dezvoltarea echilibrată a judeţului Suceava se traduce în dezvoltarea Regiunii Nord-Est, contibuind aşadar la diminuarea disparităţilor de dezvoltare între aceasta din urmă şi celelalte 7 regiuni de dezvoltare. 225

226 b. Politicile naţionale de dezvoltare Corelarea Planului de Acţiune al Strategiei de Dezvoltare Economică și Socială a Judeţului Suceava cu Politicile naţionale Politicile naţionale şi principalele prevederi Politicile naţionale reflectate în acţiunile propuse în cadrul Strategiei Judeţene Legea 203/2003 privind realizarea, dezvoltarea şi Direcția de dezvoltare 1 - Infrastructura, amenajarea modernizarea reţelei de transport de interes teritoriului, protecţia mediului şi silvicultura, cu subdirecțiile: Modernizarea / realizarea centurilor naţional şi european stipulează că dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport reprezintă o ocolitoare pentru centre urbane; Modernizarea aleilor prioritate naţională şi evidenţiază necesitatea pietonale şi trotuarelor, înfiinţarea pistelor pentru biciclete; asigurării accesului la reţeaua europeană şi Reabilitarea şi modernizarea reţelei de transport naţională pe baze nedescriminatorii. rutier și aerian, este în concordanţă cu acestea deoarece sprijină dezvoltarea / modernizarea reţelei de drumuri judeţene şi implicit asigură o accesibilitate şi o conectivitate mai bună între reţelele de transport regional, Legea învăţământului 84/1995 republicată în Decembrie 1999 stipulează că procesul educaţional trebuie să se desfăşoare cu tehnici moderne de învăţământ Hotărârea 875/ 2005 privind aprobarea Strategiei pe termen scurt şi mediu pentru formare profesională continuă, Această strategie consideră ca învaţarea pe tot parcursul vieţii ar trebui abordată ca o necesitate obiectivă impusă de tranziţia către o economie şi o societate bazate pe cunoaştere. Strategia urmăreşte dezvoltarea unui sistem de formare profesională continuă, transparent şi flexibil, care să asigure creşterea ocupabilităţii, adaptabilităţii şi mobilităţii forţei de muncă şi care să răspundă nevoilor pentru o forţă de muncă calificată. Decizia 1088/2004 pentru aprobarea Strategiei Naţionale privind serviciile de sănătate şi a Planului de acţiune pentru reforma sectorului de sănătate urmăreşte creşterea accesului populaţiei la serviciile medicale de calitate şi eficientizarea modului de furnizare a serviciile medicale spitaliceşti. Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii enunţă obiectivele şi principiile care stau la baza asistenţei de sănătate publică care au ca scop ameliorarea calităţii serviciilor medicale. Prin Decizia 1280/2004 privind Strategia guvernamentală pentru sprijinirea IMM-urilor se recunoaşte importanţa IMM-urilor ca bază pentru dezvoltarea unei economii moderne, dinamice şi bazată pe cunoaştere. Vor fi susţinute investiţiile pentru îmbunătăţirea capacităţii productive a IMMurilor, a calităţii produselor, precum şi măsuri orientate către încurajarea accesului IMM-urilor la tehnologii inovative, cooperare cu institute de cercetare regionale; sprijinirea parcurilor industriale; sprijinirea apariţiei IMM-urilor în toate regiunile. Legea naţional şi european. În cadrul Direcției de dezvoltare 3 - Educaţie, tineret şi sport a Strategiei, educaţia este sprijinită prin investiţii în dotările fizice ale şcolilor pentru a le putea permite să desfăşoare actul educaţional în condiţii bune, asigurânduse pe de altă parte accesul la educaţie a tuturor categoriilor sociale. Strategia propune proiecte vizând formarea continuă, precum şi furnizarea de servicii de consiliere şi reorientare profesională, inclusiv pentru persoane în căutarea unui loc de muncă, în cadrul sub-direcțiilor de dezvoltare 3.2., 4.2. și 7.3. Proiectele prevăzute în cadrul prezentei Strategii, respectiv în cadrul sub-direcțiilor de dezvoltare 4.5. Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate și 4.6. Asigurarea asistenţei medicale primare în zona rurală, vor asigura cadrul de implementare al Strategiei Naţionale întrucât propune investiţii în infrastructura medicală şi dotarea cu echipamente medicale. Strategia urmăreşte sprijinirea micro-întreprinderilor şi a mediului de afaceri în general prin încurajarea accesului la informaţie şi sprijinirea investiţiilor în infrastructura de afaceri, asa cum propun proiectele propuse în cadrul Direcțiilor de Dezvoltare 2. Mediul de afaceri, 5. Dezvoltarea rurală și 6. Turismul. 226

227 175/2006 privind stimularea infiinţării şi dezvoltării IMM-urilor încurajează sprijinirea IMMurilor în câteva domenii: acces la finanţare, acces la inovare; acces la consultanţă etc. Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul Activitatea de amenajare a teritoriului trebuie să fie: globală, urmărind coordonarea diferitelor politici sectoriale într-un ansamblu integrat; funcţională, trebuind să ţină seama de cadrul natural şi construit bazat pe valori de cultură şi interese comune; prospectivă, trebuind să analizeze tendinţele de dezvoltare pe termen lung; democratică, asigurând participarea populaţiei şi a reprezentanţilor ei politici la adoptarea deciziilor. Obiectivele principale ale amenajării teritoriului sunt următoarele: dezvoltarea economică şi socială echilibrată a regiunilor şi zonelor, cu respectarea specificului acestora; îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor şi colectivităţilor umane; gestionarea responsabilă a resurselor naturale şi protecţia mediului; utilizarea raţională a teritoriului. Legea 47/2006 pentru aprobarea Sistemului Naţional de Asistenţă Socială HG 1826/2005 Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Serviciilor Sociale prevede crearea unui sistem comprehensiv şi eficient de servicii sociale la nivel naţional, capabil să asigure incluziunea socială a tuturor categoriilor vulnerabile şi creşterea calităţii vieţii. Strategia Naţională pentru dezvoltarea asistenţei sociale pentru persoane vârstnice (HG 541/2005); Strategia Naţională pentru protecţia, integrarea şi incluziunea socială a persoanelor cu handicap (HG 1175/2005); Strategia naţională de prevenirea violenţei în familie (HG 686/2005) Strategia de dezvoltare durabilă a României Acţiunile prevăzute a fi realizate sunt în concordanţă cu prevederile Legii 350 întrucât analizează tendinţele de dezvoltare pe termen lung a fenomenelor şi intervenţiilor economice, ecologice, sociale şi culturale şi ţin seama de acestea în aplicare. Pe de altă parte Strategia a fost elaborată într-un cadru partenerial, prin implicarea şi consultarea tuturor actorilor relevanţi de la nivel local şi judeţean. Acţiunile prevăzute în Planul de Acţiune al Strategiei, în mod specific în cadrul sub-direcțiilor de dezvoltare 4.3. Promovarea incluziunii sociale și 4.4. Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale, vor sprijini investiţiile în crearea, reabilitarea, modernizarea şi dotarea cu echipamente moderne şi mobilier a infrastructurii pentru asistenţă socială (adaptată nevoilor speciale ale persoanelor cu dizabilităţi şi a celor în vârstă) Acţiunile prevăzute prin prezenta Strategie vor sprijini investiţiile care sunt în concordanţă cu obiectivele dezvoltării durabile. 5. Corelarea cu alte planuri şi strategii europene a. Planuri şi strategii de dezvoltare în cadrul Euroregiunii Prutul de Sus Euroregiunea Prutul de Sus a fost constituită în anul 2000 şi cuprinde următoarele unităţi administrativ teritoriale: judeţele Botoşani şi Suceava din România, raioanerle Briceni, Edineţ, Făleşti, Glodeni, Ocniţa, Rîşcani şi municipiul Bălţi din Republica Moldova, regiunile Cernăuţi şi Ivano-Frankivsk din Ucraina. Scopul pentru care a fost creată Euroregiunea este lărgirea legăturilor subregionale existente, favorizarea colaborării transfrontaliere a administraţiilor publice locale, instituţiilor, agenţilor economici, organizaţiilor neguvernamentale şi persoanelor fizice în domeniile economic, învăţământ, ştiinţă, cultură şi sport, dezvoltarea noilor mecanisme de colaborare subregională, precum şi asigurarea dezvoltării durabile a Euroregiunii, în cadrul integrării în procesul general european contemporan. În desfăşurarea colaborării transfrontaliere, un rol important revine Consulatelor Generale ale României la Cernăuţi şi Ucrainei la Suceava, precum şi Camerelor de Comerţ şi Industrie a judeţului Suceava la Cernăuţi şi a Regiunii Cernăuţi la Suceava, prin care se derulează diverse activităţi reciproc avantajoase. Activitatea în cadrul Euroregiunii Prutul de Sus se realizează nemijlocit prin cele patru Comisii de lucru, în componenţa cărora intră câte un reprezentant al fiecărei unităţi administrativ teritoriale, componentă a euroregiunii şi anume: 1. Comisia de lucru pe probleme ale economiei, infrastructurii şi turismului; 227

