HOTĂRÂRE privind aprobarea PLANULUI DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA
|
|
- Ὀφιοῦχος Σπανού
- 7 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 ROMÂNIA JUDEŢUL PRAHOVA CONSILIUL JUDEŢEAN HOTĂRÂRE privind aprobarea PLANULUI DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA Având în vedere expunerea de motive prezentata de domnul TOADER BOGDAN ANDREI, Preşedintele ui, Raportul Nr / 17 aug al Direcţiei Proiecte cu Finanţare Externă şi Referatul Inspectoratului Pentru Situaţii de Urgenţă Serban Cantacuzino al Judeţului ; - Prevederile art. 4 alin. (1) şi art. 15 lit. a) din Legea nr. 307/2006, privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările şi completările ulterioare; - Prevederile art. 6 alin. (1) din Metodologia de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor, aprobată prin Ordinul nr. 132/2007 al ministrului afacerilor interne; În temeiul prevederilor art. 97 din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, adoptă prezenta hotărâre: Art.1. - Se aprobă Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.2. - Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului, aprobat la art. 1, va fi înaintat Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă,, Şerban Cantacuzino al judeţului, care va transmite extrase din document, instituţiilor cu atribuţii în prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă. Art.3. - Direcţia Juridic Contencios şi Administraţie Publică va comunica prezenta hotărâre persoanelor interesate. PREŞEDINTE, Bogdan Andrei Toader Ploiesti, 31 aug 2016 Nr.120 CONTRASEMNEAZĂ: SECRETAR, Mihail Pavel
2 ROMÂNIA JUDEŢUL PRAHOVA CONSILIUL JUDEŢEAN EXPUNERE DE MOTIVE la proiectul de hotărâre privind aprobarea PLANULUI DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA In conformitate cu prevederile Legii nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apararea impotriva incendiilor, cu modificările si completările ulterioare, art. 15 are următoarele obligaţii principale: a) aprobă Planul de analiză si acoperire a riscurilor aferent judeţului şi stabileste resursele necesare pentru aplicarea acestuia; b) instituie reguli şi dispoziţii de aparare impotriva incendiilor pentru domeniul public şi privat al unităţii administrativ-teritoriale; c) analizează anual capacitatea de apărare impotriva incendiilor şi hotărăste măsuri de optimizare a acesteia; d) asigură, pe baza programelor de dezvoltare, cuprinderea in planurile de amenajare a teritoriului a sistemelor de alimentare cu apă, precum şi a cailor de acces pentru intervenţie in caz de incendiu; e) prevede şi aprobă in bugetul propriu fondurile necesare pentru realizarea acţiunilor şi masurilor de aparare impotriva incendiilor; f) hotărăste, in conditiile legii, infiinţarea unor centre de formare şi evaluare a personalului din serviciile voluntare de urgenţă, cu acordul Inspectoratului General; g) sprijină organizatoric, material si financiar organizarea şi desfăşurarea concursurilor serviciilor de urgentă şi cercurilor de elevi Prietenii pompierilor; h) indeplineste orice ale obligatii prevazute de lege. Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului este un document complex, ce cuprinde date şi informaţii amănunţite referitoare la riscurile potenţiale identificate la nivelul judeţului, la măsurile şi modul de acţiune pentru minimizarea şi înlăturarea efectelor acestora asupra comunităţii, precum şi resursele necesare pentru managementul acestora. Scopul său este de a veni în sprijinul comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, al tuturor instituţiilor şi organismelor implicate în prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, pentru asigurarea protecţiei populaţiei, mediului şi a bunurilor materiale din localităţile judeţului. Obiectivele planului sunt următoarele: - asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă ce pot afecta judeţul, prin evitarea manifestării acestora, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor lor, în urma identificării şi evaluării tipurilor de risc; - amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative şi a celorlalte forţe destinate asigurării funcţiilor de sprijin privind prevenirea situaţiilor de urgenţă; - stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţie de urgenţă şi elaborarea planurilor operative; - alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă. Având în vedere cele expuse, consider că proiectul de hotărâre este oportun şi întocmit cu respectarea prevederilor legale, drept pentru care propun aprobarea lui în forma prezentată. PREŞEDINTE, Toader Bogdan Andrei
3 ROMÂNIA JUDEŢUL PRAHOVA CONSILIUL JUDEŢEAN Direcţia Absorbţie Fonduri Europene Nr / 17 aug RAPORT la proiectul de hotărâre privind aprobarea PLANULUI DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA Prin proiectul de hotărâre prezentat se propune aprobarea PLANULUI DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA Potrivit art. 91, alin. 1, lit. f) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art.10 lit. b) din Legea nr.481/2004 privind protecţia civilă, republicată, consiliul judeţean, îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege şi asigură, potrivit competenţelor sale şi în condiţiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor privind situaţiile de urgenţă. Temeiul legal la întocmirea proiectului de hotărâre supus spre dezbatere şi aprobare este constituit de: - prevederile art. 10, lit. d) din Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, republicată, potrivit cărora Organizarea protecţiei civile la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, al instituţiilor publice, al operatorilor economici şi al organizaţiilor neguvernamentale se realizează în raport cu clasificarea acestora din punct de vedere al protecţiei civile şi constă în întocmirea planurilor de analiză şi de acoperire a tipurilor de riscuri în teritoriul de competenţă sau în domeniul de activitate ; - prevederile art. 15, lit. a din Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora: judeţean / General al Municipiului Bucureşti are următoarele obligaţii principale: a) aprobă planul de analiză şi acoperire a riscurilor aferent judeţului sau municipiului Bucureşti, după caz, şi stabileşte resursele necesare pentru aplicarea acestuia ; - prevederile art. 6 din Metodologia de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor, aprobată prin Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor, nr.132/2007, potrivit cărora planul de analiză şi acoperire a riscurilor se întocmeşte de comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă şi se aprobă de consiliul judeţean şi se actualizează la fiecare început de an sau de câte ori apar alte riscuri decât cele analizate sau modificări în organizarea structurilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial. Planul se actualizează prin grija Secretariatului Tehnic Permanent al Comitetului Judetean pentru Situaţii de Urgenta al judeţului, astfel: La modificări apărute in componenta comitetelor locale pt. situaţii de urgenta; Schimbarea datelor de contact cuprinse in plan;
4 Modificări in situaţiile cu necesarul de resurse umane si materiale; Modificări in concepţia aplicării planului; Modificări in realizarea cooperării; Modificări in programul de instruire-pregătire; Modificari survenite in legislaţia cu incidenţă asupra managementului situaţiilor de urgenţă ( O.U.G. nr. 1/ , O.U.G. nr. 89/ , hot. Nr.1) Apariţia altor surse de risc; Modificări in structura aşezărilor umane din zonele de risc. Prin cunoaşterea şi aplicarea prezentului Plan de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului se creează premisele unei intervenţii operative şi eficiente, folosirea judicioasă a forţelor şi mijloacelor, toate subsumate creşterii nivelului de siguranţă al comunităţii judeţului. Faţă de aceste motive, apreciem că proiectul de hotărâre este oportun şi întocmit cu respectarea prevederilor legale în vigoare, drept pentru care avizăm favorabil proiectul de hotărâre. DIRECTOR EXECUTIV, Nicolae Marius Constantin
5 R O M Â N I A COMITETUL JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ PRAHOVA APROB PREŞEDINTELE CONSILIULUI JUDEŢEAN PRAHOVA Bogdan TOADER EDIŢIA A VII-A PLOIEŞTI, IUNIE 2016
6 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VII-a C U P R I N S CAPITOLUL I - Dispoziţii generale pag. 7 Secţiunea I. Definiţie, scop, obiective pag. 7 Secţiunea a 2-a. Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor pag Acte normative de referinţă pag Structuri organizatorice implicate pag Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniu pag.10 CAPITOLUL II - Caracteristicile unităţii administrativ-teritoriale pag.11 Secţiunea 1. Amplasare geografică şi relief pag.12 Secţiunea a 2-a. Caracteristici climatice pag.15 Secţiunea a 3-a. Reţea hidrografică pag.16 Secţiunea a 4-a. Populaţie pag.22 Secţiunea a 5-a. Căi de transport pag.23 Secţiunea a 6-a. Dezvoltare economică pag.27 Secţiunea a 7-a. Infrastructuri locale pag.36 Secţiunea a 8-a. Specific regional/local pag.54 Capitolul III - Analiza riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă pag.56 Secţiunea 1. Analiza riscurilor naturale pag.56 Secţiunea a 2-a. Analiza riscurilor tehnologice pag.82 Secţiunea a 3-a. Analiza riscurilor biologice pag.100 Secţiunea a 4-a. Analiza riscurilor de incendiu pag.106 Secţiunea a 5-a. Analiza riscurilor sociale pag.111 Secţiunea a 6-a. Analiza altor tipuri de riscuri pag.112 Secţiunea a 7-a. Zone de risc crescut pag.119 Capitolul IV - Acoperirea riscurilor pag.124 Secţiunea 1. Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie-intervenţie pag.124 Secţiunea a 2-a. Etapele de realizare a acţiunilor pag.126 Secţiunea a 3-a. Faze de urgenţă a acţiunilor pag.130 Secţiunea a 4-a. Acţiunile de protecţie-intervenţie pag.131 Secţiunea a 5-a. Instruirea pag.134 Secţiunea a 6-a. Realizarea circuitului informaţional-decizional şi de cooperare pag.136 Secţiunea a 7-a. Conducerea şi coordonarea pag.139 Capitolul V - Resurse umane, materiale şi financiare pag.144 Capitolul VI - Logistica acţiunilor pag.152 2
7 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VII-a TABELUL ACTUALIZĂRILOR ŞI REVIZIILOR Nr. crt. Ediţia nr. Data Actualizării /revizuirii Capitolul, pagina actualizate /revizuite Persoana autorizată care a efectuat operaţia Descrierea modificării II Noiembrie 2009 III Martie 2010 IV Mai 2011 V VI octombrie 2012 Octombrie 2013 VII iulie 2016 Cap. I, Secţiunea a II-a Cap. III, Secţiunea I, II, IV şi VII Cap. IV, Secţiunea I Anexele 1-5 Cap. I, Secţiunea a II-a Cap. III, Secţiunea I, II, IV şi VII Cap. IV, Secţiunea I Anexele 5 şi 10 Cap. I, Secţiunea a II-a Cap. III, Secţiunea I, II, IV şi VII Cap. IV, Secţiunea I şi VI Anexele 1-5, 7,9, 10 Cap. I, Secţiunea a II-a Cap. III, Secţiunea I, II, III, IV, V, VI şi VII Cap. IV, Secţiunea I şi VI Anexele 1-5, 7,9, 10,11 şi 12 Cap. I, Secţiunea a II-a Cap. III, Secţiunea I, II, III, IV, V, VI şi VII Cap. IV, Secţiunea I şi VI Anexele 1-5, 7,9, 10,11 şi 12 Cap. I, Secţiunea a II-a Cap. III, Secţiunea I, II, III, IV, V, VI şi VII Cap. IV, Secţiunea I şi VI Anexele 1-5, 7,9, 10,11, 12 Inspector şef ISUJ Colonel Nicolae Popescu Inspector şef ISUJ Colonel Nicolae Popescu Inspector şef ISUJ Colonel Nicolae Popescu Inspector şef ISUJ Colonel Nicolae Popescu Inspector şef ISUJ Colonel Nicolae Popescu (î.) Inspector şef ISUJ Lt.col. Mihai Drăgan Şef Centru Operaţional maior Mihai Divoiu Actualizarea actelor normative Completare/Actualizare analizei riscurilor Actualizarea concepţiei de acţiune Actualizarea actelor normative Completare/Actualizare analizei riscurilor Actualizarea concepţiei de acţiune Actualizarea actelor normative Completare/Actualizare analizei riscurilor Actualizarea concepţiei de acţiune Actualizarea actelor normative Completare/Actualizare analizei riscurilor Actualizarea concepţiei de acţiune Actualizarea actelor normative Completare/Actualizare analizei riscurilor Actualizarea concepţiei de acţiune Actualizarea actelor normative Completare/Actualizare analizei riscurilor Actualizarea concepţiei de acţiune Propunerile de actualizare a PAAR judeţean se vor transmite de către fiecare instituţie cu atribuţii sau care asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă la nivelul judeţului la Secretariatul Tehnic Permanent al C.J.S.U., la începutul fiecărui an calendaristic. 3
8 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VII-a GLOSAR DE TERMENI plan de analiză şi acoperire a riscurilor schemă cu riscurile teritoriale factor de risc tipuri de risc incendiu dezastru cutremur alunecarea de teren Inundaţie vulnerabilitate plan de urgenţă externă plan de urgenţă internă accident major amplasament avarie/incident depozit documentul care cuprinde riscurile potenţiale dintr-o unitate administrativ-teritorială, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor respective documentul întocmit de inspectoratul pentru situaţii de urgenţă judeţean sau al municipiului Bucureşti, care cuprinde tipurile de riscuri specifice, precum şi resursele estimate pentru gestionare fenomen, proces sau complex de împrejurări congruente, în acelaşi timp şi spaţiu, care pot determina sau favoriza producerea unor tipuri de risc incendii, cutremure, inundaţii, accidente, explozii, avarii, alunecări sau prăbuşiri de teren, îmbolnăviri în masă, prăbuşiri ale unor construcţii, instalaţii ori amenajări, eşuarea sau scufundarea unor nave, căderi de obiecte din atmosferă ori din cosmos, tornade, avalanşe, eşecul serviciilor de utilităţi publice şi alte calamităţi naturale, sinistre grave sau evenimente publice de amploare determinate ori favorizate de factorii de risc specifici ardere autoîntreţinută, care se desfăşoară fără control în timp şi spaţiu, care produce pierderi de vieţi omeneşti şi/sau pagube materiale şi care necesită o intervenţie organizată în scopul întreruperii procesului de ardere evenimentul datorat declanşării unor tipuri de riscuri, din cauze naturale sau provocate de om, generator de pierderi umane, materiale sau modificări ale mediului şi care, prin amploare, intensitate şi consecinţe, atinge ori depăşeşte nivelurile specifice de gravitate stabilite prin regulamentel e privind gestionarea situaţiilor de urgenţă, elaborate şi aprobate potrivit legii mişcare vibratoare a scoarţei terestre, generată de o ruptură brutală în aceasta, ce poate duce la victime umane şi distrugeri materiale. reprezintă o deplasare a rocilor şi/sau a masivelor de pământ care formează versanţii unor munţi sau dealuri, a pantelor unor lucrări de hidroamelioraţii sau a unor lucrări funciare, ce poate produce victime umane şi pagube materiale. ploi torenţiale, topiri bruşte de zăpadă, accidente produse la lucrările existente pe cursurile râurilor - rupturi de baraje, diguri, canale, deteriorarea regularizării cursurilor de apă şi/sau erori umane legate de exploatarea construcţiilor hidrotehnice şi de obturarea albiei râurilor prin depozitarea de diverse materiale gradul de pierderi, de la 0% la 100%, rezultat dintr-un fenomen susceptibil de a produce pierderi umane şi materiale se elaborează în scopul planificării într-o concepţie unitară a măsurilor necesare pentru protecţia vieţii, proprietăţii şi a calităţii factorilor de mediu din afara amplasamentelor obiectivelor, în caz de accident major, în care sunt implicate substanţe periculoase se elaborează în scopul planificării măsurilor specifice pentru reducerea riscului asupra sănătăţii angajaţilor, calităţii factorilor de mediu şi integrităţii bunurilor materiale, în caz de evenimente în care sunt implicate substanţe periculoase, produse pe amplasamentul unor obiective - sursă de risc chimic, incendiu, explozii şi poluări producerea unei emisii importante de substanţă, a unui incendiu sau a unei explozii, care rezultă dintr-un proces necontrolat în cursul exploatării oricărui amplasament, care intră sub incidenţa prezentei hotărâri şi care conduce la apariţia imediată sau întârziată a unor pericole grave asupra sănătăţii populaţiei şi/sau asupra mediului, în interiorul sau în exteriorul amplasamentului, şi în care sunt implicate una sau mai multe substanţe periculoase zona aflată sub controlul aceluiaşi operator în care, în una sau mai multe instalaţii, inclusiv în activităţile şi infrastructurile comune, sunt prezente substanţe periculoase eveniment care nu generează consecinţe majore asupra sănătăţii populaţiei şi/sau asupra mediului, dar care are potenţial să producă un accident major prezenţa unei cantităţi de substanţe periculoase în scop de înmagazinare, păstrare în condiţii de siguranţă sau de menţinere în stoc 4
9 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VII-a efectul Domino instalaţie hazard/pericol înştiinţare avertizare gestionarea situaţiilor de urgenţă intervenţia operativă evacuarea rezultatul unei serii de evenimente în care consecinţele unui accident ce are loc la o instalaţie sau un amplasament de tip Seveso sunt amplificate de următorul accident la o/un altă/alt instalaţie/amplasament, ca urmare a distanţelor şi proprietăţilor substanţelor prezente, şi care conduce în final la un accident major unitate tehnică din cadrul unui amplasament, unde sunt produse, utilizate, manipulate şi/sau depozitate substanţe periculoase. Instalaţia cuprinde toate echipamentele, structurile, sistemul de conducte, utilajele, dispozitivele, căile ferate interne, docurile, cheiurile de descărcare care deservesc instalaţia, debarcaderele, depozitele sau structurile similare, plutitoare ori de altă natură, necesare pentru exploatarea instalaţiei proprietatea intrinsecă a unei substanţe periculoase sau a unei situaţii fizice, cu potenţial de a induce efecte negative asupra sănătăţii populaţiei şi/sau mediului activitatea de transmitere a informaţiilor autorizate despre iminenţa producerii sau producerea dezastrelor şi/sau a conflictelor armate către autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, după caz, în scopul evitării surprinderii şi al realizării măsurilor de protecţie; aducerea la cunoştinţă populaţiei a informaţiilor necesare despre iminenţa producerii sau producerea unor dezastre; identificarea, înregistrarea şi evaluarea tipurilor de risc şi a factorilor determinanţi ai acestora, înştiinţarea factorilor interesaţi, avertizarea populaţiei, limitarea, înlăturarea sau contracararea factorilor de risc, precum şi a efectelor negative şi a impactului produs de evenimentele excepţionale respective; acţiunile desfăşurate, în timp oportun, de către structurile specializate în scopul prevenirii agravării situaţiei de urgenţă, limitării sau înlăturării, după caz, a consecinţelor acesteia; măsură de protecţie luată în cazul ameninţării iminente, stării de alertă ori producerii unei situaţii de urgenţă şi care constă în scoaterea din zonele afectate sau potenţial a fi afectate, în mod organizat, a unor instituţii publice, agenţi economici, categorii sau grupuri de populaţie ori bunuri şi dispunerea acestora în zone şi localităţi care asigură condiţii de protecţie a persoanelor, bunurilor şi valorilor, de funcţionare a instituţiilor publice şi agenţilor economici. 5
10 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VII-a A B R E V I E R I C.J.S.U. P.A.A.R. P.U.E. S.V.S.U. C.L.S.U. C.J.C.C.I. I.G.S.U. I.S.U.J. I.P.J. I.J.J. G.M.J. G.N.M. A.P.M. S.Th.P. D.S.P. S.A.J. U.P.U. C.O.S. D.S.M. P.M.A. S.M.U.R.D. C.O.N. C.O.J. Comitet pentru Situaţii de Urgenţă Plan de Analiză şi Acoperire a Riscurilor Plan de Urgenţă Externă Serviciu Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă Comitet Local pentru Situaţii de Urgenţă Centru de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă Inspectorat pentru Situaţii de Urgenţă Inspectorat de Poliţie Inspectorat de Jandarmi Gruparea Mobilă de Jandarmi Garda Naţională de Mediu Agenţia de Protecţie a Mediului Secretariat Tehnic Permanent al CJSU Direcţia de Sănătate Publică Serviciul de Ambulanţă Unitatea de Primiri Urgenţe Comandantul Operaţiunilor de Salvare Directorul Operaţiunilor de Salvare Medicală Post Medical Avansat Serviciu Mobil de Urgenţă Reanimare şi Descarcerare Centrul Operaţional Naţional Centrul Operaţional 6
11 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VII-a CAPITOLUL I DISPOZIŢII GENERALE SECTIUNEA 1 Definiţie, scopuri, obiective Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor al judeţului reprezintă documentul care cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivelul judeţului, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul acestora. Scopul Planului de Analiză şi Acoperire a Riscurilor este de a asigura cunoaşterea de către toţi factorii implicaţi a sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgenţă, de a crea un cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă şi de a asigura un răspuns optim în caz de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc identificat la nivelul judeţului. Obiectivele Planului de Analiză şi Acoperire a Riscurilor sunt: crearea unui cadru unitar de acţiune pentru prevenirea şi managementul riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă; realizarea în timp scurt, în mod organizat şi într-o concepţie unitară măsurile pentru pregătirea şi protecţia populaţiei şi a teritoriului, a salariaţilor, a bunurilor materiale şi a colectivităţilor de animale în situaţii de urgenţă; realizarea unei concepţii unitare privind acoperirea riscurilor atât din punct de vedere financiar cât şi logistic; dimensionarea forţelor umane şi materiale în funcţie de tipul de riscuri cât şi de amploarea acestora. Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor la nivelul judeţului revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă. 7
12 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VII-a SECŢIUNEA a 2-a Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor 2.1. Acte normative de referinţă. OUG nr.21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă cu modificările şi completările ulterioare; OUG nr.1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă; OUG nr.89/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă şi al apărării împotriva incendiilor; Legea nr.15/2005 pentru aprobarea O.U.G. Nr. 21/2004; Legea nr.481/2004 privind protecţia civilă, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor; O.U.G. nr.88/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice, comunitare pentru situaţii de urgenţă; HGR nr. 94/2014 privind organizarea, funcţionarea şi componenţa Comitetului naţional pentru situaţii speciale de urgenţă H.G.R. nr.1490/2004 pentru aprobarea organigramei şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare a I.G.S.U.; H.G.R. nr.1491/2004 pentru aprobarea Regulamentului cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă; H.G.R. nr.1492/2004 privind principiile de organizare, funcţionare şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste; H.G.R. nr.2288/2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă; H.G.R. nr.1040/2006 pentru aprobarea Planului naţional de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă; H.G.R. nr.762/2008 privind Strategia naţională de prevenire a situaţiilor de urgenţă. O.M.A.I. Nr. 360/2004 pentru aprobarea criteriilor de performanţă, privind structura organizatorică şi dotarea serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă; OMAI nr. 96/2016 pentru aprobarea Criteriilor de performanţă privind constituirea, încadrarea şi dotarea serviciilor private pentru situaţii de urgenţă; O.M.A.I. nr.736/2005 privind instituirea serviciului de permanenţă la toate primăriile din zona de risc, în caz de iminenţă a producerii unor situaţii de urgenţă; O.MA.I. nr.886/2005 privind aprobarea Normelor tehnice privind Sistemul naţional de înştiinţare, avertizare şi alarmare a populaţiei; O.M.A.I. nr.1134/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind planificarea, pregătirea, organizarea, desfăşurarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie ale serviciilor de urgenţă profesioniste; O.M.A.I. nr.1184/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă; O.M.A.I. nr.1259/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de înştiinţare, avertizare, prealarmare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă; O.M.A.I. nr.1494/2006 pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea şi funcţionarea taberelor pentru sinistraţi în situaţii de urgenţă; O.M.A.I. nr.132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare şi a structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor; O.I.G. Nr /I.G./2008 pentru aprobarea Normelor tehnice de aplicare a Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr.1134 din pentru aprobarea Regulamentului privind planificarea, pregătirea, organizarea, desfăşurarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie ale serviciilor de urgenţă profesioniste; O.I.G. Nr.1146/I.G./2008pentru aprobarea Dispoziţiilor tehnice de elaborare a documentelor de pregătire, organizare, conducere, desfăşurare, evidenţă, analiză, evaluare şi raportare a acţiunilor de intervenţie ale serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă; Ordinul nr.551/1475 din 08 august 2006 pentru aprobarea Regulamentului privind monitorizarea şi gestionarea riscurilor cauzate de căderi de grindină şi secetă severă, a Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă în domeniul fitosanitar invazii ale agenţilor de dăunare şi contaminare a culturilor agricole şi a Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă ca urmare a incendiilor de pădure; H.G.R. nr.182/2006 privind abrogarea H.G. nr.1075/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind apărarea împotriva efectelor dezastrelor produse de seisme şi/sau alunecări de teren; OMAI/MMP Nr. 1422/192 din 16 mai 2012pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră*) 8
13 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VII-a O.M.A.I şi O.M.T.C.T. nr.708/923/2005, privind comunicarea principalelor caracteristici ale cutremurelor produse pe teritoriul României şi convocarea, după caz, a structurilor privind gestionarea riscului la cutremure; OMAI 1160/2006 şi OMTCT 1995/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgentă specifice riscului la cutremure si/sau alunecări de teren; Ordin comun al M.A.I. şi M.C.T.I. nr.1149/470/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind managementul situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de riscuri din domeniul de competenţă al M.C.T.I.; O.U. nr.244/2000 *** Republicată privind siguranţa barajelor. Ordin nr.116/289/2002 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi lacurilor de acumulare - NTLH-022 şi a Metodologiei privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi digurilor care realizează depozite de deşeuri industriale - NTLH-023; Ordin nr.114 /2002 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi certificarea corpului de experţi pentru evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor încadrate în categoriile de importanţă A şi B - NTLH-014 şi a Procedurii de avizare a specialiştilor pentru evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor încadrate în categoriile de importanţă C şi D - NTLH-015; Ordin nr.661/2006 privind aprobarea Normativului de conţinut al documentaţiilor tehnice de fundamentare necesare obţinerii avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor; Legea nr. 92/2003 pentru aderarea României la Convenţia privind efectele transfrontiere ale accidentelor industriale, adoptată la Helsinki la 17 martie 1992 (M.O. 220/ ); Directiva 105/2003/EC (Seveso III) pentru amendarea Directivei 96/82/EC privind Controlul hazardelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase; Lege Nr. 59/2016 din 11 aprilie 2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase. Ordinul M.M.D.D. nr. 142/2004 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a raportului de securitate privind activităţile care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase (M.O. 191/ ); Ordinul M.A.P.A.M. nr.1084/2003 privind aprobarea Procedurilor de notificare a activităţilor care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase şi, respectiv, a accidentelor majore produse (M.O. 118/ ); Ordinul M.M.D.D. nr.251/2005 pentru Organizarea şi funcţionarea secretariatelor de risc privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase (M.O. 298/ ); Ordinul comun M.A.I.-M.M.D.D. nr.520/2006 privind aprobarea Procedurii de investigare a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase (M.O. 522/ ); Formatted: Font: 10 pt Formatted: Indent: Left: 0,63 cm, Hanging: 0,63 cm, Bulleted + Level: 1 + Aligned at: 0,63 cm + Tab after: 1,27 cm + Indent at: 1,27 cm Formatted: Font: 10 pt, Not Italic Formatted: Font: 10 pt 2.2. Structuri organizatorice implicate La elaborarea planului, precum şi pentru punerea acestuia în practică sunt implicate următoarele instituţii cu atribuţii în managementul tipurilor de risc identificate la nivelul judeţului : Instituţia Prefectului - Judeţul ; ; Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului ; Inspectoratul de Poliţie ; Structura teritorială pentru probleme speciale Inspectoratul de Jandarmi ; Gruparea de Jandarmi Mobilă Matei Basarab Ploieşti; Direcţia de Sănătate Publică ; Direcţia Regională în Construcţii Sud Muntenia; Inspectoratul Teritorial de Muncă ; Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Regional Argeş Comisariatul ; Agenţia de Protecţie a Mediului; Secţia de Drumuri Naţionale Ploieşti; Regulatorul de trafic CFR Ploieşti; Direcţia pentru Agricultură ; R.N. Pădurilor Romsilva Direcţia Silvică ; Garda Forestieră Ploieşti; A.N. Apele Române, Direcţia Apelor Ialomiţa Buzău, SGA ; Inspectoratul Şcolar ; Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor ; Serviciul de Telecomunicaţii Speciale U.M Ploieşti; 9
14 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VII-a Agenţia ă pentru Plăţi şi Inspecţie Socială; Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, filiala de Îmbunătăţiri Funciare ; Direcţia Generală a Finanţelor Publice ; S.C. ELECTRICA S.D.E.E. Ploieşti; S.C. DISTRIGAZ SUD SUCURSALA PRAHOVA; Comisariatul pentru Protecţia Consumatorului; Crucea Rosie Română Filiala ; Operatorii SEVESO; C.L.S.U. de la unităţile administrativ-teritoriale Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţiuni în domeniu. Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor membrilor Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă. Prefectul judeţului şi primarii unităţilor administrativ-teritoriale răspund de asigurarea condiţiilor necesare elaborării planurilor de analiză şi acoperire a riscurilor. După elaborare şi aprobare, PAAR ale localităţilor şi cel judeţean se pun la dispoziţia secretariatului tehnic permanent ale CJSU, iar extrase din documentele respective se transmit celorlalte instituţii şi organisme cu atribuţii în prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, acestea având obligaţia să cunoască, în părţile care le privesc, conţinutul planurilor şi să le aplice corespunzător situaţiilor de urgenţă specifice. Inspectoratul judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, prin Centrul Operaţional, asigură pregătirea, organizarea şi coordonarea acţiunilor de răspuns, precum şi elaborarea procedurilor specifice de intervenţie, corespunzătoare tipurilor de riscuri generatoare de situaţii de urgenţă. Operatorii economici, instituţiile publice, organizaţiile neguvernamentale şi alte structuri din judeţul au obligaţia de a pune la dispoziţia C.J.S.U. toate documentele, datele şi informaţiile solicitate în vederea întocmirii Planului de Analiză şi Acoperire a Riscurilor judeţean. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, prin Centrul Operaţional, asigură pregătirea, organizarea şi coordonarea acţiunilor de răspuns, precum şi elaborarea procedurilor specifice de intervenţie, corespunzătoare tipurilor de riscuri generatoare de situaţii de urgenţă. 10
15 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VII-a CAPITOLUL II CARACTERISTICILE JUDEŢULUI PRAHOVA Structura administrativă a judeţului cuprinde 104 localităţi din care 2 municipii, 12 oraşe şi 90 comune cu 405 sate aparţinătoare. Tipologia localităţilor, potrivit criteriilor specifice Planului de Amenajare a Teritoriului : Localităţi urbane : municipii de importanţă interjudeţeană municipiul Ploieşti ( /2015 locuitori), reşedinţă de judeţ principal centru economico-social cu funcţiuni complexe industriale şi terţiare (administrative, politice, cercetare-dezvoltare, învăţământ superior). El constituie un important nod de comunicaţii având şi o mare concentrare de dotări publice (ocrotirea sănătăţii, învăţământ, cultură, sport, comerţ, financiar-bancare). Pentru aceste considerente şi având în vedere că municipiul Ploieşti este comunitatea urbană cea mai importantă a Regiunii Sud Muntenia, acesta a fost desemnat polul de creştere, urmând a beneficia de un program special de dezvoltare şi echipare urbană prin alocări de fonduri structurale cu această destinaţie; municipiile de interes judeţean municipiul Câmpina ( locuitori) centru economico-social cu profil dominant industrial-terţiar şi dotări cu rol teritorial; oraşe cu profil dominant industrial-agrar dotate cu unităţi de servire teritorială: Băicoi, Boldeşti-Scăieni, Comarnic, Mizil, Vălenii de Munte; oraşe staţiuni turistice, cu activităţi industriale şi dotări de servicii de importanţă locală: Azuga, Breaza, Buşteni, Sinaia, Slănic, Vălenii de Munte; oraş cu activităţi agro-industriale şi dotări de servicii de importanţă locală: Urlaţi; oraş cu activităţi dominant industriale şi dotări de servicii de importanţă locală: Plopeni. Localităţi rurale: comune cu activităţi predominant agricole; comune cu activităţi predominant industriale: Brazi, Bucov, Filipeştii de Pădure, Floreşti, Păuleşti, Poiana Câmpina; comune cu activităţi predominant turistice: Valea Doftanei, Telega, Măneciu; comune cu activităţi mixte agricole-terţiare; comune cu activităţi agricole industriale terţiare: Ariceştii Rahtivani, Bălţeşti, Berceni, Blejoi, Călugăreni, Drajna, Filipeştii de Pădure, Gura Vadului, Izvoarele, Măgureni, Măneciu, Tinosu, Valea Călugărească. Judeţul face parte din Regiunea Sud Muntenia alături de judeţele Argeş, Călăraşi, Dîmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa şi Teleorman. La nivelul judeţului sunt constituite, potrivit legislaţiei specifice în vigoare Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă şi Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă, care monitorizează şi gestionează permanent situaţiile de urgenţă determinate de tipurile de risc identificate. 11
16 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VII-a SECTIUNEA 1 Amplasare geografică şi relief Judeţul este situat în partea de sud-est a României, în mijlocul Munteniei, ocupând o parte din pantele de sud ale carpaţilor şi se întinde până în zona de câmpie. Situat între judeţele Braşov la nord, Dâmboviţa la vest, Ilfov şi Ialomiţa la sud şi Buzău la est, judeţul corespunde în cea mai mare parte bazinului hidrografic al râului, de la care de fapt, îşi trage numele, având o suprafaţă de Km 2, ceea ce reprezintă 2% din suprafaţa întregii ţări şi o populaţie de locuitori reprezentând aproximativ 3,5% din populaţia României, cu o densitate de 173,8 locuitori pe Km 2. Pe globul pământesc, judeţul este aşezat exact la jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Polul nord, adică pe paralela de 45 o, care trece la sud de oraşul Băicoi şi meridianul 26 o care trece prin municipiul Ploieşti şi comuna Măneciu Ungureni. Judeţul are următoarele limite: limita nordică a judeţului spre Brasov urmează, cu mici excepţii, linia celor mai mari înălţimi ale munţilor Carpaţi. Ea porneşte din vârful Omu (2507 m) şi trece prin vârful Diham (1582 m), traversează râul pe la nord de localitatea Azuga, lasă spre sud vârfurile Clăbucetul Azugii şi Neamţu şi coboară la obârşia Doftanei în pasul Predeluş. De aici, trece prin munţii Grohotişu, coboară în pasul Bratocea, vârful Ciucaş, coboară în pasul Băncuţa, ca apoi să treacă prin vârfurile Tătaru Mare şi Tătăruţi; 12
17 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VII-a limita de est spre Buzău - străbate pe rând munţii, dealurile şi câmpia. Din vârful Tătăruţi, ea urmează valea Siriului Mare, merge paralel cu Bâsca Chiojdului, Vârful Salcia, la est de localităţile Gura Vadului şi Mizil. Cu un contur sinuos, limita continuă până la Valea Sărată; limita vestică - spre Dâmboviţa - străbate toate unităţile de relief. Din vârful Omu merge pe podul Bucegilor şi coboară în vârful Gurguiatu, apoi urmăreşte cumpăna apelor dintre Proviţa şi Cricovul Dulce până în zona de şes, apoi trece dealul Măgura Mărgineni până la localitatea Tătărăi. limita sudică - spre judeţele Ilfov şi Ialomiţa - urmăreşte în general râul Ialomiţa până la localitatea Bâra, apoi o linie sinuoasă spre Boldeşti Grădiştea. Între cel mai inalt, Varful Omu (2507 m) şi cel mai coborât, în zona de vărsare a râului (70 m), este o diferenţă de nivel de 2437 m. Din punct de vedere altimetric, relieful se prezintă astfel: cu înălţimi de peste 1000 m, aproximativ 17,2% din suprafaţa judetului ; cel cuprins între 200 şi 1000 m, acoperă 50,2% din aceiaşi suprafaţă; cel sub 200 m, reprezintă 32,6%. La nord, punctele care marchează limita administrativă a judeţului se găsesc pe culmile celor mai înalte masive muntoase carpatice şi anume Bucegi şi Ciucaş. Cutele din dealurile şi munţii judeţului se dispun în general pe altimetrul SV-NE. Spre deosebire de Bucegi, unde deasupra abrupturilor se întinde un platou cu numeroase platforme structurale, Ciucaşul este alcătuit din două culmi înalte de peste 1700 m: în partea de vest culmea Bratocea, iar la est culmea Zăganu. Văile mari, împreună cu văile lor afluente, înrămurate la rândul lor, fragmentează relieful, desfăcându-l în culmi, pe alocuri paralele, pe alocuri adunându-se în vârfuri sau masive proeminente, Văile Prahovei şi Teleajenului străbătând întreg judeţul, de la munte până la câmpie, schimbându-şi înfăţişarea când trec dintr-o unitate de relief intr-alta. Înguste şi adânci în zona muntoasă, ele se lărgesc în ţinutul dealurilor, pentru ca în zona de câmpie să-şi păstreze maluri de câţiva metri înălţime. Altitudinea oraşelor: Ploieşti 165 m; Câmpina 435 m; Azuga m, Sinaia m, Buşteni 875 m, Breaza 600 m, Comarnic 555 m, Slănic 450 m, Vălenii de Munte m, Băicoi 310 m, Boldeşti- Scăeni 205 m, Urlaţi 142 m, Mizil 125 m. Forme de relief Relief complex, dispus în trepte proporţional repartizate, ce scad în altitudine de la nord la sud : Munţi: km 2 (26,0%); Dealuri subcarpatice: km 2 (37,0%); Câmpii: km 2 (37,0%). Varietatea formelor de relief şi complexitatea geologică a acestora fac ca resursele naturale ale judeţului să fie diversificate: petrol, gaze naturale, sare, cărbune, alte minerale ţi materii prime utile. Formaţiunile geologice oferă numeroase substanţe minerale utile: calcare masive, marne calcaroase, gresie de kliwa, tufuri vulcanice, gips. Vegetaţia este variată, cu specific corespunzător reliefului, respectiv păduri de foioase, păduri în amestec, păduri de conifere, arbuşti şi pajişti subalpine. Din punct de vedere al terenurilor acoperite de pădure, judeţul deţine 23% din suprafaţa totală a fondului forestier regional. Fauna este, de asemenea, bogată, incluzând peste de specii printre care: urs, cerb carpatin, jder, căprioară, lup, mistreţ, o mare varietate de păsări (cocoşul de munte, mierla, cinteza, acvila de munte, uliul, vulturul), reptile (vipera comună şi şopârla de munte), insecte, fauna acvatică (păstrăvi, mrene, ştiuci, bibani şi crapi). Arii protejate: Parcul Natural Bucegi în suprafaţă de ha - care include Abruptul Prahovean din Sinaia şi Buşteni în suprafaţă de ha, Locul fosilifer Plaiul Hoţilor din Sinaia în suprafaţă de 6 ha, Munţii Colţii lui Barbeş din Sinaia în suprafaţă de ha, - Arinişul de la Sinaia în suprafaţă de ha, Tigăile din Ciucaş (comuna Măneciu) în suprafaţă de 3 ha şi Muntele de Sare din Slănic în suprafaţă de 2 ha. 13
18 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VII-a Caracteristici pedologice ale solului. Diversitatea unităţilor morfologice determină şi o mare varietate a solurilor în judeţul. Zona montană se caracterizează prin soluri podzolice şi soluri brune podzolite pe care se dezvoltă în bune condiţii vegetaţia de pajişti alpine, pădurile de conifere şi cele în amestec cu fag. În dealurile subcarpatice se constată un mozaic de soluri, în care sunt prezente solurile brune, brune podzolite, brune acide, pseudorendzine, favorabile culturilor furajere, pajiştilor naturale şi livezilor de pomi fructiferi. În zona de câmpie au o largă răspândire cernoziomurile cambice, cernoziomurile argiloaluvionale, brun-roşcate podzolit şi soluri argiloaluvionale. Toate sunt favorabile culturilor de cereale şi porumb. În luncile care străbat câmpia şi în zona de dragare apar suprafeţe întinse cu aluviuni şi soluri aluvionale, lacovişti, cernoziomuri freatic-umede sunt propice pentru cereale şi legume. Zonarea pedologică - calitatea solurilor. Relieful variat al judeţului determină tipul caracteristic de sol. Prezenţa unităţilor montane şi de podiş are drept consecinţă o diferenţiere altitudinală a condiţiilor climatice, etajarea vegetaţiei şi un înveliş de sol variat şi complex. În zona montană domină solurile brune, brune-podzolite, brune acide, podzoluri şi soluri humicosilicatice; în zona dealurilor subcarpatice domină solurile brune, brune-podzolite, brune acide; pe versanţi soluri negre de fâneaţă, diferite soluri erodate şi regosoluri; în zonele de luncă se găsesc aluviuni şi soluri argiloiluviale freatic umede; în zonele de câmpie domină cernoziomurile cambice freatic umede. Categoriile de degradări care afectează solurile acestei zone sunt: soluri erodate ha, din care ha afectate de alunecări; soluri cu pericol de eroziune ha; soluri aluviale ha; soluri sărăturate ha (bazinul râului Sărata). Gruparea terenurilor după pretabilitatea la folosinţă arabilă s-a realizat avându-se în vedere caracteristicile şi deficienţele principale de sol şi drenaj, în funcţie de intensitatea de manifestare şi natura proceselor de degradare. Pe teritoriul studiat s-au identificat terenuri din clasele I - V de pretabilitate la utilizarea ca teren arabil: Clasa I - ponderea terenurilor agricole cu soluri de calitate foarte bună fără limitări în cazul utilizării ca arabil este redusă - cca.3,87% din totalul suprafeţei agricole; Clasa II - este constituită din terenuri cu pretabilitate bună şi limitări reduse pentru culturile de câmp 21,14% din totalul suprafeţei agricole. Factorii restrictivi care au condus la încadrarea terenurilor în această clasă sunt: textura lutoargiloasă la suprafaţa solurilor, panta slabă a terenului, eroziunea slabă a solurilor, neuniformitatea foarte slabă a terenului în special pe luncile râurilor, adâncimea apei freatice la 2-3 m. adâncime, excesul slab de umiditate de suprafaţă (stagnant) pe solurile pseudogleizate; Clasa III - cu pretabilitate mijlocie cu limitări moderate - ocupă 30,5% din totalul suprafeţei agricole. Factorii restrictivi care au condus la încadrarea terenurilor în această clasă sunt: panta moderat înclinată asociată frecvent cu eroziunea solurilor, iar nivelul ridicat al apei freatice (1-2 m) asociat cu textura argiloasă a solurilor. Clasa IV - terenuri cu pretabilitate slabă cu limitări severe în cazul utilizării ca arabil ocupă 29,06 % din totalul suprafeţei agricole. Factorii restrictivi care au condus la încadrarea terenurilor în această clasă sunt: panta (20-25%), eroziunea moderată a solurilor, textura luto-argiloasă a solurilor. Clasa V - terenuri cu limitări foarte şi extrem de severe ocupă 15,45% din terenul agricol. Factorii restrictivi care au condus la încadrarea terenurilor în aceste clase sunt: alunecări de teren active pe versanţi, eroziune în adâncime (ravene, ogaşe) prăbuşiri. Eroziunea de suprafaţă de diferite grade afectează teritoriul judeţului, pe următoarele suprafeţe: slab erodat ha; moderat erodat ha; 14
19 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VII-a puternic erodat foarte puternic erodat ha; ha. SECTIUNEA a 2-a Caracteristici climatice Judeţul are o poziţie intermediară între zona de curbură şi meridională a Carpaţilor şi Subcarpaţilor, marile unităţi de relief (munte, deal, câmpie) succedându-se de la N la S, de la altitudini de peste 2500 m în Munţii Bucegi, la altitudini de m în Câmpia Gherghiţei. Climatul temperat continental specific ţării noastre, se distinge în judeţul prin cele trei tipuri de climate: de munte, de deal şi de câmpie. Climatul de munte: se caracterizează prin temperaturi medii anuale cuprinse între 2 şi 4 0 C până la 1500 m altitudine, şi de 2 o C la peste 1500 m altitudine. Temperaturile medii au valori de 8 o C iarna şi 11 o C vara. La Staţia Meteorologică Vârfu Omu (la 2504 m altitudine) se înregistrează cele mai scăzute valori medii anuale de temperatură din întregul arc carpatic, şi anume 2,6 0 C. Regimul precipitaţiilor este însemnat, înregistrându-se cantităţi medii de mm anual până la 1500 m altitudine, şi de mm anual, la peste 1500 m altitudine. Regimul eolian este dominat de vânturile din N, NE şi NV. La Staţia Meteorologică Vârfu Omu vânturile puternice deţin în medie 40%, cele moderate 54%, iar cele slabe 6%, viteza medie a vântului fiind de 8 m/s. În Munţii Bucegi, Baiului sau Ciucaş, în zonele expuse viteza vântului depăşeşte 60 m/s la trecerea fronturilor atmosferice. Pe văile adăpostite, se înregistrează viteze medii de 2 m/s, iar pe culoarul văii, 3 m/s. Climatul de deal: temperaturile medii anuale se încadrează între 8 o C (spre zona de contact cu muntele) şi 10 o C. Temperaturile mai ridicate din zona subcarpatică se datorează vânturilor de tip föehn (îndeosebi primăvara) şi a ciclonilor retrograzi, mai ales toamna. Precipitaţiile medii anuale au valori de 800 mm în partea de nord şi până la 600 mm în partea sudică a zonei deluroase. Climatul de câmpie: se caracterizează printr-o repartiţie relativ uniformă a elementelor climatice. Temperaturile medii anuale sunt de 10,2 o C până la 10,6 o C, iar cantităţile medii anuale de precipitaţii sunt de mm. Vânturile dominante sunt cele de NE. În regiunea montană şi de deal se pot sesiza diferenţieri climatice între zonele depresionare şi culmile înalte. Inversiunile locale de temperatură apar în zonele depresionare subcarpatice (Câmpina, Vălenii de Munte, Slănic, Vâlcăneşti) şi pe văile largi, cu brume timpurii toamna şi târzii primăvara. Regiunile de câmpie şi de deal înregistrează timp de 10 luni pe an valori medii de peste 0 o C, în timp ce în zona montană, numai 8 luni pe an sau chiar 5 luni pe an, la Vf. Omu. Temperaturile cele mai scăzute se înregistrează în luna ianuarie (medii multianuale: 2,5 o C la Ploieşti, 2,1 o C la Câmpina, 5,4 o C la Sinaia, - 10,5 o C la Vârfu Omu). Valorile de temperaturi medii multianuale cele mai ridicate se înregistrează în luna iulie: 21,2 o C la Ploieşti, 19,0 o C la Câmpina, 12,3 o C la Sinaia (cota 1500) şi, în luna august, 5,3 o C la Vf. Omu. Fenomenul de secetă se manifestă în luna iulie şi se accentuează în luna august. Acest fenomen se produce datorită stagnării aerului uscat, tropical, o perioadă mai îndelungată în zona Bărăganului şi a zonei deluroase. Perioada cea mai ploioasă a anului este aprilie-iunie, în luna iunie înregistrându-se maximul multianual de precipitaţii: Ploieşti - 87,8 mm, Câmpina - 112,4 mm, Sinaia (cota 1500) - 142,7 mm, şi în luna iulie la Vârfu Omu - 143,7 mm. Fenomene meteorologice deosebite crivăţul iarna, în zona de câmpie şi în zonele joase deluroase, apar invazii de aer rece şi foarte rece, însoţite de vânt, provenite din aria anticiclonului siberian. foehnul - vânt local ce bate mai ales primăvara, în zona subcarpatică, datorită revărsărilor de aer din Transilvania peste arcul montan carpatic şi a încălzirii acestuia la coborâre peste pantele munţilor. Vânturile de tip foehn duc la înseninări, topirea mai repede a stratului de zăpadă şi creşterea temperaturii cu 3, până la 5 o C. 15
20 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VII-a ceaţa - fenomen frecvent în zona de munte: 290 zile pe an la Vf. Omu, 77 zile la Sinaia - cota 1500, şi mai puţin frecventă la deal 15 zile pe an la Câmpina şi 20 zile pe an la Ploieşti. chiciura - fenomen periculos pentru toate tipurile de transport pe cablu (energie electrică, teleferic, telecabină). În zona de munte se înregistrează între 15 şi 25 zile pe an, iar în zona de deal şi câmpie, între 2 şi 5 zile pe an, în medie. grindina - fenomen periculos înregistrat în perioada aprilie-octombrie. Numărul mediu de zile pe an cu grindină este de 2-4 zile în zona de munte, şi de 2 cazuri pe an în medie în zonele de deal şi câmpie. Numărul de zile cu precipitaţii solide (ninsoare, măzăriche) variază în medie între 107 zile pe an la Vf. Omu şi 65 de zile la Sinaia - cota 1500, 29 zile la Câmpina şi 28 zile la Ploieşti. Numărul de zile cu precipitaţii lichide (ploaie, burniţă) este în medie de 115 zile pe an la Ploieşti, 109 zile pe an la Câmpina, 99 zile pe an la Sinaia - cota 1500 şi 69 zile pe an la Vf. Omu. SECTIUNEA a 3-a Reţea hidrografică Dependentă de toţi ceilalţi factori fizico-geografici şi ai mediului natural, reţeaua hidrografică a judeţului însumează o lungime de peste 1786 km cursuri de apă, cu o suprafaţă totală a bazinului hidrografic de 4425 kmp. Principalul colector al râurilor este, cu o lungime de 176 km (din care primii 6 km sunt pe teritoriul judeţului Braşov, iar ultimii pe teritoriul judeţului Ilfov), cu o serie de afluenţi din zona carpatică şi subcarpatică, având la ieşirea din judeţ un debit mediu multianual de 23 m 3 /s. Afluenţii mai importanţi ai Prahovei în cadrul judeţului sunt, din amonte in aval: Doftana, Teleajenul şi Cricovul. Reţeaua hidrografică traversează judeţul în direcţia nord-sud prezentând şi o înclinare sudestică spre zona de divagare din subcarpaţii de curbură. De asemenea, o caracteristică principală o constituie regimul hidric torenţial, cu amplitudini extreme între apele mici şi mari (râul Teleajen la ape mici în zona de câmpie prezintă debit de 8-9 m 3 /s, iar la debite mari poate să ajungă la m 3 /s). Din această cauză partea de sud a judeţului este expusă la inundaţii. Un tablou al principalelor cursuri de apă este prezentat în tabelul de mai jos: Nr. crt. Cursul de apã Lungime totalã km Lungime pe teritoriul judetului Altitudine (m) amonte Suprafata k/mp Altitudinea medie (m) 1. Cricovul Dulce Proviţa Târse Iazul Morilor Azuga Doftana Păltinoasa Secăria Teleajen Telejenel Drajna Ogretineanca Bughea Vărbilău Aluniş Bertea Slãnic Telega (Mislea) aval 16
21 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VII-a 20. Iazul Morilor Teleajen Dâmbu Cosmina Ghighiu Leaotul Cricovul Sărat Tohăneanca Bălana Stâmnic Bătrâneanca Zeletin Crasna Erniereasa Viroaga Matiţa Tulburea Lopatna În judeţul sunt două baraje hidrotehnice: Paltinu şi Măneciu. Barajul Paltinu este amplasat pe râul Doftana, la 17 km amonte de vărsarea în râul (măsuraţi pe talveg), pe teritoriul comunei Şotrile, sat Seciuri. A intrat în exploatare în anul Barajul Măneciu este amplasat pe râul Teleajen, la confluenţa râului Teleajen cu râul Telejenel, în afara suprafeţei construibile a localităţii Măneciu-Ungureni. Începând cu luna aprilie 1995 s-a trecut la punerea sub sarcină a acumulării Măneciu, la cota 585,0 mdm. Lac de acumulare Paltinu Măneciu Localizare Râul Doftana, afluent al Prahovei Râul Teleajen, afluent al Prahovei Suprafaţă lac la NNR Volum total mil.mc Volum util mil.mc 197,5 ha 63,00 53,67 192,0 ha 60,00 55,00 Barajul MĂNECIU este amplasat pe pârâul Teleajen, la cca. 500 m aval de fosta confluenţă cu pârâul Telejenel, pe domeniul public al statului şi se află în administrarea Administratiei Nationale Apele Romane - Administratia Bazinala de Apa Buzău- Ialomita - Sistemul de Gospodărire a Apelor, cu sediul în Ploieşti, Strada Gh. Gr. Cantacuzino, nr Coordonate geografice: N, E (45,3167 N, 25,9833 E). Funcţiile acumulării sunt următoarele: alimentarea cu apă a zonei Ploieşti-Brazi-Teleajen (prin staţiile de tratare Măneciu şi Vălenii de Munte), cu funcţionarea interconectată cu acumularea Paltinu; producerea de energie electrică prin C.H.E. Măneciu (Pi=10 MW) şi C.H.E. Izvoarele (Pi=16 MW); atenuarea viiturilor şi apărarea împotriva inundaţiilor (volum de atenuare 5 hm3, volum protecţie 2 hm3); asigurarea unui volum de apă pentru alte folosinţe în aval: nevoi gospodăreşti, irigaţii etc. Lucrarea a fost încadrată în clasa I-a de importanţă. În conformitate cu NTLH , barajul Măneciu este încadrat în categoria B de importanţă deosebită, pentru care este necesară o urmărire specială a comportării. Barajul Paltinu este amplasat pe pârâul Doftana, afluent de stânga al râului, din judeţul, pe domeniul public al statului şi se află în administrarea Administratiei Nationale Apele Romane - Administratia Bazinala de Apa Buzău- Ialomita - Sistemul de Gospodarire a Apelor, cu sediul in Ploieşti, Strada Gh. Gr. Cantacizino, nr
22 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VII-a Coordonate geografice: Latitudine = 45 15' N Longitudine = 25 44' E Principalele folosinţe ale acumulării Paltinu (conform proiect şi folosinţelor asigurate în prezent) sunt: Alimentarea cu apă cu apă potabilă a centrelor populate din judeţul ; Alimentarea cu apă a industriilor din zonă; Producerea de energie electrică, prin CHE situate în aval de acumulare; Apărarea împotriva inundaţiilor şi atenuarea undelor de viitură; Agrement. Imaginea hidrografică a judeţului este completată şi cu prezenţa unor lacuri, care, deşi puţine şi cu suprafeţe mici, se înscriu totuşi în peisajul hidrografic local. De remarcat este că cele mai multe sunt în zona de câmpie şi cea de deal şi fac parte din sectorul piscicol al judeţului. Nr. crt. CENTRALIZATOR LACURI ŞI SUPRAFEŢE DE APĂ Acumulare Administrator Curs de apa 1. A.N.ApeleRomane-A- VOILA E.S.Z. 2. A.N.ApeleRomane-A- BAC LUNCA MARE E.S.Z. 3. A.N.ApeleRomane-A- VALENII DE MUNTE E.S.Z. 4. PAREPA SC PISCICOLA PRAHOVA SRL 5. BALANA Com.Fulga 6. VALEA RAZBOIULUI 7. FULGA - baraj I0 8. FULGA-baraj I1 9. FULGA-baraj I2 10. FULGA -baraj I3 11. BOLDESTI GRADISTEA - baraj I2 SC PISCICOLA PRAHOVA SRL Com.Fulga Suprafata lac/amenajare (ha) Doftana 1,90 Doftana 2.20 Teleajen BALANA (FERMA PAREPA) BALANA (FERMA FULGA) GHIGHIU ,51 73,48 81,62 16,26 64,58 26,44 74,03 166, BOLDESTI GRADISTEA - baraj I1 SC FISHPLAN SRL GHIGHIU 110, SC TONI ECO FISHING SRL Valea Rahova MEHEDINŢA Com.Podenii Noi Afl. Matita 6, SC RADU HANUL PIRATILOR Calmatui MAGULA SNC Com. Tomsani Sat Magula Afl. Necadastrat `6, PRIMARIA com.tomsani Valea TOMŞANI II Razboiului 12, PAREPA- RUŞANI - I SC Claudiu şi Lucian SRL Valea Razboiului 13, SĂLCIILE 1 ( La vaci) PF Negoita Ion Toti Com Salciile 3,54 18
23 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VII-a 18. SĂLCIILE 2 (Bun Noroc) SC ALIGEO COMPANY SRL Com. Salciile 19. SĂLCIILE 3 ( Dintre sate) SC KADONIA GROUP IMPEX SRL Com Brazi, sat Batesti 20. SĂLCIILE 4 ( La Moara) SC VALEA TOLII SRL Com Salciile 21. SĂLCIILE 5 ( Balta Enache) PF Gheorghe Cristian 22. PĂULEŞTI SC CTENO FAR SRL Com Paulesti Toti 6,61 Toti 10,34 Toti 17,75 Toti 13,84 Dambu 21,00 Acumulări piscicole şi iazuri: Administrator S.C. Piscicola S.A. Fulga P.F. Stancu Gh.Anca S.C. Recunoştinţa S.R.L. S.C. Diesel Impex S.R.L. S.C. Radu Hanul Piraţilor Denumire acumulare Localizare Bazin hidrografic/ subbazin H baraj (m) H dig (m) S ( ha ) V (mii mc) Păuleşti 1 Păuleşti Ialomiţa/Dâmbu - 4-4,5 5,71 74 Păuleşti 2 Păuleşti Ialomiţa/Dâmbu 9, Păuleşti 3 Păuleşti Ialomiţa/Dâmbu 6,58 99 Boldeşti- Boldeşti Ialomiţa/Ghighiu 7 3,5-4 97, Grădiştea 1 Grădiştea Boldeşti Boldeşti Ialomiţa/Ghighiu 7 123, Grădiştea 2 Grădiştea Parepa Fulga Ialomiţa/V.Răzb. 4,5 33, Valea Fulga Ialomiţa/Bălana 5 3-3,5 81, Războiului Bălana Fulga Ialomiţa/Bălana 4,5 73, Fulga 0 Fulga Ialomiţa/Bălana 3,5 16, Fulga 1 Fulga Ialomiţa/Bălana 3,5 64, Fulga 2 Fulga Ialomiţa/Bălana , Fulga 3 Fulga Ialomiţa/Bălana , Tinosu 1 Tinosu Ialomiţa/Viişoara - 1,5-3,5 0,8 8,4 Tinosu 2 Tinosu Ialomiţa/Viişoara - 1,1 11,7 Pleaşa 1 Bucov Ialomiţa/Iazul - 4-4,5 4,1 41 Morilor Teleajen Pleaşa 2 Bucov Ialomiţa/Iazul - 5,1 40,8 Morilor Teleajen Pleaşa 3 Bucov Ialomiţa/Iazul - 8,45 67,6 Morilor Teleajen Pleaşa 4 Bucov Ialomiţa/Iazul Morilor Teleajen - 1,5 12 Bucov 1 Bucov Ialomiţa/Iazul 1-1,5 0,26 3,24 Morilor Teleajen Bucov 2 Bucov Ialomiţa/Iazul 0,44 6,22 Morilor Teleajen Bucov 3 Bucov Ialomiţa/Iazul 0,84 12,7 Morilor Teleajen Bucov 4 Bucov Ialomiţa/Iazul - 1,54 20,07 Morilor Teleajen Bucov 5 Bucov Ialomiţa/Iazul 2,02 27,12 Morilor Teleajen Bucov 6 Bucov Ialomiţa/Iazul 3,52 52,9 Morilor Teleajen Bucov 7 Bucov Ialomiţa/Iazul 2,04 30,69 Morilor Teleajen Tomşani 1 Tomşani Ialomiţa/V. Răzb. 5,5 3,5 4, sat Măgula 19
24 Timpul de Propagare al undei de viitura Obiective inundabile PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VII-a Primăria Tomşani S.C. Lufăr Trade S.R.L. Bucureşti S.C. Plumpes S.R.L. P.F. Ghiţă Vasile Pribeagul Primăria Sălciile P.F. Răducanu Săndel S.C. Kadonia Group Impex S.R.L. S.C. Valea Ţolii S.R.L. P.F. Gheorghe Cristian S.C. MadecCom S.R.L. Berceni Petromservice Ploieşti Primăria Filipeştii de Târg S.C. Corona Verde SRL Ploieşti Primăria Gornet Cricov Tomşani 2 Fânari Plumpeş 1 Plumpeş 2 Brăteşti 1 Brăteşti 2 Sălciile 1 (La Vaci) Sălciile 2 (Bun Noroc) Sălciile 3 (Dintre Sate) Tomşani sat Măgula Gorgota Sat Fânari Târgşoru Vechi Târgşoru Vechi Şirna, sat Brăteşti Şirna, sat Brăteşti Ialomiţa/V.Răzb. 8-11, Ialomiţa/ 1,5-21, Ialomiţa/Viişoara - 1,16 16,2 2,5-3 Ialomiţa/Viişoara - 0,3 4,8 Ialomiţa/Viroaga 2,5 1,5-3,3 36,6 2 Ialomiţa/Viroaga 2,5 1,5-2 3,6 39,6 Sălciile Ialomiţa/Toţi 5-3,54 49,5 Sălciile Ialomiţa/Toţi 5-6,33 88,62 Sălciile Ialomiţa/Toţi 5-10, Sălciile 4 (La Moară) Sălciile Ialomiţa/Toţi 7-17, Sălciile 5 Sălciile Ialomiţa/Toţi 8-13, (Balta Enache) Sărături Sălciile Ialomiţa/Toţi 5-14, Vărbila Iordăcheanu Ialomiţa/Vărbila ,2 140 Mărginenii de Jos Filipeştii de Târg Ialomiţa/Proviţa Mehedinţa 1 Podenii Noi Ialomiţa/Sărăţel 5-3,5 105 Mehedinţa 2 Podenii Noi Ialomiţa/Sărăţel - 2,5 0,46 2,3 Gornet Cricov Com. Gornet Cricov Ialomiţa/Sărăţel Lucrările de îndiguire sunt calculate la probabilitatea de depăşire proiectată reală în procent de 5%, la fiecare indiguire este asigurată permanenţa de personal specializat care monitorizează evoluţia debitelor şi a nivelurilor de apă din râuri. Lucrările hidrotehnice de îndiguire sunt verificate de specialişti care constată gradul de rezistenţă şi uzură. Avarierea acestor lucrări hidrotehnice poate duce la inundaţii importante cum ar fi locuinţe, anexe gospodăreşti, terenuri arabile sau agenţi economici aflaţi în zonă. Nr. Crt. Denumire lucrare Localizare hidrografică Puncte critice existente 1 ÎNDIGUIRE RÂU CRICOVUL COMUNA MĂNEŞTI Cod GIS: Lucrări de traversare Nu este cazul - 10 ha pasune; 20 20
25 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VII-a DULCE- MĂNESTI + BALTIŢA ÎNDIGUIRE COMPLEX GHERGHIŢA ÎNDIGUIRE ŞIRNA - BRĂTEŞTI ÎNDIGUIRE RÂU PRAHOVA - ARICEŞTII RAHTIVANI Bazin: Ialomiţa Curs de apă: Cricovul Sărat COMUNA GHERGHIŢA Cod GIS: Bazin: Ialomiţa Curs de apă: COMUNA BRĂTEŞTI Cod GIS: - Bazin: Ialomiţa Curs de apă: Cricovul Sărat COMUNA ARICEŞTII RAHTIVANI Cod GIS: Bazin: Ialomiţa Curs de apă: Zone endemice de producere a grifoanelor Nu este cazul Eroziuni de mal Nu este cazul Zone sub cota proiectată Nu este cazul Lucrări de traversare Nu este cazul Zone endemice de producere a grifoanelor Nu este cazul Eroziuni de mal Nu este cazul Zone sub cota proiectată Nu este cazul Lucrări de traversare Nu este cazul Zone endemice de producere a grifoanelor Nu este cazul Eroziuni de mal Nu este cazul Zone sub cota proiectată Nu este cazul Lucrări de traversare Nu este cazul Zone endemice de producere a grifoanelor Nu este cazul Eroziuni de mal Nu este cazul Zone sub cota proiectată Nu este cazul 90min 1 h 2 h ha teren arabil Complex porcine (SC Atlas Invest SRL) Soc. Comerciala. 30 gospodarii 3 gospodarii; sediul Caitong Internation al; 1 km DC 106 Baraj priza Nedelea, aparare de mal L=700 m, L=3700 m dig dalat L=1600 m epiuri L= 700 m 5 ÎNDIGUIRE RÂU PRAHOVA - TUFANI COMUNA DRAGĂNEŞTI Cod GIS: Bazin: Ialomiţa Curs de apă: Lucrări de traversare Nu este cazul Zone endemice de producere a grifoanelor Nu este cazul Eroziuni de mal Nu este cazul Zone sub cota proiectată Nu este cazul 2 h 30 min 253 gospodarii 6 ÎNDIGUIRE RÂU TELEAJEN RÂFOV - MOARA DOMNEASCĂ COMUNA RÂFOV Cod GIS: Bazin: Ialomiţa Curs de apă: Teleajen Lucrări de traversare Nu este cazul Zone endemice de producere a grifoanelor Nu este cazul Eroziuni de mal Nu este cazul Zone sub cota proiectată Nu este cazul gospodarii; teren arabil 10 ha; teren intravilan 22ha; padure 50 ha. Lucrări de traversare Nu este cazul 7 8 ÎNDIGUIRE RÂU TELEAJEN DUMBRAVA - ZĂNOAGA DIGURI LONGITUDINAL E RÂIOSU COMUNA DUMBRAVA Bazin: Ialomiţa Curs de apă: Teleajen COMUNA BOLDEŞTI- GRĂDIŞTEA Cod GIS: - Bazin: Ialomiţa Zone endemice de producere a grifoanelor Nu este cazul Eroziuni de mal Nu este cazul Zone sub cota proiectată Nu este cazul Lucrări de traversare Nu este cazul Zone endemice de producere a grifoanelor Nu este cazul - 45 min 87 gospodarii Statie pompare ANIF 10 ha teren 21
26 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VII-a Curs de apă: RÂIOSUL Eroziuni de mal Nu este cazul Zone sub cota proiectată Nu este cazul agricol SECŢIUNEA a 4-a Populaţie EVOLUŢIA POPULAŢIEI ŞI POTENŢIALUL DEMOGRAFIC Populaţia judeţului dupa domiciliula 1 ianuarie 2015 a fost de locuitori, avand o pondere de 3,65% in populatia Romaniei şi 24,8% in populatia Regiunii de Dezvoltare Sud Muntenia. Raportată la suprafaţa judeţului, rezultă o densitate a populaţiei, la 1 ianuarie 2015, de 172,5 locuitori / km 2. În mediul urban sunt inregistrati locuitori, iar în mediul rural locuitori, gradul de urbanizare fiind de 51,22%. Populaţia municipiului Ploieşti a fost de locuitori, reprezentând aproximativ 28,9% din populaţia judeţului iar a mun. Campina locuitori. Din punct de vedere al structurii pe sexe, populaţia se caracterizează printr-o uşoarã predominare a populaţiei feminine (51,52%), raportul între sexe pe total judeţ fiind de 94 persoane de sex masculin la 100 persoane de sex feminin. Începând din anul 1990 populaţia judeţului a înregistrat o continuă scădere, într-un ritm mediu anual de -0,3%. Tabelul 1. Distribuţia populaţiei stabile pe principalele localităţi ale judeţului PRAHOVA. POPULAŢIA STABILĂ TOTAL JUDEŢ din care, în localitatea: MUNICIPIUL PLOIEŞTI MUNICIPIUL CAMPINA ORAS BAICOI ORAS BREAZA ORAS MIZIL ORAS VALENII DE MUNTE ORAS BOLDESTI SCAENI ORAS PLOPENI 9168 ORAS SLANIC 6029 ORAS AZUGA 4891 ORAS BUSTENI 9997 ORAS SINAIA COMUNA VALEA CALUGAREASCA COMUNA MANECIU ORAS URLATI COMUNA FILIPESTII DE PADURE COMUNA BUCOV Analiza distribuţiei populaţiei stabile în cadrul reţelei de localităţi indică o mare concentrare a populaţiei urbane în cele două municipii din judeţ, cu un total de locuitori, reprezentând 33,53% din populaţia totală a judeţului. Structura etnică a populaţiei stabile a judeţului PRAHOVA. La recensământul din octombrie 2011, înregistrarea etniei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate, respectându-se, astfel, dreptul fundamental al fiecărui individ de a-şi declara în 22
27 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VII-a deplină libertate şi fără niciun fel de constrângere apartenenţa etnică. Rezultatele provizorii ale recensământului populaţiei relevă faptul că, din totalul populaţiei stabile a judeţului, 716,0 mii. Numărul persoanelor pentru care nu a fost înregistrată etnia (nu au dorit să o declare sau nu erau prezente) a fost de 0,7 mii persoane, reprezentând 0,1% din populaţia stabilă a judeţului. Structura etnică a populaţiei stabile a judeţului PRAHOVA -PERSOANE- ETNIE Total judeţ Român Maghiar 448 Rom German 150 Ucrainean 16 Turc 166 Tătar 6 Rus-lipovean 54 Alte etnii* 453 Etnie nedeclarată
28 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA, EDIŢIA a V-a Populaţia stabilă după etnie, categorii de localităţi, în judeţul PRAHOVA Medii de rezidenţă Populaţie Din care, după etnie: stabilă Română Maghiară Romă Germană Ucraineană Turcă Tătară Rusălipoveană Alte etnii1) Etnie nedeclarată TOTAL A PRAHOVA MUNICIPII şi ORASE MUNICIPIUL PLOIEŞTI MUNICIPIUL CAMPINA * * * * ORAS AZUGA * - ORAS BAICOI * - * 6 6 ORAS BOLDESTI * SCAENI ORAS BREAZA * * 4 4 ORAS BUSTENI * * ORAS COMARNIC * * * 9 ORAS MIZIL * ORAS PLOPENI * * ORAS SINAIA * 7 3 ORAS SLANIC * 12 * - * ORAS URLATI * - * ORAS VALENII DE * MUNTE COMUNE ADUNATI * ALBESTI-PALEOLOGU * - * * - ALUNIS APOSTOLACHE ARICESTII RAHTIVANI * 11 7 ARICESTII ZELETIN * BABA ANA * - - BALTA DOAMNEI BALTESTI * BANESTI * 8 * * 5 3 BARCANESTI * * BATRANI * * - - BERCENI * - - * - BERTEA * - BLEJOI BOLDESTI-GRADISTEA *
29 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VII-a BRAZI * BREBU * - * * - BUCOV * * * - - * - CALUGARENI * - CARBUNESTI CEPTURA * * CERASU CHIOJDEANCA * CIORANI COCORASTII COLT COCORASTII MISLII COLCEAG * - CORNU * * - * 3 4 COSMINELE DRAGANESTI * * - DRAJNA * DUMBRAVA DUMBRAVESTI * FANTANELE FILIPESTII DE PADURE * * - FILIPESTII DE TARG * * - * * - FLORESTI * - * - - * - FULGA GHERGHITA * GORGOTA * - GORNET GORNET-CRICOV GURA VADULUI * * * - GURA VITIOAREI * - * IORDACHEANU * - * IZVOARELE * JUGURENI LAPOS LIPANESTI MAGURELE MAGURENI * * MANECIU * * * MANESTI OLARI * PACURETI * * PAULESTI * PLOPU * - 25
30 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VII-a PODENII NOI POIANA CAMPINA * POIENARII BURCHII * * - POSESTI * - * PREDEAL-SARARI PROVITA DE JOS * * - PROVITA DE SUS PUCHENII MARI * * * RAFOV * SALCIA SALCIILE * * SANGERU SCORTENI * * - SECARIA SIRNA * - SOIMARI * - * - - * - SOTRILE * * - STARCHIOJD * * - STEFESTI * SURANI TALEA TARGSORU VECHI * - * - 4 TATARU TEISANI TELEGA * - TINOSU * TOMSANI VADU SAPAT VALCANESTI VALEA * - * - - * 9 CALUGAREASCA VALEA DOFTANEI * * - VARBILAU *
31 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA SECTIUNEA a 5- a Căi de transport Reţeaua de drumuri cuprinde: o autostradă : Bucureşti Ploieşti; 6 trasee de drumuri naţionale, din care: - 1 traseu de drum european, E 60; - 5 trasee de drumuri naţionale principale; 71 trasee de drumuri judeţene; 214 trasee de drumuri comunale. Lungimea drumurilor publice din judeţul este de km, din care: Ploieşti; Densitatea drumurilor publice în judeţul este de 47,4 km/100 km2. Autostrăzi şi drumuri naţionale Autostrada Bucureşti Ploieşti A3 km : Pe raza judeţului Autostrada este cuprinsă între km , având o lungime de aprox. 31 km, traversând terenul administrativ al următoarelor localităţi: Gherghiţa, Drăgăneşti, Dumbrava, Râfov, Berceni, Bărcăneşti. La km se intersectează cu drumul naţional DN 1 pe care îl traversează denivelat. La km este racordată la DN 1 printr-un sens giratoriu. Lungimea reţelei de drumuri naţionale aflate pe teritoriul administrativ al judeţului este de 293 km15, din care: 205 km aferenţi drumurilor cu 2 benzi de circulaţie, 6 km aferenţi drumurilor cu 3 benzi de circulaţie şi 82 km aferenţi drumurilor cu 4 benzi de circulaţie. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A. - Secţia de Drumuri Naţionale Ploieşti, cu menţiunea că în totalul reţelei de drumuri naţionale nu sunt incluşi şi km de drum aferenţi Autostrăzii Drumuri Naţionale Europene: - DN km; - DN 1B - 43 km. Drumuri Naţionale Principale: km; - 27 km; - 12 km; - 7 km. Administrarea autostrăzii şi a drumurilor naţionale este asigurată de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A., Secţia de Drumuri Naţionale Ploieşti. Aceasta este organizată cu şapte districte şi o pepinieră, astfel: 1. District Bărcăneşti - situat pe DN 1 km stânga, în localitatea Bărcăneşti; 2. District Blejoi - situat pe DN 1A km stânga, în localitatea Blejoi; 3. District Câmpina - situat în Câmpina, cu ieşire în DN 1 la km dreapta; 4. District Sinaia - situat în localitatea Sinaia, cu ieşire la DN 1 km stânga; 5. District Albeşti - situat pe DN 1B km dreapta; 6. District Valea Popii- situat pe DN 1A km stânga; 7. District Cheia - situat pe DN 1A km stânga, în localitatea Cheia. 23
32 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA Pepiniera Brătăşanca - situată pe DN 72 km dreapta. Secţia de Drumuri Naţionale Ploieşti are în administrare un număr de 83 de poduri în lungime totală de aprox. 4,6 km din care: 1-37 poduri în lungime de aprox. 2,2 km; - 33 poduri în lungime de aprox. 1,3 km; - 11 poduri în lungime de aprox. 0,8 km; - 1 pod în lungime de aprox. 0,1 km; - 1 pod în lungime de aprox. 0,2 km. Drumurile judeţene Administrarea drumurilor judeţene este asigurată de către, excepţie făcând sectoarele de drum judeţean situate în intravilanul localităţilor urbane, inclusiv lucrările de artă, amenajările şi accesoriile aferente care sunt administrate de către consiliile locale. Lungimea totală a drumurilor judeţene, prezentată în tabelul de mai jos este de aproximativ km, din care: 191,5 km drumuri de asfalt tip beton; 11,2 km drumuri de beton de ciment; 0,1 km drumuri cu pavaj; 861,7 km drumuri cu îmbrăcăminţi asfaltice; 50,7 km drumuri pietruite; 31,8 km drumuri de pământ. Tabelul nr. 1- Situatia privind structura drumurilor judetene la Drum judeţean Lungime Asfalt tip Beton de Pavaj Îmbrăcăminţi Împietruite Pământ beton ciment asfaltice Total 1146, ,474 11,19 862,235 50,219 31,749 DJ 100 B 36, , DJ 100 C 18, , DJ 100 D 20, , DJ 100 E 34,900 0, , DJ 100 F 10,000 10, DJ 100 G 5,204 5, DJ 100 H 19,840 1, , DJ 100 L 22,870 6, , DJ 100 M 21,763 0, , DJ 100 N 13,104 1,000 7,307-4, DJ 101 A 26, , DJ 101 D 28,050 6, , DJ 101 E 11, , DJ 101 F 21, , DJ 101 G 24,020 2, , DJ 101 I 23,680 12, , DJ 101 P 28,335 1, , DJ 101 R 17,835 15, , DJ 101 S 14,892 4, , DJ 101 T 28, ,900 4,054 8,400 DJ ,647 25,219 2,760-21, DJ 102 B 23,200 0, , DJ 102 C 33,832 17, , DJ 102 D 31, , DJ 102 E 21,400 3, , DJ 102 H 10, , DJ 102 I 49,910 32, ,234 14,876 - DJ 102 K 22, , DJ 102 L 9, , DJ 102 M 13,265 1, ,
33 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA DJ 102 N 26, , DJ 102 R 21, , DJ 103 S 5, ,500 4,000 DJ 104 N 2, ,300 1,200 - DJ 104 P 3, , DJ ,061 4, ,561 4,239 2,161 DJ 130 A 6, , DJ ,091 5, , DJ ,258 0, ,554 2,404 - DJ , , DJ 145 5, , DJ 146 6, , DJ , , DJ 148 6, , DJ 149 8, , DJ 155 4, , DJ 156 6,400 4, , DJ 201 A 4, ,300 2,200 1,000 DJ 205 G 3, , DJ 206 9, ,740 1,260 - DJ ,400 0, , DJ , , DJ , , DJ 216 A 10, ,980 3,227 3,523 DJ 217 3, , DJ , , DJ ,750-0,864-17,436 1,750 4,700 DJ , , DJ , ,031 2,969 - DJ ,200 6, , DJ 233 8, ,000 3,000 - DJ , ,635 1,995 0,840 DJ 235 6, ,850 0,250 - DJ 236 2,175 1,915 0, DJ , ,505 4,295 5,300 DJ 250 8, , DJ , , DJ 713 6,030 6, DJ 713 B 1, ,000 - DJ ,500 14, DJ 720 D 3, , Drumurile comunale Lungimea drumurilor comunale este de apoximativ 764, 7 km, din care: km drumuri de beton de ciment;,1 km drumuri cu pavaj; 81,5 km drumuri cu îmbrăcăminţi asfaltice; 46,3 km drumuri împietruite; 85,3 km drumuri de pământ. În ceea ce priveşte starea de viabilitate a drumurilor comunale, în lungime totală de 764,7 km, conform tabelului prezentat în anexa nr. 3, situaţia se prezintă astfel: - stare foarte bună/bună de viabilitate: 40,2% - drumuri comunale în lungime de aproximativ 307 km; - stare mediocră de viabilitate: 17,5% - drumuri comunale în lungime de aproximativ 133,9 km ; - stare rea de viabilitate: 36,1% - drumuri comunale în lungime totală de aproximativ 276,4 km; 25
34 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - stare impracticabilă: 6,2% - drumuri comunale în lungime totală de 47,4 km. Străzi orăşeneşti Lungimea totală a străzilor orăşeneşti din judeţ este de km, din care 993 km sunt modernizate Lungimea totală a străzilor orăşeneşti din care: PLOIEŞTI CÂMPINA AZUGA BĂICOI BOLDEŞTI-SCĂENI BREAZA BUŞTENI COMARNIC MIZIL PLOPENI SINAIA SLĂNIC URLAŢI VĂLENII DE MUNTE Transport alternativ În municipiul Ploieşti este asigurată infrastructura necesară deplasării în condiţii de siguranţă a locuitorilor oraşului, atât: - cu bicicleta: pista de bicicletă B-dul Independenţei B-dul Bucureşti, pe o lungime de aproximativ 3 km; o pe jos, în special în zona cu acces controlat din centrul oraşului - Zona pietonală centrală. Transportul urban de călători cu autobuze, troleibuze şi tramvaie Nr. oraşelor cu autobuze Lungimea totală simplă a liniilor de tramvai - km Lungimea totală simplă a liniilor de troleibuz -km 26,0 25,0 25,0 25,3 25,3 25,3 Nr. vehiculelor în inventar - autobuzeşi microbuze tramvaie (vagoane) troleibuze Călători transportaţi - mil călători - autobuze şi microbuze 51,6 53,0 53,8 54,0 54,5 45,8 - tramvaie 19,1 20,1 19,8 19,8 20,0 19,4 - troleibuze 8,2 8,3 9,2 9,2 9,3 17,0 26
