CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUTIA INSTALAŢIILOR ELECTRICE. A.1. Documentatia elaborata in faza PT+DDE este organizata in doua volume:
|
|
- Δάμαρις Αγγελόπουλος
- 7 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 S.C. COTA ZERO S.R.L., Aut. J35/1325/02, Cod Unic: Timişoara, str. EPURELUI NR. 2, Tel: , FARA MIHAI P.F.A Proiectare; consultanta; asistenta tehnica; dirigentie de santier pentru instalatii electrice de curenti tari si curenti slabi F35/284/2015 tel/fax: ; mobil: ; C.U.I.: Autorizatie ANRE gradul IIIA nr /2014 CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUTIA INSTALAŢIILOR ELECTRICE A. DATE GENERALE: Documentaţia in faza PT+DDE stabileşte soluţiile tehnice care trebuie respectate la executia instalatiilor electrice interioare pentru REABILITARE INSTALATII ELECTRICE LA SEDIUL ISU BANAT AL JUD. TIMIS SI DETASAMENTUL 1 DE POMPIERI TIMISOARA Soluţiile tehnice stabilite în documentaţie sunt în conformitate cu legislaţia în vigoare şi îndeplinesc cerinţele esenţiale de calitate stabilite de Legea nr. 10/1995 împreună cu Legea nr. 123/ 2007: rezistenţă mecanică şi stabilitate, securitate la incendiu, igienă, sănătate şi mediu, siguranţă în exploatare, protecţie împotriva zgomotului, economie de energie şi izolare termică. A.1. Documentatia elaborata in faza PT+DDE este organizata in doua volume: 1. Volumul 1 partea tehnica. 2. Volumul 2 partea economica. Cele 2 volume trebuie studiate si interpretate impreuna, deoarece numai in acest mod beneficiarul si ofertantii au datele complete necesare necesare pentru ofertare si apoi executie. A.2. În cuprinsul documentaţiei sunt proiectate următoarele tipuri de instalaţii electrice: a) instalatii de distributie interioara. b) instalatii de iluminat normal. c) instalatii de iluminat de urgenta. d) instalatii de prize si forta. e) instalaţii de legare la pămînt. f) instalaţia de protecţie împotriva trăsnetului. g) reteaua structurata date voce. A.3. Urmatoarele categorii de instalatii electrice nu sunt tratate in documentatia PTh+DE: a) Realizarea conectarii porturilor retelei structurate date-voce la rack-ul de date existent si eventuala amplificare (completare) a acestuia dulapului. Aceasta solutie va fi stabilita de specialistii IT ai ISU Banat. b) Instalatiile de securitate: semnalizare incendiu; semnalizare efractie; control acces; supraveghere TVCI. 1
2 Instalatiile enumerate la pct. A.3. nu fac obiectul acestui caiet de sarcini. A.4. Scopul caietului de sarcini: Acest caiet de sarcini aduce precizări complementare datelor din memoriul tehnic şi planşelor din proiect si se va respecta corelat cu acestea. A.5. Înaintea de începerea execuţiei lucrărilor executantul (autorizat) are următoarele obligaţii: 1. să studieze şi să-şi însuşească documentaţia tehnică; 2. să întocmească un grafic de execuţie a lucrărilor de instalatii electrice, corelat cu programul de lucru al beneficiarului (vezi pct. C.6.1.). 3. să realizeze organizarea de şantier; 4. să organizeze echipele de execuţie a lucrărilor. B. STANDARDE, GHIDURI ŞI NORMATIVE RESPECTATE ÎN EXECUŢIA LUCRĂRILOR: Instalaţiile, materialele şi echipamentele trebuie sa fie conform cerinţelor din următoarele standarde, norme, ghiduri şi alte documente editate de autorităţi, instituţii şi organizaţii la care se face referinţă în acest proiect şi listă de cantităţi incluzând, dar fără a fi limitate la acestea, următoarele standarde internaţionale: - normative naţionale electrice joasă tensiune; - normative nationale pentru instalatii de curenti slabi; - normele naţionale de protecţie împotriva trăsnetului; - standardele romaneşti in domeniul electrotehnic (SR CEI; SR EN; etc.); - standardele europene in domeniul electrotehnic (EN; CEI; etc.) Cand în normative si ghiduri sunt indicate soluţii alternative, atunci se va utiliza cel mai rezistent (durabil) material şi se va aplica setul cel mai riguros de teste, în afara cazului în care dirigintele de şantier cere altfel. Lista minimală a normativelor şi standardelor avute în vedere la execuţie este următoarea: I I 18/1 NTE 007/08/00 NP SR HD /2007 SR HD /2007 SR EN (standard/ parti) SR EN /2003 SR EN 12601:2002 PE 124 Normativ pt. proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor electrice aferente cladirilor Normativ pt. proiectarea si executarea instalatiilor interioare de curenti slabi aferente cladirilor civile si de productie Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice Normativ pentru proiectarea si executarea sistemelor de iluminat artificial din cladiri Instalatii electrice de joasa tensiune. Partea Alegerea si montarea echipamentelor electrice. Sisteme de legare la pamant, conductoare de protectie si conductoare de echipotentializare Instalatii electrice de joasa tensiune. Partea Masuri de protectie pentru asigurarea securitatii. Protectie impotriva socurilor electrice Protectia impotriva trasnetului Componente de protectie impotriva trasnetului (CPT). Partea 2: prescriptii pentru conductoare si electrozi de pamant Grupuri electrogene actionate de motoare cu ardere interna cu mişcare alternativa. Securitate Normativ pt. alimentarea cu energie electrica a consumatorilor 2
3 P 118 Normativ de siguranta la foc a constructiilor 10/1995 Legea privind calitatea in construcţii (actualizata la ). 307/2006 Legea privind apărarea împotriva incendiilor 319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca GT Ghid privind criteriile de performanta ale cerinţelor de calitate conform Legii nr.10/1995 privind calitatea in construcţii. Instalaţiile electrice din clădiri. SR CEI Instalaţii electrice în construcţii. Mijloacele de protecţie pentru asigurarea 4 securităţii. SR CEI Instalaţii electrice în construcţii. Alegerea şi montarea echipamentelor 5 electrice. SR CEI Protecţia împotriva impulsului electromagnetic generat de trăsnet SR EN 1838 Iluminatul de urgenta SR CEI Aparate de iluminat. Aparate de iluminat de siguranţă.condiţii tehnice speciale. SR EN Ansambluri de aparataj de joasa tensiune. SR EN Compatibilitate electromagnetica (CEM) (standard/ parti) si prevederile tehnice conexe acestora. Lista de mai sus nu este limitativa. Se pot adauga de catre beneficiar alte norme tehnice care duc la cresterea calitatii lucrarilor precum si norme tehnice si normative care intra in vigoare pe parcursul executiei lucrarilor. C. SARCINI REFERITOARE LA EXECUŢIA LUCRĂRILOR: C.1. Inainte de prezentarea ofertei, executantul va studia si isi va insusi in totalitate documentatia (ambele volume ale proiectului faza PTh+DE, caietul de sarcini pentru licitatie intocmit de autoritatea contractanta, etc) si va cere precizari in scris autoritatii contractante si proiectantului (daca este cazul), cunoscand ca isi asuma raspunerea pentru greseli in executia lucrarilor, rezultate din intelegerea gresita a proiectului. C.2. Se consideră că în oferta facută executantul a prevăzut toate costurile pentru aprovizionarea, montarea şi manipularea tuturor materialelor, aparatelor, tablourilor electrice şi accesoriilor acestora, în zonele sau spaţiile finale destinate acestora. C.3. Dupa acceptarea ofertei si semnarea contractului, executantul poate solicita costuri suplimentare numai: 1. pentru lucrari suplimentare (necuprinse in proiectul initial), daca astfel de lucrari sunt solicitate de beneficiar. 2. pentru schimbarea solutiilor tehnice initiale, schimbari solicitate de beneficiar sau propuse (justificat tehnic) de executant. In ambele situatii, la solicitarea beneficiarului, proiectantul va emite documentatii tehnice care sa le descrie complet (dispozitii de santier; planse modificatoare; s.a.) si se vor intocmi liste cu cantitatile de materiale necesare a fi adaugate sau scazute fata de oferta initiala. C.4. Înainte de începerea lucrarilor, executantul trebuie să confirme în scris că toate cerinţele privind spaţiile, deschiderile structurale sau nestructurale pentru accesul echipamentelor sau instalaţiilor electrice, golurile si ghenele, etc., indicate în proiecte sunt îndeplinite corespunzător. Dacă este necesar, executantul va furniza informaţii suplimentare referitoare la lucrări structurale necesare. C.5. Executantul trebuie să cunoască toate datele despre încărcarea şi dimensiunile limitative impuse de echipamentele prevazute in proiect (in special tablouri). Poziţiile exacte ale echipamentelor 3