228 2. Comisia de lucru pe probleme ale securităţii ecologice, protecţiei mediului, dezvoltării durabile a regiunii şi activităţii Euroregiunii; 3. Comisia de lucru în probleme ale ştiinţei, învăţământului, culturii, ocrotirii sănătăţii, tineretului şi sportului; 4. Comisia de lucru în problemele dezvoltării relaţiilor interregionale şi interetnice. Comisiile sunt coordonate de Secretariatul Consiliului Euroregiunii Prutul de Sus, iar conducerea şi sediul acestora sunt deţinute, prin rotaţie anuală, de fiecare dintre membrii Consiliului Euroregiunii. În data de , conducerea Euroregiunii Prutul de Sus a fost preluată de judeţul Suceava. Corelarea Planului de Acţiune al Strategiei de Dezvoltare Economică și Socială a Judeţului Suceava cu activitățile întreprinse în cadrul Euroregiunii Prutul de Sus Domenii de interes în cadrul Euroregiunii Prutul de Modalitatea de aliniere cu acţiunile propuse în cadrul Sus 8 Strategiei Judeţene, Direcția de dezvoltare 10 Relații Dezvoltarea şi armonizarea relaţiilor comerciale şi economice Securitatea ecologică, prevenirea poluării bazinelor Dunării, Prutului, Siretului, Nistrului şi Mării Negre, prevenirea şi lichidarea consecinţelor avariilor industriale şi calamităţilor naturale, lărgire numărului de întreprinderi ecologice; Armonizarea dezvoltării infrastructurii, în acelaşi timp, sistemelor energetice, de transport şi reţelelor de comunicaţii Lărgirea colaborării în domeniile asigurării cadrului juridic, ştiinţei, învăţământului, culturii, sportului şi tineretului Asigurarea sănătăţii populaţiei, dezvoltarea turismului, activităţii recreative Asigurarea pe deplin a egalităţii persoanelor care aparţin minorităţilor naţionale internaționale: Reţea de informare turistică transfrontalieră pentru judeţele Suceava şi Botoşani şi regiunea Cernăuţi Târgul investiţional Euroregiunea Prutul de Sus On-line şi reţea de telefonie mobilă pentru situaţii de urgenţă Moștenire tradițională comună Bibliotecile Porţi deschise spre cunoaştere Turism cultural transfrontalier Bucovina - turism rural transfrontalier Conservarea tradițiilor populare din zona transfrontalieră prin promovarea acțiunilor people-to-people, orașul Dolhasca Promovarea folclorului ucrainean în judeţul Suceava şi a celui românesc în regiunea Cernăuţi Monografia folclorică a ucrainenilor din județul Suceava și a românilor din regiunea Cernăuți 8 Conform activităților Euroregiunii Prutul de Sus descrise în actele de constituire 228

229 SECȚIUNEA E. EVALUAREA ȘI MONITORIZAREA STRATEGIEI Pentru a urmări gradul de îndeplinire a obiectivelor stabilite în cadrul Strategiei de dezvoltare economică şi socială a judeţului Suceava , este necesară o monitorizare permanentă şi o evaluare a rezultatelor activităţilor întreprinse. Portofoliul de proiecte este stabilit pentru o perioadă de zece ani, ceea ce presupune că obiectivele stabilite vor fi atinse treptat, în funcţie de priorităţi, pe baza unui Plan de acţiune anual. Evaluarea Portofoliului de proiecte se va face prin intermediul unor indicatori, iar monitorizarea prin întocmirea de rapoarte anuale. Implementarea strategiei se bazează în mod esenţial pe responsabilizare. În acest sens, monitorizarea şi evaluarea strategiei se va realiza la nivelul Direcţiei generale dezvoltare, strategii şi programe din Cadrul Consiliului Judeţean Suceava. Astfel, prin Dispoziţie de Preşedinte al Consiliului Judeţean Suceava se va constitui Grupul de monitorizare şi evaluare, compus din 10 membri, sub coordonarea directorului general al Direcţiei generale de dezvoltare, strategii şi programe. Cei 10 membri vor face parte din aparatul de specialitate al consiliu judeţean şi vor proveni din compartimentele care au legătură cu priorităţile stabilite în cadrul strategiei respectiv: - Infrastructura, amenajarea teritoriului, protecţia mediului şi silvicultura - Mediul de afaceri - Educaţie, tineret şi sport - Ocuparea, protecţia sociala şi sănătatea - Dezvoltarea rurala - Turismul - Reforma administraţiei publice - Societatea informaţionala - Cultură şi culte - Relaţii internaţionale Atribuţiile propuse pentru Grupul de monitorizare şi evaluare: - Asigurarea legăturilor cu structurile din teritoriu, în principal cu consiliile locale, agenţii economici, organizaţiile neguvernamentale, etc. - Culegerea de rapoarte de la consiliile locale cu privire la stadiul implementării proiectelor cuprinse în strategie - Identificarea proiectelor implementate la nivelul judeţului, care contribuie la îndeplinirea obiectivelor şi care nu au putut fi nominalizate în strategie - Implicare în stabilirea de măsuri pentru obţinerea de finanţare pentru acele proiecte care nu au obţinut finanţare în cel puţin trei ani de la începerea implementării strategiei După aprobarea Strategiei de dezvoltare economică şi socială a judeţului Suceava în şedinţă de consiliu judeţean, se va adopta, prin dispoziţie de preşedinte, Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Grupului de monitorizare şi evaluare, care va include în mod obligatoriu: - Principiile de organizare şi funcţionare; - Obiectivele şi atribuţiile; - Componenţa Grupului de monitorizare şi evaluare; - Definirea procedurilor de lucru. 229

