1. [ C] [%] INT-CO2 [ C]

Transcript

1 . Tabel. Min Min Min Min Min Min Ti [ C] phi i [%] INT-CO [ppm] Te [ C] deltat[ C] phi e [%] MIN MAX MED Mediana STDEV Min Min Min Min Min Min EXT-CO [ppm] Vext[m/s] Dv[ ] V Fe[m/s] INT-NO [ppm] INT-NO [ppm] MIN MAX MED Mediana STDEV Min Min Min Min Min INT-NOx [ppm] INT-O [ppm] EXT-NO [ppm] EXT-NO [ppm] EXT-NOx [ppm] MIN MAX MED Mediana STDEV Min s H Min Min Min EXT-O [ppm] dp [Pa] dp [Pa] INT/EXT NO INT/EXT NO INT/EXT O MIN MAX MED Mediana STDEV Min H h H INT/EXT Nox Q camera [m/h] Q fatada [m/h] NA MIN MAX MED Mediana STDEV s s s Q camera [m/h] Q fatada [m/h] NA MIN MAX MED Mediana STDEV

2 . Dispersii. Introducere Ozon (O ): Din graficul referitor la concentratia ozonului din aerul de la exteriorul cladirii se observa ca exista un varf al frecventei valorilor, si anume la valoarea concentratiei de aproximativ. ppb (~9% din cazuri). In afara de acest rezultat, restul valorilor sunt relativ egal impartite pe intervalul ppb.9 ppb. Graficul referitor la concentratia ozonului din aerul din interior releva aproximativ acelasi rezultat ca si cel de exterior. Astfel se evidentiaza un varf al frecventei valorilor, de aceasta data in jurul valorii concentratiei de aproximativ.8 ppb, in restul timpului valorile masurate ale concentratiei ozonului fiind egal impartite pe intervalul. ppb.9 ppb. Faptul ca invervalele din care concentratiile de la exterior, respectiv din interior isi iau valorile sunt relative apropiate ca limite conduce la concluzia ca exista surse de ozon la interiorul cladirii. Viteza si directia vantului: Din primul grafic referitor la caracteristicile vantului (viteza vantului din exterior), se observa ca in timpul a aproape 6% dintre masuratori s-a inregistrat o viteza a vantului corespondenta valorii de aproximativ.. m/s, aceasta fiind si cea mai mica valoare a vitezei inregistrata. In restul masuratorilor, viteza masurata a vantului de la exterior a avut valori de pana la. m/s.

3 Cel de-al doilea grafic figureaza directia vantului din timpul masuratorilor. Este evident faptul ca aceasta directie nu a fost deloc constanta, ci dimpotriva, variatia ei este foarte accentuata. Frecventa valorilor inregistrate cu privire la direcita vantului are o impartire aproape egala pe tot intervalul - 6, neexistand nici-un unghi fata de directia nord pe care sa fie inregistrate o parte insemnata a valorilor. Observam din cel de-al treilea grafic, cu privire la viteza vantului cu directia perpendiculara pe fatada cladirii, ca toate valorile inregistrate sunt cuprinse in intervalul. m/s. Alte valori ale vitezei nu au fost inregistrate. Monoxid de azot (NO) Concentratia monoxidului de azot masurata la exteriorul cladirii, asa cum se observa din graficul de mai sus, are valori egal impartite pe intervalul ppb. Nu avem un minim sau un maxim al frecventei valorilor masurate care sa indice o valoare preponderenta a concentratiei. Acelasi lucru se poate spune si despre concentratia de monoxid de azot din interiorul cladirii, insa in acest caz valorile sunt cuprinse intre. si 9. ppb. Desi valoarea concentratiei maxime din interior este semnificativ mai mica decat valoarea concentratiei maxime de la exterior, totusi ea este destul de mare, relevand o poluare a aerului cu monoxid de azot destul de accentuata, de unde se trage concluzia ca exista surse ale acestui poluant la interiorul cladirii. Bioxid de azot (NO )

4 In cazul bioxidului de azot de la exterior, valorile concentratiei se comporta aproape identic cu cele ale monoxidului de azot. Astfel, s-au masurat valori ale concentratiei cuprinse intre.8 si 7 ppb, egal impartite pe acest interval. Acelasi lucru este valabil si despre concentratia acestui poluant din interiorul cladirii, in acest caz intervalul de valori este cuprins intre 6. si.89 ppb, de asemenea neexistand un maxim sau un minim semnificativ al frecventei valorilor. Monoxid / Bioxid de azot (NO x) Comportamentul valorilor concentratiilor de NO cumulate cu concentratiile de NO (fiind vorba de NOx) are un comportament aproape identic cu cel al valorilor fiecaruia dintre acesti doi poluanti in parte, comportament valabil si in cazul aerului din interior, si in cazul aerului de la exterior. Limitele acestor intervale sunt.8.87 ppb in cazul aerului de la exterior si ppb in interiorul cladirii. Interior / exterior O Interior / exterior NO Interior / exterior NO Interior / exterior NO x