4 trebuie stabilite la faţa locului de către executant şi trebuie aprobate de dirigintele de şantier, corelate cu cerinţele impuse de alte lucrări. C.6. Planificarea lucrărilor: C.6.1 Executantul trebuie sa tina cont ca lucrarile sale se executa in spatii in care beneficiarul desfasoara o activitate continua, de importanta deosebita. C.6.2. Executantul va pune la dispoziţia dirigintelui de şantier, autorizat de ISC pentru domeniile instalatii electrice (8.1) si retele electrice (9.1) angajat al autoritatii contractante - spre aprobare, planificarea lucrărilor în conformitate cu specificaţiile tehnice din proiect. Planul va include etapele, ordinea de execuţie împreună cu estimarea timpului necesar pentru fiecare etapă. Planificarea comenzilor şi livrărilor echipamentelor majore, a materialelor şi locul de depozitare pe şantier a acestora vor fi de asemenea specificate. C.6.3. Executantul va fi responsabil realizarea programului propus de el si aprobat de beneficiar şi de corelarea acestui program activitatea beneficiarului si va accepta plata unor penalizari pentru intarzieri nejustificate, in cuantumul precizat in contractul de executie. C.7. Coordonarea lucrărilor: Executantul va pune la dispoziţia dirigintelui de şantier, pentru aprobare, programul de lucru al angajatilor lui in santier şi trebuie sa coordoneze continuu execuţia cu programul de lucru al beneficiarului si (daca este cazul) cu executia altor lucrări pe şantier. C.8. Verificarea şi recepţionarea lucrărilor: C.8.1. Toate instalatiile executate vor fi verificate, respectand Programul de verificare al calitatii lucrarilor de instalatii electrice cuprins in proiect. Executantul va asigura toate instrumentele, forţa de muncă şi alte facilităţi necesare pentru aceste verificări, pe cheltuiala lui. C.8.2. Executantul va pune la dispoziţia dirigintelui de şantier, spre aprobare, procedura si documentele necesare verificarii, cu min. 3 zile înainte de efectuarea verificării. C.8.3. Pe parcursul executiei responsabilul cu execuţia lucrărilor de instalaţii electrice abreviat in continuare RTE (angajat al executantului) - intocmeste documentele de certificare a calitatii materialelor si lucrarilor (cf. programului de control). Executantul poate trece la etapa urmatoare de excutie numai dupa ce dirigintele de santier a aprobat documentele intocmite. Exemple: - nu se efectueaza legarea cablurilor in tablouri si la consumatori inainte de obtinerea valorilor corecte, prin masurare, a continuitatii si rezistentei de izolatie a circuitelor. - nu se face punerea sub tensiune (nici de proba, pe portiuni de instalatie) inainte de finalizarea executiei si verificarea prizei de pamant. C.8.4. Dupa ce lucrările de insatalaţii electrice au fost executate, echipamentele au fost montate şi au fost realizate circuitele aferente acestora, executantul va efectua verificările necesare inainte de punerea sub tensiune, coordonate de RTE, în prezenţa dirigintelui de şantier. Defectele apărute vor fi remediate iar lipsurile din executie vor fi completate. Se va face consemnarea remedierilor in PVR-uri. C.8.5. Dupa remedierea eventualelor defecte, la propunerea dirigintelui de santier, se va trece la punerea sub tensiune a instalatiilor si efectuarea tuturor probelor care sa ateste ca instalatiile electrice in intregime funtioneaza la parametrii proiectati. C.8.6. Dupa realizarea celor de la pct. C.8.5. Executantul si dirigintele de santier va anunta autoritatea contractanta ca lucrarile sunt gata si va propune trecerea la receptia la terminarea lucrarilor. D. OBLIGATIILE EXECUTANTULUI REFERITOARE LA MATERIALE: D1. Toate materialele si produsele care se pun in opera, pentru a fi acceptate de dirigintele de santier trebuie: a. sa fie de buna calitate; b. sa aiba certificare CE; 4
5 D.2. Referitor la materialele si aparatele (produsele) la care in proiect (planse; piese economice) sunt indicate modele de referinta (fabricant-tip-cod) executantul trebuie sa stie ca: a. NU este obligat (daca are variante mai avantajoase economic) sa le oferteze si sa le puna in opera. b. materialele si aparatele (produsele) pe care le oferteaza si le pune in opera trebuie sa aiba toate caracteristicile tehnice similare cu ale modelului de referinta si sa fie cel putin de aceeasi calitate. D.3. Documentatie si mostre referitor la materialele (produsele) puse in opera D.3.1. Executantul va preda dirigintelui de şantier (prin responsabilul cu execuţia lucrărilor de instalaţii electrice) şi a proiectantului de instalatii electrice, spre aprobare, cu cel putin 30 zile înainte de procurare, documentatia produselor care urmează să fie utilizate. Aceasta documentatie trebuie sa cuprinda: a. datele tehnice complete; b. normele tehnice si standardele in care se incadreaza produsul (indicate de fabricant in declaratia de conformitate); c. poze si/sau desene din care sa reiese clar aspectul si dimensiunile produsului; d. certificatul de garantie al produsului; Toate documentele de la pct. D.1.1.a. D.1.1.d. vor fi prezentate obligatoriu in limba romana. Materialul (produsul) poate fi pus in opera numai dupa aprobare, conform procedurii de mai sus. D.3.2. Executantul va prezenta dirigintelui de şantier (prin responsabilul cu execuţia lucrărilor de instalaţii electrice) şi a proiectantului de instalatii electrice, spre aprobare, cu cel putin 30 zile înainte de procurare, mostre ale urmatoarelor produse: - toate tipurile de aparate de iluminat. - toate tipurile de prize si aparate de comanda montate vizibil. - toate tipurile de jgheaburi de cabluri si plinte. - produse pentru care dirigintele de santier solicita mostre, avand neclaritati fata de documentatia tehnica a produsului prezentata de executant (vezi pct. D.1.1.) Fiecare mostră va fi etichetată şi va fi în stare de functionare, astfel încît să poată fi demontată pentru examinare alimentata pentru incercare si. Materialul (produsul) poate fi pus in opera numai dupa aprobarea mostrei, conform procedurii de mai sus. D.4. Diferenţe, neconcordanţe Executantul va aduce la cunoştinţa dirigintelui de şantier (prin RTE) orice neconcordanţă între proiect, listă de cantităţi şi specificaţii; dirigintele va clarifica situatia cu proiectantii, va decide si va comunica decizia executantului. E. DEPOZITAREA MATERIALELOR, ÎNTREŢINEREA ŞANTIERULUI: Executantul trebuie să fie la curent cu spaţiile şi posibilităţile de depozitare disponibile pe şantier şi trebuie să organizeze livrarea echipamentelor şi materialelor astfel încât sa fie în concordanţă cu planificarea construcţiei şi în acelaşi timp cu spaţiile de depozitare alocate de beneficiar pe şantier pentru echipamentele şi materialele sale. Depozitarea şi manipularea materialelor se va face conform prescripţiilor producătorilor. Materialele se vor depozita pe sortimente şi categorii, pe suprafeţe plane, în incăperi amenajate special pentru depozitare. Se vor respecta temperaturile maxime şi minime de depozitare indicate de producător. Materialele, lucrările finalizate sau nu de pe şantier etc. vor fi protejate împotriva accesului neautorizat, a influenţelor datorate vremii sau a altor factori care pot produce deteriorarea materialelor sau a lucrărilor deja executate. La terminarea lucrărilor, executantul va îndepărta toate ambalajele provizorii şi va curăţa eventualele pete, semnalizări sau însemnări făcute în timpul execuţiei, pentru a preda lucrarea completa, in stare de functionare. 5