230 În cele ce urmează prezentăm rezultatele aşteptate pentru fiecare direcție și sub-direcție de dezvoltare propuse, împreună cu indicatorii de monitorizare: Direcția de Dezvoltare 1.Infrastructura, amenajarea teritoriului, protecţia mediului şi silvicultura 1.1. Sub-Direcția de Dezvoltare Rezultate așteptate Indicatori de monitorizare Realizarea / reabilitarea / extinderea / modernizarea reţelelor de alimentare cu apă 1.2. Construcţia / reabilitarea / extinderea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare 1.3. Construcţia / reabilitarea / extinderea sistemelor canalizare şi staţiilor de epurare 1.4. Managementul deşeurilor în concordanţă cu planul judeţean de gestionare a deşeurilor 1.5. Înfiinţarea, reabilitarea / modernizarea sistemelor existente de încălzire accesul tuturor locuitorilor la alimentarea cu apă şi canalizare, epurarea corespunzătoare a apelor uzate, ecologizarea cursurilor de apă, managementul durabil al surselor de apă, diminuarea ritmului de creştere a cererii de apă, diminuarea ritmului de creştere a gradului de poluare a apelor, consum raţional al apei. racordarea etapizată a tuturor localităților județului la sisteme de alimentare cu apă potabilă până în 2015 racordarea etapizată a tuturor localităților județului la sisteme de canalizare și epurare până în 2018 managementul integrat al deşeurilor la nivelul judeţului, în conformitate cu Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor și Planul Național de Gestionare a Deșeurilor, respectiv: extinderea colectării selective în zonele urbane și rurale până în 2017 și implementarea colectării selective în zone mai dificile (locuințe colective, mediu rural dispersat, zone montane) până în 2022, creşterea gradului de colectare selectivă a deşeurilor, creşterea gradului de reciclare a deşeurilor, ecologizarea teritoriului judeţului, dotarea cu echipamente şi utilaje specifice performante a operatorilor de salubritate, diminuarea ritmului de creştere a cantităţii de deşeuri municipale. creşterea eficienţei energetice, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 8%, până în 2012, comparativ cu 1990 reducerea emisiilor globale cu aproximativ 20 40%, până în 2020, comparativ cu Utilizarea energiilor alternative creşterea ponderii energiei produse pe baza resurselor regenerabile în consumul total şi în producţia de electricitate, lungimea reţelelor de apă şi canalizare nou înfiinţate; lungimea reţelelor de apă şi canalizare modernizate/extinse; număr stații de epurare nou înființate număr stații de epurare nou modernizate/reabilitate numărul de staţii de colectare, depozitare temporară şi transfer realizate; cantitatea de deşeuri solide sortate înainte de depozitare; numărul de gospodării care sortează deşeurile menajere înainte de colectare; numărul de agenţi economici care sortează deşeurile industriale; cantitatea de deşeuri reciclate. numărul de proiecte implementate privind îmbunătățirea sistemelor existente de încălzire; numărul de proiecte implementate pentru utilizarea surselor de energie alternativă, regenerabilă; 230

231 1.7. Reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate 1.8. Înfiinţarea / reabilitarea parcurilor existente şi creşterea suprafeţelor de spaţii verzi 1.9. Apărări de mal și îndiguiri realizarea inundaţiilor Modernizarea / realizarea centurilor ocolitoare pentru centre urbane Modernizarea aleilor pietonale şi trotuarelor, înfiinţarea pistelor pentru biciclete; Construcţie/ reabilitare poduri şi podeţe; Reabilitarea şi modernizarea reţelei de transport rutier și aerian Extinderea şi modernizarea reţelelor de transport şi distribuţie / furnizare a gazelor naturale; Extinderea şi modernizarea reţelelor de transport şi distribuţie / utilizarea raţională şi eficientă a resurselor primare neregenerabile şi reducerea dependenţei de acestea. studii privind situaţia existentă a tăierilor abuzive, soluţii pentru oprirea fenomenului, regenerarea, împădurirea şi conservarea fondului forestier, identificarea şi inventarierea vegetaţiei din afara fondului forestier şi introducerea în circuitul silvic, realizarea perdelelor de protecţie, împădurirea terenurilor cu risc de alunecare, creșterea suprafeței de spații verzi de la nivelul județului Suceava creşterea raportului de spaţiu verde/cap de locuitor la 26 mp/capita până la 31 decembrie digurilor de protecţie împotriva realizarea unor centuri ocolitoare, reducerea poluării cauzate de traficul de tonaj mare în centre urbane suprafață terenuri împădurite suprafață terenuri ecologizate suprafața de spații verzi nou înființate suprafața de spații verzi reabilitate nr. km mal regularizați nr. km îndiguiri gradul de reducere a poluării; nr. km centură ocolitoare realizați/reabilitați. trotuare, semnalizări şi marcaje rutiere, nr km piste de biciclete înființate/ reabilitate nr. km alei pietonale înființate/reabilitate nr. km trotuare înființate/reabilitate poduri şi podeţe realizate/reabilitate nr. poduri și podețe construite/reabilitate reabilitări şi modernizări de drumuri judeţene şi comunale, agricole și forestiere aeroport reabilitat și modernizat nr. km de drumuri judeţene / comunale reabilitate/ modernizate nr. km de drumuri agricole / forestiere reabilitate/ modernizate racordarea la rețele de alimentare cu gaze naturale nr. km rețea de alimentare cu gaze naturale înființată/extinsă numărul de gospodării conectate la reţeaua de gaze naturale; acces la rețele de energie electrică și iluminat public nr. km rețea de energie electrică înființată/extinsă nr. km sistem de iluminat public extins furnizare a energiei electrice; Amenajare centre civice şi amenajarea centrelor civice ale localităţilor judeţului. nr localități ce au implementat proiecte de spaţii publice amenajare centru civic suprafață parcări înființate/modernizate Proiecte integrate implementarea acțiunilor integrate de dezvoltare a nr. proiecte integrate implementate 231

232 2. Mediul de afaceri 3. Educaţie, tineret şi sport comunității Locuințe cresterea numarului de locuinte (in special locuinte pentru tineri) existente 2.1. Creşterea competitivităţii economice și stimularea antreprenoriatului 2.2. Dezvoltarea agriculturii și a pescuitului, 2.3. Prelucrarea și exploatarea lemnului creşterea investiţiilor atrase, schimburi de experienţă şi contacte economice noi, reducerea şomajului, mediu de afaceri informat cu privire la oportunităţile de start-up şi dezvoltare investiţii. creșterea valorii economice adăugate provenite din agricultură și pescuit creșterea valorii economice adăugate provenite din prelucrarea și exploatarea lemnului 3.1. Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare; reabilitarea, modernizarea, dotarea sau înfiinţarea de instituţii de învăţământ preuniversitar și preșcolar centre de asistență de tip after school, scăderea cazurilor de abandon şcolar, 232 nr. locuințe înființate numărul de investiţii directe (autohtone şi străine) înregistrate în judeţ; numărul de IMM-uri care beneficiază de sprijin pentru dezvoltarea afacerilor; numărul de unităţi de producţie deja existente care atrag investiţii în vederea dezvoltării; numărul de noi locuri de muncă create de unităţile de producţie şi prestări servicii; numărul de asociaţii profesionale înfiinţate; numărul de întreprinderi nou înfiinţate şi ponderea acestora din totalul de întreprinderi active; numărul de agenţi economici care beneficiază de servicii de consultanţă/ sprijin şi de programe de instruire pentru dezvoltarea antreprenoriatului; numărul de asociaţii agricole înfiinţate; numărul de ferme înfiinţate; numărul facilităţilor de care beneficiază întreprinzătorii pentru dezvoltarea afacerilor; numărul de unităţi de producţie de prelucrare a resurselor naturale construite/ modernizate; numărul de produse ecologice şi tradiţionale înregistrate; suprafeţe cultivate cu produse ecologice; numărul de pieţe volante şi agro-alimentare înfiinţate în judeţ; contribuţia sectorului agricol la PIB-ul judeţean; numărul grupurilor de producători/ asociaţiilor de producători agricoli nou înfiinţate/ organizate/ funcţionale; numărul centrelor de preluare a produselor agricole direct de la producători; numărul de misiuni economice organizate. numărul de unităţi de învăţământ pre-școlar reabilitate / modernizate / construite /dotate; numărul de unităţi de învăţământ preuniversitar reabilitate / modernizate / construite /dotate;