35 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA Poduri şi pasaje În zonele de impact cu râuri, pârâuri şi căi ferate funcţionalitatea drumurilor este asigurată de o reţea cuprinzând pe drumurile judeţene: 178 de poduri cu o lungime totală de 6,9 km şi 15 pasaje, însumând peste 2,2 km, pe drumurile comunale: 95 de poduri cu o lungime totală de peste 3,2 km şi 5 pasaje, insumand cca 0,35 km. Reţeaua de căi ferate LUNGIMEA CĂILOR FERATE ÎN EXPLOATARE, PE CATEGORII DE LINII DE CALE FERATĂ DIN PRAHOVA Total -km Electrificata -km Linii normale -km Linii normale cu o cale -km Linii normale cu 2 cai -km Densitatea liniilor de cale ferată pe 1000 kmp teritoriu 34,4 34,4 34,4 34,4 34,4 34,4 Reţeaua de căi ferate din judeţ este bine dezvoltată, liniile aflate în exploatare însumând, la sfârşitul anului 2013, o lungime de 162 km, (11 km linie simplă şi 151 km linie dublă), reprezentând din acest punct de vedere, 12,95 % din totalul reţelei de căi ferate a Regiunii, iar ponderea liniilor de cale ferată electrificate fiind de 69,14% din totalul liniilor de cale ferată de pe teritoriul prahovean. În raport cu suprafaţa judeţului, liniile de cale ferată aveau o densitate de 34,4 km/1000 km 2 teritoriu, fiind inferioară mediei pe regiune care a fost de 36,3 km/1000 km 2 teritoriu. Lungimea liniilor de cale ferată de folosinţă publică în exploatare, din care: electificat e cu o cale, din care: electrificate cu două căi din care: electrificate 0=2+4 1= Reţeaua de căi aeriene La 5 km distanţă faţă de muncipiul Ploieşti, în comuna Târgşoru Vechi, satul Strejnicu, funcţionează Aerodromul şi aeroclubul Gheorghe Bănciulescu, destinat atât zborurilor cu aparate uşoare cât şi programelor specifice de instruire şi antrenament. Investiţiile realizate la acest obiectiv (pista de decolare-aterizare, simulator de zbor, pavilioane de pregătire, etc.) au condus la modernizarea şi îmbunătăţirea funcţionalităţii aerodromului. SECŢIUNEA a 6-a Dezvoltare economică În judeţul erau operaţionali agenţi economici la finele anului 2013, reprezentând circa 31% din numărul unităţilor active ale Regiunii Sud Muntenia şi cca. 3,3% din totalul unităţilor din România. Distribuţia întreprinderilor pe clase de mărime evidenţiază pentru microîntreprinderi (0-9 salariaţi) o pondere numerică de 85,25%, întreprinderile mici (10-49 salariaţi) deţin 11,82%, firmele mici şi mijlocii 2,48%, iar firmele mari (peste 250 de salariaţi) 0,45%. Pe domenii de activitate, numărul unităţilor locale active, la finele anului 2013 (ultimele informaţii statistice disponibile) se prezintă astfel: 27
36 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA Industria Caracteristica structurii economice a judeţului o reprezintă industria, cu tradiţia sa binecunoscută şi cu evoluţiile din ultima perioadă, care au condus la diversificarea unor activităţi impuse de piaţă globalizată şi la declinul unor subramuri. Principalele ramuri industriale şi exponenţii acestora: - prelucrarea petrolului:s.c. PETROBRAZI S.A., componentă a PETROM-OMV - cel mai mare producător şi distribuitor de produse petroliere din România, S.C. PETROTEL-LUKOIL S.A., ROMPETROL VEGA S.A. din Ploieşti şi STEAUA ROMÂNĂ S.A. din Câmpina. - maşini şi echipamente: TIMKEN Ploieşti, PCC STEROM,UPETROM, YAZAKI, JOHNSON CONTROLS, CALSONIC KANSEI, CAMERON, LUFKIN, etc.. - industria chimiei: UNILEVER, MICHELLIN, VICTORIA FLOREŞTI, DETERGENTI S.A., PLASTIPAK. - industria alimentară: unităţi de prelucrare a cărnii, laptelui şi de vinificaţie S.C Recunoştinţa Prodcom Impex S.R.L. Filipeştii de Pădure, S.C. Principal Construct S.R.L. Filipeştii de Pădure, S.C. SALSI S.A - Sinaia, S.C. Agrisol Internaţional Ro S.R.L. - Boldeşti Scăieni, S.C. Ladrisi Group S.R.L. Ceptura, S.C. Cramele S.A. Ploieşti, S.C. Domeniile Viticole S.R.L. - Gura Vadului, S.C. Moldvin Trading S.R.L. Ceptura, S.C. Unicom Production S.R.L. filiala Urlaţi - Ceptura. Producţia de băuturi şi tutun este realizată în principal de către societăţile cu participare importantă de capital străin: COCA COLA, CRAMELE PRAHOVA HALEWOOD, INTERBREWEFES BREWERY, LA FESTA INTERNATIONAL ROMÂNIA, BRITISH AMERICAN TOBACCO. - industria textilă, confecţii, ambalaje, a materialelor de construcţii. Potenţialul material şi uman, stabilitatea economică a judeţului şi deschiderea autorităţilor locale către sprijinirea mediului de afaceri s-a materializat în funcţionarea unui număr de 8 parcuri industriale, cu infrastructura şi utilităţile necesare pentru atragerea investiţiilor autohtone şi străine, crearea de locuri de muncă şi promovarea dezvoltării economice durabile. Exporturi importuri În perioada 1.I.-31.XII.2014, conform Buletinului statistic lunar al judetului, exporturile de bunuri (FOB) din judeţul au însumat 1962,7 mil euro. Comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2013, exporturile au crescut cu 32,60%. Structura exporturilor in anul 2014: - exporturile de Maşini, aparate şi echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile, reprezintă 35,9% din totalul exporturilor perioadei 1.I.-31.XII.2014, acestea înregistrând o creştere cu 14,1% la valori exprimate în euro comparativ cu perioada corespunzătoare a anului 2013; - exporturile de Produse minerale au situat această secţiune pe locul doi ca pondere în total exporturi (31,1%), înregistrând o creştere cu 34,6% la valori exprimate în euro faţă de perioada anul 2013; - exporturile de Produse alimentare, bauturi, tutun, situate pe locul trei cu 7,7% in total exporturi, au inregistrat o crestere cu 27% la valori exprimate in curs comparativ cu anul 2013; - exporturile de Materii textile şi articole din acestea situate pe locul patru cu 7,6% în total exporturi, au înregistrat o creştere cu 7,2% la valori exprimate în euro comparativ cu perioada corespunzătoare a anului 2013; Ţările partenere situate pe primele 5 locuri în derularea exporturilor din perioada 1.I.- 31.XII.2014 (reprezentând 40,7% din total exporturi) au fost: 1. Italia (10,70%); 2. Moldova (9,4%); 3. Germania (7,8%); 28
37 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA 4. Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (6,5%); 5. Ungaria (6,3%). În anul 2014 importurile de bunuri (CIF) din judeţul au însumat milioane euro. Comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2013, importurile au crescut cu 26,5%. Structura importurilor din anul 2014: - importurile de Produse minerale reprezintă 38,6% din totalul importurilor perioadei 1.I.- 31.XII.2014, acestea înregistrând o creştere cu 20,1% la valori exprimate în euro comparativ cu perioada corespunzătoare a anului 2013; - importurile de Maşini, aparate şi echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile au situat această secţiune pe locul doi ca pondere în total importuri (13,6%), înregistrând o scădere cu 3,9% la valori exprimate în euro faţă de anul 2013; - importurile de Produse alimentare, băuturi, tutun care deţin 10,1% în total importuri, au înregistrat o creştere cu 13% la valori exprimate în euro comparativ cu perioada corespunzătoare a anului 2013; - importurile de Metale comune şi articole din acestea cu o pondere de 8,5% în total importuri, au înregistrat o creştere cu 33,9% la valori exprimate în euro comparativ cu importurile de produse similare din anul Ţările partenere situate pe primele 5 locuri în derularea importurilor din perioada 1.I.- 31.XII.2014 (reprezentând 69,15% din total importuri) au fost: 1. Federaţia Rusă (34,6%); 2. Germania (15,9%); 3. Italia (7,1%); 4. Polonia (4,8%); 5. Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (4,7%). Deficitul comercial în anul 2014 a fost de 1099,3 mil euro, mai mare cu 96,7 mil euro (+9,6%) decât în anul2013. Numarul personalului pe activitati reflecta la randul sau structura activitatilor economice. Efectivul salariaţilor din judeţul, la sfârşitul lunii decembrie 2014 a fost de persoane, cu 737 persoane mai mic faţă de luna noiembrie Câştigul salarial mediu brut în luna decembrie 2014 a fost de 2372 lei/salariat. Câştigul salarial mediu net a fost de 1722 lei/salariat, mai mare cu 4,6% faţă de câştigul salarial mediu net înregistrat în noiembrie Câştiguri salariale peste media judeţului s-au înregistrat în industrie şi construcţii (1826 lei/ salariat). Câştiguri salariale sub media judeţului s-au înregistrat în ramurile servicii şi comerţ (1641lei/salariat) şi respectiv, agricultură, silvicultură şi piscicultură (1624 lei/salariat). Comparativ cu luna decembrie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 3,6%. Indicele câştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a înregistrat o creştere de 2,8%. Agricultura şi dezvoltarea rurală Situarea geografică a judeţului în nordul Câmpiei Române, fiind prezente pe teritoriul său cele trei forme principale de relief, nivelul ridicat de urbanizare (judeţul este singurul din Regiunea de Dezvoltare Sud Muntenia cu grad de urbanizare de peste 50%) şi densitatea mare a localităţilor, cu alocarea unor suprafeţe importante construcţiilor şi activităţilor neagricole, au contribuit la limitarea terenurilor cu destinaţie agricolă şi la profilarea acestora pe legumicultură, pomicultură, viticultură şi zootehnie, deşi culturile de cereale pentru boabe deţin încă 71,2% din terenul arabil al judeţului, ocupând zonele de sud şi sud-est ale judeţului. Suprafaţa totală după modul de folosinţă la sfârşitul anului hectare Suprafaţa - total Suprafaţa agricolă
38 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA -arabilă păşuni fâneţe vii şi pepiniere viticole livezi şi pepiniere pomicole Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră Ape şi bălţi Alte suprafeţe Structura suprafetelor utilizate, pe categorii de exploatatii, a fost, conform ultimului Recensamant agricol, urmatoarea: -ha- Judet Total suprafata Exploatatii agricole individuale din care: Persoane fizice autorizate; intreprinderi familiale Exploatatii cu personalitate juridice Suprafete utlizate % din total 100% 58,26 % 2,62 % 39,12 % Din totalul suprafetelor utilizate, peste 58% sunt exploatate in regim individual, in timp ce mai putin de 40% se lucreaza in exploatatii agricole cu personalitate juridica, aceste ponderi explicand nivelul relativ redus al productivitatii muncii in agricultura judetului. Analiza numarului de exploatatii agricole releva pregnant gradul de disipare: exploatatii individuale din totalul de , ceea ce denota caracterul de subzistenta al agriculturii la aceasta data. Suprafaţa agricolă a judeţului s-a diminuat în perioada cu 5591 ha, din care 2427 ha teren arabil, 324 ha vii, 2230 ha livezi, crescând în schimb suprafeţele neagricole cu 5544 ha. CEREALE PENTRU BOABE - TOTAL din care: - Exploataţii agricole individuale GRÂU ŞI SECARĂ- TOTAL din care: - Exploataţii agricole individuale ORZ ŞI ORZOAICĂ - TOTAL din care: - Exploataţii agricole individuale PORUMB BOABE - TOTAL din care: - Exploataţii agricole individuale PLANTE ULEIOASE - TOTAL Suprafaţa cultivată cu principalele culturi hectare
39 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA din care: - Exploataţii agricole individuale FLOAREA SOARELUI-TOTAL din care: - Exploataţii agricole individuale RAPIŢĂ -TOTAL CARTOFI - TOTAL LEGUME TOTAL (de câmp, în solarii şi sere ) FURAJE VERZI ÎN TEREN ARABIL TOTAL din care: - Exploataţii cu personalitate juridica CREŞTEREA ANIMALELOR Evoluţia efectivelor de animale a înregistrat fluctuaţii anuale cu tendinţă de scădere in perioada şi crestere în ultimii ani la bovine şi scădere pronunţată la porcine, creştere la ovine, caprine şi familii de albine, reflectate în produsele de origine animală obţinute. Efectivele de animale pe total agricultură UM BOVINE TOTAL cap PORCINE TOTAL cap OVINE TOTAL cap CAPRINE TOTAL cap CABALINE cap TOTAL PĂSĂRI TOTAL cap ALBINE fam Producţia agricolă animală UM TOTAL AGRICULTURĂ Producţia de carne 43,3 53,5 55,2 42,6 44,6 84,2 73,0 67,0 mii to viu sacrificată/ din care: - de porcine mii to viu 16,6 18,8 19,5 12,6 12,5 14,1 27,6 21,1 Lapte de vacă şi bivoliţă mii hl Lapte de oaie şi capră mii hl ,2 154 Lână tone Ouă mil.buc ,7 121,7 Miere extrasă tone Referitor la piscicultura, judeţul are un potenţial bun în special în zona sudică, dar şi în zona montană, dispunând de un număr total de 31 amenajări piscicole, precum şi de o importantă unitate de procesare în comuna Bărcăneşti. 31
40 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA Silvicultura Relieful montan din partea de nord a judeţului, parţial zona colinară şi cea de câmpie sunt propice vegetaţiei forestiere, conţinând speciile caracteristice pe trepte de altitudine. Rolul vegetaţiei forestiere, complexitatea funcţiilor sale ecologice şi importanţa economică a exploatărilor forestiere raţionale nu mai trebuie demonstrate, astfel încât orice intervenţii în sensul afectării suprafeţelor sau calităţii fondului forestier conduc la dezechilibre cu efecte negative majore. Judeţul deţine 146,5 mii ha, respectiv 22,3% din suprafaţa forestieră de 658,7 mii ha existentă la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud Muntenia. SUPRAFAŢA FONDULUI FORESTIER PE CATEGORII DE TERENURI ŞI SPECII DE PĂDURI DIN JUDEŢUL PRAHOVA mii hectare Total 146,7 146,5 147,3 147,3 146,5 146,5 Suprafaţa pădurilor 144,4 144,1 144,9 144,9 144,1 144,1 Răşinoase 32,1 32,1 32,2 32,2 32,2 32,2 Foioase 112,2 112,0 112,7 112,7 111,9 111,9 Alte terenuri 2,3 2,4 2,4 2,4 2,4 2,4 De remarcat ca in perioada suprafata fondului forestier a ramas relativ constanta. Menţinerea şi îmbunătăţirea parametrilor fondului forestier al judeţului depind de echilibrul dintre lemnul recoltat şi toate componentele privind regenerarea vegetaţiei forestiere cu valoare ecologică şi economică. În cadrul Direcţiei Silvice, în perioda au fost desfăşurate proiecte privind: - Construirea şi reabilitarea (repararea) drumurilor forestiere şi corectarea torenţilor din bazinele hidrografice situate în fondul forestier: Bradet (Cheia), Obarsia (Valenii de Munte), Paltinet şi Paraie (Valea Doftanei), Maluroasa (Brebu), Valea Rea şi Zgarbura (Sinaia). - Corectarea torenţilor din bazinele hidrografice: Păltinoasa (zona Valea Doftanei şi Brebu), Zgărbura (pe raza oraşului Sinaia), Valea Floreiului (pe raza oraşului Comarnic), Valea Vlădişor (Valea Doftanei), Valea Izvorului (Sinaia), Valea lui Piele Rea-Negraşu (comunavalea Doftanei), Valea Albă (comuna Ştefeşti), Ermeneasa (comunavalea Doftanei). Lucrările au vizat punerea în siguranţă împotriva viiturilor torenţiale care grăbesc colmatarea Barajului Paltinu, a DN1, DN1A, DN 71, DJ 102I, a drumurilor forestiere, străzilor şi proprietăţilor din zonele riverane. - Reabilitarea drumurilor forestiere: Valea Rea (Sinaia), Belia Gurguiata (Sinaia), Orjogoaia (Valea Doftanei), Clăbucet (Ştefeşti), Vărbilău (Ştefeşti), Olga Bancic (comunatalea), Păltineţ (comuna Valea Doftanei), Valea Pietrii (comuna Ştefeşti), Magdalena (Cheia), Ardelea (Cheia) Finanţate din fonduri bugetare şi credite acordate de către Banca de Dezvoltare a ui Europei (BDCE), investiţiile contribuie la îmbunătăţirea accesibilizării fondului forestier, aplicarea tratamentelor silviculturale şi intervenţiilor în cazul producerii unor calamităţi. SECTORUL SERVICIILOR Telecomunicaţii Componentă a infrastructurii naţionale, sectorul telecomunicaţiilor a avut un trend pozitiv susţinut, răspunzând cerinţelor pieţii concurenţiale foarte dinamice din ultimii ani. În judeţul numărul abonaţilor la telefonia fixă este de cca , deserviţi de centrale telefonice digitale. Judeţul este racordat prin magistrale de fibre optică la reţeaua interurbană şi internaţională. 32
41 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA În telefonia fixă, televiziunea prin cablu, internet şi date operează Romtelecom, UPC şi RDS- RCS, iar în telefonia mobilă, internet şi date operează ORANGE, VODAFONE, COSMOTE ŞI 2K TELECOM. Activitatea poştală Se desfăşoară într-o structură care permite funcţionarea la standarde optime de eficienţă pe întreg teritoriul judeţului, prin cele 175 oficii poştale informatizate din care: 54 oficii poştale, 4 oficii poştale rurale mecanizate, 32 ghişee, 84 agenţii şi 1 Punct Prelucrare Curierat Rapid, oferind servicii tradiţionale (corespondenţă şi mesagerie internă şi externă), servicii financiare, servicii de curierat rapid intern, curier electronic, filatelie, încasări şi plăţi, servicii bancare şi asigurări şi alte servicii suplimentare pentru clienţi. Sistemul bancar şi de asigurări În judeţ sunt reprezentate cca. 40 de instituţii bancare cu peste 130 sucursale/agenţii existând o ofertă diversificată de produse şi servicii de operaţiuni curente şi de credit. De asemenea, sistemul de asigurări este prezent în tot judeţul, preponderent în mediul urban. Turism Cadrul natural foarte generos, varietatea reliefului şi a resurselor, valorile istorice şi culturale, complexitatea economiei sunt elemente componente ale unui potenţial turistic remarcabil al judeţului, plasându-l ca destinaţie turistică importantă pentru români şi străini. Există deja o bună tradiţie a activităţilor turistice în, iar dinamica perioadei actuale relevă preocuparea autorităţilor locale şi a mediului de afaceri de a investi în infrastructura şi serviciile turistice, în pofida unor inconsecvenţe determinate mai ales de posibilităţile financiare. Câteva menţiuni cu privire la zone/puncte de mare atracţie turistică naturală: - Parcul Natural Bucegi în suprafaţă de ha deţine în judeţul ha; - Muntele de Sare din Slănic rezervaţie naturală şi monument al naturii; - Abruptul Prahovean, Locul fosilifer Plaiul Hoţilor, Munţii Colţii lui Barbeş Arinişul de la Sinaia. Reţeaua turistică pusă la dispoziţia turiştilor în anul 2014, în judeţul, a cuprins 286 structuri de primire turistică (unităţi cu cel puţin 5 locuri-pat), din care: 76 hoteluri, 7 hosteluri, 16 moteluri, 40 vile turistice, 12 cabane turistice, 3 tabere pentru elevi şi prescolari, 130 pensiuni, un bungalou şi un camping. În profil regional, conform datelor statistice disponibile, la finele anului 2013, judeţul deţinea 43,2% din capacitatile de cazare turistică. Potrivit datelor statistice disponibile, turistii cazati în hoteluri au detinut în anul 2013 ponderea cea mai mare de 71,9% din totalul sosirilor în structurile de primire turistica cu functiuni de cazare, fiind urmati de cei cazati în pensiuni 12,5%, moteluri 4,5%, vile 6,1%, etc.. Pe ţări de provenienţă turişti (11,77%) au venit din Israel, turişti (11,31%) din Bulgaria, turişti (9,15%) din Italia, 3634 turişti (7,48%) din Regatul Unit al Marii Britanii, turişti (6,51%) din Germania, turişti (5,18%) din SUA, turişti (4,92%) din Franţa, turişti (3,69%) din Spania, 1,483 turişti (3,05%) din Japonia, turişti (2,7%) din Rusia, 1098 turişti (2,26%) din Grecia, 1088 turişti (2,24%) din Austria s.a. Din cei turisti straini care au venit în judetul în anul 2013, turisti straini (61,98%) s-au deplasat în Sinaia, turişti străini (29,09%) în Ploieşti, 1251 turişti străini (2,57%) în Buşteni, etc.. Numărul total de înnoptări ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică din anul 2013 a fost de înnoptari din care înnoptari ale turiştilor români şi înnoptări ale turiştilor străini. În anul 2013, durata medie a şederii turiştilor în diferite locaţii a fost de 2,39 zile (2,35 zile la turistii români şi 3 zile la cei straini) cu 0,01 zile mai mica decât în anul precedent. 33
42 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA Indicele de utilizare neta a capacitatilor de cazare turistica în functiune a fost în anul 2013 de 21%, cu 2,2 puncte procentuale mai mic decât în anul Forme de turism Turism montan: pentru - practicarea sporturilor de iarnă (coborâri de agrement, schi fond, schi alpin, schi extrem şi snowboard, snowkiting) pe 24 de pârtii de schi în staţiunile Sinaia, Buşteni şi Azuga, deservite de 13 instalații pe cablu şi o parte dotate cu tunuri de zăpadă artificială, astfel: 15 Pârtii de schi în Sinaia: Valea Dorului Sub telescaun 1, Valea Dorului Sub telescaun 2, Valea Dorului Variantă, Valea Soarelui 1, Scândurari - Drumul de vară, Târle, Papagal, Carp, Începători, Pârtia nouă (Cota 1400-telecabină), Valea Soarelui 2, Valea Lăptici 1, Valea Lăptici 2, Gondolă, Valea cu Brazi. Aceste pârtii sunt deservite de 7 instalaţii de transport pe cablu: Telegondolă - Cota 1400, Telecabină - Sinaia Cota 1400, Telecabină - Cota 1400 Cota 2000, Telescaun - Cota 1400 Cota 2000, Telescaun - Valea Dorului, Telescaun - Valea Soarelui, Teleschi Scândurar. 2 Pârtii de schi în Buşteni: Pârtia Kalinderu I, Pârtia Kalinderu II. Pârtiile sunt deservite de un telescaun debreiabil cu 4 locuri tip Leitner. 7 Pârtii de schi în Azuga: Sorica, Cazacu, La Stâna, Azuga Sud, Variantă Cazacu, Şcoală (130 m lungine, 60 m lăţime, grad dificultate uşoară), Breteaua Cazacu. Aceste pârtii sunt deservite de 5 instalaţii de transport pe cablu: Telegondola Sorica, Teleschi Sorica Sud, Teleschi Varianta Cazacu, Baby schi Şcoală, Teleschi Sorica. În Buşteni există de asemenea, pârtia de sanie din partea superioară a pârtiei Kalinderu, cu o lungime de 200 m şi o lăţime medie de 20 m. şi în Sinaia există Pârtie de bob şi sanie, cu 13 viraje. În fiecare staţiune există şcolile de schi locale care vă pot asigura tot echipamentul necesar precum şi profesori bine pregătiţi. - drumeţii; - mountainbike, alpinism şi escalada, enduro şi off-road, dar şi pentru vizită în Parcul Natural Bucegi. Mountainbike şi ciclism - se practică în zona munţilor Bucegi, Ciucaş şi Baiului. Off road-ul se poate practica în multe zone ale judeţului. Spectaculoase sunt traseele care duc spre platoul Bucegi, vârful Ciucaş şi muntele Baiului. Enduro - trasee: Bertea Pasul Bratocea, pe Valea Doftanei; Vălenii de Munte Cascada Schinda Drajna Slon sau Vălenii de Munte Tabla Buţii, pe Valea Teleajenului. Motocros se poate practica pe cea mai mare pistă de motocros din România (1-500 m) la Câmpina, omologată de Federaţia Naţională de Motociclism. Escaladă şi alpinism - Munţii Bucegi oferă multiple trasee pentru escaladă şi alpinism în Sinaia, Buşteni, Azuga. Expediţii în rezervaţia Bucegi În parteneriat cu administraţia Parcului Natural Bucegi, se organizează la cerere tour-uri ghidate de rangeri ai parcului, în diverse zone sau areale protejate din parc, cu scopul observării naturii, a florei şi faunei precum şi a endemismelor masivului Bucegi. Turism de odihnă şi recreere: practicat în tot judeţul, sub diverse forme: o Turismul de sejur o Turismul de week-end o Turismul balnear (Slănic şi Telega) 34
43 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA o Turismul de sănătate o Turismul ecvestru (Ploieşti, Câmpina, Breaza, Comarnic, Găgeni, Păuleşti, Potigrafu) o Turismul oenologic, degustări de vin (Boldeşti-Scăeni, Valea Călugărească, Albeşti Paleologu, Urlaţi, Ceptura, Tohani-Gura Vadului, Azuga) o Turism rural practicat în special în zona subcarpatică (Valea Doftanei, Valea Teleajenului, Valea Slănicului, prima parte a Văii ). o Turism cultural (în întreg judeţul) Turismul de afaceri, presupunând participarea la diverse întâlniri în interes de serviciu, târguri şi conferinţe se polarizează în zonele mai dezvoltate din punct de vedere economic sau zonele unde există centre de conferinţe, respectiv Ploieşti, Câmpina, Blejoi şi Boldeşti-Scăieni, pentru turismul de afaceri şi Valea Prahovei (în special Sinaia) pentru turismul de conferinţe. Turismul activ care presupune practicarea sporturilor de iarnă, drumeţiilor, mountainbike-ului, alpinismului şi escaladei, enduro-ului şi off-road-ului, cicloturismului, echitaţiei, golfului, înotului, sporturilor aeronautice, vânătorii şi pescuitului, jocurilor de echipă în cluburi sau fun park-uri. Acest tip de turism se parctică pe tot teritoriul judeţului, cu zone mai ofertante şi zone specializate doar pe anumite tipuri de activităţi. Turism itinerant ca cicloturismul (pe Drumul Vinului), drumeţiile (atât în zona montană dar şi în zona dealurilor subcarpatice), turism oenologic. Turismul de tranzit este un tip de turism practicat mai ales în unităţile de cazare de pe DN1, având în vedere că este o zonă de tranzit către partea sudică, centrală sau sud-estică a ţării şi având artere importante care străbat judeţul. Turism de nişă: alpinism, escaladă, heli schi, enduro, off-road, cicloturism, sporturi aeronautice, expediţii în Parcul Natural Bucegi, golf, echitaţie, centre SPA, pescuit, vânătoare, degustări de vin, participare la evenimente. Turismul tematic: Drumul Vinului, Drumul Voievozilor, Drumul Fructelor, turismul de eveniment, vizite la mănăstiri (perelinaje, în existând 20 de mănăstiri), turism cultural. Drumul Vinului - reeditează un segment mai vechi dintr-un drum al vinului folosit de romani, care străbatea Europa. Acesta străbate podgoriile renumite ale judeţului şi include popasuri la conace, curţi domneşti şi mănăstiri. Drumul trece prin localităţile Filipeştii de Pădure, Băicoi, Boldeşti, Bucov, Pleaşa, Valea Călugărească, Iordăcheanu, Urlaţi, Ceptura, Fântânele, Tohani, Gura Vadului, iar pentru a exploata în totalitate,,aurul lichid, s-au introdus în circuitul turistic vitivinicol cramele de la Urlaţi şi Azuga unde sunt oferite spre degustare vinuri şi spumante excepţionale, însoţite de meniuri câmpeneşti tradiţionale. Cramele unde se pot face degustări de vin sunt: Crama Seciu de pe dealul Seciu (Boldeşti), IC-DVV Valea Călugărească, Conacul Urlăţeanu (Urlaţi), Crama Rotenberg, Crama SERVE (Ceptura), Domeniile Tohani, Crama Oenoterra Dealul Mare (Tohani). În afara cramelor din podgorii se pot degusta vinuri la Conacul dintre Vii (Urlaţi), Feteasca Neagră (Albeşti Paleologu) şi la Pivniţele Rhein (Azuga). Drumul Voievozilor - promovează valorile culturale, monumentele istorice, de arhitectură, deschizând şansa tuturor de a afla direct de la sursă acolo unde istoria dăinuie prin siturile arheologice sau monumente arhitecturale, trecutul impresionant al tărâmurilor prahovene. Drumul străbate localităţile Ciorani, Drăgăneşti, Gherghiţa, Balta Doamnei, Gorgota, Tinosu, Brazi, Târgşoru Vechi, Ariceştii Rahtivani, Filipeştii de Târg, ieşind spre Târgovişte, în judeţul Dâmboviţa, şi urmând cele mai importante zone în care au fost făcute descoperiri arheologice şi există monumente arhitecturale de interes naţional. Drumul Fructelor - Aflat în nordul judeţului, drumul leagă între ele optsprezece localităţi prahovene: Adunaţi, Breaza, Poiana Câmpina, Cornu, Câmpina, Telega, Scorţeni, Brebu, Dumbrăveşti, Vărbilău, Aluniş, Slănic, Teişani, Vălenii de Munte, Drajna, Poseşti, Bătrâni, Starchiojd şi punctează 28 de popasuri turistice. 35
44 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA SECTIUNEA a 7- a Infrastructuri locale RETELE DE UTILITĂŢI. Alimentarea cu apă Judeţul deţine un bazin hidrografic important cu surse de apă de suprafaţă şi de adâncime, precum şi cu sisteme de captare, stocare, tratare, transport şi distribuţie care asigură apa necesară pentru consumul populaţiei şi pentru activităţile economice. 1. Sursele de apă pentru sistemele zonale şi microzonale: 1. În administrarea S.G.A. : a. Barajul şi acumularea Paltinu; b. Barajul şi acumularea Măneciu; c. Barajul de prize Nedelea; 1. În administrarea S.C. ESZ S.A: d. Statiile de tratare Voila, Maneciu, Valenii de Munte e. Conductele de transport intre baraje şi statiile de tratare 1 În administrarea ui f. Captarea Azuga; g.front captare puţuri forate Bălţeşti; h. Captare şi transport din sursa Vulpea; i. Captare şi transport din sursa Crasna; j. Conducte de transport: - Staţie tratare Azuga - Buşteni - Sinaia; - Staţia Bălţeşti Urlaţi - Mizil; - Staţia Bălţeşti - Podenii Vechi - Gornet. 2. Sistemele zonale şi microzonale existente şi dezvoltate pentru alimentarea cu apă a localităţilor prahovene: Sisteme existente: a. Sistemul deservit de sursa Paltinu; b. Sistemul deservit de sursa Măneciu; c. Sistemul microzonal Azuga; d. Sistemul microzonal Bălţeşti; Sisteme realizate in perioada : e. Sistem microzonal de alimentare cu apă potabilă Brebu, Aluniş, Vărbilău, Slănic din sursa Paltinu; f. Sistem microzonal de alimentare cu apă zona Valenii de Munte, Predeal-Sărari, Varful Stanii, Surani, Şoimari, din sursa Valenii de Munte; Sistem in curs de realizare: Sistem microzonal de alimentare cu apă a comunelor Cerasu, Drajna, Batrani, Starchiojd şi Posesti din sursa Maneciu. 3. Surse locale subterane de apă, care completează sistemele publice şi care sunt gestionate individual Captari importante pentru municipiul Ploieşti: a) Frontul de captare Crangul lui Bot - 9 foraje, capacitatea circa 170/l/s; volum inmagazinare mc; b) Frontul de captare Ploieşti Nord-Vest - 12 foraje, capacitatea circa 130/l/s; volum inmagazinare mc; c) Frontul de captare Ploieşti Nord-Est - 20 foraje, capacitatea circa 365/l/s; volum inmagazinare mc; Începând cu anul 2011, la nivelul judeţului, se aflăîn implementare proiectul Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de apăşi canalizare în judeţul, cofinanţat din 36
45 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA Fondul de Coeziune, prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu , care vizează următoarele lucrări în domeniul distribuţiei şi calităţii apei potabile: în aglomerarea Breaza (localităţile Comarnic şi Breaza) 1 captare nouă şi 3 staţii de tratare a apei potabile; aducţiuni şi extindere reţele de distribuţie apă potabilă; Aglomerarea Băicoi construire a 3 staţii de clorinare; S-au realizat sisteme noi si/sau extinderi de retele la: Balta Doamnei, Bucov, Calugareni, Cosminele, Gherghita, Gorgota, Scorteni, Talea. Sunt in derulare lucrari in comunele: Alunis, Baltesti, Barcanesti, Batrani, Brebu, Cerasu, Colceag, Fantanele, Filipestii de Targ, Gherghita, Gorgota, Olari, Secaria, Soimari, Stefesti. Parcurg etapele pregatitoare inceperii executiei pentru retele de distributie localitatile: Lapos, Manesti, Posesti, Sangeru, Starchiojd, Varbilau. La comunele Provita de Jos, Provita de Sus, Salcia, Tataru se identifica solutii fezabile din punct de vedere tehnic pentru a asigura apa potabila locuitorilor acestora, prin retea de distributie. Canalizare şi epurarea apelor reziduale Situaţia localităţilor care dispun de reţea de canalizare şi sisteme de epurare a apelor uzate: 41 localităţi cu reţea de canalizare, din care: - 2 municipii; - 12 oraşe; - 27 comune (Albeşti-Paleologu, Aricestii-Rahtivani, Baba Ana, Bărcăneşti, Blejoi, Boldesti-Gradistea, Brazi, Brebu, Bucov, Ceptura, Ciorani, Cornu, Drajna, Fântânele, Filipeştii de Pădure, Floreşti, Fulga, Gorgota, Gura Vadului, Măneciu, Păuleşti, Poiana Câmpina, Puchenii Mari, Salciile, Valea Călugărească, Valea Doftanei, Vâlcăneşti). Alimentarea cu gaze naturale Sistemele de alimentare cu gaze naturale asigură distribuţia (total sau parţial) în 56 localităţi ale judeţului, din care în 13 oraşe şi 43 de comune, ocupând din acest punct de vedere primul loc în cadrul Regiunii de Dezvoltare Sud Muntenia. Proiectele au vizat următoarele zone: 1. Comunele Valea Călugărească şi Albeşti Paleologu - Înfiinţare distribuţie gaze naturale în comuna Valea Călugărească (satele Valea Popii, Valea Poienii, Valea Nicovani, Valea Largă şi Rachieri); - Înfiinţare distribuţie gaze naturale în comuna Albeşti Paleologu (satele Albeşti Paleologu, Albeşti Muru şi Vadu Părului). Lucrările au fost finalizate. 2. Dezvoltarea distribuţiei de gaze naturale în zona de sud a judeţului (în localităţile Balta Doamnei, Dumbrava, Drăgăneşti, Gherghiţa, Gorgota, Poienarii Burchii, Olari, Puchenii Mari, Şirna şi Tinosu, pe o lungime totală de aprox. 60 km): - populaţia deservită: aproximativ de locuitori; - s-a realizat reţeaua de distribuţie în comunele: Gorgota, Poenarii Burchii, Şirna, Tinosu, Balta Doamnei şi Puchenii Mari; - pentru celelalte comune (Olari, Draganesti, Gherghita şi Dumbrava) se efectuează fazele de proiectare şi documentaţiile necesare autorizaţiilor de construire. 3. Înfiinţări şi extinderi distribuţie gaze naturale în zona Plopeni-Slănic (în localităţile Aluniş, Bertea, Cocorăştii Mislii, Cosminele, Dumbrăveşti, Stefeşti, Vărbilău, Vîlcăneşti şi oraşul Slănic) - s-a asigurat proiectarea pentru conducta de înaltă presiune Transgaz Buda-Varbilău, urmând proiectarea distributiilor; 37
46 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - populaţia deservită: aproximativ de locuitori; - sistemul poate fi interconectat cu sistemele adiacente permiţând amplificarea lui pe Valea superioară a Teleajenului; pentru oraşul Urlaţi (cartierul Jercălăi), comunele Iordăcheanu, Gornet Cricov şi comuna Bălţeşti (satul Podenii Vechi) sunt demarate procedurile tehnice şi instituţionale în vederea realizării investiţiilor de înfiinţare şi extindere a reţelor de gaze naturale. Alimentarea cu energie termică Singurul sistem centralizat de furnizare a energiei termice pentru populaţie funcţionează în municipiul Ploieşti. Acesta este gestionat de către S.C. Veolia Energie (fost S.C. Dalkia Termo S.R.L.), care asigură alimentarea cu energie termică (apă caldă şi căldură) a circa apartamente din Ploieşti, a instituţiilor publice şi a unui număr important de agenţi economici, însumând aproximativ persoane. Dalkia Termo este rezultatul unui parteneriat între Dalkia România, Local al Municipiului Ploieşti şi, realizat pentru delegarea prin concesiune a gestiunii serviciului public al judeţului de alimentare cu energie termică produsă în mod centralizat în sistem de producţie - transport - distribuţie. S.C. Veolia Energie exploatează întregul lanţ de producere, transport, distribuţie şi furnizare energie termică precum şi producerea de energie electrică. Transportul energiei termice se realizează printr-un circuit primar bitubular în lungime de 65,1 km realizat eşalonat îm perioada , urmat în anul 2002 de joncţiunea cu magistrala V Mihai Bravu. La sistemul de transport sunt racordate 116 puncte de distribuţie şi 49 puncte termice din care sunt alimentaţi consumatorii de tip industrial şi urban. În anul 2010, Veolia Energie a inaugurat la Centrala Electrică de Termoficare CET Brazi o turbină cu gaz în cogenerare, investiţie de cca. 15 milioane de euro. Aceasta produce în cogenerare energie termică şi electricitate pe aproape tot parcursul anului, insa cu precadere in timpul verii şi in intersezon, atunci când cererea de căldură este mai mică. Valoarea investiţiilor realizate de către Veolia Energie de la începutul contractului de concesiune (anul 2004) până la finele anului 2014 se cifrează la 27,4 milioane de euro faţă de obligaţia contractuală de 19,8 milioane de euro. Investiţiile au vizat îmbunătăţirea funcţionalităţii sistemului, modernizări-automatizări-optimizări de trasee, creşterea siguranţei în exploatare, etc., atat pe retelele primare cat şi pe cele secundare de transport şi distributie. Alimentarea cu energie electrică Energia electrică pentru toate categoriile de consumatori publici şi privaţi este asigurată prin Sucursala de Distribuţie Ploieşti aparţinând S.C. Electrica Distribuţie Muntenia Nord S.A. Reţeaua de distribuţie şi exploatare la nivelul judeţului cuprinde: Linii electrice aeriene (LEA) (km) 110 KV 830,34 Medie Tensiune (MT) 2.291,9 Joasă Tensiune (JT) 9.234,7 Linii electrice subterane (LES) (km) 110 KV 4,5 Medie Tensiune (MT) ,2 Joasă Tensiune (JT) 1.349,1 Posturi de transformare (nr.) Staţii de transfer 110 MT KV Lungimea reţelei de iluminat public în municipiul Ploieşti este de 221 km (din care 196 km reţea aeriană şi 25 km reţea subterană). În restul localităţilor din judeţul funcţionează instalaţii comune de distribuţie şi iluminat public. 38
47 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA În perioada Electrica S.A. a realizat un numar de 40 de lucrări pentru îmbunătăţirea condiţiilor tehnice de alimentare cu energie electrică a consumatorilor în 25 de localităţi din judeţ; 47 lucrari pentru imbunatatirea nivelului de tensiune in 31 localitati, 2 staţii de transformare 100/20KV. Cu fonduri europene a fost implementat un sistem automat de distribuţie pentru municipiul Ploieşti. EDUCAŢIE Dinamica principalilor indicatori ce caracterizează activitatea din domeniul educaţiei şcolare este reflectată într-un număr de indicatori specifici după cum urmează: Numărul unităţilor şcolare, la începutul anului şcolar 2006/ / / / / / / număr 2013/ / 2015 UNITĂŢI ŞCOLARE - TOTAL din care: - grădiniţe şcoliprimareşigimn aziale licee şcoliprofesionale (de arteşi meserii) şcoli postliceale şi de maiştri - şcoli pentru copii cu deficienţe POPULAŢIA ŞCOLARĂ TOTAL din care: - învăţământ preşcolar - învăţământ primar şi gimnazial - învăţământ liceal - învăţământ profesional (de arte şi meserii) - învăţământpostl icealşi de maiştri - învăţământpent rucopiicudeficienţe Numărul populaţiei şcolare, la începutul anului şcolar - persoane- 2006/ 2007/ 2008/ 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/
48 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA Numărul populaţiei şcolare şi al cadrelor didactice pe medii, la începutul anului şcolar - persoane POPULAŢIA ŞCOLARĂ-TOTAL municipii şi oraşe comune COPII ÎN GRĂDINIŢE- TOTAL municipii şi oraşe comune ELEVI - TOTAL municipii şi oraşe comune CADRE DIDACTICE-TOTAL municipii şi oraşe comune Numărul cadrelor didactice, la începutul anului şcolar - persoane PERS. DIDACTIC TOTAL învăţământ preşcolar - învăţământ primar şi gimnazial - învăţământ liceal învăţământ profesional (de arte şi meserii) învăţământ postliceal şi de maiştri - învăţământ pentru copii cu deficienţe ~ Structura Universităţii Petrol Gaze din Ploieşti Facultăţi Număr cadre didactice Numărstudenţi Facultatea de Ingineria Petrolului şi Gazelor Facultatea de Inginerie Mecanică şi Electrică Facultatea de Tehnologia Petrolului şi
49 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA Petrochimie Facultatea de Litere şi Ştiinţe Facultatea de Ştiinţe Economice Total Număr facultăţi 5 Număr departamente 13 Număr programe de licenţă 34 Număr programe de masterat 28 Număr cadre didactice Profesori universitari 38 - Conferenţiari universitari 66 - Şefilucrări/lectori Asistenţi universitari 46 - Preparatori 16 Număr studenţi Număr doctoranzi 124 Număr domenii de doctorat 6 CULTURĂ Activitatea de cultură şi artă se realizează în cadrul unei reţele de instituţii specializate care funcţionează sub autoritatea ui sau a consiliilor locale, precum şi în unităţi de nivel naţional. Coordonarea metodologică revine Ministerului Culturii prin Direcţia ă pentru Cultură. Instituţii culturale de importanţă naţională: Muzeul Naţional al Petrolului din Ploieşti, Muzeul Naţional Peleş din Sinaia şi Muzeul Cinegetic Posada. Instituţii culturale aflate sub autoritatea ui : Muzeul de Istorie şi Arheologie prin secţile muzeale/rezervaţiile arheologice: Secţii muzeale: 1. Muzeul de Istorie şi Arheologie Ploieşti; 2. Muzeul Casa de târgoveţ din secolul al XVIII-lea al XIX-lea Ploieşti; 3. Muzeul I. L. Caragiale - Ploieşti; 4. Muzeul Memorial Paul Constantinescu - Ploieşti; 5. Muzeul Memorial Nichita Stănescu - Ploieşti; 6. Muzeul Ceasului Nicolae Simache Ploieşti; 7. Muzeul Casa Domnească - comuna Brebu; 8. Muzeul Conacul Bellu - Urlaţi; 9. Muzeul Foisorul Bellu - Urlaţi; 10. Muzeul Memorial Cezar Petrescu Buşteni; 11. Muzeul Memorial Nicolae Iorga - Vălenii de Munte; 12. Muzeul de Enografie al Văii Teleajenului - Valenii de Munte; 13. Muzeul de Artă Religioasă - Valenii de Munte; 14. Muzeul Memorial Constantin şi Ion Stere - Bucov; 15. Muzeul Crama 1777 comuna Valea Calugareasca; 16. Muzeul Sătesc Sângeru comuna Sângeru; Rezervaţii arheologice: 1. Rezervaţia arheologică Budureasca; 41
50 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA 2. Rezervaţia arheologică Târgşoru Vechi; 3. Castrul roman Drajna de Sus comuna Drajna; Participarea la derularea proiectelor culturale iniţiate de către autorităţile locale şi judeţene: 1. Drumul Voievozilor; 2. Drumul Vinului; 3. Drumul Fructelor; 4. Drumul Sării; 5. Euro ; 6. Programul Romania 100 Marea Unire; 7. Ziua Culturii Nationale; 8. Unirea Principatelor Române; 9. Ziua Drapelului National; 10. Tripla semnificaţie a zilei de 9 mai; 11. Ziua Imnului National; 12. Ziua Eroilor; 13. Ziua Limbii Române; 14. Ziua Naţionala a României; 15. Festivalul Internaţional de poezie Nichita Stănescu ; 16. Universitatea Populară de Vară Nicolae Iorga. Programe de valorificare stiinţifică la nivel naţional/internaţional - sesiuni de comunicări ştiinţifice, concursuri, simpozioane: 1. Concursul interjudetean de interpretare a personajelor caragialiene Muzeul Ion Luca Caragiale Ploieşti; 2. Sesiunea de comunicări ştiinţifice Ev mediu romanesc Muzeul Casa Domneasca comuna Brebu; 3. Sesiunea de comunicari stiintifice Rolul caselor şi muzeelor memoriale in muzeografia romaneasca Muzeul Memorial Nicolae Iorga Valenii de Munte; 4. Sesiunea de comunicari stiintifice Spiritualitate, traditii şi obiceiuri romanesti Muzeul Crama 1777 comuna Valea Calugareasca; 5. Sesiunea de comunicari stiintifice Arheologia mileniului I p. Chr Muzeul de Istorie şi Arheologie Birou Arheologie; 6. Concurs de epigrame şi caricaturi Ridendo dicere verum Muzeul Memorial Cezar Petrescu Busteni; 7. Simpozionul timpul şi omul Muzeul ceasului Nicolae Simache Ploieşti; 8. Concursul de interpretare şi creaţie muzicală Paul Constantinescu Muzeul Memorial Paul Constantinescu Ploieşti; 9. Programul Romania 100 simpozioane, expozitii: Basarabia pamant romanesc, Zilele Constantin Stere, Banatul în primul război mondial, Marea Unire Programe de valorificare cultural-educativa: 1. Zilele porţilor deschise pe şantierele arheologice sistematice: Budureasca, Targsorul Vechi, Mălăieşti, Drajna; 2. Programe estivale de vacanta pentru prescolari şi elevi; 3. Parteneriate educationale pentru anii scolari in curs, cu unitatile de invatamant din Ploieşti şi din judet; scoala altfel Sa stii mai multe, sa fii mai bun ; 4. Circuite muzeale pentru elevi şi adulti; 5. Programul Agora trecutul conjugat la viitor mese rotunde, workshopuri; 6. Programul etnografic Interferente culturale la Dunarea de jos ; 7. Programele Educatie, prin cultura ; Memoria istoriei ; Univers literar ; Univers muzical ; Universul cunoasterii ; Universul arheologiei. 42
51 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA Programe de valorificare expozitionala temporara Restituiri expozitionale Programe nationale şi internationale de valorificare muzeala; Programe de valorificare editoriala a cercetarii stiintifice; Programul de cercetare arheologica şi istorica fundamentala: - rapoarte de cercetare arheologica sistematica/preventiva - lucrari /comunicari stiintifice de istorie, etnografie, stiinta şi tehnica sutinute de specialisti la sesiuni/simpozioane in tara şi strainatate. Programele Dezvoltarea şi Administrarea colectiilor ; Programul Trecut pentru viitor restaurare, depozitare. Muzeul de Ştiinţele Naturii reuneşte următoarele structuri: 12 Secţii muzeale: - Muzeul Omului Cetate a Ştiinţei Ploieşti - Acvariul Ploieşti - Muzeul Flori de mină Cheia - Muzeul de Antropologie Francisc Rainer Cheia - Muzeul Rezervaţiei Naturale Bucegi Sinaia - Muzeul Sării Slănic - Muzeul Natura Văii Teleajenului Vălenii de Munte - Muzeul Ţinutului Plopeni - Grădina Botanică Bucov - Centrul Cercetare, Antropologie, Comunicare - Secţia Evidenţă Restaurare Conservare-Depozitare-Biopreparare - Secţia Proiecte Europene Laborator Patrimoniu Naţional Cultural:fizica, biologie, chimie,mineralogie 15 Depozite patrimoniale - în care sunt depozitate piese muzeale. Activitatea Muzeului de Artă Ion Ionescu Quintus, prin cele 2 secţii: Muzeul de Artă Ploieşti şi Muzeul Memorial Nicolae Grigorescu Câmpina, s-a concretizat, în perioada , intr-un numar mare de expozitii tematice şi evenimente organizate de muzeu sau cu participarea muzeului. Biblioteca ă Nicolae Iorga Ploieşti, instituţie culturală organizată în subordinea ui, asigură egalitatea accesului la informaţii şi la documentele necesare informării, educaţiei permanente, petrecerii timpului liber şi dezvoltării personalităţii utilizatorilor şi coordonează metodologic cele 101 de biblioteci publice din judeţ, din care 75 de bibiloteci publice active. Instituţii culturale de importanţă locală: - Teatrul Municipal Toma Caragiu Ploieşti; - Teatrul pentru copii Ciufulici, Ploieşti; - Filarmonica Paul Constantinescu Ploieşti; - Muzeul Memorial B.P. Haşdeu Câmpina; - 5 case de cultură municipale: Ploieşti şi Câmpina; - 12 case de cultură orăşeneşti: Băicoi, Boldeşti Scăeni (2), Breaza, Buşteni, Comarnic, Mizil, Plopeni, Sinaia, Slănic, Urlaţi, Vălenii de Munte; - 92 cămine culturale. LOCUINŢE Numărul gospodăriilor populaţiei. Din totalul populaţiei stabile a judeţului, 99,4% (805,2 mii persoane), se regăseşte în cele 263,7 mii gospodării ale populaţiei. Restul de 4,7 mii persoane au fost înregistrate în spaţii colective de locuit inclusiv persoanele fără adăpost. 43
52 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA Gospodăriile populaţiei pe categorii de localităţi în judeţul PRAHOVA Numărul gospodăriilor populaţiei % Persoane din gospodăriile populaţiei % Numărul mediu de persoane pe o gospodărie a populaţiei TOTAL JUDEŢ , ,0 2,77 Municipii şi oraşe , ,3 2,61 Comune , ,7 2,95 Numărul locuinţelor convenţionale, a camerelor de locuit şi suprafaţa acestora pe categorii de localităţi, în judeţul PRAHOVA Total Municipii şi oraşe Comune Numărul locuinţelor convenţionale Numărul camerelor de locuit Suprafaţa camerelor de locuit (mii m.p.) 15134,6 7920,4 7214,2 Numărul mediu de camere pe o locuinţă 2,9 2,7 3,2 Suprafaţa medie a camerelor de locuit (m.p.) pe o: locuinţă 48,0 49,5 46,4 cameră de locuit 16,4 18,4 14,7 Numărul clădirilor, locuinţelor şi gospodăriilor, pe categorii de localităţi, în judeţul PRAHOVA Medii de rezidenţă TOTAL Număr clădiri din care: clădiri în care se află locuinţe TOTAL Număr locuinţe din care: locuinţe convenţionale Numărul gospodăriilor populaţiei Municipii şi orase Municipiul Ploiesti Municipiul Campina Oras Azuga Oras Baicoi Oras Boldesti-Scaeni Oras Breaza Oras Busteni Oras Comarnic Oras Mizil Oras Plopeni Oras Sinaia Oras Slanic Oras Urlati Oras Valenii de Munte Comune Adunati Albesti-Paleologu Alunis Apostolache Aricestii Rahtivani Aricestii Zeletin Baba Ana Balta Doamnei Baltesti Banesti
53 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA Barcanesti Batrani Berceni Bertea Blejoi Boldesti-Gradistea Brazi Brebu Bucov Calugareni Carbunesti Ceptura Cerasu Chiojdeanca Ciorani Cocorastii Colt Cocorastii Mislii Colceag Cornu Cosminele Draganesti Drajna Dumbrava Dumbravesti Fantanele Filipestii de Padure Filipestii de Targ Floresti Fulga Gherghita Gorgota Gornet Gornet-Cricov Gura Vadului Gura Vitioarei Iordacheanu Izvoarele Jugureni Lapos Lipanesti Magurele Magureni Maneciu Manesti Olari Pacureti Paulesti Plopu Podenii Noi Poiana Campina Poienarii Burchii Posesti Predeal-Sarari Provita de Jos Provita de Sus Puchenii Mari Rafov Salcia Salciile Sangeru
54 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA Scorteni Secaria Sirna Soimari Sotrile Starchiojd Stefesti Surani Talea Targsoru Vechi Tataru Teisani Telega Tinosu Tomsani Vadu Sapat Valcanesti Valea Calugareasca Valea Doftanei Varbilau SĂNĂTATE În judeţul reţeaua sanitară existentă este alcătuită din spitale, policlinici, cabinete medicale individuale, sanatorii, farmacii, laboratoare pentru investigaţii paraclinice şi imagistice. Direcţia de Sănătate Publică coordonează şi răspunde de întreaga activitate de sănătate publică în judeţ în scopul implementării politicilor şi programelor naţionale de sănătate publică, a activităţii de medicină preventivă şi a inspecţiei sanitare de stat, a monitorizării stării de sănătate, precum şi a planificării şi derulării investiţiilor finanţate de la bugetul de stat pentru sectorul de sănătate. De asemenea, evaluează starea de sănătate a populaţiei din judeţ, identifică principalele probleme de sănătate publică şi alocă prioritar resursele, elaborează strategia de dezvoltare a serviciilor de sănătate locale şi stabileşte, pe baza evaluării, reorganizarea structurilor sanitare din teritoriu. Serviciile de sănătate furnizate în judeţul sunt destinate promovării sănătăţii şi asigurării asistenţei medicale a populaţiei, inclusiv prin recuperare şi îngrijiri paleative. Asistenţa medicală a populaţiei se asigură în principalele unităţi sanitare: Spitale publice Unităţi sanitare 16 - Spitalul de Urgenţă Ploieşti - Spitalul Municipal Ploieşti - Spitalul de Obstetrică - Ginecologie Ploieşti - Spitalul de Pediatrie Ploieşti - Spitalul de Ortopedie şi Traumatologie Azuga - Spitalul Orăşenesc Băicoi - Spitalul de Boli Pulmonare Breaza - Spitalul Municipal Câmpina - Spitalul Orăşenesc Sinaia - Spitalul Orăşenesc Mizil - Spitalul Orăşenesc Vălenii de Munte - Spitalul Urlaţi - Spitalul CFR Ploieşti - Spitalul de Psihiatrie Voila Câmpina - Spitalul de Pneumoftiziologie Floreşti - Spitalul de Pneumoftiziologie Drajna Spitale particulare 6 46
55 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA > S.C. Dentirad Hospital S.R.L. Plopeni - 34 paturi (20 medicina internă + 14 recuperare medicală)+ 26 paturi spitalizare de zi > S.C. Bestmed S.R.L - 38 paturi (8 îngrijiri paliative + 30 recuperare neuromotorie) > S.C. Darius Medical Center S.R.L - 50 paturi (24 îngrijiri paliative + 16 recuperare neuromotorie + 10 recuperare medicina fizică şi balneologie) > S.C. Spital Lotus S.R.L Ploieşti - 22 paturi (11 OG + 9 neonatologie + 2 ATI) + 10 paturi spitalizare de zi) > SC Centrul Medical Mediug SRL 39 paturi (recuperare, medicina fizica şi balneologie) > S.C. Wia Kineto-Dent S.R.L. Slănic - 12 paturi (îngrijiri paliative) Centre de nefrologie şi dializă (inclusiv Spitalul de Urgenţă Ploieşti) 4 > Spitalul de Urgenţă Ploieşti 14 posturi hemoliză > S.C. Nefroclinic - 40posturi hemoliză > Centrul IHS Buşteni -8posturi hemoliză > S.C. Premium S.R.L. Ploiesti 20 posturi hemoliza Ambulatorii de spital şi de specialitate 15 Sanatorii balneare (Sanatoriul Balneoclimateric de copii Busteni) 1 Dispensare medicale TBC 4 Cabinete medicale - medicină de familie 361 Cabinete medicale - altă specialitate 352 Cabinete stomatologice 379 Farmacii şi puncte farmaceutice 289 Laboratoare medicale 49 Laboratoare de tehnică dentară 161 Personalul medical din sistemul public şi din sistemul privat (norme de baza) este alcatuit din : medici = 1026 ( ) stomatologi = 464 (6+458) farmacisti = 474 (23+451) personal sanitar mediu = 4202 ( ) personal sanitar auxiliar = 1739 ( ) Numărul paturilor în spital este de locuri repartizat astfel: Nr. crt. Unitatea sanitară Nr. paturi Nr. paturi funcţionale 1. Spitalul de Urgenţă Ploieşti Spitalul de Obstetrică Ginecologie Ploieşti Spitalul Municipal Ploieşti Spitalul de Pediatrie Ploieşti Spitalul de Ortopedie şi Traumatologie Azuga Spitalul Orăşenesc Băicoi Spitalul de Boli Pulmonare Breaza Spitalul Municipal Câmpina Spitalul Orăşenesc Mizil Spitalul Orăşenesc Sinaia Spitalul Orăşenesc Vălenii de Munte
56 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA 12. Spitalul de Psihiatrie Voila Câmpina Spitalul de Pneumoftiziologie Floreşti Spitalul de Pneumoftiziologie Drajna Spitalul Orăşenesc Urlaţi Spitalul C.F.R Ploieşti (M.S) Sanatoriu Balneoclim. de copii Buşteni (M.S) S.C. Dentirad Hospital S.R.L. Plopeni S.C. Bestmed S.R.L S.C. Darius Medical Center S.R.L S.C. Spital Lotus S.R.L S.C. Wia Kineto-Dent S.R.L. Slănic S.C. Centrul Medical Mediurg SRL TOTAL UNITATI SANITARE PUBLICE TOTAL JUDEŢ Situaţia unităţilor sanitare cu paturi, a medicilor, a personalului mediu sanitar, a cabinetelor medicale individuale medicina de familie (CMI-MF), farmacii, cabinete stomatologice, prezentată pe localitati în anexă, este următoarea: An Unităţi sanitare publice Nr. medici din unităţi sanitare publice Nr. pers. mediu sanitar din unităţi sanitare publice Nr. CMI MF Nr. farmacii Nr. cab. stomatologice Total urban Total rural Total localităţi Total urban Total rural Total localităţi Total urban Total rural Total localităţi Total urban Total rural Total localităţi La unităţile sanitare care funcţionează sub autoritatea ui, respectiv, Spitalul de Urgenţă Ploieşti, Spitalul de Obstetrică Ginecologie Ploieşti şi Spitalul de Pediatrie Ploieşti s-au realizat pentru toate locaţiile investiţii, reparaţii capitale, reabilitări, modernizări ale clădirilor, blocurilor operatorii, instalaţiilor tehnico-sanitare, utilităţilor precum şi achiziţii de echipamente şi aparatura medicală, în principal cu fonduri alocate de către. Cu finanţare de la Banca Mondială s-a amenajat Centrul de Sănătate Mintală pentru Copii, în clădirea din Strada Tudor Vladimirescu, nr. 127, din Ploieşti şi s-a realizat Modernizarea secţiilor de Obstetrică şi Neonatologie, iar prin Administraţia Fondului pentru Mediu a fost finanţat proiectul Utilizarea energiei solare în vederea producerii apei calde la unităţi sanitare de interes judeţean, aflate în domeniul public al judeţului, care a vizat montarea a 2 sisteme solare la secţia Boldescu, aparţinând Spitalului de Urgenţă Ploieşti. De asemenea, Spitalul de Urgenţă Ploieşti (lider) în parteneriat cu Spitalul de Pediatrie Ploieşti şi cu Spitalul Orăşenesc Băicoi au implementat prin Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice" , Axa III Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi public" 48
57 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA proiectul Dezvoltarea sistemului informatic medical prin servicii de e-sănătate în beneficiul locuitorilor judeţului ", având ca scop creşterea competitivităţii economice şi promovarea interacţiunilor dintre spitale şi cetăţeni/mediu extern, precum şi îmbunătăţirea şi exploatarea pe deplin a potenţialului TIC şi a aplicaţiilor din cadrul spitalelor, prin implementarea de sisteme, servicii şi aplicaţii de e-sănătate. Totodată, consiliile locale care au în administrare unităţi sanitare au alocat sume importante în bugetele anuale, în scopul îmbunătăţirii funcţionalităţii serviciilor medicale. INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ ŞERBAN CANTACUZINO AL JUDEŢULUI PRAHOVA. Managementul situaţiilor de urgenţă pe tipurile de risc din competenţă se asigură de către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Şerban Cantacuzino, constituit ca serviciu public deconcentrat. Intervenţiile se realizează pe raza judeţului, în localităţi, la operatori economici, în instituţii publice, la persoane fizice şi juridice, indiferent de forma de proprietate din zona de competenţă şi raioanele de intervenţie, iar serviciul face parte din forţele de protecţie ale sistemului de securitate şi apărare naţională şi din subsistemul local de management al situaţiilor de urgenţă. SERVICIUL MOBIL DE URGENŢĂ REANIMARE ŞI DESCARCERARE PRAHOVA. Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare este constituit în cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Şerban Cantacuzino prin cele două componente, medicală şi de descarcerare. Componenta medicală S.M.U.R.D. îşi desfăşoară activitatea potrivit prevederilor Ordinului nr. 1092/1500 din 7 septembrie 2006 privind stabilirea competenţelor şi atribuţiilor echipajelor publice de intervenţie de diferite niveluri în faza prespitalicească şi a Ordinului nr din 12 decembrie 2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare ale titlului IV "Sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat "din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi este operaţională în locaţiile Ploieşti (3 ambulanţe tip B2 + 1 TIP C la U.P.U. Ploieşti), Câmpina (o ambulanţă tip B2), Sinaia (o ambulanţă tip B2 + una tip C rezervă operativă), Mizil (o ambulanţă tip B2), Măneciu (o ambulanţă tip B2), Băicoi (o ambulanţă tip B2), Lipăneşti (o ambulanţă tip B2), Urlaţi (o ambulanţă tip B2) şi Cheia (o ambulanţă tip B2). Activitatea de salvare montană din judeţ este asigurată de către Serviciul Public Salvamont şi serviciile locale, care acţionează cu formaţii proprii în Azuga, Buşteni, Sinaia şi Cheia. O componentă importantă în sfera asigurării sănătăţii populaţiei o reprezintă Asistenţa sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor. Prin structura teritorială specializată, care dispune de personal calificat şi o dotare corespunzătoare, în baza cunoaşterii efectivelor de animale pe specii şi tipuri de exploataţii se procedează la recoltări de probe pentru depistarea eventualelor boli infecto-contagioase/parazitare precum trichineloza, rabia, tuberculoza bovina, ş.a. Sunt monitorizate toate exporturile şi importurile de animale vii, a produselor de origine animală şi nonanimală, verificându-se în acelaşi timp unităţile de fabricare şi depozitare a acestora. Pentru produsele şi unităţile neconforme sunt aplicate măsurile şi sancţiunile prevătute de lege, îm funcţie de gravitatea abaterii, respective de incidenţa asupra sănătăţii populaţiei. SERVICIUL JUDEŢEAN DE AMBULANŢĂ PRAHOVA. Asistenţa medicală de urgenţă prespitalicească în judeţul este asigurată de către Serviciul de Ambulanţă, instituţie care colaborează cu echipajele de prim ajutor ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Şerban Cantacuzino al judeţului, precum şi cu toate unităţile cu paturi ale reţelei sanitare publice şi private din. În cadrul Serviciului de Ambulanţă funcţionează următoarele staţii/substaţii: substaţia Bălţeşti; substaţia Băicoi; substaţia Ciorani; substaţia Câmpina; substaţia Mizil; substaţia Sinaia; substaţia Slănic; substaţia Vălenii de Munte; staţia centrală - Ploieşti; 49
58 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA substaţia Urlaţi. ASISTENŢĂ SOCIALĂ La nivel judeţean, aplicarea politicilor şi strategiilor de asistenţă socială în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum şi a oricăror persoane aflate în nevoie se realizează de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, instituţie publică cu personalitate juridică, înfiinţată în subordinea ui. Structura organizatorică a acesteia cuprinde pe lângă serviciile/birourile/compartimentele de specialitate unităţi de asistenţă socială, care au ca obiect de activitate asigurarea protecţiei în regim rezidenţial a copilului aflat în dificultate şi a persoanelor adulte încadrate în grad de handicap, precum şi servicii alternative de protecţie. Soluţionarea problematicii copilului aflat în dificultate şi a persoanelor adulte cu nevoi speciale presupune un sistem complex de management de caz, evaluare şi prestaţii aferente, având ca ţinte recuperarea şi reintegrarea socială a persoanei. Structura unităţilor şi evoluţia activităţilor specifice: - Unităţi de protecţie pentru copii: Unitatea de asistenţă socială Capacitate Nr. beneficiari la data de COMPLEXUL DE SERVICII COMUNITARE SF. ANDREI PLOIEŞTI centru de plasament pentru copilul cu handicap centru de zi pentru copii cu dizabilităţi serviciu de consiliere şi sprijin pentru părinţi şi copii 143 centru maternal 2 cupluri mamă - copil 3 2. COMPLEXUL DE SERVICII COMUNITARE RAZĂ DE SOARE BĂICOI centru de plasament cabinet de consiliere şi asistenţă socială 56 3.CENTRUL DE PLASAMENT SINAIA COMPLEXUL DE SERVICII COMUNITARE SF. MARIA VĂLENII DE MUNTE centru de plasament centru de îngrijire de zi; centru de resurse şi asistenţă socială 139 centru de zi pentru copii cu dizabilităţi serviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de viaţă independentă centru rezidenţial de tip familial Izvoarele COMPLEXUL DE SERVICII COMUNITARE SF. FILOFTEIA CÂMPINA centru de plasament centru de zi pentru copii cu dizabilităţi 45 serviciu de consiliere şi sprijin integrare / reintegrare familială a copiilor 90 cu handicap aflaţi în dificultate; centru de resurse şi asistenţă socială 100 centru rezidenţial de tip familial Brebu CENTRUL DE PLASAMENT CÂMPINA centrul rezidenţial de tip familial Secăria CENTRUL DE PLASAMENT FILIPEŞTII DE TÂRG CENTRUL DE PLASAMENT PLOPENI CENTRUL DE PRIMIRE ÎN REGIM DE URGENŢĂ CIREŞARII PLOIEŞTI Serviciul pentru protecţia victimelor violenţei în familie şi trafic persoane adulte Unităţi de protecţie pentru adulţi: Unitatea de asistenţă socială Capacitate Nr. beneficiari la data de Centrul de Îngrijire şi Asistenţă pentru Persoane Adulte cu
59 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA Handicap Mislea 2. Centrul de Îngrijire şi Asistenţa pentru Persoane Adulte cu Handicap Lilieşti Baicoi 3. Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică pentru Persoane Adulte cu Handicap Călineşti 4. Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică pentru Persoane Adulte cu Handicap Urlaţi 5. Centrul Pilot de Recuperare şi Reabilitare a Persoanelor Adulte cu Handicap Casa Rozei Urlaţi 6. Centrul de Integrare prin Terapie Ocupaţională pentru Persoane Adulte cu Handicap Urlaţi 7. Centrul de Recuperare şi Reabilitare a Persoanelor Adulte cu Handicap Breaza 8. Centrul de Integrare prin Terapie Ocupaţională pentru Persoane Adulte cu Handicap Tătărăi 9. Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică pentru Persoane cu Handicap Nedelea 10. Centrul de Îngrijire şi Asistenţă pentru Persoane Adulte cu Handicap Puchenii Mari 11. Centrul de Îngrijire şi Asistenţă pentru Persoane Adulte cu 50 0 Handicap Urlaţi TOTAL Managementul deşeurilor Componentă importantă a programului judeţean de protecţie a calităţii mediului, gestionarea controlată a deşeurilor s-a înscris într-o evoluţie pozitivă în judeţul, urmărindu-se încadrarea în preverile Directivelor europene şi a reglemetărilor interne în materie. Astfel, la 1 iunie 2013, din cele 104 localităţi ale judeţului, 101 au serviciile de salubrizare contractate, din care cu operatori specializaţi 97 localităţi, iar 4 localităţi au servicii publice organizate de către Consiliile locale. Nu au contractat încă acest serviciu comunele Călugăreni, Salcia şi Tătaru, urmând sa încheie contracte după organizarea licitaţiilor publice de către Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Parteneriatul pentru Managementul Deşeurilor. Situaţia contractelor de salubrizare pe localităţi conform zonării stabilite prin proiectul Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul este următoarea: ZONA 1 Nr. crt. LOCALITATE OPERATOR 1 AZUGA ROMPREST SERVICE S.A. Selectiv 2 BUŞTENI COMPREST S.A. BRAŞOV Selectiv 3 SINAIA GRUP SALUBRIZARE URBANĂ S.A. Selectiv CLAUZĂ CONTRACT OPERARE SERVICIU ZONA 2 Nr. crt. LOCALITATE OPERATOR 1 PLOIEŞTI ROSAL Selectiv 2 BĂICOI S.C. FLORICON SALUB S.R.L. Selectiv 3 BOLDEŞTI SCĂENI VITALIA Neselectiv 4 PLOPENI SERV. PUBLIC Neselectiv 5 SLĂNIC ROMPREST SERVICE S.A. Selectiv 6 ALUNIŞ ROMPREST SERVICE S.A. Selectiv 7 ARICEŞTII RAHTIVANI ROMPREST SERVICE S.A. Selectiv 8 BĂRCĂNEŞTI S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Neselectiv 9 BERCENI S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Neselectiv 10 BERTEA ROMPREST SERVICE S.A. Selectiv 11 BLEJOI VITALIA Neselectiv CLAUZĂ CONTRACT OPERARE SERVICIU 51
60 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA 12 BRAZI SERV. PUBLIC Neselectiv 13 BUCOV S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Neselectiv 14 COCORĂŞTII COLŢ S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Neselectiv 15 COCORĂŞTII MISLI S.C GL BĂICOI Neselectiv 16 COSMINELE ROMPREST SERVICE S.A. Selectiv 17 DUMBRĂVEŞTI TERMOELECTRICA Selectiv 18 FILIPEŞTII DE PĂDURE SERV. PUBLIC Neselectiv 19 FILIPEŞTII DE TÂRG S.C. G.L. BĂICOI Neselectiv 20 FLOREŞTI SERV. PUBLIC Neselectiv 21 GORGOTA S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Selectiv 22 LIPĂNEŞTI VITALIA Neselectiv 23 MĂGURENI JOVILA Neselectiv 24 MĂNEŞTI S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Neselectiv 25 OLARI TERMOELECTRICA Neselectiv 26 PĂULEŞTI S.C G.L. BĂICOI Neselectiv 27 POIENARII BURCHII S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Neselectiv 28 PUCHENII MARI TERMOELECTRICA Neselectiv 29 SCORŢENI S.C G.L. BĂICOI Neselectiv 30 ŞIRNA SERV PUBLIC BRAZI/AQUASAL UTILSERV Neselectiv 31 ŞTEFEŞTI ROMPREST SERVICE S.A. Selectiv 32 TÂRGŞORU VECHI SERV PUBLIC Neselectiv 33 TINOSU S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Selectiv 34 VÂLCĂNEŞTI TERMOELECTRICA Neselectiv 35 VĂRBILĂU ROMPREST SERVICE S.A. Selectiv ZONA 3 Nr. crt. LOCALITATE OPERATOR 1. BALTA DOAMNEI TERMOELECTRICA Neselectiv 2. BODEŞTI GRĂDIŞTEA VODNA ECOSAL Selectiv 3. CIORANI S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Selectiv 4. DRĂGĂNEŞTI VODNA ECOSAL Neselectiv 5. DUMBRAVA VODNA ECOSAL Neselectiv 6. FULGA TERMOELECTRICA Selectiv 7. GHERGHIŢA VODNA ECOSAL Neselectiv 8. RÂFOV ROMPREST SERVICE S.A. Neselectiv 9. SĂLCIILE VODNA ECOSAL Neselectiv ZONA 4 CLAUZĂ CONTRACT OPERARE SERVICIU Nr. crt. LOCALITATE OPERATOR CLAUZĂ CONTRACT OPERARE SERVICIU 1 URLAŢI S.C. FLORICON SALUB S.R.L. Neselectiv 2 ALBEŞTI PALEOLOGU SALUB Neselectiv 3 BABA ANA SALUB INTERSEV Neselectiv 4 CĂLUGĂRENI NU ARE CONTR. - 5 CEPTURA S.C. FLORICON SALUB S.R.L. Neselectiv 6 COLCEAG TERMOELECTRICA Neselectiv 7 FÂNTÂNELE TERMOELECTRICA Neselectiv 8 GORNET CRICOV TERMOELECTRICA Neselectiv 9 GURA VADULUI ROMPREST SERVICE S.A. Selectiv 10 IORDĂCHEANU TERMOELECTRICA Selectiv 11 JUGURENI SALUB INTERSEV Neselectiv 12 LAPOŞ TERMOELECTRICA Neselectiv 13 PLOPU S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Neselectiv 14 SÂNGERU TERMOELECTRICA Neselectiv 15 TĂTARU NU ARE CONTR - 16 TOMŞANI S.C. FLORICON SALUB S.R.L. Selectiv 17 VADU SĂPAT TERMOELECTRICA Neselectiv 18 VALEA SALUB CĂLUGĂREASCĂ Neselectiv 52
61 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA ZONA 5 Nr. crt. LOCALITATE OPERATOR CLAUZĂ CONTRACT OPERARE SERVICIU 1. VĂLENII DE MUNTE SALUB Neselectiv 2. APOSTOLACHE VALEA LOPATNEI Selectiv 3. ARICEŞTII ZELETIN VALEA LOPATNEI Neselectiv 4. BĂLŢEŞTI TERMOELECTRICA Selectiv 5. BĂTRÂNI TERMOELECTRICA Neselectiv 6. CĂRBUNEŞTI VALEA LOPATNEI Neselectiv 7. CERAŞU TERMOELECTRICA Neselectiv 8. CHIOJDEANCA TERMOELECTRICA Neselectiv 9. DRAJNA TERMOELECTRICA Neselectiv 10 GORNET S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Neselectiv 11 GURA VITIOAREI ROMPREST SERVICE S.A. Neselectiv 12 IZVOARELE ROMPREST SERVICE S.A. Selectiv 13 MĂGURELE TERMOELECTRICA Neselectiv 14 MĂNECIU URBAN Neselectiv 15 PACUREŢI TERMOELECTRICA Neselectiv 16 PODENII NOI TERMOELECTRICA Selectiv 17 POSEŞTI TERMOELECTRICA Neselectiv 18 PREDEAL SĂRARI TERMOELECTRICA Neselectiv 19 SALCIA NU ARE CONTR - 20 ŞOIMARI VALEA LOPATNEI Neselectiv 21 STARCHIOJD TERMOELECTRICA Neselectiv 22 SURANI VALEA LOPATNEI Neselectiv 23 TEIŞANI ROMPREST Neselectiv ZONA 6 Nr. crt. LOCALITATE OPERATOR 1. VALEA DOFTANEI SSB SERVICII SALUBRITATE BUCUREŞTI S.A CLAUZĂ CONTRACT OPERARE SERVICIU Selectiv ZONA 7 Nr. crt. LOCALITATE OPERATOR CLAUZĂ CONTRACT OPERARE SERVICIU 1 CÂMPINA S.C. FLORICON SALUB S.R.L. Selectiv 2 BREAZA S.C. FLORICON SALUB S.R.L. Neselectiv 3 COMARNIC SALUB Neselectiv 4 ADUNAȚI S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Neselectiv 5 BĂNEȘTI S.C. FLORICON SALUB S.R.L. Neselectiv 6 BREBU S.C. FLORICON SALUB S.R.L. Selectiv 7 CORNU S.C. FLORICON SALUB S.R.L. Selectiv 8 POIANA CÂMPINA S.C. FLORICON SALUB S.R.L. Neselectiv 9 PROVIȚA DE JOS S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Selectiv 10 PROVIȚA DE SUS S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Neselectiv 11 SECĂRIA URBAN Neselectiv 12 ȘOTRILE S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Neselectiv 13 TALEA URBAN S.A. Neselectiv 14 TELEGA S.C. FLORICON SALUB S.R.L. Selectiv În scopul respectării acquis-ului comunitar de mediu, a iniţiat constituirea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Parteneriatul pentru Managementul Deşeurilor, la care au aderat toate localităţile din judeţ. Această organizare instituţională permite abordarea problematicii privind gestiunea deşeurilor în sistem integrat la nivelul întregului judeţ. LOCURI DE ADUNARE ŞI CAZARE A POPULAŢIEI ÎN SITUAŢII DE URGENŢĂ - TABERE DE SINISTRAŢI. În judeţ există o bogată reţea de cămine culturale, terenuri de fotbal, case de cultură şi săli de sport care pot fi folosite la nevoie ca puncte de îmbarcare, debarcare sau ca spaţii de cazare pentru sinistraţii afectaţi de diverse situaţii de urgenţă. Aceste aşezăminte sunt luate în evidenţă şi pot fi 53
62 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA folosite şi pentru evacuarea unor instituţii sau documente de importanţă deosebită, în caz de conflict armat. Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă gestionează aceste spaţii şi se ocupă de asigurarea logisticii necesare punerii în funcţiune a acestora, în conformitate cu cerinţele impuse privind funcţionarea pe timpul situaţiilor de urgenţă. SPECIFIC REGIONAL Judeţul face parte din Regiunea Sud-Muntenia, cu o suprafaţă de km 2, reprezentând 14,45% din suprafaţa României, este situat în partea de Sud-Sud Est a ţării, învecinânduse la Nord cu Regiunea Centru, la Est cu Regiunea Sud-Est, la Sud cu Bulgaria, limita fiind dată de graniţa naturală - fluviul Dunărea, iar la Vest cu Regiunea Sud-Vest. Nefiind o structură administrativă, Regiunea Sud-Muntenia este formată din: 7 judeţe (Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Ialomiţa, Giurgiu, şi Teleorman), 16 municipii, 32 oraşe şi 509 comune cu sate. Relieful Regiunii, caracterizat prin varietate şi dispunere în amfiteatru, cuprinde trei forme majore de relief: munte-9,5%, deal-19,8%, câmpie şi luncă-70,7%. Dacă pentru cele 4 judeţe din Sud (Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman) forma caracteristică de relief este câmpia, celelalte 3 judeţe din Nord (Argeş, Dâmboviţa, ) cuprind atât câmpie cât şi dealuri şi munţi, în această zonă existând cele mai mari altitudini muntoase ale ţării - Vârfurile Moldoveanu (2.544 m) şi Negoiu (2.535 m)-din Masivul Făgăraş şi Vârful Omu (2.505m)-din Masivul Bucegi. Reţeaua hidrografică destul de bogată este dominată de fluviul Dunărea, în care se varsă principalele râuri ale regiunii (Olt, Argeş, Dâmboviţa, Ialomiţa şi ). Aceasta este completată de o serie de lacuri naturale şi antropice cu folosinţă complexă. Varietatea formelor de relief şi complexitatea geologică a acestora fac ca resursele naturale ale regiunii să fie destul de diversificate. Zona montană şi de deal concentrează resurse naturale ale subsolului (petrol, gaze naturale, cărbune, minereuri radioactive şi metalifere, sare, marne calcaroase, sulf, acumulări de gips şi izvoare minerale) importante pentru industria energetică, chimică şi a materialelor de construcţii. Alături de resursele subsolului, de o importanţă deosebită şi cu influenţe directe în dezvoltarea anumitor sectoare economice sunt şi resursele solului. Regiunea dispune de resurse bogate şi importante de apă (3,4% din suprafaţa regiunii), care prin utilizarea în diferite domenii, au un rol deosebit în dezvoltarea economică a acesteia. Străbătută de 4 căi rutiere internaţionale şi de viitoarea autostradă Constanţa-Bucureşti-Oradeaparte a reţelei pan-europene de transport, regiunea beneficiază de o bună deschidere internă şi internaţională. Reţeaua de drumuri naţionale (21,9% din km lungime totală drumuri), în mare parte modernizate, asigură o bună comunicare în special între centrele urbane din regiune, facilitând totodată accesul din şi înspre diverse centre importante, cum ar fi: Bucureşti-capitala ţării, portul maritim Constanţa etc. Comunicarea cu teritoriul ţării aflat în interiorul arcului carpatin este asigurată de 4 culoare şi anume: Valea Prahovei (rutier şi feroviar); Valea Oltului (rutier şi feroviar); Rucăr-Bran (rutier); Transfăgărăşan (rutier-accesibil numai pe perioada verii). În comparaţie cu starea tehnică în general satisfăcătoare a drumurilor naţionale, drumurile judeţene şi comunale a căror pondere este de 77,1% sunt în marea lor majoritate necorespunzătoare, fapt ce împiedică sau îngreunează traficul rutier, acest aspect având un impact negativ major în special în zonele rurale. Transportul rutier este susţinut de transportul feroviar, din reţeaua de căi ferate a regiunii făcând parte 4 magistrale care asigură legătura cu toate regiunile istorice: Moldova, Dobrogea, Transilvania şi Banat. 54
63 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA În cadrul regiunii nu funcţionează nici un aeroport civil pentru transport aerian de călători şi marfă, dar beneficiază de serviciile celui mai mare aeroport din România-Bucureşti Otopeni, amplasat la distanţe între 60 km şi 120 km de capitalele judeţelor regiunii. Din punct de vedere a riscurilor transfrontaliere judeţul nu este expus decât la pericolul unei urgenţe radiologige generate de un accident major la o centrală termoelectrică dintr-o ţară vecină. 55