5 Cele diagrame de mai sus se refera la concentratiile din aer ale poluantului respectiv la interiorul cladirii raportate la concentratiile din aer ale poluantului respectiv de la exteriorul cladirii. Astfel, in cazul ozonului, cele mai multe valori se gasesc in intervalul.98. ppb, valori apropiate de, fapt ce demonstreaza ca la interior concentratia de ozon din aer aproximativ egala cu cea la exterior. Valoarea cea mai mica a raportului este de.8, iar cea maxima de 7. Acelasi lucru se intampla si in cazul monoxidului de carbon, aici valoarea minima a raportului fiind., cele mai multe valori ale raportului gasindu-se in intervalul Din acest lucru se deduce ca la interior, concentratia de NO din aer este aproximativ egala cu cea de la exterior. In legatura cu bioxidul de azot, din grafic se poate deduce ca valoarea concentratiei de la interior este mai mica sau aproximativ egala cu cea de la exterior. Aceasta reiese din faptul ca majoritatea valorilor raportului se gaseste in intervalul Acelasi lucru se poate spune si despre valoarea concentratiei cumulate a NO si NO, fiind vorba de NO x. Valorile raportului in acest caz sunt similare celor obtinute in cazul bioxidului de azot. Astfel, majoritatea valorilor sunt in intervalul.9.98, iar valoarea maxima atinsa de raport este.8. Temperatura (Te / Ti)

6 Graficul referitor la temperatura aerului exterior arata ca majoritatea temperaturilor din timpul masuratorilor au fost cuprinse intre 6.8 si 8 C, cea din urma fiind si valoarea maxima a temperaturii inregistrata. In restul masuratorilor s-au inregistrat temperaturi mai mici, valoarea minima fiind. C. Valorile temperaturii de la interior sunt mai ridicate, fiind cuprinse intre si. C, aceasta din urma fiind si valoarea cel mai des inregistrata (% din cazuri). Cea mai rar intregistrata valoare este cea de. C. In mod firesc, temperaturile de la interior sunt mai ridicate decat cele de la exterior, acest lucru fiind necesar pentru a se crea un confort termic favorabil omului. Umiditatea relativa (Φ) Masurarea umiditatii relative a aerului de la exterior, cum se regaseste in graficul de mai sus, a inregistrat valori cuprinse intre % si 7 %, cea mai des intalnita valoare fiind cea de aproximativ %, urmatoarea valoare frecvent intalnita fiind cea de 7%. In restul intervalului, valorile sunt aproximativ egal impartite, cu cea mai putin intalnita valoare de %, valoare minima a umiditatii inregistrate la exterior. In cazul interiorului, umiditatea este relativ constanta, luand valori intre 8% si %. Cea mai des intalnita valoare este cea de 9%, cu aproximativ % din cazuri. Se observa ca

7 valorile obtinute la masuratorile efectuate in interior au relevat valori semnificativ mai mici ale umiditatii din aer decat in cazul exteriorului. Bioxid de carbon (CO ) Graficele referitoare la concentratia de bioxid de carbon din aer releva valori cuprinse intre -9 si 8 ppb in cazul aerului din exterior si intre si 6 ppb, in cazul aerului din interiorul cladirii. Valoarea maxima inregistrata la exterior, cea de 8 ppb, este si cea mai frecvent intalnita in acest caz, semnificativ mai mare decat valoarea maxima si in acelasi timp cea mai frecvent intalnita la interior, adica cea de 6 ppb. Acest lucru se datoreaza poluarii accentuate a aerului din exteriorul cladirii, in principal cauzat de traficul intens de automobile. Desi au fost inregistrate si valori negative, acest lucru nu este posibil. Valorile respective se datoreaza cel mai probabil erorilor de masurare. Diferenta de presiune (dp) de aer Numarul de schimburi al volumului Diferenta de presiune dintre interiorul si exteriorul cladirii ia valori intre 8.7 si.78 Pa, valori relativ mici. Cea mai frecvent inregistrata valoare este cea aproximativ 9.7 Pa, insa nu cu mult mai frecventa decat celelalte valori.

8 In cazul numarului de schimburi al volumului de aer din incaperea in care s-au efectuat masuratorile, graficul releva o valoare frecvent intalnita de.6 schimburi (6% din cazuri), inregistrandu-se alte valori, insa de mai putin ori:.96 si.7, acestea fiind si limitele maxima si minima ale intervalului de valori. Debitul de aer prin rosturile camerei (Q camera) si debitul de aer prin fatada (Q fatada) Masurandu-se debitul de aer prin toate rosturile incaperii, s-a obtinut un grafic cu frecvente egale de valori pe tot parcursul intervalului (9%), cu exceptia a doua varfuri de frecventa intalnite la maximul si minimul intervalului de valori, adica la 8.7 m /h si la 86. m /h, frecventele de intalnire a acestor valori fiin egale si de aproape %. In cazul debitului de aer care intra in incapere exclusiv prin fatada cladirii, graficul se prezinta identic cu cel din cazului debitului total de aer, insa cu valori diferite. Astfel, cele doua limite si in acelasi timp valorile cu cea mai mare frecventa de intalnire (aproape % in fiecare caz) sunt 8.8 m /h si repectiv 8. m /h. Restul valorilor au, in mod analog cu cazul debitului total, frecvente de intalnire egale cu 9%..Comparatii I/E. Ozon interior / ozon exterior (ppb) NO interior / NO exterior (ppb) Graficul de comparatie al concentratiei de ozon din interior cu cea de la exterior releva valori aproximativ egale in ambele cazuri, cu valori mediane foarte putin