233 4. Ocuparea, protecţia sociala şi sănătatea 3.2. Programe de consiliere şi orientare şcolară, creşterea siguranţei sistemului de învăţământ; înfiinţarea laboratoarelor informatice în toate şcolile, introducerea calculatoarelor şi internetului în biblioteci, susținerea copiilor dotați combaterea abandonului școlar creșterea siguranței în școli reducerea abandonului şcolar anual, în învăţământul obligatoriu, cu referire la populaţia de etnie romă 3.3. Dezvoltarea infrastructurii pentru activitățile sportive reabilitarea/modernizarea/dotarea sau înfiinţarea bazinelor de înot, bazelor sportive, terenurilor de sport 4.1. Elaborarea strategiilor şi politicilor de formare iniţială şi continuă 4.2. Măsuri active pe piaţa muncii, instruirea şomerilor şi dezvoltarea forţei de muncă; documente strategice în domeniul dezvoltării resurselor umane: strategii sectoriale, planuri de acţiune, planuri de monitorizare, studii, programe de formare şi dezvoltare a competenţelor, campanii de informare şi conştientizare a populaţiei. diminuarea migrării rural urban şi a plecării în străinătate în căutarea unui loc de muncă, creşterea numărului de şomeri care şi-au găsit un loc de muncă, creşterea numărului de tineri care se angajează, creşterea numărului de persoane care au acces la educaţie permanentă, creşterea numărului de programe de formare profesională, beneficii sociale Promovarea incluziunii sociale parteneriate sociale, programe de asistenţă socială derulate în mediul rural, implicarea tinerilor în activităţi de voluntariat, campanii de educaţie prefamilială, campanii de educaţie igienico-sanitară, prevenirea abandonului copiilor şi promovarea integrării/reintegrării acestora în familie; promovarea unui sistem coerent, coordonat şi integrat 233 numărul de centre after-school reabilitate / modernizate / construite /dotate; numărul de programe de consiliere şi orientare şcolară, creşterea siguranţei sistemului de învăţământ derulate numări de elevi/școlari care reiau cursurile educaționale număr de elevi romi cuprinşi în programul de asistare şcolară numărul bazinelor de înot, bazelor sportive, terenurilor de sport reabilitate/modernizate/nou înființate nr documente strategice actualizate, elaborate număr programe de formare derulate număr programe de formare derulate număr campanii derulate număr targuri de joburi organizate numărul de servicii de formare şi reconversie profesională corespunzătoare cerinţelor de pe piaţa muncii; numărul de parteneriate iniţiate sau revitalizate număr tineri implicați în activități de voluntariat număr campanii de informare derulate

234 5. Dezvoltarea rurala 4.4. Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale; 4.5. Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate; 4.6. Asigurarea asistenţei medicale primare în zona rurală; 5.1. Creşterea atractivităţii spaţiului rural şi încurajarea micilor întreprinzători de asistenţă socială pentru combaterea riscului de excluziune socială şi creşterea calităţii vieţii persoanelor vârstnice; modernizarea infrastructurii furnizorilor de servicii sociale, dotarea acestora cu aparatură, echipamente şi mijloace de transport specifice, identificarea unor facilităţi pentru atragerea personalului calificat, producerea de materiale informative specifice, reducerea cazurilor de instituţionalizare, dezvoltarea de parteneriate cu mediul privat, ONGuri şi societatea civilă. reabilitări şi modernizări ale clădirilor unde funcţionează spitalele, dispensarele etc., dotarea cu aparatură medicală, dezvoltarea serviciilor spitaliceşti, altele decât cele în sistem de urgenţă, crearea şi întărirea capacităţii echipajelor de primajutor comunitar (paramedici), realizarea unor baze de date cu informaţii privind serviciile medicale şi sociale disponibile pe localităţi, crearea unor centre care să asigure continuitatea asistenţei medicale primare în zona rurală, campanii de informare şi conştientizare pe diverse teme de sănătate. dezvoltarea mediului rural din județ micșorarea disporităților economice urban-rural 5.2. Stimularea investițiilor private dezvoltarea spiritului antreprenorial în mediul rural diversificarea economiei rurale 6. Turismul 6.1. Diversificarea ofertei turistice centre de agrement / divertisment / relaxare, pontoane şi festivaluri, revitalizare zone de interes turistic reabilitare/modernizare/amenajare obiective de interes turistic 234 numărul de persoane care beneficiază de servicii sociale integrate, inclusiv de îngrijire la domiciliu; număr centre sociale înființate/reabilitate/ modernizate numărul de unităţi medicale reabilitate/ construite şi echipate; procentul de localităţi cu cabinete stomatologice în mediile rural şi urban; procentul de localităţi cu cabinet şi medic şcolar pentru mediile urban şi rural; procentul de localităţi rurale cu asistent medical comunitar; număr locuri de muncă nou create în mediul rural număr întreprinzători înregistrați față de valoare inițială a indicatorului numărul facilităţilor de care beneficiază întreprinzătorii pentru dezvoltarea afacerilor numărul investițiilor private în mediul rural numărul de firme de turism sprijinite; numărul de obiective turistice nou create/ reabilitate/modernizate număr centre de informare turistică înființate

235 7. Reforma administraţiei publice 8. Societatea informaţionala 6.2.Promovarea internă şi internaţională a potenţialului turistic al judeţului baze de date cu ofertă turistică, materiale de promovare 7.1.Dotarea serviciilor pentru situații de urgență capacitate de intervenție sporită în caz de calamitate 7.2.Elaborarea documentelor strategice pentru planificarea echilibrată şi integrată a dezvoltării economico-sociale a judeţului; 7.3.Formarea continuă a angajaţilor din instituţiile publice; 7.4.Îmbunătăţirea mediului de desfaşurare a activităţilor administrative politici de dezvoltare, strategii de dezvoltare locală, strategii sectoriale, programe de măsuri anuale şi multianuale, planuri de acţiune, planuri urbanistice generale actualizate instruirea funcţionarilor, participarea la schimburi de experienţă şi vizite de lucru, creşterea calităţii serviciilor oferite cetăţenilor, dezvoltare instituţională, creşterea gradului de transparenţă în relaţia cu cetăţenii, 8.1. Societatea informațională promovarea tehnologiilor informației și comunicării (TIC) creșterea gradului de utilizare a tic 9. Cultură şi culte 9.1. Construirea / reabilitarea / modernizarea infrastructurii culturale şi pentru petrecerea timpului liber; 9.2. Punerea în valoare a patrimoniului cultural, istoric și natural 10. Relaţii internaţionale 10.1 Relații internaționale și dezvoltarea parteneriatelor evoluția numărului de turiști care vizitează județul anual număr de operatori economici din domeniul turistic înscriși în bazele de date Număr mijloace fixe achiziționate pentru dotarea serviciilor voluntare pentru situații de urgență numărul de intervenţii rapide în cazul catastrofelor naturale; numărul strategiilor de dezvoltare locală elaborate; numrul PUG, PUZ elaborate/actualizate număr cursuri de instruire desfășurate număr funcționari participanți la cursuri de instruire/an număr sedii administrative construite/modernizate/dotate număr hărți de risc întocmite număr sisteme de e-guvernare implementate număr echipamente de tehnică de calcul achiziționate numar sisteme informaționale și vide implementate creșterea calității vieții cetățenilor județului suceava numărul de biblioteci / cămine culturale / case de cultură reabilitate / modernizate / construite /dotate; restaurări, reabilitări ale infrastructurii culturale, crearea/modernizarea infrastructurilor conexe, participarea la festivaluri, târguri şi expoziţii tematice, creşterea circulaţiei turistice, creşterea numărului de manifestări culturale locale. număr produse turistice nou create număr monumente istorice/culturale reabilitate/modernizate îmbunătățirea și/sau revitalizarea parteneriatelor număr parteneriate transfrontaliere număr parteneriate internaționale număr partneriate instituționale număr parteneriate inter și intr-regionale 235