6 F. OBLIGATII ALE EXCUTANTULUI DUPA RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR: F.1. Întreţinerea în perioada de garanţie În perioada de garanţie se va înlocui orice material care se defecteaza în condiţiile unei utilizari normale. Perioada de garanţie va fi stipulată în contractul de execuţie încheiat de executant. Pentru intervenţiile în perioada de garanţie va fi stipulat prin contract timpul maxim în care executantul trebuie să se prezinte la beneficiar pentru constatrea problemelor apărute. Toate lucrările de reparaţii se vor inscrie în jurnalul de exploatare si mentenanta al instalatiilor, tinut de departamentul de mentenata al beneficiarului, cu care executantul va colabora. F.2. Instruirea personalului de exploatare şi mentenanta al beneficiarului Dupa receptia la terminarea lucrarilor, executantul va efectua instruirea personalului de exploatare si mentenanta a instalaţiilor, pentru ca acesta să fie familiarizat cu operarea şi întreţinerea instalaţiei. Executantul va stabili, de comun acord cu beficiarul, programul cursurilor de instruire. In perioada de instruire, executantul va preda, cu p.v., toate manualele de exploatare ale echipamentelor. F.3. Desene conforme cu execuţia (as built) În funcţie de clauzele stipulate în contract, în termen de 30 zile de la încheierea procesului verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, executantul: a. va preda dirigintelui de santier documentaţia conformă cu execuţia (care va fi inclusa in cartea constructiei ) b. va pune la dispoziţia dirigintelui de şantier documentele necesare (scheme, planuri de amplasare reala, etc) pentru întocmirea acestei documentaţii de altcineva. F.4. Manuale de operare şi întreţinere La finalizarea lucrărilor şi înainte de încheierea procesului verbal de recepţie finala, executantul va pune la dispoziţia beneficiarului, documentatia necesara pentru întreţinerea echipamentelor. Documentatia va cuprinde cel puţin următoarele: a. scurtă descriere a instalaţiilor; b. manuale de instalare, operare şi întreţinere ale echipamentelor; c. programarea lucrărilor de întreţinere recomandate si modul lor de efectuare. G. NIVELUL DE PERFORMANŢĂ AL LUCRĂRILOR: Deoarece soluţiile tehnice au fost elaborate cu respectarea cerinţelor de calitate prevăzute în Legea 10/1995, cerinţe care trebuie respectate şi în execuţie: 1. rezistenţă mecanică şi stabilitate 2. securitate la foc; 3. igienă, sănătate şi mediu înconjurător; 4. siguranţă în exploatare; 5. protecţie împotriva zgomotelor; 6. economie de energie şi izolare termică.. 1. Rezistenţă mecanică şi stabilitate: - soluţiile de prinderi, fixări, traversări adoptate pentru instalaţiile electrice nu trebuie să 6
7 afecteze rezistenţa elementelor de construcţie ; - trecerile prin elementele de rezistenţă ale construcţiei se vor face în condiţiile menţionate de normativul P100; se vor utiliza pe cat este posibil, golurile existente. - utilajul şi echipamentul electric au fost amplasate corespunzător din punct de vedere antiseismic şi s-au prevăzut măsuri de stabilitate antiseismică (priza de legare la pămînt nu va trece prin rosturile clădirii iar legăturile care traversează rosturile vor avea o anumită rezervă de lungime pentru a se putea deforma); - căile de curent au fost dimensionate corespunzător pentru a rezista mecanic în cazul unui scurtcircuit; în execuţie se vor realiza rigidizările necesare; - elementele utilizate pentru prinderea şi fixarea instalaţiei va trebui să suporte solicitările mecanice în timpul turnării betonului iar cele de pe acoperis eforturile maxime apărute în decursul timpului (datorate vîntului, zăpezii, variaţiilor de temperatură etc.), fără deteriorări; - materialele utilizate vor corespunde reglementărilor în vigoare privind durata de viaţă şi solicitările la care acestea trebuie să reziste (şocuri cu aparate solide, solicitări termice, umiditate, agenţi biologici; agenţi chimici etc.); 2. Securitate la foc: - pentru a micşora riscul de izbucnire a unui incendiu datorită instalaţiei electrice aceasta s-a adaptat la gradul de rezistenţă foc al elementelor de construcţie (instalaţia electrică nu se va poza pe elemente combustibile. - instalaţiile de protecţie se vor realiza numai cu materiale incombustibile; - instalaţia de protectie impotriva trasnetului are şi rolul de a proteja clădirile împotriva incendiilor provocate de loviturile de trăsnet. 3. Igienă, sănătate şi mediu înconjurător: - posibilitatea producerii unor arcuri electrice care să provoace incendii este redusă datorită structurii şi modului de realizare a instalaţiilor de protecţie (conexiuni mecanice omologate, distanţecorespunzătoare faţă de elementele combustibile, borne de legare la pămînt dispuse în întreaga clădire pentru micşorarea lungimii conductoarelor de legare la pămînt); - compatibilitatea electrică a instalaţiilor este asigurată prin distanţări, separări şi ecranări corespunzătoare iar pentru limitarea influenţei instalaţiei de paratrăsnet asupra tuturor categoriilor de instalaţii electrice s-a realizat prin prevederea unei prize de legare la pămînt comune şi prin respectarea distanţelor impuse de Normativul I cap Siguranţă în exploatare: - securitatea electrică a utilizatorului se va realiza prin: - protecţia utilizatorului împotriva şocurilor electrice la defect (prin posibilitatea de realizare a unor legături echipotenţiele legate la pămînt respectiv prin întreruperea automată a alimentării prin crearea condiţiilor de acţionare a protecţiilor la supracurent şi la curent diferenţial rezidual); - securitatea electrică a instalaţiei electrice se va realiza prin: - protecţia instalaţiei electrice la funcţionare în regim anormal; - protecţia instalaţiilor electrice de protecţie la accesul persoanelor neautorizate şi la vandalism: instalaţiile accesibile publicului vor fi în montaj îngropat, respectiv conexiunile din parcări vor fi amplasate în afara zonei de accesibilitate la atingere; - protecţiile împotriva supratensiunilor atmosferice sau tranzitorii sunt cuprinse în schemele si NL de echipare ale tablourilor; - securitatea la contact a fost asigurată prin proiectare prevăzînd materiale, aparate şi echipament conform standardelor în vigoare; în execuţie se va evita apariţia unor bavuri, muchii tăioase, suprafeţe rugoase, aceesul la suprafeţete fierbinţi; 7