64 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a CAPITOLUL III ANALIZA RISCURILOR SECŢIUNEA 1 ANALIZA RISCURILOR NATURALE Condiţiile geoclimaterice ale judeţului, precum şi explozia tehnologică a ultimelor decenii au creat premisele existenţei unor surse de risc majore, pe teritoriul judeţului FENOMENE METEOROLOGICE PERICULOASE Fenomenele meteorologice periculoase sunt deja de notorietate pentru ultimii ani, caracteristicile principale situându-se între intensitatea deosebită a lor şi modul atipic de manifestare faţă de caracteristicile geo-climatice ale zonei geografice în care se află judeţul, fără a neglija efectele secundare pe care acestea le-au avut (inundaţii, recolte distruse, distrugeri ale căilor de comunicaţii rutiere şi feroviare etc.). Din punct de vedere cartografic, nu se pot evidenţia zone cu vulnerabilitate crescută; din acest punct de vedere practic tot teritoriul este afectat de astfel de fenomene. Trebuie totuşi să evidenţiem apariţia unor fenomene meteo extreme în zona muntoasă, unde adeseori s-au manifestat furtuni de o violenţă rar întâlnită şi cu precipitaţii abundente, uneori nespecifice sezonului (zăpadă, lapoviţă şi ninsoare în luni de vară, furtuni de zăpadă, ploi abundente şi avalanşe - iarna) INUNDAŢII În anul 2005 s-au înregistrat, chiar din luna februarie ( ), debite deosebite pe râul Teleajen la staţia hidrometricã Moara Domneasca ( H = 565 cm, cu 65 cm peste cota de pericol şi un debit de 442 mc/s), anul continuându-se cu perioade cu precipitatii deosebite şi in lunile mai, iunie, iulie, august culminând cu precipitatiile din luna septembrie pe toate râurile din teritoriul judeţului. În zilele de 7-8 mai 2005 s-au înregistrat precipitatii abundente cu caracter torential, Busteni 66.2 l/mp, Câmpina 86, 2 l/mp, Azuga l/mp, l/mp, Teşila l/mp, Alunis l/mp, Secãria 98.5 l/mp, Soimari l/mp, Starchiojd-97.0 l/mp, Bustenari l/mp, Paltinu-78.3 l/mp, Ciorani l/mp, producându-se creşteri de debite pe cursurile de apã şi depãsiri ale cotelor de apãrare pe râurile Cricovul Dulce ( CP +90 cm, Q = 413 mc/s), Doftana ( CP+5 cm, Q = 211 mc/s), (CP+150 cm, Q= 660 mc/s), Teleajen (CP +110 cm, Q = 585 mc/s) şi Azuga ( CI +5 cm, Q = 34.0 mc/s). Datoritã acestor fenomene s-au produs efecte in localitãtile: Valea Doftanei, Sotrile, Brebu (r. Doftana), Drãgãnesti, Breaza, Aricestii Rahtivani, (r. ), Câmpina şi Cornu (r., pr. Câmpea), Adunati, Provita de Jos (r. Provita), Dumbrãvesti (r. Teleajen şi pr. Vãrbilãu), Dumbrava şi Râfov (r. Teleajen) Sângeru (r. Cricovul Sãrat). Pe afluientii unde nu sunt statii hidrometrice s-au înregistrat deasemenea debite foarte mari ducând la afectarea localitãtilor Scorteni şi Telega (pr. Mislea ), Starchiojd (pr. Stâmnic şi Bãtrâneanca), Alunis (pr. Alunis şi Bertea), Cosminele (pr. Cosmina), Bãicoi (pr. Dâmbu), Stefesti (pr. Vãrbilãu), Cãlugãreni (pr. Tohãneanca), Cocorãstii Mislii (pr. Cosmina şi Mislea), Bertea (pr. Vãrbilãu şi Bertea), Vâlcãnesti (pr. Cosmina), Salcia (pr. Salcia) şi Fântânele pr. Tohãneanca). 56
65 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a În perioada iulie 2005 s-au înregistrat precipitatii cu caracter torential la Teşila l/mp, Secãria -117 l/mp, Paltinu l/mp, Starchiojd l/mp, Talea l/mp, Mâneciu l/mp, Cheia l/mp, Azuga l/mp, Provita l/mp, Busteni l/mp, Câmpina -85 l/mp, Bustenari l/mp M. Domneascã l/mp, producând creşteri de debite şi depãsiri ale cotelor de apãrare pe râurile Doftana ( CA +32 cm, Q = 188 mc/s), ( CP+140 cm, Q = 640 mc/s), Telejen ( CP +26 cm, Q = 340 mc/s) Azuga ( CA +20 cm, Q = 37mc/s) şi Cricovul Dulce ( CP+74 cm, Q= 378 mc/s). Datoritã acestor fenomene s-au produs efecte in localitaãtile: Drajna ( pr. Drajna), Cerasu (pr. Drajna), Scorteni ( pr. Mislea), Alunis ( pr. Alunis), Starchiojd ( pr. Stâmnic), Telega ( pr. Mislea), Vãrbilãu şi Stefesti ( pr. Vãrbilãu), Valea Dotanei ( r. Doftana), Sirna (r. Cricovul Dulce), Gherghita ( r. ). În perioadele 7-11 august, august şi august 2005, s-au înregistrat ploi abundente cu caracter torential in localitãtile Vãlenii de Munte -346 l/mp, Vãrbilãu l/mp, Starchiojd l/mp, Ceptura l/mp, Câmpina l.mp, Brãtãsanca l/mp, Teisani l/mp, Bustenari l/mp Paltinu l/mp, Comarnic l/mp, Adunati l/mp, Cheia l/mp, Provita de Sus l/mp, producând creşteri de debite şi depãsiri ale cotelor de apãrare pe râurile Telejen ( CP +64 cm, Q = 439 mc/s), Slãnic ( CP +40 cm, Q = 159 mc/s) şi Cricovul Dulce ( CP+74 cm, Q =378 mc/s). Datoritã acestor fenomene s-au produs efecte in localitaãtile: Drajna (pr. Drajna), Cosminele (pr. Cosmina), Starchiojd (pr. Stâmnic), Râfov (r. Teleajen), Cerasu (pr. Drajna). În perioada septembrie 2005, s-au înregistrat precipitatii abuindente cu caracter torential in localitãtile Alunis l/mp, Scorteni l/mp, Adunati l/mp, Vãrbilãu l/mp, Movila vulpii l/mp, Talea l/mp, Teşila l/mp, Comarnic l/mp, Secãria -221 l/mp, Cocorãstii Mislii l/mp Vãlenii de Munte l/mp, Nedelea l/mp, Teisani l/mp, Brãtãsanca l/mp, Ploieşti -202 l/mp, Ceptura l/mp, Busteni l/mp, Ciorani -194 l/mp, Gura Vitioarei l/mp, Lipãnesti l/mp, Provita de Sus -190 l/mp, Starchiojd l/mp, Dârvari l/mp, Cheia l/mp, Corlãtesti l/mp. S-au produs creşteri de debite pe cursurile de apã cu depãsiri ale cotelor de apãrare pe râurile Teleajen ( CP +115 cm, Q = 602 mc/s), ( CP+110 cm, Q = 912 mc/s), Cricovul Dulce( CP= 320 cm, Q = 257 mc/s), Doftana( CI+40 cm, Q = 148 mc/s), Slãnic (CI =200 cm, Q = 56.6 mc/s) şi Istau (CP =400 cm, Q =37 mc/s) şi au fost afectate localitãtile: Drajna (pr. Drajna), Ceraşu (pr.drajna), Scorţeni (pr. Mislea), Alunis (pr. Alunis), Starchiojd (pr. Stâmnic), Telega (pr. Mislea), Stefesti (pr. Vãrbilãu), Mãnesti şi Sirna (r. Cricovul Dulce, pr. Pribeagul), Gherghita (r. ), Râfov (r. Teleajen). În perioada august 2006 pe teritoriul judeţului s-au înregistrat precipitatii abundente cu caracter torential in localitatile, Provita de Sus l/mp, Bãltita l/mp, Azuga 49.0 l/mp, Busteni l/mp, Comarnic l/mp, Secãria l/mp, Teşila 56.9 l/mp, Paltinu l/mp, Câmpina l/mp, Ariceşti Rahtivani l/mp, Cheia 79.8 l/mp, Măneciu l/mp, Starchiojd l/mp, Teişani l/mp, Şoimari l/mp, Apostolache 58.0 l/mp, Gornet Cricov l/mp, Urlaţi l/mp, producându-se creşteri de debite pe cursurile de apã, cu depăşiri ale cotelor de apărare pe râurile Telejen, ( CA +60 cm, H = 410 cm, Q = 141 mc/s) (CA +26 cm, H = 276 cm, Q = 199 mc/s) şi Cricovul Sărat (CA +70 cm, H = 300 cm, Q = 113 mc/s). Precipitaţiile căzute în perioada analizatã au dus la crearea de viituri mai ales pe pârâurile mici cum sunt Alunis, Vărbilău, Bertea, Stâmnic, Bătrâneanca, Bughea, Lupa etc. S-au produs efecte in localităţile: Aluniş, Brebu, Bătrâni, Bertea, Ceptura, Cerasu, Drajna, Dumbrãvesti, Mâneciu, Posesti, Podenii Noi, Starchiojd, Stefesti şi Teisani. În perioada pe teritoriul judeţului s-au înregistrat precipitaţii abundente cu caracter torenţial înregistrându-se localităţile, Băltiţa l/mp, Azuga l/mp, Buşteni l/mp, Comarnic l/mp, Secăria l/mp, Valea Doftanei l/mp, Teşila l/mp, Paltinu l/mp, Câmpina 44.7 l/mp, Ariceşti Rahtivani l/mp, Cheia l/mp, 57
66 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a Măneciu 95.0 l/mp, Starchiojd l/mp, Vâlcănesti 99.0 l/mp, Teişani l/mp, Talea l/mp, Proviţa de Sus l/mp, Brătăşanca 90.0 l/mp, Şoimari 82.8 l/mp, Apostolache 88.0 l/mp, Gornet Cricov l/mp, Aluniş l/mp, Vărbilău l/mp. Urmare acestor precipitaţii Teleajen s-au atins şi depăşit în perioada cotele de apărare pe râuri, astfel: Teleajen la staţiile hidrometrice Cheia (CA + 45 cm, H = 145 cm, Q = 31.2 mc/s), Gura Vitioarei ( CI +20 cm, H = 320 cm, Q = 260 mc/s) şi Moara Domnească (CP + 40 cm, H = 540 cm, Q = 511 mc/s), pe râul la staţia hidrometrică Buşteni (CI +5 cm, H = 155 cm, Q = 94.4 mc/s), la staţia (CP +76 cm, H = 476 cm, Q = 484 mc/s ), pe râul Doftana la staţia hidrometricã Teşila (CP +50 cm, H = 220 cm, Q = 249 mc/s), pe râul Cricovul Sărat (CA +10 cm, H = 240 cm, Q = 60 mc/s) la staţia hidrometricã Ciorani şi pârâul Azuga la staţia hidrometrică Azuga (CI +15 cm, H = 145 cm, Q = 38.2 mc/s). S-au produs efecte in localităţile: Azuga, Buşteni, Sinaia, Comarnic, Breaza, Cornu, Măneciu, Dumbrãvesti, Teisani, Gura Vitioarei, Vâlcãnesti, Cerasu, Drajna, Râfov, Drãgãnesti, Valea Doftanei, Provita de Sus, Provita de Jos, Soimari, Apostolache, Mânesti, Bertea, Alunis,Ceptura. În perioada 6-9 martie 2009 pe teritoriul judeţului s-au înregistrat precipitatii abundente producându-se creşteri de debite pe cursurile de apã, cu depãsiri ale cotelor de apãrare pe râurile, Doftana şi Cricovul Dulce. Precipitatiile cãzute in perioada analizatã au dus la crearea de viituri mai ales pe pârâurile mici cum sunt Vãrbilãu, Bertea, Telega, Provita, Zeletin etc. S-au atins şi depãsit in data de cotele de apãrare pe râuri, astfel: Doftana, la staţia hidrometrica Teşila ( CA +30 cm, H = 100 cm, Q = 34.1 mc/s); la staţia hidrometrica ( CA +30 cm, H = 280cm, Q = 189 mc/s) Cricovu Dulce la staţia hidrometricã Bãltita ( CA +10 cm, H = 210 cm, Q = 140 mc/s). S-au produs efecte in localitãtile: Breaza, Comarnic, Bertea, Telega, Posesti, Aricestii Zeletin, Cornu, Provita de Sus, Brebu, Mãgureni, Mãgurele, Pãcureti şi Stefesti. În anul 2010 cele mai multe inundaţii s-au înregistrat în lunile februarie şi iulie, datorită încălzirii bruşte a temperaturii care a condus la topirea rapidă a zăpezii, precum şi a căderilor masive de precipitaţii. Localităţile în care s-au produs cele mai multe inundaţii în anul 2010 sunt: Ploieşti 46 Mizil 36 Sinaia 33 Câmpina 19 Băicoi 17 Filipeştii de Târg 14 Vălenii de Munte 13 Bărcăneşti 13 Măneciu 11 Din punct de vedere meteorologic, anul 2010 a fost un an ploios şi mai cãlduros decât in mod normal. Dupã cantitãtile de precipitatii cãzute, acestea au fost mai bogate cantitativ in zona montanã a judeţului in bazinele râurilor şi Teleajen, insã nu s-au semnalat creşteri importante ale debitelor. Cele mai mari cantitãti de precipitatii din cursul anului s-au înregistrat in luna iulie, la statiile hidrometrice: Azuga (239.6 l/mp), Busteni (205.5 l/mp), Cheia (157.0 l/mp) şi in luna iunie la Teşila (230 l/mp). Cantitatea cea mai micã de precipitatii, la nivelul intregului judeţ, s-a înregistrat in luna noiembrie, iar valorile cele mai mici s-au semnalat la staţia hidrometricã Baba Ana (10.1 l/mp). Evolutia fenomenelor hidrometeorologice in raport cu mãrimile caracteristice de apãrare: 58
67 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a În lunile iunie - iulie 2010 pe teritoriul judeţului s-au înregistrat precipitatii abundente, producându-se creşteri de debite pe cursurile de apã, cu depãsiri ale cotelor de apãrare pe râurile şi Doftana. Precipitatii insemnate cantitativ s-au înregistrat in perioadele: Postul pluviometric Precipitatii (l/mp) Precipitatii ( l/mp) Precipitatii (l/mp) Precipitatii (l/mp) Precipitatii (l/mp) Bãltita Busteni Câmpina Azuga Teşila V. de Munte M. Domneascã Cheia Corlãtesti Ciorani Baraj Paltinu Baraj Mãneciu Baraj Nedelea Alunis Voila Lunca Mare Teisani Movila Vulpii Bãicoi Cocorãstii Mislii Bratasanca Starchiojd Apostolache Provita de Sus Soimari Pãulesti Ca urmare a acestor precipitatii, cotele de apãrare pe unele râuri, s-au atins şi depãsit in perioada , astfel: Curs de apã Post hidrometric Cota max. (cm) Debit max. (mc/s) Depãsiri ale cotelor de apãrare Ora/Data Doftana Teşila CP+ 10 cm 0.00/ CA+ 90 cm 8.30/ Din analiza inundaţiilor produse în zona administrativ-teritorială a judeţului putem evidenţia câteva situaţii care au necesitat concentrarea unui număr semnificativ de forţe şi mjloace din cadrul structurilor de intervenţie ale ISUj pentru limitarea şi înlăturarea efectelor negative ale acestora, astfel: o în perioada , datorită topirii rapide a zăpezii s-a intervenit în 115 situaţii pentru evacuarea apei din spaţii şi/sau zone inundate, cu 82 autospeciale de lucru cu apă şi spumă, 31 autocamioane de intervenţie şi 71 motopompe remorcabile şi transportabile, în 32 de localităţi din judeţul ; 59
68 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a o o o o în data de , ca urmare a ploilor cu caracter de averse structurile de intervenţie din subordinea inspectoratului au fost solicitate să intervină în: comuna Telega pentru evacuarea apei din 5 locuinţe, 14 beciuri şi anexe gospodăreşti; oraşul Băicoi pentru evacuarea apei din subsolul unui bloc; comuna Scorţeni, satel Bordeni şi Mislea pentru evacuarea apei din 2 gospodării. De asemenea în localitate au mai fost afectate : - 4 podeţe construite peste pârâul Mislea; - 4 punţi pietonale în satul Mislea; - 2 branşamente de gaze naturale; - 1 dig de apărare construit pe râul Telega, în satul Mislea pe o lungime de 100 m.l.; - 1 drum comunal a fost inundat şi acoperit cu noroi pe o suprafaţă de aproximativ 100 m.p.; - 1 dig de apărare în satul Bordenii Mari, în punctul strada Compozitorilor pe aprox. 100 m.l.; - 3 anexe gospodăreşti inundate; comuna Blejoi pentru evacuarea apei dintr-o locuinţă; municipiul Ploieşti pentru evacuarea apei dintr-o gospodărie; comuna Bucov, sat Pleaşa pentru evacuarea apei din 2 gospodării; oraşul Boldeşti Scăeni pentru evacuarea apei dintr-o locuinţă; comuna Cosminele unde au fost afectate: - drumul comunal 11 a fost acoperit de aluviuni pe o lungime de aproximativ 1 k.m.; - drumul local care face legătura dintre DC 11 şi satul Poiana Trestieni pe o lungime de aproximativ 1 km. unde a fost întreruptă circulaţia rutieră; - 4 punţi pietonale; - 30 de grădini, curţi şi anexe gospodăreşti; în data de , ca urmare a ploilor cu caracter de averse structurile de intervenţie din subordinea inspectoratului au fost solicitate să intervină în: comuna Telega pentru evacuarea apei din 4 gospodării şi asanarea a 2 fântâni; municipiul Ploieşti pentru evacuarea apei din 9 gospodării; comuna Bucov, sat Pleaşa pentru evacuarea apei din 2 gospodării; oraşul Băicoi pentru evacuarea apei din 5 gospodării; în data de , ca urmare a precipitaţiilor abundente structurile de intervenţie din subordinea inspectoratului au fost solicitate să intervină în oraşul Comarnic pentru evacuarea apei din 7 gospodării; în data de , în intervalul 04:00 04:30 ca urmare a ploilor cu caracter de averse care local au depăşit 20 25l/mp, structurile de intervenţie din subordinea inspectoratului au fost solicitate să intervină în oraşul Sinaia pentru evacuarea apei din locuinţe şi anexe gospodăreşti, precum şi pentru îndepărtarea aluviunilor şi materialului lemnos care au îngreunat traficul rutier. Comportarea lucrãrilor de gospodãrire a apelor cu rol de apãrare impotriva inundatiilor: Debitele crescute de pe râurile Doftana şi Teleajen au fost retinute in lacurile de acumulare Paltinu şi Mãneciu din administrarea ANAR, Administratia Bazinala de apa Buzãu Ialomita Sistemul de Gospodãrire al Apelor, astfel incât sã nu se suprapunã cu cele de pe afluentii din aval. La nivelul SGA pe lângã serviciul de permanentã de la dispecerat şi baraje, s-a organizat şi la nivelul formatiilor de lucru serviciu de permanenta, asigurându-se fluxul informational privind comportarea lucrãrilor cu rol de apãrare. Anul 2011 s-a caracterizat prin scăderea precipitaţiilor sub mediile climatologice generale caracteristice zonei geografice a judeţului. Repartitia precipitaţiilor desi deficitara in cursul anului sub raport cantitativ a fost uniforma, cu mici perioade in care acestea au fost mai bogate, nefiind insotite de viituri pe raurile monitorizate. 60
69 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a Anul 2012 s-a incadrat in mediile hidro-climatologice generale, caracteristice zonei geografice a judeţului. Repartitia precipitaţiilor in cursul anului a fost uniforma, dar s-au înregistrat şi perioade in care acestea au fost mai insemnate cantitativ, fiind insotite şi de viituri pe principalele rauri monitorizate, care s-au situat intre cotele de atenţie şi cotele de inundaţie. In perioada s-au înregistrat creşteri de debite, cu atingeri sau depăşiri ale cotelor de apărare urmatoarele statii hidrometrice: Ciorani (C.A.+90cm, Q=129mc/s); Azuga (atingere C.A. Q=9.0mc/s). In perioada s-au înregistrat creşteri de debite pe majoritatea râurilor din judeţ, cu atingeri sau depăşiri ale cotelor de statii hidrometrice: Valenii de Munte (C.A.+10cm, Q=106mc/s); Moara Domneasca (C.P.+42cm, Q=371mc/s); Ciorani (C.P.+20cm, Q=304mc/s); Adancata (C.A.+54cm, Q=253mc/s); Baba Ana (C.I.+40cm, Q=37.8mc/s); Varbilau (C.I.+52cm, Q=109mc/s); Teşila (C.P.+4cm, Q=72.6mc/s); Azuga (C.A.+cm, Q=10.1mc/s). Anul : Adâncata: C.A. + 8 cm cm Ø = 265 m³/s, Azuga: C.A cm cm Ø = 27,3 m³/s, Teşila C.A cm cm Ø = 57,6 m³/s, Moara Domnească C.A cm cm Ø = 190 m³/s, Ciorani C.A cm Ø = 54,5 m³/s; : Adâncata: C.A cm cm Ø = 291 m³/s; : Teşila: C.I cm Ø = 73,6 m³/s; : Ciorani C.A cm cm Ø = 67 m³/s. Anul : Moara Domnească C.A cm cm Ø = 212 m³/s; : Adâncata: C.A cm cm Ø = 306 m³/s, Moara Domnească C.A cm cm Ø = 224 m³/s, Ciorani C.I cm cm Ø = 159 m³/s, Baba Ana: C.A cm cm Ø = 11,8 m³/s; : Teşila: C.I cm 198 cm Ø = 73,6 m³/s; : Băltiţa: C.A cm cm Ø = 202 m³/s, Moara Domnească C.A cm cm Ø = 143 m³/s; : Vălenii de Munte C.A cm cm Ø = 117 m³/s; : Băltiţa: C.I. + 4 cm cm Ø = 232 m³/s, Halta : C.A cm cm Ø = 156 m³/s; : Ciorani C.A cm cm Ø = 129 m³/s; : Moara Domnească C.A cm cm Ø = 168 m³/s; Anul : Moara Domnească C.I cm cm Ø = 301 m³/s; : Ciorani: C.A cm cm Ø = 129 m³/s, Adâncata: C.A cm cm Ø = 272 m³/s; : Azuga: C.A. + 1 cm cm Ø = 16,6 m³/s; : Băltiţa: C.A cm cm Ø = 154 m³/s, Halta : C.A cm cm Ø = 161 m³/s, Azuga: C.A cm cm Ø = 31,5 m³/s, Valea Popii: C.A cm cm Ø = 29,9 m³/s, Teşila: C.A cm 130 cm Ø = 58,8 m³/s, Vălenii de Munte C.A cm cm Ø = 117 m³/s, Moara Domnească 61
70 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a C.P cm cm Ø = 475 m³/s, Vărbilău C.A. + 8 cm cm Ø = 27,6 m³/s, Ciorani C.I cm cm Ø = 153 m³/s, Adâncata: C.A cm cm Ø = 302 m³/s. JUDEŢUL PRAHOVA Media lunară ,4 l/m²; Media anuală l/m². Media lunară ,8 l/m²; Media anuală l/m². Media lunară ,6 l/m²; Media anuală l/m². Media lunară ,1 l/m²; Media anuală l/m². Media lunară = 65 l/m²; Media anuală = 764 l/m². Situaţia intervenţiilor la inundaţii înregistrate în perioada : Din analiza efectuată în perioada cu privire la inundaţiile produse se observă că cele mai multe s-au înregistrat în anul 2005, 2010 şi 2014, datorită căderilor masive de precipitaţii precum şi a topirii rapide a zăpezii. Din această analiză s-au desprins două posibilităţi de risc la inundaţii: producerea de inundaţii prin scurgerea pe versanţi în zonele de deal şi de munte, în situaţii de ploi în cantităţi semnificative (>de 25 l/mp), în timp relativ redus (până la 3h); producerea de inundaţii prin băltire în zona de câmpie, cauzate de ploi cu caracter torenţial (>de 25 l/m 2 în mai puţin de 3 h), sau de ploi însemnate cantitativ ( l/m 2 în 24 h). Se poate concluziona că fenomenele generate de inundaţii au căpătat o amploare foarte mare la nivel global şi este de aşteptat ca inundaţiile să se producă şi în viitor. De aceea, este necesar să se întocmească din timp planuri viabile, care să răspundă riscurilor la inundaţii, şi în care să se prevadă fonduri şi utilaje necesare intervenţiei. Fiecare CLSU trebuie să acţioneze în realizarea îmbunătăţirii bazei materiale şi a pregătirii serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă, în vederea unei bune gestionări a situaţiilor de urgenţă 62
71 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a generate de inundaţii. De asemenea, fiecare localitate trebuie să-şi dimensioneze bugetele proprii pentru a achiziţiona materialele şi tehnica necesare intervenţiei în caz de dezastre. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului a acţionat cu forţa umană şi materiale pentru scoaterea apei din locuinţe şi pentru asistarea sinistraţilor. Din punct de vedere al frecvenţei şi al consecinţelor distructive, în ultimii ani un loc aparte l-au ocupat inundaţiile, atât pe torenţi cât şi pe cursurile inferioare ale râurilor din judeţ Furtuni,grindină, secetă, îngheţ, căderi masive de zăpadă Furtunile sunt perturbări severe ale atmosferei. Din punct de vedere ştiinţific, meteorologii consideră furtunile drept sisteme meteorologice având viteze ale vântului de intensitate 10 până la 12 pe scara Beaufort. Vânturile de intensitate 10 ating viteze de km/h, iar cele de intensitate 11 ating km/h, cauzând furtuni violente. Se produc cu preponderenţă în perioada caldă a anului, pe spaţii destul de restrânse şi se manifestă prin cer înnorat, ploi torenţiale, descărcări electrice şi intensificarea accentuată a vântului. Pagubele constau, în general, în acoperişuri afectate parţial sau total, crengi ale copacilor rupte, rareori copaci smulşi din rădăcină sau rupţi. În funcţie de locul de producere, pot fi afectate reţelele de alimentare cu energie electrică sau de telecomunicaţii. Datorită precipitaţiilor abundente se pot produce inundaţii cauzate de torenţi sau prin blocarea albiilor, ce afectează activitatea economico-socială, dar pe termen relativ scurt. Aceste fenomene meteorologice extreme se manifestă cu precădere în zona de munte şi de câmpie. Din păcate, unele fenomene (furtuni, tornade) debutează brusc şi se manifestă cu o violenţă extremă. Există foarte puţine posibilităţi de a fi prognozate. În zona de sud a judeţului, s-au manifestat cu precădere furtuni şi ploi abundente, urmate de distrugeri de culturi şi inundaţii de scurtă durată. În ultimii ani, au fost semnalate furtuni violente în municipiile Ploieşti şi Câmpina, oraşele Băicoi, Mizil şi Urlaţi şi multe din comunele situate în partea de sud a judeţului.. Datorită modificărilor climatice din ultimii ani, sunt tot mai frecvente furtunile cu aspect de vijelie, însoţite deseori şi de grindină. Pentru atenuarea efectului de grindină, în judeţul funcţionează sistemul integrat de luptă antigrindină, care dispune de logistica necesară şi rachete antigridină. Acest sistem acoperă partea de sud a judeţului. 2. INCENDII DE PĂDURE Relieful montan din partea de nord a judeţului, parţial zona colinară şi cea de câmpie sunt propice vegetaţiei forestiere, conţinând speciile caracteristice pe trepte de altitudine. Rolul vegetaţiei forestiere, complexitatea funcţiilor sale ecologice şi importanţa economică a exploatărilor forestiere raţionale nu mai trebuie demonstrate, astfel încât orice intervenţii în sensul afectării suprafeţelor sau calităţii fondului forestier conduc la dezechilibre cu efecte negative majore. Judeţul deţine 146,5 mii ha, respectiv 22,3% din suprafaţa forestieră de 658,7 mii ha existentă la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud Muntenia. SUPRAFAŢA FONDULUI FORESTIER PE CATEGORII DE TERENURI ŞI SPECII DE PĂDURI DIN JUDEŢUL PRAHOVA mii hectare Total 146,7 146,5 147,3 147,3 146,5 146,5 Suprafaţa pădurilor 144,4 144,1 144,9 144,9 144,1 144,1 Răşinoase 32,1 32,1 32,2 32,2 32,2 32,2 Foioase 112,2 112,0 112,7 112,7 111,9 111,9 Alte terenuri 2,3 2,4 2,4 2,4 2,4 2,4 63
72 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a VOLUMUL DE LEMN RECOLTAT PE SPECII DIN JUDEŢUL PRAHOVA -mii metri cubi- Total % Total 305,7 325,5 373,7 439,6 469,2 439, % Răşinoase 83,9 84,2 105,6 138,2 122,9 141,7 676,5 28,7% Fag 131,6 160,5 167,5 204, ,3 1100,7 46,8% Stejar 30,4 23,0 30, ,7 31,6 178,4 7,6% Diverse specii tari 32,4 34,6 35,4 33,2 36,5 39,7 211,8 9% Diverse specii moi 27,4 23,2 34,5 30,4 35,1 35,0 185,6 7,9% De remarcat ca in perioada suprafata fondului forestier a ramas relativ constanta. SUPRAFAŢA TERENURILOR PE CARE S-AU EXECUTAT REGENERĂRI ARTIFICIALE, PE CATEGORII DE SPECII, IN JUDEŢUL PRAHOVA -ha Regenerari artificiale - total Răşinoase Foioase Ponderea judeţelor în suprafaţa fondului forestier la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud Muntenia în anul ,4% Arges 4,0% 5,9% 22,3% 18,1% 42,0% 3,3% Calarasi Dambovita Giurgiu Ialomita Teleroman Menţinerea şi îmbunătăţirea parametrilor fondului forestier al judeţului depind de echilibrul dintre lemnul recoltat şi toate componentele privind regenerarea vegetaţiei forestiere cu valoare ecologică şi economică. În cadrul Direcţiei Silvice, în perioda au fost desfăşurate proiecte privind: - Construirea şi reabilitarea (repararea) drumurilor forestiere şi corectarea torenţilor din bazinele hidrografice situate în fondul forestier: Bradet (Cheia), Obarsia (Valenii de Munte), Paltinet şi Paraie (Valea Doftanei), Maluroasa (Brebu), Valea Rea şi Zgarbura (Sinaia). - Corectarea torenţilor din bazinele hidrografice: Păltinoasa (zona Valea Doftanei şi Brebu), Zgărbura (pe raza oraşului Sinaia), Valea Floreiului (pe raza oraşului Comarnic), Valea Vlădişor (Valea Doftanei), Valea Izvorului (Sinaia), Valea lui Piele Rea-Negraşu (comuna Valea Doftanei), Valea Albă (comuna Ştefeşti), Ermeneasa (comuna Valea Doftanei). Lucrările au vizat punerea în siguranţă împotriva viiturilor torenţiale care grăbesc colmatarea Barajului Paltinu, a DN1, DN1A, DN 71, DJ 102I, a drumurilor forestiere, străzilor şi proprietăţilor din zonele riverane. 64
73 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a - Reabilitarea drumurilor forestiere: Valea Rea (Sinaia), Belia Gurguiata (Sinaia), Orjogoaia (Valea Doftanei), Clăbucet (Ştefeşti), Vărbilău (Ştefeşti), Olga Bancic (comuna Talea), Păltineţ (comuna Valea Doftanei), Valea Pietrii (comuna Ştefeşti), Magdalena (Cheia), Ardelea (Cheia) Finanţate din fonduri bugetare şi credite acordate de către Banca de Dezvoltare a ui Europei (BDCE), investiţiile contribuie la îmbunătăţirea accesibilizării fondului forestier, aplicarea tratamentelor silviculturale şi intervenţiilor în cazul producerii unor calamităţi. În literatura de specialitate, incendiile de pădure se împart în cinci categorii: Incendiul pe sol sau de litieră, numit şi focul alergător se caracterizează prin aceea că arde pădurea vie şi moartă de pe suprafaţa solului: muşchi, iarbă vie, uscături, frunze căzute, cetină, resturi de material lemnos, etc. Incendiul de coronament se caracterizează prin aceea că arde coroana copacilor(cetina, ramurile) extinzându-se şi la tulpina acestora. Viteza de ardere este cuprinsă între 8 şi 25 km/oră. Incendiul subteran se mai numeşte şi incendiul de pământ întrucât provoacă arderea materialelor aflate imediat sub suprafaţa solului, cum ar fi: turba, cărbuni şi rădăcinile superficiale ale arborilor. Acest incendiu se extinde încet, progresând numai cu m/oră. Incendiul combinat (de litieră şi coronament) apare mai des în pădurile de răşinoase, unde nu s-au luat măsuri de curăţire a vegetaţiei, crengilor şi a altor resturi lemnoase aflate la partea inferioară a copacilor. Acest incendiu ia naştere, de la incendiul de litieră şi se propagă la coroanele arborilor. Incendiul de doborâturi ia naştere în porţiunile de pădure unde copacii au fost doborâţi de furtuni puternice sau alunecări de teren sau în zone în curs de exploatare în care operaţiunea de doborâre a copacilor nu a fost urmată imediat de curăţirea şi scoaterea masei lemnoase din zonă. Fondul forestier al judeţului este de peste ha din care aflate în proprietate particulară ha, suprafaţa împădurită fiind de ha împărţită în păduri de răşinoase, foioase şi amestec de răşinoase cu foioase astfel : păduri de răşinoase ha; păduri de foioase şi amestec ha; pepiniere, plantaţii, poieni şi alte terenuri aflate în administrarea Direcţiei Silvice Ploieşti ha. Direcţia Silvică Ploieşti este o unitate a Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva şi care administrează o suprafaţă de fond forestier proprietate publică a statului de ha din care acoperite efectiv cu vegetaţie forestieră ha, cu o mare varietate în ceea ce priveşte distribuirea spaţială a vegetaţiei forestiere, respectiv de la golul alpin şi până la câmpia forestieră. De asemenea, unitatea administrează pe bază de contracte de administrare o suprafaţă de ha pădure particulară a persoanelor fizice sau juridice de pe raza judeţului. Distribuţia pe specii este de 23% ( ha) acoperite cu răşinoase (brad, molid, pin, larice şi altele) iar diferenţa de 77% ( ha) este acoperită cu foioase. Specia preponderentă este fagul care ocupă un procent din suprafaţa de 42%, urmat de răşinoase şi stejari (stejar pedunculat şi gorun predominant) cu un procent din suprafaţă de 14%. Alte specii întâlnite sunt paltinul de munte, frasinul, salcâmul, cireşul sălbatic, carpenul, diferite specii de plopi şi salcie. Direcţia Silvică Ploieşti este administrată prin centrala unităţii situată în Ploieşti şi 9 ocoale silvice la care se adaugă Pepiniera Centralizată Beizadele şi Fazaneria Gherghiţa. Zonele împădurite se întâlnesc de la cota 100 m (păduri de fag, anin, frasin, stejar), trecând prin zona de deal cotele 500 m 800 m (păduri de stejar, carpen, mesteacăn, fag), până la cota 2000 (păduri de brad, molid). Vârsta pădurilor este variată, de la plantaţii de puieţi până la pădurile de stejar pedunculat (>140 ani) aflate în gospodăria Ocolului Silvic Slănic. 65
74 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a Accesul forţelor de intervenţie în zonele împădurite se face pe drumurile forestiere folosite pentru exploatarea masei lemnoase. Zone greu accesibile sunt cele muntoase : munţii Jepii mici păduri amestec de răşinoase până la cota 2070, munţii Cumpătu, munţii Baiului, vârful Clăbucet (1.459,8 m) pădure amestec de răşinoase cu foioase, muntele Furnica, vârful Peştera, Podişul Pietricica, vârful Ţiganului (1.080 m) pădure de fag. Zonele cultivate cu cereale păioase limitrofe fondului forestier în preajma şi pe timpul campaniei de recoltare constituie de asemenea zone cu risc ridicat de incendiu, din următoarele motive: - cantitate mare de combustibil solid cu grad ridicat de uscăciune; - probabilitate relativ mare de producere a incendiilor datorită activităţii umane din zonă: recoltare, transport pe căi de comunicaţii din zonă- şosele, căi ferate; - lipsa unor surse de apă care să poată fi utilizate în caz de incendiu; - combustibilitatea materialelor şi suprafeţele mari ce pot fi afectate. a. Viteza de dezvoltarea a incendiilor poate fi exprimată în următoarele mărimi: - unitatea de drum străbătută de foc în unitate de timp (m/min, km/oră); - în unitate de creştere a perimetrului într-o unitate de timp (km/oră); - în unitate de creştere a suprafeţei într-o unitate de timp (hectare/oră); b. Viteza de propagare: - viteza iniţială = 0,1 0,7 m/min; - viteza ulterioară: creşte la m/min sau la mai mult. c. Viteza de propagarea a incendiilor de pădure depinde de: - viteza vântului; - tipul incendiului; - natura şi vechimea pădurii; - gradul de umiditate; - densitatea pădurii; - obstacole din teren. Viteza de răspândire a incendiilor de pădure: Incendiile de pădure nu se dezvoltă numai liniar pe direcţia vântului, ciîşi lărgesc continuu frontul de atac, suprafaţa aprinsă creşte progresiv odată cuviteza de înaintare. Viteza cu care creşte suprafaţa incendiată în unitatea de timp estedefinită ca viteză de răspândire a incendiului. Viteza de răspândirea a incendiului depinde de: - ora de izbucnire; - temperatura exterioară; - gradul de umiditate; - intensitatea şi direcţia vântului Cauze de incendiu la fondul forestier : Din studierea incendiilor produse la fondul forestier rezultă un segmentlarg de cauze de incendiu cuprinzând: - folosirea iresponsabilă a focului deschis; - aruncarea la întâmplare a resturilor de ţigări aprinse; - jocul copiilor cu focul; - arderea resturilor de exploatare; - arderea vegetaţiei erbacee şi arbuştive rezultate din curăţirea unor - suprafeţe de teren; - trăsnetul; Fondul forestier din zona de competenţă a judeţului este gestionată de 9 ocoale silvice, şi anume: 66
75 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a Ocolul Silvic Ploieşti ; Ocolul Silvic Vălenii de Munte ; Ocolul Silvic Slănic ; Ocolul Silvic Măneciu ; Ocolul Silvic Verbila ; Ocolul Silvic Câmpina ; Ocolul Silvic Sinaia ; Ocolul Silvic Azuga ; Ocolul Silvic Doftana. OCOLUL SILVIC PLOIEŞTI. Ocolul Silvic Ploieşti este situat în Câmpia Română şi se întinde până la contactul cu dealurile subcarpatice. În partea de nord s-a dezvoltat un sistem de câmpii piemontane, formate din terase, înclinate spre sud şi sud-est. În zona câmpiilor înalte (piemontane) depozitele de terasă formează roca de bază. Cu o permeabilitate slabă pentru aer şi apă şi textură grea, ele au determinat formarea unor soluri grele (soluri argiloiluviale), cu puternice fenomene de pseudogleizare. În zona câmpiilor medii (tabulare) loessul şi depozitele loesseide formează roca mamă. Materialul loesseid, cu permeabilitate bună pentru apă şi aer, cu textură mai uşoară, bogat în carbonat de calciu, a determinat formarea solurilor cu aciditate slabă şi complex absortiv saturat în baze (soluri luvice). Materialul din câmpia joasă şi luncă este format din aluviuni depuse de râurile Ialomiţa, şi Teleajen. La baza aluviunilor se află un strat de pietriş sau de nisip, urmat de aluviuni stratificate nisipoase şi nisipo-lutoase, solurile formate fiind diversificate, dar cele mai reprezentative sunt solurile brune şi solurile aluviale. Reţeaua hidrografică este relativ bogată, ea aparţinând bazinului râului Ialomiţa, care curge spre sud-est şi colectează direct sau prin intermediul afluenţilor râurilor şi pâraiele din acest teritoriu. Râurile mai importante care străbat teritoriul analizat sunt:, Teleajen, Cricovul Dulce şi Cricovul Sărat. Evident că mai sunt o serie de pâraie cu debit mai mult sau mai puţin constant, care au fost menţionate la nivel de studiu întocmit pe unităţi de producţie. În general procesul de aluvionare este destul de slab, aluviunile fiind relativ grosiere, constituite din nisipuri carbonatice. Adâncimea pe care se află pânza freatică variază între 2-5 m pe traseul râului Ialomiţa şi între 1-4 m pe traseul celorlalte râuri menţionate. Trebuie amintit faptul că apa freatică pe râul Teleajen ajunge în nordul teritoriului (în dreptul localităţii Scăieni) la 5-7 m, iar la confluenţa cu râul la 1 m adâncime. În ultimul deceniu s-a constatat o scădere a nivelului apei freatice pe parcursul râului (cu precădere în U.P.IV), fiind probabil unul din motivele care a contribuit la diminuarea ponderii aninului negru (de la 53,2 ha la 16,1 ha). Sunt parcele (de exemplu 14) unde aninul era în proporţie de % în urmă cu ani, iar la data descrierii parcelare din 2001 mai erau în proporţie de 10%. Mai mult de atât, exemplarele existente erau afectate de uscare. Pădurile din Ocolul Silvic Ploieşti au o întindere redusă, fiind păduri de foioase (stejar şi fag) având o înălţime de aproximativ 20 m, diametrul trunchiului de 0,25 m şi distanţa din arbori aproximativ 5 m. In vestul pădurii Crângul lui Bot există tufişuri, accesul în această zonă fiind mai dificilă. În estul comunei Plopu există o pădure de stejar cu înălţimea de 14 m şi distanţa dintre trunchiuri de 2 m, iar la limita din nord-est a raionului este o altă pădure de stejar cu înălţimea de 16 m, grosimea trunchiului de 0,3 m şi distanţa dintre trunchiuri de 3 m. Aceste două păduri aparţin de Ocolul Silvic Verbila. La nord-est de Păuleşti este o plantaţie tânără ce se continuă cu o pădure de stejar cu înălţimea de 12 m, diametrul trunchiului de 0,15 m şi distanţa dintre trunchiuri de 3 m. 67
76 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a Reţele şi sursele proprii de alimentare cu apă şi alte substanţe stingătoare, râuri, pâraie cu debit relativ constant tot timpul anului; Reţeaua hidrografică este relativ bogată, ea aparţinând bazinului râului Ialomiţa, care curge spre sud-est şi colectează direct sau prin intermediul afluenţilor râurilor şi pâraiele din acest teritoriu. Râurile mai importante care străbat teritoriul analizat sunt:, Teleajen, Cricovul Dulce şi Cricovul Sărat. Evident că mai sunt o serie de pâraie cu debit mai mult sau mai puţin constant, care au fost menţionate la nivel de studiu întocmit pe unităţi de producţie. În general procesul de aluvionare este destul de slab, aluviunile fiind relativ grosiere, constituite din nisipuri carbonatice. Adâncimea pe care se află pânza freatică variază între 2-5 m pe traseul râului Ialomiţa şi între 1-4 m pe traseul celorlalte râuri menţionate. Trebuie amintit faptul că apa freatică pe râul Teleajen ajunge în nordul teritoriului (în dreptul localităţii Scăieni) la 5-7 m, iar la confluenţa cu râul la 1 m adâncime. Lungimea totală a drumurilor din O.S. Ploieşti este de 113,6 km, din care drumurile forestiere 17,1 km. Starea drumurilor forestiere este bună şi contribuie la asigurarea accesibilităţii fondului forestier. Densitatea instalaţiilor de transport publice este de 9,1 m/ha, iar densitatea instalaţiilor de transport forestiere este de 1,8 m/ha. Distanţa medie faţă de drumurile forestiere, publice şi existente este de 0,73 km. Datorită dispersiei trupurilor de pădure şi existenţei unei reţele dese de drumuri de pământ, care fac legătura cu drumurile publice, nu este necesară construirea de drumuri forestiere. OCOLUL SILVIC AZUGA. Ocolul Silvic Azuga este situat în partea de nord a judeţului şi gospodăreşte o suprafaţă de 12137,7 ha din care 8158 ha păduri de răşinoase şi 3979,7 ha păduri de foioase. Vârsta pădurilor este variată, de la plantaţii tinere până la arborete ce depăşesc 170 ani. Accesul forţelor de intervenţie în zonele împădurite se face pe drumurile forestiere existente care se utilizează la transportul masei lemnoase exploatate şi pe drumurile publice. Drumurile forestiere sunt incluse, cu toată lungimea lor, în fond forestier administrat de ocol. Lungimea lor este de 116,5 km. Reţeaua de drumuri publice care deserveşte pădurea este de 19,5 km. Totalul lungimii drumurilor existente este de 136,0 km. Densitatea reţelei instalaţiilor de transport este de 10,5 m/ha, din care 9,0 m/ha pentru drumurile forestiere şi 1,5 m/ha pentru drumurile publice. Pe suprafaţa gospodărită de Ocolul Silvic Azuga se află şi zone greu accesibile cum ar fi în U.P.I. Caraiman, U.P.II Valea Cerbului (abruptul Munţilor Bucegi), U.P.VI Valea Azugii (Unghia Mare şi Unghia Mică) care sunt acoperite cu păduri de răşinoase foarte vulnerabile la incendii, datorită afluxului mare de turişti atât vara cât şi iarna. În cadrul ocolului există mai multe zone de risc expuse incendiilor, datorită afluxului mare de turişti, atât vara cât şi iarna. În unitatea de producţie IX există o suprafaţă de 1 ha. care aparţine Primăriei oraşului Buşteni şi care este folosită drept rampă de gunoi. Primăria practică în această rampă focul deschis pentru arderea deşeurilor menajere. De asemenea zone cu grad mare de risc privind producerea incendiilor sunt bazinul Văii Azugii şi Văii Limbăşelului unde sunt arborete pure de molid precum şi zona Văii Cerbului în jurul Cabanei turistice Gura Diham, deoarece mulţi turişti amplasează vara corturi pe terenul primăriei oraşului Buşteni, care se învecinează cu pădurea. Traseele turistice cele mai expuse incendiilor sunt : - Buşteni-Gura Diham-Poiana Izvoarelor; - Căminul Alpin-Poiana Coştilei-Poiana Izvoarelor-Vânători; - Azuga-Cabana Gârbova-Cabana Clăbucet plecare-cabana Susai; - Azuga-Valea Limbăşel-Cabana Susai; - Azuga-Valea Azugii-Pietricica; - Cabana Susai-Valea Roşie-Poienile Ritivoiu-Lacul Găvan-Cabana Rentea 68
77 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a Zone/Puncte vulnerabile: în nord-vestul raionului, la vest de Azuga este o pădure de brad şi fag, cu înălţimea de 28m, diametrul trunchiului de 0,50 m şi distanţa dintre trunchiuri de 5 m, care se continuă spre vest cu molid, cu înălţimea de 30 m, diametrul trunchiului de 0,60 m şi distanţa dintre trunchiuri de 4 m; la limita nord-est, între Clăbucetul,Azuga şi Munţii Neamţului este o pădure de brad, cu înălţimea de 16 m, diametrul trunchiului de 0,20 m şi distanţa dintre trunchiuri de 2 m, iar la sud de aceasta este o pădure de brad şi fag, cu înălţimea de 26 m, diametrul trunchiului de 0,40 m şi distanţa dintre trunchiuri de 4 m; la vest de Buşteni este o pădure de brad şi fag, cu înălţimea de 28 m, diametrul trunchiului de 0,50 m şi distanţa dintre trunchiuri de 4 m, iar la est de Buşteni este o pădure de brad, cu înălţimea de 28 m, diametrul trunchiului de 0,50 m şi distanţa dintre trunchiuri de 4 m. Trasee turistice: NR. CRT. TRASEUL TURISTIC U.P./u.a. 1 Hotel Silva- Cascada Urlătoarea U.P. I/u.a Hotel Silva- Cabana Caraiman U.P. I/u.a. 13 şi 24 3 Căminul Alpin Poiana Costilei- Cabana Poiana U.P. II/u.a Izvoarelor 4 Cabana Gura Diham- Cabana Poiana Izvoarelor U.P. II/u.a Cabana Gura Diham- Cabana Dihamul Militar U.P. II/u.a Azuga- Cabana Gârbova U.P. IV/u.a Cabana Gârbova- Clăbucet Plecare- Cabana Susai U.P. V/u.a Cabana Susai- Poienile Ritivoiului- Lacul Găvan U.P. VI/u.a. 15, 47, Cabana Susai- Cabana Piatra Mare U.P. VI/u.a Traseele turistice cele mai expuse incendiilor sunt: - Buşteni Gura Diham Poiana Izvoarelor; - Căminul Alpin Poiana Căştilei Poiana Izvoarelor Vânători; - Azuga Cabana Gârbova Cabana Clăbucet plecare Cabana Susai; - Azuga Valea Limbăşel Cabana Susai; - Aguga Valea Azugii Pietricica; - Cabana Susai Valea Roşie Poienile Ritivoiu Lacul Găvan Cabana Rentea. OCOLUL SILVIC CÂMPINA. Suprafaţa fondului forestier administrată de O.S. Câmpina este de ha, din care, 82% sunt păduri de foioase şi 18% păduri de răşinoase. Zonele împădurite se întâlnesc de la cota 100 m până la cota 1700 m, vârsta arboretelor variind de la 1 an (plantaţii + regenerări naturale) până la 180 ani (arborete de fag). Suprafaţa fondului forestier administrat de O.S. Câmpina este cuprinsă în 7 unităţi de producţie: UP I Câmpina, UP II Cheile Brebului, UP III Florei, UP IV Prislop, UP V Orjogoaia, UP VI Musita şi UP XII Măgureni. Administrativ suprafaţa O.S. Câmpina este amplasată pe teritoriul judeţului 99% şi a judeţului Dâmboviţa (loc. Moreni) 1%, în raza teritorială a următoarelor localităţi: Filipeşti de Pădure, Măgureni, Proviţa de Jos, Poiana- Câmpina, Câmpina, Cornu, Şotrile, Secăria, valea Doftanei şi Moreni. Ocolul Silvic Câmpina face parte din D.S.Ploieşti fiind situat în partea de vest a Subcarpaţilor Prahovei şi în vestul Munţilor Teleajenului fiind împărţit în 4 districte silvice şi 24 cantoane silvice. Limita sudică a ocolului este drumul judeţean Băicoi- Moreni, iar cea nordică ajunge până la golul de munte Musita (1700 m). Hidrografic, suprafaţa O.S.Câmpina aparţine cursului mijlociu al râului şi a principalilor lui afluenţi: râul Doftana şi râul Proviţa. 69
78 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a Principalele ape care străbat O.S. Câmpina sunt râul cu afluienţii săi Doftana şi Proviţa. În bazinul râului sunt cuprinse unităţile de producţie U.P.I Câmpina şi partea vestică a U.P. II Ch. Brebului ; în bazinul Proviţei se găseşte U.P.XII Măgureni, iar în bazinul Doftanei sunt situate U.P.III Florei, U.P. IV Prislop, U.P. V Orjogoaia şi U.P. VI Musita. Râul Doftana, în bazinul căruia se află majoritatea pădurilor din O.S.Câmpina, are mai mulţi afluienţi cei mai importanţi fiind: Secăria, Florei, Prislop, Orjogoaia şi Musita. Accesul forţelor de intervenţie în zonele împădurite se face pe drumurile forestiere folosite pentru exploatarea masei lemnoase. Acestea sunt în număr de 16 şi au o lungime totală de 65,8 km: DAF Tisa Mare, Valea Câmpiniţa, Florei, Zănoaga, Mierlele, Prislop, Purcareata, Baiul Mare, Cotofana, Valea Seacă, Orjogoaia, Glodeasa, Paraie Caleasa, Calda şi Musita. Trasee turistice/zone vulnerabile la incendiu: Nr. Denumire Traseu UP U.A. crt. Turistic 1. Ruda XII Măgureni Podul cu Tei II Ch. Brebului Orjogoaia V Orjogoaia Podul Musitei VI Musita OCOLUL SILVIC VERBILA. Suprafaţa actuală a fondului forestier proprietate publică a statului este de ha, din care păduri şi 162 ha alte terenuri. Calea de acces (DC 71A şi DJ 100H) este practicabilă tot timpul anului, asigurându-se accesul autospecialelor în zona suprafeţelor împădurite. Pantele abrupte existente în imediata vecinătate a drumului de acces fac imposibilă acoperirea întregii zone cu dispozitive de stingere realizate de la autospecialele de intervenţie. Alimentarea autospecialelor cu apă se poate realiza doar din surse naturale, în urma amenajărilor de captări pe cursurile de apă existente în zonă pârâul Niscov. În această situaţie, prima intervenţie pentru stingerea unui eventual incendiu se poate realiza doar cu mijloace iniţiale de stingere. În cazul unui eveniment de amploare care nu poate fi controlat de forţele de intervenţie locale, se preconizează întinderea pe o durată mare de timp o a operaţiunilor de localizare şi lichidare a incendiului, datorită distanţelor mari faţă de sediile de dispunere a forţelor specializate, a drumului de acces accidentat şi greu accesibil precum şi a timpului estimat pentru amenajarea captărilor pe sursele de apă, în vederea alimentării autospecialelor. OCOLUL SILVIC MĂNECIU. Suprafaţa fondului forestier administrată de O.S. Măneciu este de 23986,4 ha şi este organizată în 9 unităţi de producţie, astfel: U.P.I Crasna 4219,2 ha; U.P.II Orăţii 3620,8 ha U.P.III Grohotiş 2128,5 ha U.P.IV Suzana 3269,3 ha U.P.V Cheia 1008,2 ha U.P.VI Bratocea 1333,0 ha U.P. VII Zăganu 1116,1 ha U.P. VIII Clăbucet 4019,0 ha U.P. IX valea Stânii 3272,3 ha Suprafaţa Ocolului Silvic Măneciu este situată în întregime pe teritoriul judeţului. Pădurile din acest ocol ocupă 99% din suprafaţa totală a fondului forestier şi 78% din întreg teritoriul ocolului silvic, procent considerat ca fiind foarte bun faţă de necesităţile de reglare a factorilor climatici, de menţinere a echilibrului hidrologic şi de reglare a altor funcţii social-economice. 70
79 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a Pădurile sunt răspândite în mod uniform pe teritoriul ocolului, fiind formate, în cea, mai mare parte, din bazine şi bazinete compacte. Sub raportul claselor de vârstă şi al compoziţiei, structura actuală a arboretelor este diferită de cea normală. Din punct de vedere geografic, teritoriul O.S. Măneciu este situat în Carpaţii de Curbură, respectiv Munţii Grohotişu şi Munţii Ciucaş din Masivul Teleajenului şi în partea de nord a Vărbilăului din Subcarpaţii Teleajenului (% din U.P.VIII şi U.P.II). Din totalul suprafeţei cu păduri şi terenuri destinate împăduririi, 20100,5 ha (84%) sunt ocupate cu staţiuni de productivitate mijlocie, 2547,1 ha (11%) sunt ocupate de staţiuni de productivitate inferioară şi 1089,7 ha (5%) cu staţiuni de productivitate superioară. În cadrul O.S. Măneciu au fost identificate 24 de tipuri naturale de pădure, dintre care cele mai răspândite sunt: Făget montan pe soluri schelete cu floră mull (m) 10467,2 ha (44%); Brădeto-făget cu floră de mull de productivitate mijlocie (m) 5398,3 ha (23%); Făget sudic de altitudine mare cu floră de mull (m) 2653,3 ha (11). Arboretele actuale sunt natural fundamentale de productivitate superioară (3%), de productivitate mijlocie (57%) şi de productivitate inferioară (10%), artificiale de productivitate superioară şi mijlocie (28%), subproductive (1%) şi parţial derivate (1%). Reţele şi sursele proprii de alimentare cu apă şi alte substanţe stingătoare, râuri, pâraie cu debit relativ constant tot timpul anului; Sursele de alimentare cu apă în caz de incendiu. reţelele de alimentare: Râul Teleajen, Telejenel şi reţeaua hidrografică care alimentează aceste râuri, Barajul de acumulare Măneciu; reţeaua de apă a comunei Măneciu; puncte de alimentare: - centru de fructe la 500 m de unitate, pepiniera Oraţii la 6 km de unitate, Brigada silvică Cheia la 18 km de unitate, Garda de Intervenţie Măneciu la 300 m de unitate, platforma amenajată pentru alimentare, realimentare auto pompieri cu apă în zona Valea Popii; OCOLUL SILVIC SLĂNIC. Ocolul Silvic Slanic este situat in bazinul mijlociu al raului Teleajen (bazinetele Varbilau, Cosmina, Mislea), regiunea Carpatilor Meridionali, Carpatii de Curbura, Muntii Cicas (Muntii Grohotis din Masivul Teleajen) şi Subcarpatii de Curbura, Subcarpatii Teleajenului. Padurile ocupa o parte din versantii sud vestici ai Muntilor Grohotis (versantii sudici ai Muntelui Radila şi versantii vestici ai Muntelui Moasa) şi din Subcarpatii Teleajenului (Dealurile Varbilau, Dealurile Cosminele, Depresiunea Magurele, Depresiunea Bertea, Depresiunea Mislea Podenii Noi), pana spre Campia Piemontana a Ploieştilor. Suprafata fondului forestier national proprietate publica a statului administrat de ocolul silvic Slanic este de ha. In cadrul ocolului silvic sunt constituite patru unitati de productie: I Cosminele, II Varbilau, III Plopeni, IV Doftanet. Suprafata fondului forestier administrat de Ocolul Silvic Slanic este arondata pe patru districte silvice conduse de un sef de district. In cadrul districtelor silvice sunt un numar de 22 de cantoane silvice conduse de un padurar. Ocolul Silvic Slanic se invecineaza la: N şi V cu Ocolul Silvic Doftana, pe culmea Clabucet, plaiul Radila, culmea Macinului, Plaiul Hotilor, Plaiul Nemernicului, Culmea Pietriceaua, Culmea Clabucet, DJ Baicoi Bordenii Mici; N E cu Ocolul Silvic Maneciu, pe plaiul Moasa, plaiul Trifoiului, plaiul Serban Voda; E cu Ocolul Silvic Valenii de Munte, pe plaiul Muscelului, plaiul Comorilor paraul Varbilau, raul Teleajen, DJ Plopeni Magurele, DN 1A Ploieşti - Brasov S cu Ocolul Silvic Ploieşti pe DJ Gageni Baicoi Floresti, linii parcelare. Ocolul Silvic este delimitat de limite naturale formate din culmi inalte numai cu O.S. Ploieşti limita este prin linia somiera deschisa. Arborii de limita sunt insemnati cu vopsea rosie cu litera H. Caracteristicile de ansamblu ale arboretelor din cadrul O.S.Slanic sunt date de dispunerea lor teritoriala pornind de la campie inalta (Plopeni) şi pana in zona subalpina (loc. Stefesti) precum şi de compozitia şi structura lor. 71
80 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a Intalnim arborete valorose de stejar pedunculat cu varsta de peste 140 ani, amestecuri de gorun şi fag cu diverse specii valoroase, amestecuri de fag cu rasinoase, fagete precum şi molidisuri. Datorita faptului ca O.S.Slanic este dispersat pe raza a 15 localitati (Alunis, Baicoi, Bertea, Cocorastii Mislii, Cosminele, Dumbravesti, Lipanesti, Paulesti, Plopeni, Scorteni, Slanic, Stefesti, Telega, Varbilau, Valcanesti), cu retea de drumuri relativ deasa (publice, forestiere, industriale şi de colectare a masei lemnoase), alternanta suprafetelor impadurite cu fanete şi pasuni, fragmentarea padurii in trupuri ale diversilor proprietari, cu gospodarii care in marea majortiate se intind pana la marginea padurii şi existenta in zona Baicoi şi Doftanet a sondelor de extractie pertoliera riscul de producere a incendiilor este accentuat. De asemenea arboretele de rasinoase din bazinul Varbilaului prezinta un risc ridicat pentru incendii. Padurile mai frecventate de turisti sunt in jurul Plopeniului şi pe valea Varbilaului de la Stefesti in sus cand turistii amplaseaza corturi in poenile ce apartin cetatenilor. Sursele de apa pentru stingerea incendiilor sunt cele naturale din raurile Varbilau, Bertea, Cosmina, Slanic, Doftanet, Teleajan, cat şi doua lacuri naturale de pe Valea Doftanetului. Pentru anul 2011 s-a avut in vedere dotarea-completarea pichetelor de prevenire şi stingere a incendiilor conform Normelor de Prevenire şi Stingere a Incendiilor in Fond Forestier (8), precum şi respectarea şi efectuarea cu strictete a traseelor de patrulare in zonele de risc. Alimentarea cu curent electric a cantoanelor şi constructiilor ce apartin Ocolului Silvic Slanic se fac din reteaua electrica a S.C. ELECTRICA S.A. OCOLUL SILVIC SINAIA. Fondul forestier administrat de Ocolul Silvic Sinaia este situat pe ambii versanţi din bazinul mediu şi superior al râului în regiunea de munte şi o mică parte în regiunea deluroasă. Suprafaţa fondului forestier proprietate publică a statului administrată de Ocolul Silvic Sinaia este de ha, reprezenta 0,30% din suprafaţa fondului forestier al ţării, fiind ocupată, în principal, de arborete cu un deosebit rol social şi economic. În cadrul Ocolului Silvic Sinaia, răşinoasele ocupă aproape jumătate din suprafaţa acestuia, 44% ponderea deţinând-o fagul cu 48%, urmează apoi gorunul cu 1%, restul de 9% fiind specii mai puţin valoroase. Suprafaţa fondului forestier administrat de Ocolul Silvic Sinaia este de 13817,0 ha şi este împărţită în 11 unităţi de producţie după cum urmează: Nr. Denumirea Suprafaţa crt. 1 U.P.I. Comarnic 2999,3 ha 2 U.P.II Posada 851,0 ha 3 U.P.III Valea Largă 1093,1 ha 4 U.P.IV Valea Izvorului 1633,0 ha 5 U.P.V Sinaia 879,7 ha 6 U.P.VI Piatra Arsă 738,2 ha 7 U.P. IX Valea Sipei 887,5 ha 8 U.P.X Valea Rea 1168,1 ha 9 U.P.XI Valea lui Bogdan 1345,3 ha 10 U.P.XII Floreiu 925,8 ha 11 U.P.XIII Proviţa 1296,0 ha Total 13817,0 Suprafaţa arboretelor, pe formaţii forestiere, se prezintă astfel: Brădeto făgete 32%; Făgete pure montane 32%; Brădete pure 3%; Amestec Mo, Br, Fa 10%; Făgete de dealuri 8%; Rest formaţii 15%. 72
81 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a Rezultă că cele mai reprezentative sunt bradeto făgetele, brădetele şi făgetele pure care ocupă 71% din suprafaţa păduroasă a ocolului. Majoritatea acestor arborete sunt cuprinse în clase de producţie superioare I 8%; II 27%; III 47%. Reţele şi sursele proprii de alimentare cu apă şi alte substanţe stingătoare, râuri, pâraie cu debit relativ constant tot timpul anului; Zone de risc deosebit de mare : toate zonele cu pădurile din vecinătatea complexelor turistice, a traseelor turistice pietonale şi auto din zona localităţilor Sinaia, Buşteni, astfel: Urlătoarea Poiana Ţapului Piatra Arsă; Valea Babei Poiana Stânii Piatra Arsă; Peleş Furnica Poiana Stânii Piatra Arsă; Peleş Furnica - Poiana Stânii Cota 1400 Cota 1500; Calea Codrului Furnica Drumul Cotei; Calea Moroieni Vânturişa; Păduchiosu Cota 1000 Dichiu; Platoul Izvor Olga Bangic Valea Largă; Valea Şipa Tufa Cumpătu; Valea Rece Piscul Câinelui; Izvorul Rece Valea Gagului; Izvorul Rece Valea lui Bogdan Zone de risc mediu: traseul C.F.R., Valea Largă Posada; D.N.1 Sinaia Comarnic; Zone de risc scăzut: toate lizierele din preajma localităţilor, pajiştilor, islazurilor. ANALIZA ARDERILOR NECONTROLATE ÎNREGISTRATE ÎN 2015 În anul 2015 la nivelul unităţii administrativ-teritoriale a judeţului s-au înregistrat 541 arderi necontrolate, în general la vegetaţia uscată pe terenurile aflate în administrarea consiliilor locale, o creştere de 42,36% faţă de anul 2014, respectiv 161 evenimente.. Funingine coş de fum 57; Gunoi menajer/animal 71; Vegetaţie uscată 413. Din numărul total de arderi necontrolate la care forţele de intervenţie din cadrul subunităţilor au acţionat pentru localizarea, lichidarea şi limitarea efectelor acestora 68 de evenimente au fost în cooperare cu serviciile voluntare/private pentru situaţii de urgenţă şi 4 la care au acţionat doar SVSU. Pentru localizarea, lichidarea şi limitarea efectelor negative ale arderilor necontrolate inspectoratul a utilizat 588 autospeciale de lucru cu apă şi spumă, 1 motopompă şi 2 autocamioane de intervenţie, 27 ofiţeri, 2683 subofiţeri, personal SVSU/SPSU 297, poliţie 520, jandarmi 41. Arderile necontrolate de vegetaţie uscată produse în anul 2015 au afectat o suprafaţă de 789,53 hectare de teren. Localităţile în care s-au înregistrat cele mai multe intervenţii pentru localizarea, lichidarea şi limitarea efectelor arderilor de vegetaţie uscată sunt : 1. Gornet 50,00 ha 2 intervenţii 2. Ceptura 37,53 ha 7 intervenţii 3. Boldesti Scăieni 52,42 ha 34 intervenţii 4. Gornet Cricov 14 ha 6 intervenţii 5. Gura Vadului 26,64 ha 8 intervenţii 6. Iordacheanu 7,45 ha 4 intervenţii 7. Jugureni 84 ha 10 intervenţii 8. Ploieşti 6,67 ha 40 intervenţii 9. Apostolache 34,63 ha 9 intervenţii 10. Gura Vadului 9,31 ha 11 intervenţii 11. Ariceştii Rahtivani 20,19 ha 11 intervenţii 73
82 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a 12. Bucov 53,66 ha 24 intervenţii 13. Chiojdeanca 8 ha 4 intervenţii 14. Gura Vitioarei 21,97 ha 6 intervenţii 15. Podenii Noi 6 ha- 2 intervenţii 16. Predeal Sărari 7 ha- 3 intervenţii 17. Salcia 7 ha- 2 intervenţii 18. Slănic 26,08 ha 4 intervenţii 19. Urlaţi 53,36 ha 25 intervenţii 20. Vadu Săpat 31,03 ha 6 intervenţii 21. Valea Călugărească 43,61 ha 22 intervenţii 22. Sângeru 16,65 ha 5 intervenţii 23. Măgurele 11,52 ha 4 interventii 24. Măgureni 28 ha 5 intervenţii În funcţie de lunile în care s-au produs arderile de vegetaţie uscată, situaţia se prezintă astfel : INCENDII VEGETATIE USCATA PE LUNI Din situaţia prezentată mai sus se observă că cele mai multe arderi de vegetaţie uscată s-au produs în lunile martie 110 şi august 91, cauzate în general de igienizarea terenurilor şi gospodăriilor cetăţeneşti fără respectarea măsurilor specifice de apărare împotriva incendiilor. 74
83 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a VEGETATIE USCATA AVALANŞE Avalanşele sunt definite ca fiind o cantitate mare de zăpadă care se deplasează cu viteză în zona abruptului muntos, fiind provocate de cauze naturale, de natură umană sau animală şi de cauze artificiale. Au o mare forţă distructivă şi provoacă daune materiale complexelor industriale şi hidrotehnice, căilor ferate şi drumurilor, reţelelor electrice şi de comunicaţii, localităţilor şi nu rareori produc victime omeneşti. Se produc de regulă în munţii cu versanţi abrupţi şi se formează din zăpada ce se strânge pe pantele din apropierea vârfurilor, formând nămeţi uriaşi care în anumite condiţii îşi pierd stabilitatea şi se prăbuşesc, antrenând totul în calea lor. Cauzele producerii : Naturale : mişcările seismice care pot antrena concomitent mai multe avalanşe; suprapunerea straturilor de zăpadă ; suprapunerea mai multor tipuri de straturi de zăpadă: primul strat granulat şi crustă îngheţată, restul straturilor putând fi de orice altă natură (pulver, compactă etc) ; cornişele care prin mărire devin instabile, rupându-se şi antrenând restul masei de zăpadă. Umane şi animale : vibraţiile pot apărea în urma deplasării unui schior, om sau animal, pe creastă ; fisurarea straturilor de zăpadă în urma deplasării unui schior în zona firului văii. Tipuri de avalanşă : avalanşa pulver care are o forţă distructivă mai mică, de cele mai multe ori decesul persoanelor surprinse sub avalanşe este cauzat de asfixiere ; avalanşa în plăci are cea mai mare forţă distructivă, fiind antrenate mai multe straturi compacte şi delimitate de cruste îngheţate. Decesul intervine prin zdrobire şi asfixiere ; avalanşa mixtă are o forţă distructivă medie. În Munţii Bucegi cele mai multe avalanşe se produc în zona localităţii Buşteni. Caracteristica principală a acestor avalanşe este că nu afectează locuinţele populaţiei, nu blochează căile rutiere sau feroviare. Avalanşele produse afectează traseele turistice şi ceea ce este şi mai grav, îngreunează intervenţia echipelor SALVAMONT. Zonele cele mai expuse avalanşelor şi cu flux mare de turişti sunt : - telecabina Buşteni Cantonul SCHILL Piatra Arsă; 75
84 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a - Buşteni Pichetul Roşu Bucşoiu Vf. Omu; - Buşteni Pichetul Roşu Mălăieşti ; - Buşteni Pichetul Roşu Cabana Caraiman şi Cabana Babele; - Buşteni Poiana Coştilei Valea Cerbului Cabana Omu. Datorită condiţiilor meteo (viteza vântului peste 15 m/s şi producerii avalanşelor, rămân izolate următoarele cabane : Cabana Omu, Staţia Meteorologică Omu, Releul Coştila, Cantonul Baba Mare, Cabana Babele, Cabana Caraiman, Cabana Piatra Arsă, Cabana Vârful cu Dor şi Cabana Mioriţa. 4. FENOMENE DISTRUCTIVE DE ORIGINE GEOLOGICĂ 4.1. Cutremure În ceea ce priveşte fenomenul seismic, este de notat faptul că majoritatea cutremurelor sunt de natură tectonică, cele mai puternice putând afecta tot teritoriul judeţului. Caracteristica generală a cutremurelor din România este aceea că, în general, sunt cutremure de adâncime medie, cel mai adesea cu epicentrul în zona de curbură a Carpaţilor, la confluenţa plăcii geologice Est-europene şi respectiv a stratului sub-geologic Moesian şi Inter-Alpin. Profunzimea medie a epicentrelor se situează la km adâncime, cu magnitudini de până la M=7 pe scala Richter, intensităţi de până la VII-IX pe scala MSK (Medvedev-Spoheuer-Karnik). Zona Vrancea coincide cu locul de contact dintre trei plăci tectonice şi cu un fenomen de subducţie asociat cu fracturi ale plăcilor la diferite adâncimi prin procese de rupere, lunecare, etc. Seismele din zona Vrancea sunt denumite normale (h<60 km) sau intermediare (h=60 la km), în funcţie de adâncimea focarului. Zona în care se produc cutremurele intermediare este bine identificată şi prezintă un mare interes datorită particularităţilor sale specifice: izolare, concentrare şi regularităţi în modul de producere (câmp macroseismic, mecanism focal, activitate seismică după şocul principal, ciclicitate etc.). Zonele afectate de cutremure de mică adâncime (mai puţin de 10km) sunt: Azuga-Sinaia. Datele statistice arată că periodicitatea cutremurelor de mare amploare în Vrancea este de circa 100 de ani, cu circa 3 perioade de activitate seismică intensă. Printre cutremurele importante ale ultimului secol, cu epicentrul în Vrancea, sunt de notat cele din 1940, 1977, Din punct de vedere seismic, judeţul este împărţit în trei zone: zona A, partea de sud-est (Vălenii de Munte-Mizil- Urlati); zona B, partea de sud şi centrală (Ploieşti-Câmpina-Băicoi-Slănic); zona C, restul judeţului. Analiza câmpurilor macroseismice ale cutremurelor istorice evidenţiază următoarele aspecte: cutremurul din ,s-a caracterizat printr-o intensitate epicentrală I 0 = IX-X, urmată de o zonă extinsă de intensităţi I = VIII MSK (în care a fost cuprins şi judeţul ), o zonă importantă de grad I = VII MSK, acestea însumând cca. 50% din teritoriul României de azi. Restul ţării a fost afectat de intensităţi I=VI MSK (cca. 30 %) şi I=V MSK (cca. 20 %); cutremurul din s-a caracterizat printr-o zonă de intensităţi I=IX MSK (relativ restrânsă), o zonă importantă de grad I=VIII MSK la care trebuie adăugată o amplificare de I=VIII în zona Ploieşti, o zonă importantă de intensitate I=VII şi similar I=VI MSK. Zonele de intensitate I=VI-IX MSK acoperă 50-60% din teritoriu; o pondere de cca. 10% a fost apreciată cu efecte I=V MSK; cutremurul din s-a caracterizat printr-o zonă de intensităţi I=VIII de o extindere moderată la curbura Carpaţilor, la care trebuie adăugate amplificările cu I=VIII de la Bucureşti, Zimnicea şi Iaşi într-un cuantum total de 5-10% din teritoriu. Aproape 45% din teritoriu a fost afectat de intensităţi I=VII MSK. Dincolo de Subcarpaţi se remarcă o amplificare locală de grad I=VII în zona de munte a judeţului. În urma acestui dezastru, în judeţul au rezultat următoarele pierderi şi distrugeri: 39 de morţi, 335 răniţi, 4846 sinistraţi, 26 instituţii cu clădiri distruse, 228 instituţii cu clădiri avariate, 416 locuinţe distruse şi 5648 lociunţe avariate. Cele mai mari distrugeri s-au produs în municipiile Ploieşti şi Câmpina şi în oraşele Plopeni, Boldeşti-Scaeni, Mizil şi Vălenii de Munte. 76
85 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a Pierderi cauzate de cutremure puternice în România : Nr. crt. Data Timp (UT) M Richter Pierderi de vieti şi raniti Zona Vrancea - Cutremure intermediare Noie 10 01: morti multi raniti Mar 3 19: morti raniti Aug 30 21: morti 558 raniti Mai 30 10: morti 100 raniti Avarii şi pierderi economice - Avarii grave la cladiri joase in special in zona epicentrala; - cladirile moderne inalte avariate şi una prabusita in Bucuresti; - 10 milioane US$ pagube cladiri prabusite şi grav avariate; - 28 clădiri pre-1940 prabuşite şi 3 clădiri post-1940 parţial prabuşite alte avarii ample; 2 miliarde US$ pagube cladiri au suferit diferite grade de avariere - Avarii puternice in zona epicentrala; -avariile nestructurale sunt majoritare Mai 30: Avarii moderate cumulate cu cele precedente Izoseistele cutremurelor din 30/ şi respectiv 30/ arată că la seismele de magnitudine apropiată de 7, zonele de intensitate I=VIII rămân concentrate în jurul sursei Vrancea, zona de grad VII este importantă, iar zona de grad VI este extinsă către S-V. În Moldova, Transilvania şi Dobrogea zonele de grad V sunt importante, dar comparabile cu cele de grad IV, III şi II MSK. În privinţa cutremurelor puternice, intermediare, (I 0 VII MSK, M 6,7), pe baza experienţei evenimentelor istorice, se pot remarca următoarele caracteristici: izoseistele sunt puternic alungite în direcţia NE-SV pentru unele cutremure (1802, 1940, 1977) dar există şi date privind elipse izoseistice orientate pe o direcţie perpendiculară faţă de aceasta (de. ex în date instrumentale, date istorice); seismele sunt resimţite la mari distanţe (Moscova, St. Petersburg, Istanbul); uneori apar amplificări locale ale intensităţilor la distanţe considerabile: km; procesul de rupere este un eveniment multiplu (de exemplu în 1977 au fost 3 şocuri principale) planul de rupere (falie inversă) fiind orientat N 40 o E şi scufundat 70 o către NV, sub Munţii Carpaţi; şocurile principale sunt urmate de post şocuri pentru care diferenţa M0 - M1 1,9; cele mai mari post-şocuri nu sunt asociate cu o activitate post-şoc importantă; ciclicitatea este de cca. 100 ani, cu trei intervale de timp în care activitatea seismică este mai intensă (pe ansamblu anii 5 ; 35 ; 80 din fiecare secol); conform mai multor autori, următorul cutremur puternic (M>7,0) este prognozat pentru începutul secolului XXI; ca urmare a studiului acestor caracteristici, rezultă că teritoriul României este afectat, în cazul cutremurelor de Vrancea cu magnitudine M 7,0 şi intensităţi I VII MSK, pe mai mult de 50% din suprafaţă: cutremurele de adâncime intermediară de Vrancea în sud-estul ţării (cca.50% din teritoriu) ; pe bază instrumentală, la cutremurele din 4 martie 1977, 30 august 1986 şi 30 mai 1990 au fost remarcate mai multe situaţii în care acceleraţia de vârf a terenului a fost între 0,2 g şi 0,3 g. În aceeaşi zonă s-au mai produs cutremure puternice în 30 august 1986 (M=7,0), 30 mai 1990 (M=6,7) şi 31 mai 1990 (M=6,1). Dupa anul 1977, în urma studiilor întreprinse şi ţinând cont de ciclicitatea cutremurelor din zona Vrancea, s-au întreprins măsuri privind disciplina în constructii, de la proiectare şi până la execuţie, după normative care au luat în considerare microzonarea seismică şi izoseistele. 77
86 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a În conformitate cu Legea Nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural, prin cutremur, se înţelege mişcarea vibratoare a scoarţei terestre, generată de o ruptură brutală în aceasta, ce poate duce la victime umane şi distrugeri materiale. ZONAREA SEISMICĂ A ROMÂNIEI Toate localităţile urbane din judeţ sunt expuse la o intensitate seismică cuprinsă între VII şi IX grade pe scara MSK, situaţia fiind prezentată în tabelul următor: Unitatea administrativteritorială Municipiul Ploieşti Municipiul Câmpina Oraşul Azuga Oraşul Băicoi Oraşul Boldeşti-Scăeni Oraşul Breaza Oraşul Buşteni Oraşul Comarnic Oraşul Mizil Oraşul Plopeni Oraşul Sinaia Oraşul Slănic Oraşul Urlaţi Intensitatea seismică exprimată în grade MSK VIII VIII VII VIII VIII VIII VII VIII IX VIII VII VIII IX SITUAŢIA CENTRALIZATOARE REFERITOARE LA CONSTRUCŢIILE EXPERTIZATE TEHNIC ŞI ÎNCADRATE ÎN CLASELE 1, 2 ŞI 3 DE RISC SEISMIC DIN JUDEŢUL PRAHOVA Nr. crt Localitatea Adresa Tipul de imobil Destinaţia imobilului Clasa de risc Locuitori 1 PLOIEŞTI Str. Democratiei Bloc 108 Bloc P + 4 locuinţe II - II ~120 pers. / 110D 40 ap. 2 PLOIEŞTI Str. Democratiei Bloc 96 Bloc P + 4 locuinţe II - II ~360 pers. / 106E 120 ap. 3 PLOIEŞTI Str. Democratiei Bloc 92 Bloc P + 4 locuinţe II - II ~120 pers. / 94F 40 ap. 4 PLOIEŞTI Str. Crizantemei Bloc S+P + 9 locuinţe I ~228 pers. / Bloc 8 76 ap. 5 PLOIEŞTI Str. Cameliei Bloc 112 Bloc S+P +9 Locuinţe II ~120 pers. / 40 ap. 6 PLOIEŞTI Ploieşti Nord Bloc 29 Bloc S+P +9 Locuinţe II ~120 pers. / 40 ap. 7 PLOIEŞTI Str. Jianu Bloc A Bloc S+P +9 locuinţe II ~219 pers. / 73 ap. Observaţii Expertizat în anul 1995 Expertizat în anul 1995 Expertizat în anul 1995 Expertizat în anul 1995 Expertizat în anul 1995 Expertizat în anul 1995 Expertizat în anul
87 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a 8 PLOIEŞTI Str. Jianu Bloc B Bloc S+P +9 locuinţe II ~219 pers. / 73 ap. 9 PLOIEŞTI Str. Jianu Bloc C Bloc S+P +9 locuinţe I ~219 pers. / 73 ap. 10 PLOIEŞTI Str. Cameliei Bloc 42 Bloc S+P +9 locuinţe I ~120 pers. / 40 ap. 11 PLOIEŞTI Str. Cameliei Bloc 43 Bloc S+P +9 locuinţe I ~228 pers. / 76 ap. 12 PLOIEŞTI Str. Cameliei Bloc 45 Bloc S+P +9 locuinţe I ~228 pers. / 76 ap. 13 PLOIEŞTI Str. Scorusului Bloc 13 Bloc S+P +9 locuinţe I ~228 pers. / 76 ap. 14 PLOIEŞTI Str. Scorusului Bloc 15 Bloc S+P +9 locuinţe I ~228 pers. / 76 ap. 15 PLOIEŞTI Str. Scorusului Bloc 13 Bloc S+P +9 locuinţe I ~228 pers. / 76 ap. 16 PLOIEŞTI Str. Cameliei Bloc 39 Bloc S+P +9 locuinţe II ~120 pers. / 40 ap. 17 PLOIEŞTI Str. Alunului Bloc 1 Bloc S+P +9 locuinţe I ~228 pers. / 76 ap. 18 PLOIEŞTI Str. Cameliei Bloc 113 S + P+ 9 locuinţe II ~120 pers. / 40 ap. 19 PLOIEŞTI Str. Cameliei Bloc 24 S + P+ 9 locuinţe I ~120 pers. / 40 ap. 20 PLOIEŞTI Str. Cameliei Bloc 53 S + P+ 9 locuinţe II ~120 pers. / 40 ap. 21 PLOIEŞTI Str. Cameliei Bloc 59 S + P+ 9 locuinţe II ~120 pers. / 40 ap. 22 PLOIEŞTI Centru Civic Vest S + P+ 4 locuinţe I ~396 pers. / Tronson I,II,III,IV 132 ap. 23 PLOIEŞTI Str. Teatrului nr.7, 9, 11 S + P + 3 Locuinţe II II - II ~60 pers. / 20 ap. 24 PLOIEŞTI Str. E.C.Catalin nr.3 5 S + P + 5 Locuinţe I I ~210 pers. / 70 ap. 25 PLOIEŞTI Str. M Bravu nr.1 S + P + 3 Locuinţe II ~18 pers. / 6 ap. 26 PLOIEŞTI Str. Paris nr.1 S + P + 3 Locuinţe II ~18 pers. / 6 ap. 27 PLOIEŞTI Str. M.Eminescu nr.2, 4 S + P + 4 Locuinţe I - I ~252pers. / 84 ap. 28 PLOIEŞTI Str. Unirii nr.8 S + P + 3 Locuinţe II ~21 pers. / 7 ap. 29 PLOIEŞTI Bdul Republicii Bloc 201, P + 9 Locuinţe II II ~240 pers. / ap. 30 PLOIEŞTI Ploieşti Nord Bloc 2 S + P + 4 Locuinţe I ~90 pers. / 30 ap. 31 PLOIEŞTI Ploieşti Nord Bloc 5, 9, 10 S + P + 4 Locuinţe II ~270 pers. / 90 ap. 32 PLOIEŞTI Str. M.Eminescu D + P + 3 Locuinţe II ~96 pers. / Bloc 3 32 ap. 33 PLOIEŞTI Str. M.Eminescu D + P + 4 Locuinţe I ~108 pers. / Bloc 1 36 ap. 34 PLOIEŞTI Soseaua Nordului S + P + 4 Locuinţe I ~180 pers. / Bloc 4 60 ap. 35 PLOIEŞTI Soseaua Nordului S + P + 4 Locuinţe I ~180 pers. / Bloc ap. 36 PLOIEŞTI Soseaua Nordului S + P + 4 Locuinţe I ~180 pers. / Bloc ap. 37 PLOIEŞTI Bdul Republicii P + 9 Locuinţe II ~120 pers. / Bloc ap. 38 PLOIEŞTI Bdul Republicii P + 9 Locuinţe II ~120 pers. / Bloc ap. 39 PLOIEŞTI Str. Tarnavei nr.3 S + P + 4 Locuinţe I ~180 pers. / Bloc A2 60 ap. 40 PLOIEŞTI Str. Cibinului nr.2 S + P + 4 Locuinţe I ~180 pers. / Bloc A7 60 ap. 41 CÂMPINA Str. M.Eminescu nr. 6 P + 3 Locuinţe I ~72 pers. / 24 ap. 42 CÂMPINA Str. M.Eminescu nr. 8 P + 3 Locuinţe I ~72pers. / 24 ap. 43 CÂMPINA Str. M.Eminescu nr.10 P + 3 Locuinţe I ~96 pers. / 32 ap. 44 CÂMPINA Str. Orizontului P + 9 Locuinţe I ~600 pers. / Bloc 38,39,40,41, ap. Expertizat în anul 1995 Expertizat în anul 1995 Expertizat în anul 1996 Expertizat în anul 1996 Expertizat în anul 1996 Expertizat în anul 1996 Expertizat în anul 1996 Expertizat în anul 1996 Expertizat în anul 1996 Expertizat în anul 1996 Expertizat în anul 1996 Expertizat în anul 1996 Expertizat în anul 1996 Expertizat în anul 1996 Expertizat în anul 1996 Expertizat în anul 1997 Expertizat în anul 1997 Expertizat în anul 1997 Expertizat în anul 1997 Expertizat în anul 1997 Expertizat în anul 1997 Expertizat în anul 1998 Expertizat în anul 1998 Expertizat în anul 1998 Expertizat în anul 1998 Expertizat în anul 1999 Expertizat în anul 1999 Expertizat în anul 1999 Expertizat în anul 1999 Expertizat în anul 1999 Expertizat în anul 1999 Expertizat în anul 2000 Expertizat în anul 2000 Expertizat în anul1995 Expertizat în anul 1995 Expertizat în anul 1995 Expertizat în anul