236 SECȚIUNEA F. EVALUAREA DE MEDIU Strategia de Dezvoltare Economică si Socială a judeţului Suceava a fost supusă procedurii de evaluare de mediu pentru planuri și programe, conform HG nr din 8 iulie 2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe. În acest context, a fost elaborat Raportul de Mediu al Strategiei, care a fost supus consultării publice și atenției Agenției Regionale pentru Protecția Mediului Bacău, instituție care a emis Avizul de mediu nr. 37 din Prezentăm în cele ce urmează recomandările Raportului de Mediu, textul integral al acestuia fiind disponibil spre consultări ulterioare la Direcția generală de dezvoltare, strategii si programe din cadrul Consiliului Județean Suceava. Concluzii și recomandări ale Raportului de mediu cu privire la Strategia de Dezvoltare Economică şi Socială a judeţului Suceava : Implementarea Strategiei de Dezvoltare Economică şi Socială a judeţului Suceava se dovedeşte a fi necesară pentru asigurarea unei viziuni integrate privind dezvoltarea durabilă a judeţului, potenţialele efecte negative putând fi preîntâmpinate atât prin programul de monitorizare a acestora, dar şi prin considerarea recomandărilor prevăzute în raportul de mediu, rezultate în urma evaluării de mediu. În urma evaluării de mediu a Strategiei Judeţene nu s-au constatat efecte negative asupra mediului şi a sănătăţii umane astfel recomandările evaluatorilor de mediu sunt: Recomandări cadru pentru componenta de mediu apă: Realizarea măsurilor impuse prin Tratatul de aderare - Capitolul 22 Mediu pentru factorul de mediu apă şi anume realizarea lucrărilor de alimentare cu apa potabilă şi canalizare- epurare ape uzate pentru toate localităţile cu peste 2000 l.e; Extinderea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă existente; Realizarea măsurilor impuse prin planurile de conformare/acţiune şi programele pentru conformare pentru agenţi economici, autorităţi publice locale care le deţin; Eliminarea tuturor evacuărilor necontrolate de ape uzate provenite de la operatorii economici cât şi de la gospodăriile particulare (în special în zonele rurale); Eliminarea puţurilor absorbante de la gospodăriile particulare şi amenajarea de platforme impermebilizate confome pentru depozitarea dejecţiilor provenite de la animale; Întocmirea planurilor de acţiune împotriva poluării cu nitraţi pentru zonele vulnerabile Realizarea sistemelor de canalizare - epurare ape uzate în localităţile unde există sistem centralizat de alimentare cu apă; Închiderea fântânilor din zonele rurale acolo unde calitatea apei nu este corespunzătoare şi reprezintă un pericol pentru sănătatea populaţiei; Împrejmuirea perimetrelor de protecţie severă pentru sursele de alimentare cu apă şi marcarea perimetrelor hidrogeologice; Eliminarea depozitărilor de deşeuri de pe malurile apelor de suprafaţă; Realizarea de lucrări de gospodărire a apelor în zonele inundabile; Execuţia de lucrări de amenajare a torenţilor. Recomandări cadru pentru componenta de mediu aer: Realizarea măsurilor din planurile de acţiune pentru factorul de mediu aer ale unităţilor IPPC şi a instalaţiilor mari de ardere inclusiv a fermelor de păsări şi de animale cu respectarea termenelor impuse prin acestea cât şi prin Tratatul de Aderare cap 22 mediu; Realizarea măsurilor impuse prin Programul de gestionare a calităţii aerului în municipiul Suceava la indicatorul pulberi în suspensie PM10; Gestionarea calităţii aerului în conformitate cu legislaţia în vigoare; Modernizarea, reabilitarea drumurilor existente în special în zonele rurale pentru reducerea emisiilor de pulberi; Dezvoltarea pistelor pentru biciclişti; Dezvoltarea de şosele de centură pentru micşorarea traficului auto şi evitarea traficului greu în oraşe şi municipii; Închiderea şi reconstrucţia ecologică a depozitelor de deşeuri neconforme orăşeneşti şi municipale cu recuperarea biogazului; 236

237 Realizarea izolării termice pentru locuinţe; Asigurarea agentului termic pentru locuinţe, instituţii publice cu ajutorul resurselor de energie regenerabile; Dezvoltarea activităţilor de producerea a energiei din resurse regenerabile; Realizarea Registrului de spaţii verzi pentru toate oraşele, municipiile şi localităţile din judeţ; Dezvoltarea de spaţii verzi în localităţi, perdele forestiere, amenajarea scuarurilor dintre blocuri şi locuinţe cu vegetaţie; Împrejmuirea zonelor industriale, a staţiilor de epurare, a depozitelor de deşeuri (care se vor construi sau cele neconforme care s-au închis sau se vor închide) cu perdele verzi de protecţie; Dezvoltarea de platforme amenajate conforme de depozitare a dejecţiilor de la păsări şi animale. Recomandări cadru pentru componenta de mediu sol şi gestiunea deşeurilor: Îmbunătăţirea sistemului de management al deşeurilor prin măsurile propuse prin proiectul Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Suceava va duce la creşterea gradului de salubritate a judeţului Suceava; Realizarea investiţiilor propuse prin Master Planul judeţean pe deşeuri; Găsirea de soluţii alternative de eliminarea deşeurilor cu producerea de energie; Ecologizarea depozitelor de deşeuri neconforme; Respectarea termenelor impuse prin Capitolul 22 Mediu din Tratatul de Aderare secţiunea deşeuri; Implementarea unor instrumente economice locale a căror aplicare să stimuleze activitatea de reciclare şi reutilizare a deşeurilor; Investigarea solurilor potenţial contaminate istoric şi reconstrucţia ecologică a acestora; Punerea în siguranţă şi ecologizarea iazurilor de decantare şi depozitelor industriale conform calendarului de sistare şi închidere a acestora; Realizarea în localităţile rurale de platforme amenajate conforme pentru depozitarea dejecţiilor provenite de la animale iar în cazul în care nu există această posibilitate, se va impune ca la toate adăposturile de animale din gospodăriile particulare să existe platforme amenajate conforme pentru depozitarea dejecţiilor; Implementarea prevederilor codului celor mai bune practici agricole; Implementarea conceptului de agricultură ecologică şi practicarea acesteia; Eliminarea depozitărilor neconforme de deşeuri; Aplicarea de procedee tehnice, hidroameliorative, pedoameliorative şi agroameliorative, pentru îmbunătăţirea radicală şi durabilă a solurilor neproductive sau slabproductiv prin eliminarea factorilor care limitează fertilitatea acestuia; Realizarea de studii pedologice şi agrochimice pe solurile care au fost sau care urmează să fie fertilizate cu dejecţii provenite de la păsări şi animale. Recomandări cadru pentru păduri, zone naturale şi arii protejate Pentru protecţia ariilor naturale se propun următoarele: realizarea şi avizarea planurilor de management cu respectarea prevederilor acestora; pentru proiectele noi care se prevăd a se construi în interiorul sau vecinătatea ariilor naturale protejate se vor face studii de evaluare adecvată a proiectelor pentru stabilirea exactă a condiţiilor de realizare a acestora; se vor lua măsuri suplimentare de protecţie a faunei şi florei pentru activităţile existente în interiorul sau în vecinătatea ariilor protejate; se vor face acţiuni de informare şi conştientizare a populaţiei şi în special în şcoli cu privire la importanţa ariilor naturale protejate. Pentru fondul forestier: asigurarea integrităţii fondului forestier naţional, în condiţiile şi cu respectarea situaţiei rezultate în urma schimbării formei de proprietate a acestuia; reconstrucţia ecologică a pădurilor deteriorate structural de factori naturali şi antropici; menţinerea volumului recoltelor anuale de lemn la nivelul posibilităţilor pădurilor; conservarea biodiversităţii şi asigurarea stabilităţii, sănătăţii şi polifuncţionalităţii pădurilor. Pentru spaţiile verzi: pentru toate localităţile se vor întocmi Registrele de spaţii verzi şi se vor amenaja spaţii verzi suplimentare pentru atingerea ţintei de 26 mp spaţiu verde /cap locuitor în anul 2013; se propune amenajarea de perdele de protecţie în jurul unităţilor industriale, staţiilor de epurare, în jurul depozitelor de deşeuri conforme şi neconforme care urmează a fi ecologizate. 237