8 - asigurarea instalaţiei electrice la pericolul de şoc electric s-a făcut prin realizarea instalaţiilor de protecţie împotriva trăsnetului şi de legare la pămînt; - asigurarea instalaţiei electrice prin etanşeitate la pătrunderea apei s-a realizat prin alegerea corespunzătoare a materialelor si aparatelor şi dispunerii instalaţiilor; - s-a prevazut instalaţie de protecţia împotriva impulsului electromagnetic generat de trăsnet atît în cazul loviturilor directe cît şi a celor indirecte. 5. Protecţie împotriva zgomotelor: Zgomotul produs de aparatajul prevăzut în proiect se încadrează în limita de 5dB prevăzută în Ghidul criteriilor de performanţă ale cerinţelor de calitate conform legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii pentru instalaţiile electrice din clădiri, indicativ GT Economie de energie şi izolare termică: Instalaţia proiectată nu influenţează defavorabil gradul de izolare termică a construcţiei. H. CONDITII PENTRU EFECTUAREA LUCRARILOR: 1. Planşe care prezintă lucrările: Lucrările de executat sînt prezentate în: - planul de situatie; - planşele nivelelor cladirilor; - schemele tablourilor electrice; - schema generala de distributie; 2. Ordinea de desfăşurare a lucrărilor - studierea şi însuşirea documentaţiei tehnice; - execuţia instalaţiilor de legare la pamant; - executia retelei de distributie; - executia instalatiilor interioare / obiecte; - execuţia instalaţiei de protectie impotriva trasnetului; - realizarea verificărilor (pe parcursul lucrărilor şi în final);. 3. Instalaţia de legare la pămînt Se va realiza un sistem unitar de prize de pamant, prin legarea prizelor de pamant existente cu o priza de pamant nou proiectata. 1. executantul va identifica, prin sondaje cu sapatura manuala, traseele si structura prizelor de pamant existente, precum si traseele altor instalatii ingropate in pamant, aflate pe traseul prizei nou proiectate. 2. va monta elementele noii prize de pamant, cf. plan situatie -01-E si detaliilor de executie. 3. va realiza interconectarea ei cu prizele existente. In cazul in care sistemul de prize de pamant nu realizeaza R < 1 Ω, se va solicita proiectantul, pentru stabilirea solutiei de completare cu electrozi. Executantul are obligatia sa nu puna sub tensiune instalatiile electrice nou realizate inainte de realizarea valorii rezistentei de dispersie indicata mai sus. 4. Reteaua de distributie 1. se realizeaza cu cabluri din de 1 kv, protejate in tuburi flexibile PVC, executie grea (rezistenta la compresiune 1250 N; rezistenta la impact 6 J), echipate cu fir de tragere cu dimensiunile din schemele tablourilor. 2. cablurile protejate in tuburi se pozeaza in profile de sant, executate conform plan situatie -01-E si detaliilor de executie a santurilor din aceasta plansa. 3. dupa pozarea cablurilor si verificarea pozarii lor, executantul astupa santurile si reface suprafata curtii 8
9 interioare ca inainte de interventie. 5. Instalaţia de protectie impotriva trasnetului a. Materiale utilizate - Dispozitivul de amorsare va fi din oţel inoxidabil, vîrful de captare şi tija dispozitivului vor fi continue galvanic (în caz de defect să poată funcţiona ca o tijă simplă), nu va avea componente electronice, sursă radioactivă sau stimulator piezoelectric şi va avea un termen de garanţie de minimum 5 ani.; - Catargul telescopic va avea 6 m inaltime, va fi din oţel inoxidabil. Va fi fixat cu elemente adecvate de de perete, pe o lungime de 1m, cprins cel putin in 3 puncte. 6. Montarea coloanelor şi circuitelor electrice executate cu cabluri La alegerea traseelor se vor respecta următoarele distanţe minime între cabluri şi instalaţiile tehnologice: Nr. crt. Distanţa minimă Denumirea instalaţiei tehnologice (cm) Observaţii Intersecţii Apropieri Conducte sau Incombustibile 3 5 Distanţele se pot reduce până la rezervoare cu montarea pe conductă sau fluide reci Combustibile rezervor, când cablul este armat (t<+40 0 C) sau protejat în ţeavă metalică. Distanţele se pot reduce în condiţiile în care cablurile sunt Conducte sau instalaţii cu suprafeţe rezistente la temperatura calde (t izolaţie > C) respectivă sau sunt protejate termic (paravane termice, izolare în azbest etc.) Conducte de aer comprimat Distanţele nu se normează în cazul conductelor cu presiunea aerului sub 12 dan/cm 2 care deservesc instalaţiile electrice. Conducte de aer comprimat Distanţele nu se normează în cazul conductelor cu presiunea aerului sub 12 dan/cm 2 care Instalaţii care prelucrează materiale combustibile solide, inclusiv depozitarea materialelor respective deservesc instalaţiile electrice. În funcţie de condiţiile locale, distanţele se majorează conform prevederilor din normele specifice tehnologiei sau mediului respectiv Montarea elementelor de susţinere a cablurilor, a jgheaburilor si plintelor a dozelor de conexiuni şi aparat: a. Materialele utilizate sunt: - jgheab pentru cabluri din oţel zincat prevăzute cu elemente prefabricate pentru imbinari si racord (coturi, T -uri, schimbări de plan, joncţiuni etc.); cu dimensiunile indicate in planse si antemasuratori. Jgheaburile metalice vor avea continuitate galvanica asigurata prin elementele de imbinare, certificata de fabricant prin fisa tehnica. 9
10 - jgheab PVC pentru cabluri si aparate, cu întîrziere la propagarea flăcării, 60x110 mm, montat aparen, prevazut cu elemente de imbinare si racord. - plinta PVC, cu întîrziere la propagarea flăcării, cu dimensiunile indicate in planse si antemasuratori. - doze de conexiuni din PVC montaj aparent; - doze de aparat montaj aparent sau ingropat; b. Condiţii de montare: - traseele jgheaburilor metalice si jgheaburilor PVC vor fi realizate aparent, pe trasee verticale sau orizontale; - elementele de susţinere jgheaburilor metalice vor fi dimensionate şi montate conform indicaţiilor producătorului; - traseele circuitelor protejate plinta PVC vor fi cît mai scurte şi în linie dreaptă, montate vertical sau orizontal; - pentru îmbinări se vor utiliza doar elemente prefabricate, care vor asigura aceleaşi condiţii de izolare, etanşeizare, rezistenţă la acţiunea factorilor externi ca şi tjgheaburile si plintele; - se vor monta elemente de fixare la maximum 15 cm de doze, de curburi şi tablouri; - se va respecta distanţele minime cerută de Normativul NP I (tab. 3.1 si 3.2) faţă de elementele de constructie si instalaţiile tehnologice; - pentru prindere se vor respecta distanţele prevăzute în I7-2011, tab. 5.9, coroborate cu indicaţiile producătorului; - dozele de aparat şi conexiuni se vor monta cu două laturi paralel cu pardoseala; - ozarea tuburilor de protecţie se va face la temperatura mediului ambiant prescrisă de producător Pozarea cablurilor electrice a. Materiale utilizate: - cabluri electrice cu întârziere la propagarea flăcării (şi emisie redusă de gaze toxice şi corozive) cu caracteristicile tehnice prevăzute in memoriul tehnic, scheme si antemasuratori. - toate cablurile de energie electrica vor avea tensiunile de lucru U 0 /U = 0,6/1 kv iar tensiunea de incercare 4 kv. - etichete pentru marcarea cablurilor; - cleme de legături în doze; - elemente de protectie si/sau presetupe la intrarea in tablouri. b. Condiţii de pozare a cablurilor instalaţiei electrice - la pozarea cablurilor se va ţine cont de prevederile Normativului I7-2011, I18/1-2001, I18/ şi NTE 007/08/00; - cablurile vor fi, pe cît posibil, dintr-o singură bucată, fără îmbinări. - cablurile vor fi pozate cu o rază de curbură egală cu de minimum 12 ori diametrul cablului, daca producatorul cablului nu precizeaza alta valoare in fisa tehnica; - pentru legaturile de echipotenţializare se va utiliza conductor de Cu flexibil, culoarea izolaţiei verde galben şi sectiunea de min. 16 mm 2 ; - în jgheaburile metalice cablurile vor fi fixate cu bride din PVC; - la trecerea prin elemente metalice (capacele metalice ale tablourilor de distribuţie, ale aparatelor de iluminat etc) şi din PVC (doze) vor fi utilizate elemente de protectie si/sau presetupe Functie de gradul de protectie necesar; - cablurile vor fi verificate ca dimensiune şi lungime înainte de a fi pozate în tuburi; jgheaburi; plinte; - cablurile extrase din tuburi nu vor fi refolosite fără aprobarea dirigintelui de şantier si a RTE; - conductorul de protecţie pentru aparatele de iluminat nu va fi întrerupt prin aparatele de comutaţie (nu va trece prin acestea); 10