9 mai mici decat valorile medii. Variatiile valorilor nu sunt foarte accentuate, fiind cuprinse intre si aproximativ. ppb in ambele cazuri. Putem spune ca poluarea cu ozon a aerului este aproape egala la interior si la exterior. In cazul comparatiei concentratiilor de monoxid de carbon, lucrurile stau diferit fata de ozon. Astfel, se observa o variatie mai accentuata a concentratiei poluantului la exterior fata de interior ( ppb fata de ppb). Valorile mediane sunt mai mici decat valorile medii ale concentratiilor, chiar daca nu cu mult. Deducem ca poluarea cu monoxid de carbon este mai accentuata la exterior decat la interior, valorile fiind aproape duble. NO interior / NO exterior (ppb) (ppb) NO x interior / NO x exterior Poluarea cu bioxid de azot se prezinta aproape la fel ca si cea cu monoxid de azot. Valorile mediane sunt cu putin mai mici decat cele medii, variatia valorilor fiind in mod analog mai accentuata la exterior. Intervalele de valori sunt 8 ppb la interior si ppb la exterior. Deducem ca si in cazul bioxidului de azot, poluarea cu acest gaz este mai accentuata la exterior decat la interior. Cumuland cele doua grafice (monoxid de azot si bioxid de azot), obtinem graficul poluarii cu NO x. Acesta reflecta aceleasi rezulate ca in cazul poluantilor analizati separat. Se observa aceeasi diferenta intre valorile mediane mai mici decat cele medii si variatia mai accentuata la exterior. De asemenea, se observa ca aerul exterior este mai bogat in acest poluant. Φ interior / Φ exterior (%) T interior / T exterior ( C)

10 Umiditatea relativa a aerului din interior are o variatie relativ mica (intre % si %), mai mica decat variatia umiditatii relative de la exterior. Aceasta are limitele intervalului de valori % si respectiv 8%. In ambele cazuri valorile mediane sunt egale cu valorile medii masurate, insa masuratorile arata faptul ca aerul este mult mai umed la exterior (probabil rezultatul unei zi cu vreme ploioasa). Graficul variatiei temperaturii arata o variatie relativ mica a temperaturii din interior, si o variatie ceva mai mare la exterior. Valorile medii sunt egale cu cele mediane, insa temperatura din exterior este evident mai scazuta fata de cea din interior. Aceasta se datoreaza necesitatii unui climat favorabil activitatilor umane ce se desfasoara in cladirea in care s-au efectuat masuratorile. CO interior / CO exterior (ppb) Graficul referitor la variatia concentratiei de bioxid de carbon evidentiaza de asemenea o variatie mai puternica la exterior, cuprinsa intre ppb si aproximativ ppb. Valoarea mediana in acest caz este putin mai scazuta decat valoarea medie. Variatia concentratiei de la interior este mai scazuta, cu valori intre ppb si paroximativ 8 ppb. In acest caz, valoarea mediana este aproape egala cu cea medie. Din nou se observa o poluare mai accentuata a aerului de la exterior.

11 Se observa ca valorile minime ale variatiei concentratiei sunt negative. Desi acest lucru nu este posibil in realitate, se datoreaza erorilor aparatelor de masura. In realitate, valorile acelor concentratii sunt apropiate de valoarea nula. Acest grafic trateaza variatiile valorilor masurate ale concentratiilor din aerul exterior in ozon, noxe, monoxid de azot si bioxid de azot. Se observa ca cea mai accentuata variatie a valorilor masurate este cea a bioxidului de azot. Valoarea mediana a acestuia este semnificativ mai mica decat valoarea medie masurata a acestuia, acest lucru fiind valabil si pentru ceilalti poluanti, cu exceptia ozonului, unde aceste valori sunt aproximativ egale. Cea mai slaba variatie a avut-o ozonul, acesta atingand valoarea maxima de aproximativ ppb. Graficul mai sus se refera la compararea concentratiilor aerului din interior in ozon, noxe, monoxid de azot si bioxid de azot. Din nou, cea mai accentuata variatie

12 este cea a bioxidului de azot, in timp ce cea mai slaba variatie apartine ozonului. Ca si in cazul aerului din exterior, valorile mediane ale concentratiilor acestor poluanti sunt mai mici decat mediile valorilor masurate, din nou cu exceptia ozonului, unde valorile sunt aproximativ egale. Poluantul cu cea mai mare concentratie masurata dintre cei este monoxidul de azot, cu o concentratie de aproape ppb. In cele din urma, in graficul de mai sus sunt comparate rapoartele dintre concentratiile de la interior si cele de la exterior in cazul bioxidului de azot, monoxidului de azot, ozonului si ale noxelor. In cazul a tuturor celor poluanti, valorile medii ale rapoartelor sunt egale cu valorile mediane, si in acelasi timp aproximativ egale intre ele, luand valori apropiate de, de unde se deduce ca si la interior si la exterior aerul este poluat in masura aproape egala cu fiecare dintre cei poluanti. De aceasta data insa exceptia apartine ozonului, cu o valoare maxima a raportului de aproape 7, ceea ce arata o concentratie a acestui poluant in aerul de la interior de aproximativ 7 de ori mai mare decat concentratia aerului de la exterior. Insa din faptul ca valoarea medie este tot in jurul lui deducem ca acea masuratoare in care raportul a atins valoarea 7 a fost doar un caz izolat, chiar o posibila eroare de masurare.