238 LISTA ACRONIMELOR ŞI ABREVIERILOR ADR Agenţia de Dezvoltare Regională AJOFM Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă AM Autoritatea de Management ANRSCUP Autoritatea Națională de Reglementare a Serviciilor Comunitare de Utilitate Publică APM Agenția pentru protecția mediului ARACIS Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior ARDDZI Agenția Română pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale ARPM Agenția Regională pentru Protecția Mediului AT Asistență Tehnică ATI Anestezie și Terapie Intensivă BERD Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare BPOC Bronhopneumopatia obstructiva cronica C&D Cercetare & Dezvoltare CAEN REV 1 Clasificarea activităților din economia națională, ediție revizuită în 2002 CAEN REV 2 Clasificarea activităților din economia națională, ediție revizuită în 2008 CBC Cooperare Transfrontalieră CCE Creșterea Competitivității Economice CDI Cercetare, Dezvoltare, Inovare CE Comisia Europeană CEE Ţările din Centrul şi Estul Europei CEEPUS Program al CE, Programul regional de mobilităţi academice care se derulează în Europa Centrală şi de Est (Central European Exchange Program for University Studies) CES Coeziune Economică şi Socială CJ Consiliu Județean CL Consiliu Local CMA Concentrația Maxim Admisibilă CNCIS Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior CNP Comisia Națională de Prognoză CNSR Cadrul Naţional Strategic de Referinţă CRRN Centrul de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică DADR Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală DA Deșeuri din ambalaje DC Drum Comunal DCA Dezvoltarea Capacității Administrative DCI Document Cadru de Implementare DEEE Deşeuri provenite de la echipamentele electrice şi electronice DGASPC Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului DGFP Direcția generală a Finanțelor Publice DJ Drum Județean DJS Direcția Județeană de Statistică DN Drum Național DRU Dezvoltarea Resurselor Umane DSP Direcția de Sănătate Publică ECDL Permisul european de conducere a computerului (European Computer Driving Licence) EMEP Programul European de Monitorizare și Evaluare a factorilor de mediu (European Monitoring and Evaluation Programme) EQUAL Program al CE privind egalitatea de șanse pe piața muncii Program al CE, Schema Comunității Europene de Acțiune pentru Mobilitatea Studenților ERASMUS (EuRopean Community Action Scheme for the Mobility of University Students) EUR Euro FC Fondul de coeziune FEADR Fondul European Agricol pentru Dezvolpare Rurală FEDR Fondul European pentru Dezvoltare Regională FEGA Fondul European de Garantare Agricolă FEOGA Fondul European de Orientare şi Garantare Agricolă FEP Fondul European pentru Pescuit FS Fonduri Structurale FSE Fondul Social European GAL Grup de Acțiune Locală GRUNTDVIG Program al CE, privind educația adulților și alte trasee educaționale HG Hotărâre de Guvern ICPA Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie IEVP (ENPI) Instrumentul European de Vecinătate şi Parteneriat 238

239 IMM INS INTERREG IPA ISJ ISPA ISU JEAN MONNET l.e. LEADER LEONARDO DA VINCI MApN MECTS NUTS OSPA OI ONG ORC OUG PAC PAPI PATJ PATN PC PCP PDR PIB PIBR PLAOIS PND PNDI PNDR PO POR POS PRAI PRAT PUG PUZ SA SAPARD SC SGA SMURD SRL SWOT SWOT TI TIC UAT UE UNESCO URBAN Întreprinderi Mici şi Mijlocii Institutul Naţional pentru Statistică Program al CE de cooperare interregională Instrumentul de Asistenţă pentru Pre-aderare Inspectoratul Școlar Județean Instrumentul Structural de Preaderare Inspectoratul pentru Situații de Urgență Program al CE privind învățarea pe tot parcursul vieții având drept scop stimularea învățarii, cercetării și reflecției în domeniul studiiloor de integrare europeană locuitori echivalenți Axa 4 a PNDR, Legături între Acţiunile de Dezvoltare a Economiei Rurale ( Liaison Entre Actions de Développement de l'économie Rurale ) Program al CE privind învățarea pe tot parcursul vieții Ministerul Apărării Naționale Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Nomenclatorul Unităţilor Statistice Teritoriale Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice Organism Intermediar Organizaţie Non-Guvernamentală Oficiul Registrului Comerțului Ordonanță de Urgență Politica Agricolă Comună Punct de Acces Public la Informație Plan de Amenajare a Teritoriului Județean Planul de Amenjare a Teritoriului Național Calculator (Personal Computer) Politica Comună de Pescuit Planul de Dezvoltare Regională Produsul Intern Brut Produsul Intern Brut Regional Planul Local de Acțiune pentru Ocuparea Forței de Muncă şi Incluziune Socială Planul Naţional de Dezvoltare Programul Național de Dezvoltare a Infrastructurii Planul Naţional de Dezvoltare Rurală Programul Operaţional Programul Operaţional Regional Programul Operaţional Sectorial Planul Regional de Acţiune pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic Planul Regional de Acţiune pentru Turism Plan Urbanistic General Plan Urbanistic Zonal Societate pe Acțiuni Programul Special de Aderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Societate comercială Serviciul de Gospodărire a Apelor Serviciu Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare Societate cu răspundere limitată Puncte tari, puncte slabe, oportunităţi şi ameninţări Puncte Tari, Puncte Slabe, Oportunități și Amenințări Terapie Intensivă Tehnologii Informaţionale şi Comunicaţii Unități Administrativ-Teritoriale Uniunea Europeană Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură Program al CE privind dezvoltarea urbană 239

240 BIBLIOGRAFIE Documente strategice de nivel european, național, regional și local: - European Commission, DG Agriculture and Rural Development - The Rural Development Policy , Factsheet, Bruxelles, Orientările strategice de coeziune Strategia de creștere economică a Uniunii Europene - Europa Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene - Strategia Lisabona - Planul Naţional de Dezvoltare Planul de Amenajare a Teritoriului Național - Planul Naţional de Dezvoltare Planul Naţional de Dezvoltare Rurală Programele Operaţionale Sectoriale: Dezvoltarea Resurselor Umane, Mediu, Creşterea Competitivităţii Economice, Dezvoltarea Capacităţii Administrative, Transport - Programul de Cooperare Transfrontalieră cu Republica Moldova şi Ucraina - Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală Programul Operaţional Interregional - Programul Operaţional Regional - Programul Operaţional Transnaţional (SEE) - Planul de dezvoltare regională al Regiunii Nord-Est, Planul de Amenajare a Teritoriului Județean al Județului Suceava - Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor pentru Județul Suceava - Planul Regional de Acţiune pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic Nord-Est Planul Regional de Acţiune pentru Turism Nord-Est Planul Local de Acțiune pentru Mediu al Județului Suceava Planului Local de Acțiune pentru Ocuparea Forței de Muncă şi Incluziune Socială al Județului Suceava, Raport privind starea mediului în judeţul Suceava în anul Raport privind starea mediului în judeţul Suceava în anul 2010 Documente statistice de nivel național, regional și local: - Anuarul Statistic al Județului Suceava, Breviarul Turistic al Județului Suceava, Comisia Națională de Prognoză, Proiecţia principalilor indicatori economico sociali în profil teritorial, până în 2014, martie 2011 Date furnizate de următoarele organizații și instituții publice: - Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă - Agenția pentru Protecția Mediului Suceava - Comisariatul județean pentru protecția consumatorilor Suceava - Comisariatul Regional Suceava al Gărzii de Mediu - Comisia Națională de Prognoză - Consiliile Locale din județ - Consiliul Județean Suceava - Direcția de Sănătate Publică a Județului Suceava - Direcția Generală a Finanțelor Publice Suceava - Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava - Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Suceava - Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă Bucovina al judeţului Suceava - Inspectoratul Școlar Judeţean Suceava - Instituția Prefectului Județului Suceava - Institutul Național de Statistică - Oficiul Registrului Comerţului Suceava - Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava - Structura Teritorială pentru Probleme Speciale, Județul Suceava - Administraţia naţională a rezervelor de stat şi probleme speciale 240