88 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a 45 URLAŢI Str. 1 Mai Bloc 1 P + 1 III ~96 pers. / 32 ap. 46 MIZIL Str.N.Balcescu S + P + 4 III ~24 pers. / Bloc 15 8 ap. 47 MIZIL Str.N.Balcescu S + P + 4 III ~24 pers. / Bloc 16 8 ap. 48 MIZIL Str.N.Balcescu S + P + 4 III ~24 pers. / Bloc 17 8 ap. 49 MIZIL Str. Unirii S + P + 4 III ~36 pers. / Bloc 43B 12 ap. 50 MIZIL Str. Unirii S + P + 4 III ~24 pers. / Bloc 43C 8 ap. 51 MIZIL Str. Unirii S + P + 4 III ~24 pers. / Bloc 43A 8 ap. 52 VĂLENII DE Str. B.Delavrancea nr. 1 P + 3 II ~36 pers. / MUNTE 12 ap. 53 VĂLENII DE Aleea Alunilor Bloc 5 P + 4 II ~60 pers. / MUNTE 20 ap. 54 VĂLENII DE Aleea Alunilor P + 4 II ~60pers. / MUNTE Bloc 6 20 ap. 55 BOLDEŞTI- Str. Fagului nr.19 P + 4 III ~57 pers. / SCĂIENI Bloc 2B 19 ap. 56 BOLDEŞTI- Str. Fagului nr.17 P + 4 III ~75 pers. / SCĂIENI Bloc 3A 25 ap. 57 BOLDEŞTI- Str. Podgoriei nr.9 P + 2 II ~54 pers. / SCĂIENI Bloc 2 18 ap. 58 BOLDEŞTI- Str. Podgoriei nr.5 P + 2 I ~54 pers. / SCĂIENI 18 ap. 59 BOLDEŞTI- Str. Fagului nr.21 P + 4 II ~60 pers. / SCĂIENI 20 ap. 60 BOLDEŞTI- SCĂIENI Str. Intr.Pietii nr.3 Bloc 12 P + 3 I ~96 pers. / 32 ap. Expertizat în anul 1998 Expertizat în anul 1995 Expertizat în anul 1995 Expertizat în anul 1995 Expertizat în anul 1995 Expertizat în anul 1995 Expertizat în anul 1995 Expertizat în anul 1995 Expertizat în anul 1995 Expertizat în anul 1995 Expertizat în anul 1994 Expertizat în anul 1994 Expertizat în anul 1994 Expertizat în anul 2001 Expertizat în anul 2001 Expertizat în anul Alunecări de teren Alunecarea de teren reprezintă o deplasare a rocilor şi/sau a masivelor de pământ care formează versanţii unor munţi sau dealuri, a pantelor unor lucrări de hidroamelioraţii sau a unor lucrări funciare, ce poate produce victime umane şi pagube materiale. Alunecările de teren sunt provocate de precipitaţiile abundente care generează eroziunea la baza versantului, cu declanşarea accelerării şi extinderii deformaţiei acestuia şi avansării masei de alunecare pe rampa astfel creată şi denumită suprafaţă de alunecare. În acelaşi timp, alunecarea terenurilor este provocată şi de existenţa unor râuri subterane care, negăsindu-şi un spaţiu de deversare, se infiltrează în masa de pământ, îi slăbeşte coeziunea, şi sub greutatea proprie, în zonele slăbite, de regulă cele formate de straturile de argilă prăfoasă, alunecă atâta timp cât nu întâmpină un blocaj pentru sprijinire. Sunt de menţionat o serie de caracteristici, specifice alunecărilor de teren, de care se ţine seama în analizarea mecanismului de producere a evenimentului, şi în mod deosebit a efectelor post dezastru, în cazul în care nu se întreprind măsuri adecvate, corespunzătoare. Alunecările de teren sunt procese ce se desfăşoară în timp, acestea accelerându-se în perioadele cu precipitaţii abundente sau intervenţii asupra zonelor caracteristice, care modifică structura geologică naturală a terenului, în scopul construirii unor obiective industriale sau sociale, după necesităţile economice ale unei perioade determinate. Fenomenele de tip alunecare de teren care se întâlnesc în aproape 60% din localităţile judeţului reprezintă un motiv în plus de îngrijorare pentru autorităţile locale, dar fiecare zonă trebuie tratată individual, dat fiind faptul că o abordare globală pentru eliminarea cauzelor care le provoacă este imposibilă. Posibilităţile legate de efectele dezastruoase asupra comunităţilor umane sunt cele care primează în luarea deciziilor pentru apărare la dezastru. În urma precipitaţiilor căzute, pe teritoriul judeţului, au fost reactivate/activate alunecările de teren din următoarele localităţi: 80
89 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a Nr. crt. Localitati Nr. crt. Localitati 1. Municipiul Câmpina 32. Comuna GuraVadului 2. Oraşul Azuga 33. Comuna GuraVitioarei 3. Oraşul Băicoi 34. Comuna Izvoarele 4. Oraşul Boldeşti - Scăieni 35. Comuna Jugureni 5. Oraşul Breaza 36. Comuna Lapoş 6. Oraşul Comarnic 37. Comuna Măgurele 7. Oraşul Mizil 38. Comuna Măgureni 8. Oraşul Sinaia 39. Comuna Măneciu 9. Oraşul Slănic 40. Comuna Păcureţi 10. Oraşul Urlaţi 41. Comuna Plopu 11. Oraşul Vălenii de Munte 42. Comuna PodeniiNoi 12. Comuna Adunaţi 43. Comuna PoianaCâmpina 13. Comuna Aluniş 44. Comuna Poseşti 14. Comuna Apostolache 45. Comuna PredealSărari 15. Comuna AriceştiiZeletin 46. Comuna Proviţa de Jos 16. Comuna Baba Ana 47. Comuna Proviţa de Sus 17. Comuna Bătrâni 48. Comuna Salcia 18. Comuna Bălţeşti 49. Comuna Sîngeru 19. Comuna Bertea 50. Comuna Scorţeni 20. Comuna Brebu 51. Comuna Secăria 21. Comuna Călugăreni 52. Comuna Starchiojd 22. Comuna Cărbuneşti 53. Comuna Surani 23. Comuna Ceptura 54. Comuna Şoimari 24. Comuna Ceraşu 55. Comuna Şotriile 25. Comuna Chiojdeanca 56. Comuna Ştefeşti 26. Comuna CocorăştiiColţ 57. Comuna Talea 27. Comuna Cornu 58. Comuna Tătaru 28. Comuna Cosminele 59. Comuna Teişani 29. Comuna Drajna 60. Comuna Telega 30. Comuna Dumbrava 61. Comuna ValeaDoftanei 31. Comuna Gornet 62. Comuna Vărbilău Cauzele principale ale reactivării alunecărilor de teren au fost, pe de o parte, intensificarea alimentării alunecării din fronturile freatice care acced din platoul înalt prin izvoarele de la creasta versantului, ce apar la contactul cu marnele vinete reprezentând patul impermeabil al apei subterane cantonată în nisipuri şi calcare, iar pe de altă parte ploile abundente căzute în cuprinsul alunecării. O altă cauză care a dus la producerea de alunecări de teren a constituit-o defrişările masive ce au avut ca efect slăbirea rezistenţei solului şi implicit producerea de astfel de fenomene. Efectele alunecărilor de teren au constat în: distrugerea sau avarierea gospodăriilor cetăţenilor; distrugerea drumurilor pe diferite lungimi şi lăţimi; blocarea drumurilor de masa de pământ căzută de pe versanţi; apariţia de denivelări, tasări şi crăpături în carosabilul drumurilor; avarierea podurilor (desprinderea sau apariţia de crăpături în culeele podurilor); distrugerea sau deplasarea lucrărilor de apărare; distrugerea stâlpilor de înaltă şi joasă tensiune şi întreruperea alimentării cu energie electrică a locuinţelor cetăţenilor; blocarea accesului hipo şi auto ca urmare a apariţiei făgaşelor cu adâncimi mari şi frământării drumurilor, ducând la izolarea colectivităţilor de cetăţeni; avarierea conductelor de gaze şi apă; 81
90 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a prăbuşirea livezilor de pomi fructiferi şi înclinarea copacilor cu scoaterea rădăcinilor din pământ. În judeţ nu s-au produs în ultimul timp alunecări de teren masive în zonele locuite. Există localităţi în care un număr limitat de case sunt ameninţate şi pentru care au fost luate măsurile necesare privind prevenirea populaţiei şi au fost identificate locaţii pentru eventualii sinistraţi în locuri mai sigure. 1. RISCURI INDUSTRIALE SECTIUNEA a 2 a ANALIZA RISCURILOR TEHNOLOGICE La nivelul judeţului există un număr de 10 operatori economici cu risc de producere de accidente majore, în care sunt implicate substanţe periculoase. Pentru prevenirea şi înlăturarea posibilelor categorii de accidente şi a limitării consecinţelor lor asupra securităţii şi sănătăţii populaţiei, precum şi asupra calităţii mediului, ISUJ împreună cu Agenţia judeţeană de Protecţie a Mediului, monitorizează îndeplinirea prevederilor legislaţiei în vigoare, respectiv Legea96/2016 : Denumire amplasament Adresă amplasament Activitate principală (conform listei de activităţi SPIRS) Substanţe nominalizate Denumire substanţă Capacitate de stocare (t) Substanţe nominalizate Denumire substanţă Capacitate de stocare (t) SE30/ N-metilanilina 589 SE65/80,75/ Aditiv ADD8 202 Light Nafta type HITEC 3062 Normal Hexan 7324 aditiv White Spirit rafinat 722 white Spirit 103 combustibil tip P 352 Rompetrol calor extra 1 Rompetrol calor economic CLU tip 3 (amestec) Rompetrol - Punct de lucru Rafinaria Vega Ploieşti rafinării petrochimice/petro liere păcură 40/ şlops (component pt. păcură) 2936 fracţia C5-C Hidrogen 0.4 păcură slurry 421 JET A rafinat 4794 white-spirit sfabricat 377 Distilat de vid 305 aditiv ADD8 202 Citom
91 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a Denumire amplasament Adresă amplasament Activitate principală (conform listei de activităţi SPIRS) Substanţe nominalizate Denumire substanţă Capacitate de stocare (t) Substanţe nominalizate Denumire substanţă Capacitate de stocare (t) Hexan nesolventat 554 hexan solventat 0 Light nafta tip A 660 benzină grea Hexan 381 benzina semifabricat 108 benzina comerciabilă ţiţei benzină semifabricat benzen 5910 petrol comercial toluen 1830 petrol semifabricat 8440 xileni 2290 motorină finită pentan 250 motorină semifabricat MTBE/ETBE 5598 propan 840 stadis-aditiv 0,8 propilena 1005 amoniac soluţie 2 combustibil lichid usor 9720 ETANOL 6506 component termic lichid 2070 produse depozitate în depozitul chimic 236 fracţii uşoare izohexan 1200 fractie grea de CC 3060 alchilat 2270 GPL auto 405 biostable 22 Aragaz 6563 OMV GPP08 12,4 OMV PETROM - rafinăria Petrobrazi comuna Brazi rafinării petrochimice/petro liere oxigen 61 mc dodiflow 568 butan-butene 4239 percloretilena 1,12 izohexan 1200 păcură chimec 25 fracţie C5 C distilat de vid metanol 2549 etilmercaptan 850 hidrogen 54 mc 2-etilhexilnitrat 110 produse stationate in triaj - GPL 6840 OMV PP gazolina 900 keropur 14 rafinat 4700 aditiv Afton 14 concentrat aromatic 5400 Holse fuel green 19 fracţie grea izomerizare 1540 GTL 2300 extract aromatic 250 izopentan 1014 benzina 56 titei SC Rafinăria Steaua Română SA Câmpina rafinării petrochimice/petro liere păcură 1609 leunasol 50 combustibili diesel 2931 SC Petrotel - Ploieşti rafinării metanol 1620 Titei
92 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a Denumire amplasament Lukoil SA Adresă amplasament Activitate principală (conform listei de activităţi SPIRS) petrochimice/pet ro liere Substanţe nominalizate Denumire substanţă gaze lichefiate extrem de inflamabile şi gaz natural Capacitate de stocare (t) Substanţe nominalizate Denumire substanţă 7280 MTBE 2950 Capacitate de stocare (t) Hidrogen 2 aditivi carburanti 500 benzina semifabricat etanol 2100 benzina finita FAME 6500 fractia C5-C păcură 70 motorina semifabricat motorina finita 9500 SC Bulrom Gas Impex SRL Ploieşti depozitare GPL amestec propan, butan, propilena, GPL 990 SC Unilever România SA Ploieşti alte activităţi (cod CAEN producerea detergenţilor) motorină 60 percarbonat de sodiu alcooli polietoxilaţi amoniac gaz 2,2 compoziţii pentru parfumare 63 SC GASPECO L&D SA - punct de lucru staţia de îmbuteliere Negoieşti Brazi producerea, depozitarea şi distribuţia în vrac a GPL propan 278 autogaz 84 Aragaz 340 motorină 4 metanol 3.35 produse militare finite continand subst. periculoase > 200 hexogen, AIX2 şi PbAl Pulbere nitroceluloza, pulbere nitroglicerina CN Romarm SA - Filiala SC Uzina Mecanica Plopeni SA Plopeni producerea, distrugerea şi depozitarea explozivilor pulbere neagră TO 34 azotat de potasiu sulf cărbune de lemn DRP - pulbere neagra azotat de potasiu sulf cărbune de lemn >50 ST 1 MGS 54 SB 160 MS-2 V-11 PK-5 84
93 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a Denumire amplasament Adresă amplasament Activitate principală (conform listei de activităţi SPIRS) Substanţe nominalizate Denumire substanţă Capacitate de stocare (t) Substanţe nominalizate Denumire substanţă Capacitate de stocare (t) MGS-100 pulverin tetril pulbere cu triplă bază M 30 TNT SC Veolia Energie SRL Brazi furnizare de abur şi aer condiţionat, producţie de energie electrică păcură hidrogen soluţie amoniacală 0.91 motorină 2.4 SC Dachser România SRL Ariceştii Rahtivani depozitarea şi distribuţia en gros şi en detail GPL 10 lacuri, vopsele protecţii metalice substanţe pentru protecţia plantelor 8783 În conformitate cu prevederile Ordinului M.A.I. 647 din în planurile de urgenţă internă şi externă, există prevăzut pentru fiecare operator economic, măsuri de protecţie şi intervenţie pe tip de eveniment şi scenariu posibil să se producă la un moment dat, cu efecte atât în interiorul amplasamentului, cât şi în exteriorul acestuia. Planul de urgenţă externă cuprinde informaţii despre obiectiv şi despre teritoriul din jurul obiectivului, zone locuite, condiţii meteorologice, centre vulnerabile, dispunerea forţelor de intervenţie şi a autorităţilor publice locale, căi de comunicaţii, organizarea centrului de coordonare a intervenţiei, atribuţiile autorităţilor administraţiei publice şi forţelor de intervenţie, cât şi proceduri clare şi specifice fiecărui tip de scenariu pentru forţele de intervenţie care trebuie să intervină împreună cu celelalte autorităţi pentru limitarea şi înlăturarea efectelor produse. Trebuie avut în vedere faptul că există posibilitatea producerii efectului de domino, datorită poziţionării relativ apropiate a operatorilor economici, sursă de risc, deoarece razele de acţiune se întrepătrund, fiind necesare măsuri suplimentare de prevenire şi intervenţie. În cadrul fiecărui plan de urgenţă externă există trei scenarii posibile, de tip C, cu implicarea exteriorului respectiv: Având în vedere posibilitatea producerii unui accident chimic major cu implicarea zonelor limitrofe şi că aproape toţi operatorii economici sunt înconjuraţi de zone locuite, au fost întocmite planuri de înştiinţare-alarmare-evacuare a populaţiei din zonă, precum şi măsurile de protecţie ce trebuiesc luate pentru oameni şi animale, imediat după producerea accidentului, pentru înlăturarea contaminării. Un risc tehnologic îl reprezintă depozitele de produse petroliere şi derivate ale S.C. PETROMSERVICE S.A. Sucursala Ploieşti, punct de lucru Boldeşti. Aceste produse sunt depozitate în rezervoare (subterane şi supraterane), tancuri sau habe. Ele sunt marcate cu denumirea produsului depozitat pentru identificarea rapidă, Amplasarea rezervoarelor şi habelor în judeţul este prezentată în tabelul de mai jos: În conformitate cu prevederile Ordinului M.A.I. 647 din în planurile de urgenţă internă şi externă, sunt prevăzute pentru fiecare operator economic, măsurile de protecţie şi intervenţie pe tip de eveniment şi scenariu posibil să se producă la un moment dat, cu efecte atât în interiorul amplasamentului, cât şi în exteriorul acestuia. Planul de urgenţă externă cuprinde informaţii despre obiectiv şi despre teritoriul din jurul obiectivului, zone locuite, condiţii meteorologice, centre vulnerabile, dispunerea forţelor de intervenţie şi a autorităţilor publice locale, căi de comunicaţii, organizarea centrului de coordonare a intervenţiei, 85
94 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a atribuţiile autorităţilor administraţiei publice şi forţelor de intervenţie, cât şi proceduri clare şi specifice fiecărui tip de scenariu pentru forţele de intervenţie care trebuie să intervină împreună cu celelalte autorităţi pentru limitarea şi înlăturarea efectelor produse. Trebuie avut în vedere faptul că există posibilitatea producerii efectului de domino, datorită poziţionării relativ apropiate a operatorilor economici, sursă de risc, deoarece razele de acţiune se întrepătrund, fiind necesare măsuri suplimentare de prevenire şi intervenţie. În cadrul fiecărui plan de urgenţă externă sunt dimensionate capacităţile de răspuns şi măsurile de protecţie civilă adecvate pentru fiecare tip de scenariu identificat şi evaluat, cu efecte în exteriorul amplasamentelor (scenarii de tip C). Având în vedere posibilitatea producerii unui accident major cu implicarea zonelor limitrofe şi că aproape toţi operatorii economici sunt înconjuraţi de zone locuite, au fost întocmite planuri de înştiinţare-alarmare-evacuare a populaţiei din zonă, precum şi măsurile de protecţie ce trebuiesc luate pentru oameni şi animale, imediat după producerea accidentului, pentru înlăturarea contaminării. Riscul tehnologic reprezintă activitatea de extracţie şi tratare a ţiţeiului (operator economic OMV Petrom, zona de producţie Asset VII Muntenia Est), cele mai importante zone unde sunt amplasate sonde, parcuri, staţii de tratare şi distribuţie sunt situate în zonele Boldeşti Scăieni, Urlaţi,Cărbuneşti, Băicoi. Depozitarea şi vehicularea produselor periculoase (solvenţi, gaze lichefiate,produse toxice şi corozive) induc riscuri antropice şi pe amplasamentele altor operatori economici situaţi în parcurile industriale (Ploieşti, DIBO Negoeşti, Plopeni, Mizil, Urlaţi) şi staţiile de tratarea apei în vederea potabilizării (prin depozitele de clor) situate în localităţile: Câmpina, Vălenii de Munte, Măneciu, Păuleşti, Şirna. Un alt risc tehnologic prezent în activitatea S.C. PETROMSERVICE S.A. Sucursala Ploieşti, Punct de lucru Boldeşti îl reprezintă fabrica de oxigen amplasată în intravilanul localităţii Boldeşti- Scăieni. Ca risc tehnologic se mai poate enumera fabrica de oxigen, aparţinând de S.C. UPETROM S.A. Ploieşti, sau cea a S.C. LINDE GAZ S.R.L. 2. RISCURI DE TRANSPORT ŞI DEPOZITARE DE PRODUSE PERICULOASE. Judeţul se caracterizează printr-o reţea densă de şosele şi căi ferate, pe care circulă o mare diversitate de vehicule. Un rol aparte îl au vehiculele de mare tonaj care transportă substanţe sau deşeuri periculoase, destinate proceselor de producţie, stocării sau distrugerii în instalaţii speciale. De regulă, substanţele periculoase destinate operatorilor economici din judeţ sau care tranzitează judeţul sunt produse petroliere sub presiune (GPL, metan, propan, etc.), produse exploziv-incendiare ca oxigen, hidrogen, acetilenă, sau alte produse exterem de toxice cum ar fi clorul, cianurile, amoniacul, ş.a. Riscul cel mai mare îl reprezintă implicarea acestor vehicule în accidente rutiere, în urma cărora pot să apară scurgeri de produs periculos, ceea ce impune măsuri foarte stricte din punct de vedere al intervenţiei. În situaţia în care aceste vehicule sunt răsturnate pe şosea, este necesară o intervenţie complexă, cu utilaje speciale care să înlăture vehiculul de pe şosea sau de pe calea ferată. De asemenea, se iau măsuri speciale de asigurare a siguranţei intervenţiei pentru a nu se produce efecte colaterale. Zonele cu risc ridicat în producerea accidentelor cu autovehicule ce transportă substanţe periculoase, sunt DN1 în zona de munte, Comarnic-Azuga, zona Ploieşti-Mizil şi DN1B, în zona Vălenii de Munte- Cheia. Ploieşti-Câmpina-Sinaia-Azuga; Ploieşti-Boldeşti Scăieni-Vălenii de Munte-Cheia Ploieşti-Albeşti Paleologu-Ciorani Ploieşti-Cocorăştii Colţ Ploieşti-Filipeşti de Pădure Ploieşti-Pucheni-Potigrafu Marii operatori economici - rafinăriile Petrobrazi, Petrotel Lukoil, Vega, parcurile industriale, deţin parcuri proprii de mijloace de transport auto autorizate ADR destinate mărfurilor proprii sau celor achiziţionate.în acelaşi scop sunt încheiate contracte operatori specializaţi: Romstyl Târgovişte, Oil Depol Constanţa, Envirotech Constanţa, Consal Trade. 86
95 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a 2.1 TRANSPORTURI. A. TRANSPORT RUTIER. Reţeaua de drumuri cuprinde: o autostradă : Bucureşti Ploieşti; 6 trasee de drumuri naţionale, din care: - 1 traseu de drum european, E 60; - 5 trasee de drumuri naţionale principale; 71 trasee de drumuri judeţene; 214 trasee de drumuri comunale. Situaţia transporturilor speciale monitorizate de ISUJ în perioada Transporturi speciale Anul deşeuri Total materiale explozive bunuri şi valori periculoase În funcţie de locaţia în care s-au produs cele mai multe accidente se evidenţiază pe arterele rutiere naţionale, pe raza localităţilor municipiul Ploieşti, Băicoi, Bucov, Bărcănesti, Puchenii Mari, Valea Călugărească, Boldesti Scăieni, Comarnic Situaţia accidentelor rutiere % Transport feroviar. Reţeaua de cale ferată are o lungime de 348 km din care 163 km este electrificată, densitatea fiind de 73,8 km/1.000km 2 teritoriu situând judeţul pe locul 3 în ţară. Municipiul Ploieşti, reşedinţa judeţului, este un important nod de cale ferată, asigurând tranzitul atât spre capitala ţării cât şi spre Transilvania şi Moldova. În judeţul, sunt identificate cinci staţii C.F.R. cu risc ridicat de producere a situaţiilor de urgenţă, acestea fiind poziţionate în apropierea localităţilor sau a agenţilor economici identificaţi ca sursă de risc. 87
96 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a Astfel, în apropierea municipiului Ploieşti sunt amplasate staţiile C.F.R. Ploieşti Sud şi Ploieşti Est, staţii tranzitate frecvent de garnituri ce transportă produse petroliere şi gaze petroliere lichefiate. O eventuală situaţie de urgenţă produsă în aceste locaţii impune o concentrare masivă de forţe pentru punerea în aplicare a măsurilor de protecţie civilă, respectiv evacuarea populaţiei din zona periculoasă. În zone relativ izolate faţă de centrele urbane, se află staţiile C.F.R. Ploieşti Ghighiu şi Ploieşti Triaj, staţii în care permanent se află mari cantităţi de produse petroliere sau g.p.l. O altă staţie C.F.R. identificată cu risc ridicat de producere a situaţiilor de urgenţă generate de incendii (datorită cantităţilor mari de produse petroliere care o tranzitează), este staţia C.F.R. Brazi. Astfel, cantităţile mari de substanţe combustibile care tranzitează sau staţionează în respectivele staţii, duc la o creştere a riscului de incendiu iar natura acestora duce la apariţia riscului de explozie, cu implicaţii majore asupra procedurilor de limitare şi lichidare a efectelor negative (prin realizarea intervenţiei de specialitate) dar şi pentru protejarea populaţiei aflate în zonele de risc (prin evacuare sau adăpostire). Programul de modernizare a căii ferate Bucureşti-Ploieşti-Braşov, componentă a Culoarului IV Paneuropean de transport feroviar, reprezentând o investiţie de aproximativ 240 milioane USD din surse guvernamentale şi externe, a transformat acest sector în cale ferată de mare viteză. În cadrul aceluiaşi program a fost inclusă şi modernizarea Gării de Sud a municipiului Ploieşti, aceasta devenind Eurostaţie la standarde europene, ceea ce a implicat nu numai reabilitarea staţiei şi a spaţiului adiacent, dar şi modernizarea infrastructurii de comunicaţii CF pentru culoarul IX Paneuropean. Reţeaua de cale ferată poate fi afectată de înzăpeziri şi căderi de stănci, inundatii, cutremure în special, dar şi de accidente majore în dreptul localităţilor unde sunt amplasate obiective deţinătoare clasificate din punct de vedere a directivei SEVESO II. Înzăpeziri se pot produce pe rutele Ploieşti Mizil, Ploieşti Urziceni, Ploieşti Vest Buda Găgeni, Buda Câmpina, Ploieşti Est Vălenii de Munte şi Ploieşti Triaj Brazi Crivina. Circulaţia poate fi blocată din cauza căderilor de stânci pe traseul dintre staţiile Câmpina şi Azuga. În dreptul staţiilor de cale ferată Ploieşti Triaj şi Brazi acţionează pericolul accidentului chimic de la operatorul economic Petrobrazi, în staţia Ploieşti Sud de la operatorul economic Astra Română iar în staţiile Ploieşti Est şi Corlăteşti de la operatorul economic Petrotel Lukoil Transport aerian. În judeţul nu funcţionează nici un aeroport civil pentru transport aerian de călători şi marfă, dar beneficiază de serviciile celui mai mare aeroport din România-Bucureşti Otopeni, amplasat la distanţe între 60 km şi 120 km de capitalele judeţelor regiunii Transport prin reţele magistrale. Magistralele de transport ţiţei, cu punct terminus agenţii economici prelucrători din municipiul Ploieşti, sunt: Ţicleni Ploieşti; Cartojani Ploieşti; Călăreţi Ploieşti; Bărăganu Ploieşti Moreni Ploieşti; Urziceni Ploieşti. Magistralele de transport produse finite sunt: Ticleni Ploieşti Moreni Ploieşti; Ploieşti Constanţa Ploieşti Bucureşti; Ploieşti Braşov. Capacităţile de transport anuale sunt de aproximativ 20 mil. tone. Pericolul pe aceste trasee este poluarea cu produse petroliere a terenurilor agricole pe care le tranzitează din cauza furturilor din aceste 88
97 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a conducte, din cauza alunecărilor de teren şi din cauza ruperii sau fisurării conductelor la traversările peste cursuri de apă din cauza creşterii nivelurilor acestora. La nivelul judeţului PRAHOVA, există 4 sectoare de gestionare a conductelor magistrale de transport gaze naturale, conducte ce aparţin de SNGN TRANSGAZ S.A. Sucursala de transport gaze naturale Mediaş Regionala Bucureşti respectiv Regionala Braşov. Cele 4 sectoare sunt: Ploieşti, Măneşti, Câmpina şi Azuga, diametrele conductelor de transport variind de la 10 la 28 cu presiuni între 25 şi 40 de bari. Situaţia concretă a sectoarelor este următoarea : Sector Ploieşti: ø 12 având traseul Nedelea-Buda-Ploieşti (km 65) Blejoi-Boldeşti-Scăieni; ø 16 având traseul Nedelea-Buda-Ploieşti (km 65); ø 10 cu traseul Filipeştii de Tărg-Ariceştii Rahtivani Ploieşti (km 65) Berceni; ø 16 ce străbate extravilanul localităţilor Brătăşanca-Stoieneşti-Crângul lui Bod-Târgşorul Vechi; ø 20 (cu firele F1 şi F2) prin Măneşti-Stănceşti-Negoieşti; ø 14 de la Ploieşti (km 65)-Blejoi-Pleaşa; ø 20 pe traseul Brazi-Ploieşti-Berceni; ø 12 Valea Călugărească-Berceni- s.c. Petrotel Lukoil S.A; ø 8 prin Blejoi-Pleaşa. Câteva conducte trec pe la marginea unor localităţi, circa m, care în caz de avarie deosebită, ar putea afecta comunitatea, spre exemplu: Buda, Blejoi, Boldeşti-Scăieni, Târgşorul Vechi, Stoieneşti, Măneşti, Berceni. În acest sector, având în vedere traseul unor conducte de transport, au existat probleme create de viiturile din 2005, în zone cum sunt Nedelea, Ariceştii-Rahtivani şi Berceni, dar acestea au fost remediate şi totodată au fost realizate protecţii de maluri, monitorizarea acestora făcându-se cu liniori proprii pentru verificarea integrităţii şi continuităţii conductelor, eventualele defecţiuni remediindu-se cu personal propriu. Punctele sensibile din acest sector o reprezintă SRMurile în sine. Sector Măneşti: ø 16 (cu firele F1 şi F2) având traseul Filipeştii de Pădure-Brătăşanca-Măneşti-Băltiţa- Păstârnac; ø 12 având traseul Schela Vădeni (DB)-Coada Izvorului-Măneşti; ø 16 (cu firele F1 şi F2) pe traseul Măneşti-Stănceşti-Zalhana-Brazi; ø 14 ce străbate extravilanul localităţilor Brătăşanca-Stoieneşti-Crângul lui Bot; Ca şi în sectorul precedent, există localităţi pe lângă care trec aceste magistrale, cum ar fi: Filipeştii de Pădure, Măneşti şi Coada Izvorului. În caz de avarie deosebită, emanaţiile de gaze sau posibilitatea apariţiei unor explozii ar putea afecta comunitatea pe lângă care trec. Monitorizarea conductelor se face şi aici cu liniori proprii pentru verificarea integrităţii şi continuităţii conductelor, eventualele defecţiuni remediindu-se cu personal propriu. La fel, punctul sensibil din acest sector îl reprezintă SRM-ul Măneşti. Sector Câmpina ø 28 având traseul în extravilanul localităţilor Sinaia-Posada-Comarnic-Ghioşeşti, restul traseului situându-se în apropierea localităţilor Breaza (Valea Tîrsei)-Proviţa de Sus şi Proviţa de Jos-Măgureni-Filipeştii de Tărg pe firul pâraielor Târşa şi Proviţa; ø 20 având traseul Sinaia-Posada(zona muntoasă)-comarnic-breaza-poiana Câmpina-Floreşti- Filipeştii de Târg (în albia pârâului ); ø 16 ce străbate Sinaia-Posada-Comarnic (zona muntoasă), mai departe prin Breaza (Valea Onei)-Nistoreşti-Poiana Câmpina-Bobolia (albia râului )-Băneşti-Floreşti-Nedelea (extravilan); 89
98 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a ø 8 - de pe malul drept al râului, subtraversare DN1 Km prin extravilan la SRM Cornu; ø 20 pe traseul malul drept al râului, -subtraversare DN 1 km 91-SRM Câmpina; ø 10 prin Breaza la distanţă de siguranţă spre SRM Breaza; ø 8 prin malul drept al râului, subtraversare rîu-srm Brebu (extravilan). La acest sector, din analiza zonei rezultă că pot exista pericole potenţiale mai mari şi cu riscuri ridicate datorită catastrofelor naturale (alunecări de teren, ruperi de maluri, viituri etc.) pe raza localităţilor Breaza, Proviţa de Sus şi de Jos, Comarnic, Bobolia şi Posada. Monitorizarea în acest sector se face tot cu liniori proprii pentru verificarea integrităţii şi continuităţii conductelor, eventualele defecţiuni remediindu-se cu personal propriu. Punctele sensibile din acest sector o reprezintă SRMurile, porţiunile de traseu în zonele greu accesibile. Sector Azuga: ø 12 având traseul Râşnov (BV)-mal drept râu -Azuga (între Azuga şi Buşteni este scoasă din funcţiune); trei conducte în paralel cu ø 16, ø 20, respectiv ø 28, având traseul Ghimbav (BV)-Azuga- Buşteni-Sinaia-Nedelea (la distanţe variind între zeci de metri şi kilometri faţă de localităţi); ø 20 prin Sinaia-Fieni (DB); Identic, monitorizarea acestora se face cu liniori proprii pentru verificarea integrităţii şi continuităţii conductelor, eventualele defecţiuni remediindu-se cu personal propriu. Punctele sensibile din acest sector o reprezintă SRM-urile în sine. 3. RISCURI NUCLEARE Accidentele nucleare sunt evenimente nucleare care afectează instalaţia şi provoacă iradierea sau contaminarea populaţiei ori a mediului, peste nivelurile permise de reglementările în vigoare. Riscurile constau în executarea transporturilor cu material nuclear pe căile de comunicaţii (feroviar şi rutier) cât şi prin contribuirea factorilor climatici care ajută la deplasarea norului radioactiv în urma accidentului produs la CNE Kozlodui Bulgaria. CNE PROD CERNAVODĂ este construită pe malul stâng al canalului Dunăre - Marea Neagră, la proximativ 2 km est de oraşul Cernavodă şi la 3 km est de fluviul Dunărea, fiind proprietăţii Societăţii Nuclear Electrica. CNE PROD CERNAVODĂ este proiectată să cuprindă 5 grupuri de tip PHWR CANDU anvelopate, cu o putere de 2180 Mwt şi 700 Mwe fiecare. În caz de accident nuclear cu depăşirea barierei de protecţie a anvelopei se pot elibera şi dispersa în mediu produşi radioactivi sub formă gazoasă, lichidă sau aerosoli, care se pot răspândi pe o suprafaţă mare, astfel încât, în czul unui accident nuclear major se pot depăşi nivelurile de intervenţie asociate măsurilor de protecţie. Radioactivitatea poate depăşi normele admise atât din punct de vedere al expunerii externe la radiaţiile γ emise de radionuclizi prezenţi în nor sau depuşi pe sol, cât şi din punct de vedere al expunerii interne prin inhalare, consumul apei şi alimentelor contaminate, prezentând un pericol deosebit izotopii radioactivi ai iodului, stronţiului, cesiului precum şi ai gazelor nobili. Aceste evenimente pot provoaca iradierea sau contaminarea populaţiei şi a mediului înconjurător peste limitele permise de normele în vigoare. Urgenţele radiologice pot fi generate de: instituţii medicale cu aparatură folosită în radiografiere sau radioterapie; dispozitive industriale folosite în defectoscopie, indicatori de nivel, carotaj şi perforare in industria petroliera; instituţii de cercetare şi învăţământ din municipiile Ploieşti şi Câmpina (Universitatea de Petrol şi Gaze Ploieşti şi Institutul de Cercetare şi Proiectare în domeniul petrolului şi gazelor Câmpina); orice tip de rută de transport (rutier, pe calea ferată) pe teren neted sau accidentat; 90
99 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a aplicaţii de teren cu radiografie gama; altă locaţie: pe câmp (surse de radiografie gama); activităţi teroriste sau criminale; trafic ilicit; Principalele riscuri ce pot apărea la anumite obiective sau practici desfăşurate sunt: Nr. Obiectivul Crt. sau practica 1. Prelucrare radiofarmaceutica Descrierea riscului Off-site: fara potentiale efecte deterministice. O mica eliberare radioactiva in exteriorul amplasamentului. Eliberarea poate fi marita de un incendiu şi este functie de cantitate şi volatilitate. Exploziile, furtunile scurgerile şi rupturile prezinta un risc scazut. On-site: efectele deterministice asupra sanatatii sunt putin probabile, dar este posibila depasirea limitei dozei operationale. 2. Spitale Off-site: fara potentiale depăşiri ale dozelor permise legal On-site: posibile efecte deterministice pentru personal, daca sunt utilizate surse etanse. 3. Laboratoare de cercetare 4. Aparate de realizare a radiografiilor 5. Pachete exceptate 6. Pachete industriale 7. Pachete de tip A 8. Pachete de tip B 9. Accident cu arma nuclearaeliberare de Pt Off-site: deoarece cantitatile de materiale radioactive depozitate şi utilizate nu sunt mari, nu exista o potentiala eliberare radioactiva care sa depaseasca nivelele de urgenta. On-site: pot aparea efecte deterministe pentru personalul implicat prin expunere externa. Off-site: dozele localizate sunt suficiente pentru a duce la efecte deterministe şi la depasirea nivelului de urgenta şi la contaminarea localizata de la surse pierdute sau furate. On-site: posibile efecte deterministe de la o sursa externa prin pierderea ecranarii sau printr-un control al accesului neadecvat. Off-site: acestea contin numai cantitati minore de materiale radioactive. Nu exista nici un risc pentru consecinte radiologice, care sa necesite actiuni protective speciale. On-site: fara aplicabilitate. Off-site: acestea contin numai cantitati minore de materiale radioactive. Nu exista nici un risc pentru consecinte radiologice, care sa necesite actiuni protective speciale. On-site: fara aplicabilitate. Off-site: Activitatea prescrisa pentru pachetele de tip A limiteaza pericolul radiologic. Depasirea dozelor peste limitele de urgenta nu prezinta nici un pericol in vecinatatea pachetului. In cel mai rau caz limita poate fi depăşită prin inhalarea fumului rezultat in urma unui incendiu la locul accidentului. Insa persoana contaminata poate pleca de la locul accidentului fara a i se face monitorizarea. Este posibil sa fie necesara decontaminarea locului unde a avut loc accidentul. On-site: fara aplicabilitate. Off-site: pachetele de tip B pot contine o cantitate mare de material radioactiv. Aceste pachete au fost proiectate sa reziste la orice accident posibil; de aceea dozele care sa depaseasca limitele nu pot fi luate in considerare. Insa, daca pachetul este fisurat şi are loc un incendiu la locul accidentului, dozele pot depasi limita de urgenta in imediata apropiere. On-site: fara aplicabilitate. Off-site: Daca are loc un incendiu sau explozie in urma utilizarii unei arme nucleare, pot aparea efecte deterministice prin inhalare sau resuspensia materialelor depozitate. Zona contaminata semnificativ poate fi de cativa kilometri patrati. On-site: fara aplicabilitate. Obs. 10. Sursa pierduta/furata /necontrolata 11. Contaminare din cauza unei eliberari transfrontiera 12. Caderea unui satelit nuclear Off-site: Sunt posibile doze letale pentru cei care utilizeaza o sursa neecranata. Dintr-o sursa fisurata pot rezulta doze letale şi semnificative contaminari. Poate fi contaminata o arie considerabila din cauza activitatilor desfasurate de personal. On-site: fara aplicabilitate. Off-site: Sunt posibile depuneri semnificative la mari distante de la un obiectiv foarte indepartat. On-site: fara aplicabilitate. Off-site: Riscul este foarte scazut şi va fi imposibil sa se limiteze zona in care trebuie luate actiuni de protectie rezonabile. Parti din satelit sau manevrarea unor piese din acesta pot duce la efecte deterministe. 91
100 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a 13. Importul de materiale sau alimente contaminate On-site: fara aplicabilitate. Off-site: utilizarea necontrolata a otelului contaminat sau a altor materiale de acest fel poate conduce la depasirea dozelor peste nivelul de urgenta. On-site: riscul poate aparea din aducerea in interior materiale sau surse necunoscute. Obiectivul poate fi primul care sa identifice pericolul. În categoria accidentelor nucleare intră: accidente nucleare majore survenite la o centrala termonucleara din tara sau strainatate; caderea unor obiecte cosmice care ar putea produce contaminare radioactiva in zona de impact. In ambele cazuri efectul este producerea unei urgente radiologice In situatia urgentelor radiologice pot sa apara urmatoarele efecte: contaminarea solului,vegetatiei şi a animalelor cu elemente radioactive; contaminarea radioactiva a apelor de suprafata şi a lacurilor de acumulare de la Paltinu şi Maneciu precum şi lacurile din domeniul piscicol; contaminarea furajelor,alimentelor şi produselor agroalimentare cu radionuclizi; transferul radionuclizilor din lanturile alimentare in organismul uman. La nivelul compartimentului de specialitate din cadrul ISUJ se ţine în permanenţă evidenţa surselor radioactive de la operatorii economici care lucraza in mod curent cu acestea. Situatia surselor este intocmita dupa datele furnizate de reprezentantul CNCAN şi Laboratorul de Igiena Radiaţiilor din cadrul DSP, astfel: S.C. PETROTEL LUKOIL S.A. municipiul Ploieşti, str. Mihai Bravu, nr.235; S.C. TEHNICAL DIAGNOSTICS S.R.L. municipiul Ploieşti, str. Mihai Bravu, nr.235; S.C. WEATHERFORD EASTERN EUROPE S.R.L. BOSS CÂMPINA municipiul Câmpina, str. Orizontului, nr.2a; S.C. ATLAS GIP S.A. Laborator de carotaj radioactiv situat în municipiul Ploieşti, str. Clopoţei, nr.2a; S.C. 24 IANUARIE S.A. municipiul Ploieşti, str. General Dragalina, nr. 18; S.C. INSPET S.A. municipiul Ploieşti, str. Crâşmăriţelor, nr.4; S.C. UPETROM 1 MAI S.A. municipiul Ploieşti, Piaţa 1 Decembrie 1918, nr.1; S.C. DYOMEDICA CND S.R.L. municipiul Ploieşti, str. Intrarea Cibinului, nr.3; SPITALUL MUNICIPAL PLOIEŞTI (Schuler) str. Ana Ipătescu, nr.59; SPITALUL JUDEŢEAN DE URGENŢĂ (Buna Vestire) municipiul Ploieşti, str. Buna Vestire, nr.3; SPITALUL JUDEŢEAN DE URGENŢĂ (Pneumologie) municipiul Ploieşti, str. Oborului, nr.2; SPITALUL JUDEŢEAN DE URGENŢĂ (Boldescu) municipiul Ploieşti, str. Romană, nr. 116; SPITALUL JUDEŢEAN DE URGENŢĂ (Nord) municipiul Ploieşti, str. Găgeni, nr.100; S.C. CONFIND S.R.L. municipiul Câmpina, str. Progresului, nr.2; S.C. CONFIND S.R.L., Punct de lucru Floreşti comuna Floreşti, str. Gării, nr.1; S.C. LUKOIL ENERGY & GAS ROMANIA S.R.L. municipiul Ploieşti, str. Mihai Bravu, nr.235; S.C. UZUC S.A. municipiul Ploieşti, str. Depoului, nr.16; S.C. MONTICOR INDUSTRIES S.A. municipiul Ploieşti, str. Rudului, nr RISCURI DE POLUARE A APELOR. Poluările accidentale reprezintă un fenomen în judeţ datorită în primul rând consecinţelor. Fie ele cu produse petroliere sau cu alte categorii de poluanţi, poluările accidentale prezintă acelaşi grad de risc pentru flora şi fauna acvatică. Se cunoaşte faptul că în zona municipiului Ploieşti, apa din subteran este poluată cu produse petroliere. Dintre posibilele cauze ale poluării subteranului enumerăm : 92
101 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a pierderile de produse petroliere din rezervoare, separatoare, bazine de decantare, batale, rampe de încărcare, conducte subterane, reţele de canalizare ; calamităţile naturale (cutremure) ; bombardamentele din al doilea război mondial ; incendii, explozii. Rafinăriile, fac eforturi de depoluare a subteranului, cel puţin în incinte, dar datorită curgerii pe direcţie NV-SE, pata s-a extins. Nu există studii recente referitoare la acest subiect, însă se fac eforturi pentru depoluarea subteranului în zona de sud-est a municipiului Ploieşti. De luat în seamă este şi poluarea difuză. Fără sursă precisă, poluarea difuză se încadrează în acea categorie de poluare extrem de periculoasă, neputând fi nici prevenită, nici anticipată. Se cunoaşte faptul că topirea zăpezilor, precipitaţiile peste gunoaiele depozitate necontrolat pe malurile cursurilor de apă sau pe suprafeţe agricole tratate cu substanţe nutritive şi/sau antidăunători, trecerea apei peste roci conţinând săruri solubile sunt potenţiale surse de poluare. Analizând doar principalele cursuri de apă (râu, curs de apă cu evacuări ale potenţialilor poluatori), este posibil ca un afluent de mică importanţă care străbate aşezări umane, fără sistem de canalizare, să fie cauza creşterii concentraţiei poluantului în apa de suprafaţă. Sistemul de monitoring al Administraţiei Naţionale Apele Române (recoltarea periodică a probelor de apă de suprafaţă) nu permite caracterizarea acestor fenomene, el are drept scop caracterizarea şi aprecierea evoluţiei calităţii apelor de suprafaţă de-a lungul timpului, de-a lungul unui râu. Doar întâmplarea şi/sau analizarea apei brute la intrarea în staţiile de tratare (unde este absolut necesar) pot conduce la depistarea poluărilor difuze, încercându-se explicarea apariţiei şi evitarea opririi staţiei de tratare, în caz că apa nu poate fi tratată. Prezentăm câteva obiective cu problemele specifice, puncte critice, poluări accidentale şi măsurile necesare pentru evitarea şi/sau limitarea efectelor acestor tipuri de poluări : S.C. Rafinăria ASTRA ROMÂNĂ S.A. Ploieşti Poziţionată în partea sudică a municipiului Ploieşti, rafinăria şi-a întrerupt activitatea la finele anului Cu toate acestea sunt monitorizate în continuare punctele critice din incinta acestei unităţi. Staţia de epurare a rafinăriei este în funcţiune pentru epurarea apelor uzate provenite de la Rafinăria Vega, S.C. SSVAC Ghighiu, etc. Datorită faptului că în staţia de epurare apa la intrare şi pe diferitele trepte de epurare este analizată cu o frecvenţă de 4 ore, se poate semnala orice creştere a valorilor concentraţiilor indicatorilor de calitate şi pot fi semnalate poluările accidentale. În staţia de epurare, măsurile ce pot fi luate sunt limitate şi depind de poluantul din apă (by-pass treaptă biologică), dar pe traseu se pot lua măsuri de limitare a efectelor poluării şi anume stoparea sursei, stocarea apei uzate, izolarea zonei şi recuperarea produsului petrolier (dacă poluarea a fost produsă de acest poluant), evitarea contactului cu sursa pentru personalul necalificat, evitarea şocurilor puternice şi contactului cu focul. Batalul de reziduuri industriale al unităţii este amplasat în afara perimetrului unităţii şi are o capacitate proiectată de mc, suprafaţa fiind de 2,6 ha. Amplasamentul (departe de resursa de apă), existenţa şi monitorizarea forajelor de observaţie, fac ca batalul să nu fie o potenţială sursă de poluare. Rompetrol Rafinare punct de lucru Rafinăria VEGA S.A. Unitatea a creat de-a lungul timpului probleme în ceea ce priveşte poluările accidentale. Având două evacuări, din care una în pârâul Dâmbu, iar cealaltă spre staţia de epurare a rafinăriei Astra la Corlăteşti, cu posibilitate de trecere din una în alta, au fost semnalate situaţii de depăşiri ale valorilor indicatorilor chimici ai apelor uzate evacuate în special datorită poluării cu produse petroliere şi alte reziduuri din procesul de prelucrare. Poluarea din primăvara anului 1997 cu n-hexan şi alte produse petroliere a condus la producerea unui incendiu la gura de evacuare a apelor în pârâul Dâmbu. În urma acestui eveniment nedorit, unitatea a fost obligată să suprime evacuarea apelor uzate în pârâul Dâmbu şi să canalizeze toate apele 93
102 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a uzate spre staţia de epurare a rafinăriilor Corlăteşti. Acest lucru a condus la investiţii pentru repararea, înlocuirea, testarea şi mărirea capacităţii tronsonului de canalizare din municipiul Ploieşti spre Corlăteşti. În vederea preluării debitului suplimentar de ape provenit din precipitaţii şi evitarea inundării zonei s-a construit un bazin de retenţie cu un volum util de 2500 mc. În incinta unităţii există : 13 bataluri de gudroane acide, în care se depozitează şlamurile rezultate din curăţarea rezervoarelor, a canalelor tehnologice, precum şi a unor componente ale instalaţiilor ; 3 batale de şlam de alumină cu o suprafaţă de 1100 mp, capacitate totală depozitată de circa 600 tone (instalaţia de catalizatori este în conservare). Începând cu anul 2002, conţinutul lichid al batalurilor acide este preluat şi procesat în instalaţia de prelucrare gudroane acide, exploatată de către S.C.Ecomaster Servicii Ecologice S.A. După golirea acestora, se va trece la ecologizarea solului şi a apelor subterane, conform studiului de fezabilitate întocmit de firma CDM din S.U.A. Cele 3 batale de alumină urmează să intre într-un proces de lichidare. Unitatea dispune de o reţea de monitorizare a pânzei freatice constituită din 14 foraje de observaţie. Pe lângă calamităţile naturale (seisme puternice, ploi extrem de abundente), printre cauzele provocatoare de poluări accidentale pot fi erori de operare, distrugeri sau defecţiuni apărute accidental la instalaţiile şi utilajele din dotare, incendii, acţiuni răuvoitoare. Pentru evitarea poluărilor accidentale, unitatea are un program permanent de instructaj al personalului care lucrează în punctele critice. S.C. Steaua Română S.A. Câmpina În ceea ce priveşte alimentarea cu apă a unităţii, există probabilitatea de a avea probleme datorate poluării pârâului Voila şi a râului Doftana în amonte de captările unităţii. Unitatea nu a avut în general probleme la alimentarea cu apă, datorită faptului că apa captată din sursa râu Doftana este utilizată în scop industrial, rareori acesta fiind poluat. Influenţă a avut doar accidentul (spargerea conductei aparţinând S.C. Petrotrans S.A.) din luna ianuarie 1996, atât pentru râul Doftana, cât şi pentru alimentarea cu apă potabilă a S.C. Steaua Română S.A. (din sursa S.C. C.P.G.C. S.A. Câmpina). Evacuarea apelor uzate provenind din rafinărie se realizează prin lacul Peştelui. Apele uzate intră în lac, considerat ca lac de aerare naturală, printr-o conductă de Ø 800 mm şi este evacuată după aproximativ 5-7 zile printr-un canal deschis din beton, cu deversare în trepte. Dimensiunile lacului sunt 800x40/90x2 m, capacitate de aproximativ mc. Lacul are rol benefic în ceea ce priveşte calitatea apei uzate evacuate de către unitate, deoarece prin staţionare o parte din emulsii se desfac formând peliculă recuperabilă, suspensiile se depun şi, parte din fenoli se degradează. Perioada de staţionare a apei în lac permite luarea de măsuri în caz de poluări accidentale şi permite recuperarea produselor petroliere flotante pe suprafaţa apei, unitatea preconizând a face acest lucru în mod permanent. Pentru evitarea poluărilor şi pentru limitarea efectelor acestora, s-au prevăzut amenajarea de baraje pe colector (doar în caz de poluare accidentală) în vederea recuperării produselor petroliere evacuate, înălţarea şi consolidarea malului de la coada lacului Peştelui, recuperarea permanentă a şlopsului din lac. Unitatea are 10 bataluri (3,9 ha active), amplasate pe malul drept al râului Doftana. Batalele conţin gudroane acide şi au capacitate de depozitare redusă circa 10 % din capacitatea totală. Pentru evitarea poluărilor accidentale au fost consolidate şi înălţate malurile batalelor. În prezent gudroanele acide nu sunt recuperate de către unitate. Pentru evitarea poluărilor accidentale, unitatea monitorizează permanent zona. Începând cu anul 2009 activitatea de prelucrare a ţiţeiului a fost întruptă pe amplasament desfăşurându-se activităţi de colectare uleiuri uzate şi fabricare combustibil de focare ( păcură, combustibil uşor etc.) 94
103 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a S.C. PETROM S.A. Punct de lucru PETROBRAZI Interconectările sistemelor de canalizare de pe plarformă, lipsa din inventarul unităţii a canalelor de evacuare ca mijloace fixe, necunoaşterea traseelor de canalizare a condus la apariţia substanţelor poluante (în special produse petroliere). Evacuarea apelor uzate, într-un receptor constituit dintr-un canal aparţinând S.G.A., prin mai multe puncte şi faptul că acest canal este parţial subteran (posibil spart şi în legătură cu pânza freatică infestată cu produs petrolier din aval de perimetrul unităţilor), conduc la considerarea apei uzate evacuate ca sursă permanentă de poluare. Totuşi, s-au înregistrat şi poluări accidentale, cu produse petroliere în special, datorate imposibilităţii epurării apei din cauza concentraţiilor prea mari din apă la intrarea în instalaţiile de epurare, sau din cauza unor erori de operare la rampa de descărcare a staţiei de epurare Ploieşti, fără ca emisarul să fie afectat grav, produsele petroliere nedizolvate fiind reţinute la instalaţiile de recuperare montate pe canal. Se consideră întreaga incintă a Sucursalei Petrobrazi ca punct critic în ceea ce priveşte poluările accidentale, acordându-se atenţie în special, instalaţiilor de epurare, dar şi canalizărilor. Având în vedere poluările frecvente apărute înainte de anul 2000, canalizările industriale şi meteorice au fost redirecţionate către staţiile de epurare ECBTAR II şi III, (ECBTAR I fiind actualmente folosită ca bazin de stocare). Există două conducte de avarie care sunt sigilate şi deversarea în caz de forţă majoră pe aceste conducte se face numai cu acceptul şi înştiinţarea S.G.A.. S.C. PETROTEL LUKOIL S.A. PLOIEŞTI Faţă de anii precedenţi, după finalizarea modernizării staţiei de epurare a societăţii la sfârşitul anului 2004, s-a diminuat pericolul apariţiei unor poluări accidentale la această unitate. În prezent, activitatea de epurare şi alimentare cu apă industrială este externalizată către S.C. PRO-WATER ECOSISTEM S.R.L. care asigură prin instalaţiile proprii, o diminuare a pericolului de poluare. Se consideră puncte critice : instalaţiile tehnologice, rezervoarele de produse petroliere, rampele de încărcare, batalele de şlamuri, nămoluri şi reziduuri de produse petroliere. Pe lângă calamităţile naturale, printre cauzele provocatoare de poluări accidentale, enumerăm avarii la instalaţiile tehnologice, fisuri apărute în digurile batalelor, accidente tehnice, erori de operare. Ca măsură de prevenire a poluărilor accidentale, instalaţiile tehnologice sunt dotate cu bazine de avarie care pot prelua zestrea tehnologică în situaţie de accident tehnic. În situaţia depăşirii valorilor admise ale impurificatorilor la intrarea în staţia de epurare, apele uzate sunt dirijate şi stocate în bazinul de egalizare care trebuie menţinut permanent 7 trepte gol (3.000 mc disponibil). Unitatea are 3 batale de depozitare gudroane acide, amplasate pe malul drept al râului Teleajen. Dat fiind faptul că în acea secţiune debitul râului Teleajen este în medie de aproximativ 7,5 mc/s, iar gradul de periculozitate al amestecului apei acide produse petroliere este mare, se poate aprecia că poluarea va afecta flora şi fauna pe tot tronsonul din aval de batal până la vărsarea în râul. În scopul evitării poluărilor accidentale, unitatea monitorizează permanent zona. Se impune impermeabilizarea batalului şi neutralizarea in situ a apelor acide conţinute de batal. S.C. CONPET S.A. şi S.C. PETROM S.A. - Sucursala Ploieşti Schelele petroliere Boldeşti şi Băicoi Deşi nu au evacuări de ape uzate în resursele de apă, care să creeze probleme de poluare, aceste unităţi pot fi considerate unităţi potenţial poluatoare datorită profilului de activitate. Desele spargeri ale conductelor de transport în scopul sustragerii de produse petroliere au condus la poluări accidentale, în special ale solului. În ceea ce priveşte Schelele petroliere, ele pot fi oricând surse de poluare accidentală. S-a constatat că batalurile de pământ aferente forajelor sondelor au fost şi sunt în continuare surse de poluare. În prezent li se acordă o atenţie deosebită pentru eliminerea lor ca surse de poluare, folosinduse rezervoare şi renunţându-se la batalele de pământ. 95
104 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a Este în curs de ecologizare batalurile existente prin firme specializate, existând o monitorizare permanenta a factorilor de mediu, apă şi sol. S.C. APANOVA S.R.L.PLOIEŞTI Această unitate necesită investiţii masive pentru realizarea Programului de Etapizare, staţia de epurare a municipiului Ploieşti având doar treaptă mecanică, ea nu face altceva decât să tranziteze apa uzată. Aceste ape uzate nu provin doar din gospodării, ci şi de la unităţile industriale de pe teritoriul municipiului Ploieşti. Nu putem considera că apa uzată evacuată de S.C. ApaNova S.R.L. Ploieşti poluează accidental, poluarea fiind continuă. Eforturile de a întreţine în bună stare de funcţionare decantoarele sunt insuficiente pentru ca apa uzată evacuată să nu reprezinte o sursă permanentă de poluare. Ca principiu, orice unitate industrială sau de gospodărire comunală poate fi considerată potenţial poluatoare în caz de calamitate naturală, accident, avarii sau din cauza unor erori de operare. Considerăm că doar măsurile de prevedere pe care unităţile le iau, creşterea gradului de implicare şi de interes pentru problemele de protecţia mediului, cointeresarea acestor unităţi, atât prin măsuri coercitive cât şi punitive, ar conduce la scăderea numărului şi a gravităţii poluărilor accidentale. Poluările accidentale ale cursului de apă pot afecta alimentarea cu apă a unor unităţi, întrerupând continuitatea acesteia şi, dacă nu se acţionează corespunzător, pot fi înregistrate efecte importante asupra populaţiei sau proceselor industriale şi pagube materiale importante. Unităţile ce pot fi afectate de o deteriorare a calităţii apei la captare sunt: S.C. CIVITAS BREAZA Este unitatea care se ocupă de alimentarea cu apă a oraşului Breaza, una din surse fiind captarea din râul, în zona Nistoreşti. Apa este trecută prin bazine de infiltraţie şi apoi pompată în rezervor de stocare înainte de alimentarea gravitaţională a consumatorilor. Atenţionarea în timp util şi o acţiune eficientă a operatorilor staţiei de tratare pot avea ca rezultat evitarea situaţiei neplăcute în care poluantul ajunge în reţea. Sursele de apă din râul Doftana, respectiv Teleajen, aparţinând A.N. APELE ROMÂNE Aceste surse de apă pot fi afectate de poluările accidentale ce se pot produce în amonte de lacurile de acumulare, Paltinu, respectiv Măneciu, direct în acestea, sau pe cursul de apă până la staţiile de tratare, de unde apa pleacă prin conductă către utilizatori. Nu există unităţi economice posibile surse de poluări accidentale în zonă, dar prezenţa conductelor de combustibil, posibilele accidente rutiere pe şoselele din apropierea obiectivelor, poluarea difuză produsă de aşezările umane pot afecta calitatea apei. Având în vedere importanţa acestor obiective, este bine stabilit modul de acţiune în cazul acestor evenimente, pentru a evita pătrunderea poluantului în acumulări sau în cursul de apă, în staţiile de tratare sau chiar, în cazul grav, în apa furnizată consumatorilor. ZONE CRITICE. Siturile contaminate cu fosfogips, cenuşi piritice, gudroane reziduri petroliere şi alte deşeuri, în judeţul, au însumat cca.132 ha la finele anului 2012, în diminuare cu 6 ha. faţă de anul 2011, prin încheierea lucrărilor de decontaminare la trei situri poluate care aparţin S.C. Petrotel Lukoil şi la două situri aparţinând Rafinăriei Petrobrazi. Cele 132 ha. terenuri contaminate reprezintă un pericol real pentru apele şi terenurile agricole şi se localizează în: Batal fosfogips Valea Călugărească 56,0 ha. Depozit de cenuşă pirită Valea Călugărească 6,5 ha. Batal gudron Vega Ploieşti 10 ha. Batal reziduri petrol Rafinăria Astra Ploieşti 2,6 ha Batale gudron Rafinăria Astra Câmpina 16,0 ha. 96
105 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a Batal reziduri Petrotel Lukoil 4,5 ha. 18 Batale industria extractivă - Petrom S.A. 2,7 ha. Batal zona Vega Direcţia Silvică 1,9 ha. Rampa deşeuri menajere Teleajen Primăria Ploieşti 31,0 ha. Batal reziduri petrol Câmpina Primăria Câmpina 0,8 ha. Pentru decontaminarea acestora este pus în aplicare un program riguros de eliminare a poluării istorice şi recente prin participarea operatorilor economici poluatori şi a autorităţilor locale. De asemenea, calitatea aerului, solului şi vegetaţiei sunt afectate de poluarea cu metale grele (plumb, zinc), datorită traficului auto foarte intens, specific traseului DN 1 şi aglomerărilor urbane. Pentru zona industrială dezafectată Romfosfochim Valea Călugărească, considerată pata neagră nr. 1 a judeţului, datorită cantităţilor uriaşe de cenuşă piritică şi fosfogips, cu impact asupra atmosferei, solului şi subsolului, a început implementarea unui program amplu de ecologizare având două componente principale: evacuarea întregii cantităţi de cenuşă piritică şi reconstrucţia ecologică a terenului; asanarea, reconfigurarea, tratarea fizico-chimică şi biologică a batalelor de fosfogips şi înfiinţarea pe terenul astfel rezultat a unui parc fotovoltaic cu o putere instalată de 5 MW. 5. EŞECUL UTILITĂŢILOR PUBLICE Reţeaua de alimentare cu apă. Probabilitatea de eşec la utilităţile publice este direct legată de factorii de mediu şi de ceilalţi factori de risc dar şi de starea tehnică a reţelelor. Pe raza judeţului s-au produs asemenea evenimente, de mică amploare, la reţelele de apă, electricitate, gaz şi telefonie fixă. Factorii determinanţi sau favorizanţi pentru producerea eşecului utilităţilor publice sunt: - starea necorespunzătoare a infrastructurii tehnice a reţelelor; - exploatarea necorespunzătoare a reţelelor; - eroarea umană şi nerespectarea normelor de securitate; - acţiunea negativă asupra reţelelor a fenomenelor meteorologice periculoase (furtuni, inundaţii, îngheţ, înzăpeziri, temperaturi ridicate), cutremure, alunecări de teren; - avarii, accidente, explozii la obiectivele situate în apropierea reţelelor; - acţiuni cu caracter terorist, 1. Sursele de apă pentru sistemele zonale şi microzonale: a. În administrarea S.G.A. : a. Barajul Paltinu şi Staţia de tratare a apei Voila; b. Barajul Măneciu şi Staţia de tratare a apei Măneciu; c. Sistem de stocare comuna Movila Vulpii - capacitate mc.; d. Barajul de priză Nedelea; e. Conducte de transport: - Paltinu - Movila Vulpii; - Măneciu - Movila Vulpii. b. În administrarea ui : f. Captarea Azuga; g. Front captare puţuri forate Bălţeşti; h. Captare şi transport din sursa Vulpea; i. Captare şi transport din sursa Crasna; j. Conducte de transport: - Staţie tratare Azuga - Buşteni - Sinaia; - Staţia Bălţeşti Urlaţi - Mizil; - Staţia Bălţeşti - Podenii Vechi - Bălţeşti - Gornet. 97
106 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a 2. Sistemele zonale şi microzonale existente şi dezvoltate pentru alimentarea cu apă a localităţilor prahovene: Sisteme existente: a. Sistemul deservit de sursa Paltinu b. Sistemul deservit de sursa Măneciu c. Sistemul microzonal Azuga d. Sistemul microzonal Bălţeşti Alimentarea cu gaze naturale Sistemele de alimentare cu gaze naturale asigură distribuţia (total sau parţial) în 56 localităţi ale judeţului,din care în 13 oraşe şi 43 de comune. Alimentarea cu energie termică Singurul sistem centralizat de furnizare a energiei termice pentru populaţie funcţionează în municipiul Ploieşti.Acesta este gestionat de către S.C. Veolia Energie (fost S.C. Dalkia Termo S.R.L.), care asigură alimentarea cu energie termică (apă caldă şi căldură) a circa apartamente din Ploieşti, a instituţiilor publice şi a unui număr important de agenţi economici, însumând aproximativ persoane. Dalkia Termo este rezultatul unui parteneriat între Dalkia România, Local al Municipiului Ploieşti şi, realizat pentru delegarea prin concesiune a gestiunii serviciului public al judeţului de alimentare cu energie termică produsă în mod centralizat în sistem de producţie - transport - distribuţie. S.C. Veolia Energie exploatează întregul lanţ de producere, transport, distribuţie şi furnizare energie termică precum şi producerea de energie electrică. Transportul energiei termice se realizează printr-un circuit primar bitubular în lungime de 65,1 km realizat eşalonat îm perioada , urmat în anul 2002 de joncţiunea cu magistrala V Mihai Bravu. La sistemul de transport sunt racordate 116 puncte de distribuţie şi 49 puncte termice din care sunt alimentaţi consumatorii de tip industrial şi urban. În anul 2010, Veolia Energie a inaugurat la Centrala Electrică de Termoficare CET Brazi o turbină cu gaz în cogenerare, investiţie de cca. 15 milioane de euro. Aceasta produce în cogenerare energie termică şi electricitate pe aproape tot parcursul anului, insa cu precadere in timpul verii şi in intersezon, atunci când cererea de căldură este mai mică. Valoarea investiţiilor realizate de către Veolia Energie de la începutul contractului de concesiune (anul 2004) până la finele anului 2014 se cifrează la 27,4 milioane de euro faţă de obligaţia contractuală de 19,8 milioane de euro. Investiţiile au vizat îmbunătăţirea funcţionalităţii sistemului, modernizări-automatizări-optimizări de trasee, creşterea siguranţei în exploatare, etc., atat pe retelele primare cat şi pe cele secundare de transport şi distributie. Alimentarea cu energie electrică Energia electrică pentru toate categoriile de consumatori publici şi privaţi este asigurată prin Sucursala de Distribuţie Ploieşti aparţinând S.C. Electrica Distribuţie Muntenia Nord S.A. Reţeaua de distribuţie şi exploatare la nivelul judeţului cuprinde: Linii electrice aeriene (LEA) (km) 110 KV 830,34 Medie Tensiune (MT) 2.291,9 Joasă Tensiune (JT) 9.234,7 Linii electrice subterane (LES) (km) 110 KV 4,5 Medie Tensiune (MT) ,2 Joasă Tensiune (JT) 1.349,1 Posturi de transformare (nr.) Staţii de transfer 110 KV MT
107 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a Lungimea reţelei de iluminat public în municipiul Ploieşti este de 221 km (din care 196 km reţea aeriană şi 25 km reţea subterană). În restul localităţilor din judeţul funcţionează instalaţii comune de distribuţie şi iluminat public. În perioada Electrica S.A. a realizat un numar de 40 de lucrări pentru îmbunătăţirea condiţiilor tehnice de alimentare cu energie electrică a consumatorilor în 25 de localităţi din judeţ; 47 lucrari pentru imbunatatirea nivelului de tensiune in 31 localitati, 2 staţii de transformare 100/20KV. 6. CĂDERI DE OBIECTE DIN ATMOSFERĂ SAU DIN COSMOS Căderile de obiecte cosmice sunt fenomene relativ rare şi greu de prognozat. Accidentul unui satelit cu alimentare nucleară poate fi prevăzut cu câteva săptămâni sau luni înainte, dar se poate întâmpla ca anumite astfel de accidente, să poată fi prevăzute doar cu câteva ore înainte. Deşi nu se poate determina exact locul impactului, se poate face o determinare a zonei unde se aşteaptă să aibă loc impactul. Zona tipică de impact este de km 2. Un satelit poate conţine materiale radioactive sub formă de reactor nuclear sau de generator termic. Riscul iradierii dat de aceste materiale poate varia de la foarte mic la foarte mare. Din resturile de sateliţi au fost înregistrate nivele ale radiaţiilor de până la 5000 msv/h. Conform Convenţiei de Notificare Rapidă în caz de Accident Nuclear, autorităţile naţionale competente vor fi informate prin AIEA despre orice cădere de satelit, după ce s-a primit notificarea din partea statului responsabil pentru satelit. Teritoriul judeţului este străbătut de rute aeriene, având în vedere existenţa aeropoartelor din Bucureşti. De asemenea peteritoriul judeţului există suprafeţe agricole care sunt tratate aerian. Având în vedere aceste aspecte există posibilitatea prăbuşirii unor aparate de zbor. 7. MUNIŢIE NEEXPLODATĂ Muniţii rămase neexplodate toate categoriile de muniţii utilizate în scop militar, trecute prin gura de foc, lansate sau iniţiate, care nu au avut efect final prin nefuncţionare sau cele neutilizate şi care nu au fost distruse, descoperite în locuri, altele decât cele permise. Acţiuni ce pot determina existenţa unor muniţii rămase neexplodate: atacuri aeriene; operaţiuni şi manevre terestre; explozii sau incendii la depozitele de muniţii sau materiale explozive; accidente pe timpul transportului; trageri de instrucţie cu muniţie de război, în poligoane ce au trecut în circuitul economic. Tipuri de muniţie : muniţie de infanterie: - cartuşe calibrul 4 14 mm; - grenade de mână; - mine antipersonal; muniţie de artilerie: - bombe (mine) de aruncător calibrul mm; - proiectile de artilerie calibrul mm explozive,fuzante, brizante, incendiare, fumigene şi reactive; muniţie de aviaţie: - bombe brizante de calibru 0,5 150 Kg.; - bombe exploziv - brizante de calibru Kg.; - bombe (mină) cu acţiune explozivă de calibru Kg.; - bombe pentru rupere pătrundere de calibru Kg.; - bombe de apă destinate distrugerii prin efectul şocului hidraulic; - bombe de aviaţie ghidate (rachete). 99
108 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a Descoperirea muniţiei neexplodate se face, de regulă, pe timpul executării de: lucrări arheologice, lucrări de construcţie, sistematizări şi îmbunătăţiri funciare, lucrări agricole, în alte cazuri speciale Asanare/distrugere muniţie SECTIUNEA a 3-a ANALIZA RISCURILOR BIOLOGICE Prezentăm principalele surse potenţiale de izbucnire a unor epidemii, pe domenii monitorizate de D.S.P. Serviciul Evaluarea factorilor de mediu şi Serviciul Supraveghere şi control al bolilor transmisibile. Epidemii şi epizotii. Epidemie răspândirea în proporţii de masă şi într-un timp scurt a unei boli transmisibile la oameni, determinând astfel erodarea stării de sănătate a populaţiei şi perturbarea activităţilor economice, sociale şi de altă natură. Declanşarea efectelor vătămătoare se datorează acţiunii specifice provocate de agenţii patogeni asupra oamenilor. Epizotiile reprezintă răspândirea în proporţii de masă în rândul animalelor a unor boli infectocontagioase, unele din ele putând fi transmise şi la oameni prin contactul direct cu animalele sau prin consumul de produse de origine animală contaminată. Deţinătorii de animale au obligaţia şi răspunderea aplicării măsurilor stabilite de organele sanitar veterinare pentru prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile la animale precum şi de asigurarea bazelor materiale şi a condiţiilor organizatorice necesare. Prezentăm principalele surse potenţiale de izbucnire a unor epidemii, pe domenii monitorizate de D.S.P. Serviciul Evaluarea factorilor de mediu şi Serviciul Supraveghere şi control al bolilor transmisibile. 1. Sisteme de aprovizionare cu apă potabilă a populaţiei Resursele de apa potentiale şi tehnic utilizabile se afla in Bazinul hidrografic Ialomita, administrat de A.B.A. Buzau Ialomita, iar pentru judeţul prin Sistemul de Gospodarire al Apelor (SGA). La nivel bazinal, resursele de apa se exprima prin doi indicatori importanti: - cerinţa de apă, pe surse şi utilizări: Destinaţia 2013 Sursă suprafaţă (mii mc) Sursă subterană (mii mc) populaţie ,88 100
109 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a industrie ,86 Pastrăvării/ piscicultură şi ,7 alte activităţi Total ,44 - prelevarea de apă pe surse şi utilizări: Destinaţia 2013 Sursă suprafaţă (mii mc) Sursă subterană (mii mc) populaţie 14440, ,559 industrie 35158, ,579 Pastrăvării/ piscicultură şi 16096, ,404 alte activităţi Total 65695, ,542 Apele de suprafaţă şi apele subterane - lungimea cursurilor de apă( km) evaluată din punct de vedere calitativ: 651 km; - ponderea tipului de calitate din lungimea totala evaluata(%): Evaluarea stării ecologice a corpului de apă s-a realizat prin integrarea stării dată de toate elementele de calitate biologice cu starea dată de toate elementele de calitate fizico-chimice generale şi poluantii specifici.in anul 2013 au fost monitorizate 25 corpuri de apa din care 23 corpuri de apa naturale, un corp de apa puternic modificat şi un corp de apa artificial, iar rezultatele încadrării sunt următoarele: stare ecologică bună la nivelul a 18 corpuri de apă reprezentând un număr de 462 km (70,97%) stare ecologică moderată la nivelul a 5 corpuri de apă reprezentând un număr de 189 km (29,03%) potentialul ecologic moderat pentru corpurile de apa puternic modificat şi artificial reprezintă un numar de 39 km (7,7%). Calitatea apei lacurilor din judeţul Evaluarea potentialului ecologic al lacurilor de acumulare s-a realizat prin integrarea potenţialului dat de elementele de calitate fizico-chimice generale (oxigen dizolvat, fosfor total) şi poluantii specifici pentru cele două lacuri monitorizate. Acumulările Paltinu şi Măneciu sunt folosinţe complexe cu rol de atenuare unde de viitura, rezerva de apa pentru alimentarea cu apă a zonei urbane Câmpina-Ploieşti şi producerea de energie electrică. Potenţialul ecologic stabilit pentru cele doua lacuri a fost bun. Apele subterane-calitatea apelor freatice la nivel judeţean In anul 2013, in judeţul, corpurile de ape subterane au fost monitorizate în 8 izvoare, 32 foraje şi 6 fântâni. Numai 3 din acestea au înregistrat depăşiri la indicatorul azotati, reprezentând un procent de 6,52%. Apa potabilă - Urmărirea calitătii apei de suprafaţă destinate potabilizării s-a realizat printr-un numar de 17 sectiuni in subbazinul hidrografic. Secţiunile de potabilizare sunt amplasate imediat în amonte de priza de apa pentru prizele situate pe apele curgatoare de suprafata şi in secţiunea de priză (baraj, mal) in cazul acumularilor. Conform Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare au fost stabilite ca puncte de monitoring, acele corpuri de apa desemnate pentru captarea apei destinate consumului uman, care asigură in medie mai mult de 100 mc apă/zi. Sectiunile de potabilizare s-au incadrat in categoriile de calitate dupa valoarea medie anuala a indicatorilor fizico-chimici şi microbiologici, indeplinind conditiile de potabilizare impuse de reglementari. 101
110 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a Apa de îmbăiere - La nivelul judeţului nu s-au identificat ape de suprafaţă utilizate ca ape de imbaiere. Situatii deosebite(neconformitati la calitatea apei) se inregistreaza la nivelul localitatilor/statiilor : -Valea Doftanei, Talea,Malu Vanat-Izvoarele, Filipestii de Targ, Puchenii Mari, Busteni-Zamora, Cosminele (neconformitati frecvente la parametrii bacteriologici); -La statiile de tratare Crasna Schiulesti şi Stefesti sunt înregistrate deficiente in procesul de tratare a apei de suprafata; staţia de tratare Stefesti este depăşită fizic şi moral din punctul de vedere tehnico-sanitar; Breaza(zona Nistoresti-turbiditate) şi Valea Doftanei (bacteriologic şi turbiditate); Fantanele,Vadu-Sapat şi Podenii Noi (datorita prezentei nitratilor in sursa de apa); Scorteni - au fost înregistrate in mod sistematic depăşiri ale concentratiilor maxime admise la parametrul cloruri. -Cornu de Jos şi Cocorastii Colt (pentru nitriti); -Poienarii Burchii, Poienarii Rali şi Cocorastii Colt (pentru amoniac); -Iordacheanu (pentru fier); O alta problema o constituie efectuarea necorespunzatoare a dezinfectiei apei potabile distribuitesau neefectuarea dezinfectiei apei distribuite(busteni). Sunt zone amplasate pe teritoriul administrativ al orasului Comarnic şi care nu sunt monitorizate din punctul de vedere al calitatii apei. O problema deosebita o reprezinta prezenta poluarii microbiologice masive şi prezenta nitratilor/nitritilor in apa de fantana asa cum reiese şi din monitorizarea fantanilor publice de la nivelul judeţului in cursul anului DSPJ a impus prin notificarile şi controalele efectuate o serie de masuri de remediere dintre care amintim: salubrizarea zonei din jurul surselor locale de apa,asigurarea de perimetre de protectie pentru aceste surse, amplasarea şi amenajarea corespunzatoare a acestora,asanarea şi dezinfectia periodica şi ori de cate ori este nevoie a fantanilor. PREZENTAREA ZONELOR DE APROVIZIONARE CU APA POTABILA (ZAA) (sisteme centralizate - judeţ ) Operatori-numar: 42 Numar de zone de aprovizionare cu apa potabila(zaa): 178; Numar statii de tratare a apei: 106 Numar fantani publice: 1085; Numar fantani individuale: Impactul asociat. distribuţia discontinuă crează dificultăţi în funcţionarea unor agenţi economici (ex: unităţi de cazare, de alimentaţie publică), dar şi a unor instituţii publice (unităţi de învăţământ, unităţi sanitare). La toate acestea se adaugă, agravând situaţia, lipsa unor rezervoare de înmagazinare ce sunt obligatorii să asigure o rezervă pentru cel puţin 12 ore la nivelul spitalelor (ex: Spitalul Boldescu, Buna Vestire, Dermatologie, TBC, Municipal 1, Spital Sinaia, Spital Azuga, Spital Mizil, Spitalul Vălenii de Munte, Bălţeşti, Câmpina, Băicoi, Poiana Câmpina, Voila, Bălţeşti, Filipeştii de Târg, Sanatoriul TBC Floreşti, Sanatoriul Balneoclimateric Buşteni, Spitalul de Boli Pulmonare Breaza); distribuţia discontinuă, asociată cu starea reţelelor, determină deteriorarea calităţii apei, provocând disconfort şi reclamaţii din partea populaţiei. Conţinutul mediu de nitraţi din apa distribuită. Concentraţia nitraţilor în apa distribuită în sistem centralizat este mult sub C.M.A. (50 mg/l). 102
111 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a Conţinutul de nitraţi variază între 0 mg/l şi 25 mg/l. Concentraţii mai mari chiar peste C.M.A. se înregistrează în fântânile din zona de sud şi est a judeţului (ex: Lapoş, Balta Doamnei, Ciorani, Gherghiţa, Gorgota, Plopu, Vâlcâneşti, etc.). Cele 30 de localităţi rurale, dar şi unele sate din localităţile care dispun parţial de sisteme centralizate sunt aprovizionate din surse locale (fântâni publice). În aceste localităţi se constată: inexistenţa şi/sau nereactualizarea evidenţelor fântânilor publice; neimplicarea primăriilor în amenajarea, întreţinerea, asanarea şi dezinfecţia acestora; existenţa unor instituţii publice fără apă curentă (unităţi de învăţământ, cabinete medicale individuale); calitatea necorespunzătoare chimică şi bacteriologica a apei acestor fântâni; construcţia, amenajarea şi întreţinerea necorespunzătoare a surselor locale (fântâni publice): fără perimetre sanitare, acoperiş şi capac; 2. Servicii de salubritate. Asigurarea serviciilor de salubritate în cadrul unei comunităţi reprezintă un factor de prevenire şi combatere a apariţiei factorilor de risc potenţial de izbucnire a unor epidemii, fiind cunoscută interrelaţia existentăîntre factorii de mediu (apă, aer,sol, habitat) şi modul de reflectare a poluării unuia dintre ei în ceilalţi factori de mediu. 3. Servicii de canalizare şi epurare a apelor fecaloid menajere. Principala problemă în acest domeniu, din punct de vedere epidemiologic, o reprezintă lipsa canalizării,în special în mediul rural, cu deversara apelor uzate direct pe sol, canalizarea parţială/sau deteriorată a unor localităţi şi neutralizarea necorespunzătoare a apelor uzate datorită lipsei sau existenţei unor staţii de epurare neperformante/exploatate necorespunzător (în special nerezolvarea dezinfecţiei înainte de deversarea în emisar a efluentului (pentru staţiile de epurare orăşeneşti) şi în canalizare (pentru unităţile sanitare). 4. Gestionarea deşeurilor medicale periculoase. Principala problemă în acest domeniu o reprezintă existenţa unor spaţii şi circuite necorespunzătoare de depozitare temporară, respectiv evacuare a deşeurilor medicale periculoase, datorită soluţiilor constructive depăşite moral a tuturor unităţilor sanitare din judeţul. La aceasta, se adaugăşi posibilitatea nerespectării cu stricteţe a prevederilor existente în actul normativ ce reglează acest domeniu (O.M.S. 219/2002). Riscul epidemiologic este cu atât mai important, cu cât grupele populaţionale expuse prezintă deja o imunitate scăzută (pacienţi). 5. Habitat. Chiar dacă mai dificil de cuantificat, există numeroşi factori de risc cu potenţial epidemiologic în habitat, în afara celor deja amintiţi, care acţionând independent sau sinergic, pot să-şi producă efectul, astfel: poluarea aerului (industrială, trafic, interioară) cu afectarea grupelor populaţionale la risc (copii, bătrâni, bolnavi, convalescenţi) ducând la deprimarea imunologică a acestora şi creând premizele apariţiei unor epidemii (gripă etc.). Surse: unităţi industriale intens poluatoare (rafinării, uzine chimice, industria materialelor de construcţii, metalurgie, centrale termoelectrice) sisteme locale de încălzire ale populaţiei, traficul intens în marile oraşe, condiţii insalubre de habitaţie (locuinţe necorespunzătoare ca suprafaţă/volum, lipsa de utilităţi). 6. Bazine naturale. Cu toate că în judeţul nu există declarate bazine naturale amenajate/neamenajate pentru îmbăiere, D.S.P. a monitorizat calitatea apei din bazinele naturale ale râurilor şi Teleajen, evidenţiind încărcătura microbiologică a acestor cursuri de apă, precum şi prezenţa 103