13 . Corelatii NO i NO i R =.9 NO e 6 NO i R = NO e NO i R =.67 NOx e - NO i R =.87 - O e NO i R =.86. Ti. NO i R = phi i NO i R =. 6 8 CO i NOi R =.6 TE NO i R =.8 NO i R =.6 NOi R =.88 NOi R = phi e CO e Vext Vext NOi R = VFe NOi R =. dp NOi R =. 6 8 Qcam NOi R =. Qfer NOi R =. NA Se va analiza variatia lui NO i, NO i, NO x i si O i cu parametrii: NO e, NO e, NO x e, O e, temperatura interioara si exterioara, umiditatea interioara si exterioara, directia vantului, viteza vantului perpendiculara pe fatada, diferenta de presiune

14 de presiune dp, debitul de aer infiltrat in camera Q cam, debitul de aer infiltrat prin fatada Q fer si numarul de schimburi de aer n a. Coeficientul de corelatie intre NO interior si NO exterior are valoarea egala cu.96, deci cei doi parametrii sunt direct corelati, adica daca valoarea concentratiei la exterior de NO creste, valoarea concentratiei la interior se va mari. Pe grafic se observa gruparea punctelor in jurul unei linii crescatoare. Acelasi lucru se poate spune si in cazul corelatiei intre NO interior si NO exterior deoarece coeficientul de corelatie este egal cu.9. Forma norului de puncte prezinta o tendinta crescatoare. In concluzie, concentratia de NO la interior este dependenta de concentratia de la exterior, cei doi parametrii fiind direct corelati. Coeficientul de corelatie dintre NO interior si NO x exterior este.79,ceea ce indica faptul ca cele doua marimi sunt dependente una de alta, respective se poate considera o corelatie directa la fel ca in cazul in cazul precedent. Mentionam, prezenta a doua tendinte de crestere apropiate: una pentru valori ale concentratiei exterioare de sub ppb si alta pentru concentratii peste ppb. Acelasi lucru se poate spune si in cazul corelatiei dintre NO i si ozonul la exterior, valoarea coeficientului de corelatie avand o valoare mai mica (. ). Mentionam prezenta a doua tendinte de scadere apropiate: una pentru valori ale concentratiei exterioare de sub ppb si alta pentru concentratii peste ppb. In cazul corelatiei NO i cu parametrii: temperatura interioara si exterioara, umiditatea interioara, exterioara, si a dioxidului de carbon interior si exterior, se constata ca valorile coeficientilor de corelatie sunt scazute, rezultand o lipsa a unei corelatii intre NO i si fiecare din acesti parametrii. In cazul corelatiei cu viteza locala a vantului se observa o tendinta descrescatoare a lui NO i. Totusi dispersia amplificata a punctelor de masura conduce la un rezultat de tipul corelatiei nule. Directia vantului si concentratia de NO de la interior nu sunt corelati deoarece coeficientul de corelare are valoarea apropiata de. Altfel spus directia vantului din exterior nu influenteaza cresterea sau scaderea concentratiei de NO de la interior. In ceea ce priveste corelatia cu viteza vantului perpendiculara pe fatada, se observa ca aceasta nu influenteaza concentratia in NO la interior, coeficientul de corelatie fiind.. Aceasta rezulta din faptul ca vantul are o directie de la EST- VEST si de la VEST-EST, fiind paralel cu fatada cladirii. In cazul corelatiilor cu diferenta de presiune dp, debitul de aer infiltrat in camera Qcam, debitul de aer infiltrat prin fatada Qfer si numarul de schimburi de aer n a, se observa ca variatia concentratiei interioare este independenta de acesti parametri. Valorile coeficientilor de corelatie sunt nuli.