241 ANEXE ANEXA A1 LOCALITĂŢILE JUDEŢULUI SUCEAVA Notă:Municipii = 5, Oraşe = 11, Comune = 98 Nr.Crt. 12 Milişăuţi Milişăuţi, Bădeuţi Gara, Lunca Localitate Localităţi componente Sate ce aparţin oraşului (comunei) M U N I C I P I I 1 Suceava 2 Câmpulung Moldovenesc 3 Fălticeni Şoldăneşti, Ţarna Mare 4 Rădăuţi 5 Vatra Dornei Argestru, Roşu, Todireni O R A Ş E 6 Broşteni Broşteni, Hăleasa, Lungeni, Cotârgaşi, Dârmoxa, Frasin, Holda, Holdiţa, Petroasa Neagra 7 Cajvana Codru 8 Dolhasca Budeni, Gulia, Poaia, Poienari, Probota, Siliştea Nouă, Valea Poienei 9 Frasin Frasin, Bucşoaia Doroteia, Plutoniţa 10 Gura Humorului Voroneţ 11 Liteni Corni, Roşcani, Rotunda, Siliştea, Vercicani 13 Salcea Salcea, Mereni, Plopeni, Văratec Prelipca 14 Siret Mănăstioara, Pădureni 15 Solca 16 Vicovu de Sus Vicovu de Sus, Bivolăria C O M U N E 17 Adâncata Adâncata, Călugăreni, Feteşti 18 Arbore Arbore, Bodnăreni, Clit 19 Baia Baia, Bogata 20 Bălăceana Bălăceana 21 Bălcăuţi Bălcăuţi, Gropeni, Negostina 22 Berchişeşti Berchişeşti, Corlata 23 Bilca Bilca 24 Bogdăneşti Bogdăneşti 25 Boroaia Boroaia, Bărăşti, Giuleşti, Moişa, Săcuţa 26 Bosanci Bosanci, Cumpărătura 27 Botoşana Botoşana 28 Breaza Breaza, Breaza de Sus, Pîrîu Negrei 29 Brodina Brodina, Brodina de Jos, Cununschi, Dubiusca, Ehreşte, Falcău, Norocu, Paltin, Sadău, Zalomestra 30 Buneşti Buneşti, Petia, Podeni, Şes, Unceşti 31 Burla Burla 241

242 32 Cacica Cacica, Maidan, Pârteştii de Sus, Runcu, Soloneţu Nou 33 Calafindeşti Calafindeşti, Botoşăniţa Mare 34 Capu Câmpului Capu Câmpului 35 Ciocăneşti Ciocăneşti, Botoş 36 Ciprian Porumbescu Ciprian Porumbescu 37 Cîrlibaba Cîrlibaba, Cîrlibaba Nouă, Iedu, Şesuri, Ţibău, Valea Stînei 38 Comăneşti Comăneşti, Humoreni 39 Cornu Luncii Cornu Luncii, Băişeşti, Brăieşti, Dumbrava, Păiseni, Sasca Mare, Sasca Mică, Sasca Nouă, Şinca 40 Coşna Coşna, Podu Coşnei, Valea Bancului, Teşna, Româneşti 41 Crucea Crucea, Chiril, Cojoci, Satu Mare 42 Dărmăneşti Dărmăneşti, Dănila, Călineşti, Călineşti Vasilache, Măriţei, Măriţeia Mică 43 Dolheşti Dolheşti, Dolheştii Mari, Dolheştii Mici, Valea Bourei 44 Dorna Arini Dorna Arini, Cozăneşti, Gheorghiţeni, Ortoaia, Rusca, Sunători. 45 Dorna Candrenilor Dorna Candrenilor, Dealu Floreni, Poiana Negrii 46 Dorneşti Dorneşti, Iaz 47 Drăgoieşti Drăgoieşti, Măzănăieşti, Lucăceşti 48 Drăguşeni Drăguşeni, Broşteni, Gara Leu 49 Dumbrăveni Dumbrăveni, Sălăgeni 50 Fântâna Mare Fântâna Mare, Cotu Băii, Spătăreşti, Praxia 51 Fîntînele Fîntînele, Băneşti, Cotu Dobei, Slobozia, Stamate 52 Forăşti Forăşti, Antoceni, Boura, Manolea, Oniceni, Roşiori, Ruşi, Toleşti, Uideşti 53 Frătăuţii Noi Frătăuţii Noi, Costişa 54 Frătăuţii Vechi Frătăuţii Vechi, Măneuţi 55 Frumosu Frumosu, Deia, Dragoşa 56 Fundu Moldovei Fundu Moldovei, Botuşel, Botuş, Braniştea, Colacu, Delniţa, Deluţ, Obcina, Plai, Smida Ungurenilor 57 Gălăneşti Gălăneşti, Hurjuieni 58 Grămeşti Grămeşti, Bălineşti, Botoşăniţa Mică, Rudeşti, Verbia 59 Grăniceşti Grăniceşti, Dumbrava, Gura Solcii, Iacobeşti, Româneşti, Slobozia Sucevei 60 Hănţeşti Hănţeşti, Bereşti, Arţari 61 Hârtop Hârtop 62 Horodnic de Jos Horodnic de Jos 63 Horodnic de Sus Horodnic de Sus 64 Horodniceni Horodniceni, Boteşti, Brădăţel, Mihăieşti, Rotopăneşti 65 Iacobeni Iacobeni, Mestecăniş 66 Iaslovăţ Iaslovăţ 67 Ilişeşti Ilişeşti, Braşca 68 Ipoteşti Ipoteşti, Lisaura, Tişăuţi 69 Izvoarele Sucevei Izvoarele Sucevei, Bobeica, Brodina 70 Marginea Marginea 71 Mălini Mălini, Iesle, Pîraie, Poiana Mărului, Văleni-Stînişoara 72 Mănăstirea humorului Mănăstirea Humorului, Pleşa, Poiana Micului 73 Mitocu Dragomirnei Mitocu dragomirnei, Dragomirna, Lipoveni, Mitocaşi 242