112 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a bacteriofagilor anti-salmonella, ceea ce sugerează prezenţa unuia sau mai multor purtători cronici şi eliminatori de salmonella, creând un risc crescut de izbucnire a unei epidemii de febră tifoidă. Astfel, o atenţie deosebită trebuie acordată exploatării, dezinfecţiei şi monitorizării corespunzătoare a apei tratate în cadrul staţiilor de apă care folosesc ca sursă râul Teleajen (staţiile de tratare Măneciu şi Vălenii de Munte). La aceasta se adaugă şi necesitatea avertizării turiştilor care campează lângă aceste cursuri de apă şi care le folosesc în scop menajer. 7. Unităţi agro-zootehnice. Principala problemă o reprezintă în cazul acestor unităţi depozitarea, evacuarea şi neutralizarea purinului şi a gunoiului de grajd necorespunzătoare, ca şi practicile de folosire a apelor uzate rezultate din activitatea lor, ca şi a gunoiului de grajd neutralizat necorespunzător ca ape de irigare/îngrăşământ,în special pentru culturile agricole care se consumă în stare crudă. De asemenea, deversarea necontrolată a apelor uzate din aceste unităţi influenţează încărcătura microbiologică a surselor de apă subterane şi de suprafaţă folosite ca surse pentru consumul uman. 8. Unităţi sanitare. Dintre unităţatile sanitare care reprezintă surse potenţiale de izbucnire a unor epidemii, datorită specificului afecţiunilor tratate, amintim în special, spitalele de boli transmisibile: Spitalul de boli infecţioase Movila (Ploieşti, B-dul Republicii, nr.271), spital de referinţă în domeniu la nivelul judeţului, fiind unitatea desemnată pentru internarea eventualelor cazuri de boli infecţioase ca: SARS, gripa aviară etc.; Secţia de boli infecţioase a Spitalului orăşenesc Băicoi (Str. Unirii, nr.10); Secţia de boli infecţioase a Spitalului Municipal Câmpina (Str. Vasile Alecsandri, nr.10); Sanatoriul TBC Drajna (com. Drajna, sat Drajna de jos, Str. Principală, nr.888); Spitalul de pneumoftiziologie Floreşti (Str. Gh. Gr. Cantacuzino, nr. 44); Secţia de pneumoftiziologie a Spitalului de Urgenţă Ploieşti (str. Oborului, nr.5). Toate probele recoltate din focarele epidemiologice sunt lucrate în cadrul laboratoarelor D.S.P. din Ploieşti, Câmpina, Sinaia şi Vălenii de Munte. În domeniul sănătăţii animalelor, există pericolul îmbolnăvirii animalelor, care poate să ducă la evoluţia unor epizootii sau zoonoze. Pericolul îl reprezintă un element care influenţează direct sau indirect sănătatea animalelor. Pentru animale, cel mai frecvent pericol îl reprezintă agenţii patogeni şi/ sau toxinele acestora. În categoria agenţilor patogeni sunt incluşi: virusuri, bacterii şi paraziţi. În anumite condiţii, aceşti agenţi patogeni pot produce boli la animale, unele dintre ele putând să se transmită şi la oameni (zoonoze). Bolile infecţioase pot avea un caracter sporadic (apar rar) sau pot să apară cazuri frecvente, cu o oarecare permanenţă într-un teritoriu sau regiune şi cu difuzibilitate mare. În acest din urmă caz, boala evoluează epizootic. Se ştie că animalele domestice şi sălbatice bolnave sau convalescente, precum şi produsele provenite de la acestea, cadavrele de la animale pot constitui surse de infecţie. Principalele boli pentru care diferite specii de animale mai importante constituie rezervor şi sursă de infecţie pentru om, sunt: de la bovine, se pot transmite la om tuberculoza, antraxul, bruceloza, leptospiroza, pasteureloza, febra aftoasă, babesioza, cisticercoza. Pentru cele mai multe din aceste boli, laptele consumat crud constituie mijlocul principal prin care infecţia se transmite la om, pentru altele contactul direct cu animalele bolnave. de la porcine, se transmite la om bruceloza, leptospiroza, salmoneloza, pasteureloza, rujetul, trichineloza, cisticercoza, boala lui Aujensky. de la cabaline, se transmite morva, antraxul, bruceloza. de la oi şi capre, se pot transmite la om: bruceloza, febra Q, fascioloza. păsările, constituie un rezervor important de boli transmisibile la om cum ar fi tuberculoza, salmoneloza, colibaciloza, pseudopesta aviară şi gripa aviară. câinii şi pisicile, pot transmite turbarea, toxoplasmoza, echinococoza. 104
113 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a Principalele căi de transmitere a bolilor infecto-contagioase şi parazitare la om sunt: contact direct cu animalele domestice sau sălbatice bolnave sau purtătoare de germeni; manipularea cadavrelor, cărnurilor, pieilor, lânii de la animalele bolnave; venirea în contact cu obiecte contaminate de animalele bolnave; consumul alimentelor de origine animală provenite de la animalele bolnave, cum sunt carnea şi preparatele din carne (la om poate să apară trichineloza ca urmare a consumului de carne necontrolată sanitar-veterinar şi insuficient prelucrată termic). un risc al contaminării rumegătoarelor cu diferite parazitoze îl constituie păşunile care nu sunt tratate corespunzator. În acest sens DSVSA a înştiinţat Consiliile locale, prin medicii veterinari zonali, cu privire la obligativitatea efectuării acţiunilor fitosanitare pe suprafeţele păşunabile. Factori care favorizează producerea unor epizootii şi zoonoze: Modificări în mediul social factori demografici (densitatea populaţiei, urbanism) neajunsuri ale măsurilor legate de sănătatea publică statut socio-economic (sărăcia, lipsa resurselor pentru un trai decent) mobilitate (călătorii în alte ţări, continente) Factori tehnologici medicali ( vaccinarea) producţia de hrană (reciclarea) Factori ecologici contactul cu animale (din sălbăticie, grădina zoologică) agricultura (defrişările) poluarea mediului (produce imunosupresie) încălzirea globală (consecinţe asupra florei şi faunei) Prin aplicarea măsurilor cuprinse în Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului la nivelul judeţului s-a reuşit menţinerea indemnităţii pentru majoritatea bolilor infecţioase. La nivelul judeţului, în ultimii ani au evoluat următoarele boli: cărbunele emfizematos (Câmpina şi Starchiojd); rabia (turbarea) în special la animale sălbatice din zone colinare şi mediul silvatic; pesta porcină clasică, în exploataţii de tip gospodăresc (cele mai multe focare în localitatea Târgşorul Vechi; pseudopesta aviară a evoluat în gospodăriile populatiei, de cele mai multe ori ca urmare a nevaccinării păsărilor; trichineloza la porcine, ca urmare a lipsei acţiunilor de deratizare; în anul 2006, în judeţ au fost notificate 55 de focare de gripă aviară, localizate în special în zona oraşelor Ploieşti şi Câmpina, în localităţi situate de o parte şi cealaltă a DN1 care face legătura între Braşov (au apărut primele cazuri de gripă în ferme de creştere intensivă a păsărilor) şi Bucureşti. Au evoluat focare de gripă şi în localităţi izolate (Proviţa de Sus, Şotriile, Trestioara, Predeal Sărari). Principalele tipuri de risc, epizootiile şi zoonozele pot să apară frecvent: în zonele unde se cresc un număr mare de animale, cum sunt fermele de creştere a animalelor; în localităţile judeţului sau areale definite de mai multe localităţi, dispuse pe principalele căi de comunicaţie sau nu; în localităţi dispuse pe principalele cursuri de apă. Pentru gripa aviară, la nivelul judeţului, au fost stabilite 11 localităţi ţintă cu risc, situate în apropierea lacurilor, râurilor unde pot staţiona păsări migratoare (Balta Doamnei, Ciorani, Sălciile, Fulga, Boldeşti Gradişte, Puchenii Mari, Gorgota, Bucov, Valea Doftanei, Măneciu). 105
114 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a SECŢIUNEA a 4-a ANALIZA RISCURILOR DE INCENDIU Prin incendiu se înţelege acel proces de combustie complexă, cu evoluţie aleatorie, definit de următoarele elemente: existenţa materialului combustibil şi acţiunea unei surse de aprindere (de iniţiere a incendiului); iniţierea şi dezvoltarea în spaţiu şi în timp a unei arderi şi scăparea ei de sub control; producerea de pierderi materiale şi/sau umane în urma arderii; necesitatea intervenţiei printr-o acţiune de stingere, cu scopul întreruperii şi lichidării procesului de ardere. Apariţia unui incendiu este direct proporţională cu existenţa riscului de incendiu care reprezintă acea stare exprimată prin relaţia de interdependenţă între probabilitatea globală de iniţiere a unui incendiu şi gravitatea consecinţelor evenimentului respectiv. De regulă, relaţia este exprimată prin produsul celor doi parametri enunţaţi anterior. Datorită faptului că fiecărei construcţii i se stabileşte un risc de incendiu, conform normativului de siguranţă la foc indicativ P , s-a determinat ca risc de incendiu acceptat acel nivel limită al riscului de incendiu existent, considerat acceptabil din punct de vedere al gravităţii consecinţelor incendiului, corelat cu probabilitatea de iniţiere a evenimentului respectiv. La estimarea riscului de incendiu existent, respectiv a probabilităţii de iniţiere a unui incendiu şi a consecinţelor acestuia, se au în vedere, după caz: factorii care pot genera, contribui şi/sau favoriza producerea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu (clasele de combustibilitate şi de periculozitate ale materialelor şi elementelor de construcţii, respectiv ale produselor şi substanţelor depozitate sau prelucrate, sursele de aprindere existente, condiţiile preliminate care pot determina sau favoriza aprinderea, măsurile stabilite pentru reducerea sau eliminarea factorilor menţionaţi anterior); agenţii termici, chimici, electromagnetici şi/sau biologici care pot interveni în caz de incendiu şi efectele negative ale acestora asupra construcţiilor, instalaţiilor şi a utilizatorilor; nivelurile criteriilor de performanţă ale construcţiilor privind cerinţa de calitate "siguranţă la foc" (comportare, rezistenţă şi stabilitate la foc, preîntâmpinarea propagării incendiilor, căi de acces, evacuare şi intervenţie); nivelul de echipare şi dotare cu mijloace tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor, starea de funcţionare şi performanţele acestora; factorul uman (numărul de persoane, vârsta şi starea fizică a acestora, nivelul de instruire); alte elemente care pot influenţa producerea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu. Sursele de aprindere se clasifică, după natura lor, în următoarele grupe: surse de aprindere cu flacără (de exemplu: flacără de chibrit, lumânare, aparat de sudură, flacără închisă); surse de aprindere de natură termică (de exemplu: obiecte incandescente, căldură degajată de aparate termice, efectul termic al curentului electric etc.); surse de aprindere de natură electrică (de exemplu: arcuri şi scântei electrice, scurtcircuit, electricitate statică); surse de aprindere de natură mecanică (de exemplu: scântei mecanice, frecare); surse de aprindere naturale (de exemplu: căldură solară, trăsnet); surse de autoaprindere (de natură chimică, fizico-chimică şi biologică, reacţii chimice exoterme); surse de aprindere datorate exploziilor şi materialelor incendiare; surse de aprindere indirecte (de exemplu: radiaţia unui focar de incendiu). 106
115 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a Condiţiile (împrejurările) preliminate care pot determina şi/sau favoriza iniţierea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu se clasifică, de regulă, în următoarele grupe: instalaţii şi echipamente electrice defecte ori improvizate; receptori electrici lăsaţi sub tensiune, nesupravegheaţi; sisteme şi mijloace de încălzire defecte, improvizate sau nesupravegheate; contactul materialelor combustibile cu cenuşa, jarul şi scânteile provenite de la sistemele de încălzire; jocul copiilor cu focul; fumatul în locuri cu pericol de incendiu; sudarea şi alte lucrări cu foc deschis, fără respectarea regulilor şi măsurilor specifice de P.S.I.; reacţii chimice necontrolate, urmate de incendiu; folosirea de scule, dispozitive, utilaje şi echipamente de lucru neadecvate, precum şi executarea de operaţiuni mecanice (polizare, rectificare, şlefuire etc.) în medii periculoase; neexecutarea, conform graficelor stabilite, a operaţiunilor şi lucrărilor de reparaţii şi întreţinere a maşinilor şi aparatelor cu piese în mişcare; scurgeri (scăpări) de produse inflamabile; defecţiuni tehnice de construcţii-montaj; defecţiuni tehnice de exploatare; nereguli organizatorice; explozie urmată de incendiu; trăsnet şi alte fenomene naturale; acţiune intenţionată ("arson"); alte împrejurări. Măsurile de apărare împotriva incendiilor, avute în vedere la determinarea riscului de incendiu existent, sunt cele destinate reducerii neutralizării şi/sau eliminării factorilor de risc, respectiv pentru limitarea, localizarea şi/sau lichidarea unui incendiu, în cazul în care acesta s-a produs. Măsurile de apărare împotriva incendiilor se analizează şi se stabilesc, după caz, pe baza prevederilor reglementărilor tehnice, normelor şi dispoziţiilor generale de P.S.I. şi a celor specifice fiecărui domeniu de activitate, în corelare cu natura şi cu nivelul riscurilor identificate. La nivelul judeţului, pe lângă obiectivele identificate SEVESO s-au determinat şi obiective cu un risc mare de incendiu (risc determinat prin documentaţiile tehnice depuse la avizarea din punct de vedere al prevenirii şi stingerii incendiilor). Grupându-se pe diverse categorii, acestea sunt: fabrici de mobilă, amplasate în intravilanul localităţilor (S.C. DOINA N S.R.L. Ploieşti, S.C. ANTECO S.A Ploieşti, S.C. RELAXA S.A. Mizil) sau în zone izolate, la marginea acestora (S.C. LEMET MOB S.R.L. Brebu); gatere amplasate în zona montană, principala problemă constituind-o depozitarea necorepunzătoare a deşeurilor combustibile precum şi al accesului greoi al autospecialelor de intervenţie; fabrici de alcool (S.C. ALEXANDRION GROUP S.R.L. Bucov, S.C. GLOBAL SPIRITS S.R.L. Ploieşti etc.); fabrici de confecţii (Arlen Textiles, SC Modexim SCM, S.C. Oztasar S.R.L. Păuleşti, SC Ottorese Rom SRL etc.) hipermarket precum: CARREFOUR, METRO CASH&CARRY, PRAKTIKER, BRICODEPOT, BAUMAX, SELGROS, AUCHAN, KAUFLAND,CORA, DECATHLON,de tip supermarket precum: BILLA, MEGA IMAGE, PROFI, PENNY, LIDL, KLASSE şi de tip mall: WINMARKT,PLOIEŞTI SHOPPING CITY, AFI PALACE PLOIEŞTI şi WEST MALL PLOIEŞTI. 286 structuri de primire turistică (unităţi cu cel puţin 5 locuri-pat), din care: 76 hoteluri, 7 hosteluri, 16 moteluri, 40 vile turistice, 12 cabane turistice, 3 tabere pentru elevi şi prescolari, 130 pensiuni, un bungalou şi un camping. 107
116 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a fond forestier; unităţi pentru educaţie, sănătate, artă, cercetare şi dezvoltare, asistenţă socială (714 unităţi şcolare, 25 unităţi spitaliceşti, Muzeul Naţional Peleş Sinaia, Muzeul Naţional al Petrolului, Muzeul Cinegetic Posada, alte 17 muzee, 594 mănăstiri, biserici, case de rugăciune, etc); instituţii de cultură : Teatrul Municipal Toma Caragiu Ploieşti, Teatrul pentru copii Ciufulici, Ploieşti, Filarmonica Paul Constantinescu Ploieşti, Muzeul Memorial B.P. Haşdeu Câmpina, 5 case de cultură municipale: Ploieşti şi Câmpina, 12 case de cultură orăşeneşti: Băicoi, Boldeşti Scăeni (2), Breaza, Buşteni, Comarnic, Mizil, Plopeni, Sinaia, Slănic, Urlaţi, Vălenii de Munte, 92 cămine culturale. Statistica incendiilor produse în perioada : Incendii 2015 ANALIZA INCENDIILOR ÎNREGISTRATE ÎN 2015 În perioada analizată echipajele specializate pentru intervenţie din cadrul structurilor de intervenţie au acţionat pentru localizarea, lichidarea şi înlăturarea efectelor negative a 515 incendii, în creştere faţă de anul 2014 cu 14,17%, respectiv 73 evenimente. Din numărul total de intervenţii la care inspectoratul a participat, 66 intervenţii au fost în cooperare cu serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă, 8 în cooperare cu serviciile private pentru situaţii de urgenţă, 2 în cooperare cu serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă şi serviciile private pentru situaţii de urgenţă,iar în 1 situaţie s-a acţionat în cooperare cu forţe aparţinând I.S.U. Buzău. 108
117 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a Repartiţia incendiilor pe lunile anului 2015 se prezintă astfel: În funcţie de tipul proprietăţii, situaţia incendiilor se prezintă astfel: PROPRIETATI INDIVIDUALE DOMENIU PRIVAT MIXT 5 INCENDII 416 DOMENIU PRIVAT ROMAN DOMENIU PRIVAT AL DOMENIU PUBLIC AL Pe timpul acţiunilor de localizare, lichidare şi înlăturare a efectelor negative generate de incendii au fost salvate bunuri materiale în valoare de lei, respectiv ,22 euro. Pentru gestionarea eficientă a incendiilor produse în anul 2015 inspectoratul a acţionat cu 484 autospeciale de lucru cu apă şi spumă, 322 autospeciale de capacitate medie, 6 autospeciale pentru salvare de la înălţime, 1 motopompă, 9 alte tipuri de autospeciale, 115 ofiţeri, 2 maiştrii militari şi 3852 subofiţeri. Alte forţe: 195 SVSU/SPSU, 655 poliţie, 62 jandarmi. 109
118 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a În funcţie de sursele de aprindere care au condus la izbucnirea incendiilor, situaţia se prezintă după cum urmează : SURSE DE APRINDERE EFECT TERMIC AL CURENTULUI EL. SCURTCIRCUIT ELECTRIC FLACARA JAR SAU SCANTEI EFECT TERMIC ALTE SURSE În funcţie de împrejurările determinante care au condus la izbucnirea incendiilor, situaţia se prezintă după cum urmează: IMPREJURAREA DETERMINANTA
119 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a În urma analizei efectuate la nivelul unităţii administrativ-teritoriale a judeţului a rezultat că cele mai multe incendii s-au înregistrat în localităţile: LOCALITAŢI CU CELE MAI MULTE INCENDII BABA ANA BARCANESTI MANECIU BAICOI BREAZA COMARNIC URLATI MIZIL CAMPINA PLOIESTI SECTIUNEA a 5-a ANALIZA RISCURILOR SOCIALE Riscul social se referă la acea parte a riscului ce poate afecta un număr oarecare de oameni ce participă la diferite manifestări cultural-sportive şi sociale. Mişcările sociale posibile pot fi organizate în timpul sărbătorilor religioase (Ziua Paştelui, Ziua Naşterii Domnului, etc.,), sau în timpul manifestărilor culturale naţionale (Ziua internaţională a muncii 1 Mai, Ziua Europei 9 Mai, Ziua Naţională a României 1 Decembrie, etc.) cât şi în timpul evenimentelor cultural, social economice (bâlciuri, festivaluri). Pe teritoriul judeţului PRAHOVA, ca manifestări cu caracter permanent/temporar se pot enumera: Oborul Ploieşti amplasat în zona sud-estică a municipiului, ce are un caracter permanent sâmbăta şi duminica; Festivalul Zilele Toamnei în oraşul Urlaţi (centrul oraşului); Festivalul Sinaia Forever în oraşul Sinaia; Festivalul Vinului în localitatea Valea Călugărească; Festivalul Ţuicii în localitatea Vălenii de Munte; Festivalul Caşcavelei pe terenul de fotbal din localitatea Valea Doftanei, sat Trăisteni; Şcoala de Vară în localitatea Vălenii de Munte; Meciuri de fotbal de pe stadioanele Ilie Oană şi Astra ; Competiţiile sportive şi concerte din Sala Sporturilor Olimpia. De asemenea majoritatea localităţilor din judeţ aniversează anual evenimente cultural-artistice cu specific local cu public numeros de regula aparţinând comunităţilor organizatoare. Toate aceste adunări şi manifestări, pot aduna un număr apreciabil de oameni (de la la festivaluri şi până la la meciuri sportive). Manifestările tip obor sau festivaluri au ca particularitate numărul mare de tarabe, chioşcuri etc. pentru etalarea produselor sau a diferitelor obiecte artizanale. La aceste manifestări se utilizează foc deschis (grătare) ce poate constitui un pericol potenţial în caz de evenimente nedorite sau panică. La nivelul judeţului sunt identificate peste 160 de obiective (excepţie căminele culturale şi casele de cultură) care au în componenţă săli aglomerate (încăpere sau grup de încăperi care comunică direct între ele prin goluri (protejate sau neprotejate), în care suprafaţa cei revine unei persoane este mai mică de 4m 2 şi în care se pot întruni simultan cel puţin 150 de persoane (săli de spectacole, săli de întruniri, încăperi pentru expoziţii, muzee, 111
120 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a cluburi, cinematografe, comerţ, cazinouri, discoteci, cluburi etc). Când sunt situate la parter, se consideră săli aglomerate cele cu mai mult de 200 persoane). Pentru aceste manifestări, ca riscuri potenţiale ce pot afecta un număr mare de persoane se pot enumera: incendii; fenomene meteo deosebite ca vijelii, ploi torenţiale sau grindină; cutremur; căderi de persoane în şanţuri, fântâni etc. funcţie de configuraţia terenului unde are loc manifestarea; îmbolnăviri în masă; act terorist; artificii sau focuri de artificii neautorizate; panică ce poate determina învălmăşeli, striviri, răsturnări de grătare urmate de arsuri, izbucniri de incendii datorită densităţii mari de obiecte şi îngustarea căilor de intervenţie şi acces/evacuare. SECTIUNEA a 6-a ANALIZA ALTOR TIPURI DE RISCURI Se constată o creştere importantă a numărului de autovehicule ce se deplasează pe o infrastructură ce nu asigură un trafic fluent şi în condiţii de securitate. Teribilismul şi nerespectarea regulilor de circulaţie pe drumurile publice au dus la creşterea numărului de accidente de circulaţie, având ca rezultat decesul conducătorilor auto şi a ocupanţilor autovehiculului şi în cel mai fericit caz rănirea şi încarcerarea acestora. I.S.U. prin echipajele S.M.U.R.D., în colaborare cu Serviciul de Ambulanţă şi echipajele de poliţie, asigură prin proceduri specifice, accesul personalului medical, la persoana încarcerată şi acordarea primului ajutor medical de urgenţă. Procedurile specifice acţiunilor de descarcerare, executate în ordinea lor logică, asigură un timp de acces la încarcerat cât mai scurt, în condiţii de siguranţă maximă. ANALIZA INTERVENŢIILOR SERVICIULUI MOBIL DE URGENŢĂ, REANIMARE ŞI DESCARCERARE PENTRU ANUL Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare este constituit în cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Şerban Cantacuzino prin cele două componente, medicală şi de descarcerare. Componenta medicală S.M.U.R.D. îşi desfăşoară activitatea potrivit prevederilor Ordinului nr. 1092/1500 din 7 septembrie 2006 privind stabilirea competenţelor şi atribuţiilor echipajelor publice de intervenţie de diferite niveluri în faza prespitalicească şi a Ordinului nr din 12 decembrie 2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare ale titlului IV "Sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat "din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi este operaţională la nivelul a 10 structuri de intervenţie (Detaşamentul de Pompieri Ploieşti 1, 2, Câmpina, Sinaia, Mizil, G.I. Băicoi, Urlaţi şi Măneciu, P.L. Lipăneşti şi Cheia) având în dotare ambulanţe de tip B2 cu capacitate de evacuare a victimei şi două ambulanţe tip C una la U.P.U. Ploieşti iar una rezervă operativă la Det. Sinaia. 112
121 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a EVOLUŢIA SITUAŢIEI OPERATIVE ÎN RAPORT CU NUMĂRUL DE SOLICITĂRI SMURD. EVOLUŢIA SITUAŢIEI OPERATIVE FAŢĂ DE ANUL PRECEDENT În anul 2015 echipajele specializate din cadrul structurilor de intervenţie, încadrate pe autospecialele de descarcerare şi ambulanţele tip B2 au participat la acţiuni pentru acordarea primului ajutor medical de urgenţă, descarcerare, asistenţă persoane, salvări de animale şi alte intervenţii, în creştere fată de anul 2014 cu 2,58%, respectiv 300 intervenţii. Din numărul total de intervenţii la care structurile SMURD au participat, au fost acţiuni pentru acordarea primului ajutor medical calificat de urgenţă, reprezentând 89,34% din numărul total de intervenţii SMURD. Repartiţia acţiunilor SMURD pe lunile anului 2015 se prezintă astfel: Pe timpul acţiunilor de intervenţie echipajele paramedicale încadrate pe ambulanţele tip B2 din dotarea S.M.U.R.D. au acordat primul ajutor medical de urgenţă unui număr de persoane (9836 adulţi şi 1179 minori), dintre care 8545 au fost transportaţi la Unitatea de Primiri Urgenţe Ploieşti, Centrele de Primiri Urgenţe Câmpina şi Sinaia sau alte unităţi medicale, 337 au fost predaţi la echipaje ale S.A.J., iar 1876 au rămas la domiciliu din care la 147 în urma consultului s-a constatat decesul (146 adulţi şi 1 minori). 113
122 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a PREDATI LA UPU PREDATI CATRE ALTE ECHIPAJE DE COMPETENTA SUPERIOARA AU REFUZAT TRANSPORTUL (din care la 147 situatii in urma consultului s-a constat decesul) Situaţia pe tipuri de intervenţie şi pe lunile anului 2015 se prezintă astfel: TIPUL INTERVENŢIEI IAN. FEB. MAR. APR. MAI IUN. Asistenţă medicală de urgenţă Descarcerare Asistenţă persoane Alte situaţii de urgenţă(asigurare zonă, misiuni de asigurare, salvări animale, deplasări fără intervenţie, întoarse din drum, alarme false, participare la incendii) TOTAL TIPUL INTERVENŢIEI IUL. AUG. SEP. OCT. NOI. DEC. Asistenţă medicală de urgenţă Descarcerare Asistenţă persoane Alte situaţii de urgenţă(asigurare zonă, misiuni de asigurare, salvări animale, deplasări fără intervenţie, întoarse din drum, alarme false, participare la incendii) TOTAL Pentru cele situaţii de urgenţă la care s-a acţionat în anul 2015 echipajele specializate SMURD au înregistrat un timp mediu de răspuns de 11,45 minute şi un timp mediu de intervenţie de 53,39 minute. 114
123 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a ,57 48,31 54,63 56,1 53,39 9,22 10,24 10,42 11,46 11, timp de raspuns timp de interventie În funcţie de motivul pentru care echipajele SMURD au fost solicitate să intervină pentru acordarea primului ajutor medical de urgenţă în faza prespitalicească, situaţia se prezintă astfel : persoane inconştiente sau cu stare de conştienţă alterată: 655; persoane cu dureri precordiale : 570; persoane cu insuficienţă respiratorie: 724; persoane intoxicate cu fum, gaze, substanţe sau medicamente: 118; persoane care prezintă convulsii: 120; accidente rutiere: 334; persoane implicate în accidente de muncă: 17; persoane care au căzut de la acelaşi nivel sau de la înălţime: 2956; persoane cu arsuri: 55; persoane agresate, înjunghiate sau împuşcate: 677; participarea la incendiu/explozie: 106; alte motive: Situaţia operativă S.M.U.R.D. pe intevale orare se prezintă astfel: 20:00-24:00 16:00-20:00 12:00-16:00 08:00-12:00 04:00-08:00 00:00-04:
124 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a Situaţia intervenţiilor S.M.U.R.D. în funcţie de zilele săptămânii se prezintă astfel: Luni Marţi Miercuri Joi Vineri Sâmbătă Duminică Din analiza intervenţiilor SMURD, în funcţie de momentul în care acestea s-au produs se observă că cele mai multe acţiuni s-au înregistrat în întervalul 12:00 20:00, în zilele de luni şi sâmbătă. În anul 2015 echipajele SMURD încadrate pe autospecialele de descarcerare au intervenit pentru permiterea accesului şi degajarea victimelor în cele mai bune condiţii şi cât mai rapid posiblă la 334 accidente rutiere în care au fost implicate 286 persoane (268 adulţi şi 18 minori), dintre care 5 au fost preluate de elicopterul SMURD Bucureşti şi 71 au fost transportate de echipajele paramedicale la Unitatea de Primiri Urgenţe Ploieşti Situaţia accidentelor rutiere comparativ cu anii 2011 si % În funcţie de locaţia în care s-au produs cele mai multe accidente se evidenţiază pe arterele rutiere naţionale, pe raza localităţilor municipiul Ploieşti 153, Blejoi 27, Păuleşti 17, Comarnic , Târgşorul Vechi, Bărcăneşti 10, Bucov, Ariceştii Rahtivani % 334 Localităţile în care s-au înregistrat cele mai multe intervenţii SMURD sunt: Comarnic Baicoi Busteni Lipanesti Urlati Sinaia Boldesti Scaeni Mizil Campina Maneciu Ploiesti
125 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a ANALIZA INTERVENŢIILOR SMURD LA NIVELUL STRUCTURILOR DE INTERVENŢIE. INTERVENTII SMURD PE STRUCTURI DE INTERVENTIE Punct de lucru Cheia 99 Garda de Intervenţie Măneciu 760 Punct de lucru Lipăneşti 953 Garda de Intervenţie Urlaţi 1164 Detaşamentul de Pompieri Mizil 1176 Detaşamentul de Pompieri Sinaia 936 Garda de Intervenţie Băicoi 746 Detaşamentul de Pompieri Câmpina 1201 TIM 497 Detaşamentul 2 de Pompieri Ploieşti 2273 Detaşamentul 1 de Pompieri Ploieşti Din analiza repartizării intervenţiilor pe structuri de intervenţie se observă că cele mai multe acţiuni au fost înregistrate la nivelul Detaşamentului de Pompieri Ploieşti 1, datorită faptului că municipiul Ploieşti se găseşte în raionul de intervenţie al structurii. ANALIZA COMPARATIVĂ A INTERVENŢIILOR PENTRU INTERVALUL Evoluţia intervenţiilor SMURD în intervalul se prezintă astfel :
126 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a Situaţia intervenţiilor SMURD pe structuri de intervenţie: ASISTENŢĂ MEDICALĂ Detaşamentul de Pompieri Văleni Detaşamentul de Pompieri Mizil Detaşamentul de Pompieri Sinaia Detaşamentul de Pompieri Câmpina Detaşamentul 2 de Pompieri Ploieşti Detaşamentul 1 de Pompieri Ploieşti Detaşamentul de Pompieri Văleni Detaşamentul de Pompieri Mizil Detaşamentul de Pompieri Sinaia Detaşamentul de Pompieri Câmpina Detaşamentul 2 de Pompieri Ploieşti Detaşamentul 1 de Pompieri Ploieşti Detaşamentul de Pompieri Văleni Detaşamentul de Pompieri Mizil Detaşamentul de Pompieri Sinaia Detaşamentul de Pompieri Câmpina Detaşamentul 2 de Pompieri Ploieşti Detaşamentul 1 de Pompieri Ploieşti DESCARCERARE ASISTENŢĂ PERSOANE ALTE SITUAŢII Detaşamentul de Pompieri Văleni Detaşamentul de Pompieri Mizil Detaşamentul de Pompieri Sinaia Detaşamentul de Pompieri Câmpina Detaşamentul 2 de Pompieri Ploieşti Detaşamentul 1 de Pompieri Ploieşti
127 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a EVOLUŢIA SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ ÎNCEPÂND CU ANUL Interventii SECTIUNEA a 7-a ZONE DE RISC CRESCUT Datorită dezvoltării economice puternice (judeţul este unul dintre cele mai industrializate din ţară) procesele tehnologice care manipulează, stochează, produc, transportă substanţe periculoase, prezintă un risc potenţial major asupra salariaţilor, populaţiei şi mediului. Managementul accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase, se concretizează prin planuri de protecţie şi intervenţie pe tipuri de accidente. Cele mai periculoase obiective din punct de vedere a riscurilor pe care acestea le incumbă sunt operatori economici SEVESO II şi operatorii care deţin substanţe toxice industriale aflate în rezervoare sub presiune. Nr. crt. Obiectiv Activitate Materiale combustibile, inflamabile, toxice sau radiologice 1. S.C. PETROTEL LUKOIL S.A. Ploieşti 2. OMV Petrom rafinăria Petrobrazi Prelucrare ţiţei GPL, produse lichide, cocs, bitum. Prelucrare ţiţei Ţiţei, carburanţi auto, turboreactor, combustibili lichizi pentru Eveniment Consecinţe Zone şi obiective afectate Explozie de gaze, incendiu Explozie de gaze, incendiu Distrugeri/avarii,radiaţie termică, victime Distrugeri/avarii,radiaţie termică, victime Caracteristici de risc 1. Colonia Teleajen; 2. Cartierul Mihai Bravu. 1. Com. Brazi, sat Popeşti; 2. Com. Brazi, sat Negoeşti; 119
128 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a 3. S.C. ROMPETROL RAFINARE Punct de lucru Rafinăria VEGA S.A. Ploieşti 4. S.C. VEOLIAENERGIE Prelucrare ţiţei Producere de energie electrică, furnizare abur şi aer condiţionat 5. S.C. GASPECO L&D Fabricare şi îmbuteliere GPL 6. SC BULROM SRL Fabricare şi îmbuteliere GPL 7. SC DACHSER ROMÂNIA S.R.L. Punct de lucru Depozit Ariceştii Rahtivani 8. S.C. UNILEVER ROMÂNIA S.A. 9. S.C. STEAUA ROMÂNĂ S.A. Câmpina 10. C.N. ROMARM Filiala Uzina Mecanică Plopeni: sector pirotehnic 11. S.N.P. PETROM S.A. SCHELA Băicoi staţia de dezbenzinare Lilieşti 12. S.N.P. PETROM S.A. SCHELA Boldeştistaţia de dezbenzinare şi depozitul de ţiţei Boldeşti- Scăieni 13. S.C INCAF S.A. - FRIGORIFERUL 14. S.C. AGRISOL S.A. BoldeŞti Scăieni Depozitare substanţe fitosanitare şi de protecţia plantelor Fabricare detergenţi, fabricare alimente Prelucrare ţiţei Fabricarea armamentului şi muniţiei focare, aditivi pentru carburanţi Benzine, motorină, bitum. Combustibili lichizi pentru focare (păcură) GPL GPL substanţe fitosanitare şi de protecţia plantelor Amoniac, Percarbonat de sodiu. Combustibil de focare, parafină, motorină Substanţe explozive Explozie de gaze, incendiu Incendiu Explozie Incendiu Explozie Incendiu Incendiu incendiu Incendiu Explozie Incendiu Extracţie Tiţei Explozie Incendiu Extracţie Tiţei Explozie Incendiu Depoziteaza amoniac Dispersie toxica Producţie, Procesare şi depozitare produse din Amoniac şi G.P.L. Dispersie toxica, Explozie şi incendiu Distrugeri/avarii,radiaţie termică, victime 1. Colonia Vega; 2. Cartier Boldescu; 3. Sat Ţânţăreni; 4. Staţia C.F.R. Ploieşti Nord; În literatura de specialitate pentru stocarea păcurii în rezervoare subterane sau supraterane protejate de cuve de retenţie, incendiul se consideră improbabil. Un eventual incendiu ar provoca poluarea aerului cu gaze de ardere. Distrugeri/avarii, radiaţie termică, victime Distrugeri/avarii, radiaţie termică, victime Dispersia gazelor arse radiaţie termică, dispersie toxică radiaţie termică Distrugeri, victime Radiaţie termică, distrugeri. Radiaţie termică, distrugeri. Contaminare Victime Distrugeri, Contaminare Victime 1.sat Negoieşti; 2. parcul industrial DiBO; 3. Rafinăria Brazi 1. Colonia Teleajen; 2. Cartierul Mihai Bravu; 1. sat Buda; 2. West Industrial Park Ploieşti; 2. Com. Blejoi; 3. Com. Păuleşti; 3. Com. Târgşoru Vechi, sat Strejnic. Blocurile de locuinte din imediata vecinătate, supermarket Lidl. Nu dă efecte în exteriorul amplasamentului. Nu dă efecte în exteriorul amplasamentului. Cartier Lilieşti; 1. Cartier Balaca; 2. Cartier Scăieni. 1.Cartierul Vest; 2.British Tabacco; 3.Fabrica de Pâine; 4. Depozitele din zona Xenia; 5. Coca cola; 6. Fabrica de bere. Boldeşti Scăieni Salariaţi şi locuinţe învecinate. 120
129 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a 15. E.S.Z Punct de lucru Staţia de tratare apă PALTINU 16. E.S.Z Punct de lucru Staţia de tratare apă Vălenii de Munte 17. E.S.Z Punct de lucru Staţia de tratare apă MANECIU 18. E.S.Z Punct de lucru Staţia de tratare apă MOVILA carne Depoziteaza Clor Dispersie toxica Depoziteaza Clor Dispersie toxica Depoziteaza Clor Dispersie toxica Depoziteaza Clor Dispersie toxica VULPII 19. S.C. ATLASGIP S.A. Depoziteaza Surse radioactive 20. S.C. UZUC S.A. Depoziteaza Surse radioactive 21. WEATHERFORD CÂMPINA Depoziteaza Surse radioactive Contaminar e radioactiva Contaminar e radioactiva Contaminar e radioactiva Contaminare Victime Contaminare Contaminare Victime Contaminare Victime Raniti Contaminare Victime Raniti Contaminare Victime Rraniti Contaminare Victime 1. Salariati; 2. Lunca Mare. Vălenii de Munte, Salariati şi locuinţe învecinate. Zone locuite în vecinătate. Salariaţi şi DN Cartier Bereasca; 2. Agenţii economici din zonă. Zona de sud a municipiului Ploieşti. 1.Zona Autogării Câmpina; 2. Sterom; 3. IRA. Staţii C.F.R., tranzitate de garnituri ce transportă produse petroliere şi G.P.L.: Staţia C.F.R. Ploieşti Sud ; Staţia C.F.R. Ploieşti Est ; Staţia C.F.R. Ploieşti Ghighiu ; Staţia C.F.R. Ploieşti Triaj; Staţia C.F.R. Ploieşti Brazi. Fond forestier : Ocoalele silvice Azuga, Sinaia, Măneciu,Verbila, Ploieşti, Slănic, Câmpina, Vălenii de Munte şi Doftana. Zone cu mari întinderi de culturi agricole : Zona Boldeşti-Grădiştea, Ciorani, Sălciile ; Zona Puchenii Mari, Poienarii Burchii, Balta Doamnei, Gherghiţa ; Zona Ariceştii Rahtivani-Filipeştii de Pădure. Zonele identificate ca posibil a fi afectate la producerea situaţiei de urgenţă, pe tip de risc şi numărul de persoane posibil a fi afectate: A. Incendii, explozii, avarii, accidente chimice 1. S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti: a) municipiul Ploieşti cartierul Mihai Bravu ( persoane); cartierul Dâmbu (600 persoane); cartierul Bereasca (800 persoane): b) comuna Berceni satul Pantazi (820 persoane); 2. S.C. Petrom S.A. Grupul O.M.V. Sucursala Petrobrazi; S.C. GASPECO L&D S.A. Negoieşti; S.C. Veolia Energie S.R.L.: 121
130 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a a) municipiul Ploieşti Bariera Bucureşti U.P.G. (800 persoane). b) Comuna Bărcăneşti satul Bărcăneşti (5.500 persoane); satul Tătărani (1.600 persoane); satul Ghighiu (800 persoane). c) Comuna Brazi satul Popeşti (1.700 persoane); satul Negoieşti (1.850 persoane). 3. S.C. Rompetrol S.A. Ploieşti Rafinăria VEGA Ploieşti a) municipiul Ploieşti zona Găgeni (900 persoane); zona Radu de la Afumaţi (900 persoane). b) Comuna Blejoi satul Ploieştiori (2.000 persoane); satul Ţânţăreni (1.800 persoane). c) Comuna Bucov satul Bucov (6.800 persoane). 4. S.C. Steaua Română S.A. Câmpina a) municipiul Câmpina zona amplasamentului Rafinăriei ( persoane). 5. D.G.R.S. U.T. 440 Gura Vitioarei a) Comuna Gura Vitioarei Satul Gura Vitioarei (150 persoane) 6. Abatorul de pasari AGRISOL Boldesti Scaieni contaminare cu amoniac prin dispersie (8 tone) GES Scaieni (500 persoane) Scaieni (3500 persoane populatie) 7. FRIGORIFERUL Ploieşti contaminare cu amoniac prin dispersie (35 tone) cartierul de vest al municipiului Ploieşti ( persoane) zona de nord-vest a municipiului Ploieşti ( persoane) in aceast perimetru sunt cuprinsi şi operatorii economici din zona de planificare la urgenta. B. Avarii la construcţii hidrotehnice 1. Barajul Paltinu Din observatiile benzii inundabile, conform datelor principale continute in documentatie, rezulta ca afectabile urmatoarele obiective inundabile: - zona construita amplasata pe malul drept al raului Doftana, imediat in aval de barajul Paltinu este inundabila pe cca m latime, in care se include drumul judetean; - drumul judetean este inundat incepand din imediata apropiere a barajului pana in dreptul localitatii Brebu Megiesesc pe cca. 10,7 km ; - o serie de constructii amplasate langa drumul judetean, pe malul drept al paraului Doftana in dreptul localitatii Seciuri; - o serie de constructii amplasate langa drumul judetean, pe malul drept al paraului Doftana in dreptul localitatii Sotrile; - zona intravilan Lunca Mare, amplasata chiar langa drumul judetean, pe malul drept al paraului Doftana in dreptul localitatii Seciuri; - zona intravilan Lunca Mare pe cca m latime (incepand de la drumul judetean),pe malul drept al paraului Doftana ; 122
131 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a - zona construita de pe malul drept al paraului Doftana, pe o banda de m de la drumul judetean, in dreptul localitatii Plaiu Campinei ; - zona de intravilan Telega este partial inundabila, fasie intravilan m latime, pe malul drept a paraului Doftana ; - zona intravilan localitate Banesti este inundabila pe o banda de cca m pe malul stang al paraului Doftana, precum pe cca m pe malul drept; - in zona de confluenta Doftana-, pe malul drept al raului Doftana, o parte de intravilan, care tine de orasul Campina pe o fasie de cca m este afectabila, inclusiv benzile de incadrarede la variantele de drum national DN1. - pe raul in aval de confluenta cu paraul Doftana este afectat si rambleul C.F. Ploiesti - Campina, pe cca 1000 m lungime ; - zona intravilan Bobolia, pe malul drept al raului, halta C.F. Bobolia si cca 200 m din rambleul C.F. sunt zona inundabila; - anexe si unitati aferente S.C. MICHELIN (uzina de apa Victoria), amplasate pe malul stang al raului, la Floresti; - zona intravilan Calinesti situata pe malul drept al raului, intre canalul Iazul Morii ( -Cricov) si drumul Floresti-Calinesti ; - priza cu baraj de la Voila pe paraul Doftana si priza de la Nedelea de pe malul stang al raului situata in aval de Floresti, sunt afectabile la unda de rupere, care are elemente caracteristice foarte periculoase pentru sectorul de calcul luat in considerare precum si in continuare in aval; - zona intravilan Filipestii de Targ, amplasata pe malul drept al raului ; - zona intravilan Aricestii Rahtivani, amplasata pe malul stang al raului ; - drumul judetean Zalhanaua Manesti amplasat pe malul stang al raului este inundat pe 500 m; - zona intravilan Manesti, amplasata pe malul drept al raului ; - zona intravilan Stancesti, amplasata pe malul stang al raului ; - zona intravilan Tinosu, amplasata pe malul drept al raului ; - zonele intravilan Pucheni Mosneni si Miroslavesti, amplasate pe malul stang al raului ; - zona intravilan Palanca, amplasata pe malul stang al raului ; - intravilanul localitatii Belciug amplasat pe malul stang al raului este inundat aproape in intregime ; - zona intravilan Gherghita, amplasata pe malul drept al raului ; - zona intravilan Ungureni, amplasata pe malul drept al raului ; - intravilanul localitatilor Hatcarau si Tufeni amplasate pe malul stang al raului este inundat aproape in intregime; - zona intravilan a localitatii Draganesti amplasata pe malul stang a raului si drumul judetean Draganesti Gherghita; 2. Barajul Măneciu Din observatiile privind banda inundabilă rezultă ca afectabile in principal urmatoarele obiective: zona intravilan Valea Bradetului pe cca. 100 m latime,pe malul stang al raului Teleajen, imediat aval baraj; zona intravilan Drajna de Jos pe cca m latime,pe malul stang al raului Teleajen (amonte confluenta cu pr. Ogretineanca); zona intravilan Valenii de Munte pe cca m latime, pe malul drept al raului Teleajen ; zona intravilan Gura Vitioarei pe cca m latime, pe malul stang al raului Teleajen ; zona intravilan Fundeni pe cca m latime, pe malul drept al raului Teleajen ; zona intravilan Magurele pe cca m latime (precum si zona extravilan), pe malul stang al raului Teleajen ; 123
132 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a zona intravilan Lipanesti pe cca m latime (precum si zona extravilan), pe malul stang al raului Teleajen ; zona intravilan Blejoi pe cca m latime, pe malul drept al raului Teleajen ; constructii anexe de productie aferente localitatii Bucov (aval drum Bucov Ploiesti) pe cca m latime, pe malul stang al raului Teleajen; zona intravilan Moara Noua pe cca m latime (precum si zona extravilan), pe malul drept al raului Teleajen ; zona intravilan Berceni pe cca m latime (precum si zona extravilan), pe malul drept al raului Teleajen ; intravilan Coslegi aproape integral (precum si zona extravilan), pe malul stang al raului Teleajen; intravilan Redile integral (precum si zona extravilan)si drumul judetean Coslegi Valea Parului,pe malul stang al raului Teleajen ; zona intravilan Moara Domneasca pe cca. 450 m latime (precum si zona extravilan), pe malul drept al raului Teleajen ; intravilan Zanoaga si intravilan Dumbrava integral(precum si zona extravilan), pe malul stang al raului Teleajen ; zona intravilan Buda pe cca. 50% din localitate (precum si zona extravilan), pe malul drept al raului Teleajen ; intravilane Sicrita, Ciupelnita si Cornu de Jos integral (precum si zona extravilan), pe malul stang al raului Teleajen ; intravilane Belciug integral, Draganesti (intre malul stang al raului si CF), Hatcarau si Tufani integral (precum si zona extravilan), pe malul stang al raului ; C. Zonele de risc urbane Sunt zonele puternic industrializate, pe teritoriul cărora funcţionează operatori economici cu grad ridicat de risc în exploatare şi care în cazul realizării unui complex de parametri nefavorabil, pot duce la accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase, soldându-se cu explozii, incendii sau contaminări cu substanţe toxice industriale. Din acest punct de vedere, cele mai expuse riscurilor sun municipiile Câmpina şi Ploieşti şi oraşele Boldeşti Scăieni şi Vălenii de Munte. D. Zonele de risc preurbane Sunt zonele delimitate de localităţile aflate în imediata vecinătate sau care au pe teritoriu obiective cu risc în exploatare şi care pot duce la apariţia unor situaţii de urgenţă generate de operatorii economici sau existenţa unor aglomerări umane cum ar fi târguri, oboare, supermagazine. În această categorie intră localităţile: Brazi, Bărcăneşti, Berceni, Blejoi, Bucov, Păuleşti, Floreşti, Gura Vitioarei. E. Zone de risc rurale În acestă categorie intră toate celelalte localităţi ale judeţului care se aflăîntr-o zonă de influenţă majoră a cutremurelor din zona Vrancea. Practic, toate localităţile sunt cuprinse în intervalul VII-IX, intensitatea seismică exprimată în grade MSK. De asemenea zona colinară este supusă riscului la alunecări de teren ce se produc, de regulă, în urma precipitaţiilor abundente. 124
133 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a CAPITOLUL IV ACOPERIREA RISCURILOR Secţiunea 1 CONCEPŢIA DE DESFĂŞURARE A ACŢIUNILOR DE PROTECŢIE INTERVENŢIE Prezenta concepţie reglementează modul de asigurare a acţiunilor de răspuns de către Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului pe timpul situaţiilor de urgenţă generate de tipurile de risc ce se pot manifesta în zona de competenţă. Obiectivele acţiunilor structurilor ce asigură managementul tipurilor de risc şi gestionarea situaţiilor de urgenţă produse sunt: menţinerea la niveluri acceptabile sau, după caz, limitarea efectelor manifestării riscurilor identificate; analizarea promptă şi realistă a situaţiilor operative create, cu luarea în considerare a tuturor elementelor ce pot influenţa evoluţia factorilor de risc cu impact negativ asupra vieţii comunităţilor afectate, ca urmare a hotărârilor adoptate şi a măsurilor dispuse de factorii de decizie abilitaţi conform legii; menţinerea cooperării permanente cu toate componentele Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă; asigurarea unui grad ridicat de protecţie a populaţiei şi a personalului propriu; asigurarea intervenţiei oportune, cu eficienţă maximă, încadrată în timpii de răspuns planificaţi sau ordonaţi; limitarea pierderilor de vieţi, a pagubelor materiale şi a efectelor negative asupra mediului; realizarea unei repartiţii judicioase a forţelor şi mijloacelor de intervenţie în plan teritorial; asigurarea unei conduceri şi coordonări unitare a acţiunilor de intervenţie. Evitarea manifestării riscurilor, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor acestora se realizează prin următoarele acţiuni: monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici etc. şi transmiterea datelor la autorităţile competente; activităţi preventive ale autorităţilor, pe domenii de competenţă; informarea populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol; exerciţii şi aplicaţii. Activităţile preventive planificate, organizate şi desfăşurate în scopul acoperirii riscurilor sunt: controale şi inspecţii de prevenire; avizare/autorizare de securitate la incendiu şi protecţie civilă; acordul; asistenţa tehnică de specialitate; informarea preventivă; pregătirea populaţiei; constatarea şi sancţionarea încălcărilor prevederilor legale; alte forme. 124
134 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a Planificarea, pregătirea, organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de răspuns în situaţii de urgenţă sunt activităţi şi acţiuni care necesită analizarea lor defalcat, atât în planul tipului de răspuns pe care îl furnizează, cât şi în ceea ce priveşte nivelul competenţei teritoriale la care se asigură răspunsul. Astfel, acţiunile de răspuns presupun conlucrarea permanentă între componenta managerială, responsabilă cu analizarea propunerilor, luarea deciziilor şi transmiterea măsurilor ce se impun a fi adoptate, pe de o parte şi structurile tehnic-operative specializate, ale căror atribuţii principale constau în formularea propunerilor privind soluţiile tehnice de rezolvare a acestora, analizarea situaţiilor operative create, precum şi punerea în aplicare a hotărârilor organelor de decizie. Obiectivul de intervenţie este operatorul economic sau instituţia publică pentru care se desemnează o subunitate să asigure intervenţia sau un număr limitat de cadre care să desfăşoare activităţi de prevenire a situaţiilor de urgenţă. Organizarea acţiunilor de intervenţie, presupune ansamblul de activităţi şi măsuri ce se execută de comanda unităţii şi structurile specializate, pentru îndeplinirea misiunilor specifice. Realizarea cooperării în situaţia sau iminenţa producerii unor situaţii de urgenţă, cooperarea cu structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor şi celelalte instituţii ale administraţiei publice locale participante la misiuni se realizează prin dispeceratele şi centrele operative constituite la nivelul acestora sau în cadrul Centrului de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei, după caz. Organizarea cooperării între structurile proprii cu serviciile voluntare/private pentru situaţii de urgenţă, precum şi cu celelalte forţe care participă la acţiunile de intervenţie şi menţinerea neîntreruptă a acesteia, constituie una din principalele îndatoriri ale comenzii inspectoratului şi şefului Centrului Operaţional. Cooperarea constă în organizarea şi coordonare în timp şi spaţiu, într-o concepţie unitară a efortului şi acţiunilor tuturor forţelor participante la acţiunile de intervenţie în cazul producerii tipurilor de risc, precum şi pentru îndeplinirea altor misiuni ordonate de eşalonul superior. Cooperarea se organizează la toate eşaloanele, în funcţie de scopul, timpul şi locul acţiunilor, detaliat pe misiuni şi pe toată durata îndeplinirii lor, potrivit dispoziţiilor eşalonului superior. Pe timpul intervenţiei pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, comandantul intervenţiei/acţiunii va preciza, în vederea realizării unei cooperări cât mai bune şi eficiente, următoarele date: forţele şi mijloacele participante; aliniamentele (sectoarele/obiectivul) pe care se dispun forţele cu care se cooperează, în sprijinul forţelor inspectoratului; distanţa şi timpul de deplasare; misiunile necesare a fi executate de către forţele cu care se cooperează, pentru realizarea unei intervenţii operative şi eficiente; modul de acţiune în cazul evacuării în situaţii de urgenţă, organizată pe urgenţe, fluxuri şi trasee de evacuare, puncte de adunare şi îmbarcare şi itinerarii de deplasare. modul de asigurare a conducerii şi legăturilor. Cooperarea, ca activitate distinctă, se asigură prin: înţelegerea unitară a scopurilor acţiunilor; cunoaşterea misiunilor şi a modului de îndeplinire a acestora; cunoaşterea permanentă a situaţiei operative din zona de competenţă a inspectoratului; menţinerea neîntreruptă a legăturilor şi informarea reciprocă; stabilirea unui sistem unic de orientare, semnale şi comunicare; conducerea neîntreruptă, precum şi controlul îndeplinirii misiunilor. La organizarea cooperării de va ţine seama de: misiunile pentru care se organizează cooperarea; caracteristicile zonei de competenţă / raionului de intervenţie, obiectivelor şi localităţilor; dispunerea unităţilor, subunităţilor, organelor şi forţelor cu care se cooperează şi posibilităţile de intervenţie ale acestora; timpul de intervenţie al forţelor proprii şi al celor cu care se cooperează. Principalele misiuni pentru care se organizează cooperarea sunt: intervenţia în situaţii de urgenţă de amploare pentru limitarea efectelor şi înlăturarea consecinţelor acestora; 125
135 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a salvarea, protejarea şi/sau evacuarea oamenilor, animalelor şi bunurilor periclitate în situaţii de urgenţă; stabilirea cauzelor producerii evenimentului (dezastrului) şi a condiţiilor care au favorizat dezvoltarea şi propagarea acestuia; executarea altor misiuni ordonate de eşaloanele superioare; La organizarea şi realizarea cooperării, vor fi respectate cu stricteţe prevederile planurilor de cooperare inter-instituţionale, regulamentele pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă pe tipuri de risc şi ordinele conducătorilor instituţiilor publice locale reprezentate în Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă şi vor fi specificate modalităţile concrete de intervenţie, precum şi relaţionarea forţelor participante la gestionarea situaţiilor de urgenţă pentru care se cooperează. La rândul său, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Şerban Cantacuzino al judeţului execută misiuni în sprijinul managementului realizat de către celelalte componente ale C.J.S.U. potrivit competenţelor în domeniu conferite de lege, concomitent cu asigurarea coordonării unitare şi permanente a activităţilor de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă ce pot fi produse ca urmare a manifestării acestora. Secţiunea 2 ETAPELE DE REALIZARE A ACŢIUNILOR În urma manifestării unor situaţii de urgenţă, după caz, se creează: raionul (zona) de distrugere; raionul (zona) incendiat (incediată); raionul (zona) contaminat (contaminată) chimic; raionul exploziei nucleare şi/sau zona contaminat/contaminată radioactiv; raionul (focarul) contaminat biologic; zona de inundaţii; zona de înzăpeziri. Situaţiile de urgenţă sunt produse de riscurile identificate la nivelul judeţului, care prin amploare şi intensitate ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător, valorile materiale şi culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare şi managementul unitar al forţelor şi mijloacelor implicate. Operaţiunile principale pentru desfăşurarea intervenţiei sunt cele precizate la art.35 din ordinul ministrului nr.1134/2006. Alertarea pentru intervenţie cuprinde recepţionarea şi înregistrarea anunţului, introducerea semnalului acustic, transmiterea acestuia la punctul de comandă al structurii/structurilor de intervenţie, comandantului intervenţiei şi adunarea personalului în vederea deplasării la locul acţiunii. Recepţionarea apelului, în vederea alertării pentru intervenţie se face prin Sistemul naţional unic pentru apeluri de urgenţă 112. Operaţiunea de alertare se efectuează prin declanşarea, de către radiotelefonistul de serviciu a semnalelor acustice din dotarea fiecărei structuri de intervenţie sau la ordinul comandantului intervenţiei. Alertarea se poate executa şi în urma anunţării telefonice directe sau verbale la sediul inspectoratului sau subunităţilor. În cazul anunţării directe la sediul unităţii şi subunităţii a situaţiilor de urgenţă, se procedează la : legitimarea persoanelor şi reţinerea datelor privind identitatea acestora, locul şi natura evenimentului, declanşează semnalul de alertare şi se raportează persoanelor îndreptăţite. În cazul în care solicitarea forţelor pentru intervenţie se face prin ordin transmis de la eşaloanele superioare se trece imediat la declanşarea alertei. În situaţia observării directe a producerii unor situaţii de urgenţă, se declanşează semnalul de alertare şi se raportează despre aceasta persoanelor îndreptăţite. În situaţia creşterii capacităţii operaţionale a inspectoratului se execută activităţile potrivit prevederilor care reglementează acest domeniu. Informarea personalului de conducereasupra situaţiei create se face în cel mai scurt timp de la primirea apelului de urgenţă, de către personalul din serviciul operativ, conform procedurii elaborate în acest sens. 126
136 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a Deplasarea la locul intervenţiei este precedată de adunarea efectivelor, ca urmare a declanşării semnalului de alertare. Adunarea în vederea deplasării pentru intervenţie se execută la semnalul acustic transmis de la punctul de comandă, precum şi la ordinul comandantului de subunitate sau al şefului gărzii de intervenţie. La recepţionarea semnalului sau ordinului, personalul din compunerea gărzii de intervenţie execută următoarele: întrerupe activităţile la care este angrenat; se deplasează la locul de păstrare a echipamentului de protecţie; ridică echipamentul de protecţie, se deplasează pe locul stabilit şi se echipează; şoferul scoate autospeciala în faţa garajului; comandantul de echipaj adună echipajul în faţa autospecialei, verifică prezenţa şi modul de echipare; la ordinul comandantului de echipaj se trece în formaţia de marş. Timpul de adunare pentru intervenţie se consideră din momentul declanşării semnalului de alertare şi până la adunarea personalului în locul stabilit. La nivelul inspectoratului, se stabilesc pentru toate structurile de intervenţie ale inspectoratului următorii timp de alertare: pe timp de zi iarnă/vară 2 minute, iar pe timp de noapte iarnă/vară 3 minute. Deplasarea la locul intervenţiei se execută în baza ordinului de deplasare al comandantului intervenţiei (şefului gărzii de intervenţie/comandant echipaj), în care se vor preciza: locaţia unde se intervine; itinerarul de deplasare; forţele şi mijloacele ce se deplasează; ordinea acestora în coloană. Pe timpul deplasării, în funcţie de prevederile documentelor de organizare a intervenţiei şi datele cunoscute privind situaţia existentă, comandantul intervenţiei, transmite prin radio dispoziţii preliminare pentru intrarea în acţiune a forţelor concentrate. Pe timpul deplasării, radiotelefonistul de serviciu raportează prin radio forţele şi mijloacele care se deplasează la eveniment în punctul de comandă al inspectoratului. Raportarea despre forţele şi mijloacele deplasate la eveniment este obligatorie. Deplasarea la locul acţiunii se face în coloană, pe itinerarul ordonat, folosind obligatoriu mijloacele de avertizare optice şi acustice, astfel încât să se ajungă la locul intervenţiei în timpul cel mai scurt, în condiţii de siguranţă şi cu capacitatea de intervenţie completă. Intrarea în acţiune a forţelor, amplasarea mijloacelor şi realizarea dispozitivului preliminar de intervenţie se realizează astfel: Dispozitivul preliminar de intervenţie pentru stingerea incendiilor se realizează după sosirea la locul acţiunii, concomitent cu executarea recunoaşterii şi trebuie să asigure desfăşurarea rapidă a forţelor şi mijloacelor în dispozitivul de intervenţie, executarea unor manevre în timp scurt, precum şi scoaterea de sub pericol a personalului şi tehnicii. Acesta se realizează la ordinul comandantului intervenţiei, care cuprinde: locul de amplasare a tehnicii de intervenţie; numărul şi tipul ţevilor de însoţire pe timpul recunoaşterilor; modul de alimentare cu apă şi alte substanţe de stingere; numărul, tipul şi direcţiile de realizare a dispozitivului; aliniamentul până la care se realizează dispozitivul. Ordinul pentru realizarea dispozitivului preliminar de intervenţie poate fi dat odată cu ordinul de deplasare, pe timpul deplasării sau după sosirea la locul intervenţiei. În cazul în care acţiunea urmează să se execute pe baza unor situaţii prevăzute în planurile operative, se trece direct la realizarea dispozitivului de intervenţie. Recunoaşterea, analiza situaţiei, luarea deciziei şi darea ordinului de intervenţie sunt activităţi care încep imediat, după sosirea la locul acţiunii, se continuă pe toată durata intervenţiei şi constau într-un ansamblu de acţiuni întreprinse în scopul cunoaşterii situaţiei, analiza riscurilor pentru personalul de intervenţie şi populaţie, obţinerii şi transmiterii datelor necesare pentru luarea deciziei. 127
137 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a Recunoaşterea se realizează de o echipă formată din specialişti ai obiectivul afectat, personalul grupei operative, comandanţii de subunităţi, înlocuitorii legali, şefii gărzilor de intervenţie şi comandanţii de echipaj, condusă de comandantul intervenţiei şi se execută pe mai multe direcţii, prin observare şi cercetare. La recunoaştere se stabilesc: riscurile la care se expune personalul de intervenţie, populaţia, precum şi căile, mijloacele şi procedeele de salvare-evacuare; locul, natura, proporţiile, posibilităţile şi direcţiile de propagare ale tipului de risc produs; dispunerea obstacolelor împotriva incendiilor, a instalaţiilor fixe de stingere, starea acestora şi eficienţa lor pentru limitarea propagării; existenţa golurilor, instalaţiilor de ventilaţie sau de altă natură, ce pot favoriza propagarea incendiului; existenţa bunurilor materiale, necesitatea evacuării lor sau a protejării împotriva efectelor tipului de risc produs; necesitatea desfacerii, dislocării sau demolării elementelor de construcţie, ce pot contribui la propagarea efectelor tipului de risc produs; dispunerea, capacitatea şi posibilităţile de folosire a surselor de apă pentru alimentarea autospecialelor şi utilajelor; balizarea zonei în vederea protejării şi conservării datelor, informaţiilor şi urmelor de orice natură şi evitarea pătrunderii persoanelor neautorizate. Pe timpul executării recunoaşterii comandantul intervenţiei va transmite în Dispeceratul ISU date şi informaţii preliminare necesare adoptării de către comanda inspectoratului a unor măsuri/acţiuni compensatorii suplimentare. Analiza situaţiei este activitatea desfăşurată în baza datelor şi informaţiilor obţinute în urma recunoaşterii, se concretizează în luarea deciziei şi darea ordinului de intervenţie de către comandantul intervenţiei în toate situaţiile, în scopul identificării şi evaluării riscului, coordonării acţiunii şi întrebuinţării forţelor şi mijloacelor la dispoziţie într-o concepţie unitară, potrivit situaţiei concrete evaluată în urma executării recunoaşterilor. Ordinul de intervenţie va cuprinde : amploarea şi complexitatea situaţiei găsite la faţa locului misiunile structurilor de intervenţie proprii şi a celor cu care se cooperează; măsurile de protecţie şi securitate; măsuri suplimentare de protecţie a mediului; locul de dispunere a punctului de comandă mobil. Succesiunea ordinelor (dispoziţiilor) date în cursul desfăşurării acţiunilor de intervenţie va fi strict legată de evoluţia, în timp şi spaţiu, a situaţiei de la locul intervenţiei. Evacuarea, salvarea şi/sau protejarea persoanelor, animalelor, bunurilorşi mediului se execută distinct şi prioritar de către echipele de evacuare/salvare: când situaţia de urgenţă ameninţă direct viaţa persoanelor ori animalelor; când există un pericol iminent de producere a unei situaţii de urgenţă care pune în pericol viaţa; la ordinul instituţiilor abilitate. Evacuarea şi salvarea persoanelor se execută, în toate situaţiile, cu sprijinul personalului din obiectivul afectat, în raport cu pericolul ce le ameninţă, folosind procedeele adecvate situaţiei de la locul acţiunii, specificul obiectivului şi categoria de persoane şi/sau animale ce urmează a fi evacuate (salvate). Evacuarea animalelor se execută cu ajutorul îngrijitorilor, folosind procedee şi metode în raport cu specia acestora şi gradul de dezvoltare a evenimentului, de forţele şi mijloacele la dispoziţie. În cazul bunurilor se evacuează în primă urgenţă cele cu pericol de explozie, precum şi cele de valoare. Bunurile evacuate se depozitează în locuri ferite de efectele incendiului, ale apei şi precipitaţiilor atmosferice etc., asigurând protecţia acestora. Realizarea, adaptarea şi finalizarea dispozitivului de intervenţie la situaţia concretă se execută pe baza ordinului de intervenţie. După realizarea dispozitivului de intervenţie, acesta poate fi 128
138 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a completat/modificat, la ordinul comandantului intervenţiei, prin introducerea de noi elemente de dispozitiv, în funcţie de evoluţia situaţiei. Pentru asigurarea desfăşurării simultane a acţiunilor pe toate direcţiile şi nivelurile, în mod deosebit la tipurile de riscuri majore produse, dispozitivul de intervenţie se organizează pe sectoare, pentru conducerea fermă şi neîntreruptă a forţelor şi asigurarea libertăţii de acţiune. Conducerea şi coordonarea sectoarelor de intervenţie se va asigura, după caz, cu personalul grupei operative, comenzile structurilor de intervenţie şi şefii gărzilor de intervenţie Comandantul intervenţiei urmăreşte executarea ordinelor date, după care îşi ocupă locul în dispozitivul comunicat subordonaţilor, de unde va acţiona şi conduce intervenţia. Manevra de forţe se realizează prin gruparea de resurse la locul intervenţiei, în scopul concentrării efortului pe direcţiile de intervenţie, concomitent cu asigurarea scoaterii efectivelor, tehnicii şi materialelor pentru intervenţie din zonele cu pericol iminent. Manevra trebuie să fie simplă în concepţie, să corespundă misiunii, să se execute în timp scurt şi să asigure continuitatea intervenţiei. Localizarea/limitarea efectelor situaţiei de urgenţăconstă în izolarea ariei de manifestare a acesteia faţă de mediul înconjurător şi stoparea agravării efectelor produse, protecţia construcţiilor, instalaţiilor şi amenajărilor periclitate, concomitent cu crearea condiţiilor pentru înlăturarea urmărilor evenimentului cu forţele şi mijloacele concentrate la locul intervenţiei, acestea realizându-se prin: acţiunea neîntreruptă asupra principalelor direcţii de propagare, utilizând materiale, substanţe şi procedee de intervenţie în funcţie de natura şi dezvoltarea evenimentului; protecţia elementelor de construcţie, a golurilor, instalaţiilor, căilor de acces şi vecinătăţilor, pe direcţiile şi în locurile cele mai afectate şi asigurarea condiţiilor pentru salvarea persoanelor aflate în zone greu accesibile; îndepărtarea substanţelor şi materialelor combustibile sau protejarea lor; desfacerea sau demolarea elementelor de construcţie sau a unor părţi a instalaţiilor, când situaţia impune, pentru crearea de culoare sau spaţii între obiectivul afectat şi vecinătăţi. Evenimentul se consideră localizat atunci când propagarea şi dezvoltarea acestuia este întreruptă, protecţia vecinătăţilor este sigură şi sunt create condiţii pentru lichidarea acestuia cu forţele şi mijloacele la dispoziţie. Înlăturarea efectelor negative ale evenimentului este faza în care se execută un complex de măsuri în scopul reducerii pagubelor materiale şi preîntâmpinarii apariţiei altor tipuri de risc la locul intervenţiei, conform atribuţiilor din competenţă. Regruparea forţelor şi mijloacelor constă în reorganizarea parţială sau totală a dispozitivului de intervenţie şi se execută atunci când apar schimbări importante în evoluţia evenimentului, la ordinul comandantului intervenţiei Stabilirea cauzelor producerii evenimentului şi condiţiilor care au favorizat evoluţia acestuia constituie acţiunile şi activităţile desfăşurate în scopul procurării, analizării şi exploatării datelor şi informaţiilor şi problemelor de orice natură, aprecierii corecte a condiţiilor care au favorizat evoluţia evenimentului şi identificarea celor care au determinat dezvoltarea şi propagarea acestuia. Stabilirea cauzelor producerii evenimentului se face de către comandantul intervenţiei, potrivit reglementărilor aprobate de ministru şi/sau inspectorul general, referitoare la cercetarea la faţa locului. Stabilirea cauzelor se asigură, la cerere, şi în cazul intervenţiilor la care au acţionat alte forţe de intervenţie sau cetăţeni. Comandantul este obligat să asigure stabilirea împrejurărilor şi cauzelor la toate intervenţiile din zona de competenţă sau raionul de intervenţie la care au acţionat ori s-au deplasat forţe şi mijloace proprii. Întocmirea procesului verbal de intervenţie şi a raportului de intervenţiese realizează în conformitate cu prevederile Dispoziţiilor tehnice. Retragerea forţelor şi mijloacelor de la locul acţiunii este operaţiunea ce se execută la ordinul comandantului intervenţiei şi cuprinde: încetarea lucrului tuturor mijloacelor de intervenţie; strângerea dispozitivului de intervenţie; curăţarea sumară şi verificarea accesoriilor şi utilajelor; 129
139 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a verificarea existenţei şi aşezarea accesoriilor pe autospeciale şi utilaje; realizarea plinurilor cu apă a autospecialelor, dacă sunt posibilităţi de alimentare; verificarea prezenţei personalului participant la acţiune; îmbarcarea personalului pe autospeciale; încolonarea autovehiculelor; deplasarea forţelor şi mijloacelor la unitate/subunitate. În funcţie de stadiul şi efectele operaţiunilor de intervenţie, retragerea forţelor şi mijloacelor se poate face eşalonat. În cazul în care situaţia impune, la locul intervenţiei pot rămâne temporar forţe şi mijloace în supraveghere sau se pot deplasa la altă misiune. Deplasarea forţelor şi mijloacelor la unitate/subunitate se execută cu respectarea regulilor de circulaţie pe drumurile publice, în ordinea stabilită de comandant, prin folosirea mijloacelor de semnalizare optică. Restabilirea capacităţii de intervenţie se execută după înapoierea forţelor şi mijloacelor la unitate/subunitate şi constă în: realizarea plinurilor cu substanţe de stingere, carburanţi şi lubrifianţi; întreţinerea şi verificarea accesoriilor şi tehnicii de intervenţie, remedierea defecţiunilor, dacă este posibil; echipamentului de protecţie ce nu mai poate fi folosit; reorganizarea gărzii de intervenţie şi înlocuirea personalului, după caz; asigurarea asistenţei medicale. Secţiunea a 3-a FAZE DE URGENŢĂ A ACŢIUNILOR În funcţie de locul, natura, amploarea şi evoluţia evenimentului, intervenţiile ISU sunt organizate astfel: urgenţa I - asigurată de garda/gărzile de intervenţie a/ale subunităţii în raionul (obiectivul) afectat; urgenţa a II-a - asigurată de către subunităţile inspectoratului; urgenţa a III-a - asigurată de către două sau mai multe inspectorate limitrofe; urgenţa a IV-a - asigurată prin grupări operative, dislocate la ordinul inspectorului general, al Inspectoratului General, în cazul unor intervenţii de amploare şi de lungă durată. Operaţiunile de intervenţie sunt executate în succesiune, pe urgenţe, astfel: În urgenţa I, de regulă, sunt cuprinse misiunile care trebuie executate de către structurile specializate, în scopul prevenirii agravării situaţiei de urgenţă, limitării sau înlăturării, după caz, a consecinţelor acestora, şi se referă la: deblocarea căilor de acces şi a adăposturilor; limitarea efectelor negative în cazul riscului iminent de prăbuşire a unor construcţii; salvarea victimelor; acordarea asistenţei medicale de urgenţă; descoperirea, identificarea şi paza elementelor de muniţie nefuncţionale sau neexplodate; limitarea şi înlăturarea avariilor la reţelele de gospodărie comunală; evacuarea şi asigurarea măsurilor de adăpostire a populaţiei şi a sinistraţilor aflaţi în zonele supuse riscurilor; stingerea incendiilor; decontaminarea personalului, terenului, clădirilor şi tehnicii; asigurarea mijloacelor de subzistenţă. În urgenţa a II-a se continuă acţiunile din urgenţa I, concentrându-se la locul evenimentului forţe şi mijloace de intervenţie, şi se îndeplinesc toate celelalte misiuni specifice, până la terminarea acţiunilor de intervenţie. Acestea se referă la: dispersarea personalului şi bunurilor proprii în afara zonelor supuse riscurilor complementare; 130