15 NO i NO i 7 6 R =.89 NO i 7 6 R =.9 NO i 7 6 R =.8 NO i 7 6 R =.89 NO e NO e NOx e O e NO i 7 6 R =.7 NO i 7 6 R =. NO i 7 6 R =.9 NO i 7 6 R =.7. Ti phi i 6 8 CO i TE NO i 6 R =.9 NO i 6 R =.7 NO i 6 R =.9 NO i 6 R =. 6 8 phi e CO e Vext dp NO i 7 6 R =.97 NO i 7 6 R =.7 NO i 7 6 R =. NO i 7 6 R =. Dv.. VFe. 6 8 Qcam Qfer NO i 7 6 R =. NA

16 Coeficientul de corelatie intre NO interior si NO exterior are valoarea egala cu.9, deci cei doi parametrii sunt direct corelati, adica daca valoarea concentratiei la exterior de NO creste, valoarea concentratiei la interior se va mari. Pe grafic se observa gruparea punctelor in jurul unei linii crescatoare. Acelasi lucru se poate spune si in cazul corelatiei intre NO interior si NO exterior deoarece coeficientul de corelatie este egal cu.96. Forma norului de puncte prezinta o tendinta crescatoare. In concluzie, concentratia de NO la interior este dependenta de concentratia de la exterior, cei doi parametrii fiind direct corelati. Coeficientul de corelatie dintre NO interior si NO x exterior este.79, ceea ce indica faptul ca cele doua marimi sunt dependente una de alta, respective se poate considera o corelatie directa la fel ca in cazul in cazul precedent. Mentionam, prezenta a doua tendinte de crestere apropiate: una pentru valori ale concentratiei exterioare de sub ppb si alta pentru concentratii peste ppb. Acelasi lucru se poate spune si in cazul corelatiei dintre NO i si ozonul la exterior, valoarea coeficientului de corelatie avand o valoare mai mica (. ). Mentionam prezenta a doua tendinte de scadere apropiate: una pentru valori ale concentratiei exterioare de sub ppb si alta pentru concentratii peste ppb. In cazul corelatiei NO i cu parametrii: temperatura interioara si exterioara, umiditatea interioara, exterioara, si a dioxidului de carbon interior si exterior, se constata ca valorile coeficientilor de corelatie sunt scazute, rezultand o lipsa a unei corelatii intre NO i si fiecare din acesti parametrii. In cazul corelatiei cu viteza locala a vantului se observa o tendinta descrescatoare a lui NO i. Totusi dispersia amplificata a punctelor de masura conduce la un rezultat de tipul corelatiei nule. Directia vantului si concentratia de NO de la interior nu sunt corelati deoarece coeficientul de corelare are valoarea apropiata de. Altfel spus directia vantului din exterior nu influenteaza cresterea sau scaderea concentratiei de NO de la interior. In ceea ce priveste corelatia cu viteza vantului perpendiculara pe fatada, se observa ca aceasta nu influenteaza concentratia in NO la interior, coeficientul de corelatie fiind.8. Aceasta rezulta din faptul ca vantul are o directie de la EST- VEST si de la VEST-EST, fiind paralel cu fatada cladirii. In cazul corelatiilor cu diferenta de presiune dp, debitul de aer infiltrat in camera Qcam, debitul de aer infiltrat prin fatada Qfer si numarul de schimburi de aer n a, se observa ca variatia concentratiei interioare este independenta de acesti parametri. Valorile coeficientilor de corelatie sunt nuli.

17 NO x i NOx i R =. NOx i R =.687 NOx i R =.98 NOx i R =.6 NO e NO e NOx e O e NOx i R =.666 NOx i R =. NOx i R =.6 NOx i R =.7.. Ti phi i 6 8 CO i 6 8 TE NOx i R =.67 NOx i R =.66 Nox i R =.86 Nox i R = phi e CO e Vext Dv Nox i R =. Nox i R =. Nox i R =.8 Nox i R =.7... VFe dp 6 8 Qcam Qfer Nox i R =.7 NA

18 Coeficientul de corelatie intre NO x interior si NO exterior are valoarea egala cu.7, deci cei doi parametrii sunt direct corelati, adica daca valoarea concentratiei la exterior de NO creste, valoarea concentratiei la interior se va mari. Pe grafic se observa gruparea punctelor in jurul unei linii crescatoare. Acelasi lucru se poate spune si in cazul corelatiei intre NO x interior si NO exterior deoarece coeficientul de corelatie este egal cu.8. Forma norului de puncte prezinta o tendinta crescatoare. In concluzie, concentratia de NO la interior este dependenta de concentratia de la exterior, cei doi parametrii fiind direct corelati. Coeficientul de corelatie dintre NO x interior si NO x exterior este.96,ceea ce indica faptul ca cele doua marimi sunt dependente una de alta, respective se poate considera o corelatie directa la fel ca in cazul in cazul precedent. Mentionam, prezenta a doua tendinte de crestere apropiate: una pentru valori ale concentratiei exterioare de sub ppb si alta pentru concentratii peste ppb. In cazul NOx i si ozonul la exterior, valoarea coeficientului de corelatie avand o valoare mai mica (. ), se poate spune ca cei doi parametrii nu mai sunt corelati. Mentionam prezenta a doua tendinte de scadere apropiate: una pentru valori ale concentratiei exterioare de sub ppb si alta pentru concentratii peste ppb. In cazul corelatiei NO x i cu parametrii: temperatura interioara si exterioara, umiditatea interioara, exterioara, si a dioxidului de carbon interior si exterior, se constata ca valorile coeficientilor de corelatie sunt scazute, rezultand o lipsa a unei corelatii intre NO x i si fiecare din acesti parametrii. In cazul corelatiei cu viteza locala a vantului se observa o tendinta descrescatoare a lui NO x i. Totusi dispersia amplificata a punctelor de masura conduce la un rezultat de tipul corelatiei nule. Directia vantului si concentratia de NO x de la interior nu sunt corelati deoarece coeficientul de corelare are valoarea apropiata de. Altfel spus directia vantului din exterior nu influenteaza cresterea sau scaderea concentratiei de NO x de la interior. In ceea ce priveste corelatia cu viteza vantului perpendiculara pe fatada, se observa ca aceasta nu influenteaza concentratia in NO x la interior, coeficientul de corelatie fiind.6. Aceasta rezulta din faptul ca vantul are o directie de la EST- VEST si de la VEST-EST, fiind paralel cu fatada cladirii. In cazul corelatiilor cu diferenta de presiune dp, debitul de aer infiltrat in camera Qcam, debitul de aer infiltrat prin fatada Qfer si numarul de schimburi de aer n a, se observa ca variatia concentratiei interioare este independenta de acesti parametri. Valorile coeficientilor de corelatie sunt nuli.