11 - cablurile nu se vor îngropa direct în tencuiala, beton etc.; - în jgheaburi metalice si PVC, spaţiul va fi ocupat cu cabluri în proporţie de maximum 70 %; - derivaţiile pentru circuitele de iluminat şi prize se vor realiza din doze, prin legături executate cu cleme pentru legături în doze, acordîndu-se o atenţie deosebită la realizarea între conductoare a unor contacte foarte bune; - cablurile se vor marca la intersecţia cu alte cabluri, la trecerea dintr-o construcţie de cabluri în alta, la plecarea din tablourile electrice, la capetele jgheabului etc. Pozarea cablurilor şi execuţia legăturilor se va face la temperatura mediului ambiant prescrisă de producător. Daca aceste prescripţii nu există, se va lua în calcul intervalul 0 C C. c. Marcarea cablurilor Cablurile pozate în jgheaburi se vor marca numai la capete. Etichetele pentru cabluri vor fi confecţionate material plastic, şi vor avea înscris pe ele: - tensiunea (kv); - marca de identificarea a cablului din jurnalul de cabluri sau nr. circuitului din schema monofilara si destinatia (il, forta, coloana, semnalizare, etc.) - anul de pozare. Marcarea şi reperarea reţelelor de cabluri se va face în conformitate cu prevederile STAS 9570/1. d. Încercarea cablurilor Încercările cablurilor la recepţie sau în etape intermediare, înainte de montaj, se fac conform indicaţiilor furnizorului de cabluri (standarde, norme interne, caiete de sarcini etc.); încercările după montaj şi în timpul exploatării se fac conform "Normativului de încercări şi măsurători la echipamente şi instalaţii electrice" - PE Montarea aparatelor de iluminat a. Generalităţi: Executantul va furniza şi instala toate aparatele de iluminat complet echipate, inclusiv sursele indicate în proiect. Alegerea aparatelor de iluminat se va face respectandu-se caracteristicile tehnice indicate in proiectul de specialitate (puterea maxima a sursei, optica, grad de protectie IP si clasa de protectie). b. Condiţiile de montare şi alimentare a aparatelor de iluminat: - aparatele de iluminat prevăzute în cadrul documentaţiei corespund condiţiilor tehnice prevăzute în SR EN ; - aparatele de iluminat prevăzute se racordează numai între fază şi nulul de lucru, iar la borna PE (dacă există) a aparatului de iluminat va fi conectat conductorul de protecţie (PE ) ; - în aparatele de iluminat, legatura electrică la dulii (unde este cazul) se face astfel încât conductorul neutru al circuitului să fie legat la contactul exterior (partea filetată) a duliei, iar conductorul de fază trecut prin întrerupător se leagă la borna de interior din fundul duliei; - elementele pentru fixarea aparatelor de iluminat (dibluri, lanţuri, tije de suspendare, etc.) se vor alege astfel încât să suporte fară a suferi deformări o greutate egală cu de cinci ori greutatea aparatului de iluminat dar nu mai puţin de10 kg ; - circuitele pentru alimentarea iluminatului general vor fi realizate cu cabluri cu întîrziere la propagarea flăcării şi emisie redusă de gaze toxice şi corozive (CYY-F sau similar) cf. schemei monofilare şi vor fi prevăzute cu protecţii magnetotermice şi protecţii diferenţiale; - nu se vor lega împreună conductorul neutru (N) cu conductorul de protecţie (PE); 11
12 - se interzice suspendarea aparatului de iluminat direct prin conductorii de alimentare. 8. Montarea aparatele de comandă a iluminatului şi a prizelor a. Materiale utilizate - întrerupătoare şi butoane cu In= 10 A si tensiune 250 V - prize sau grupuri de prize ( priză monofazată tip Schuko 16 A; 250 V, (cf. scheme si IEC 309), în construcţie IP40...IP55 cf. planse - doze de aparat pentru montaj ingropat sau aparent. - doze de derivatie si racord. b. Condiţii de montare a aparatelor - aparatele de comandă pentru iluminat se vor monta la h= 1,2 1,5 m de nivelul finit al pardoselii, daca nu sunt alte inaltimi indicate in planse. - întrerupătoarele montate unul lîngă altul vor fi conectate pe cît posibil pe aceeaşi fază şi se vor grupa într-o singură doză de aparat; - fiecare circuit în doza va fi marcat cu o etichetă care va indica tabloul şi circuitul la care se conectează; - dozele de aparat vor fi dimensionate dupa numărul aparatelor care trebuie montate în ele; - poziţia aparatelor şi dozelor din proiect se considera aproximativă, executantul urmînd a face corelarea cu situaţia reală de pe teren. - dozele şi aparatele montate necorespunzător vor fi remontate pe cheltuiala executantului. 9. Execuţia şi montarea tablourilor electrice Tablourile electrice vor fi executate in atelier specializat, conform CEI Aparatajul electric va fi montat în cutii uzinate, cutii care vor fi însoţite de certificate de conformitate şi certificate de test conform SR EN ;2;3. a. Materialele şi echipamentele pentru tablourile electrice - carcase metalice (dulapuri) montate pe pardoseală, aparent sau în nişe, cu o rezervă de spaţiu în tablou de minimum 20% pentru extinderi ulterioare; - intrerupătoare automate de joasă tensiune, cu protecţii magnetotermice sau electronice; - disjunctoare automate de joasă tensiune, modulare, cu protecţii magnetotermice, combinate cu protecţii diferenţiale; - intrerupatoare de sarcină de joasă tensiune, modulare; - contactoare; - relee de comanda; - descarcătoare clasa 1 şi 2; - distribuitoare, cleme, bare din Cu, materiale auxiliare; - separatoare si/sau portfuzibilile sectionabile; Aparatele prevăzute pentru protecţia circuitelor trebuie să întrerupă simultan conductele de fază şi neutru ale circuitului. Materialele si echipamentele utilizate la realizarea tablourilor vor fi de calitate foarte buna. Se aceepta produse de firmele HAGER; EATON; LEGRAND; SCHRACK; b. Execuţia tablourilor electrice in atelier 1. Tablourile electrice vor fi executate numai in ateliere atestate de ISC. Receptia lor de catre executantul instalatiei din santier, care va monta si va pune in functiune tablourile, se face pe baza de procese verbale 12
13 de receptie, însoţite de certificatele de conformitate şi buletinele de verificare necesare, pentru intocmite pentru fiecare tablou. 2. La execuţia tablourilor electrice vor fi respectate prevederile standardului CEI Echiparea completa a tabloului trebuie sa respecte norma locala de echipare (NL), la care pot fi facute eventual comple tari cu material marunt sau elemente de montaj. 4. Conditii de echipare/asamblare: - dupa ce va alege fabricantii de echipamente si materiale din care va realiza tabloul, executantul va propune dimensiunile finale ale carcasei, care pot fi diferite de cele prevazute initial in NL si va cere aprobarea proiectantului, inainte de a procura materialele si asambla tabloul. - în fiecare tablou de distribuţie va fi prevăzut un spatiu de rezerva de minimum 20% pentru extinderi ulterioare; - sistemele de distributie principale şi cele secundare vor fi executate din Cu de înaltă conductivitate, testate, fixate conform documentaţiei producătorului cu suporturi din porţelan sau alte materiale non higroscopice (se vor utiliza ansambluri tip testate TTA tested type assambley); - conductoarele de conexiuni interioare vor fi marcate prin culori sau vor fi etichetate cu L1,L2,L3, N, PE; - se folosesc următoarele culori de marcare: - pentru conductoare active neizolate şi bare, în curent alternativ: - roşu, pentru faza L1; - galben, pentru faza L2; - albastru, pentru faza L3; - negru cu dungi albe, cu lăţimea de 10 mm la intervale de 10 mm, pentru bare N nul de lucru; - alb, cenuşiu sau negru, pentru barele de legare la pământ (PE). - pentru conductoare izolate şi neizolate, cabluri şi bare, în curent continuu: - roşu, pentru conductorul pozitiv (+); - albastru, pentru conductorul negativ (-); - cenuşiu deschis, pentru conductorul median (M). -tablourile electrice vor avea pe cît posibil sistem de ventilaţie naturală, care nu va micşora însă gradul de protecţie al tabloului electric; - se va asigura gradul de protecţie la şocuri mecanice solicitat în proiect; - toate părţile metalice mobile (uşi, panouri) ale carcasei tabloului vor fi legate prin conductoare flexibile de cupru cu izolaţie verde galben sau prin bandă flexibilă de cupru la bara de PE a tabloului; - amplasarea şi montarea tablourilor se va face cu respectarea NP I7-02; se interzice amplasarea tablourilor ce conţin aparate de măsură în încăperi cu temperaturi sub 0 0 C şi peste 40 0 C; - se vor respecta distanţele de izolare în aer conf. NP I7-02; - distanţa de izolare în aer între părţile sub tensiune neizolate ale tabloului trebuie să fie de cel puţin: - 50 mm, până la elementele de construcţie (uşi pline, pereţi, etc.); mm, până la pereţi sau uşi din plasă; mm, până la bariere de protecţie ; c. Instalarea tablourilor electrice - tablourile de distribuţie se instalează astfel încât înălţimea laturii de sus a tablourilor faţă de pardoseala finită să nu depăşească 2,3 m - coridorul de acces din faţa sau din spatele unui tablou se prevede cu o lăţime de cel puţin 0,8 m măsurată între punctele cele mai proeminente ale tabloului şi elementele neelectrice de pe traseul coridorului (pereţi, balustrade de protecţie etc.) ; - coridorul de acces între două tablouri de distribuţie şi coridorul dintre tablou şi părţi metalice proeminente care nu sunt sub tensiune ale unui alt echipament sau receptor electric, trebuie să aibă o lăţime de cel puţin 1 m ; 13
14 - la coridoarele de acces ale tablourilor de distribuţie, formate din mai multe panouri cu o lungime totală mai mare de 10 m, se prevede accesul pe la ambele capete ; în cazul coridoarelor cu o lăţime mai mare de 3 m, prevederea a două căi de acces nu este obligatorie ; - tablourile electrice vor fi montate pe sol în poziţie verticală, asigurate antiseismic sau vor fi fixate pe pereti. I. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR: 1. Prevederi generale Verificările de calitate sunt efectuate de responsabilul tehnic cu execuţia, din partea executantului şi de dirigintele de şantier, ca reprezentant al investitorului. Se verifică respectarea proiectului de execuţie, caietului de sarcini, normelor republicane de protecţia muncii şi condiţiilor de prevenire şi stingere a incendiilor. Se verifică respectarea momentului montării elementelor de instalaţii în concordanţă cu executarea lucrărilor de construcţii. Verificările de calitate se efectuează în ordinea stabilită de programul de control al calitatii lucrarilor, intocmit de proiectant si vizat de ISC DRCV Timisoara, intocmindu-se documentele solicitate in aceste, cu anexele respective. Calitatea lucrărilor de instalaţii se verifică pentru: 1. lucrări aparente; 2. lucrări care devin ascunse; 3. lucrări în faze determinante. În toate cazurile în care în urma verificărilor efectuate se constată neîncadrarea în prevederile proiectului, sau în condiţiile de admisibilitate prevăzute în prezentul normativ, se procedează astfel: a) responsabilul tehnic cu execuţia sau dirigintele de specialitate, după caz, opreşte continuarea lucrărilor; b) responsabilul tehnic cu execuţia întocmeşte Raport de neconformitate şi stabileşte împreună cu proiectantul soluţiile care se impun; c) executantul reface lucrările conform soluţiilor din raportul de neconformitate; e) responsabilul tehnic cu execuţia şi dirigintele de specialitate verifică rezolvarea neconformităţilor; d) dacă se constată înlăturarea neconformităţilor, dirigintele de specialitate emite o Dispoziţie de şantier pentru continuarea lucrărilor; e) dacă se constată în continuare existenţa de neconformităţi, dirigintele de specialitate dispune refacerea lucrărilor până la înlăturarea acestora. În caz de neconformităţi, pentru verificările care se efectuează prin sondaj, se procedează astfel: a) dacă un singur rezultat este necorespunzător, se mai efectuează încă o serie alcătuită dintr-un număr egal de sondaje; b) dacă un singur rezultat din noua serie de sondaje este necorespunzător, se extind verificările pentru întreaga fază de lucrare. 2. Controlul calităţii lucrărilor aparente Pentru lucrările care rămân aparente se efectuează: a) verificarea montării elementelor de instalaţie ; b) probe după executarea unor părţi de instalaţie care se pot proba sau pot funcţiona independent. Responsabilul tehnic cu execuţia verifică elementele de instalaţie pe parcursul execuţiei respectând momentul precizat pentru fiecare verificare. Dirigintele de specialitate verifică fiecare fază a lucrării înainte de efectuarea probelor. Proba se efectuează în prezenţa responsabilului tehnic cu execuţia şi dirigintelui de specialitate. Rezultatele verificărilor se consemnează în Procesul-verbal de verificare-constatare a calităţii lucrărilor şi în Procesul-verbal de probă, întocmite de responsabilul tehnic cu execuţia şi aprobate de dirigintele de specialitate, pentru fiecare fază de lucrare. 14
15 3. Controlul calităţii lucrărilor care devin ascunse Pentru părţile de instalaţie care devin ascunse ca urmare a acoperirii, mascării sau înglobării lor în elementele de construcţie, se efectuează: a) controlul Proceselor-verbale de verificare-constatare a calităţii lucrărilor care atestă montarea corespunzătoare a elementelor componente; b) proba pentru partea de instalaţie care devine ascunsă. Aceste verificări se efectuează de către responsabilul tehnic cu execuţia şi dirigintele de specialitate cu cel mult 7 zile înaintea operaţiei de acoperire, mascare sau înglobare în elementele de construcţie. Rezultatele verificărilor se consemnează într-un Proces-verbal pentru verificarea calităţii lucrărilor ce devin ascunse, întocmit de responsabilul tehnic cu execuţia şi aprobat de dirigintele de specialitate. 4. Controlul calităţii lucrărilor în faze determinante Faza determinantă reprezintă stadiul fizic la care o lucrare o dată ajunsă, nu mai poate continua fără acceptul scris al beneficiarului, executantului şi proiectantului. Constituie faze determinante toate fazele stabilite de proiectant cu acceptul inspecţiilor teritoriale în construcţii (conform HGR 272/1994). Pentru lucrările în faze determinante se efectuează: a) controlul proceselor-verbale de verificare-constatare a calităţii lucrărilor care atestă montarea corespunzătoare a elementelor componente; b) verificarea elementelor cu rol determinant în continuarea lucrărilor (stabilite de proiectant). Aceste verificări se efectuează de către responsabilul tehnic cu execuţia şi dirigintele de specialitate în fiecare stadiu determinant al execuţiei. Verificarea elementelor cu rol determinant se efectuează funcţie de tipul lor conform prevederilor fiecărui caiet. Rezultatele verificărilor se consemnează într-un proces-verbal de control al calităţii lucrărilor în faze determinante (Anexa IV.4), întocmit de responsabilul tehnic cu execuţia şi aprobat de dirigintele de specialitate. J. VERIFICAREA, TESTAREA ŞI PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE A INSTALAŢIILOR: 1. Prevederi generale a. Punerea în funcţiune a instalaţiei şi echipamentelor se va face de catre executant reprezentat prin RTE şi dirigintele de şantier, dupa testarea şi vericarea instalaţiei. La punerea in functiune pot participa pentru p.i.f. echipamente prefabricate sau uzinate in afara santierului - reprezentanti al producătorului şi/sau furnizorului de echipamente b. Personalul desemnat de executant pentru punerea în funcţiune va avea calificarea şi experienţa necesară acestor tipuri de activităţi. c. Testarea întregii instalaţii se va face pe segmente pentru a demonstra că lucrarea a fost realizată în concordanţă cu cerinţele din această specificaţie. d. Toate instrumentele, utilajele, supervizarea şi mâna de lucru necesare pentru punerea în funcţiune a sistemului vor fi puse la dispoziţie de executant. Executantul va include în buget toate costurile aferente execuţiei procedurilor de testare şi a punerii în e. funcţiune, inclusiv costurile remedierii defectelor apărute la testare. 15