140 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a evacuarea, protejarea şi, după caz, izolarea persoanelor contaminate; asigurarea suportului logistic privind amenajarea şi deservirea taberelor pentru sinistraţi; constituirea rezervei de mijloace de protecţie individuală şi colectivă; decontaminarea personalului, terenului, clădirilor şi tehnicii, dacă situaţia o impune; executarea controlului contaminării radioactive, chimice şi biologice a personalului şi bunurilor proprii; executarea controlului contaminării surselor de apă potabilă; executarea controlului sanitar-epidemic în zonele de acţiune a forţelor şi mijloacelor proprii; asanarea terenului de muniţia neexplodată, rămasă în urma conflictelor militare; refacerea sistemului de alarmare şi a celui de comunicaţii şi informatică; controlul şi stabilirea măsurilor pentru asigurarea viabilităţii unor căi de comunicaţie, pentru transportul şi accesul forţelor şi mijloacelor de intervenţie; asigurarea mijloacelor de subzistenţă; îndeplinirea altor misiuni stabilite prin lege. În cadrul urgenţelor a III-a, asigurată de două sau mai multe unităţi limitrofe, şi a IV-a, asigurată prin grupări operative, dislocate la ordinul inspectorului general, al Inspectoratului General, în cazul unor intervenţii de amploare şi de lungă durată, continuă să se execute acţiunile din primele două urgenţe, în funcţie de momentul în care s-au declarat, cu forţe şi mijloace sporite. Secţiunea a 4-a ACŢIUNILE DE PROTECŢIE-INTERVENŢIE Forţele de intervenţie specializate acţionează conform domeniului lor de competenţă, pentru: salvarea şi/sau protejarea oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale, evacuarea şi transportul victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu alimente, medicamente şi materiale de primă necesitate; acordarea primului ajutor medical şi psihologic, precum şi participarea la evacuarea populaţiei, instituţiilor publice şi a operatorilor economici afectaţi; aplicarea măsurilor privind ordinea şi siguranţa publică pe timpul producerii situaţiei de urgenţă specifice; dirijarea şi îndrumarea circulaţiei pe direcţiile şi în zonele stabilite ca accesibile; diminuarea şi/sau eliminarea avariilor la reţele şi clădiri cu funcţiuni esenţiale, a căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecţia populaţiei: staţiile de pompieri şi sediile poliţiei, spitale şi alte construcţii aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secţii de chirurgie şi de urgenţă, clădirile instituţiilor cu responsabilitate în gestionarea situaţiilor de urgenţă, în apărarea şi securitatea naţională, staţiile de producere şi distribuţie a energiei şi/sau care asigură servicii esenţiale pentru celelalte categorii de clădiri menţionate, garajele de vehicule ale serviciilor de urgenţă de diferite categorii, rezervoare de apă şi staţii de pompare esenţiale pentru situaţii de urgenţă, clădiri care conţin gaze toxice, explozivi şi alte substanţe periculoase, precum şi pentru căi de transport, clădiri pentru învăţământ; limitarea proporţiilor situaţiei de urgenţă specifice şi înlăturarea efectelor acesteia cu mijloacele din dotare. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, ca structură specializată subordonată Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, asigură managementul următoarelor tipuri de risc generatoare de situaţii de urgenţă: incendii, cu excepţia celor de la fondul forestier; accidente nucleare şi/sau urgenţe radiologice; accidente chimice cu implicaţii în afara amplasamentului; explozii necontrolate ale muniţiei rămase din timpul conflictelor armate; căderi de obiecte din atmosferă şi din cosmos. 131
141 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a Alături de alte instituţii ale administraţiei publice judeţene şi locale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă îi revin responsabilităţi în managementul următoarelor tipuri de risc: a) împreună cu structurile judeţene ale M.A.I.: avarierea gravă a sistemelor de gospodărie comunală; evenimente publice de amploare care pot genera situaţii de urgenţă. b) împreună cu structurile teritoriale ale Ministerului Mediului: poluări Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă îndeplineşte funcţii de sprijin pentru asigurarea managementului tipurilor de risc generatoare de situaţii de urgenţă, gestionate de alte instituţii cu atribuţii în managementul situaţiilor de urgenţă, după cum urmează: cutremure puternice; alunecări de teren; accidente majore pe căile de transport; căderi masive de zăpadă, polei şi blocaje de gheţuri pe râuri; accidente, avarii, explozii şi incendii în industrie; accidente chimice cu implicaţii pe amplasament; avarii grave la magistralele de transport gaze, produse petroliere, energie electrică; accidente la construcţii hidrotehnice; alunecări şi prăbuşiri de teren la exploatări miniere, inclusiv la cele cu implicaţii asupra infrastructurii reţelelor de transport a energiei şi gazelor naturale; incendii la fondul forestier; secetă; căderi de grindină; invazii de dăunători; contaminări de culturi vegetale; fenomene meteorologice periculoase; poluări ale cursurilor de apă interioare; epidemii; epizootii; avarii grave la sistemele de comunicaţii şi informatică; contaminări de produse vegetale şi animale. Inspectoratul îndeplineşte independent sau în colaborare/cooperare cu alte structuri ale M.A.I. sau în afara acestora, cu instituţiile care îndeplinesc atribuţii privind protecţia populaţiei, prevenirea şi combaterea dezastrelor, apărarea avutului public şi privat, precum şi în domeniul protecţiei mediului, următoarele misiuni şi funcţii de sprijin: monitorizarea permanentă şi evaluarea tipurilor de risc identificate pe teritoriul judeţelui ; exercitarea coordonării, îndrumării şi controlului tehnic de specialitate al activităţilor de prevenire pe linia apărării împotriva incendiilor şi protecţiei civile, precum şi gestionarea situaţiilor de urgenţă; executarea controalelor de prevenire la instituţiile publice şi operatorii economici sursă de risc, recepţionarea de specialitate a obiectivelor de investiţii; planificarea şi desfăşurarea inspecţiilor, controalelor, verificărilor şi altor acţiuni de prevenire privind modul de aplicare a prevederilor legale şi stabilirea măsurile necesare pentru creşterea nivelului de securitate al cetăţenilor şi bunurilor; planificarea, organizarea si desfăşurarea pregătirii pentru răspuns în situaţiilor de urgenţă, a structurilor de intervenţie din subordine; elaborarea de studii, prognoze şi analize statistice privind natura şi frecvenţa situaţiilor de urgenţă produse şi propunerea de măsuri în baza concluziilor rezultate din acestea; instruirea personalului cu atribuţii în domeniu, acordarea asistenţei tehnice de specialitate, informarea, educarea preventivă şi pregătirea populaţiei privind comportarea în situaţii de urgenţă; urmărirea aplicării regulamentelor privind gestionarea situaţiilor de urgenţă, a planurilor de intervenţie si de cooperare specifice tipurilor de riscuri la nivelul judeţului ; 132
142 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a asigurarea transmiterii operative a deciziilor, dispoziţiilor şi ordinelor şi urmărirea menţinerii legăturilor de comunicaţii între centrele operaţionale si operative implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă, precum si cu dispeceratele integrate pentru apeluri de urgenţă şi cu dispeceratele proprii ale serviciilor si forţelor care intervin în acest scop; gestionarea bazelor de date referitoare la situaţiile de urgenţă din zonele de competenţă; participarea la elaborarea reglementărilor specifice zonei de competenţă şi avizarea dispoziţiile în domeniul prevenirii şi intervenţiei în situaţii de urgenţă, emise de autorităţile publice locale şi cele desconcentrate/ descentralizate; emiterea de avize şi autorizaţii, în condiţiile legii; executarea, cu forţe proprii sau în cooperare, a următoarelor operaţiuni şi activităţi: înştiinţarea autorităţilor administraţiei publice şi avertizarea populaţiei prin intermediul mijloacelor tehnice specifice despre posibilitatea/ iminenţa producerii unor situaţii de urgenţă; căutarea, descarcerarea şi salvarea persoanelor şi animalelor aflate în pericol, imobilizate sau captive în medii ostile vieţii, independent, cu forţele şi mijloacele din dotare şi/sau în cooperare cu cele aparţinând altor structuri cu atribuţii în domeniu; participarea la evacuarea şi transportul, atunci când este posibil, a persoanelor şi a unor categorii de bunuri materiale periclitate de producerea situaţiilor de urgenţă, precum şi la instalarea taberelor de sinistraţi; acordarea asistenţei medicale de urgenţă prespitalicească prin intermediul Serviciului Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare ; asigurarea măsurilor specifice domeniului de competenţă pe timpul desfăşurării unor evenimentele publice de amploare care pot genera situaţii de urgenţă; distrugeri controlate de zăpoare, diguri şi alte amenajări hidrotehnice sau genistice în scopul prevenirii producerii unor situaţii de urgenţă determinate de alunecări de teren sau fenomene meteo periculoase; localizarea, limitarea şi înlăturarea efectelor generate de incendii; neutralizarea materialelor periculoase prin efectuarea acţiunilor de asanare şi distrugere a muniţiilor rămase neexplodate din timpul conflictelor militare; participarea, cu mijloace proprii, la acţiunile de transport şi distribuire a apei, hranei şi bunurilor de primă necesitate pentru persoanele şi animalele afectate sau evacuate; participarea cu forţe şi mijloace specializate la executarea cercetării C.B.R.N. şi marcarea zonelor contaminate; executarea decontaminării personalului propriu şi participarea la decontaminarea populaţiei, cu mijloace specializate din cadrul structurilor dotate cu materiale specifice; executarea misiunilor de decontaminare a tehnici şi terenului cu mijloace specializate din cadrul structurilor dotate cu materiale specifice; participarea la activităţile specifice de evaluare a pagubelor, cercetare a cauzelor care au condus la producerea situaţii de urgenţă din domeniul de competenţă şi centralizarea datelor şi informaţiilor în vederea informării Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă şi a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă; încheierea, după terminarea operaţiunilor de intervenţie, a documentelor stabilite potrivit O.I.G. nr.1146/ 2008 completat şi modificat prin O.I.G. nr. 750/ 2009; controlul şi îndrumarea structurilor subordonate, serviciilor publice şi private pentru situaţii de urgenţă; participarea la identificarea resurselor umane şi materialelor necesare asigurării unei gestionări eficiente a situaţiilor de urgenţă cât şi menţinerea unei evidenţe stricte a acestora; stabilirea concepţiei de intervenţie şi elaborarea documentelor operative de răspuns; 133
143 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a avizarea planurilor de răspuns ale serviciilor de urgenţă voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă; planificarea şi desfăşurarea de exerciţii tactice şi alte activităţi de pregătire, pentru verificarea viabilităţii documentelor operative; organizarea bazei de date privind acţiunile de răspuns, analiza periodică a evoluţiei situaţiei operative şi valorificarea rezultatelor obţinute; participarea cu grupări operative sau solicitarea acestora, la/ pentru acţiunile de intervenţie din zona de competenţă sau din afara acesteia; constatarea şi sancţionarea, prin personalul desemnat, a încălcărilor dispoziţiilor legale din competenţă; organizarea de concursuri profesionale cu serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă, precum şi acţiuni educative cu cercurile tehnico-aplicative din instituţiile de învăţământ din judeţ; asigurarea informării organelor competente şi raportarea acţiunilor desfăşurate, conform reglementărilor specifice; planificarea, pregătirea şi asigurarea resurselor destinate intervenţiei structurilor proprii şi punerea la dispoziţia altor structuri, potrivit reglementărilor în domeniu, a unor categorii de tehnică, materiale şi echipamente. În situaţii deosebite, atunci când se asigură sprijin logistic de la alte componente ale Sistemului de Management al Situaţiilor de Urgenţă, inspectoratul, prin structurile subordonate poate îndeplini, pentru o perioadă de timp determinată, fără a afecta capacitatea de intervenţie, misiuni de tipul: asigurarea unor legături de comunicaţii şi informatică; asigurarea energiei pentru iluminat pe timpul desfăşurării unor misiuni de intervenţie; participarea la acţiuni de reabilitare a zonelor afectate, prin angrenarea unor categorii de forţe şi mijloace în degajarea aluviunilor şi altor materiale, scoaterea apei din subsolurile/ incintele inundate, etc. Pentru îndeplinirea misiunilor, efectivele inspectoratului şi structurilor subordonate îşi vor perfecţiona şi dezvolta continuu pregătirea profesională şi calităţile fizice, îşi vor însuşi prezenta concepţie de intervenţie, modul de întreţinere şi folosire a tehnicii din dotare, fiind permanent în măsură să acţioneze în condiţii grele, de efort prelungit, în orice anotimp, ziua şi noaptea, la temperaturi ridicate, în prezenţa efectelor negative generate de tipurile de risc identificate ca probabile la nivelul judeţului. Secţiunea a 5-a INSTRUIREA Pregătirea forţelor profesioniste de intervenţie se realizează în cadrul instituţiilor abilitate prin lege, pe baza unor programe adecvate, avizate de eşaloanele superioare şi constau în prezentarea unei tematici specifice cu caracter general şi de specialitate în gestionarea situaţiilor de urgenţă. Forţele profesioniste participă la un program complex de pregătire menit să formeze deprinderile necesare gestionării situaţiilor de urgenţă specifice judeţului. Pregătirea se realizează prin teme cu caracter teoretic şi practic, antrenamente, exerciţii şi aplicaţii tactice cu forţe, mijloace şi transmisiuni în teren. Prefectul, primarii şi conducerile operatorilor economici şi instituţiilor publice au obligaţia de a asigura cunoaşterea de către forţele destinate intervenţiei, precum şi de către populaţie, a modalităţilor de acţiune conform planurilor de analiză şi acoperire a riscurilor aprobate şi a planurilor proprii de intervenţie. Pregătirea acţiunilor de răspuns în situaţii de urgenţă la nivelul zonei de competenţă a I.S.U.J. constă în pregătirea structurilor, obiectivelor şi localităţilor pentru intervenţie. Pregătirea inspectoratului şi a structurilor de intervenţie subordonate se realizează prin: pregătirea personalului operativ; pregătirea tehnicii, materialelor şi substanţelor de intervenţie din dotare; 134
144 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a pregătirea psihologică a efectivelor; analiza situaţiei operative şi a intervenţiilor proprii; completarea/corectarea procedurilor de intervenţie existente. Pregătirea structurilor, obiectivelor şi localităţilor pentru intervenţie presupune adoptarea unui ansamblu de măsuri care constau în asigurarea protecţiei persoanelor, animalelor, bunurilor materiale şi a mediului înconjurător împotriva efectelor negative produse de situaţiile de urgenţă, prin aplicarea prevederilor legale în vigoare. Pregătirea personalului operativ. Pregătirea personalului operativ cuprinde ansamblul activităţilor teoretice şi practice desfăşurate cu efectivele din subordine, în conformitate cu atribuţiile stabilite de prevederile legale, în scopul însuşirii, cunoaşterii şi îndeplinirii atribuţiilor funcţionale, formării şi perfecţionării deprinderilor necesare îndeplinirii misiunilor şi menţinerii capacităţii de intervenţie. Aceasta se organizează şi se execută în concordanţă cu nevoile operative ale muncii şi conform ordinelor şi dispoziţiilor eşalonului superior. Formele de bază prin care se realizează pregătirea personalului operativ sunt: desfăşurarea activităţilor de pregătire continuă, în baza atribuţiilor stabilite prin fişa postului; documentare în obiective şi localităţi; executarea de exerciţii şi aplicaţii tactice; prezentări şi studii de caz privind intervenţiile desfăşurate. Pregătirea personalului operativ al ISU se organizează şi se desfăşoară în temeiul prevederilor art. 14, alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1490/2004 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare şi a organigramei Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 8, literele a), b) şi i), art. 23, alin. (1) şi (2), art. 42, alin. (3) din Instrucţiunile ministrului nr. 363/2002 privind pregătirea continuă a personalului Ministerului Administraţiei şi Internelor precum şi ale art. 3, 8 şi 13 din Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 69/2009 pentru aprobarea Ghidului carierei poliţiştilor şi cadrelor militare din Ministerul Administraţiei şi Internelor. Documentarea în obiective, localităţi, instituţii publice, construcţii cu aglomerări de persoane şi la operatorii economici sursă de risc din zona de competenţăse efectuează prin recunoaşteri în teren şi pe baza datelor şi informaţiilor furnizate de inspecţia de prevenire. Recunoaşterea în teren reprezintă activitatea desfăşurată individual sau de un colectiv, în scopul stabilirii şi/sau actualizării concepţiei de intervenţie la un obiectiv (operator economic, instituţie sau localitate), materializându-se prin elaborarea fişei de recunoaştere. Pregătirea prin exerciţii, se execută în scopul verificării capacităţii organizatorice şi de comandă, menţinerii cooperării cu celelalte forţe participante la intervenţie şi antrenării efectivelor proprii pentru executarea în barem a operaţiunilor de intervenţie în condiţiile specifice obiectivelor din zona de competenţă sau raionul de intervenţie. Studiul de caz al intervenţiilor desfăşurate se execută de către Centrul Operaţional şi comenzile subunităţilor pentru pregătirea personalului operativ şi constă în rezolvarea de către participanţi a unei situaţii tactice de la un eveniment produs în zona de competenţă sau în afara acesteia, discutarea soluţiilor adoptate, a modului de acţiune la data intervenţiei, stabilirea concluziilor şi învăţămintelor rezultate din analiza acţiunilor proprii sau a altor structuri similare din ţară sau din străinătate. Activităţile de pregătire trebuie să asigure: însuşirea şi aplicarea prevederilor legale referitoare la organizarea, conducerea şi desfăşurarea intervenţiilor; cunoaşterea proceselor tehnologice, pericolelor, cauzelor şi măsurilor de prevenire, precum şi a concepţiei de acţiune pentru stingerea incendiilor ori desfăşurarea altor tipuri de intervenţii specifice; cunoaşterea documentaţiei tehnice de specialitate, a bazei de date existente şi a conţinutului documentelor de organizare a intervenţiei; 135
145 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a cunoaşterea caracteristicilor tehnico-tactice ale tehnicii şi mijloacelor din înzestrare şi perfecţionarea deprinderilor de mânuire a acestora; perfecţionarea capacităţii de organizare şi conducere a acţiunilor de intervenţie şi de executare a misiunilor, în condiţii deosebite şi de efort prelungit; cunoaşterea şi aplicarea procedurilor de intervenţie specifice tipurilor de risc identificate în zona de competenţă/ raionul de intervenţie; cunoaşterea şi aplicarea în toate situaţiile a regulilor de securitate pe timpul desfăşurării acţiunilor de intervenţie. Secţiunea a 6-a REALIZAREA CIRCUITULUI INFORMAŢIONAL - DECIZIŢIONAL ŞI DE COOPERARE Realizarea cooperării/colaborării în situaţia sau iminenţa producerii unor situaţii de urgenţă cu structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Apărării Naţionale, ale administraţiei publice locale şi a celorlalte instituţii şi societăţi cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă pe teritoriul judeţului se realizează prin dispeceratul I.S.U.J., dispeceratele şi centrele operative constituite la nivelul acestora sau în cadrul Centrului de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei, după caz. Organizarea cooperării între structurile proprii cu serviciile voluntare/ private pentru situaţii de urgenţă, precum şi cu celelalte forţe care participă la acţiunile de intervenţie şi menţinerea neîntreruptă a acesteia, constituie una din principalele îndatoriri ale comenzii inspectoratului şi şefului Centrului Operaţional. Cooperarea constă în organizarea şi coordonare în timp şi spaţiu, într-o concepţie unitară a efortului şi acţiunilor tuturor forţelor participante la acţiunile de intervenţie în cazul manifestării tipurilor de risc, precum şi pentru îndeplinirea altor misiuni ordonate. Cooperarea se organizează la toate eşaloanele, în funcţie de scopul, timpul şi locul acţiunilor, detaliat pe misiuni şi pe toată durata îndeplinirii lor, potrivit dispoziţiilor eşalonului superior. Pe timpul conducerii acţiunilor de intervenţie, Centrul Operaţional urmăreşte schimbările de situaţie, reorganizează cooperarea şi transmite la structurile de intervenţie şi compartimentele inspectoratului noile misiuni. În cazul dezorganizării cooperării, centrul operaţional şi comanda inspectoratului trebuie să ia măsuri pentru restabilirea ei în timpul cel mai scurt. În cazul în care este afectată ordinea publică sau sunt informaţii despre posibile asemenea situaţii, cooperarea se realizează prin dispeceratele şi centrele operative constituite la nivelul structurilor abilitate (inspectoratul de poliţie/ jandarmi judeţean), după caz. Pe timpul intervenţiei pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, comandantul intervenţiei/ acţiunii va preciza, în vederea realizării unei cooperări cât mai bune şi eficiente, următoarele date: forţele şi mijloacele care vor participa pentru limitarea efectelor situaţiei de urgenţă create; aliniamentele (sectoarele/ obiectivul) pe care se dispun forţele cu care se cooperează, în sprijinul forţelor inspectoratului; distanţa şi timpul de deplasare; misiunile necesare a fi executate de către forţele cu care se cooperează, pentru realizarea unei intervenţii operative şi eficiente; modul de acţiune în cazul evacuării în situaţii de urgenţă, organizată pe urgenţe, fluxuri şi trasee de evacuare, puncte de adunare şi îmbarcare şi itinerarii de deplasare. modul de asigurare a conducerii şi legăturilor. Cooperarea, ca activitate distinctă, se asigură prin: înţelegerea unitară a scopurilor acţiunilor; cunoaşterea misiunilor şi a modului de îndeplinire a acestora; cunoaşterea permanentă a situaţiei operative din zona de competenţă a inspectoratului; menţinerea neîntreruptă a legăturilor şi informarea reciprocă; stabilirea unui sistem unic de orientare, semnale şi comunicare; conducerea neîntreruptă, precum şi controlul îndeplinirii misiunilor. 136
146 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a La organizarea cooperării se va ţine seama de: misiunile pentru care se organizează cooperarea; caracteristicile zonei de competenţă/ raionului de intervenţie, obiectivelor şi localităţilor; dispunerea unităţilor, subunităţilor, organelor şi forţelor cu care se cooperează şi posibilităţile de intervenţie ale acestora; timpul de intervenţie al forţelor proprii şi al celor cu care se cooperează. Principalele misiuni pentru care se organizează cooperarea sunt: intervenţia în situaţii de urgenţă de amploare pentru limitarea efectelor şi înlăturarea consecinţelor acestora; salvarea, protejarea şi/ sau evacuarea oamenilor, animalelor şi bunurilor periclitate în situaţii de urgenţă; stabilirea cauzelor producerii evenimentului (dezastrului) şi a condiţiilor care au favorizat dezvoltarea şi propagarea acestuia; executarea altor misiuni ordonate de eşaloanele superioare; La organizarea şi realizarea cooperării, vor fi respectate cu stricteţe prevederile planurilor de cooperare inter - instituţionale, regulamentele pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă pe tipuri de risc şi ordinele conducătorilor instituţiilor publice locale reprezentate în Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă şi vor fi specificate modalităţile concrete de intervenţie, precum şi relaţionarea forţelor participante la gestionarea situaţiilor de urgenţă pentru care se cooperează. La rândul său, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Şerban Cantacuzino al judeţului execută misiuni în sprijinul managementului realizat de către celelalte componente ale C.J.S.U. potrivit competenţelor în domeniu conferite de lege, concomitent cu asigurarea coordonării unitare şi permanente a activităţilor de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă ce pot fi produse ca urmare a manifestării acestora. Sistemul de comunicaţii al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Şerban Cantacuzino al judeţului, reprezintă totalitatea mijloacelor de comunicaţii fixe, mobile şi portabile, interconectate prin diferite medii de comunicaţii, care asigură nevoile de legături radio, radiotelefonice, telefonice şi fax pentru transmiterea de date şi informaţii cu destinaţii şi roluri diferite, pentru îndeplinirea atribuţiilor stabilite prin lege. Sistemul de comunicaţii trebuie să realizeze transmiterea şi recepţionarea informaţiilor prin toate categoriile de mijloace tehnice de comunicaţii necesare conducerii misiunilor specifice Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Şerban Cantacuzino al judeţului, cooperării cu celelalte organe de ordine şi siguranţă publică, transmiterea mesajelor de protecţie civilă despre pericolul atacului din aer, contaminarea radioactivă, chimică, biologică şi al dezastrelor, înştiinţării cu privire la alarma de luptă, şi declararea stării de mobilizare. Organizarea sistemului de comunicaţii şi informatic se realizează în scopul coordonării şi conducerii forţelor şi mijloacelor pe timpul acţiunilor de intervenţie şi constă în asigurarea funcţionării într-un sistem unic a legăturilor radio, fir sau informatice, pe baza planului de comunicaţii al inspectorului şef şi a dispoziţiilor eşalonului superior. Pentru organizarea sistemului informatic şi de comunicaţii se folosesc atât mijloace proprii, conform tabelelor de înzestrare, cele puse la dispoziţia inspectoratului de către alte instituţii ale administraţiei publice locale, precum şi cele ale Sistemului de Management Informaţional pentru Situaţii de Urgenţă (S.M.I.S.U.). Sistemul de Management Informaţional pentru Situaţii de Urgenţă reprezintă un sistem informatic integrat, destinat să asigure suportul informaţional necesar factorilor decizionali prin colectarea şi distribuirea informaţiilor despre urgenţe de la şi între instituţiile implicate în gestionarea, evaluarea situaţiilor de urgenţă şi a efectelor acestora, coordonarea intervenţiei, monitorizarea situaţiilor, precum şi pentru elaborarea, stocarea, punerea în aplicare, coordonarea planurilor şi a procedurilor standard operaţionale prevăzute pentru fiecare tip de situaţie în parte. Arhitectura sistemului se bazează pe legislaţia în vigoare, referitoare la organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă şi are ca scop principal creşterea calităţii şi eficienţei serviciilor destinate gestionării situaţiilor de urgenţă la toate nivelurile, 137
147 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a de la cel judeţean până la nivel naţional, precum şi asupra sporirii capacităţii Guvernului de a lua rapid deciziileoportune în astfel de situaţii. Asigurarea comunicaţiilor se realizează prin mijloace de legătură radio şi fir în reţelele proprii şi de cooperare în conformitate cu Planul de comunicaţii, elaborat de către compartimentul de specialitate din cadrul inspectoratului. Legăturile de comunicaţii şi cele informatice asigură schimbul de date pe verticală, între inspectorat şi structurile subordonate, până la nivelul echipelor şi echipajelor din organica subunităţilor, precum şi în plan orizontal, cu comitetele şi centrele operative constituite în cadrul instituţiilor publice locale cu atribuţii în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă. În sistem sunt integrate toate structurile componente ale Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, potrivit prevederilor legislaţiei specifice în domeniu. Legăturile asigură, de asemenea, comunicarea cu punctele de comandă avansate,comandantul acţiunii şi şefii de dispozitive. Ca o sinteză a celor prezentate, pentru realizarea legăturilor se utilizează: Sistemul informatic al I.S.U.J. şi al structurilor de intervenţie compus din staţii de lucru conectate în cadrul unor reţele locale de calculatoare (LAN), sau utilizate ca staţii independente. Pentru protecţia sistemului informatic: se folosesc parole pentru software-ul de bază şi pentru accesul pe staţiile de lucru ale fiecărui utilizator; este interzisă conectarea în reţea a staţiilor de lucru pe care se procesează documente clasificate; în reţeaua locală sunt conectate pentru consultarea anumitor baze de date, staţii de lucru pe care sunt procesate şi stocate doar documente cu caracter NESECRET sau cel mult SECRET DE SERVICIU; parolele sunt cunoscute numai de utilizatorii staţiilor de lucru, administratorul reţelei de calculatoare şi administratorul de securitate; parolele sunt schimbate periodic de administratorul de reţea; Sistemul de comunicaţii al inspectoratului se compune din : compartimentul Monitorizare Situaţii de Urgenţă şi Dispecerat; staţii radio (fixe şi portabile) pe unde ultrascurte; centrala telefonică; fax; staţia de lucru pentru transmisiile de date instalată în dispecerat, conectată prin conexiune dial - up la serverul de poştă electronică al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale; staţii radio portabile pe unde ultrascurte pentru grupa operativă; posturi telefonice în reţeaua TELECOM, în cea de cooperare a Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi posturi telefonice de interior; echipamentul destinat preluării apelurilor de urgenţă 112; postul de înştiinţare-alarmare; reţea guvernamentală T.O.; Legături telefonice: reţeaua de cooperare T.O. şi I.C., administrată de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale. Reţeaua T.O. la nivelul inspectoratului este compusă din două posturi, utilizate de inspectorul şef şi prim adjunctul inspectorului şef iar reţeaua I.C. este compusă din 13 posturi repartizate astfel : 4 la nivelul inspectoratului şi 9 la nivelul structurilor de intervenţie; reţeaua telefonică (metropolitană) a Ministerului Administraţei şi Internelor; reţeaua telefonică realizată prin infrastructura TELECOM; reţeaua telefonică interioară (de incintă); legături prin fax; Reţeaua de înştiinţare - alarmare constă în interconectarea echipamentelor F1001 A, la nivelul inspectoratului, cu centrul de comunicaţii de la Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă. 138
148 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a Aceasta asigură legături necesare interconectării echipamentelor de tip F1001 A şi B de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Şerban Cantacuzino al judeţului la sistemul de înştiinţare al I.G.S.U., din punctul de comandă operativ dispus în Casa Presei Libere şi cu 10 Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă. Această reţea foloseşte ca suport de comunicaţii circuite închiriate din sistemul naţional de telecomunicaţii. Comunicaţii radio: Asigură realizarea şi menţinerea legăturilor cu personalul de la locul intervenţiei, cu forţele cu care se cooperează, cu punctul de comandă mobil înaintat, precum şi cu eşalonul superior. Acestea cuprind: legături radiotelefonice pe unde ultrascurte, zonal la nivelul fiecărei unităţi, pentru conducerea forţelor şi asigurarea cooperării cu alte unităţi şi formaţiuni din organica inspectoratului; legăturile simplex pe canalele proprii se organizează într-o singură reţea, de la dispeceratul unităţii cu toate subunităţile, unele autovehicule aflate în misiune şi Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă din judeţul ; legături radiotelefonice mobile în sistemul de radiocomunicaţii digitale mobile integrat PHOENIX, realizat prin intermediul terminalelor MATRA şi sistemul TETRA; legături radio pe unde scurte, destinate să asigure fluxul de informaţii cu inspectoratele şi structurile subordonate acestora, în situaţii de urgenţă organizate în reţele radio de conducere şi cooperare; de recepţionare a mesajelor de protecţie civilă; Comunicaţiile radio pe unde scurte se organizează in reţelele si direcţiile radio folosindu-se ca moduri de lucru telegrafia auditiva (M.A. si M.F.) si fonia. legături radio de cooperare pe unde ultrascurte organizate de eşaloanele care coordonează misiuni în care sunt implicate şi forţe aparţinând inspectoratului; reţele mobile G.S.M. utilizate ca rezervă la celelalte legături prin mijloacele de comunicaţii convenţionale; Secţiunea a 7-a COORDONAREA ŞI CONDUCEREA În cadrul CJSU, inspectorul-şef al inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean este vicepreşedintele cu atribuţii de coordonare unitară a tuturor componentelor cu responsabilităţi în realizarea intervenţiei. În situaţii de urgenţă, coordonarea unitară a acţiunii tuturor forţelor implicate în intervenţie se realizează de către comandantul acţiunii, care este desemnat la nivel judeţean în funcţie de natura şi gravitatea evenimentului şi de mărimea categoriilor de forţe concentrate. Comandantul acţiunii este ajutat în îndeplinirea sarcinilor de unul sau mai mulţi comandanţi ai intervenţiei aflaţi la locul producerii evenimentului excepţional, de grupa operativă şi de punctul operativ avansat constituite potrivit reglementărilor în vigoare. În scopul asigurării unei coordonării şi conduceri unitare a acţiunilor de răspuns în situaţii de urgenţă I.S.U.J. cooperează / colaborează permanent cu toate instituţiile şi structurile judeţene cu atribuţii în acest domeniu. Astfel, pentru îndeplinirea misiunilor specifice în domeniul gestionării situaţiilor de urgenţă, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Şerban Cantacuzino al judeţului prin structurile de intervenţie din subordine acţionează, potrivit domeniului de competenţă, la ordinul sau, după caz, la solicitarea: Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă; preşedintelui Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă ; preşedinţilor celor 104 Comitete Locale pentru Situaţii de Urgenţă; 139
149 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a În funcţie de locul producerii situaţiei speciale acţiunile de intervenţie se pot desfăşura în următoarele medii: terestru, împădurit, montan, acvatic (lacuri de acumulare, lacuri de munte, lacuri de câmpie, râuri). Pentru asigurarea unui răspuns oportun şi eficient se constituie sisteme de intervenţie imediată compuse din celule de alarmă. Acţiunile de răspuns în situaţii speciale se planifică şi desfăşoară pe trei paliere: operativ, tactic şi strategic. Pentru alertarea capabilităţilor specializate prevăzute prin planurile de acţiune se stabilesc următoarele coduri: - ALPHA pentru celule de alarmă organizate la nivel judeţean şi cele cu competenţă regională cu program de lucru 24/24 de ore şi timp de operaţionalizare de la 3 minute până la 60 minute. - BRAVO pentru celule de alarmă organizate la nivel judeţean şi cele cu competenţă regională cu timp de operaţionalizare mai mare de 60 minute. - CHARLIE pentru capabilităţile specializate care intervin în sprijinul celulelor de alarmă. Competenţa pentru introducerea codurilor de alertare menţionate anterior se stabileşte, astfel: - Inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă - pentru ALPHA şi BRAVO. - Centrul naţional de conducere integrată al MAI pentru CHARLIE. Capabilităţile specializate prevăzute prin planurile de intervenţie/acţiune se stabilesc pe coduri de alertare. Registrele de capabilităţi reprezintă documentele care stau la baza dimensionării forţelor şi mijloacelor, sens în care centrele operative ale autorităţii responsabile vor proceda la actualizarea acestora prin notificarea COC şi CNCI al MAI, în termen de maxim 48 de ore de producerea modificărilor. Transmiterea codurilor de alertare se realizează, astfel: - la nivel judeţean prin Centrul Operaţional /Inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă la ordinul inspectorului şef/înlocuitorului legal la comandă; - la nivel naţional prin Centrul naţional de conducere integrată al MAI la dispoziţia secretarului de stat, şef al DSU sau la ordinul inspectorului general al IGSU/persoana desemnată de acesta în lipsa şefului DSU. Mesajul de alertare va fi transmis astfel: ALPHA denumire tip risc, respectiv exemplu ALPHA chimic /inundaţii pentru stabilirea concretă a planurilor de acţiune şi capabilităţilor ce vor fi activate. Pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă speciale, de amploare şi complexitate ridicată, potrivit procedurilor în vigoare, la nivelul judeţului se activează Centrul de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei. Centrului de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei (C.J.C.C.I.) reprezintă structura interinstituţională destinată asistării decizionale a Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă şi coordonării acţiunilor de intervenţie asociate situaţiilor de urgenţă produse ca urmare a manifestării factorilor de risc. C.J.C.C.I are în compunere personal din cadrul inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă, precum şi experţi şi specialişti din cadrul instituţiilor şi operatorilor economici de interes local care asigură funcţii de sprijin. În funcţie de natura situaţiei create, C.J.C.C.I. poate funcţiona parţial sau total încadrat, conform procedurilor de activare pe faze. În acest scop, fazele de activare au fost definite după cum urmează: verde rutină (personalul va fi asigurat de I.S.U.J. ; activitatea se va desfăşura în cadrul dispeceratului I.S.U.J. conform procedurilor); galben alertă (personalul va fi asigurat de I.S.U.J. ; activitatea se va desfăşura la sediul I.S.U.J. conform procedurilor); portocaliu activare parţială a C.J.C.C.I. (personalul I.S.U.J. va fi suplimentat cu reprezentanţi ai instituţiilor deconcentrate şi descentralizate la nivel judeţean, implicate 140
150 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a conform legislaţiei în vigoare; activitatea se va desfăşura în spaţiile alocate C.J.C.C.I. conform procedurilor); roşu activare totală (reprezentanţii instituţiilor deconcentrate ale ministerelor şi ai instituţiilor reprezentative la nivel judeţean asigură fundamentarea hotărârilor care vor fi luate în comitetul judeţean şi asigură, totodată, ducerea la îndeplinire a hotărârilor adoptate de aceste organisme; activitatea se va desfăşura în spaţiile alocate C.J.C.C.I. conform procedurilor). În exercitarea atribuţiilor funcţionale, C.J.C.C.I. execută următoarele: elaborează concepţia şi planurile de acţiune ale structurilor prevăzute să intervină; elaborează documentele de conducere şi coordonare a acţiunilor de răspuns în situaţii de urgenţă; evaluează necesarul de forţe şi mijloace necesare îndeplinirii misiunilor din competenţa inspectoratului şi coordonează activităţile de planificare a misiunilor ce revin în responsabilitatea acestora; gestionează fluxul informaţional cu structurile de conducere şi coordonare aparţinând componentelor Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă la nivel judeţean şi local; asigură informarea conducerii Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, cu privire la activităţile desfăşurate în cadrul procesului de planificare şi desfăşurare a intervenţiei. Astfel, în funcţie de locul, natura, amploarea şi evoluţia evenimentului, intervenţiile serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă sunt organizate şi conduse pe urgenţe astfel: Urgenţa I se asigură de garda/ gărzile de intervenţie ale structurilor de intervenţie din subordine, aflate în raionul (obiectivul) afectat. Pentru îndeplinirea acţiunilor de intervenţie detaşamentele organizează garda de intervenţie, compusă din personal şi tehnică din dotare, care acţionează independent sau, când situaţia impune, în cooperare cu forţele şi mijloacele existente în obiectivul sau localitatea afectată, precum şi cu celelalte servicii voluntare/ private din raionul de intervenţie. Forţele şi mijloacele din urgenţa I sunt conduse de şeful gărzii de intervenţie, iar în situaţii complexe de intervenţie, acţiunea va fi condusă de comandantul de detaşament, un ofiţer din subordinea acestuia, un ofiţer de la nivelul inspectoratului sau grupa operativă. Funcţie de natura şi amploarea evenimentului, garda de intervenţie a detaşamentelor acţionează în funcţie de tipul, natura şi amploarea situaţiei de urgenţă, cu forţele şi mijloacele stabilite de către comandantul intervenţie/ acţiunii. Urgenţa a II-a se asigură de către structurile inspectoratului iar în situaţii complexe se pot solicita forţele şi mijloacele cu care se cooperează, precum şi a serviciilor voluntare/ private din zona de competenţă a inspectoratului. Conducerea acţiunilor în urgenţa a II-a este asigurată de către inspectorul şef fiind sprijinit de grupa operativă, alte persoane stabilite de acesta sau, după caz, specialişti din obiectivul afectat. Urgenţa a III-a se asigură de către două sau mai multe inspectorate limitrofe. Conducerea forţelor din urgenţa a III-a se asigură de către inspectorul şef în a cărui zonă de competenţă s-a produs evenimentul, în coordonarea nemijlocită a prefectului judeţului cel mai afectat. Urgenţa a IV-a se asigură în cazul unor intervenţii de amploare şi de lungă durată, de grupări operative dislocate la ordinul inspectorului general în zona afectată, sub comanda unică şi nemijlocită a comandantului acţiunii. Sistemul de conducere organizat pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă la nivelul inspectoratului judeţean este structura decizională cu rol de a asigura continuitate acţiunilor de intervenţie şi cuprinde: 1. Subsistemul decizional, constituit din: comandantul acţiunii/intervenţiei/ conducătorul subsistemului decizional. Acesta ia decizii privind desfăşurarea acţiunilor de intervenţie, dă misiuni structurilor subordonate şi asigură controlul îndeplinirii acestora. Comitetul şi Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă; 141
151 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a puncte de comandă înaintate (fixe sau mobile), deservite de comandantul acţiunii/intervenţiei/comandantul acţiunii sau grupele operative, după caz. 2. Subsistemul operaţional (structuri tehnic-operaţionale, de suport tehnic şi intervenţie ): structurile de intervenţie; sisteme de intervenţie imediată formate din celule de alarmă (organizate la nivelul C.O.J. sau C.J.C.C.I., după caz); grupurile de suport tehnic; serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă, precum şi alte structuri cu care se cooperează; posturi medicale avansate; rezerva (rezervele) de forţe, mijloace şi substanţe de intervenţie, la dispoziţia subsistemului operaţional; grupările operative; 3. Subsistemul logistic (structuri logistice şi de mentenanţă): mijloace tehnice specifice şi materiale din dotarea serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă din sectoarele de asigurare logistică; bunuri materiale puse la dispoziţie de comitetele locale pentru situaţii de urgenţă, structuri cu care se cooperează, operatori economici şi organizaţii neguvernamentale; punctul de asistenţă tehnică; punctul de colectare a ajutoarelor. 4. Alte elemente de dispozitiv: locul (raionul) de evacuare a victimelor; locul (raionul) de evacuare a bunurilor materiale; locul (raionul) de evacuare a animalelor; locul taberei de sinistraţi. Intervenţia subunităţilor subordonate Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului se realizează pe două priorităţi (urgenţe) de bază, în funcţie de particularităţile situaţiei de urgenţă, astfel: PRIORITATEA (urgenţa) 1 cuprinde misiunile care trebuie executate de către structurile specializate, în scopul prevenirii agravării situaţiei de urgenţă, salvării oamenilor şi bunurilor de patrimoniu, limitării sau înlăturării, după caz, a consecinţelor acestora şi se referă la: participarea, cu forţe şi mijloace specializate, la executarea cercetării chimice, biologice şi radioactive în vederea stabilirii măsurilor necesare pentru protecţia personalului şi a populaţiei afectate; deblocarea căilor de acces şi a adăposturilor; înlăturarea sau limitarea riscurilor iminente de prăbuşire a unor construcţii; căutarea şi salvarea victimelor; acordarea primului ajutor şi a asistenţei medicale de urgenţă; salvarea/ protejarea, în limita posibilităţilor, în special a bunurilor de patrimoniu; descoperirea, identificarea şi asanarea muniţiei şi a elementelor de muniţie nefuncţionale sau neexplodate; limitarea/ înlăturarea avariilor la reţelele de gospodărie comunală; evacuarea şi adăpostirea populaţiei aflate în zonele expuse riscurilor; stingerea incendiilor; decontaminarea personalului, terenului, clădirilor şi tehnicii; protejarea personalului şi a bunurilor proprii aflate în zonele expuse riscurilor complementare; asigurarea mijloacelor de subzistenţă populaţiei afectate. PRIORITATEA (urgenţa) numărul 2 în care se continuă acţiunile din prioritatea numărul 1, la care se adaugă: 142
152 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a asigurarea suportului logistic privind amenajarea şi deservirea taberelor pentru sinistraţi; constituirea rezervei de mijloace de protecţie individuală şi colectivă; executarea controlului contaminării radioactive, chimice şi biologice a personalului şi bunurilor proprii; executarea controlului contaminării surselor de apă potabilă; participarea la evacuarea, protejarea şi, după caz, izolarea persoanelor contaminate; executarea controlului sanitar epidemic în zonele de acţiune a forţelor şi mijloacelor proprii; transportul şi distrugerea muniţiei menţionate la acţiunile din prioritatea numărul 1; verificarea şi repunerea în funcţiune a sistemului de alarmare şi a celui de comunicaţii şi informatică; participarea la misiunile de degajare a căilor de comunicaţii necesare transportului materialelor şi accesului forţelor şi mijloacelor de intervenţie; îndeplinirea altor misiuni stabilite prin lege. 143
153 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA. EDIŢIA a VII-a CAPITOLUL V Resurse umane, materiale şi financiare Alocarea resurselor materiale şi financiare necesare desfăşurării activităţii de analiză şi acoperire a riscurilor se realizează, potrivit reglementărilor în vigoare, prin planurile de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, elaborate de comitetele judeţene şi comitetele locale pentru situaţii de urgenţă. Consiliile judeţene şi consiliile locale prevăd anual, în bugetele proprii, fondurile necesare pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare analizei şi acoperirii riscurilor din unităţile administrativ-teritoriale pe care le reprezintă. În funcţie de categoriile de riscuri identificate, mecanismele şi condiţiile de producere/manifestare, de amploarea şi efectele posibile ale acestora, se stabilesc tipurile de forţe şi mijloace necesare de prevenire şi combatere a riscurilor, astfel: inspecţii de prevenire; servicii profesioniste/voluntare/private pentru situaţii de urgenţă; Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare; formaţiuni de protecţie civilă: echipe de căutare-salvare, NBC şi pirotehnice; alte formaţiuni de salvare: Crucea Roşie, SALVAMONT, scafandri profesionişti etc.; grupe de sprijin. Pe lângă tipurile de forţe precizate anterior, mai pot acţiona, conform funcţiilor de sprijin îndeplinite, celelalte instituţii descentralizate şi deconcentrate de la nivelul judeţului. Forţele auxiliare se stabilesc din rândul populaţiei şi salariaţilor, al formaţiunilor de voluntari, altele decât cele instruite special pentru situaţii de urgenţă, care acţionează conform sarcinilor stabilite pentru formaţiunile de protecţie civilă organizate la operatorii economici şi societăţile comerciale în planurile de apărare specifice, elaborate potrivit legii. FORŢE ANGRENATE PENTRU EXECUTAREA MISIUNILOR DE INTERVENŢIE LA NIVELUL ZONEI DE COMPETENŢĂ A ISUJ PRAHOVA Pentru îndeplinirea misiunilor specifice din competenţă Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Şerban Cantacuzino al judeţului, întrebuinţează următoarele structuri, având în componenţă echipaje specializate pentru intervenţie : a. Detaşamentul 1 de Pompieri Ploieşti: echipaj de primă intervenţie şi comandă 1; echipaj de intervenţie cu apă şi spumă 5; echipaj de intervenţie cu pulberi 1; echipaj de intervenţie pe autocamion şi motopompă 1; echipaj de intervenţie şi salvare de la înălţime 1; echipă de căutare salvare 1; echipaje S.M.U.R.D. 3 şi PMA tip I; echipaj de intervenţie pe UTV 1; 144
154 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA. EDIŢIA a VII-a echipaje de intervenţie pe apă 2; echipă de cercetare C.B.R.N. 1; echipă pirotehnică 1; motopompa remorcabila 1; motopompă transportabilă 3. b. Detaşamentul 2 de Pompieri Ploieşti : echipaj de primă intervenţie şi comandă 1; echipaj de intervenţie cu apă şi spumă 5; echipaj de intervenţie cu pulberi 1; echipaj de intervenţie pe autocamion şi motopompă 1; echipaj de intervenţie accidente colective şi calamităţi 1; echipaj de intervenţie şi salvare de la înălţime 1; echipaje S.M.U.R.D. 4; echipaje de intervenţie pe apă 2; motopompă transportabilă 3. c. Detaşamentul de Pompieri Câmpina echipaj de primă intervenţie şi comandă 1; echipaj de intervenţie cu apă şi spumă 4; echipaj de intervenţie pe autocamion şi motopompă 1; echipaje S.M.U.R.D. 2; echipaje de intervenţie pe apă 1; motopompă transportabilă 1. c.1 Garda de Intervenţie Băicoi echipaj de intervenţie cu apă şi spumă 3; motopompă remorcabilă 1; echipaj ambulanţă S.M.U.R.D. 1; motopompă transportabilă 1. c.2. Punct de lucru Plopeni echipaj de intervenţie cu apă şi spumă 1; motopompă transportabilă - 1. d. Detaşamentul de Pompieri Sinaia echipaj de primă intervenţie şi comandă 1; echipaj de intervenţie cu apă şi spumă 3; echipaj de intervenţie pe autocamion şi motopompă 1; echipaj de intervenţie şi salvare de la înălţime 1; echipaj de intervenţie pe UTV 1; echipaje de intervenţie pe apă 1; echipaje S.M.U.R.D. 3; motopompă transportabilă 1. d.1 Garda de Intervenţie Peleş echipaj de intervenţie cu apă şi spumă 1; motopompe remorcabile -1; motopompă transportabilă 1. d.2. Punct de lucru Valea Doftanei echipaj de intervenţie cu apă şi spumă 1; motopompă transportabilă
155 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA. EDIŢIA a VII-a e. Detaşamentul de Pompieri Mizil echipaj de primă intervenţie şi comandă 1; echipaj de intervenţie cu apă şi spumă 2; echipaj de intervenţie pe autocamion şi motopompă 1; echipaje S.M.U.R.D. 2; echipaje de intervenţie pe apă 2; motopompe remorcabile -1; motopompă transportabilă 1. e.1 Garda de Intervenţie Urlaţi echipaj de intervenţie cu apă şi spumă 2; echipaj ambulanţă S.M.U.R.D. 1; motopompe remorcabile -1; echipaj de intervenţie pe apă 1. e.2 Punct de lucru Apostolache echipaj de intervenţie cu apă şi spumă 1. f. Detaşamentul de Pompieri Vălenii de Munte: echipaj de primă intervenţie şi comandă 1; echipaj de intervenţie cu apă şi spumă 2; echipaj de intervenţie pe autocamion şi motopompă 1; motopompă transportabilă 1; echipaje de intervenţie pe apă 1. f.1 Garda de Intervenţie Măneciu echipaj de intervenţie cu apă şi spumă 2; echipaje ambulanţă S.M.U.R.D. 1; motopompe remorcabile -1; motopompă transportabilă 1; echipaje de intervenţie pe apă 1. f.2. Garda de Intervenţie Slănic echipaj de intervenţie cu apă şi spumă 1; motopompă remorcabilă 1; motopompă transportabilă 1. f.3. Punct de lucru Cheia echipaj de intervenţie cu apă şi spumă 1; echipaje ambulanţă S.M.U.R.D. 1; motopompă transportabilă 1. f.4. Punct de lucru Lipăneşti echipaj de intervenţie cu apă şi spumă 1; echipaje ambulanţă S.M.U.R.D. 1; motopompă transportabilă
156 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA. EDIŢIA a VII-a Având în vedere faptul că în ultima perioadă de timp, numărul intervenţiilor în situaţii de urgenţă a crescut de la 1471 în anul 2005 la în anul 2015 şi natura riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă identificate pe teritoriul judeţului, se impune reamplasarea/reamenajarea unui CENTRU ZONAL DE MONITORIZARE ŞI GESTIONARE A SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ precum şi înfiinţarea unor noi puncte de lucru pentru reducerea timpului de răspuns, astfel: Nr. crt Structura operativă Propunere puncte de lucru P.L. în mun. Ploieşti zona de nord P.L. în mun. Ploieşti zona centru Detaşamentul 1 de 3. pompieri Ploieşti P.L. Dumbrava 4. PL. Crângul lui Bot 5. PL Maneşti 6. Detaşamentul 2 de pompieri Ploieşti P.L. Puchenii Mari 7. P.L. Balta Domnei TOTAL Detaşamentul de pompieri Câmpina Detaşamentul de pompieri Sinaia Detaşamentul de pompieri Mizil Detaşamentul de pompieri Vălenii de Munte P.L. Breaza P.L. Comarnic P.L. Ciorani P.L. Poseşti 11 puncte de lucru Autospeciale autospecială de lucru cu apă şi spumă de mica capacitate prevăzută cu modul de descarcerare uşoară şi prim ajutor; o ambulanţă SMURD tip B2 autospecială de lucru cu apă şi spumă de mica capacitate prevăzută cu modul de descarcerare uşoară şi prim ajutor ; autospecială de lucru cu apă şi spumă de mare capacitate prevăzută cu modul de descarcerare uşoară şi prim ajutor ; o ambulanţă SMURD tip B2 autospecială de lucru cu apă şi spumă de mare capacitate prevăzută cu modul de descarcerare uşoară şi prim ajutor ; autospecială de lucru cu apă şi spumă de mare capacitate prevăzută cu modul de descarcerare uşoară şi prim ajutor ; autospecială de lucru cu apă şi spumă de mare capacitate prevăzută cu modul de descarcerare uşoară şi prim ajutor ; o ambulanţă SMURD tip B2 autospecială de lucru cu apă şi spumă de mare capacitate prevăzută cu modul de descarcerare uşoară şi prim ajutor ; o ambulanţă SMURD tip B2 autospecială de lucru cu apă şi spumă de mică capacitate prevăzută cu modul de descarcerare uşoară şi prim ajutor ; o ambulanţă SMURD tip B2 autospecială de lucru cu apă şi spumă de mică capacitate prevăzută cu modul de descarcerare uşoară şi prim ajutor ; o ambulanţă SMURD tip B2 autospecială de lucru cu apă şi spumă de mare capacitate prevăzută cu modul de descarcerare uşoară şi prim ajutor ; o ambulanţă SMURD tip B2 autospecială de lucru cu apă şi spumă de mare capacitate prevăzută cu modul de descarcerare uşoară şi prim ajutor ; o ambulanţă SMURD tip B2 8 ambulanţe SMURD tip B2 7 autospeciale de lucru cu apă şi spumă de mare capacitate prevăzute cu modul de descarcerare uşoară şi prim ajutor ; 4 autospeciale de lucru cu apă şi spumă de mică capacitate prevăzute cu modul de descarcerare uşoară şi prim ajutor ; Spaţii Spaţiu pentru garare - 3 locuri Spaţiu pentru garare - 2 locuri Spaţiu pentru garare -2 locuri Spaţiu pentru garare -2 locuri Spaţiu pentru garare -2 locuri Spaţiu pentru garare -3 locuri Spaţiu pentru garare -3 locuri Spaţiu pentru garare -3 locuri Spaţiu pentru garare -3 locuri Spaţiu pentru garare -3 locuri Spaţiu pentru garare -3 locuri 11 spaţii de garare dotate confom prevederilor legale în vigoare 147
157 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA. EDIŢIA a VII-a Realizarea CENTRULUI ZONAL DE MONITORIZARE ŞI GESTIONARE A SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ care să deservească atât populaţia judeţului, cât şi populaţia din zonele vecine, este necesară în contextul dezvoltării socio-economice şi a infrastructurii, prin apariţia autostrăzii A3. Deasemenea, este necesară dotarea cu noi autospeciale şi utilaje după cum urmează: 8 ambulanţe S.M.U.R.D. tip B ; 6 autospeciale de capacitate 9000 l apă şi 1000 l spumogen; 31 autospeciale de capacitate 7000 l apă şi 1000 l spumogen şi accesorii pentru descarcerare; 3 autospeciale de intervenţie şi salvare la înălţimi (autoscări mecanice); 2 autofreze pentru deszăpeziri; 2 buldoescavatoare; 2 automacarale de minim 125 tone forţă; 6 autospeciale de primă intervenţie şi comandă; 2 microbuze transport personal de intervenţie de minim 20 locuri; 1 autobuz/autocar; 10 UTV uri; 10 ATV-uri cu echipamente şi instalaţii pentru stingere incendii; 10 autobasculante; 2 autospeciale de stins incendii cu pulbere; 1 autospecială pirotehnică; 2 autospeciale echipate cu generatoare electrice şi echipamente specifice intervenţiei în teren; 1 autospecială transport câini; 4 autospeciale pentru munca operativă; 1 autospecială pentru transportul autovehiculelor avariate; 7 autocamioane pentru transportul efectivelor şi materialelor la intervenţie; 1 autospecială punct de comandă mobil; 6 spaţii pentru garare/amplasare puncte de lucru ( preluate de la C.L.S.U./ ), a câte 3 locuri fiecare. În tabelul de mai jos a fost a fost identificastă tehnica de intervenţie aflată în dotarea ISUJ care necesită înlocuire precum şi tehnica de intervenţie necesară gestionării situaţiilor de urgenţă determinate de tipurile de risc. Structura Existent Necesar Argument pentru înlocuire/ dotare A1800 (Dennis) Detaşamentul 1 de pompieri Ploieşti AT9000 (APCAT) A9000 (APCA) A2003 (autosp. de stingere cu apă 2000 l, cu modul desc şi prim ajutor ) AT5003 (autosp. de stingere cu 5000 l apă şi 500 l spumă, cu modul desc şi prim ajutor) AT10000 (autosp. de stingere cu 8000 l apă şi 2000 l spumă) autospeciala are o vechime mai mare de 20 ani şi este dotată doar cu accesorii şi echipamente de intervenţie pentru stingerea incendiilor, viteză medie de deplasare foarte mică. autospeciala are o vechime mai mare de 20 ani şi este dotată doar cu accesorii şi echipamente de intervenţie pentru stingerea incendiilor, viteză medie de deplasare foarte mică. autospeciala are o vechime mai mare de 20 ani şi este dotată doar cu accesorii şi echipamente de intervenţie pentru stingerea incendiilor, viteză medie de deplasare foarte mică. 148
158 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA. EDIŢIA a VII-a Detaşamentul 2 de pompieri Ploieşti Detaşamentul de pompieri Câmpina P5000 SARC S30 pernă salvare linie de întreţinere a echipamenrtul ui individual microbuz P B autospeciala are o vechime mai mare de 20 ani, viteză medie de deplasare foarte mică. autospecială de primă cercetare şi evaluare CBRN autospecial are o vechime mai mare de 20 ani, viteză medie de deplasare foarte mică. pernă salvare de la înălţimi număr mare de intervenţii al structurii de intervenţie transport personal la intervenţie TSS 1 autocisternă transport spumogen l. ACI autocamin transport efective şi materiale autospeciala are o vechime mai mare de 20 ani, viteză medie de deplasare foarte mică. A2400 A2003 (autosp. de stingere cu apă 2000 l, cu modul desc şi prim ajutor ) autospeciala are o vechime mai mare de 20 ani şi este dotată doar cu accesorii şi echipamente de intervenţie pentru stingerea incendiilor, viteză medie de deplasare foarte mică. AT9000 (APCAT) A9000 (APCA) AT1000 (ATI R) AT4000 AT5003 (autosp. de stingere cu 5000 l apă şi 500 l spumă, cu modul desc şi prim ajutor) AT10000 (autosp. de stingere cu 8000 l apă şi 2000 l spumă) AT10000 (autosp. de stingere cu 8000 l apă şi 2000 l spumă) AT10000 (autosp. de stingere cu 8000 l apă şi 2000 l spumă) autospeciala are o vechime mai mare de 20 ani şi este dotată doar cu accesorii şi echipamente de intervenţie pentru stingerea incendiilor, viteză medie de deplasare foarte mică. autospeciala are o vechime mai mare de 20 ani şi este dotată doar cu accesorii şi echipamente de intervenţie pentru stingerea incendiilor, viteză medie de deplasare foarte mică. autospeciala are o vechime mai mare de 20 ani şi este dotată doar cu accesorii şi echipamente de intervenţie pentru stingerea incendiilor, viteză medie de deplasare foarte mică. autospeciala are o vechime mai mare de 20 ani şi este dotată doar cu accesorii şi echipamente de intervenţie pentru stingerea incendiilor, viteză medie de deplasare foarte mică. microbuz 1 transport personal la intervenţie P5000 autospeciala are o vechime mai mare de 20 ani, P5000 viteză medie de deplasare foarte mică. AT4000 A2003 autospeciala are o vechime mai mare de 20 ani şi (autosp. de stingere cu apă este dotată doar cu accesorii şi echipamente de 2000 l, cu modul desc şi prim intervenţie pentru stingerea incendiilor, viteză ajutor ) medie de deplasare foarte mică. A9000 (APCA) 2 x AT5003 (autosp. de stingere cu 5000 l apă şi 500 l spumă, cu modul desc şi prim ajutor) autospecialele au o vechime mai mare de 20 ani şi este dotată doar cu accesorii şi echipamente de intervenţie pentru stingerea incendiilor, viteză medie de deplasare foarte mică. 4 x AT10000 (autosp. de stingere cu 8000 l apă şi 2000 l spumă) ASp4S A2003 autospeciala are o vechime mai mare de 20 ani şi (autosp. de stingere cu apă este dotată doar cu accesorii şi echipamente de 2000 l, cu modul desc şi prim intervenţie pentru stingerea incendiilor, viteză ajutor ) medie de deplasare foarte mică. FGI 1 FGI autospeciala are o vechime mai mare de 20 ani, ACI autocamin transport efective şi materiale viteză medie de deplasare foarte mică. autospeciala are o vechime mai mare de 20 ani, viteză medie de deplasare foarte mică. 149
159 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA. EDIŢIA a VII-a Detaşamentul de pompieri Sinaia Detaşamentul de pompieri Mizil Detaşamentul de pompieri Vălenii de Munte DESC Desc autospeciala are o vechime mai mare de 20 ani, viteză medie de deplasare foarte mica S33 1 B38 autoscara mecanica cu brat elevator A9000 (APCA) A1800 (Volvo) 2 x AT5003 (autosp. de stingere cu 5000 l apă şi 500 l spumă, cu modul desc şi prim ajutor) 2 x AT10000 (autosp. de stingere cu 8000 l apă şi 2000 l spumă) A2003 (autosp. de stingere cu apă 2000 l, cu modul desc şi prim ajutor ) autospecialele au o vechime mai mare de 20 ani şi sunt dotate doar cu accesorii şi echipamente de intervenţie pentru stingerea incendiilor, viteză medie de deplasare foarte mică. autospeciala are o vechime mai mare de 20 ani şi este dotată doar cu accesorii şi echipamente de intervenţie pentru stingerea incendiilor, viteză medie de deplasare foarte mică. S33 1 B38 autoscara mecanica cu brat elevator ACI autocamin transport efective şi materiale autospeciala are o vechime mai mare de 20 ani, viteză medie de deplasare foarte mică. DESC Desc autospeciala are în dotare echipamente de descarcerare prevăzute cu acumulatori electrici care sunt defecţi Autobuz/micr obuz A9000 (APCA) AT9000 (APCAT) ACI 1 1 x AT5003 (autosp. de stingere cu 5000 l apă şi 500 l spumă, cu modul desc şi prim ajutor) 2 x AT10000 (autosp. de stingere cu 8000 l apă şi 2000 l spumă) AT5003 (autosp. de stingere cu 5000 l apă şi 500 l spumă, cu modul desc şi prim ajutor) autocamion transport efective şi materiale transport personal la intervenţie autospecialele au o vechime mai mare de 20 ani şi sunt dotate doar cu accesorii şi echipamente de intervenţie pentru stingerea incendiilor, viteză medie de deplasare foarte mică. autospeciala are o vechime mai mare de 20 ani şi este dotată doar cu accesorii şi echipamente de intervenţie pentru stingerea incendiilor, viteză medie de deplasare foarte mică. autospeciala are o vechime mai mare de 20 ani, viteză medie de deplasare foarte mică. S33 1 B38 autoscara mecanica cu brat elevator Autobuz/micr transport personal la intervenţie 1 obuz A9000 (APCA) 2 x AT5003 (autosp. de stingere cu 5000 l apă şi 500 l spumă, cu modul desc şi prim ajutor) autospecialele au o vechime mai mare de 20 ani şi sunt dotate doar cu accesorii şi echipamente de intervenţie pentru stingerea incendiilor, viteză medie de deplasare foarte mică. AT9000 (APCAT) ACI Autobuz/micr obuz 1 x AT10000 (autosp. de stingere cu 8000 l apă şi 2000 l spumă) 2 x AT5003 (autosp. de stingere cu 5000 l apă şi 500 l spumă, cu modul desc şi prim ajutor) 1 x AT10000 (autosp. de stingere cu 8000 l apă şi 2000 l spumă autocamion transport efective şi materiale 1 autospeciala are o vechime mai mare de 20 ani şi este dotată doar cu accesorii şi echipamente de intervenţie pentru stingerea incendiilor, viteză medie de deplasare foarte mică. autospeciala are o vechime mai mare de 20 ani, viteză medie de deplasare foarte mică. transport personal la intervenţie 150
160 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA. EDIŢIA a VII-a În îndeplinirea misiunilor specifice din competenţă, structurile de intervenţie din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Şerban Cantacuzino al judeţului sunt sprijinite cu tehnică şi efective aparţinând Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării Naţionale şi a celorlalte componente ale Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, precum şi de servicii voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă. Pentru aceasta la nivelul zonei de competenţă au fost întocmite planuri de intervenţie şi cooperare/colaborare cu toate structurile şi instituţiile cu atribuţii în managementul situaţiilor de urgenţă pe teritoriul judeţului. Constituirea grupărilor operative. Gruparea operativă reprezintă forţa de intervenţie complementară a inspectoratului şi se compune din structuri de intervenţie cu valori variabile, determinate de natura şi amploarea situaţiei de urgenţă care acţionează în sprijinul forţelor existente la locul acţiunii. Aceasta se constituie din timp şi acţionează atunci când forţele existente la locul intervenţiei nu reuşeşsc limitarea/înlăturarea efectelor situaţiei de urgenţă sau sunt insuficiente în raport cu evoluţie evenimentului. Intervenţia grupării operative se execută în toate situaţiile la cererea inspectorului şef care solicită sprijin ierarhic superior, cu aprobarea sau la ordinul inspectorului general al I.G.S.U.. La nivelul judeţului, în baza datelor ce au fost furnizate de către toate celelalte structuri existente la nivelul judeţului (instituţiile prefectului, poliţie, jandarmi şi operatori economici de stat sau privaţi), a fost elaborat REGISTRUL DE RISCURI ŞI CAPABILITĂŢI. 151
161 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA EDIŢIA a VII-a CAPITOLUL VI Logistica acţiunilor Logistica acţiunilor de intervenţie cuprinde măsurile şi activităţile organizate, planificate şi desfăşurate în scopul asigurării la timp şi fără întrerupere cu resurse materiale necesare îndeplinirii misiunilor, menţinerii în permanenţă a stării de sănătate a personalului operativ, a stării de funcţionare a tehnicii de luptă şi de comunicaţii. În acest scop, se va avea în vedere elaborarea şi actualizarea, potrivit legislaţiei în domeniu a Planului judeţean de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare. Logistica acţiunilor de intervenţie va asigura şi va avea în vedere: asigurarea echipamentului de protecţie şi a tuturor accesoriilor şi materialelor necesare pentru efectivul participant la misiune; dotarea conform normelor şi asigurarea menţinerii în stare de funcţionare a tehnicii de luptă, a mijloacelor şi accesoriilor folosite pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă; realizarea rezervelor de carburanţi - lubrifianţi, piese de schimb, substanţe speciale de stingere, materiale consumabile, precum şi mijloace de comunicaţii; asigurarea aprovizionării cu materiale sanitare şi farmaceutice, prevenirea apariţiei îmbolnăvirilor şi acordarea ajutorului medical de urgenţă. ANEXE : Numărul anexei Anexa nr. 1 Anexa nr. 2 Anexa nr. 3 Anexa nr. 4 Anexa nr. 5 Anexa nr. 6 Anexa nr. 7 Anexa nr. 8 Anexa nr. 9 Anexa nr. 10 Anexa nr. 11 Anexa nr. 12 Conţinutul anexei Lista autorităţilor şi factorilor care au responsabilităţi în analiza şi acoperirea riscurilor în unitatea administrativ-teritorială. Atribuţiile autorităţilor şi responsabililor cuprinşi în P.A.A.R. Hărţi de risc. Riscuri potenţiale în localităţi/judeţe vecine care pot afecta zona de competenţă a judeţului. Componenţa nominală a Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă. Măsuri corespunzătoare de evitare a manifestării riscurilor, de reducere a frecvenţei de producere ori de limitare a consecinţelor acestora, pe tipuri de riscuri Schema fluxului informaţional-decizional. Reguli de comportare în cazul producerii unei situaţii de urgenţă. Înştiinţarea, avertizarea, prealarmarea şi alarmarea populaţiei în situaţii de protecţie civilă. Sisteme existente de preavertizare/avertizare a atingerii unor valori critice şi de alarmare a populaţiei în cazul evacuării Locuri/spaţii de evacuare în caz de urgenţă şi dotarea acestora Localităţi, zone şi obiective ce pot fi afectate de obiectivele sursă de risc Observaţii 152
162 Nesecret Anexa nr.2 ATRIBUŢIILE AUTORITĂŢILOR ŞI RESPONSABILILOR CUPRINŞI ÎN PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR DIN JUDEŢUL PRAHOVA AUTORITATEA: Comitetul Pentru Situaţii De Urgenţă I. GESTIONAREA RISCURILOR a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. şi transmiterea datelor la autorităţile competente; b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de competenţă; c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol; d. exerciţii şi aplicaţii. II. RESURSE NECESARE a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici etc. şi transmiterea datelor la autorităţile competente; b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de competenţă; c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol; d. exerciţii şi aplicaţii. Nesecret Pagina 1 din FIŞA NR.1 La primirea avertizărilor şi/ sau a informaţiilor privind manifestarea unui risc pe teritoriul judeţului se asigură informarea preventivă a populaţiei din judeţ, sau din zonele în care este posibilă manifestarea tipului de risc cu privire la intervalul prognozat şi a măsurile specifice ce trebuiesc adoptate în funcţie de pericolul existent. Coordonează toate exerciţiile tactice cu privire la gestionarea situaţiilor de urgenţă care se pot produce în unitatea administrativ-teritorială a judeţului în funcţie de tipurile de risc identificate prin documentele operative de intervenţie. - - Informarea preventivă a populaţiei în funcţie de tipurile de risc identificate la nivelul judeţului, de intervalul în care acestea se pot manifesta, precum şi de zonele care pot fi afectate se face prin emiterea de circulare, mesaje şi /sau pliante în care sunt stipulate tipul de risc, aria de manifestare, intervalul orar şi măsurile specifice de trebuiesc adoptate de populaţie. Coordonează exerciţiile pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă în zona de competenţă a ISUJ, în care sunt angrenate toate instituţiile şi structurile locale cu atribuţii în acest domeniu din judeţ. Aceste exerciţii se execută pe baza unei planificării aprobate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. III. INTERVENŢIE a. alarmare; - b. acţiuni de căutare/ salvare/ descarcerare; - c. asistenţă medicală; - d. acţiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs; e. acţiuni de limitare a consecinţelor unui pericol. Adoptă măsurile specifice care se impun, potrivit legislaţiei în vigoare pentru îndepărtarea manifestării pericolului produs prin dispoziţii de evacuare şi transport a oamenilor, animalelor şi bunurilor acestora şi măsuri specifice pentru asigurarea hranei, adăpostului şi a unor condiţii minime de subzistenţă. Adoptă toate măsurile care se impun, împreună cu autorităţile şi instituţiile cu atribuţii în acest domeniu pentru limitarea
163 Nesecret consecinţelor evenimentului produs, în funcţie de tipul de risc manifestat. AUTORITATEA: I. GESTIONAREA RISCURILOR a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. şi transmiterea datelor la autorităţile - competente; b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de - competenţă; c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice - unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol; d. exerciţii şi aplicaţii. - II. RESURSE NECESARE a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici etc. şi transmiterea datelor la autorităţile - competente; b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de - competenţă; c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de - adoptat în cazul manifestării unui pericol; d. exerciţii şi aplicaţii. - III. INTERVENŢIE a. alarmare; - b. acţiuni de căutare/ salvare/ descarcerare; - c. asistenţă medicală; - d. acţiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs; - e. acţiuni de limitare a consecinţelor unui pericol. FIŞA NR.2 Adoptă toate măsurile care se impun, împreună cu autorităţile şi instituţiile cu atribuţii în acest domeniu pentru limitarea consecinţelor evenimentului produs, în funcţie de tipul de risc manifestat. AUTORITATEA: Comitetele Locale Pentru Situaţii De Urgenţă I. GESTIONAREA RISCURILOR a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. şi transmiterea datelor la autorităţile competente; b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de competenţă; c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol; d. exerciţii şi aplicaţii. II. RESURSE NECESARE a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici etc. şi transmiterea datelor la autorităţile competente; Nesecret Pagina 2 din 14 FIŞA NR.3 Monitorizează şi evaluează permanent tipurile de risc identificate la nivelul localităţii. - La primirea avertizărilor şi/ sau a informaţiilor privind manifestarea unui tip de risc pe teritoriul localităţii se asigură informarea preventivă a populaţiei cu privire la intervalul prognozat şi a măsurilor specifice ce trebuiesc adoptate în funcţie de pericolul existent. Coordonează exerciţiile executate la nivelul localităţii cu privire la gestionarea situaţiilor de urgenţă care se pot produce în funcţie de tipurile de risc identificate prin documentele specifice. Se realizază de comitetul local pentru situaţii de urgenţă, împreună cu celelalte instuţii existente la nivelul localităţii.