19 O i O i. R =.6 O i. R =.87 O i. R =.98 O i. R = NO e. 6 8 NO e. NOx e. O e O i.... R =. Ti.. O i.... R = phi i O i.... R = CO i O i.... R =.8 TE O i. R =.67 O i. R =.6 O i. R =.97 O i. R = phi e CO e Vext Dv O i.... R =.6... VFe O i.... R =. dp O i.... R =. 6 8 Qcam O i.... R =. Qfer. R =. O i... NA

20 In cazul variatiei ozonului de la interior cu NO la exterior se observa ca nu e xista o dependenta intre cei doi parametrii, coeficientul de corelatie avand valoarea.. NO de la exterior nu influenteaza concentratia de ozon de la interior. Concentratia de NO de la exterior nu influenteaza variatia concentratiei de ozon de la interior, coeficientul de corelare avand valoarea de.8, ceea ce dovedeste faptul ca intre cei doi parametrii nu e xista o relatie de corelare. Valoarea concentratiei de NO x de la exterior nu influenteaza concentratia de O de la interior, coeficientul de corelare fiind.. Se observa ca aici nu exista o corelare intre cei doi parametrii. Pe graficul de variatie al ozonului exterior cu ozonul interior se observa faptul ca daca concentratia de ozon din atmosfera creste, atunci si concentratia de ozon din interior va creste direct proportional cu aceasta. Coeficientul de corelare este.9 si ne arata relatia de directa corelare intre cele doua marimi. Temperatura interioara si cea exterioara, respectiv umiditatea interioara si exterioara nu influenteaza concentratia de ozon de la interior, aratand totodataca acesti coeficienti de corelatie ai acestor parametrii au valori mici apropiate de. In cazul corelatiilor cu diferenta de presiune dp, debitul de aer infiltrat in camera Qcam, debitul de aer infiltrat prin fatada Qfer si numarul de schimburi de aer n a, se observa ca variatia concentratiei interioare de ozon este independenta de acesti parametri. Valorile coeficientilor de corelatie sunt nuli. Directia vantului si concentratia de O de la interior nu sunt corelati deoarece coeficientul de corelare are valoarea apropiata de. Altfel spus directia vantului din exterior nu influenteaza cresterea sau scaderea concentratiei de O de la interior. In ceea ce priveste corelatia cu viteza vantului perpendiculara pe fatada, se observa ca aceasta nu influenteaza concentratia in O la interior, coeficientul de corelatie fiind.. Aceasta rezulta din faptul ca vantul are o directie de la EST-VEST si de la VEST-EST, fiind paralel cu fatada cladirii. In cazul corelatiei cu viteza locala a vantului se observa o tendinta crescatoare a ozonului. Totusi dispersia amplificata a punctelor de masura conduce la un rezultat de tipul corelatiei nule. Concentratiile de CO de la interior, respectiv de la exterior nu influenteaza cresterea sau scaderea concentratiei de ozon de la interior, ele avand valorile coeficientilor de corelatie apropiate de zero.

21 . Grafice de variatie a coeficientului de variatie. Grafic de corelare NO int cu poluanti ext. coeficient de corelatie NO ext NO ext NOx ext O ext timp(ore). coeficient de corelatie Grafic de corelare NO int Ti [ C] Te [ C] phi i [%] phi e [%] INT-CO [ppm] EXT-CO [ppm] deltat[ C] timp(ore). Grafic de corelare NO int cu poluanti ext. coeficient de corelatie NO ext NO ext NOx ext O ext coeficient de corelatie Grafic de corelare NO int Ti [ C] Te [ C] phi i [%] phi e [%] INT-CO [ppm] EXT-CO [ppm] deltat[ C] timp(ore) timp(ore). Grafic de corelare NOx int cu poluanti ext. coeficient de corelatie NO ext NO ext NOx ext O ext coeficient de corelatie Grafic de corelare NOx int Ti [ C] Te [ C] phi i [%] phi e [%] INT-CO [ppm] EXT-CO [ppm] deltat[ C] timp(ore) timp(ore). Grafic de corelare O int cu poluanti ext. coeficient de corelatie NO ext NO ext NOx ext O ext timp(ore). coeficient de corelatie Grafic de corelare O int Ti [ C] Te [ C] phi i [%] phi e [%] INT-CO [ppm] EXT-CO [ppm] deltat[ C] timp(ore).