243 74 Moara Moara, Moara Nică, Bulai, Frumoasa, Groapa Vlădichi, Liteni, Moara Carp, Vornicenii Mari, Vornicenii Mici 75 Moldova Suliţa Moldova-Suliţa, Benia 76 Moldoviţa Moldoviţa, Argel, Demacuşa, Raşca 77 Muşeniţa Muşeniţa, Baineţ, Bănceşti, Climăuţi, Văşcăuţi, Vicşani 78 Ostra Ostra, Tărnicioara 79 Panaci Panaci, Catrinari, Coverca, Drăgoiasa, Glodu, Păltiniş 80 Păltinoasa Păltinoasa, Capu Codrului 81 Pătrăuţi Pătrăuţi 82 Pîrteştii de Jos Pîrteştii de Jos, Deleni, Varvata, Vîrfu Dealului 83 Poiana Stampei Poiana Stampei, Căsoi, Dornişoara, Pilugani, Prăleni, Tătaru, Teşna 84 Poieni Solca Poieni Solca 85 Pojorâta Pojorîta, Valea Putnei 86 Preuteşti Preuteşti, Arghira, Basarabi, Bahna Arin, Huşi, Leucuşeşti 87 Putna Putna, Gura Putnei 88 Rădăşeni Rădăşeni, Lămăşeni, Pocoleni 89 Rîşca Răşca, Buda, Dumbrăveni, Jahalia, Slătioara 90 Sadova Sadova 91 Satu Mare Satu Mare, Ţibeni 92 Siminicea Siminicea, Grigoreşti 93 Slatina Slatina, Găineşti, Herla 94 Straja Straja 95 Stroieşti Stroioeşti, Vîlcelele, Zahareşti 96 Stulpicani Stulpicani, Gemenea, Negrileasa, Slătioara, Vadu Negrilesei 97 Suceviţa Suceviţa, Voivodeasa 98 Şaru Dornei Şaru Dornei, Neagra Şarului, Gura Haiti, Plaiu Şarului, Sărişor, Sărişoru Mare, Şaru Bucovinei 99 Şcheia Şcheia, Florinta, Mihoveni, Sfîntu Ilie, Trei Movile 100 Şerbăuţi Şerbăuţi, Călineşti 101 Todireşti Todireşti, Costâna, Părhăuţi, Sîrghieşti, Soloneţ 102 Udeşti Udeşti, Chilişeni, Luncuşoara, Mănăstioara, Plăvălari, Poieni-Suceava, Racova, Răuseni, Rusii Mănăstioara, Securiceni, Ştirbăţ 103 Ulma Ulma, Costileva, Lupcina, Măgura, Nisipitu 104 Vadu Moldovei Vadu Moldovei, Cămîrzani, Ciumuleşti, Dumbrăviţa, Ioneasa, Mesteceni, Movileni, Nigoteşti 105 Valea Moldovei Valea Moldovei, Mironu 106 Vama Vama, Molid, Prisaca Dornei, Strîmtura 107 Vatra Moldoviţei Vatra Moldoviţei, Ciumîrna, Paltinu 108 Vereşti Vereşti, Bursuceni, Corocăieşti, Hancea 109 Vicovu de Jos Vicovu de Jos 110 Voitinel Voitinel 111 Volovăţ Volovăţ 112 Vultureşti Vultureşti, Pleşeşti, Giurgeşti, Hreaţca, Jacota, Mereşti, Osoi, Valea Glodului 113 Zamostea Zamostea, Badragi, Ciomîrtan, Cojocăreni, Corpaci, Lunca, Nicani, Răuţeni, Tăuteşti 114 Zvoriştea Zvoriştea, Buda, Dealu, Poiana, Slobozia, Stînca, Stîncuţa, Şerbăneşti 243

244 244 Sursa: Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Natural Suceava HARTA TURISTICĂ A JUDEȚULUI SUCEAVA ANEXA A2

245 245 ANEXA A3 LISTA LOCALITĂŢILOR JUDEŢULUI SUCEAVA, DUPĂ POPULAŢIE, SUPRAFAŢĂ ŞI DENSITATE Localitate Populaţie (2009) Suprafaţa (ha) Densitate (loc/kmp) MUNICIPIUL SUCEAVA ,36 MUNICIPIUL FĂLTICENI ,18 MUNICIPIUL RĂDĂUŢI ,85 MUNICIPIUL CÂMPULUNG MOLDOVENESC ,64 MUNICIPIUL VATRA DORNEI ,72 ORAS GURA HUMORULUI ,97 ORAS VICOVU DE SUS ,83 ORAS DOLHASCA ,83 MARGINEA ,15 ORAS LITENI ,36 ORAS SALCEA ,09 ORAS SIRET ,65 SCHEIA ,76 DUMBRĂVENI ,21 ORAŞ CAJVANA ,46 UDEŞTI ,60 MĂLINI ,72 ARBORE ,69 CORNU LUNCII ,93 VEREŞTI ,26 BAIA ,61 BOSANCI ,94 PREUTEŞTI ,60 ORAŞ FRASIN ,13 ORAŞ BROŞTENI ,98 VICOVU DE JOS ,29 VAMA ,59 STULPICANI ,51 ZVORIŞTEA ,72 DÂRMĂNEŞTI ,66 PĂLTINOASA ,80 TODIREŞTI ,13 FRĂTĂUŢII NOI ,89 STRAJA ,84 IPOTEŞTI ,19 ORAȘ MILIŞĂUŢI ,60 VOLOVĂŢ ,80 RÂŞCA ,23 MOLDOVIŢA ,96 SLATINA ,32 GRANICEŞTI ,19 FÂNTÂNELE ,00 PATRAUTI ,74 FORĂŞTI ,62 HORODNIC DE SUS ,14 FRĂTĂUŢII VECHI ,97 MOARA ,38 BOROAIA ,32 MITOCU DRAGOMIRNEI ,50 VATRA MOLDOVIŢEI ,04 VADU MOLDOVEI ,75 DORNEŞTI ,47 RĂDĂŞENI ,98 SATU MARE ,53 CACICA ,38 SARU DORNEI ,36

246 ADÂNCATA ,19 VOITINEL ,79 FUNDU MOLDOVEI ,04 HANŢEŞTI ,16 BOGDANEŞTI ,73 DOLHEŞTI ,64 VALEA MOLDOVEI ,61 IASLOVĂŢ ,00 PUTNA ,09 VULTUREŞTI ,03 BRODINA ,14 MĂNĂSTIREA HUMORULUI ,27 BILCA ,14 HORODNICENI ,47 FRUMOSU ,29 STROIEŞTI ,40 BĂLCĂUŢI ,34 ŞERBAUTI ,47 OSTRA ,85 ZAMOSTEA ,05 POJORÂTA ,53 GRAMEŞTI ,94 SIMINICEA ,13 DORNA CANDRENILOR ,49 DORNA-ARINI ,21 PÂRTESTII DE JOS ,35 BERCHISEŞTI ,95 CALAFINDEŞTI ,63 SUCEVIŢA ,90 ILIŞEŞTI ,73 BUNEŞTI ,39 HÂRTOP ,45 FÂNTÂNA MARE ,26 GĂLĂNEŞTI ,61 ORAŞ SOLCA ,07 DRĂGUŞENI ,60 DRĂGOIEŞTI ,49 HORODNIC DE JOS ,05 CAPU CÂMPULUI ,49 SADOVA ,88 BOTOŞANA ,16 IZVOARELE SUCEVEI ,03 PANACI ,41 POIANA STAMPEI ,44 COMANEŞTI ,31 BURLA ,42 ULMA ,41 CIPRIAN PORUMBESCU ,93 MUŞENIŢA ,06 IACOBENI ,27 CRUCEA ,83 POIENI-SOLCA ,37 MOLDOVA-SULIŢA ,84 CÂRLIBABA ,98 BREAZA ,77 BALACEANA ,58 CIOCĂNEŞTI ,74 COŞNA ,18 Sursa: Direcția Județeană de Statistică Suceava 246

247 PATN, Secțiunea a-vi-a 247 ANEXA C1 Sursa:

248 248 Sursa: PATN, Secțiunea a-vi-a ANEXA C2

249 249 ANEXA C3

250 250 Sursa: PATN, Secțiunea a-vi-a ANEXA C4