164 b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de competenţă; c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol; d. exerciţii şi aplicaţii. III. INTERVENŢIE a. alarmare; b. acţiuni de căutare/ salvare/ descarcerare; - Nesecret Informarea preventivă a populaţiei în funcţie de tipurile de risc identificate la nivelul localităţii, de intervalul în care acestea se pot manifesta, se face prin transmiterea mesajelor prin mijloace audio şi mass-media locală, prin comitetul local pentru situaţii de urgenţă cu mijloacele din dotare şi în cooperare cu cele ale celorlalte structuri cu atribuţii în domeniu. Participă în cadrul exerciţilor tactice privind gestionarea situaţiilor de urgenţă, cu forţele şi mijloacele avute la dispoziţie. Execută alarmarea populaţiei privind manifestarea tipului de risc, prin mijloacele avute la dispoziţie şi/sau împreună cu strcturile locale de poliţie care au în dotare asemenea mijloace. Participă alături de forţele serviciului profesionist pentru situaţii de urgenţă la acţiunile specifice de căutare/ salvare / descarcerare şi/ sau individual până la sosirea acestora, în funcţie de mijloacele tehnice avute la dispoziţie. c. asistenţă medicală; - d. acţiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs; e. acţiuni de limitare a consecinţelor unui pericol. Adoptă măsurile specifice care se impun, potrivit legislaţiei în vigoare pentru îndepărtarea manifestării pericolului produs prin dispoziţii de evacuare şi transport a oamenilor, animalelor şi bunurilor acestora şi măsuri specifice pentru asigurarea hranei, adăpostului şi a unor condiţii minime de subzistenţă. Adoptă toate măsurile care se impun, împreună cu autorităţile şi instituţiile cu atribuţii în acest domeniu pentru limitarea consecinţelor evenimentului produs, în funcţie de tipul de risc manifestat. AUTORITATEA: Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă I. GESTIONAREA RISCURILOR a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. şi transmiterea datelor la autorităţile competente; b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de competenţă; c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol; d. exerciţii şi aplicaţii. II. RESURSE NECESARE a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici etc. şi transmiterea datelor la autorităţile competente; Nesecret Pagina 3 din 14 FIŞA NR.4 Monitorizează şi evaluează permanent tipurile de risc identificate la nivelul zonei de competenţă a ISUJ. Prin intermediul Inspecţiei de Prevenire se controlează agenţii economici şi localităţile pe linia respectării prevederilor şi normelor legale în vigoare, în domeniul situaţiilor de urgenţă. Aceste controale se execută pe baza unei planificării, iar concluziile rezultate în urma acestora se prezintă inspectorului şef şi la IGSU, după caz. La primirea avertizărilor şi/ sau a informaţiilor privind manifestarea unui tip de risc pe teritoriul judeţului se asigură informarea preventivă a populaţiei din judeţ, sau din zonele în care este posibilă manifestarea tipului de risc cu privire la intervalul prognozat şi a măsurilor specifice ce trebuiesc adoptate. Astfel se emit circulare cu mesajele de înştiinţare către comitetele locale pentru situaţii de urgenţă şi către instituţile şi structurile cu atribuţii în domeniu. Organizează, desfăşoară şi asigură conducerea tuturor exerciţiilor tactice cu privire la gestionarea situaţiilor de urgenţă care se pot produce în unitatea administrativ-teritorială a judeţului în funcţie de tipurile de risc identificate prin documentele operative de intervenţie. Această activitate se realizează prin Centrul Operaţional, utilizând mijloacele existente la nivelul dispeceratului inspectoratului şi dispeceratelor de la nivelul structurilor de
165 Nesecret b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de competenţă; c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol; d. exerciţii şi aplicaţii. III. INTERVENŢIE a. alarmare; b. acţiuni de căutare/ salvare/ descarcerare; c. asistenţă medicală; d. acţiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs; e. acţiuni de limitare a consecinţelor unui pericol. intervenţie. Aceste activităţi de control se execută cu personalul din cadrul Inspecţiei de Prevenire. Informarea preventivă a populaţiei în funcţie de tipurile de risc identificate la nivelul judeţului, de intervalul în care acestea se pot manifesta, precum şi de zonele care pot fi afectate se realizează prin emiterea de circulare, mesaje şi /sau pliante în care sunt stipulate tipul de risc, aria de manifestare, intervalul orar şi măsurile specifice de trebuiesc adoptate de populaţie. Totodată prin compartimentele specifice din subordine se execută pregătirea populaţiei în domeniul de competenţă. Aceste exerciţii implică forţe şi mijloace din cadrul inspectoratului, precum şi din cadrul instituţiilor/ structurilor cu atribuţii în domeniul situaţiilor de urgenţă, în funcţie de tipul de risc manifestat. Execută alarmarea populaţiei privind manifestarea tipului de risc, prin mijloacele avute la dispoziţie şi/sau împreună cu autorităţile publice locale care au în dotare aceste mijloace de alarmare. Potrivit legislaţiei în vigoare execută activităţile specifice de căutare/ salvare/ descarcerare cu forţele şi mijloacele din dotare, aflate în serviciul de permanenţă, precum şi cu celelalte structuri cu atribuţii în domeniu, în funcţie de situaţia creată. Acordă asistenţă medicală de urgenţă prin intermediul Serviciului Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare, dispus la nivelul structurilor de intervenţie. Execută măsuri specifice pentru îndepărtarea manifestării pericolului produs, în colaborare/ cooperare cu instituţiile/ structurile cu atribuţii în domeniu de la nivel local şi central, în funcţie de situaţia produsă. Execută toate măsurile care se impun, împreună cu autorităţile şi instituţiile cu atribuţii în acest domeniu pentru limitarea consecinţelor evenimentului produs, în funcţie de tipul de risc manifestat. AUTORITATEA: Inspectoratul de Poliţie I. GESTIONAREA RISCURILOR a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. şi transmiterea datelor la autorităţile competente; b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de competenţă; c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol; d. exerciţii şi aplicaţii. II. RESURSE NECESARE a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici etc. şi transmiterea datelor la autorităţile competente; b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de competenţă; - - FIŞA NR.5 Participă la informarea preventivă a populaţiei, la solicitare, cu forţele şi mijloacele tehnice avute la dispoziţie. Participă, potrivit competenţelor, alături de celelalte instituţii şi structuri cu atribuţii în domeniu, în cadrul exerciţiilor tectice privind gestionarea situaţiilor de urgenţă care se pot produce pe teritoriul judeţului - - Nesecret Pagina 4 din 14
166 c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol; d. exerciţii şi aplicaţii. Se realizează la solicitare, cu mijloacele tehnice din dotare. Nesecret Participă cu forţele şi mijloacele solicitate în cadrul acestor exerciţii. III. INTERVENŢIE Participă, potrivit competenţelor, la alarmarea populaţiei, la a. alarmare; solicitare, cu forţele şi mijloacele tehnice avute la dispoziţie. Participă, potrivit legislaţiei în vigoare alături de echipajele b. acţiuni de căutare/ salvare/ descarcerare; serviciului profesionist pentru situaţii de urgenţă la acţiunile specifice de căutare/ salvare/ descarcerare. c. asistenţă medicală; - Participă la executarea măsurilor specifice pentru îndepărtarea manifestării pericolului produs, în colaborare/ cooperare cu d. acţiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs; instituţiile/ structurile cu atribuţii în domeniu de la nivel local şi central, în funcţie de situaţia produsă. e. acţiuni de limitare a consecinţelor unui pericol. Participă la executarea toate măsurilor care se impun, împreună cu autorităţile şi instituţiile cu atribuţii în acest domeniu pentru limitarea consecinţelor evenimentului produs, în funcţie de tipul de risc manifestat. AUTORITATEA: Inspectoratul de Jandarmi I. GESTIONAREA RISCURILOR a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. şi transmiterea datelor la autorităţile competente; b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de competenţă; c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol; d. exerciţii şi aplicaţii. II. RESURSE NECESARE a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici etc. şi transmiterea datelor la autorităţile competente; b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de competenţă; c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol; d. exerciţii şi aplicaţii. Nesecret Pagina 5 din FIŞA NR.6 Participă la informarea preventivă a populaţiei, la solicitare, cu forţele şi mijloacele tehnice avute la dispoziţie. Participă, potrivit competenţelor, alături de celelalte instituţii şi structuri cu atribuţii în domeniu, în cadrul exerciţiilor tactice privind gestionarea situaţiilor de urgenţă care se pot produce pe teritoriul judeţului. Se realizează, la solicitare, cu mijloacele tehnice din dotare. - - Participă cu forţele şi mijloacele solicitate în cadrul acestor exerciţii. III. INTERVENŢIE Participă, potrivit competenţelor, la alarmarea populaţiei, la a. alarmare; solicitare, cu forţele şi mijloacele tehnice avute la dispoziţie. Participă, potrivit legislaţiei în vigoare alături de echipajele b. acţiuni de căutare/ salvare/ descarcerare; serviciului profesionist pentru situaţii de urgenţă la acţiunile specifice de căutare/ salvare/ descarcerare. Participă, potrivit legislaţiei în vigoare alături de echipajele c. asistenţă medicală; serviciului profesionist pentru situaţii de urgenţă la acţiunile specifice de acordare a asistenţei medicale de urgenţă. d. acţiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs; Participă la executarea măsurilor specifice pentru îndepărtarea
167 Nesecret e. acţiuni de limitare a consecinţelor unui pericol. manifestării pericolului produs, în colaborare/ cooperare cu instituţiile/ structurile cu atribuţii în domeniu de la nivel local şi central, în funcţie de situaţia produsă. Participă la executarea toate măsurilor care se impun, împreună cu autorităţile şi instituţiile cu atribuţii în acest domeniu pentru limitarea consecinţelor evenimentului produs, în funcţie de tipul de risc manifestat. AUTORITATEA: Structura Teritorială pentru Probleme Speciale I. GESTIONAREA RISCURILOR a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. şi transmiterea datelor la autorităţile - competente; b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de - competenţă; c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de - adoptat în cazul manifestării unui pericol; d. exerciţii şi aplicaţii. - II. RESURSE NECESARE a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici etc. şi transmiterea datelor la autorităţile - competente; b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de - competenţă; c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de - adoptat în cazul manifestării unui pericol; d. exerciţii şi aplicaţii. - III. INTERVENŢIE a. alarmare; - b. acţiuni de căutare/ salvare/ descarcerare; - c. asistenţă medicală; - d. acţiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs; e. acţiuni de limitare a consecinţelor unui pericol. FIŞA NR.7 Participă la executarea măsurilor specifice pentru îndepărtarea manifestării pericolului produs, în colaborare/ cooperare cu instituţiile/ structurile cu atribuţii în domeniu de la nivel local şi central, în funcţie de situaţia produsă. Participă la executarea măsurilor care se impun, împreună cu autorităţile şi instituţiile cu atribuţii în acest domeniu pentru limitarea consecinţelor evenimentului produs, în funcţie de tipul de risc manifestat. AUTORITATEA: Secţia Drumuri Naţionale Ploieşti FIŞA NR.8 I. GESTIONAREA RISCURILOR a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. şi transmiterea datelor la autorităţile - competente; b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de - competenţă; c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de - adoptat în cazul manifestării unui pericol; d. exerciţii şi aplicaţii. Participă, potrivit competenţelor, alături de celelalte instituţii şi Nesecret Pagina 6 din 14
168 II. RESURSE NECESARE a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici etc. şi transmiterea datelor la autorităţile competente; b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de competenţă; c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol; d. exerciţii şi aplicaţii. Nesecret structuri cu atribuţii în domeniu, în cadrul exerciţiilor tactice privind gestionarea situaţiilor de urgenţă care se pot produce pe teritoriul judeţului Participă cu forţele şi mijloacele solicitate în cadrul acestor exerciţii. III. INTERVENŢIE a. alarmare; - b. acţiuni de căutare/ salvare/ descarcerare; - c. asistenţă medicală; - d. acţiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs; e. acţiuni de limitare a consecinţelor unui pericol. Participă, la solicitare, la executarea măsurilor specifice pentru îndepărtarea manifestării pericolului produs, în colaborare/ cooperare cu instituţiile/ structurile cu atribuţii în domeniu de la nivel local şi central, în funcţie de situaţia produsă. Participă, la solicitare, la executarea măsurilor care se impun, împreună cu autorităţile şi instituţiile cu atribuţii în acest domeniu pentru limitarea consecinţelor evenimentului produs, în funcţie de tipul de risc manifestat. AUTORITATEA: Regulatorul de Trafic CFR Ploieşti I. GESTIONAREA RISCURILOR a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. şi transmiterea datelor la autorităţile - competente; b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de - competenţă; c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de - adoptat în cazul manifestării unui pericol; d. exerciţii şi aplicaţii. - II. RESURSE NECESARE a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici etc. şi transmiterea datelor la autorităţile - competente; b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de - competenţă; c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de - adoptat în cazul manifestării unui pericol; d. exerciţii şi aplicaţii. - III. INTERVENŢIE a. alarmare; - b. acţiuni de căutare/ salvare/ descarcerare; - c. asistenţă medicală; - d. acţiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs; Nesecret Pagina 7 din 14 FIŞA NR.9 Participă, la solicitare, la executarea măsurilor specifice pentru îndepărtarea manifestării pericolului produs, în colaborare/ cooperare cu instituţiile/ structurile cu atribuţii în domeniu de la nivel local şi central, în funcţie de situaţia produsă.
169 Nesecret e. acţiuni de limitare a consecinţelor unui pericol. Participă, la solicitare, la executarea măsurilor care se impun, împreună cu autorităţile şi instituţiile cu atribuţii în acest domeniu pentru limitarea consecinţelor evenimentului produs, în funcţie de tipul de risc manifestat. AUTORITATEA: Direcţia de Sănătate Publică I. GESTIONAREA RISCURILOR a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. şi transmiterea datelor la autorităţile competente; b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de competenţă; c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol; d. exerciţii şi aplicaţii. II. RESURSE NECESARE a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici etc. şi transmiterea datelor la autorităţile competente; b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de competenţă; c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol; d. exerciţii şi aplicaţii. FIŞA NR.10 Monitorizează şi evaluează permanent factorii care pot conduce la apariţia unor epidemii/ îmbolnăviri în masă. Execută controale de specialitate, prin compartimentele din subordine cu privire la respectarea normelor igienico-sanitare şi profilactice la instituţii şi agenţi economici. Informează operativ populaţia cu privire la pericolul apariţiei unor epidemii/ îmbolnăvirii în masă, sau a oricăror factori care pot conduce la degradarea stării de sănătate şi emit măsurile specifice care se impun pentru protecţia acesteia. Participă, potrivit competenţelor, alături de celelalte instituţii şi structuri cu atribuţii în domeniu, în cadrul exerciţiilor tactice privind gestionarea situaţiilor de urgenţă care se pot produce pe teritoriul judeţului. Se realizează cu personalul şi mijloacele din dotare. Se realizează cu personalul şi mijloacele din dotare, inopinant sau planificat. Se realizează prin mesaje prin mass-media locală şi/sau prin emiterea de pliante cu riscurile şi măsurile specifice care se impun. Participă cu forţele şi mijloacele solicitate în cadrul acestor exerciţii. III. INTERVENŢIE a. alarmare; - b. acţiuni de căutare/ salvare/ descarcerare; - c. asistenţă medicală; d. acţiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs; e. acţiuni de limitare a consecinţelor unui pericol. Acordă asistenţă medicală de specialitate, prin unităţile şi structurile din subordine atât în prespital cât şi în spital. Participă la executarea măsurilor specifice pentru îndepărtarea manifestării pericolului produs, în colaborare/ cooperare cu instituţiile/ structurile cu atribuţii în domeniu de la nivel local şi central, în funcţie de situaţia produsă. Participă la executarea măsurilor care se impun, împreună cu autorităţile şi instituţiile cu atribuţii în acest domeniu pentru limitarea consecinţelor evenimentului produs, în funcţie de tipul de risc manifestat. AUTORITATEA: Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală I. GESTIONAREA RISCURILOR a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. şi transmiterea datelor la autorităţile competente; b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de competenţă; Nesecret Pagina 8 din 14 FIŞA NR.11 Supraveghează gradul de contaminare a culturilor şi păşunilor şi evaluează efectele directe şi indirecte asupra oamenilor şi animalelor. -
170 c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol; Nesecret Informează operativ populaţia cu privire la pericolul de contaminare a culturilor şi păşunilor care pot avea efecte directe şi indirecte asupra oamenilor şi animalelor. d. exerciţii şi aplicaţii. - II. RESURSE NECESARE a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici etc. şi transmiterea datelor la autorităţile competente; b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de competenţă; c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol; Se realizează cu personalul şi mijloacele din dotare. - Se realizează prin mesaje prin mass-media locală şi/sau prin emiterea de pliante cu riscurile şi măsurile specifice care se impun. d. exerciţii şi aplicaţii. - III. INTERVENŢIE a. alarmare; - b. acţiuni de căutare/ salvare/ descarcerare; - c. asistenţă medicală; - d. acţiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs; e. acţiuni de limitare a consecinţelor unui pericol. Participă, la solicitare, la executarea măsurilor specifice pentru îndepărtarea manifestării pericolului produs, în colaborare/ cooperare cu instituţiile/ structurile cu atribuţii în domeniu de la nivel local şi central, în funcţie de situaţia produsă. Participă, la solicitare, la executarea măsurilor care se impun, împreună cu autorităţile şi instituţiile cu atribuţii în acest domeniu pentru limitarea consecinţelor evenimentului produs, în funcţie de tipul de risc manifestat. AUTORITATEA: RN a Pădurilor Direcţia Silvică I. GESTIONAREA RISCURILOR a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. şi transmiterea datelor la autorităţile competente; b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de competenţă; c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol; d. exerciţii şi aplicaţii. II. RESURSE NECESARE a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici etc. şi transmiterea datelor la autorităţile competente; b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de competenţă; c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol; d. exerciţii şi aplicaţii. Nesecret Pagina 9 din FIŞA NR.12 Participă, potrivit competenţelor, alături de celelalte instituţii şi structuri cu atribuţii în domeniu, în cadrul exerciţiilor tactice privind gestionarea situaţiilor de urgenţă care se pot produce pe teritoriul judeţului Participă cu forţele şi mijloacele solicitate în cadrul acestor exerciţii. III. INTERVENŢIE a. alarmare; - b. acţiuni de căutare/ salvare/ descarcerare; - c. asistenţă medicală; -
171 Nesecret d. acţiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs; e. acţiuni de limitare a consecinţelor unui pericol. Participă, la solicitare, la executarea măsurilor specifice pentru îndepărtarea manifestării pericolului produs, în colaborare/ cooperare cu instituţiile/ structurile cu atribuţii în domeniu de la nivel local şi central, în funcţie de situaţia produsă. Participă, la solicitare, la executarea măsurilor care se impun, împreună cu autorităţile şi instituţiile cu atribuţii în acest domeniu pentru limitarea consecinţelor evenimentului produs, în funcţie de tipul de risc manifestat. AUTORITATEA: Garda Naţională de Mediu Comisariatul, Agenţia de Protecţie a Mediului şi Serviciul de Gospodărire a Apelor I. GESTIONAREA RISCURILOR a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. şi transmiterea datelor la autorităţile competente; aerului, precum şi direcţia şi viteza vântului. b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de competenţă; c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol; d. exerciţii şi aplicaţii. II. RESURSE NECESARE a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici etc. şi transmiterea datelor la autorităţile competente; b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de competenţă; c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol; d. exerciţii şi aplicaţii. FIŞA NR.13 Monitorizează permanent factorii hidrometeorologici, în special riscul de contaminare radioactiv şi chimic a solului apei şi Execută control de specilitate la agenţi economici şi instituţii cu privire la respectarea normelor specifice de mediu care se impun potrivit legislaţiei în vigoare. Asigură informarea preventivă a populaţiei şi autorităţilor cu privire la evoluţia situaţiei meteorologice şi hidrologice. Participă, potrivit competenţelor, alături de celelalte instituţii şi structuri cu atribuţii în domeniu, în cadrul exerciţiilor tactice privind gestionarea situaţiilor de urgenţă care se pot produce pe teritoriul judeţului. Se realizează cu personalul şi tehnica/ echipamentele din dotarea acestora. Se realizează cu personalul şi mijloacele din dotarea acestora. Se realizează prin mesaje, prin mass-media locală şi/sau prin emiterea de pliante cu riscurile şi măsurile specifice care se impun. Participă cu forţele şi mijloacele solicitate în cadrul acestor exerciţii. III. INTERVENŢIE a. alarmare; - b. acţiuni de căutare/ salvare/ descarcerare; - c. asistenţă medicală; - d. acţiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs; e. acţiuni de limitare a consecinţelor unui pericol. Participă, la executarea măsurilor specifice pentru îndepărtarea manifestării pericolului produs, în colaborare/ cooperare cu instituţiile/ structurile cu atribuţii în domeniu de la nivel local şi central, în funcţie de situaţia produsă. Participă, la executarea măsurilor care se impun, împreună cu autorităţile şi instituţiile cu atribuţii în acest domeniu pentru limitarea consecinţelor evenimentului produs, în funcţie de tipul de risc manifestat. AUTORITATEA: Inspectoratul Şcolar I. GESTIONAREA RISCURILOR a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de - FIŞA NR.14 Nesecret Pagina 10 din 14
172 mediu, hidrografici, etc. şi transmiterea datelor la autorităţile competente; b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de competenţă; c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol; d. exerciţii şi aplicaţii. - II. RESURSE NECESARE a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici etc. şi transmiterea datelor la autorităţile competente; b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de competenţă; c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol; d. exerciţii şi aplicaţii. - III. INTERVENŢIE a. alarmare; - b. acţiuni de căutare/ salvare/ descarcerare; - c. asistenţă medicală; - d. acţiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs; e. acţiuni de limitare a consecinţelor unui pericol Nesecret Participă, la solicitare, la executarea măsurilor specifice pentru îndepărtarea manifestării pericolului produs, în colaborare/ cooperare cu instituţiile/ structurile cu atribuţii în domeniu de la nivel local şi central, în funcţie de situaţia produsă. Participă, la solicitare, la executarea măsurilor care se impun, împreună cu autorităţile şi instituţiile cu atribuţii în acest domeniu pentru limitarea consecinţelor evenimentului produs, în funcţie de tipul de risc manifestat. AUTORITATEA: Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor I. GESTIONAREA RISCURILOR a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. şi transmiterea datelor la autorităţile competente; b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de competenţă; c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol; d. exerciţii şi aplicaţii. II. RESURSE NECESARE a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici etc. şi transmiterea datelor la autorităţile competente; b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de competenţă; c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de Nesecret Pagina 11 din 14 FIŞA NR.15 Monitorizează calitatea apei potabile, riscurile privind contaminarea de natură chimică sau radioactivă a aerului, solului, şi apei, evaluează riscurile apariţiei unor epidemii/ pandemii sau contaminări de produse vegetale. Execută control de specilitate la agenţi economici şi instituţii cu privire la respectarea normelor specifice care se impun potrivit legislaţiei în vigoare. Asigură înştiinţarea populaţiei şi autorităţilor despre stările potenţial generatoare de situaţii de urgenţă ca urmare a contaminării cu substanţe chimice toxice industriale, radioactive sau alţi poluanţi. Participă, potrivit competenţelor, alături de celelalte instituţii şi structuri cu atribuţii în domeniu, în cadrul exerciţiilor tactice privind gestionarea situaţiilor de urgenţă care se pot produce pe teritoriul judeţului. Se realizează cu personalul şi tehnica/ echipamentele din dotarea acestora. Se realizează cu personalul şi mijloacele din dotarea acestora. Se realizează prin mesaje, prin mass-media locală şi/sau prin emiterea de pliante cu riscurile şi măsurile specifice care se
173 Nesecret adoptat în cazul manifestării unui pericol; impun. d. exerciţii şi aplicaţii. Participă cu forţele şi mijloacele solicitate în cadrul acestor exerciţii. III. INTERVENŢIE a. alarmare; - b. acţiuni de căutare/ salvare/ descarcerare; - c. asistenţă medicală; - d. acţiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs; e. acţiuni de limitare a consecinţelor unui pericol. Participă, la executarea măsurilor specifice pentru îndepărtarea manifestării pericolului produs, în colaborare/ cooperare cu instituţiile/ structurile cu atribuţii în domeniu de la nivel local şi central, în funcţie de situaţia produsă. Participă, la executarea măsurilor care se impun, împreună cu autorităţile şi instituţiile cu atribuţii în acest domeniu pentru limitarea consecinţelor evenimentului produs, în funcţie de tipul de risc manifestat. AUTORITATEA: Serviciul de Telecomunicaţii Speciale I. GESTIONAREA RISCURILOR a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. şi transmiterea datelor la autorităţile - competente; b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de - competenţă; c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de - adoptat în cazul manifestării unui pericol; d. exerciţii şi aplicaţii. - II. RESURSE NECESARE a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici etc. şi transmiterea datelor la autorităţile - competente; b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de - competenţă; c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de - adoptat în cazul manifestării unui pericol; d. exerciţii şi aplicaţii. - III. INTERVENŢIE a. alarmare; - b. acţiuni de căutare/ salvare/ descarcerare; - c. asistenţă medicală; - d. acţiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs; e. acţiuni de limitare a consecinţelor unui pericol. FIŞA NR.16 Participă, la solicitare, la executarea măsurilor specifice pentru îndepărtarea manifestării pericolului produs, în colaborare/ cooperare cu instituţiile/ structurile cu atribuţii în domeniu de la nivel local şi central, în funcţie de situaţia produsă. Participă, la solicitare, la executarea măsurilor care se impun, împreună cu autorităţile şi instituţiile cu atribuţii în acest domeniu pentru limitarea consecinţelor evenimentului produs, în funcţie de tipul de risc manifestat. AUTORITATEA: Crucea Roşie Filiala I. GESTIONAREA RISCURILOR a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de - FIŞA NR.17 Nesecret Pagina 12 din 14
174 mediu, hidrografici, etc. şi transmiterea datelor la autorităţile competente; b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de competenţă; c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol; d. exerciţii şi aplicaţii. - II. RESURSE NECESARE a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici etc. şi transmiterea datelor la autorităţile competente; b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de competenţă; c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol; d. exerciţii şi aplicaţii. - III. INTERVENŢIE a. alarmare; - b. acţiuni de căutare/ salvare/ descarcerare; - c. asistenţă medicală; - d. acţiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs; e. acţiuni de limitare a consecinţelor unui pericol Nesecret Participă, la solicitare, la executarea măsurilor specifice pentru îndepărtarea manifestării pericolului produs, în colaborare/ cooperare cu instituţiile/ structurile cu atribuţii în domeniu de la nivel local şi central, în funcţie de situaţia produsă. Participă, la solicitare, la executarea măsurilor care se impun, împreună cu autorităţile şi instituţiile cu atribuţii în acest domeniu pentru limitarea consecinţelor evenimentului produs, în funcţie de tipul de risc manifestat. AUTORITATEA: Unităţi Militare ale Ministerului Apărării Naţionale I. GESTIONAREA RISCURILOR a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. şi transmiterea datelor la autorităţile competente; b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de competenţă; c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol; d. exerciţii şi aplicaţii. II. RESURSE NECESARE a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici etc. şi transmiterea datelor la autorităţile competente; b. controlul preventiv al autorităţilor pe domeniul de competenţă; c. informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol; d. exerciţii şi aplicaţii. Nesecret Pagina 13 din FIŞA NR.18 Participă, potrivit competenţelor, alături de celelalte instituţii şi structuri cu atribuţii în domeniu, în cadrul exerciţiilor tactice privind gestionarea situaţiilor de urgenţă care se pot produce pe teritoriul judeţului Participă cu forţele şi mijloacele solicitate în cadrul acestor exerciţii.
175 Nesecret III. INTERVENŢIE a. alarmare; - b. acţiuni de căutare/ salvare/ descarcerare; - c. asistenţă medicală; - Participă, la executarea măsurilor specifice pentru îndepărtarea manifestării pericolului produs, în colaborare/ cooperare cu d. acţiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs; instituţiile/ structurile cu atribuţii în domeniu de la nivel local şi central, în funcţie de situaţia produsă. Participă, la executarea măsurilor care se impun, împreună cu autorităţile şi instituţiile cu atribuţii în acest domeniu pentru e. acţiuni de limitare a consecinţelor unui pericol. limitarea consecinţelor evenimentului produs, în funcţie de tipul de risc manifestat. Nesecret Pagina 14 din 14
176 Anexa nr. 4 Riscuri potenţiale în localităţi/judeţe vecine care pot afecta zona de competenţă a judeţului 1
177 2
178 ZONE DE RISC NUCLEAR 3
179 ZONE DE RISC CHIMIC 4
180 Anexa nr. 6 Nesecret MĂSURI CORESPUNZĂTOARE DE EVITARE A MANIFESTĂRII RISCURILOR, DE REDUCERE A FRECVENŢEI DE PRODUCERE ORI DE LIMITARE A CONSECINŢELOR ACESTORA, PE TIPURI DE RISCURI I. Generalităţi. 1. Riscuri naturale Riscurile naturale se referă la evenimente în cadrul cărora parametrii de stare se pot manifesta în limite variabile de la normal către pericol, cauzate de fenomene meteo periculoase, în cauză ploi şi ninsori abundente, variaţii de temperatură - îngheţ, secetă, caniculă - furtuni şi fenomene distructive de origine geologică, respectiv cutremure, alunecări şi prăbuşiri de teren. În ultima perioadă s-a constatat o creştere îngrijorătoare, atât în lume, cât şi în România, a manifestării riscurilor naturale şi, în special, a inundaţiilor, alunecărilor şi prăbuşirilor de teren, fapt ce a condus la pierderi de vieţi omeneşti, precum şi la pagube materiale importante. Deşi apariţia celor mai multe riscuri naturale nu poate fi împiedicată, efectele acestora pot fi reduse printr-o gestionare corectă de către autorităţile competente la nivel local, regional şi central, cu atât mai mult cu cât, în general, zonele de manifestare a acestora pot fi cunoscute. Diminuarea riscului asociat fenomenelor naturale la un nivel acceptabil necesită o sumă de măsuri şi acţiuni, concretizate în politici de prevenire şi în programe de reducere a impactului, care, însă, depinde de posibilităţile economice de aplicare practică. În acest context, activitatea de prevenire a situaţiilor de urgenţă generate de riscurile naturale a fost şi rămâne o necesitate, concretizându-se în iniţiative conjugate de reducere a vulnerabilităţii societăţii la nivel mondial (International Strategy for Disaster Reduction - ISDR), european (Directiva privind inundaţiile), regional (acorduri bilaterale, Pactul de stabilitate pentru Europa de Sud-Est etc.) şi naţional (strategia privind inundaţiile, programul de reducere al riscului seismic etc). 2. Riscuri tehnologice Riscurile tehnologice cuprind totalitatea evenimentelor negative care au drept cauză depăşirea măsurilor de siguranţă impuse prin reglementări, ca urmare a unor acţiuni umane voluntare sau involuntare, defecţiunilor componentelor sistemelor tehnice, eşecului sistemelor de protecţie etc. Riscurile tehnologice sunt asociate activităţilor industriale. În mileniul III ritmul schimbărilor în ceea ce priveşte tehnologiile este în continuă creştere, cu efecte benefice evidente. De regulă, efectele negative ale dezvoltării tehnologice sunt decalate în timp şi spaţiu faţă de momentul şi locul acţiunii cauzei care le-a generat. Conştientizarea problemelor privind pericolul asociat tehnologiei, efectele asupra factorilor de mediu şi implicaţiile sociale au apărut ca urmare a unor accidente grave, care au demonstrat necesitatea abordării integrate a domeniului. În contextul global de îngrijorare privind problematica accidentelor industriale, preocupări şi acţiuni în domeniu au apărut încă din anii 1980, concretizate în iniţiative la nivel mondial, european şi naţional, prin adoptarea unor reglementări specifice privind prevenirea, protecţia şi intervenţia în situaţii de urgenţă generate de riscurile tehnologice. Riscul tehnologic, spre deosebire de cel natural, poate fi controlat şi redus pe mai multe căi, necesitând însă un management mult mai elaborat şi personalizat pe fiecare categorie. Dintre evenimentele generatoare de situaţii de urgenţă pot fi menţionate: a) accidente în industrie; b) accidente de transport; c) accidente nucleare; d) prăbuşirea de construcţii, instalaţii sau amenajări; e) eşecul utilităţilor publice - avarii; f) căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos; g) muniţie rămasă neexplodată. 1
181 Nesecret 3. Riscuri biologice Riscurile biologice se referă la urmările negative asupra colectivităţilor de oameni, animale şi asupra plantelor, cauzate de îmbolnăviri sau de alte evenimente în relaţie cu sănătatea şi care afectează un număr neobişnuit de mare de indivizi. Evenimentele generatoare de situaţii de urgenţă sunt: a) epidemii; b) epizootii; c) zoonoze. 4. Riscul de incendiu Riscul de incendiu este cel mai frecvent risc care se manifestă pe teritoriul naţional, producerea lui reprezentând o situaţie de urgenţă de tip special, fenomen care afectează domenii importante ale activităţii vieţii economice şi sociale, precum construcţii, instalaţii, amenajări, păduri, mijloace de transport, culturi agricole etc. Ca urmare, securitatea la incendiu a constituit şi va constitui o preocupare majoră pentru fiecare comunitate. Securitatea la incendiu este definită ca managementul riscurilor specifice de incendiu la toate nivelurile, prin prevenirea incendiilor, protejarea populaţiei faţă de efectele lor şi optimizarea intervenţiei. În prezent, reprezintă o cerinţă esenţială de proiectare a construcţiilor, incendiul fiind factorul determinant în dimensionarea construcţiilor de importanţă excepţională şi deosebită. Abordarea tehnică a securităţii la incendiu constă în aplicarea unor principii tehnice şi metode specifice de calcul pentru a evalua nivelul minim de protecţie şi pentru a proiecta şi calcula măsurile de siguranţă necesare, acestea fiind cuprinse în reglementări specifice, stabilite pe plan european prin Directiva referitoare la produse pentru construcţii şi prin documentele subsecvente, în principal deciziile CE referitoare la euroclasele de reacţie la foc şi de rezistenţă la foc, reglementări deja preluate în legislaţia naţională. Incendiul este socotit un risc de gravitate mică, dar frecvenţa manifestării îi conferă un efect cumulat. Din analizele statistice rezultă că în ţara noastră ponderea peste 75% o reprezintă incendiile la gospodării cetăţeneşti. Deşi raportat la populaţie numărul incendiilor este cel mai mic din Europa, în România se înregistrează anual, în medie, peste 200 de persoane decedate în incendii, din cauza neglijenţei acestora. Această realitate dovedeşte cu multă claritate lipsa culturii de securitate la un segment semnificativ de populaţie, mai ales în mediile cu un grad ridicat de sărăcie. 2. Măsuri specifice de evitare a manifestării riscurilor, de reducere a frecvenţei de producere ori de limitare a consecinţelor acestora, pe tipuri de riscuri Riscuri naturale Măsuri specifice : a) identificarea şi delimitarea zonelor expuse riscului; b) întreţinerea lucrărilor şi amenajărilor de apărare şi realizarea unora noi în zonele expuse riscului; c) implementarea sistemelor de prognoză, avertizare şi alarmare; d) întocmirea planurilor de apărare în vederea unei gestionări eficiente a situaţiilor de urgenţă determinate de manifestarea riscului specific: planuri de intervenţie; planuri de înştiinţare-alarmare a populaţiei; planuri de evacuare a populaţiei în cazul situaţiilor de urgenţă; asigurarea logistică în cazul situaţiilor de urgenţă; e) elaborarea hărţilor de risc pentru localităţile vulnerabile; f) elaborarea politicilor de amenajare a teritoriului în concordanţă cu hărţile de risc; g) implementarea unor sisteme de asigurări obligatorii pentru locuinţele din zonele de risc; h) pregătirea populaţiei şi a autorităţilor privind responsabilităţile şi modul de acţiune în fazele predezastru, dezastru şi postdezastru; 2
182 Nesecret i) elaborarea unor programe naţionale şi locale care să vizeze strămutarea comunităţilor din zonele de risc major, în care nu se pot aplica alte măsuri de reducere a riscului sau acestea nu sunt viabile din punctul de vedere al costurilor Riscuri tehnologice Accidente industriale Măsuri specifice: a) identificarea şi realizarea unui inventar unic cu operatorii economici de tip Seveso; b) elaborarea unor politici eficiente de prevenire a accidentelor majore şi aplicarea practică a acestora; c) reducerea riscului tehnologic prin utilizarea celor mai sigure tehnici disponibile şi retehnologizare; d) reducerea impactului negativ asupra comunităţilor şi mediului prin politici coerente de amenajare şi utilizare a teritoriului; e) implementarea unui sistem de management de siguranţă, la nivelul operatorului economic, care să conducă la o gestionare mai eficientă a accidentelor pe amplasamente; f) elaborarea unor planuri de urgenţă externă viabile şi care să ofere un instrument eficient autorităţilor administraţiei publice locale pentru limitarea şi înlăturarea efectelor accidentelor industriale în exteriorul amplasamentelor; g) dezvoltarea cooperării dintre comunităţile locale şi operatorii economici, pentru asigurarea măsurilor de protecţie a populaţiei în zonele de planificare la urgenţă; h) elaborarea unor programe pentru conştientizarea populaţiei expuse, prin îmbunătăţirea comunicării cu publicul şi implicarea mass-media; i) îmbunătăţirea colaborării în context transfrontalier, în vederea mai bunei gestionări a situaţiilor de urgenţă declanşate de accidente industriale în care sunt implicate substanţe periculoase Accidente pe timpul transportului materialelor periculoase Măsuri specifice: a) realizarea hărţilor de risc cu rutele cele mai susceptibile la accidente de transport în care sunt implicate materiale şi deşeuri periculoase; b) realizarea unui sistem de monitorizare a transporturilor de materiale periculoase în vederea asigurării unei intervenţii oportune şi operative în caz de accidente; c) elaborarea unor planuri judeţene de răspuns la accidente de transport în vederea unei gestionări adecvate Prevenirea incendiilor. Măsuri specifice: a) exercitarea autorităţii de stat în domeniul apărării împotriva incendiilor prin activităţi de reglementare, avizare, autorizare, atestare, control, organizarea apărării împotriva incendiilor, supravegherea pieţei, recunoaşterea şi desemnarea organismelor pentru atestarea conformităţii produselor cu rol în satisfacerea cerinţei de securitate la incendiu, auditul de supraveghere a persoanelor fizice şi juridice atestate, stabilirea răspunderii juridice şi sancţionarea persoanelor vinovate de încălcarea prevederilor legii; b) optimizarea activităţii de avizare a proiectelor pentru anumite categorii de construcţii şi autorizarea la punerea în funcţiune a acestora în vederea asigurării cerinţei esenţiale de securitate la incendiu a construcţiilor şi instalaţiilor aferente şi potrivit exigenţelor utilizatorilor; c) implementarea codurilor de proiectare bazate pe performanţă şi a metodelor ingineriei securităţii la incendiu în domeniul proiectării şi realizării investiţiilor. Totodată, se va acţiona pentru cunoaşterea prevederilor reglementărilor privind noua clasificare europeană a produselor pentru construcţii din punctul de vedere al comportării la foc de către producători, patroni, utilizatori şi proiectanţi, pentru a asigura un nivel competitiv pentru produsele şi serviciile de proiectare naţionale; 3
183 Nesecret d) operaţionalizarea serviciilor publice voluntare pentru situaţii de urgenţă la nivelul comunităţii locale în vederea reducerii numărului mare de victime şi incendii la gospodăriile populaţiei; e) crearea unui cadru legislativ adecvat în vederea înfiinţării, echipării, dotării şi pregătirii serviciilor private pentru situaţii de urgenţă, având în vedere tendinţa dezvoltării aglomerărilor competitive în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii, în consonanţă cu iniţiativele europene de politică industrială; f) planificarea şi desfăşurarea activităţilor de prevenire a incendiilor de către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă preponderent la instituţii publice, operatori economici cu risc mare şi foarte mare de incendiu, ori obiective în care se desfăşoară activităţi socioeconomice şi culturale la care participă un număr mare de persoane; g) crearea unei culturi a prevenirii incendiilor prin informarea publicului asupra riscurilor existente şi educarea populaţiei cu privire la măsurile practice pe care le poate lua pentru reducerea vulnerabilităţii; h) dezvoltarea la nivel naţional a unei concepţii integrate de conştientizare a publicului, precum şi a factorilor de decizie şi a celorlalţi actori implicaţi, pentru cunoaşterea diferitelor tipuri de riscuri specifice, a măsurilor de prevenire a acestora, precum şi a comportamentului de adoptat în cazul producerii lor. O astfel de concepţie este necesară pentru a crea o societate informată şi rapidă în reacţii, capabilă să îşi reducă vulnerabilitatea la dezastre; i) crearea unei mentalităţi adecvate la nivelul comunităţilor locale prin angrenarea în acest efort a celorlalţi factori educaţionali: şcoala, biserica, organizaţiile nonguvernamentale etc. 4
184 Anexa nr. 7 Nesecret SCHEMA fluxului informaţional-decizional _ VICEPRIM-MINISTRU PENTRU : SECURITATE NAŢIONALĂ v COMITETELE COMITETUL NAŢIONAL PENTRU MINISTERIALE PENTRU <.... SITUAŢII SPECIALE DE URGENŢĂ SITUAŢII DE URGENŢĂ PLATFORMA DE COORDONARE ^ ^ OPERAŢIONALĂ. #. CENTRUL OPERAŢIONAL DE COMANDĂ AL GUVERNULUI ORGANISME. INTERNAŢIONALE ^ ^ ^ ^ ^ DE PROFIL.. :. ^ v. :. # :. CENTRE OPERATIVE < # < :. DEPARTAMENTUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ. :. #. :. INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ. :. #. :. --- CENTRUL NAŢIONAL DE -.-.-> COORDONARE ŞI CONDUCERE <--. : A INTERVENŢIEI....> # # < : <----- CENTRE PENTRU CENTRE OPERAŢIONALE ^ ^ APELURI UNICE (alte decât cele din > :. DE URGENŢĂ 112 cadrul IGSU) <.... : v # : INSPECTORATUL JUDEŢEAN PENTRU PREFECTUL : SITUAŢII DE URGENŢĂ COMITETUL : # JUDEŢEAN PENTRU CENTRUL <--- SITUAŢII DE URGENŢĂ :....> JUDEŢEAN DE COORDONARE ŞI CONDUCERE A INTERVENŢIEI ^ ^. ^ ^ ^... _._._._._._._._._._._._._._._._._._._._._._._.. v PRIMARUL COMITETUL LOCAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ CENTRUL OPERATIV ^ : :...:... : CELULĂ DE URGENŢĂ : :...: LEGENDĂ:....> Subordonare operaţională > Informare privind riscurile potenţial generatoare de situaţii de urgenţă > Coordonare > Raportare privind activităţile desfăşurate...> Conlucrare # Structuri cu activitate permanentă Structuri cu activitate temporară... : : Celulă de urgenţă a operatorilor economici :...: Nesecret Pagina 1 din 1
185 Anexa nr. 8 Nesecret REGULI DE COMPORTARE ÎN CAZUL PRODUCERII UNEI SITUAŢII DE URGENŢĂ 1. CUTREMUR Prezentare Un cutremur este reprezentat de o neasteptata vibratie a pamantului, cauzata de separarea si deplasarea placilor tectonice sub suprafata pamantului. Cutremurele, in functie de intensitate, pot avea ca efect prabusirea cladirilor si a podurilor, intreruperea liniilor de telecomunicatii si de electricitate, producerea incendiilor, exploziilor si alunecarilor de teren. Desi stiinta este preocupata in permanenta de perfectionarea mijloacelor de predictibilitate a seismelor, in prezent, acest fenomen poate fi anuntat, prin intermediul unei aparaturi sofisticate, cu doar cateva zeci de secunde inainte de a se produce. Cativa termeni asociati cutremurelor: Cutremur o alunecare sau miscare brusca a unor placi din scoarta pamantului, insotita si urmata de o serie de vibratii. Replica un cutremur de intensitate mai mica sau similara, care urmeaza principalului cutremur. Falie fisura de-a lungul careia aluneca placile scoartei pamantului o regiune sensibila unde doua sectiuni ale scoartei sunt separate. In timpul unui cutremur, placile se pot misca de la cativa centimetri pana la un metru. Epicentru - zona de pe suprafata pamantului aflata deasupra punctului unde a luat nastere cutremurul. Unde seismice - vibratii care se propaga spre exterior dinspre locul de producere a cutremurelor, cu viteze de cateva mile pe secunda. Aceste vibratii pot zgudui unele cladiri asa de brusc si puternic, incat acestea se pot prabusi. Magnitudine indica energia eliberata in urma cutremurului. Aceasta energie poate fi masurata cu ajutorul aparaturii speciale si este redata in mod grafic prin marcaje pe scara Richter. Magnitudinea 7 pe scara Richter indica un cutremur puternic. Fiecare numar intreg de pe scara reprezinta o crestere de 30 de ori a energiei eliberate. Asadar, un cutremur care are o magnitudine 6 este de 30 de ori mai puternic decat unul cu magnitudinea 5. Ce sa faceti inaintea unui cutremur. Urmatoarele informatii se refera la masurile de pregatire si de siguranta care trebuie luate de catre populatia care traieste in zonele de risc seismic, pentru limitarea consecintelor negative ale unui cutremur. Urmariti si remediati acele lucruri care ar putea deveni periculoase in timpul unui cutremur: Reparati instalatiile electrice defecte, instalatiile cu gaz care prezinta scurgeri. Plasati obiectele voluminoase sau grele cat mai aproape de podea, pe rafturi inferioare sau chiar fixate de perete. Depozitati obiectele din sticla sau alte materiale care se pot sparge usor in dulapuri fixate de perete. Montati instalatii de iluminat fixate bine de perete. Verificati si, daca este cazul, reparati sparturile din tencuiala tavanului si a fundatiei. In cazul aparitiei unor probleme legate de structura cladirii, se recomanda sa apelati la experti. Utilizati garnituri flexibile la tevi, spre a le oferi o anumita flexibilitate pentru a evita astfel eventualele scurgeri de gaze sau de apa. Garniturile flexibile sunt mai rezistente la rupturi. Aflati de unde si cum se intrerupe curentul electric, gazul sau apa de la principalele intrerupatoare si robinete. Estimati care sunt punctele slabe ale cladirii si alegeti refugii mai sigure: Stabiliti care sunt locurile mai sigure in fiecare camera - sub o masa rezistenta sau langa o grinda. Identificati zonele periculoase din fiecare camera langa ferestre, care se pot sparge, biblioteci sau piese de mobilier masive, dispuse pe verticala, care pot cadea, sau sub tavane care se pot prabusi. Verificati actele privitoare la asigurarea cladirii. Unele pagube pot fi acoperite chiar si fara o asigurare speciala pentru cutremure. Protejati actele importante din cladire. Pregatiti-va pentru a supravietui singur pentru cel putin o perioada de 3 zile. Pastrati un stoc suplimentar de apa si alimente. Ce sa faceti in timpul unui cutremur : Stati inauntru pana cand miscarea se opreste si este sigur sa iesiti afara. Multe raniri din timpul unui cutremur se intampla cand oamenii sunt loviti de obiectele care cad in momentul in care doresc sa intre sau sa iasa din cladiri. Incetati lucrul, adapostiti-va si asteptati. Limitati-va deplasarile in timpul unui cutremur la cativa pasi, pana la un loc sigur. Daca va aflati in interiorul unei cladiri, adapostiti-va sub o masa rezistenta sau stati aproape de un perete interior. Stati departe de ferestre, usi sau pereti, orice obiecte care ar putea cadea. Daca in apropiere nu se afla nici o masa sau un birou, acoperiti-va fata si capul cu mainile incrucisate si asezati-va intr-un colt mai ferit al incaperii. Daca nu va aflati in vreo cladire, ramaneti afara. Indepartati-va de cladiri, semafoare si de firele electrice. Daca locuiti intr-un bloc sau in orice alta cladire cu multe nivele luati in considerare urmatoarele: Deconectati de la curent aparatele electrocasnice, stingeti aragazul. 1
186 Nesecret Adapostiti-va sub o masa si stati departe de ferestre si peretii exteriori. Stati in interiorul cladirii. Nu folositi lifturile si nici scarile pana nu se potoleste cutremurul. Daca va aflati intr-o incapere publica aglomerata: Ramaneti unde va aflati. Nu intrati in panica. Nu va inghesuiti la iesire. Luati ceva cu care sa va acoperiti capul si fata de posibilele geamuri sparte. Daca simtiti cutremurul aflandu-va intr-un vehicul in miscare, opriti cat de repede puteti in conditii sigure si ramaneti in interior. Evitati stationarea in apropierea cladirilor, a copacilor, a pasajelor superioare sau a firelor electrice. Apoi, actionati in mod prudent, tinand cont de posibila deteriorare a drumurilor si a podurilor. Daca ati ajuns blocat sub daramaturi : Nu aprindeti nici un chibrit sau ceva asemanator. Nu va miscati dintr-un loc in altul si nu faceti galagie. Acoperiti-va gura cu o batista sau o haina. Loviti ritmic o teava pentru a fi localizat de persoanele care participa la operatiunile de salvare; folositi un fluier daca aveti la indemana; strigati numai daca este absolut necesar in urma strigatului puteti inhala cantitati periculoase de praf. Ce sa faceti dupa un cutremur Fiti pregatit pentru eventualele replici ale cutremurului. Aceste cutremure secundare sunt de obicei mai putin violente decat primul, dar pot fi suficient de puternice pentru a produce noi pagube structurilor afectate. Verificati daca sunteti ranit si acordati-va primul ajutor, daca este posibil, cu mijloacele disponibile. Faceti acelasi lucru pentru persoanele alaturi de care sunteti. Nu incercati sa-i miscati pe cei grav raniti decat daca trebuie scosi dintr-o zona periculoasa in care le este amenintata viata sau starea li se agraveaza rapid. Daca trebuie sa miscati o persoana inconstienta, mai intai imobilizati-i gatul si spatele. Incercati sa comunicati cu salvatorii, prin mijloacele care va stau la dispozitie. Folositi lanterne cu baterii in cazul intreruperii curentului electric. Nu utilizati in interiorul cladirilor dupa un cutremur lumanari, chibrituri sau alte surse de lumina cu flacara deschisa pentru a evita posibilele explozii si incendii cauzate de scurgerile de gaze sau de raspandirea de vapori ai unor substante inflamabile. Protejati-va talpile in zonele acoperite de praf, moloz sau geamuri sparte. Participati (daca vi se solicita si sunteti apti) la actiunile de inlaturare a daramaturilor, sprijinirea constructiilor, salvarea oamenilor. Evitati, pe cat posibil, circulatia in vederea vizitarii rudelor sau cunostintelor pentru a vedea care este starea lor, pentru a nu aglomera/bloca mijloacele de transport si arterele de circulatie. Nu contribuiti la transmiterea zvonurilor, stirilor false, a panicii si a dezordinii. 2. INUNDAŢII Prezentare Inundatiile pot fi prevazute, cu exceptia celor instantanee, care se manifesta similar spargerii unui baraj. Astfel, acest tip de dezastru este precedat, de obicei, de intervale mari de prevenire. In functie de amploarea lor, inundatiile pot distruge imobile, poduri si recolte, pot ucide oameni, animale domestice si fauna. Sprijinul oferit populatiei afectate de inundatii de catre serviciile specializate ale autoritatilor si de voluntari ai Crucii Rosii inca din primele ore de la producerea dezastrului are ca obiective principale, intr-o prima faza, salvarea vietii oamenilor aflati in conditii de risc maxim prin actiuni de evacuare din zonele izolate/periculoase, acordarea primului ajutor si a serviciilor de asistenta de baza, si, in masura posibilului, salvarea bunurilor materiale ale acestora. In faza urmatoare, se actioneaza pentru asigurarea asistentei victimelor in ceea ce priveste accesul la apa potabila, alimente de baza, adapost, salubritate, ingrijiri medicale de baza, prevenirea aparitiei si raspandirii epidemiilor. Coordonarea operatiunilor de interventie pentru limitarea consecintelor inundatiilor reprezinta o provocare specifica pentru serviciile de urgenta, deoarece, uneori, sunt acoperite de apa arii vaste de pamant, facand coordonarea foarte dificila. In aceste conditii, organizarea logisticii, transportului si distributiei ajutoarelor este dificila, cu atat mai mult cu cat, adesea, este deteriorata si infrastructura locala. Inundatiile ce se produc instantaneu (ruperea unui baraj/dig sau ploaia torentiala cu cantitate mare de apa pe unitatea de timp si suprafata) sunt provocate de volume extreme de apa ce apar brusc si curg rapid, acoperind mari suprafete. Datorita instalarii lor rapide, inundatiile instantanee sunt dificil de prevazut si le ofera oamenilor putin timp pentru a scapa in locuri mai inalte si a lua cu ei apa potabila, alimente, imbracaminte groasa, mijloace de comunicare si alte articole esentiale pentru asigurarea supravietuirii. De obicei, dupa inundatii urmeaza doua faze. In timpul primei faze oamenii se aglomereaza pe zonele inalte si sigure, impreuna cu animalele domestice. Spre aceste zone se refugiaza insa si animalele salbatice, fapt ce poate pune in pericol sanatatea si viata oamenilor. In aceste locuri, apa de baut este deseori greu de gasit, iar salubritatea mediului nu poate fi asigurata. In timpul celei de-a doua faze, o data cu inceperea retragerii apei, oamenii revin la casele lor. Aceasta faza reprezinta deseori un proces prelungit (anumite zone se usuca mai incet decat altele). Odata ajunsi acasa, oamenii trebuie sa faca fata unor dificultati legate de distrugerea sau afectarea sistemelor de alimentare cu apa, a fantanilor ce necesita reabilitarea, curatarea si dezinfectarea. 2
187 Nesecret Dupa producerea inundatiei pot aparea riscurile izbucnirii unor epidemii, cele mai probabile fiind bolile infectioase cu transmitere hidrica (holera, hepatita A). Dezastre colaterale ce pot fi cauzate de ploi puternice si inundatii: Cedari de baraje/diguri - pot fi provocate de o constructie defectuoasa sau de deplasarea fundatiei barajului in urma unui cutremur sau a unor foraje efectuate in apropiere. Barajele/digurile construite din pamant sunt mai predispuse sa cedeze cand ploile excesive umplu rezervorul peste cota de atentie sau pana la refuz. Apa excedentara se revarsa in acest caz peste baraj, erodandu-l treptat si taind canale adanci in el. Acestea slabesc intreaga structura care, prin urmare, poate ceda complet. Rezultatul cedarii unui baraj sau ruperea unui dig este eliberarea brusca a unor cantitati mari de apa care matura totul in cale pe o suprafata intinsa, cauzand multe decese si accidentari. Alunecari de teren reprezinta alunecarea unor straturi de pamant aflate la suprafata solului peste cele de dedesubt sau desprinderea unor bucati masive de sol si pietre. Alunecarile de teren sunt provocate si se asociaza de cele mai multe ori cu alte dezastre cum ar fi furtunile locale puternice si inundatiile provocate de rauri, defrisari masive, caderi de ploi abundente, topirea brusca a zapezii, eroziunea solului sau cutremure, putand, de asemenea, sa se produca in zone aflate sub un strat gros de zapada. Ce sa faceti inainte de inundatie : Inundatiile pot sa apara oricand si oriunde. Exista multe zone predispuse la inundatii pe tot cuprinsul tarii, avand diferite nivele de risc. Inundatiile pot afecta pe oricine! Interesati-va la oficialitatile locale daca proprietatea dvs. se afla intr-o zona predispusa la inundatii sau cu risc ridicat. (Tineti minte ca si in afara zonelor cu risc inalt se produc deseori inundatii). Aflati care sunt semnalele oficiale de avertizare pentru inundatii si ce trebuie sa faceti cand le auziti. De asemenea, intrebati cum va puteti proteja casa de inundatii. Identificati barajele existente in zona in care locuiti si determinati daca ele reprezinta un potential pericol pentru dvs. Cumparati un aparat de radio alimentat cu baterii si seturi de baterii de rezerva, pentru a putea afla oricand, chiar si dupa intreruperea alimentarii cu energie electrica, toate notificarile legate de inundatii emise de autoritati. Afisati numerele de telefon ale serviciilor de urgenta langa telefon. Invatati copiii sa sune la 112. Fiti pregatit pentru evacuare. Familiarizati-va cu rutele de evacuare din comunitatea dvs. si aflati unde puteti gasi zone inalte. Planificati si exersati cu familia dvs. o ruta de evacuare in caz inundatii. Discutati cu familia despre inundatii. Planificati un loc de intalnire pentru membrii familiei, in eventualitatea in care sunteti separati in cazul unui dezastru si nu va puteti intoarce acasa. Stabiliti o persoana de contact din afara localitatii la care vor suna toti membrii familiei pentru a anunta ca sunt nevatamati. Asigurati-va ca toti membrii familiei cunosc numele, adresa si numarul de telefon al persoanei de contact. Determinati cum i-ati putea ajuta pe alti membri de familie care locuiesc separat, dar care ar putea avea nevoie de ajutorul dvs. in cazul unei inundatii. Determinati orice nevoie speciala pe care ar putea s-o aiba vecinii dvs. Pregatiti-va sa supravietuiti pe cont propriu pentru cel putin trei zile. Alcatuiti un set de provizii pentru dezastre. Pastrati si improspatati un stoc de alimente si de apa potabila suplimentara. Pastrati documentele importante si obiectele personale de neinlocuit (cum ar fi fotografiile) intr-un loc unde nu se vor deteriora. Daca se prefigureaza o inundatie majora, luati in considerare depozitarea acestora intr-un loc mai sigur decat locuinta dvs. Invatati cum sa intrerupeti utilitatile, cum ar fi alimentarea cu curent electric, gaz si apa, de la intrerupatoarele si supapele principale. Aflati cum functioneaza sistemul de incalzire. Evitati sa construiti in zone predispuse la inundatii, exceptand cazul in care o faceti pentru a va suprainalta locuinta si a-i intari structura de rezistenta. Nu construiti fara obtinerea tuturor autorizatiilor legale. Fiecare autorizatie are un temei bine determinat. Cumparati si instalati pompe de apa, pe care sa le puteti alimenta si de la generatoare de rezerva in cazul intreruperii curentului. Amplasati centralele, boilerele si panourile electrice la etajele superioare sau in pod daca exista riscul sa fie acoperite de ape. Daca acestea se afla la parter, ar trebui sa se afle cu cel putin 30 cm peste limita de inundatie stabilita in proiectul imobilului, iar peretii sau suportul pe care sunt montate sa fie din beton. Angajati un electrician autorizat care sa mute componentele retelei electrice a casei (intrerupatoare, prize, doze si cabluri) cu cel putin 30 cm peste limita de inundatie proiectata la locuinta dvs. Instalati supape de siguranta (anti-retur) pe conductele de canalizare, pentru ca in caz de inundatii apa sa nu poata patrunde prin acestea in locuinta dvs. Construiti bariere pentru a impiedica apa sa ajunga in cladire. Izolati peretii fundatiilor cu materiale hidroizolante, pentru a preveni infiltrarea si erodarea de catre apa a structurii de rezistenta a imobilelor. Contactati agentiile locale insarcinate cu siguranta constructiilor si managementul dezastrelor pentru mai multe informatii. Intretineti santurile de scurgere din gospodarie si de la drumul de acces in gospodarie. Nu plantati altceva dacat iarba, nu lasati sa se adune resturi vegetale sau gunoaie. 3
188 Nesecret Ce sa faceti in timpul unei inundatii. Fiti constient de riscul unei inundatii instantanee. Daca exista o sansa oricat de mica de aparitie a unei inundatii instantanee, gasiti modalitatea de a va muta cat mai repede intr-o zona mai inalta. Ascultati posturile de radio sau televiziune pentru informatii locale. In cazul in care sunteti surprins in afara locuintei (pe strazi, in scoli, in parcuri, sali de spectacol, in gari, autogari, magazine, alte locuri), este necesar sa respectati cu strictete comunicarile primite si sa va indreptati spre locurile de refugiu cele mai apropiate. Memorati cursurile de apa, canalele de scurgere si alte zone despre care se stie ca pot fi inundate brusc. Inundatii instantanee pot aparea in astfel de zone chiar si fara semne prevestitoare tipice, cum ar fi nori de ploaie sau ploi abundente. Daca autoritatile locale emit o alerta de inundatii, pregatiti-va de evacuare. Respectati ordinea de evacuare stabilita: copiii, batranii, bolnavii si, in primul rand, cei din zonele cele mai periclitate; Asigurati-va locuinta. Daca aveti suficient timp, fixati sau mutati inauntru toate bunurile aflate afara. Mutati bunurile esentiale la etajele superioare. Daca vi se solicita de catre autoritatile locale, intrerupeti utilitatile de la panourile sau valvele principale. Deconectati toate aparatele electrice. Nu atingeti echipamentele electrice daca sunteti ud sau daca stati in apa. Umpleti cu apa cazile si chiuvetele, alte recipiente, pentru cazul in care apa devine contaminata sau furnizarea ei se va intrerupe. Inainte de a le umple, curatati-le prin spalare cu cloramina. Scoateti animalele din gospodarie si dirijati-le catre locurile care ofera protectie. La parasirea locuintei, luati documentele personale, o rezerva de alimente, apa, trusa sanitara, un mijloc de iluminat, un aparat de radio si pe timp friguros, si imbracaminte mai groasa. Dupa sosirea la locul de refugiu, comportati-va cu calm, pastrati ordinea, ocupati locurile stabilite, protejati si supravegheati copiii, respectati masurile stabilite. Ajutati persoanele care au nevoie de sprijin. Pastrati in permanenta setul de provizii pentru dezastre la indemana. Daca vi se spune sa va evacuati locuinta, conformati-va imediat. Daca apa incepe sa creasca in interiorul locuintei dvs. inainte sa va evacuati, retrageti-va la etaj, in pod, iar daca este necesar chiar pe acoperis. Apa provenita din inundatii poate fi contaminata cu substante chimice, alte substante toxice sau cu diverse alte deseuri. Daca ati venit in contact cu apa provenita din inundatii, spalati-va pe maini cu sapun si apa dezinfectata. Nu va deplasati prin apa curgatoare. Apa curgatoare de numai 15 cm adancime va poate dobori de pe picioare. Daca este necesar sa va deplasati prin zone inundate, faceti-o acolo unde apa nu este in miscare. Folositi un bat pentru a verifica daca solul din fata dvs. este stabil, pentru a evita obstacolele. Nu treceti cu masina prin zone inundate. 15 cm de apa ajung pana la caroseria majoritatii autoturismelor, cauzand pierderea controlului si posibila impotmolire. 30 cm de apa sunt suficienti pentru ca majoritatea autovehiculelor sa pluteasca. 60 cm de apa vor matura aproape orice fel de vehicul. Daca apa creste in jurul masinii dvs., abandonatio imediat si mutati-va intr-o zona mai inalta, daca puteti s-o faceti in siguranta. Atat dvs. cat si vehiculul riscati sa fiti luati rapid de ape, pe masura ce nivelul inundatiei creste. Apa conduce curentul electric, deci stati departe de liniile de tensiune cazute si de cablurile electrice! Fiti atenti la animale - in special la cele periculoase. Si animalele isi abandoneaza adaposturile in inundatii. Ce sa faceti dupa inundatie: Evitati apa provenita din inundatie. Aceasta poate fi contaminata cu petrol, benzina sau diverse deseuri din canalizari. De asemenea, apa poate fi incarcata electric datorita unor linii electrice subterane sau cabluri cazute la pamant. Fiti precaut in zonele in care apele s-au retras. Drumurile pot fi erodate si pot sa se prabuseasca sub greutatea unui autovehicul. Nu va apropiati de cablurile electrice cazute la pamant si raportati-le imediat companiei de electricitate. Nu va apropiati de zonele de dezastre stabilite de autoritati, exceptand cazul in care acestea solicita voluntari. Intoarceti-va acasa doar cand autoritatile considera ca o puteti face in siguranta. Nu intrati in cladiri inconjurate de apa. Fiti extrem de precaut cand intrati in cladiri. Pot exista defecte structurale ascunse, in special la fundatii. Inainte de a reveni in locuinta dvs., inspectati cladirea si asigurati-va ca nu exista modificari structurale. Nu intrati daca exista posibilitatea ca imobilul sa se prabuseasca. Cand reveniti in locuinta dvs., nu folositi chibrituri, brichete sau alte obiecte ce produc o flacara deschisa, deoarece exista posibilitatea sa se fi strans gaz in interior. Daca simtiti miros de gaz sau auziti un suierat, deschideti un geam, parasiti locuinta rapid si sunati compania de gaze de la un vecin. Pentru siguranta dvs., nu reporniti curentul inainte ca reteaua electrica din locuinta sa fie verificata de catre un electrician autorizat. Luati in consideratie necesitatile de sanatate si siguranta ale familiei dvs.: Spalati-va frecvent pe maini cu sapun si apa curata, daca veniti in contact cu apa provenita din inundatii. Aruncati mancarea care a intrat in contact cu apa provenita din inundatii, inclusiv conservele. Fierbeti apa de baut si cea folosita la prepararea mancarii pana cand autoritatile o declara potabila. Urmariti stirile pentru a afla daca sursa de apa a comunitatii este sau nu contaminata. 4
189 Nesecret Urmariti stirile pentru a afla unde va puteti adresa pentru a fi ajutati sa obtineti adapost, imbracaminte si mancare. In caz de necesitate, apelati la cea mai apropiata institutie medicala pentru a va asigura asistenta de specialiate. Reparati cat mai curand posibil rezervoarele septice, tevile si conductele de apa si canalizare, fantanile, instalatiile sanitare si de salubritate stricate. Instalatiile sanitare si sistemele de canalizare defecte reprezinta un risc serios pentru sanatate. Asigurati-va ca respectati standardele si reglementarile locale cand reconstruiti. Folositi materiale si tehnici de constructie care sa asigure rezistenta la apa a locuintei dvs., astfel incat aceasta sa fie protejata in viitoarele inundatii. 3. ALUNECĂRI DE TEREN Prezentare Alunecarile de teren se produc pretutindeni, avand loc cand mase de piatra, pamant sau noroi se deplaseaza in jos, pe o panta. Alunecarile de teren pot antrena mase mici sau mari de pamant si roci si se pot deplasa cu viteze diferite. Sunt declansate de furtuni, ploi abundente, topirea zapezii, defrisari, cutremure, eruptii vulcanice, incendii sau prin modificari ale terenului produse de oameni. Alunecarile de noroi sunt rauri de piatra, pamant si alte materiale saturate cu apa. Ele iau nastere cand apa se acumuleaza rapid in sol, in timpul ploilor masive sau in urma topirii bruste a zapezii, transformand pamantul intr-un torent de noroi si alte materiale. Acestea se pot deplasa rapid in josul pantei sau prin canale si pot lovi la viteze de avalansa, fara avertisment sau cu un preaviz foarte scurt. Pot sa se deplaseze cativa kilometri de la sursa, crescand in marime, antrenand copaci, bucati mari de piatra, masini si alte materiale din cale. Ce sa faceti inainte de o alunecare de teren Contactati autoritatile locale si inspectoratul pentru situatii de urgenta pentru informatii asupra riscurilor locale legate de alunecarile de teren. Faceti o evaluare a terenului pe care intentionati sa construiti sau pe care se afla proprietatea dvs, experti in geologie, urbanistica sau resurse naturale pot avea anumite informatii privind zonele vulnerabile la alunecari de teren. Consultati un expert in domeniu pentru sfaturi si masuri corective pe care le puteti lua pentru a va proteja terenul impotriva alunecarilor de teren. Minimalizati riscurile casnice instaland garnituri flexibile la conducte pentru a evita scurgerile de apa sau de gaz. Garniturile flexibile sunt mai rezistente la rupere. Garniturile de gaze trebuie instalate exclusiv de lucratorii companiei de gaze sau de profesionistii autorizati. Familiarizati-va cu imprejurimile: micile schimbari in peisajul local va pot alerta asupra unei potentiale amenintari viitoare mai mari; observati modul de drenare a apei de ploaie in pante si in special in locurile in care aceasta se aduna; observati orice semn de miscare a terenului, precum mici alunecari, curgeri sau copaci aflati pe zonele deluroase din apropierea casei dvs., ale caror trunchiuri se inclina progresiv. Observati imprejurimile inainte si in timpul furtunilor puternice, care pot mari pericolul unei alunecari de teren. Invatati sa recunoasteti semnele care anunta iminente alunecari de teren: usile si ferestrele casei se blocheaza pentru prima data; apar noi fisuri in tencuiala, tigle, caramizi si fundatii; peretii exteriori si scarile se departeaza de cladire; apar fisuri care se maresc lent pe sol sau pe zone pavate, precum strazi si alei; apar defectiuni la utilitatile subterane; apar umflaturi de pamant la baza unei pante; apa tasneste la suprafata in locuri noi; gardurile, zidurile de sustinere, stalpii sau copacii se inclina sau sunt usor de miscat; pamantul aluneca in jos intr-o anumita directie si se poate deplasa in acea directie chiar sub picioarele dvs. In timpul alunecarii de teren: Urmariti la radio sau TV buletinele meteo si avertismentele care anunta precipitatii abundente sau extinse pe perioade de mai multe zile. Fiti pregatit de evacuare, asigurandu-va din timp un loc de refugiu. Evacuati locuinta daca autoritatile locale va impun sau daca considerati necesar. Daca ramaneti acasa, construiti-va un adapost in cea mai sigura parte a gospodariei iar, in timpul alunecarii de teren evitati sa stati in calea acesteia. Fiti in alerta cand rafale scurte si intense de ploaie urmeaza dupa ploi masive sau vreme umeda, deoarece acestea maresc riscul alunecarii de teren. Fiti atent la orice sunet neobisnuit care ar putea indica pamant in miscare, precum copaci rupandu-se sau pietre care se ciocnesc. Un mic torent de noroi care curge sau cade poate preceda alunecari de teren mai mari. Noroiul in miscare poate aluneca rapid si uneori fara avertizare. Puteti auzi o bubuitura slaba care creste in volum, pe masura ce se apropie terenul deplasat. 5