22 Din graficul de corelare a lui NOi cu NOe reiese faptul ca cei doi parametrii sun corelati direct, deoarece coeficientul de corelatie la momentul de tip t = este. De aici rezulta ca NOi si NOe sunt de intr-o legatura directa si se influenteaza reciproc. Curba de variatie a lui Noe in raport cu Noi prezinta doua maxime, una intre defazajul de 6- ore cu valoarea coeficientului de corelatie. si alta intre 8- ore cu coeficientul de.97. Acelasi lucru se poate spune si in cazul curbei de variatie a lui NO exterior, pe palierul - ore aceasta este identica cu curba de variatie a lui NOe, la t = avand coeficientul de corelatie. Cei doi parametrii, NO si NOi sunt dependenti unul de celalat, intre ei stabilindu-se o relatie de directa corelare. Pe curba de variatie a lui NO x exterior in raport cu NOi intalnim un maxim, avand coeficientul de corelatie de.8 la defazajul de timp de ore, iar la momentul t = avnd valoare de.76. Putem spune ca NO x la exterior influenteaza concentratia de NO de la interior cei doi parametrii fiind dependenti unul de celalalt. Mai putin putin este influentata concentratia de NOi de concentratia de O e fata cele doua cazuri prezentate mai sus, deoarece coeficientul de corelatie la momentul de timp t = este.. Pe curba de variatie intalnim doua valori maxime ale coeficientului, de. la 7 ore si. la ore. Curbele de variatie ale temperaturii interioare si exterioare in raport cu NOi sunt asemanatoare fiind descrescatoare din pana la ore, urmand apoi o crestere pe tronsonul - de ore inregistrand la final valoare coeficientului de corelatie de.. Putem spune ca temperaturile influenteaza crestera sau scaderea concentratiei de NOi. Umiditatea interioara si exterioara au curbe de variatie asemanatoare. La defazajul de timp zero coeficientul de corelare este. ceea ce in seamna ca nu se afla in relatie de corelare cu concentratia de NOi. Curba de variatie a umiditatii interioare prezinta un maxim la. la ore iar curba de variatie pentru umiditatea exterioara un maxim al coeficientului de corelatie de o.6 la t = 9 ore. Din graficul de corelare al CO i si CO e cu NOi rezulta faptul ca nu avem o corelare, o influenta semnificativa a celor doi parametrii asupra concentratiei de NOi. Diferenta de temperatura si NOi sunt direct corelate pe intervalul 6- ore aici coeficientul de corelare avand valoarea.6, iar in t = valoarea acestuia scade pana la. aici nu mai avem o dependenta intre cei doi parametrii. Din graficul de corelare a lui NO i cu NOe reiese faptul ca cei doi parametrii sun corelati direct, deoarece coeficientul de corelatie la momentul de tip t = este. De aici rezulta ca NO i si NOe sunt de intr-o legatura directa si se influenteaza reciproc. Curba de variatie a lui Noe in raport cu NO i prezinta doua maxime, una

23 intre defazajul de 6- ore cu valoarea coeficientului de corelatie. si alta intre 8- ore cu coeficientul de.9. Acelasi lucru se poate spune si in cazul curbei de variatie a lui NO exterior, pe palierul - ore aceasta este identica cu curba de variatie a lui NOe, la t = avand coeficientul de corelatie.9. Cei doi parametrii, NO si NOi sunt dependenti unul de celalat, intre ei stabilindu-se o relatie de directa corelare. Pe curba de variatie a lui NO x exterior in raport cu NO i intalnim un maxim, avand coeficientul de corelatie de.8 la defazajul de timp de ore, iar la momentul t = avnd valoare de.89.putem spune ca NO x la exterior influenteaza concentratia de NO de la interior cei doi parametrii fiind dependenti unul de celalalt. Mai putin putin este influentata concentratia de NO i de concentratia de O e fata cele doua cazuri prezentate mai sus, deoarece coeficientul de corelatie la momentul de timp t = este.. Pe curba de variatie intalnim doua valori maxime ale coeficientului, de. la 7 ore si.6 la ore. Curbele de variatie ale temperaturii interioare si exterioare in raport cu Noi sunt asemanatoare fiind descrescatoare din pana la ore, urmand apoi o crestere pe tronsonul - de ore inregistrand la final valoare coeficientului de corelatie de.. Putem spune ca temperaturile influenteaza crestera sau scaderea concentratiei de NOi. Umiditatea interioara si exterioara au curbe de variatie asemanatoare. La defazajul de timp zero coeficientul de corelare este. ceea ce in seamna ca nu se afla in relatie de corelare cu concentratia de NOi. Curba de variatie a umiditatii interioare prezinta un maxim la. la ore iar curba de variatie pentru umiditatea exterioara un maxim al coeficientului de corelatie de.6 la t = 9 ore. Din graficul de corelare al CO i si CO e cu NOi rezulta faptul ca nu avem o corelare, o influenta semnificativa a celor doi parametrii asupra concentratiei de NOi. Diferenta de temperatura si NOi sunt direct corelate pe intervalul 6- ore aici coeficientul de corelare avand valoarea.7, iar in t = valoarea acestuia scade pana la. aici nu mai avem o dependenta intre cei doi parametrii. Din graficul de corelare a lui NO xi cu NOe reiese faptul ca cei doi parametrii sun corelati direct, deoarece coeficientul de corelatie la momentul de tip t = este.9. De aici rezulta ca NO i si NOe sunt de intr-o legatura directa si se influenteaza reciproc. Curba de variatie a lui Noe in raport cu NO i prezinta doua maxime, una intre defazajul de 6- ore cu valoarea coeficientului de corelatie. si alta intre 8- ore cu coeficientul de.9. Acelasi lucru se poate spune si in cazul curbei de variatie a lui NO exterior, pe palierul - ore aceasta este identica cu curba de variatie a lui NOe, la t =

24 avand coeficientul de corelatie.9. Cei doi parametrii, NO e si NO xi sunt dependenti unul de celalat, intre ei stabilindu-se o relatie de directa corelare. Pe curba de variatie a lui NO x exterior in raport cu NO xi intalnim un maxim, avand coeficientul de corelatie de.8 la defazajul de timp de ore, iar la momentul t = avnd valoare de.8. Putem spune ca NO x la exterior influenteaza concentratia de NO x de la interior cei doi parametrii fiind dependenti unul de celalalt. Mai putin putin este influentata concentratia de NO xi de concentratia de O e fata cele doua cazuri prezentate mai sus, deoarece coeficientul de corelatie la momentul de timp t = este.. Pe curba de variatie intalnim doua valori maxime ale coeficientului, de. la ore si. la 8 ore. Curbele de variatie ale temperaturii interioare si exterioare in raport cu NO xi sunt asemanatoare fiind descrescatoare din pana la ore, urmand apoi o crestere pe tronsonul - de ore inregistrand la final valoare coeficientului de corelatie de.8. Putem spune ca temperaturile influenteaza puternic cresterea sau scaderea concentratiei de NOxi. Umiditatea interioara si exterioara au curbe de variatie asemanatoare. La defazajul de timp zero coeficientul de corelare pentru umiditatea interioara este. si de.66 pentru umiditatea exterioara ceea ce in seamna ca se afla in relatie de corelare cu concentratia de NO xi. Curba de variatie a umiditatii interioare prezinta un maxim la.8 la ore iar curba de variatie pentru umiditatea exterioara un maxim al coeficientului de corelatie de.87 la t = ore. Din graficul de corelare al CO i si CO e cu NO xi rezulta faptul ca nu avem o corelare, o influenta semnificativa a celor doi parametrii asupra concentratiei de NO xi. Diferenta de temperatura si NO xi sunt direct corelate pe intervalul 6- ore aici coeficientul de corelare avand valoarea.9, iar in t = valoarea acestuia scade pana la.7 aici avand o dependenta intre cei doi parametrii. Din graficul de corelare al lui O i cu NOe rezulta faptul ca cei doi parametrii sunt direct corelati, coeficientul de corelatie la momentul t = este.. Curba are o tendinta de crestere pe intervalul -6 ore, o descrestere pe intervalul 6-, din nou o crestere pe -8, scazand apoi pana la de ore cu valoare coeficientului de. Curbele de NOe si NO e find asemanatoare, observatiile de aici vor fi identice cu cele de la NOe. Pentru curba de variatie a lui NO xe in raport cu O i se constata ca coeficientul de corelatie pentru t = o are valoarea -. urmand apoi sa creasca pana la t = 6 ore la valoarea de.. Pentru defazaje mai mari se constata ca apare o corelatie intre cele doi parametrii. Pe curba de variatie a O e cu O i avem valori maxime pentru coeficientii de corelatie. La t =, avem.9 si pe intervalul 8- de ore avem.96, din ceea ce

25 rezulta ca, concentratia de O de la interior depinde, este corelata cu concentratia de O de la exterior. Curba de variatie a temperaturii interioare in raport cu O i are o aliura asemanatoare cu curba de variatie a temperaturii exterioare, valorile coeficientilor de corelatie pe intreg intervalul fiind mici sub trei. De aici rezulta faptul ca cele doua temperaturi nu influenteaza in mare masura concentratia de O de la interior. Despre umiditatea interioara si exterioara putem spune din graficul de corelare ca exista o dependenta intre ele si concentratia de O i, deoarece in intervalul de timp 8- coeficientul de corelare este.. Dupa acest interval curba de variatie are tendinte de crestere si scadere in jurul valorii de zero. Din graficul de corelare al CO i si CO e cu O i rezulta faptul ca nu avem o corelare, o influenta semnificativa a celor doi parametrii asupra concentratiei de Oi. Diferenta de temperatura si O i nu sunt corelate, mai precis nu exista o dependenta intre cei doi parametrii, coeficientul de corelatie este. pentru defazaje mici de timp. Valoarea maxima a coeficientului de corelatie se inregistreaza pe intervalul de timp -8 ore, acesta fiind.6.