16 2. Verificarea şi testarea - Metodele de testare vor fi conforme cu, normele în vigoare sau propuse de executant şi aprobate de dirigintele de şantier - Executantul îl va anunta pe dirigintele de şantier (responsabilul cu execuţia lucrărilor de instalaţii electrice) cu 10 zile înaintea de verificările executate pentru fazele determinante. - Dirigintele de şantier va determina daca rezultatele testelor şi condiţiile echipamentelor de testare sunt acceptabile. - Executantul va coopera cu reprezentantul producătorului sau furnizorului pentru a permite accesul acestora la teste şi verificări dacă doresc. - Verificarea instalaţiilor electrice se face de catre executant, în timpul execuţiei şi înainte de punerea în funcţiune, conform reglementarilor I7-2011, C56, PE 116 şi CEI Verificarea instalaţiilor constă din: - verificări preliminare; - verificări definitive: - verificări prin examinare vizuală; - verificări prin încercări. 3. Prezentarea rezultatelor testelor - Executantul va fi responsabil cu înregistrarea tuturor rezultatelor testelor şi verificărilor. - Toate rezultatele testelor vor fi înregistrate şi se vor include într-un raport.. - Dupa fiecare testare cate un exemplar din raport se va înmâna şi dirigintelui de şantier si RTE. - Se va organiza ordinea de testare astfel încât echipamentul testat să poata fi pus imediat în funcţiune dupa un test reuşit. - Programarea testelor va fi aprobata de dirigintele de şantier. - Executantul e responsabil de inspecţia vizuală a echipamentelor, care se va face chiar înainte de punerea sub tensiune. - Executantul va prezenta documente din care sa reiasă că instrumentele de testare au fost verificate metrologic conform legii. K. RECEPTIA LUCRARILOR: 1. Recepţia reprezintă acţiunea prin care investitorul acceptă şi preia lucrarea, aceasta putând fi dată în funcţiune, certificându-se faptul că executantul şi-a îndeplinit obligaţiile conform documentaţiei de execuţie şi prevederilor contractuale. 2. Recepţia lucrărilor de instalaţii aferente construcţiilor se efectuează atât pentru lucrări noi, cât şi pentru cele de modernizare, modificare, transformare, consolidare sau reparaţie. 3. Etapele de realizare a recepţiei sunt: a. recepţia la terminarea lucrărilor prevăzute în contract; b. recepţia finală, după expirarea perioadei de garanţie prevăzută în proiect. 4. Recepţia se efectuează conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, "Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora" (HGR nr. 273/94) şi a altor reglementări specifice. Întocmit: ing. Mihai FARA 16
Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Anexa nr. 3 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din
Valabilă de la 14.04.2008 până la 14.04.2012 Laboratorul de Încercări şi Verificări Punct lucru CÂMPINA Câmpina, str. Nicolae Bălcescu nr. 35, cod poştal 105600 judeţul Prahova aparţinând de ELECTRICA
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
SIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Prizele de pamant sunt:
O priza de pamant (impamantare) este formata din elemente metalice ce au rolul de a disipa sarcinile electrice rezultate din descarcarea loviturii de trasnet fara a provoca supratensiuni periculoase de
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
riptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
V O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Cerinte tehnice pentru separator sarcina trifazic (inversor de sursa)
Cerinte tehnice pentru separator sarcina trifazic (inversor de sursa) 1 Conditii climatice si de mediu Conform IEC 60947-1/2/3. Reguli generale pentru separatoare, comutatoare, aparate de comanda si elemenete
Muchia îndoită: se află în vârful muchiei verticale pentru ranforsare şi pentru protecţia cablurilor.
TRASEU DE CABLURI METALIC Tip H60 Lungimea unitară livrată: 3000 mm Perforaţia: pentru a uşura montarea şi ventilarea cablurilor, găuri de 7 30 mm în platbandă, iar distanţa dintre centrele găurilor consecutive
Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*
Tehnică de acționare \ Automatizări pentru acționări \ Integrare de sisteme \ Servicii *22509356_0616* Corectură Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR..71 315 Ediția 06/2016 22509356/RO
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA
Control confort Variatoare rotative electronice Variator rotativ / cap scar 40-400 W/VA Variatoare rotative 60-400W/VA MGU3.511.18 MGU3.559.18 Culoare 2 module 1 modul alb MGU3.511.18 MGU3.559.18 fi ldeş
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Anexa nr. 5 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din
Anexa nr. 5 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din 14.04.2008 Valabilă de la 14.04.2008 până la 14.04.2012 Laboratorul de Încercări şi Verificări Punct lucru GALAŢI Galaţi, str. Nicolae Bălcescu
Capitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
TERMOCUPLURI TEHNICE
TERMOCUPLURI TEHNICE Termocuplurile (în comandă se poate folosi prescurtarea TC") sunt traductoare de temperatură care transformă variaţia de temperatură a mediului măsurat, în variaţie de tensiune termoelectromotoare
* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC
Console pentru LEA MT Cerinte Constructive Consolele sunt executate in conformitate cu proiectele S.C. Electrica S.A. * orice modificare se va face cu acordul S.C. Electrica S.A. * consolele au fost astfel
Vane zonale ON/OFF AMZ 112, AMZ 113
Fişă tehnică Vane zonale ON/OFF AMZ 112, AMZ 113 Descriere Caracteristici: Indicatorul poziţiei actuale a vanei; Indicator cu LED al sensului de rotaţie; Modul manual de rotire a vanei activat de un cuplaj
FIȘA TEHNICĂ. Corp de iluminat interior FIRA-03-2xT8 Matis. Despre produs
Nr. 227 / 26.05.2014, Ediția Nr.12, 1/6 Corp de iluminat interior FIRA-03-2xT8 Matis FIRA-03-218 DP, FIRA-03-236 DP, FIRA-03-258 DP Matis FIRA-03-218 SP, FIRA-03-236 SP, FIRA-03-258 SP Matis Despre produs
BARDAJE - Panouri sandwich
Panourile sunt montate vertical: De jos în sus, îmbinarea este de tip nut-feder. Sensul de montaj al panourilor trebuie să fie contrar sensului dominant al vântului. Montaj panouri GAMA ALLIANCE Montaj
V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi
V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi UTILIZARE Vana rotativă cu 3 căi V5433A a fost special concepută pentru controlul precis al temperaturii agentului termic în instalațiile de încălzire și de climatizare.
1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
CABLURI PENTRU BRANŞAMENTE ŞI REŢELE AERIENE
UR PNTRU RNŞNT Ş RŢ RN 153 Y onducte de aluminiu cu izolaţie de PV, rezistente la intemperii YY abluri electrice cu concentric pentru branşamente monofazate 1 onductor de aluminiu unifilar clasa 1 sau
Cablu Ethernet aparţinând categoriei 5e, clasa D pentru pozare fixă - testat până la o valoare de 100 MHz
Cablu Ethernet aparţinând categoriei 5e, clasa D pentru pozare fixă - testat până la o valoare de 100 MHz Cablu industrial de Ethernet Cat. 5e pentru montare fixă manta exterioară din compuşi fără halogeni
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL
7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Subiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
SPECIFICAŢIE TEHNICĂ S.T. nr : 17 / 2010 ACCESORII PENTRU CABLURI MT CU IZOLAŢIA DIN XLPE Nr. pagini : 12
S.C. ELECTRICA S.A. SPECIFICAŢIE TEHNICĂ S.T. nr : 17 / 2010 ACCESORII PENTRU CABLURI MT CU IZOLAŢIA DIN XLPE Nr. pagini : 12 CUPRINS 1. OBIECT 2 2. REFERINŢE NORMATIVE 2 3. DEFINIŢII 3 4. CONDIŢII DE
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
VII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
NORMATIV I / 2 CUPRINS
Capitolul 1. Domeniu de aplicare NORMATIV I 7 2009 / 2 CUPRINS Capitolul 2. Terminologie, clasificări, abrevieri Capitolul 3. Determinarea caracteristicilor generale ale instalaţiilor 3.0. Generalităţi
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Cutii şi tablouri de distribuţie de joasă tensiune, pentru posturi de transformare MT/JT
Societatea Comercială SPECIFICAŢIE TEHNICĂ S.T. nr : 35 ELECTRICA S.A. Bucureşti Cutii şi tablouri de distribuţie de joasă tensiune, pentru posturi de transformare MT/JT Rev. 0 1 2 Data 2010 Nr.pag: 22
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
SPECIFICAŢIE TEHNICĂ S.T. nr : 70 ACCESORII (MANŞOANE şi TERMINALE) PENTRU CABLU 20 kv CU IZOLAŢIA DIN XLPE Nr. pagini : 10
S.C. ELECTRICA S.A. SPECIFICAŢIE TEHNICĂ S.T. nr : 70 ACCESORII (MANŞOANE şi TERMINALE) PENTRU CABLU 20 kv CU IZOLAŢIA DIN XLPE Nr. pagini : 10 1. OBIECT 2 2. REFERINŢE NORMATIVE 2 3. DEFINIŢII 3 4. CONDIŢII
SPECIFICAŢIE TEHNICĂ S.T. nr : 18 MANŞOANE DE LEGĂTURĂ MIXTE ÎNTRE CABLU DE MT CU IZOLAŢIA DIN XLPE ŞI CABLU MT CU IZOLAŢIE DIN HIU
S.C. ELECTRICA S.A. SPECIFICAŢIE TEHNICĂ S.T. nr : 18 MANŞOANE DE LEGĂTURĂ MIXTE ÎNTRE CABLU DE MT CU IZOLAŢIA DIN XLPE ŞI CABLU MT CU IZOLAŢIE DIN HIU Nr. pagini : 8 1. OBIECT 2 2. REFERINŢE NORMATIVE
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Regulator de reducere a presiunii AVA (PN 25)
Fişă tehnică Regulator de reducere a presiunii AVA (PN 25) Descriere Acest regulator este pentru reducere de presiune cu acţionare automată, destinat în principal utilizării în sisteme de termoficare.
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
CAIET DE SARCINI CAP. 1 EXECUTAREA INSTALAȚIILOR ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE
APROB, Gheorghe TULUC, Director General Adjunct Direcţia Generală Investiții, Proiecte și Logistică CAIET DE SARCINI INSTALAȚII ELECTRICE CAP. 1 EXECUTAREA INSTALAȚIILOR ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE 1.
CAIET DE SARCINI SPECIALITATEA: INSTALATII ELECTRICE CURENTI TARI DESCRIEREA FUNCTIONALA
Beneficiar: Institutul de Fizica si Inginerie Nucleara Horia Hulubei S.C. HACHIKO DESIGN S.R.L. Denumire : Infrastructura de cercetare ELI-NP Str. DINU VINTILA nr. 11 Adresa : Str. Reactorului nr. 30,
COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Clasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu
1. Ce se întămplă cu numărul de electroni transportaţi pe secundă prin secţiunea unui conductor de cupru, legat la o sursă cu rezistenta internă neglijabilă dacă: a. dublăm tensiunea la capetele lui? b.
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Capitolul COTAREA DESENELOR TEHNICE LECŢIA 21
Capitolul COTAREA DESENELOR TEHNICE LECŢIA 21! 21.1. Generalităţi.! 21.2. Elementele cotării.! 21.3. Aplicaţii.! 21.1. Generalităţi! Dimensiunea este o caracteristică geometrică liniară sau unghiulară,care
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
RX Electropompe submersibile de DRENAJ
RX Electropompe submersibile de DRENAJ pentru apa curata DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 00 l/min ( m/h) Inaltimea de pompare până la 0 m LIMITELE DE UTILIZARE Adâncime de utilizare sub apă
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Smart Solutions Technology srl
TEVI SI FITINGURI DIN PEHD Compania Smart Solutions Technology srl, societate cu capital integral privat a fost infiintata in 2010 avand ca principal scop crearea unui furnizor specializat in comercializarea
Monumente istorice din Dobrogea
Monumente istorice din Dobrogea Tomis Edificiul Roman cu Mozaic (sec. IV D.C.) 5/18/2016 2 Tomis Edificiul Roman cu Mozaic (sec. IV D.C.) 5/18/2016 3 Tomis Termele Romane (sec. IV-VI D.C.) 5/18/2016 4
Propagarea Interferentei. Frecvente joase d << l/(2p) λ. d > l/(2p) λ d
1. Introducere Sunt discutate subiectele urmatoare: (i) mecanismele de cuplare si problemele asociate cuplajelor : cuplaje datorita conductiei (e.g. datorate surselor de putere), cuplaje capacitive si
descărcătoare de supratensiuni
descărcătoare de supratensiuni alegerea descărcătorului de supratensiune şi a echipamentului de protecţie asociat CASE CLĂDIRI MICI CLĂDIRI REZIDENŢIALE DE BIROURI OFFICE (1) Reţea electrică Nivel de risc
Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Test final electricieni
Page 1 Index => Test final electricieni Quiz Show questions one by one 1. Unitatea de masura a intensitatii curentului electric este: A.? (A) Amperul B.? (V) Voltul C.? (W) Wattul 2. Densitatea de curent
3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4
SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei
Criptosisteme cu cheie publică III
Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.
2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE
2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE CONDENSATOARELOR 2.2. MARCAREA CONDENSATOARELOR MARCARE
FEPA ROBINET CU AC TIP RA
P ROINT U TIP R Produsele se incadreaza in categoria accesoriilor pentru reglarea presiunii si respecta cerintele esentiale referitoare la asigurarea securitatii utilizatorilor de echipamente sub presiune
PROBLEME DE ELECTRICITATE
PROBLEME DE ELECTRICITATE 1. Două becuri B 1 şi B 2 au fost construite pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 100 V, iar un al treilea bec B 3 pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 200 V. Puterile
13 Montarea elementelor prefabricate Prevederi generale Realizarea montărilor şi îmbinărilor Executarea rosturilor la
CUPRINS 1 Domeniu de aplicare 7 2 Obiect 9 3 Documente de referinţă 10 4 Termeni, definiţii, notaţii 11 5 Cerinţe şi criterii de performanţă privind executarea lucrărilor din beton, 12 beton armat şi beton
I X A B e ic rm te e m te is S
Sisteme termice BAXI Modele: De ce? Deoarece reprezinta o solutie completa care usureaza realizarea instalatiei si ofera garantia utilizarii unor echipamente de top. Adaptabilitate la nevoile clientilor
Firide principale de branşament E1.E6; E1M E6M
Societatea Comercială SPECIFICAŢIE TEHNICĂ S.T. nr : 46 ELECTRICA S.A Bucureşti CUPRINS Firide principale de branşament E1.E6; E1M E6M Rev. 0 1 2 Data 2010 Nr.pag : 7 1.GENERALITĂŢI... 2 1.1. Obiect...
13. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...
SEMINAR GRINZI CU ZĂBRELE METODA IZOLĂRII NODURILOR CUPRINS. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor... Cuprins... Introducere..... Aspecte teoretice..... Aplicaţii rezolvate.... Grinzi cu zăbrele
2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede
2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Capitolul 30. Transmisii prin lant
Capitolul 30 Transmisii prin lant T.30.1. Sa se precizeze domeniile de utilizare a transmisiilor prin lant. T.30.2. Sa se precizeze avantajele si dezavantajele transmisiilor prin lant. T.30.3. Realizati
Valena Life TM - Valena TM Cat. 5 Prize
128, av. du Maréchal-de-Lattre-de-Tassigny - 87045 LIMOGES Cedex Tel: +33 (0)5 55 06 87 87 Fax: +33 (0)5 55 06 88 88 www.legrand.com Valena Life TM - Valena TM Cat. 5 Prize RJ45 Prize de date /41 7 554
L.2. Verificarea metrologică a aparatelor de măsurare analogice
L.2. Verificarea metrologică a aparatelor de măsurare analogice 1. Obiectul lucrării Prin verificarea metrologică a unui aparat de măsurat se stabileşte: Dacă acesta se încadrează în limitele erorilor