190 Nesecret Daca sunteti langa un rau sau canal, fiti atent la cresterea sau scaderea subita a debitului apei si la schimbarea aspectului apei din limpede in tulbure. Asemenea modificari bruste pot indica activitati de deplasare a terenului in susul apei. Fiti pregatit sa actionati rapid. Fiti atent mai ales cand sunteti la volanul unei masini. Movilele de pamant aflate de-a lungul soselelor sunt primele susceptibile alunecarilor de teren. Observati pavajul distrus, noroiul, pietrele cazute si alte indicii ale unor posibile alunecari de teren. Ce sa faceti in timpul unei alunecari de teren Plecati rapid din calea alunecarii de teren. Zonele considerate sigure sunt: zone in care nu au avut loc deplasari de teren in trecut; zone relativ plane, la distanta de pante; zonele din varful sau de-a lungul crestelor. Daca scaparea nu este posibila, ghemuiti-va si protejati-va capul cu mainile. Ce sa faceti dupa o alunecare de teren Stati departe de zona afectata. Poate exista pericolul altor alunecari. Verificati daca exista persoane ranite sau blocate langa terenul deplasat, dar fara sa patrundeti in zona afectata. Indrumati salvatorii spre aceste locatii. Ajutati vecinii care ar putea avea nevoie de asistenta speciala familii numeroase, copii, batrani si persoane cu dizabilitati. Ascultati la radio si TV ultimele buletine informative. Alunecarile de teren pot fi insotite de alte pericole precum avarierea retelelor electrice, de apa, gaz sau de canalizare si blocarea unor strazi si cai ferate: cautati si raportati autoritatilor corespunzatoare daca exista retele de utilitati avariate. Raportand potentialele pericole, utilitatile respective vor fi intrerupte cat de repede posibil, prevenind alte dezastre si stricaciuni; daca simtiti miros de gaz sau auziti un suierat, nu intrati in cladire sa inchideti utilitatile. Daca puteti inchide gazul din afara cladirii, de la ceas, faceti-o. Oricum, doar angajatii companiei de gaz sau alti profesionisti calificati pot reporni instalatiile de gaz; verificati daca fundatia cladirii, cosul si terenul inconjurator au suferit pagube. Stricaciunile fundatiilor, cosurilor si ale terenului inconjurator va pot ajuta sa evaluati siguranta zonei; apelati la expertiza specialistilor in constructii pentru o evaluare completa a starii imobilelor afectate de alunecarile de teren. Fiti atent la inundatii, care pot aparea dupa alunecari de teren. Inundatiile uneori urmeaza alunecarile de teren, ambele calamitati putand fi provocate de aceleasi cauze. Replantati pamantul afectat cat de curand posibil, pentru fixarea stratului de pamant, deoarece eroziunea cauzata de alunecarile de teren poate duce la inundatii neasteptate si la noi alunecari de teren in viitorul apropiat. Cereti sfatul unui expert pentru evaluarea riscului alunecarilor de teren sau aplicarea unor tehnici corective, pentru a reduce riscul alunecarilor de teren. Un profesionist va poate informa asupra celor mai bune metode de a preveni sau reduce riscul alunecarilor de teren, fara a da nastere la pericole viitoare. Nu construiti nimic fara autorizatiile necesare, mai ales in zonele cunoscute ca fiind predispuse la alunecarile de teren. 4. INCENDII Prezentare Un incendiu poate devasta o cladire in cateva minute. Intelegerea caracteristicilor de baza ale incendiului si invatarea practicilor adecvate de securitate pot fi cheia supravietuirii unui incendiu casnic sau intr-o cladire. Ce sa faceti inaintea unui incendiu Dispozitivele pentru incalzire precum radiatoarele, sobele cu lemne si semineurile trebuie utilizate cu prudenta. Folositi radiatoare portabile doar in camerele bine ventilate, iar arzatoarele cu petrol doar in aer liber. Curatati anual hornurile si sobele cu lemne. Folositi doar dispozitive pentru incalzire certificate si urmati instructiunile de folosire. Detectoarele de fum maresc de peste doua ori sansele supravietuirii unui incendiu. Detectoarele de fum sesizeaza cantitatile anormale de fum sau gaze de combustie invizibile din aer. Pot detecta si focul mocnit. Ar trebui instalat cel putin un detector de fum la fiecare nivel al unei cladiri. Testati detectoarele de fum in fiecare luna si inlocuiti bateriile o data pe an. Concepeti si puneti in practica un plan de evacuare. Asigurati-va ca toti membrii familiei stiu ce sa faca in timpul unui incendiu. Desenati un plan al nivelului cu cel putin doua locuri de iesire din fiecare camera. Alegeti un loc de intalnire sigur in afara casei. Exersati alertarea celorlalti locatari ai imobilului. E o idee buna sa aveti, in acest scop, o sonerie si o lanterna in fiecare dormitor. 6
191 Nesecret Exersati evacuarea cladirii legat la ochi. Intr-o situatie reala de incendiu, cantitatea de fum generata de foc va face, cel mai probabil, vederea imposibila. Exersati evacuarea mergand aplecat spre sol. Pipaiti usa inainte de a o dechide. Daca e fierbinte, alegeti alta iesire. Invatati sa va opriti, sa cadeti la podea si sa va rostogoliti, in situatia in care hainele v-ar lua foc. Notati numerele de urgenta langa telefon. Totusi, daca un incendiu va ameninta casa, nu intarziati inauntru ca sa dati telefoanele de urgenta din interiorul casei dvs. E mai bine sa iesiti intai si sa lansati apelul din alta parte. Achizitionati scari pliante si invatati sa le folositi. Instalati extinctoare in casa si invatati membrii familiei sa le foloseasca. Nu depozitati materiale combustibile sau inflamabile in spatii inchise sau langa surse de caldura. Cand gatiti pastrati zona din jurul masinii de gatit curata si ferita de materiale inflamabile precum pungi de hartie sau de plastic, cutii si alte articole. Daca izbucneste un incendiu, puneti un capac deasupra tigaii in flacari sau folositi un stingator. Atentie, mutarea tigaii poate provoca raspandirea focului. Nu turnati niciodata apa pe foc cu grasimi! Verificati sistematic integritatea cablurilor electrice. Inlocuiti firele daca sunt fisurate sau rupte. Asigurati-va ca firele nu sunt sub covoare, peste cuie sau in zone cu trafic intens. Evitati presarea sau tensionarea firelor si prizelor. Prizele trebuie sa fie acoperite cu capacele lor speciale. Nu folositi prize improvizate, cu fire iesite sau neizolate. Achizitionati doar dispozitive electrice certificate din punct de vedere al sigurantei in exploatare. Contactati unitatea locala de pompieri pentru mai multe informatii legate de securitatea in caz de incendii. Ce sa faceti in timpul unui incendiu Iesiti cat de repede si in siguranta posibil din incinta in care a izbucnit incendiul. Folositi scarile pentru iesire. In timpul evacuarii, stati aplecat spre pamant. Daca este posibil, acoperiti-va gura cu un prosop, pentru a evita inhalarea fumului si a gazelor. Inchideti usile fiecarei camere din care iesiti pentru a intarzia raspandirea flacarilor. Daca va aflati intr-o camera cu usa inchisa: Daca intra fum pe sub usa sau daca usa e fierbinte, tineti-o inchisa. Deschideti o fereastra sa iesiti sau pentru aer proaspat, in timp ce asteptati ajutorul. Daca nu este fum deasupra sau dedesubtul usii si usa nu e fierbinte, deschideti-o incet. Daca e prea mult fum sau foc in incapere, inchideti usa. Ce sa faceti dupa un incendiu Acordati primul ajutor daca este cazul. Victimele grav ranite sau cu arsuri trebuie transportate de urgenta la un centru medical. Stati departe de cladirile afectate. Intoarceti-va acasa doar cand autoritatile spun ca sunteti in siguranta. Aruncati alimentele care au fost expuse la caldura, fum sau funingine. In caz ca sunteti asigurat, contactati agentul de asigurari. Nu aruncati bunurile afectate decat dupa ce ati facut un inventar al lor. Pastrati chitantele cu cheltuielile legate de pierderile datorate incendiului. Apelati la specialisti pentru a afla daca incendiul a provocat pagube structurale cladirii. 5. ACCIDENTE TEHNOLOGICE Prezentare Un accident cu substante periculoase poate avea loc oriunde. Comunitatile aflate langa fabrici chimice sunt expuse la riscuri sporite. Totusi, substantele periculoase sunt transportate pe strazi, cai ferate si rute navale zilnic, astfel ca orice zona este vulnerabila la un asemenea accident. De asemenea, nu exista gospodarie in care substante potential periculoase sa nu fie utilizate si stocate. Ce sa faceti inaintea unui accident cu substante periculoase Invatati sa detectati prezenta substantelor periculoase. Multe din substantele periculoase nu au gust sau miros. Unele substante pot fi detectate deoarece provoaca reactii fizice precum lacrimatul ochilor sau greata. Unele substante periculoase ajung pe sol si pot fi recunoscute dupa aspectul uleios sau spumant. Contactati inspectoratul local pentru situatii de urgenta pentru informatii legate de substantele periculoase si planurile de raspuns ale comunitatii. Informati-va cu privire la planurile de evacuare ale locului dv. de munca si ale scolii unde invata copiii dv. Fiti pregatiti pentru evacuare. Planificati cateva rute de evacuare din zona. Informati-va despre sistemele de avertizare ale platformelor industriale si ale populatiei. Pregatiti trusa de salvare si provizii pentru cazuri de dezastre. Intocmiti un plan de comunicare in caz de urgenta. In caz ca membrii familiei sunt separati in timpul unui accident cu substante periculoase (aceasta fiind o posibilitate reala in timpul zilei, cand adultii sunt la locul de munca, iar copiii la scoala), intocmiti un plan de intalnire dupa dezastru. 7
192 Nesecret Rugati o ruda sau un prieten dintr-o alta localitate sa fie persoana de contact a familiei. Dupa un dezastru, e deseori mai usor sa telefonati la o distanta mai mare. Asigurati-va ca stiu cu totii numele, adresa si numarul de telefon ale persoanei de contact. Ce sa faceti in timpul unui accident cu substante periculoase Daca auziti o sirena sau alt semnal de avertizare, urmariti la radio sau TV ultimele informatii sau mesajele transmise de autoritatile din localitatea dvs. Daca sunteti martorul unui accident, sunati cat de repede cu putinta la 112 sau la unitatea locala de pompieri pentru a raporta natura si locul accidentului. Departati-va de locul accidentului si tineti-i pe ceilalti la distanta. Nu calcati sau nu atingeti substanta varsata. Incercati sa nu inhalati gaze, aburi si fum. Daca este posibil, in timp ce parasiti zona, acoperiti-va gura cu o batista. Mentineti comunicarea cu victimele accidentului, dar mentineti distanta pana cand substanta periculoasa este identificata. Incercati sa stati in susul apei, la deal si contra vantului fata de locul accidentului. Daca vi se cere sa ramaneti in interiorul unei incinte (de exemplu, adaposturi interioare), inchideti ferestrele si usile astfel incat substantele contaminante sa nu poata patrunde. Astupati spatiile de sub usi si ferestre cu prosoape ude si banda adeziva. Acoperiti spatiile din jurul ferestrelor, unitatilor de aer conditionat, gurilor de aerisire din baie si bucatarie cu banda adeziva si folie de plastic, hartie cerata sau folie de aluminiu. Inchideti camerele nelocuite, precum zonele de depozitare, uscatoriile si dormitoarele suplimentare. Inchideti semineurile. Opriti sistemele de ventilatie. Nu incercati sa ingrijiti victimele unui accident provocat de substante periculoase pana cand substanta nu este identificata si autoritatile nu confirma lipsa pericolului la contactul cu victimele. Indepartati imbracamintea si incaltamintea contaminate si puneti-le intr-o punga de plastic. Spalati victimele care au intrat in contact cu substantele chimice, turnand imediat apa rece pe piele sau ochi timp de cel putin 15 minute, cu exceptia faptului cand autoritatile va sfatuiesc sa nu folositi apa pentru indepartarea unor anumite substante implicate. Aduceti animalele in interior. Imediat dupa anuntul de adapostire in interior, umpleti cazile sau recipientele mari cu apa din surse aditionale si opriti alimentarea cu apa a casei. Daca exista posibilitatea sa fi patruns gaze sau vapori in cladire, respirati scurt printr-o batista sau un prosop. Evitati sa consumati apa sau alimente care ar putea fi contaminate. Urmariti buletinul de stiri pentru a afla noutati si ramaneti la adapost pana cand autoritatile dau asigurari ca pericolul a trecut. Autoritatile decid daca este necesara evacuarea, dupa tipul si cantitatea de substanta chimica raspandita. De asemenea, apreciaza cat timp se asteapta sa fie afectata regiunea. Ascultati la radio sau TV informatii despre rutele de evacuare, adaposturi temporare, mijloace si proceduri. Urmati rutele recomandate de autoritati scurtaturile pot sa nu fie sigure. Plecati imediat. Daca aveti timp, minimizati contaminarea casei inchizand toate ferestrele si astupand gurile de aerisire. Luati proviziile facute dinainte. Amintiti-va sa va ajutati vecinii care ar putea avea nevoie de asistenta speciala copii, batrani si persoane cu dizabilitati. Ce sa faceti dupa un accident cu substante periculoase Intoarceti-va acasa cand autoritatile va spun ca pericolul a trecut. Urmati instructiunile locale privind siguranta hranei si a apei. Curatati si scapati de reziduuri, respectand recomandarile specialistilor de la inspectoratul pentru situatii de urgenta, privind metodele de curatare. 8
193 Nesecret CETĂŢENI, PREGĂTIŢI-VĂ DIN TIMP PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ: INUNDAŢII, ALUNECĂRI DE TEREN, FENOMENE METEO PERICULOASE. FIECARE FAMILIE POATE FI PUSĂ ÎN SITUAŢIA DE A PĂRĂSI LOCUINŢA. PENTRU ASTFEL DE CAZURI TREBUIE SĂ AVEŢI PREGĂTIT RUCSACUL DE URGENŢĂ. ACESTA TREBUIE SĂ CONŢINĂ: Apă; Alimente compacte şi uşoare: cutii de conserve,alimente deshidratate,biscuiţi,sucuri, cafea, ceai, alimente pentru copii; Îmbrăcăminte şi încălţăminte; Un sac de dormit sau pături; trusă de prim ajutor : medicamentele personale,analgezice, antiseptice; Aparate utile: aparat radio cu baterii de schimb, lanternă, telefon mobil, fluier; Articole de igienă: hârtie igienică, săpun, pastă de dinţi, periuţă de dinţi; Acte personale: carţi de identitate, carnete de asigurări medicale,bani. 9
194 Anexa nr. 9 Înştiinţarea, avertizarea, prealarmarea şi alarmarea populaţiei se realizează în scopul evitării surprinderii şi al luării măsurilor privind adăpostirea populaţiei, protecţia bunurilor materiale, precum şi pentru limitarea efectelor dezastrelor, atacurilor din aer şi ale acţiunilor militare. În cazul producerii unor dezastre, folosirea mijloacelor de alarmare se realizează cu aprobarea prefectului, primarului localităţii ori a conducătorului instituţiei publice sau a operatorului economic implicat, după caz, ori a împuterniciţilor acestora. Sistemul de alarmare al unei localităţi sau operator economic, în general, cuprinde: sirene electrice şi/sau electronice acţionate centralizat sau local, centrale de alarmare, staţii de radioficare şi radioamplificare. Înştiinţarea, avertizarea şi alarmarea în situaţii de urgenţă reprezintă activitatea de transmitere a informaţiilor autorizate, despre iminenţa producerii sau producerea dezastrelor şi/sau a conflictelor armate, şi cuprinde: Înştiinţarea despre utilizarea mijloacelor chimice, biologice, nucleare, radiologice, convenţionale şi neconvenţionale; Înştiinţarea despre iminenţa producerii sau producerea unor dezastre; Înştiinţarea despre pericolul atacului din aer. Alarmarea populaţiei se efectuează după cum urmează: În situaţia producerii dezastrelor de către Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă; În situaţia atacului aerian şi a conflictului armat, de către Centrul Operaţional prin Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă vizate. Semnalele de alarmare acustice a populaţiei, instituţiilor publice şi operatorilor economici sunt: alarmă aeriană, alarmă la dezastre, prealarmă aeriană şi încetarea alarmei. PREALARMĂ AERIANĂ (DEZASTRE) SIRENE ELECTRICE Pauză 12 sec Pauză 12 sec 32 sec 32 sec 32 sec SIRENE CU AER COMPRIMAT Pauză 5 sec Pauză 5 sec 16 sec 16 sec 16 sec 1
195 Prealarmează populaţiea despre posibilitatea producerii loviturilor aeriene, iminenţa producerii unor dezastre naturale, tehnologice sau biologice. ALARMĂ AERIANĂ SIRENE ELECTRICE Pauză 4 sec Pauză 4 sec 4 sec..15 sunete a 4 secunde fiecare, cu pauză de 4 sec... 4 sec SIRENE CU AER COMPRIMAT Pauză 2 sec Pauză 2 sec 2 sec..15 sunete a 2 secunde fiecare, cu pauză de 4 sec... 2 sec Previne populaţia despre apariţia pericolului imediat de lovire din aer a obiectivului (localităţii). ALARMA LA DEZASTRE SIRENE ELECTRICE Pauză 10 sec Pauză 10 sec Pauză 10 sec Pauză 10 sec 16 sec 16 sec 16 sec 16 sec 16 sec SIRENE CU AER COMPRIMAT Pauză 5 sec Pauză 5 sec Pauză 5 sec Pauză 5 sec 8 sec 8 sec 8 sec 8 sec 8 sec Previne populaţia asupra pericolului despre iminenţa producerii sau producerea unor dezastre naturale, tehnologice sau biologice. 2
196 ÎNCETAREA ALARMEI se compune dintr-un sunet continuu, de aceeaşi intensitate, cu durata de 2 minute. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune dintr-un sunet continuu, de aceeaşi intensitate, cu durata de 1 minut. - înştiinţarea populaţiei despre trecerea pericolului şi posibilitatea reluării normale a activităţilor. SCOPUL MĂSURILOR DE ÎNŞTIINŢARE, AVERTIZARE ŞI ALARMARE Pe timpul dezastrelor alarmarea se execută în scopul : Protecţiei populaţiei şi bunurilor materiale din zonele ameninţate ; Luarea măsurilor iniţiale pentru apărare şi limitare a efectelor dezastrelor ; Pe timpul conflictului armat alarmarea se execută în scopul: protecţiei populaţiei şi bunurilor materiale din zonele în care urmează să se desfăşoare acţiuni militare ; diminuării impactului asupra utilităţilor (energie electrică, alimentare cu apă, gaz, etc.) ; reducerii numărului de victime în rândul populaţiei civile. Mesajele de înştiinţare vizează iminenţa declanşării sau declanşarea unor tipuri de risc sau utilizarea mijloacelor chimice, biologice, nucleare, radiologice, convenţionale şi neconvenţionale, pe timpul conflictului armat. Acestea se transmit pe baza datelor şi informaţiilor primite de la centrul Operaţional al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului şi de către structurile specializate, conform legislaţiei în vigoare. Sistemul de înştiinţare, avertizare şi alarmare local asigură facilitarea înştiinţării prompte a autorităţilor publice, alarmarea în situaţiile de urgenţă, informarea şi pregătirea din timp, a populaţiei cu privire la pericolele la care este expusă, măsurile de autoprotecţie ce trebuie îndeplinite, mijloacele de protecţie puse la dispoziţie, obligaţiile ce îi revin şi modul de acţiune pe timpul situaţiei de urgenţă. Mesajele de avertizare şi alarmare se transmit obligatoriu, cu prioritate şi gratuit prin toate sistemele de telecomunicaţii, posturile şi reţelele de radio şi de televiziune, inclusiv prin satelit şi cablu, care operează pe teritoriul localităţii, la solicitarea preşedintelui Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă (primarul localităţii). ÎNŞTIINŢAREA, AVERTIZAREA ŞI ALARMAREA SE REALIZEAZĂ ÎN FUNCŢIE DE TIPURILE DE RISC. ÎNŞTIINŢAREA ŞI AVERTIZAREA Se realizează de către Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă al judeţului, pe baza informaţiilor primite de la populaţie sau de la structurile centrale şi /sau locale care monitorizează sursele de risc şi reprezintă activitatea de transmitere a informaţiilor autorizate despre iminenţa producerii sau producerea dezastrelor şi /sau a conflictelor armate către autorităţile administraţiei publice locale, după caz, în scopul evitării surprinderii şi realizării măsurilor de protecţie. Pentru realizarea înştiinţării se folosesc echipamentele de înştiinţare şi alarmare din localitate, posturi de radiofuziune şi televiziune locale, aparate telefonice fixe şi mobile conectate la sistemul de telecomunicaţii teritorial, căi şi circuite fixe şi mobile conectate la sistemul de telecomunicaţii teritorial, staţii de emisie - recepţie şi receptoare radio, radiotelefoane din înzestrarea Serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă, precum şi ale operatorilor economici sursă de risc. ALARMAREA populaţiei se realizează de către autorităţile administraţiei publice locale prin mijloace acustice speciale (sirene electrice de diferite puteri, motosirene) şi prin mijloace acustice obişnuite (fluiere cu aburi,sirene de mână, portavoce, megafoane.) Realizarea înştiinţării pe timpul conflictului armat Mesajele pentru introducerea semnalelor de prealarmă aeriană, alarmă aeriană şi încetarea alarmei se primesc de la Centrul operaţional judeţean şi vor viza : înştiinţarea şi avertizarea despre pericolul atacului din aer ; înştiinţarea şi alarmarea despre executarea loviturilor cu arme de nimicire în masă (nucleare, biologice sau chimice); înştiinţarea şi alarmarea despre executarea loviturilor cu arme convenţionale din aer,apă sau de pe uscat ; Mesajele de înştiinţare despre pericolul atacurilor din aer, se referă la introducerea situaţiilor de prealarmă aeriană, alarmă aeriană şi încetarea alarmei aeriene. 3
197 PRELARMA AERIANĂ se transmite când ţintele aeriene se găsesc la o distanţă corespunzătoare de zbor,care să asigure informarea din timp a populaţiei şi operatorilor economici despre pericolul atacului aerian şi să permită acestora luarea măsurilor specifice şi desfăşurarea activităţilor ce se impun. ALARMA AERIANĂ se transmite când ţintele aeriene se găsesc la o distanţă corespunzătoare de zbor, care să permită populaţiei realizarea măsurilor de protecţie individuală, împotriva loviturilor din aer prin adăpostire sau alte mijloace specifice. ÎNCETAREA ALARMEI AERIENE se transmite când ţintele aeriene s-au depărtat suficient şi existenţa pericolului atacului aerian a încetat. În urma atacului aerian, transmiterea semnalului de încetarea alarmei revine în responsabilitatea Comitetului local pentru situaţii de urgenţă, în situaţia în care localitatea nu a fost afectată. Obligaţiile cetăţenilor: să informeze serviciile de urgenţă profesioniste sau poliţia,după caz, inclusiv telefonic, prin apelarea numărului 112, despre iminenţa producerii sau producerea oricărei situaţii de urgenţă despre care iau cunoştinţă ; să informeze serviciile de urgenţă profesioniste sau poliţia, după caz, inclusiv telefonic, prin apelarea numărului 112, despre descoperirea de muniţie sau elemente de muniţie rămase neexplodate ; să participe la întreţinerea adăposturilor din clădirile proprietate personală şi, în caz de necesitate, la amenajarea spaţiilor de adăpostire din teren ; să-şi asigure mijloacele individuale de protecţie, trusa sanitară, rezerva de alimente şi apă, precum şi alte materiale de primă necesitate pentru protecţia familiilor lor ; să permită, în situaţii de protecţie civilă, accesul forţelor şi mijloacelor de intervenţie în incinte sau pe terenuri proprietate privată; să permită instalarea mijloacelor de alarmare pe clădirile proprietate privată sau aparţinând asociaţiilor de locatari sau proprietari, după caz, fără plată, precum şi accesul persoanelor autorizate, în vederea întreţinerii acestora ; să accepte şi să efectueze evacuarea din zonele afectate sau periclitate de dezastre, potrivit măsurilor dispuse şi aduse la cunoştinţă de către autorităţile abilitate. 4
198 Anexa nr. 10 SITUAŢIA MIJLOACELOR DE AVERTIZARE ŞI ALARMARE LA NIVELUL JUDEŢULUI PRAHOVA Nr. Crt. Judeţ Localitate Tip Echipament Cantitate Administraţie Operator Amplasare publică 1 PH Ploieşti 2 PH Ploieşti Sirena electronică 600W Sirena electronică 600W 1 Primăria Ploieşti 1 economic sursă risc Petrom SA Grup Zăcăminte Ploieşti, Palatul Administrativ, Bd. Republicii nr.2 Ploieşti, str. M. Eminescu nr Club Petrom 0 1 Primărie, Ploieşti, Bd. Republicii nr.2 Centralizat Necentralizat Operativ Neoperativ 0 1 local Total sirene electronice Ploieşti Ploieşti, Str. Ploieşti, Str. Aurel Aurel Vlaicu nr 1 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 Primăria Ploieşti Vlaicu nr 22 - DGFP 22 - PC Ph Municipal 2 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 Primăria Ploieşti 3 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 Primăria Ploieşti 4 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 5 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 6 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 Proprietar Ploieşti, Piaţa Victoriei nr.4 - Cinema Patria Ploieşti, Str. Gral. Vasile Milea 1A - bloc locuinţe "7 etaje" Ploieşti, Hotel, str M.Kogalniceanu nr.4 Ploieşti, str. Poştei bl B2 - bloc locuinţe Ploieşti, ISUJ Ph, str. Rudului nr.96 Acţionare Loc acţionare Ploieşti, Str. Aurel Vlaicu nr 22 - PC Municipal Ploieşti, Str. Aurel Vlaicu nr 22 - PC Municipal Ploieşti, Str. Aurel Vlaicu nr 22 - PC Municipal Ploieşti, Str. Aurel Vlaicu nr 22 - PC Municipal Ploieşti, Str. Aurel Vlaicu nr 22 - PC Municipal Operativitate
199 7 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 8 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 9 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 10 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 11 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 12 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 13 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 14 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 15 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 16 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 17 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 Ploieşti, str. Ghe Doja bl.35 - bloc locuinţe Ploieşti, bd. Republicii bl.12b2 - bloc locuinţe Ploieşti, bd. Republicii bl.18 - bloc locuinţe Ploieşti, str. Scoruşului bl.15 - bloc locuinţe Ploieşti, str. Cameliei bl.29 - bloc locuinţe Ploieşti, str. Cameliei bl bloc locuinţe Ploieşti, str. Deltei bl 55- bloc locuinţe Ploieşti, str. Măgurii bl33 - bloc locuinţe Ploieşti, str. Spătar Milescu bl bloc locuinţe Ploieşti, Şos Vestului bl bloc locuinţe Ploieşti, str. Ghe. Grigore Cantacuzino bl.3 - bloc locuinţe Ploieşti, Str. Aurel Vlaicu nr 22 - PC Municipal Ploieşti, Str. Aurel Vlaicu nr 22 - PC Municipal Ploieşti, Str. Aurel Vlaicu nr 22 - PC Municipal Ploieşti, Str. Aurel Vlaicu nr 22 - PC Municipal Ploieşti, Str. Aurel Vlaicu nr 22 - PC Municipal Ploieşti, Str. Aurel Vlaicu nr 22 - PC Municipal Ploieşti, Str. Aurel Vlaicu nr 22 - PC Municipal Ploieşti, Str. Aurel Vlaicu nr 22 - PC Municipal Ploieşti, Str. Aurel Vlaicu nr 22 - PC Municipal Ploieşti, Str. Aurel Vlaicu nr 22 - PC Municipal Ploieşti, Str. Aurel Vlaicu nr 22 - PC Municipal 0 1
200 18 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 19 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 20 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 21 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 22 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 23 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 24 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 25 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 3 26 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 2 27 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 2 SC Astra Română SA SC Rompetrol Rafinăria Vega SA SC Cablul Românesc SA Ploieşti, E Grigorescu bl.64 - bloc locuinţe Ploieşti, str. E.Grigorescu bl.77 - bloc locuinţe Ploieşti, str. Bahluiului bl bloc locuinţe Ploieşti, str. Domnişori bl.59 - bloc locuinţe Ploieşti, str. Mărăşeşti nr UM 1866 Ploieşti, str. Mărăşeşti nr Complex Cioceanu Ploieşti, bd.bucureşti bl 5A - bloc locuinţe Ploieşti, bd. Petrolului nr.59 - SC Astra Română SA Ploieşti, str Văleni nr.146 Ploieşti, bd. Republicii nr PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 SC Uzuc SA Ploieşti, str. Depoului Ploieşti, Str. Aurel Vlaicu nr 22 - PC Municipal Ploieşti, Str. Aurel Vlaicu nr 22 - PC Municipal Ploieşti, Str. Aurel Vlaicu nr 22 - PC Municipal Ploieşti, Str. Aurel Vlaicu nr 22 - PC Municipal Ploieşti, Str. Aurel Vlaicu nr 22 - PC Municipal Ploieşti, Str. Aurel Vlaicu nr 22 - PC Municipal Ploieşti, Str. Aurel Vlaicu nr 22 - PC Municipal Ploieşti, str. Mareşal Averescu - PC Ploieşti, str. Mareşal Averescu - PC Ploieşti, str. Mareşal Averescu - PC Ploieşti, str. Mareşal Averescu - PC
201 29 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 SC 24 Ianuarie 30 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 31 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 SC Electrica SISE SC Dorobanţul SA 32 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 SC Bucegi SA 33 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 CTA Vest 34 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 SC Tromet SA 35 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 36 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 CONEL Electrica SC Vodylas (Comat) 37 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 SC Umerva 38 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 ICERP 39 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 SC Cramele SA Ploieşti, str. Gral. Dragalina nr.18 Ploieşti, str. Andrei Mureşanu nr.58 Ploieşti, str. Mircea cel Bătrân nr.119 Ploieşti, str. Poligonului nr.5 Ploieşti, str. Cosminelor nr.3 Ploieşti, str. Ghe. Grigore Cantacuzino nr.348 Ploieşti, str. Mihai Bravu nr.19 Ploieşti, Bd. Petrolului nr.1 Ploieşti, Bd. Petrolului nr.2 Ploieşti, Bd. Republicii nr. 291A Ploieşti, str. Găgeni nr.92 Ploieşti, str. Mareşal Averescu - PC 0 1 local Ploieşti, str. Mareşal Averescu - PC Ploieşti, str. Mareşal Averescu - PC Ploieşti, str. Mareşal Averescu - PC Ploieşti, str. Mareşal Averescu - PC Ploieşti, str. Mareşal Averescu - PC Ploieşti, str. Mareşal Averescu - PC Ploieşti, str. Mareşal Averescu - PC Ploieşti, str. Mareşal Averescu - PC Ploieşti, str. Mareşal Averescu - PC
202 40 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 Staţia CFR Ploieşti Sud 41 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 2 Depoul CFR 42 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 Centrul de Calcul Electronic 43 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 SC Timken SA 44 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 RATP 45 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 Ploieşti, Piaţa 1 Decembrie1918 Ploieşti, str. Depoului nr.15 Ploieşti, bd.bucureşti nr.28 Ploieşti, str. Ghe Petrescu nr 25 Ploieşti, str. Găgeni nr.88 AGROCOM (BALIF) Ploieşti, Şos Vestului 46 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 3 SC Upetrom SA Ploieşti, Pţa.1Decembrie 1918 nr.1 Ploieşti, 47 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 SC IPCUP SA Pţa.1Decembrie 1918 nr.1 48 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 11 SC Petrotel - Ploieşti, str. Mihai Lukoil SA Bravu nr PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 SC Isover Saint Cobain SA 50 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 SC Uztel SA 51 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 SC Pecef SA 52 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 Ploieşti, str.mihai Bravu nr.233 Ploieşti, str. Mihai Bravu nr.243 Ploieşti, str.pompelor nr.4 Ploieşti, str.democraţiei nr.35 - Casa Corpului Didactic 1 1 Ploieşti, str. Mareşal Averescu - PC Ploieşti, str. Mareşal Averescu - PC Ploieşti, str. Mareşal Averescu - PC Ploieşti, str. Mareşal Averescu - PC Ploieşti, str. Mareşal Averescu - PC local 3 0 PC Upetrom local PC Petrotel - Lukoil SA local 0 1 local 0 1 local local 0 1
203 53 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 Staţia CFR Ploieşti Triaj 54 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 SC Inspet SA 55 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 56 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 57 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 58 PH Ploieşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 Staţia CFR Ploieşti Vest SC UBEMAR SA SC INCAF SA (Frigoriferul) Ploieşti, Bd. Petrolului nr.2 Ploieşti, str. Depoului nr.149 Ploieşti, str. Libertăţii nr.1 Ploieşti, str.pompelor nr.3 Ploieşti, str. M. Eminescu nr Club Petrom Ploieşti, str.laboratorului nr local 0 1 local 0 1 local 0 1 local 0 1 local local Total sirene electrice 5,5 kw Ploieşti PH Ploieşti Sirenă dinamică SC Upetrom SA Ploieşti, Pţa.1Decembrie 1918 nr PC Upetrom PH Ploieşti Sirenă dinamică SC Petrotel - Ploieşti, str. Mihai Lukoil SA Bravu nr local PH Ploieşti Sirenă dinamică SC Uztel SA Ploieşti, str. Mihai Bravu nr local 0 1 Total sirene dinamice Ploieşti TOTAL SIRENE Ploieşti PH Câmpina Câmpina, bd. Sirenă electronică Primăria Câmpina, bd. Culturii 1 Culturii nr W Câmpina nr.18 (Primăria) (Primăria) 2 PH Câmpina 3 PH Câmpina 4 PH Câmpina 5 PH Câmpina 6 PH Câmpina Sirenă electronică 600W Sirenă electronică 600W Sirenă electronică 600W Sirenă electronică 1200W Sirenă electronică 1200W Primăria Câmpina Primăria Câmpina Primăria Câmpina Primăria Câmpina Primăria Câmpina Şcoala Generală nr.3, str. Voila nr.19 Grup Şcolar Industrial nr.2, Str. E. Teodoroiu nr.34 Ateliere sere, str. Nicolae Bălcescu nr.3 Şcoala Generală nr.8, bd.carol I, nr.104 Sediul Romtelecom, bd.carol I, nr.63 Câmpina, bd. Culturii nr.18 (Primăria) Câmpina, bd. Culturii nr.18 (Primăria) Câmpina, bd. Culturii nr.18 (Primăria) Câmpina, bd. Culturii nr.18 (Primăria) Câmpina, bd. Culturii nr.18 (Primăria) 0 1
204 7 PH Câmpina Sirenă electronică 1200W 1 Primăria Câmpina Casa Tineretului, str. Nicolae Bălcescu nr. 50 Câmpina, bd. Culturii nr.18 (Primăria) Total sirene electronice Câmpina PH Câmpina Sirenă electrică 5,5 kw 1 Câmpina, str. SC Turnătoria Slt.Erou Câmpina, str. E. Centrală Orion Bogdan Vasile Teodoroiu nr.17 SA nr.26 - PC Municipal 2 PH Câmpina Sirenă electrică 5,5 kw 1 SC Neptun SA 3 PH Câmpina Sirenă electrică 5,5 kw 1 SC Cameron SA 4 PH Câmpina Sirenă electrică 5,5 kw 1 SC IRA SA 5 PH Câmpina Sirenă electrică 5,5 kw 1 SC Rafinăria Steaua Română SA 6 PH Câmpina Sirenă electrică 5,5 kw 1 SC Elca SA 7 PH Câmpina Sirenă electrică 5,5 kw 1 SC BAPS SA 8 PH Câmpina Sirenă electrică 5,5 kw 1 SC Valea Prahovei (Montana Trans) Câmpina, str. Bobâlna nr.57 Câmpina, str. B.P.Haşdeu nr.1 Câmpina, str. N. Bălcescu nr. 56 Câmpina, Calea Doftanei nr.15 Câmpina, str. Pictor N. Grigorescu nr.7-12 Câmpina, str. Progresului nr.2 Câmpina, str. Sălaj nr.1 Câmpina, str. Slt.Erou Bogdan Vasile nr.26 - PC Municipal Câmpina, str. Slt.Erou Bogdan Vasile nr.26 - PC Municipal Câmpina, str. Slt.Erou Bogdan Vasile nr.26 - PC Municipal Câmpina, str. Slt.Erou Bogdan Vasile nr.26 - PC Municipal Câmpina, str. Slt.Erou Bogdan Vasile nr.26 - PC Municipal Câmpina, str. Slt.Erou Bogdan Vasile nr.26 - PC Municipal Câmpina, str. Slt.Erou Bogdan Vasile nr.26 - PC Municipal
205 9 PH Câmpina Sirenă electrică 5,5 kw 1 ICPT Câmpina, str. Slt.Erou Câmpina, bd. Culturii Bogdan Vasile nr.29 nr.26 - PC Municipal Câmpina, str. 10 PH Câmpina Sirenă electrică 5,5 kw 1 Slt.Erou SC Câmpina, bd. Culturii Bogdan Vasile Energopetrol nr. 57 nr.26 - PC Municipal 11 PH Câmpina Sirenă electrică 5,5 kw 1 Câmpina, str. Slt.Erou Câmpina, str Bogdan Vasile Schelelor nr.3, bl.a6 nr.26 - PC Municipal Câmpina, str. 12 PH Câmpina Sirenă electrică 5,5 kw 1 Câmpina, str. Slt.Erou Bogdan Vasile nr.26 - PC Municipal Slt.Erou Bogdan Vasile nr.26 - PC Municipal Câmpina, str. 13 PH Câmpina Sirenă electrică 5,5 kw 1 SC Electroutilaj Slt.Erou Câmpina, str. Bobâlna Bogdan Vasile nr.44 - SC Neptun SA nr.26 - PC Municipal Total sirene electrice 5,5 kw Câmpina PH Câmpina Sirenă dinamică SC Turnătoria Câmpina, str. E. Centrală Orion Teodoroiu nr.17 SA 0 1 local PH Câmpina Sirenă dinamică SC Neptun SA Câmpina, str. Bobâlna nr local 0 1 Total sirene dinamice Câmpina TOTAL SIRENE Câmpina PH Azuga Sirenă electronică 1 Primăria Azuga sediul PSI, str.24 Ianuarie nr local Total sirene electronice Azuga 1 PH Azuga Sirenă electrică 5,5 kw 1 2 PH Azuga Sirenă electrică 5,5 kw 1 Total sirene electrice 5,5 kw Azuga TOTAL SIRENE Azuga Azuga, str. SC Bere Azuga str. Ritivoiu nr.4, SC Victoriei nr.61 - SA Bere Azuga SA Primăria str. Independenţei nr. 59, SC Sinter-Ref SA Azuga, str. Victoriei nr.61 - Primăria
206 1 PH Băicoi Sirenă electrică 5,5 kw 1 2 PH Băicoi Sirenă electrică 5,5 kw 1 3 PH Băicoi Sirenă electrică 5,5 kw 1 4 PH Băicoi Sirenă electrică 5,5 kw 1 5 PH Băicoi Sirenă electrică 5,5 kw 1 SC Camexip SA 6 PH Băicoi Sirenă electrică 5,5 kw 1 Petrom Service 7 PH Băicoi Sirenă electrică 5,5 kw 1 Total sirene electrice 5,5 kw Băicoi Total sirene Băicoi 1 PH Boldeşti- Scăieni 2 PH Boldeşti- Scăieni Sirena electronică 600W Sirena electronică 600W str. Independenţei nr.253 Oficiul Poştal Ţintea str. Cloşca nr.3 Oficiul Poştal Centru str. Unirii nr. 21 Primărie Cartier Tufeni Magazin alimentar str. Republicii nr.15 SC Camexip SA str. Republicii nr. 13 Petrom Service 0 1 str. Unirii nr str. Unirii nr str. Unirii nr str. Unirii nr str. Unirii nr str. Unirii nr.21 SC Lazaridis SRL str. Înfrăţirii nr.11 1 local Primăria Boldeşti- Scăieni Primăria Boldeşti- Scăieni str.podgoriei nr.12 Şc.Gen.nr.1 str.bucovului nr.6 Grup Şcolar 0 1 local 0 1 local Total sirene electronice Boldeşti- Scăieni PH Boldeşti- Scăieni Sirenă electrică 5,5 kw 1 Primăria Boldeşti str. Colinei nr.30 - Şc. Scăieni Gen. nr local 2 PH Boldeşti- Scăieni Sirenă electrică 5,5 kw 1 str. Principală nr Şc.Seciu 0 1 local 3 PH Boldeşti- Scăieni Sirenă electrică 5,5 kw 1 4 PH Boldeşti- Scăieni Sirenă electrică 5,5 kw 1 Petrom Serv DN1A nr.37 - Cahiro 0 1 local Calea Unirii nr.52 - Petrom Serv 0 1 local 5 PH Boldeşti- Scăieni Sirenă electrică 5,5 kw 1 SC. GES Aleea Fabricii nr.1 - local GES PH Boldeşti- Scăieni Sirenă electrică 5,5 kw 1 SC Foradex str. Gloriei nr.23 - Foradex 0 1 local 7 PH Boldeşti- Scăieni Sirenă electrică 5,5 kw 1 SC Agrisol SA str. Morii nr.38 - Agrisol 0 1 local
207 Total sirene electrice Boldeşti- Scăieni Total sirene Boldeşti- Scăieni 1 PH Breaza Sirenă electrică 5,5 kw 1 2 PH Breaza Sirenă electrică 5,5 kw 1 3 PH Breaza Sirenă electrică 5,5 kw Sc. Gen. Podu Primărie, str. Vadului, str. 23 Republicii 0 1 August nr.125 nr.82b 4 PH Breaza Sirenă electrică 5,5 kw 1 SC Hidrojet SA 5 PH Breaza Sirenă electrică 3,2 kw 0 6 PH Breaza Sirenă electrică 5,5 kw 0 7 PH Breaza Sirenă electrică 5,5 kw 0 Total sirene electrice Breaza Total sirene Breaza 1 PH Buşteni Sirenă electrică 5,5 kw 1 2 PH Buşteni Sirenă electrică 5,5 kw 1 3 PH Buşteni Sirenă electrică 5,5 kw 1 Total sirene electrice Buşteni Total sirene Buşteni 1 PH Comarnic Sirenă electrică 5,5 kw 1 2 PH Comarnic Sirenă electrică 5,5 kw 1 SC. Arta Casnică, str. Republicii nr.45 Colegiul Militar D. Cantemir - str. Republicii nr.75 SC Hidrojet SA, str. Griviţei nr.18 SC Arpacor SA - str. Victoriei nr.2 DN1 - Sc Gen. Nistoreşti Cart. Valea Târsei, str. Ocinei nr Primărie, str. Republicii nr.82b Primărie, str. Republicii nr.82b Primărie, str. Republicii nr.82b Primărie, str. Republicii nr.82b Primărie, str. Republicii nr.82b Primărie, str. Republicii nr.82 B str. Cezar Petrescu nr local str. Libertăţii nr.93 - sediul Romtelecom Poiana Ţapului str.crinului nr.2 Şc.Gen. nr local 0 1 local str. Republicii nr.106 str. Republicii Biblioteca nr orăşenească Primărie Cartier Poiana nr.183 Şcoala Generală str. Republicii nr.104 Primărie 0 1
208 3 PH Comarnic Sirenă electrică 5,5 kw 1 str. Republicii nr. 1 SC Vulturul SA str. Republicii nr SC Vulturul SA Fabrica 1 Primărie str. Republicii nr. 1 str. Republicii 4 PH Comarnic Sirenă electrică 5,5 kw 1 SC Vulturul SA nr SC Vulturul SA Fabrica 2 Primărie 5 PH Comarnic Sirenă electrică 5,5 kw 1 str.podul lui Neag nr.1 SC Gielle Ipa SRL str. Republicii nr.104 Primărie Total sirene electrice Comarnic Total sirene Comarnic PH Mizil Sirenă electrică 5,5 kw 1 str. Mihai Bravu nr.85, str. Mihai Bravu Primărie nr.85, Primărie 2 PH Mizil Sirenă electrică 5,5 kw 1 3 PH Mizil Sirenă electrică 5,5 kw 1 4 PH Mizil Sirenă electrică 5,5 kw 1 5 PH Mizil Sirenă electrică 5,5 kw 1 Total sirene electrice Mizil Total sirene Mizil 1 PH Plopeni Sirenă electrică 5,5 kw 1 2 PH Plopeni Sirenă electrică 5,5 kw 1 Britanic World SRL SC Elvila SRL pct lucru RELAXA Bd. Gării fn. SC TEXITAL SRL str. Budureasca fn, SC Budureasca SRL str. Tohani nr. 36, Britanic World SRL str. Mihai Bravu nr. 189, SC Elvila SRL str. Mihai Bravu nr.85, Primărie str. Mihai Bravu nr.85, Primărie str. Mihai Bravu nr.85, Primărie str. Mihai Bravu nr.85, Primărie Plopeni, str. Punct Comandă Independenţei nr.12, 0 1 SC Plopeni SA Primărie CN Romarm - Uzina Mecanică Plopeni SC Plopeni SA, str. Republicii nr.1 Punct Comandă SC Plopeni SA 3 PH Plopeni Sirenă electrică 5,5 kw 1 CN Romarm - Uzina Mecanică Plopeni SC Plopeni SA, str. Republicii nr.1 Punct Comandă SC Plopeni SA 4 PH Plopeni Sirenă electrică 5,5 kw 1 CN Romarm - Uzina Mecanică Plopeni SC Plopeni SA, str. Republicii nr.1 Punct Comandă SC Plopeni SA
209 5 PH Plopeni Sirenă electrică 5,5 kw 1 CN Romarm - Uzina Mecanică Plopeni SC Plopeni SA, Şantierul 2, com. Dumbrăveşti Punct Comandă SC Plopeni SA Total sirene electrice Plopeni PH Plopeni Sirenă dinamică 1 Total sirene dinamice Plopeni 1 Total sirene Plopeni PH Sinaia Sirenă electrică 5,5 kw 1 str. Carol I nr. 47, str. Carol I nr. Primărie 47, Primărie PH Sinaia Sirenă electrică 5,5 kw 1 3 PH Sinaia Sirenă electrică 5,5 kw 1 4 PH Sinaia Sirenă electrică 5,5 kw 1 str. Stânjeneilor nr.13 bl.5 sc.a - Platou Izvor str. 1 Mai nr.13 bl.9 sc.c str. Mihail Kogălniceanu nr. 28, Centrul Cultural Carmen Sylva str. Carol I nr. 47, Primărie str. Carol I nr. 47, Primărie str. Carol I nr. 47, Primărie 5 PH Sinaia Sirenă electrică 5,5 kw 1 str. Cumpătu nr.26, str. Carol I nr. Restaurantul Marmote 47, Primărie 6 PH Sinaia Sirenă electrică 5,5 kw 1 Str. Spitalului nr.3, str. Carol I nr. Grădiniţa nr. 2 47, Primărie 7 PH Sinaia Sirenă electrică 5,5 kw 1 str. Furnica nr. 45, str. Carol I nr. Restaurant Furnica 47, Primărie (fost Dunărea) PH Sinaia Sirenă electrică 5,5 kw 1 str. Piaţa Gării nr 1, str. Carol I nr. Gara Sinaia 47, Primărie 9 PH Sinaia Sirenă electrică 5,5 kw 1 str.tiru cu Porumbei str. Carol I nr. nr.2, Hotel Pinul 47, Primărie 10 PH Sinaia Sirenă electrică 5,5 kw 1 str. Republicii nr. 41- str. Carol I nr. 43, SC Mefin Sinaia 47, Primărie SA Total sirene electrice Sinaia Total sirene Sinaia PH Slănic Sirenă electronică 1 mobilă Primăria Slănic 0 1 Total sirene electronice mobile Slănic 1 0 1
210 1 PH Slănic Sirenă electrică 5,5 kw 1 2 PH Slănic Sirenă electrică 5,5 kw 1 3 PH Slănic Sirenă electrică 5,5 kw 1 4 PH Slănic Sirenă electrică 5,5 kw 1 5 PH Slănic Sirenă electrică 5,5 kw 1 6 PH Slănic Sirenă electrică 5,5 kw 1 Salina Slănic Total sirene electrice Slănic Total sirene Slănic Şcoala Generală Groşani str. Ştefan cel Mare nr PC oraş Slănic, str. V. Alecsandri nr.2 PC oraş Slănic, Spitalul Orăşenesc, 0 1 str. V. Aleea Spitalului nr. 4 Alecsandri nr.2 PC oraş Slănic, Romtelecom, str. 0 1 str. V. Vasile Alecsandri nr.3 Alecsandri nr.2 PC oraş Slănic, Energoutilaj, Calea 0 1 str. V. Ploieşti nr.86 Alecsandri nr PC oraş Slănic, Şcoala Prăjani, Calea 0 1 str. V. Ploieşti nr.220 Alecsandri nr.2 PC oraş Slănic, Salina Slănic, str. 0 1 str. V. Cuza Vodă nr.6 Alecsandri nr PH Urlaţi Sirenă electronică 600W 1 Primăria Urlaţi Primărie, str. 23 August nr.9 Primărie, str. 23 August nr.9 Total sirene electronice Urlaţi 1 PH Urlaţi Sirenă electrică 5,5 kw 1 2 PH Urlaţi Sirenă electrică 5,5 kw 1 3 PH Urlaţi Sirenă electrică 5,5 kw 1 4 PH Urlaţi Sirenă electrică 5,5 kw 1 Total sirene electrice Urlaţi Total sirene Urlaţi 1 PH Vălenii de Munte Sirenă electronică 600W 2 PH Vălenii de Munte Sirenă electronică 600W 3 PH Vălenii de Munte Sirenă electronică 600W 1 Primărie, str. 23 Primărie, str. 23 August nr.9 August nr.9 SC Videlmar SA, str Independenţei nr.53 SC Filatura SA, str. 30 Decembrie nr.1 Schela Urlaţi, str. Orzoaia de Jos nr.72 Primărie, str. 23 August nr.9 Primărie, str. 23 August nr.9 Primărie, str. 23 August nr Primăria Vălenii str. Berevoieşti nr 3 - str. Berevoieşti de Munte Primăria nr 3 - Primăria 1 Primăria Vălenii str. N. Iorga nr.189 str. Berevoieşti de Munte (Miuleşti) nr 3 - Primăria 1 Primăria Vălenii str. Dr.Istrate nr.1 str. Berevoieşti de Munte (Valea Gardului) nr 3 - Primăria
211 Total sirene electronice Vălenii de Munte 1 PH Vălenii de Munte Sirenă electrică 5,5 kw 1 2 PH Vălenii de Munte Sirenă electrică 5,5 kw 1 3 PH Vălenii de Munte Sirenă electrică 5,5 kw 1 1 PH Adunaţi Sirenă electrică 5,5 kw 1 2 PH Albeşti Paleologu Sirenă electrică 5,5 kw 1 3 PH Aluniş Sirenă electrică 5,5 kw 1 4 PH Apostolache Sirenă electrică 5,5 kw 1 5 PH Total sirene electrice Vălenii de Munte Total sirene Vălenii de Munte Ariceşti Rahtivani Sirenă electrică 5,5 kw 1 6 PH Ariceşti Zeletin Sirenă electrică 5,5 kw 1 7 PH Baba Ana Sirenă electrică 5,5 kw 1 8 PH Balta Doamnei Sirenă electrică 5,5 kw 1 9 PH Bălţeşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 10 PH Bătrâni Sirenă electrică 5,5 kw 1 11 PH Băneşti Sirenă electrică 5,5 kw str. Berevoieşti nr local sediul Romtelecom Parc Industrial Vălenii de Munte str. N. Iorga nr.131 sediul Renel Parc Industrial Vălenii de Munte 0 1 local 0 1 local Primărie, 0 1 sat Adunaţi nr.87 local UM Crângul lui Bot Primărie, DN1B nr.451 Şc.Gen.nr.1, str Principală nr.1024 Primărie, str Principală fn Primărie, str.principală nr.75 Primărie, str.principală nr.137 Primărie, str Principală fn Primărie, str Principală fn Primărie, str Principală fn Primărie, str Principală nr.174 Primărie, str Gherghiceni nr local local local local 0 1 local 0 1 local 0 1 local local 0 1 local local
212 12 PH Bărcăneşti Sirenă electrică 5,5 kw local PH Berceni Sirenă electrică 5,5 kw 1 Grădiniţa nr.2 Berceni 0 1 local 14 PH Bertea Sirenă electrică 5,5 kw 1 15 PH Blejoi Sirenă electrică 5,5 kw 1 16 PH Boldeşti Grădişte Sirenă electrică 5,5 kw 1 17 PH Brazi Sirenă electrică 5,5 kw 1 18 PH Brebu Sirenă electrică 5,5 kw 1 19 PH Bucov Sirenă electrică 5,5 kw 1 20 PH Călugăreni Sirenă electrică 5,5 kw 1 21 PH Cărbuneşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 22 PH Ceptura Sirenă electrică 5,5 kw 1 23 PH Ceraşu Sirenă electrică 5,5 kw 1 24 PH Chiojdeanca Sirenă electrică 5,5 kw 1 25 PH Ciorani Sirenă electrică 5,5 kw 2 Căminul Cultural, str Principală fn Grădiniţa Ploieştiori str. Teleajen nr.175 Primărie, str Principală fn Căminul Cultural- Primărie str Teilor nr.45 Primărie, str Principală fn Primărie, DN1B nr.100 Primărie, str Principală fn Şc.Gen cls.i-viii str Principală fn Primărie, str Ceptura de Jos nr.266 Primărie, str Principală fn Primărie, str Principală fn 1.Complex Comercial str Principală fn 2.Grădiniţa nr.4 Cioranii de Sus 0 1 local 0 1 local 0 1 local 0 1 local 0 1 local 0 1 local 0 1 local 0 1 local 0 1 local 0 1 local 0 1 local 0 2 local 2 0
213 26 PH Cocorăştii Colţ Sirenă electrică 5,5 kw 1 27 PH Cocorăştii Mislii Sirenă electrică 5,5 kw 1 28 PH Colceag Sirenă electrică 5,5 kw 1 29 PH Cornu Sirenă electrică 5,5 kw 2 30 PH Cosminele Sirenă electrică 5,5 kw 1 31 PH Drajna Sirenă electrică 5,5 kw 1 32 PH Drăgăneşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 33 PH Dumbrava Sirenă electrică 5,5 kw 1 34 PH Dumbrăveşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 35 PH Fântânele Sirenă electrică 5,5 kw 1 36 PH Filipeştii de Pădure Sirenă electrică 5,5 kw 3 37 PH Filipeştii de Târg Sirenă electrică 5,5 kw 1 Şc.Gen cls.i-viii str Principală fn Primărie, str Principală fn Primărie, str Principală fn 1.Muzeul Satului Cornu de Jos, bd.eroilor nr Grădiniţa Cornu de Sus Primărie, str Principală nr.1 Primărie, Drajna de Sus, str. Principală 517 Şc.Gen. Cls.I-VIII, sat Drăgăneşti, str. Principală fn Primărie, str Principală nr.447 Primărie, str Principală fn Primărie, str Principală nr bl.3D, str.principală nr Sat Minier Gr.Şcolar, str M Eminescu fn 3.SC Pasteur, str Principală nr.343 Primărie, str.cuza Vodă nr local 0 1 local 0 1 local 0 2 local local 0 1 local 0 1 local 0 1 local 0 1 local 0 1 local local local
214 38 PH Floreşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 39 PH Fulga Sirenă electrică 5,5 kw 1 40 PH Gherghiţa Sirenă electrică 5,5 kw 1 41 PH Gorgota Sirenă electrică 5,5 kw 1 42 PH Gornet Sirenă electrică 5,5 kw 1 43 PH Gornet Cricov Sirenă electrică 5,5 kw 1 44 PH Gura Vadului Sirenă electrică 5,5 kw 1 45 PH Gura Vitioarei Sirenă electrică 5,5 kw 1 46 PH Iordăchianu Sirenă electrică 5,5 kw 1 47 PH Izvoarele Sirenă electrică 5,5 kw 1 48 PH Jugureni Sirenă electrică 5,5 kw 1 49 PH Lapoş Sirenă electrică 5,5 kw 1 50 PH Lipăneşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 51 PH Măgurele Sirenă electrică 5,5 kw 1 bloc locuinţe- Primărie, str Principală nr.604 bloc locuinţe, str Principală fn Şc.Gen. Cls.I-VIII, sat Gherghiţa, str. Principală fn Primărie, str Principală fn Cămin Cultural, str. Principală nr.428 Primărie, str Principală nr.1 str Principală, bloc 1A Cămin Cultural, DN1A fn Şc. Gen. Iordăchianu str Principală fn 0 1 local 0 1 local 0 1 local 0 1 local 0 1 local 0 1 local 0 1 local 0 1 local 0 1 local Primărie, DN1A, fn 0 1 local Primărie, str Principală nr.123 Primărie, str Principală nr.52 sat Lipăneşti, Cămin Cultural DN1A nr.480 Asociaţia Agricolă Dumbrava SA DN1A 0 1 local 0 1 local 0 1 local 0 1 local
215 52 PH Măgureni Sirenă electrică 5,5 kw PH Măneciu Sirenă electrică 5,5 kw 2 54 PH Măneşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 1. str. Tabla Buţii nr.273, Garda Interv. 2. sat Cheia, Sc. Gen. cls. I-IV Căminul Cultural, str Principală fn 0 2 local local 55 PH Olari Sirenă electrică 5,5 kw local PH Păcureţi Sirenă electrică 5,5 kw 1 Căminul Cultural, str Principală fn 0 1 local 57 PH Păuleşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 58 PH Plopu Sirenă electrică 5,5 kw 1 59 PH Podenii Noi Sirenă electrică 5,5 kw 1 60 PH Poiana Câmpina Sirenă electrică 5,5 kw 2 SC Petroutilaj 61 PH Poenarii Burchii Sirenă electrică 5,5 kw 1 62 PH Poseşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 63 PH Predeal Sărari Sirenă electrică 5,5 kw 1 64 PH Proviţa de Jos Sirenă electrică 5,5 kw 1 65 PH Proviţa de Sus Sirenă electrică 5,5 kw 1 Primărie, sat Păuleşti nr.650 (DJ 102) Grădiniţă, DJ 102E nr.223 Şc.cls.I-VIII Podenii Noi str.principală fn 1.SC Petroutilaj - str.principală nr.1 2.Balastiera SC Petroutilaj Cămin Cultural lângă Primărie Federal COOP pct. lucru Poseştii Pămînteni - DJ 102B Primărie, str Principală fn sediul Poliţiei Comunitare, str Principală nr.168 vechiul sediu al Primăriei (biblioteca comunală), str Principală nr local 0 1 local 0 1 local 2 0 Câmpina, str. Slt.Erou Bogdan Vasile nr.26 - PC Municipal local 0 1 local 0 1 local 0 1 local 0 1 local
216 66 PH Puchenii Mari Sirenă electrică 5,5 kw 2 1.sat Pietroşani nr. 754B - mag. cooperaţie 2.sat Puchenii Moşneni nr.17 (DN1), Complex comercial 0 2 local PH Râfov Sirenă electrică 5,5 kw 1 68 PH Salcia Sirenă electrică 5,5 kw 1 69 PH Sălciile Sirenă electrică 5,5 kw 1 70 PH Sângeru Sirenă electrică 5,5 kw 1 71 PH Scorţeni Sirenă electrică 5,5 kw 1 72 PH Secăria Sirenă electrică 5,5 kw 1 73 PH Şirna Sirenă electrică 5,5 kw 1 74 PH Şoimari Sirenă electrică 5,5 kw 1 75 PH Şotrile Sirenă electrică 5,5 kw 1 76 PH Starchiojd Sirenă electrică 5,5 kw 1 77 PH Ştefeşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 78 PH Surani Sirenă electrică 5,5 kw 1 Primărie, str Principală fn Primărie, str Principală nr.194 bloc locuinţe nr.297a lângă Primărie Cămin Cultural str. Principală fn Primărie, str Principală nr.2 Primărie, str Principală fn Primărie, str Principală nr.165 Primărie, str Principală fn Primărie, str Principală nr.42 Primărie, str Principală nr.1071 Primărie, str Principală nr.162b Şc.Gen. Cls.I-VIII, sat Surani, str. Principală fn 0 1 local 0 1 local 0 1 local 0 1 local 0 1 local 0 1 local 0 1 local 0 1 local 0 1 local 0 1 local 0 1 local 0 1 local
217 79 PH Talea Sirenă electrică 5,5 kw 1 80 PH Târgşorul Vechi Sirenă electrică 5,5 kw 2 81 PH Tătaru Sirenă electrică 5,5 kw 1 82 PH Teişani Sirenă electrică 5,5 kw 1 83 PH Telega Sirenă electrică 5,5 kw 1 84 PH Tinosu Sirenă electrică 5,5 kw 1 85 PH Tomşani Sirenă electrică 5,5 kw 1 86 PH Vadu Săpat Sirenă electrică 5,5 kw 1 87 PH Valea Călugărească Sirenă electrică 5,5 kw 2 Primărie, str Principală nr Şc.Gen. sat Strejnicu 2.Şc.Gen. sat Târgşorul Vechi Şc.Gen. sat Podgoria str. Principală nr.95 Şc.Gen. sat Teişani, str. Principală fn Sediul Romtelecom, str. Principală nr.1437 Şc.Gen. Cls.I-VIII, sat Tinosu, str. Principală fn Primărie, str Principală nr.26a Şc. Cls.I-VIII Vadu Săpat 1.ICVV, str. Valea Mantei 2.Combinatul ROVIT str.nicovani DN1B 0 1 local 0 2 local local 0 1 local 0 1 local 0 1 local local 0 1 local 0 2 local PH Valea Doftanei Sirenă electrică 5,5 kw 2 1.Primărie, sat Teşila Calea Doftanei nr sat Trăisteni, str.nicolae Grigorescu nr.561 (fostul sediu al primăriei) 0 2 local PH Vărbilău Sirenă electrică 5,5 kw 1 Şc.Gen Vărbilău (vis-a-vis de primărie) str Principală fn 0 1 local
218 90 PH Vâlcăneşti Sirenă electrică 5,5 kw 1 1 PH 2 PH Total sirene electrice în comune Ariceştii Rahtivani Ariceştii Rahtivani Sirenă electronică 600w - Pavian Sirenă electronică 600w - Pavian Primărie, str Principală nr local Primărie, sat Ariceştii Comuna Ariceştii 1 Rahtivani 0 1 local Rahtivani str.principală nr.75 1 Comuna Ariceştii Rahtivani Grădiniţa Nedelea, sat Nedelea, str.principală nr local Total sirene electronice comune Total sirene în comune PH Şotrile - Paltinu Sirenă electronică 600w - Pavian 1 SGA coronament baraj 0 1 local Total sirene electronice aval Baraj Paltinu 1 1 PH Şotrile - Paltinu Sirenă electrică 5,5 kw SGA coronament baraj Dispecerat STA Voila 2 PH Şotrile - Lunca Dispecerat Sirenă electrică 5,5 kw SGA albia Râului Doftana Mare STA Voila 3 PH Câmpina - Voila Sirenă electrică 5,5 kw SGA albia Râului Doftana Dispecerat STA Voila Total sirene electrice aval Baraj Paltinu Total sirene aval Baraj Paltinu PH Măneciu Sirenă electronică Pavian 600w SGA coronament baraj 0 1 local 2 PH Măneciu Sirenă electronică 2400w omnidirecţională SGA coronament baraj SGA-Ploieşti str.ghe.gr. Cantacuzino, PH Măneciu Sirenă electronică 1800w omnidirecţională SGA Şcoala Costeni SGA-Ploieşti str.ghe.gr. Cantacuzino, PH Izvoarele Sirenă electronică 1800w omnidirecţională SGA clădire MCH Izvoarele albia Râului Teleajen SGA-Ploieşti str.ghe.gr. Cantacuzino, PH Izvoarele Sirenă electronică 600w focalizat 180 grade SGA casă vane evacuare polder Izvoarele albia Râului Teleajen SGA-Ploieşti str.ghe.gr. Cantacuzino, PH Izvoarele Sirenă electronică 1200w omnidirecţională SGA blocuri şantier APASCO albia Râului Teleajen SGA-Ploieşti str.ghe.gr. Cantacuzino, 304
219 7 PH Teişani Sirenă electronică 3000w omnidirecţională SGA castel echilibru albia Râului Teleajen SGA-Ploieşti str.ghe.gr. Cantacuzino, PH Vălenii de Munte 1 PH Boldeşti- Scăieni 2 PH Boldeşti- Scăieni Sirenă electronică 2400w omnidirecţională Total sirene electronice aval Baraj Măneciu Total sirene aval Baraj Măneciu 3 PH Câmpina 4 PH Vălenii de Munte Sirenă electronică 1200W Sirenă electronică 600W Sirenă electronică 600W Sirenă electronică 600W Total sirene electronice OMV-Petrom SA zona operare 7 Muntenia Est Total sirene OMV-Petrom SA zona operare 7 Muntenia Est SGA Staţia Tratare a Apei Vălenii de Munte SGA-Ploieşti str.ghe.gr. Cantacuzino, OMV-Petrom Boldeşti- Scăieni, zona operare 7 DN1A - dezbenzinare Muntenia Est 0 1 local OMV-Petrom zona operare 7 Muntenia Est OMV-Petrom zona operare 7 Muntenia Est OMV-Petrom zona operare 7 Muntenia Est Boldeşti- Scăieni, Parc 700 Câmpina, DN.1, Parc Slobozia Vălenii de Munte, Parc Copăceni 0 1 local 0 1 local 0 1 local PH Brazi Sirenă electrică 5,5 kw 6 Petrobrazi SA Total sirene electrice Platforma Industrială Brazi 1 PH Brazi Sirenă electronică 600W Total sirene electronice Platforma Industrială Brazi Platforma Industrială Brazi 6 0 Platforma Industrială Brazi - Dispecerat Falck (SPSU) Petrobrazi SA Platforma Industrială Brazi 5 0 Platforma Industrială Brazi - Dispecerat Falck (SPSU) Total sirene Platforma Industrială Brazi SC Michelin op.economic izolat 1 PH Floreşti Sirenă electrică 5,5 kw local România SA Floreşti Total sirene electrice SC Michelin România SA, 1 punct lucru Floreşti
220 Total sirene SC Michelin România SA, punct lucru Floreşti Sirenă electronică 1 PH LPG Negoieşti 1800W Total sirene electronice PETROM LPG Negoieşti Total sirene PETROM LPG Negoieşti 1 Petrom LPG Negoieşti op.economic izolat Negoieşti 0 1 local 1 1 TOTAL SIRENE ELECTRONICE JUDEŢ: TOTAL SIRENE ELECTRONICE MOBILE JUDEŢ: TOTAL SIRENE ELECTRICE JUDEŢ: TOTAL SIRENE DINAMICE JUDEŢ: TOTAL SIRENE JUDEŢ:
221 Anexa nr. 3 ZONA DE PLANIFICARE LA URGENMŢĂ SC OMV PETROM SUCURSALA PETROBRAZI
HOTĂRÂRE privind aprobarea Planului de analiză şi acoperire a riscurilor la nivelul judeţului Gorj, pentru anul 2015
ROMÂNIA JUDEŢUL GORJ CONSILIUL JUDEŢEAN PROIECT, HOTĂRÂRE privind aprobarea Planului de analiză şi acoperire a riscurilor la nivelul judeţului Gorj, pentru anul 2015 CONSILIUL JUDEŢEAN GORJ Având în vedere:
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
ANEXA 2 MANUALUL PRIMARULUI PENTRU MANAGEMENTUL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ ÎN CAZ DE INUNDAŢII
ANEXA 2 MANUALUL PRIMARULUI PENTRU MANAGEMENTUL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ ÎN CAZ DE INUNDAŢII CUPRINS PREFAŢĂ PARTEA I PREVEDERI LEGISLATIVE CAPITOLUL I - DISPOZIŢII GENERALE 1. Generalităţi 2. Prevederi
Nr din Nr din
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI MINISTERUL MEDIULUI ŞI ŞI INTERNELOR GOSPODĂRIRII APELOR Nr. 1178 din.02.02.2005 Nr. 1240 din 05.12.2005 ORDIN pentru aprobarea Manualului Prefectului pentru managementul situaţiilor
MANUALUL PREFECTULUI PENTRU MANAGEMENTUL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ ÎN CAZ DE INUNDAŢII
MANUALUL PREFECTULUI PENTRU MANAGEMENTUL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ ÎN CAZ DE INUNDAŢII CUPRINS PREFAŢĂ PARTEA I PREVEDERI LEGISLATIVE CAPITOLUL I - DISPOZIŢII GENERALE 1. Generalităţi 2. Prevederi cadru şi
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
COMITETUL JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ DOLJ INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ OLTENIA AL JUDEŢULUI DOLJ
COMITETUL JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ DOLJ INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ OLTENIA AL JUDEŢULUI DOLJ - 2016-1 din 161 MINISTERUL AFACERILOR INTERNE DEPARTAMENTUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
HOTĂRÂREA NR.292 privind modificarea inventarului bunurilor care aparţin domeniului public al municipiului Craiova
MUNICIPIUL CRAIOVA CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CRAIOVA HOTĂRÂREA NR.292 privind modificarea inventarului bunurilor care aparţin domeniului public al municipiului Craiova Consiliul Local al Municipiului
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Client:COMPANIA NAŢIONALĂ ROMARM S.A. Filiala FABRICA DE PULBERI S.A. Făgăraş. Lucrarea:RAPORT DE SECURITATE
C U P R I N S Cap. 1. INFORMAŢII ASUPRA SISTEMULUI DEMANAGEMENT ŞI ASUPRA ORGANIZĂRII OBIECTIVULUI CU PRIVIRE LA PREVENIREA ACCIDENTELOR MAJORE... 13 1.1. Politica de prevenire a accidentelor majore...
COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Forma actualizata valabila la data de : 27 decembrie 2016 Prezenta forma actualizata este valabila de la 28 august 2016 pana la data selectata
LEGE nr. 307 din 12 iulie 2006(*actualizată*) privind apărarea împotriva incendiilor EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 633 din 21 iulie 2006 Data intrarii in vigoare : 24 iulie 2006
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Lege nr. 278 din 24/10/2013
Lege nr. 278 din 24/10/2013 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 671 din 01/11/2013 Intrare in vigoare: 04/11/2013 Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale Parlamentul României adoptă prezenta
Raport de Securitate S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria
Informaţii generale Titularul lucrării: Titularul lucrării este S.C. PUROLITE S.R.L cu sediul în localitatea Victoria, str. Aleea Uzinei nr. 11, jud. Braşov cod poştal 505700, Tel.: 0268 243004, Fax: 0268
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Prizele de pamant sunt:
O priza de pamant (impamantare) este formata din elemente metalice ce au rolul de a disipa sarcinile electrice rezultate din descarcarea loviturii de trasnet fara a provoca supratensiuni periculoase de
2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
ORDONANTA DE URGENTA nr. 44 din 23 mai 2007 (*actualizata*) privind utilizarea in conditii de izolare a microorganismelor modificate genetic
ORDONANTA DE URGENTA nr. 44 din 23 mai 2007 (*actualizata*) privind utilizarea in conditii de izolare a microorganismelor modificate genetic EMITENT: GUVERNUL Data intrarii in vigoare: 28 Iunie 2007 Forma
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
RAPORT DE SECURITATE PRIVIND PREVENIREA ŞI CONTROLUL ACCIDENTELOR MAJORE la S.C. DEPOMUREŞ S.A. Târgu Mureş Judeţul Mureş
RAPORT DE SECURITATE PRIVIND PREVENIREA ŞI CONTROLUL ACCIDENTELOR MAJORE la S.C. DEPOMUREŞ S.A. Târgu Mureş Judeţul Mureş ELABORATOR : S.C. ISOLTEC SERVICE S.R.L. BUCUREŞTI RAPORT DE SECURITATE Ediţia
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
RAPORT DE SECURITATE PRIVIND PREVENIREA ŞI CONTROLUL ACCIDENTELOR MAJORE la DEPOMUREŞ S.A. Târgu Mureş Judeţul Mureş
RAPORT DE SECURITATE PRIVIND PREVENIREA ŞI CONTROLUL ACCIDENTELOR MAJORE la DEPOMUREŞ S.A. Târgu Mureş Judeţul Mureş ELABORATOR : ISOLTEC SERVICE S.R.L. BUCUREŞTI Pagina 1 din Colectiv : ISOLTEC SERVICE
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
Str. N. Bălcescu nr , Galaţi, Cod , România (+40) (+40) valentin
INFORMAŢII PERSONALE ANTOHI VALENTIN MARIAN Str. N. Bălcescu nr. 59-61, Galaţi, Cod 800001, România (+40) 336 13 02 42 (+40) 731 221 001 valentin _antohi@yahoo.com Sexul: Bărbătesc Data naşterii : 01.06.1976
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Subiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte
CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii
Clasa a IX-a 1 x 1 a) Demonstrați inegalitatea 1, x (0, 1) x x b) Demonstrați că, dacă a 1, a,, a n (0, 1) astfel încât a 1 +a + +a n = 1, atunci: a +a 3 + +a n a1 +a 3 + +a n a1 +a + +a n 1 + + + < 1
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire
Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
riptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Anexa nr. 3 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din
Valabilă de la 14.04.2008 până la 14.04.2012 Laboratorul de Încercări şi Verificări Punct lucru CÂMPINA Câmpina, str. Nicolae Bălcescu nr. 35, cod poştal 105600 judeţul Prahova aparţinând de ELECTRICA
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
HOTĂRÂRE Nr. 251/2016 din 6 aprilie 2016 privind modificarea şi completarea Normelor metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru
Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*
Tehnică de acționare \ Automatizări pentru acționări \ Integrare de sisteme \ Servicii *22509356_0616* Corectură Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR..71 315 Ediția 06/2016 22509356/RO
10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
ΕΥΡΩΠΑΪΚΟ ΚΟΙΝΟΒΟΥΛΙΟ
ΕΥΡΩΠΑΪΚΟ ΚΟΙΝΟΒΟΥΛΙΟ 2004 Επιτροπή Αναφορών 2009 25.11.2008 ΑΝΑΚΟΙΝΩΣΗ ΠΡΟΣ ΤΑ ΜΕΛΗ Θέμα: Αναφορά 0452/2007, του κ. Florin Alexandru, ρουμανικής ιθαγένειας, σχετικά με διακριτική μεταχείριση έναντι μικρομεσαίων
H.G. 525/ Hotărârii Guvernului nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism
Nr. 1. Hotărârii Guvernului nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism Art. 1 Se aprobă Regulamentul general de urbanism prevăzut în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezenta
* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC
Console pentru LEA MT Cerinte Constructive Consolele sunt executate in conformitate cu proiectele S.C. Electrica S.A. * orice modificare se va face cu acordul S.C. Electrica S.A. * consolele au fost astfel
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
HOTARARE nr din 6 septembrie 2006 (*actualizata*)
HOTARARE nr. 1.218 din 6 septembrie 2006 (*actualizata*) privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de
RAPORT DE SECURITATE PRIVIND PREVENIREA ŞI CONTROLUL ACCIDENTELOR MAJORE la S.C. DEPOMUREŞ S.A. Târgu Mureş Judeţul Mureş
RAPORT DE SECURITATE PRIVIND PREVENIREA ŞI CONTROLUL ACCIDENTELOR MAJORE la S.C. DEPOMUREŞ S.A. Târgu Mureş Judeţul Mureş ELABORATOR : S.C. ISOLTEC SERVICE S.R.L. BUCUREŞTI RAPORT DE SECURITATE Ediţia
SISTEMUL DE REGLEMENTĂRI PENTRU SERVICIUL DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI DE CANALIZARE
GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL INTERNELOR ŞI REFORMEI ADMINISTRATIVE CULEGERE DE ACTE NORMATIVE realizată de A.N.R.S.C. Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice
Capitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
NOTĂ DE FUNDAMENTARE
NOTĂ DE FUNDAMENTARE SECŢIUNEA 1 TITLUL PROIECTULUI DE ACT NORMATIV Hotărâre de Guvern privind modificarea şi completarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând
1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
VII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Criptosisteme cu cheie publică III
Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.
Παρουσίαση στο Βουκουρέστι στις 15/04/16 Prezetare în București 15/04/16
1 ΕΝΗΜΕΡΩΣΗ ΚΑΙ ΔΙΑΒΟΥΛΕΥΣΗ ΣΤΑ ΕΥΡΩΠΑΙΚΑ ΣΥΜΒΟΥΛΙΑ ΕΡΓΑΖΟΜΕΝΩΝ (ΕΣΕ) KAI Η ΚΟΙΝΟΤΙΚΗ ΟΔΗΓΙΑ 2009/38 INFORMAREA ȘI CONSULTAREA ÎN CADRUL COMITETELOR EUROPENE DE ÎNTREPRINDERE (CEI) ȘI DIRECTICA COMUNITARĂ
Παρουσίαση στο Βουκουρέστι στις 15/04/16. Prezetare în București 15/04/16
ΕΝΗΜΕΡΩΣΗ ΚΑΙ ΔΙΑΒΟΥΛΕΥΣΗ ΣΤΑ ΕΥΡΩΠΑΙΚΑ ΣΥΜΒΟΥΛΙΑ ΕΡΓΑΖΟΜΕΝΩΝ (ΕΣΕ) KAI Η ΚΟΙΝΟΤΙΚΗ ΟΔΗΓΙΑ 2009/38 INFORMAREA ȘI CONSULTAREA ÎN CADRUL COMITETELOR EUROPENE DE ÎNTREPRINDERE (CEI) ȘI DIRECTICA COMUNITARĂ
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
FLUXURI MAXIME ÎN REŢELE DE TRANSPORT. x 4
FLUXURI MAXIME ÎN REŢELE DE TRANSPORT Se numeşte reţea de transport un graf în care fiecărui arc îi este asociat capacitatea arcului şi în care eistă un singur punct de intrare şi un singur punct de ieşire.
2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede
2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind
Sistem hidraulic de producerea energiei electrice. Turbina hidraulica de 200 W, de tip Power Pal Schema de principiu a turbinei Power Pal
Producerea energiei mecanice Pentru producerea energiei mecanice, pot fi utilizate energia hidraulica, energia eoliană, sau energia chimică a cobustibililor în motoare cu ardere internă sau eternă (turbine
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
V O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
(88/347/CEE) având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Economice Europene, în special art. 130s,
31988L0347 DIRECTIVA CONSILIULUI din 16 iunie 1988 de modificare a anexei II la Directiva 86/280/CEE privind valorile limită şi obiectivele de calitate pentru evacuarea anumitor substanţe periculoase cuprinse
TERMOCUPLURI TEHNICE
TERMOCUPLURI TEHNICE Termocuplurile (în comandă se poate folosi prescurtarea TC") sunt traductoare de temperatură care transformă variaţia de temperatură a mediului măsurat, în variaţie de tensiune termoelectromotoare
* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1
FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile
SIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
RAPORT DE SECURITATE DEPOZIT DE INGRASAMINTECHIMICE DIN LOCALITATEA ISALNITA, JUDETUL DOLJ
RAPORT DE SECURITATE DEPOZIT DE INGRASAMINTECHIMICE DIN LOCALITATEA ISALNITA, JUDETUL DOLJ ELABORATOR: SC COMPANIA DE CONSULTANTA SI ASISTENTA TEHNICA SRL Strada Calea Vitan nr. 23C, Sector 3, Bucuresti
2.4. CALCULUL SARCINII TERMICE A CAPTATORILOR SOLARI
.4. CALCULUL SARCINII TERMICE A CAPTATORILOR SOLARI.4.1. Caracterul variabil al radiaţiei solare Intensitatea radiaţiei solare prezintă un caracter foarte variabil, atât în timpul anului, cât şi zilnic,
Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Agenţia pentru Protecţia Mediului Bacău
Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Agenţia pentru Protecţia Mediului Bacău Proiect publicat in data de 07.01.2015 DECIZIA ETAPEI DE ÎNCADRARE Nr. număr
Forma actualizata valabila la data de : 6 martie 2017 Prezenta forma actualizata este valabila de la 1 februarie 2014 pana la data selectata
LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006 (*actualizată*) a securităţii şi sănătăţii în muncă EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 646 din 26 iulie 2006 Data intrarii in vigoare : 1 octombrie 2006
5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Algebra si Geometrie Seminar 9
Algebra si Geometrie Seminar 9 Decembrie 017 ii Equations are just the boring part of mathematics. I attempt to see things in terms of geometry. Stephen Hawking 9 Dreapta si planul in spatiu 1 Notiuni
HOTĂRÂREA NR. privind modificarea inventarului bunurilor care aparţin domeniului public al municipiului Craiova
MUNICIPIUL CRAIOVA PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CRAIOVA PROIECT HOTĂRÂREA NR. privind modificarea inventarului bunurilor care aparţin domeniului public al municipiului Craiova Consiliul Local al Municipiului
Asemănarea triunghiurilor O selecție de probleme de geometrie elementară pentru gimnaziu Constantin Chirila Colegiul Naţional Garabet Ibrãileanu,
Asemănarea triunghiurilor O selecție de probleme de geometrie elementară pentru gimnaziu Constantin Chirila Colegiul Naţional Garabet Ibrãileanu, Iaşi Repere metodice ale predării asemănării în gimnaziu
SITUATII FINANCIARE AGREGATE PENTRU CUMULAT 3 LUNI LA 31 MARTIE 2016
SITUATII FINANCIARE AGREGATE PENTRU CUMULAT 3 LUNI LA 31 MARTIE ÎNTOCMITE ÎN CONFORMITATE CU STANDARDELE INTERNAŢIONALE DE RAPORTARE FINANCIARĂ ADOPTATE DE UNIUNEA EUROPEANA (IFRS) 1 CUPRINS PAGINA SITUATIA
3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4
SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei
Smart Solutions Technology srl
TEVI SI FITINGURI DIN PEHD Compania Smart Solutions Technology srl, societate cu capital integral privat a fost infiintata in 2010 avand ca principal scop crearea unui furnizor specializat in comercializarea
SECRETARIATUL TEHNIC PERMANENT
SECRETARIATUL TEHNIC PERMANENT AL COMITETULUI JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ Exemplar Nr. din..2015 A P R O B A T ÎN ŞEDINŢA CONSILIULUI JUDEŢEAN CONSTANŢA Preşedinte PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE