Traductoare optice. 1. Traductoare numerice pentru deplasări unghiulare

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "Traductoare optice. 1. Traductoare numerice pentru deplasări unghiulare"

Transcript

1 . Traductoare numerice pentru deplasări unghiulare Numele de traductoare numerice este justificat din faptul că acestea sunt singurele traductoare pur numerice (care nu necesită conversie intermediară). Elementul sensibil propriu-zis îl constituie un disc codat, iar prelucrarea informaţiei numerice este specifică modului de codificare. În esenţă se disting două tipuri importante: discuri codate absolut, la care în orice moment dispozitivul de măsurare oferă informaţii asupra poziţiei unghiulare în raport cu un punct de referinţă, exprimată printr-un număr de cuante, şi discuri incrementale, care oferă o succesiune de impulsuri în raport cu ultima poziţie atinsă, fiecare impuls constituindu-se în cuantă (increment) de deplasare. Fiecare cuantă de deplasare echivalează cu o variabilă binară şi aduce un bit de informaţie (0 sau )... Traductoare numerice absolute pentru măsurări unghiulare Principiul realizării unui disc codat absolut se bazează pe împărţirea domeniului de măsurare într-un număr de cuante elementare (cuanta elementară determină rezoluţia), alegerea unui cod de exprimare a valorilor cuantificate şi găsirea unei metode de înscriere pe disc a informaţiei şi implicit de citire a acesteia. Astfel, în fig. este prezentat un disc Fig.. Disc codat absolut codat care acoperă 360º cu 32 de coduri, deci având rezoluţía de aproximativ 5. Codul utilizat este cod binar natural. Discuri absolute cu contact. Pe un astfel de disc pistele concentrice Sunt codificate formând zone conductoare sau izolante. Suprafeţele conductoare sunt legate electric printr-o perie fixă la un inel colector (pistă de energizare) care serveşte la alimentarea electrică a colectorului. Pistele sunt testate de o serie de perii colectoare localizate la diferite distanţe radiale, fiecare perie fiind conectată prin conductor separat. La rotirea discului periile se conectează la tensiunea comună de alimentare acolo unde au contact cu o zonă metalică conductoare, ceea ce înseamnă,," logic. Pistele trebuie să fie astfel realizate încât tranziţia de la o suprafaţă izolantă la una conductoare să se facă lin, iar uzura pe suprafaţa discului să fie aceeaşi în orice poziţie. De regulă, pistele sunt aurite, iar periile de asemenea. Periile sunt miniaturale, deschiderea unei perii este de 0,003". Rezoluţia discului este determinată de numărul de piste. Un disc cu 0 piste asigură o rezoluţie de : 024;

2 pentru reyoluţii mai mari se pot utiliza sisteme cu mai multe discuri, cuplate prin reductoare adecvate, care furnizează la o rotaţie completă peste de combinaţii. În fig. 2 se prezintă o secţiune prin pistă disc. Cele mai răspândite coduri binare sunt: - codul binar natural este cel mai răspândit în tehnica digitală. Are dezavantajul modificării mai multor biţi simultan la trecerea Fig. 2. Secţiune prin pista unui disc absolute cu de la un cod la altul; contact. - codul BCD (binar codificat zecimal); este folosit în special când traductorul este cuplat cu alte elemente de automatizare discretă ce lucrează în cod BCD, nefiind necesare blocuri de conversie suplimentare; - codul Gray; are proprietatea că două coduri consecutive diferă prin valoarea unui singur bit. Aceasta simplifică sistemul de testare şi decodificare, înlăturând dezavantajul codului binar natural. Necesită o logică pentru convertirea semnalului de ieşire în codul dorit (BCD, binar natural, etc.), întru-cât codul Gray este neponderat. Eroarea totală a acestor traductoare este determinată de: - eroarea de cuantizare, inerentă ori de câte ori o funcţie liniar variabilă este discretizată printr-un număr finit de cuante. Prin această codificare se produce o eroare de ±/2 din valoarea bitului cel mai puţin semnificativ. Această eroare inevitabilă poate fi redusă numai prin mărirea numărului de diviziuni ale discurilor; - eroarea de tranziţie, determinată de erorile de execuţie a discurilor codificate, a planeităţii concentricităţii acestora, de calitatea lagărelor, cilindricitatea axului şi perpendicularitatea acestuia faţă de disc. - eroarea de ambiguitate, provocată de faptul că două comutaţii "izolant/conductor" nu se produc simultan pe mai multe piste; eroarea de ambiguitate se elimină prin tehnicile de testare menţionate; - zgomotul generat de variaţia rezistenţei de contact. El apare în mod evident la trecerea dintr-o stare logică în alta, în regimurile tranzitorii, şi este mai evident la trecerea din,,0" în,,". Limitele de funcţionare impuse de caracteristicile electrice sunt limitări ale lungimii cablului de legătură şi de viteză. Aceste limitări sunt impuse de parametrii electrici. Astfel, considerând tensiunea de alimentare U a = 2 V şi curentul la perii I p = ma, rezultă necesitatea unei rezistenţe de sarcină de 2 k Ω. Considerând un cablu cu capacitanţă c = 50 pf/m, rezultă că întârzierea în linie pentru o lungime l = 00 m este τ = 0,7 lcr = 0,25 ms. Aceasta înseamnă o frecvenţă de 2

3 repetiţie maximă de 400 Hz şi, ca atare, la un disc cu 8 piste (256 combinaţii) viteza maximă la care se păstrează precizia este de 400/250 =,25 rot/s. Discuri absolute optice. Majoritatea traductoarelor numerice absolute utilizate în prezent se bazează pe principii optice şi conversie fotoelectrică. Discul codat este realizat din sticlă specială pe care sunt trasate spaţii transparente şi opace corespunzător zonelor conductoare şi izolante de la discurile cu contact. La disc se asociaza o sursă luminoasă cuplată cu un sistem optic şi în final, o matrice de fotoelemente dispuse radial. Configuraţia de bază este indicată în fig. 3. Fig. 3. Disc optic absolut. Ca şi la celelalte tipuri de discuri, performanţele sunt dictate de calitatea realizării discurilor. La execuţia acestora se utilizează tehnici de reproducere fotografică de înaltă calitate, putându-se ajunge la linii radiale distanţate cu 0,067 secunde de arc, ceea ce corespunde la o rezoluţie de :0 8, În afară de codul Gray binar, se mai utilizează codul binar natural, coduri ciclice, coduri BCD, precum şi coduri ce simulează diferite funcţii: sin, cos, log. Ca emiţător de lumină se folosesc în general diode luminiscente Galliu-Arseniu (GaAs) cu durata de viaţă lungă (> 0 5 ore). În fig. 4 sunt prezentate cele două modalităţi mai răspândite de iluminare a discului folosind o singură sursă luminoasă (un bec cu incandescenţă) asociată cu un sistem optic care polarizează corespunzător lumina în dreptul fiecărei piste. În fig 4.a, sistemul bec-lentilă iluminează o faţă a discului, iar senzorii sunt dispuşi în dreptul unei fante situate în dreptul liniei de citire. În fig. 4.b, sistemul optic produce o singură linie luminoasă, care se proiectează pe linia de citire de pe disc. Cu filamente speciale, pe un disc cu diametrul de 50 mm se pot citi până la biţi. 3

4 Fig. 4. Modalităţi de iluminare a discurilor optice: a cu fantă; b cu colimator. Nivel de prag + - Ieşire Nivel de prag Fig. 5. Formator de semnale. Receptorul este realizat cu fototranzistori sau fotodiode, eventual celule fotovoltaice, urmate de circuite de amplificare şi formare adecvate. Astfel, pentru o celulă fotovoltaică cu siliciu se obţine o tensiune de mv pe o rezistenţă de sarcină de 0 kω şi apoi se amplifică cu circuite de tip Trigger-Schmitt care oferă o ieşire semnal logic,,,0" sau,," în funcţie de zona opacă sau transparentă. În fig. 5 se prezintă un astfel de circuit de formare cu un nivel de prag de circa 0 mv (8 mv 2 mv) pentru fiecare pistă. O eroare specifică acestor sisteme de citire optice (este eroarea de histerezis, provocată de diferenţa în nivel de tensiune între trecerea din zona întunecoasă în zona transparentă faţă de trecerea inversă. Acest fenomen este ilustrat în fig. 6 şi apare ca o deplasare δ între poziţiile reale şi cele detectate. Aceasta însă poate fi şi un avantaj, pentru că, prin măsuri adecvate, poate asigura corecţia erorilor ce apar datorită vibraţiilor, tehnică asupra căreia se va insista la traductoarele incrementale, unde se vor prezenta şi alte metode de baleiere a discurilor optice. 4

5 0 0 0 δ Disc codat Ieşire ideală Ieşire la deplasare dreapta Ieşire la deplasare stânga Fig. 6. Eroare de histerezis la traductoare optice incrementale. Discurile codate se pot folosi şi la măsurarea deplasărilor liniare prin transformarea mişcării de translaţie în mişcare de rotaţie. Ţinând seama şi de viteza de deplasare a elementului a cărui deplasare se măsoară, doar discurile optice sunt recomandate, întru-cât asigurarea măsurării cu precizie 0-2 mm la o viteză de 0 m/min implică o frecvenţă de cel puţin 20 khz pe pista cea mai puţin semnificativă. În fig. 7 este prezentată schema de principiu pentru un astfel de traductor, conceput să fie antrenat de organul mobil printr-un pinion care se roteşte pe o cremalieră de măsură solidară cu suportul pe care se execută deplasarea. Domeniul acoperit este de 4 m, cu precizie 0 µ, sau la măsurare directă de unghi - 360, cu precizia 0,8. Sistemul conţine 3 discuri, primul disc având 000 de coduri BCD (trei decade distincte), ceea ce corespunde la un increment unghiular de 0,8. Pe următoarele două discuri antrenate prin reductoare în raportul 20: sunt dispuse celelalte 3 decade (pe discul 2 sunt dispuse pe cele 20 de poziţii distincte decada a IV-a şi prima jumătate din decada a V-a). Sistemul foloseşte o singură sursă de lumină pentru toate cele 3 discuri. Fig. 7. Traductor absolut cu mai multe discuri..2. Traductoare numerice inerementale pentru deplasări uughiulare Traductoarele de acest tip sunt proiectate astfel încât să genereze un număr fix de impulsuri pentru fiecare unitate de rotaţie unghiulară (increment unghiular) a discului codat. Procedeul de sesizare a deplasării poate fi magnetic sau optic, cel optic fiind în prezent cel mai răspândit datorită 5

6 unei simplităţii constructive şi a unor facilităţi de prelucrare a semnalelor. Circuitul electronic asociat discului trebuie să conţină un numărător care să ofere o ieşire numerică, într-un anume cod dependent de numărul de fante de pe disc. De asemenea este necesar să se indice direcţia de rotaţie, care nu mai e cuprinsă în informaţia oferită de numărător. Discul codat conţine o reţea optică de zone transparente (reflectorizante) şi opace. Citirea este realizată prin contorizarea impulsurilor provenite de la traductorul optic. a) Procedeul diascopic. La acest procedeu reţeaua este dispusă pe un disc de sticlă şi constă în zone transparente alternate cu interstiţii opace. Lumina lămpii este dirijată printr-un sistem de lentile optice paralel prin disc spre reticulul adaptor (fig.8,a). Când discul se roteşte în raport cu capul de citire, intensitatea luminoasă ce acţionează asupra fotoelementelor variază periodic, variaţiile de intensitate sunt transformate de fotoelemente în semnale electrice, fiecare fotoelement baleind mai multe fante ale reţelei simultan. Prin aceasta fluxul luminos rezultat este mai puternic, iar micile imperfecţiuni sau impurităţi locale nu falsifică rezultatul măsurării. Fig. 8. Procedee de citire fotoelectrică: a diascopic; b episcopic. b) Procedeul episcopic. La acest procedeu reţeaua de măsură este aplicată pe un disc inoxidabil şi constă din striaţii reflectorizante. Lumina lămpii cade oblic prin sistemul colimator pe disc, este reflectată de acesta şi după ce retraversează interstiţiile transparente ale concentratorului acţionează asupra fotoelementelor (fig. 8.b). Deplasarea discului în raport cu sistemul optic produce variaţii luminoase asemănătoare cu cele obţinute prin procedeul diascopic, maximul de intensitate fiind atins atunci când interstiţiile transparente ale reticulului coincid cu zonele reflectorizante de pe disc. 6

7 Fig. 9. Procedeu de scanare multiplă: a amplasarea fotoelementelor; b diagrama de semnal. Sistemul de obţinere şi prelucrare a semnalelor este acelaşi indiferent de procedeul de măsurare utilizat. Cel mai răspândit sistem de citire constă în utilizarea unei grile de scanare, având patru ferestre poziţionate astfel încât ieşirile fotoelementelor sunt decalate cu un sfert de perioadă (fig. 9.a), ceea ce duce la obţinerea a patru semnale sinusoidale decalate fiecare cu 90 (fig. 9.b). Cele patru fotoelemente asociate sistemului optic sunt cuplate pe perechi, în montaj diferenţial, astfel că de la fiecare pereche de fotoelemente, (E /E 2 ) respectiv (E 2 /E 22 ) se obţin două semnale cvasisinusoidale U e şi U e2 defazate cu 90 electrice între ele. În plus, se generează un semnal de zero la un număr întreg de diviziuni utilizat la controlul impulsurilor false sau pentru generarea unei poziţii de referinţă. Semnalele furnizate de capul optic de citire sunt introduse întrun bloc electronic de prelucrare a impulsurilor unde sunt trigger-ate şi adaptate ca nivel pentru logica TTL. În fig. 0 se prezintă schema bloc a circuitelor electronice de adaptare şi diagrama de semnal. Cele 4 trenuri de impulsuri dreptunghiulare oferite de traductor pot fi utilizate în mai multe scopuri: a) Sesizarea sensului de deplasare, utilizând semnale obţinute prin derivarea fronturilor pozitive şi negative ale semnalelor U al şi U a2, şi anume: A l = pentru front negativ la U al ; A 2 = pentru front pozitiv la U al ; B l = pentru front negativ la U a2 şi B 2 = pentru front pozitiv a U a2. Folosind relaţiile logice: D S t r = AU = AU a2 a2 + B U + B U a a + A U B U a2 a2 + B U 2 + B U a a () se obţin impulsuri,," la deplasarea spre dreapta şi,,0" la deplasarea spre stânga pe ieşirea D r, respectiv,," la deplasarea spre stânga şi,,0" la deplasarea spre dreapta pe ieşirea S t. b) Exploatarea multiplă a semnalelor, în sensul că pentru acelaşi increment se pot obţine două, patru sau mai multe impulsuri printr-o logică adecvată. Astfel, relaţiile () permit obţinerea de 7

8 Fig. 0. Adaptor pentru traductor optic incremental. a schema bloc; b diagrama de semnal. impulsuri cu frecvenţa de 4 ori mai mare decât a semnalelor U al, U a2. În fig. 0.b, ultima caracteristică reprezintă o soluţie simplă de dublare a frecvenţei, cu relaţia: S = U a U a2 e) Corectarea impulsurilor parazite. Aceste impulsuri provin în special din două cauze mai importante: vibraţiile sistemului mecanic de antrenare a discului şi suportului cititorului optic şi respectiv câmpurile electrice şi electromagnetice exterioare. Pentru combaterea vibraţiilor se poate folosi schema din fig..a la care cele 2 trenuri de impulsuri de ieşire decalate cu 90 sunt prelucrate astfel încât la mişcări vibratorii în numărătorul reversibil NR se adună şi se scad acelaşi număr de impulsuri. Pentru combaterea impulsurilor parazite, pe lângă măsurile de ecranare şi separare galvanică a circuitelor de măsurare faţă de cele de curenţi tari, se poate utiliza schema de principiu din fig..b, bazată pe ideea că un impuls parazit afectează ambele căi de transmisie a informaţiei. Datorită robusteţii, simplităţii constructive şi costului redus, posibilităţilor de a fi realizate în variante protejate la impurităţi şi vibraţii, rezoluţiei ridicate până la de impulsuri pe rotaţie, traductoarele incrementale rotative sunt cele mai utilizate şi în domeniul măsurării indirecte a deplasărilor liniare, singura restricţie fiind legată de existenţa unor jocuri prea mari în sistemul mecanic de transformare a mişcării de rotaţie în translaţie. 8

9 Fig.. Mijloace de protecţie la impulsuri parazite: a combaterea vibraţiilor; b combaterea impulsurilor parazite. 2. pentru deplasări liniare mari Deplasări mari de ordinul metrilor sau zecilor de metri se întâlnesc în procese industriale din industria constructoare de maşini, metalurgie, materiale de construcţii, etc. Aceste deplasări se pot măsura direct cu elemente sensibile liniare sau indirect, apelând la elemente senbsibile unghiulare. Pentru măsurări corecte trebuie luate precauţii speciale de combatere a jocurilor, a histerezisului mecanic, etc. Traductoarele pentru măsurarea directă a deplasărilor liniare mari sunt de tip riglă, dispusă de regulă pe suportul pe care se deplasează elementul mobil (rigle optice), sau fac apel la tehnicile de interferometrie cu laser. Rigle optice. Riglele optice se realizează şi funcţionează după principii asemănătoare cu discurile fotoelectrice codate. Ca atare, putem avea rigle absolute şi rigle incrementale. Riglele absolute se pot realiza pentru domenii de circa m cu precizie de micron, fiind cele mai precise traductoare industriale de deplasare. Costul unor astfel de rigle este foarte ridicat, iar problemele de asigurare a rectiliniarităţii şi a pasului constant fac imposibilă utilizarea acestor rigle pe domenii mari. În plus, ele sunt foarte sensibile la impurităţi (nu pot fi capsulate atât de etanş cum sunt discurile absolute). De aceea în cazul în care se doreşte o măsurare absolută pe domeniu mare, se apelează la scheme de măsurare indirecte cu discuri absolute, iar în celelalte cazuri se apelează la măsurare directă incrementală. În fig. 2 este prezentată schema de principiu pentru o riglă incrementală, soluţiile de prelucrare a semnalului fiind aceleaşi ca la traductoare incrementale rotative optice. 9

10 Fig. 2. Citire pe o riglă incrementală. Principalele probleme tehnice sunt legate de asigurarea unei montări corecte şi a protecţiei adecvate. În fig. 3 se prezintă modul de montare şi protecţie a unui traductor fotoelectric incremental cu riglă de măsurat din sticlă. Carcasa din aluminiu profilată protejează rigla de măsurat. Blocul de măsurare este compus din capul optic de citire, montat pe un cărucior mobil pe rulment de precizie, care se deplasează în interiorul carcasei pe rigla de măsurat şi din blocul de legătură cu elementul mobil a cărei deplasare se măsoară. Acest bloc este cuplat cu capul de citire printr-un braţ de fixare etanşat la ieşirea din carcasă cu benzi flexibile rezistente la ulei, apă, şpan etc. Riglele optice incrementale se utilizează cu succes pentru lungimi de până la 3m. Pentru lungimi mai mari se utilizează rigle de oţel (procedeul de citire episcopic). Pentru mărirea preciziei se pot folosi tehnici de multiplicare electronică (interpolare în cadrul unui pas), ca şi la discurile optice incrementale. Bloc de fixare Carcasa din aluminiu profilată Rigla de măsură Cuplaj elastic Capul de testare Braţ de fixare Benzi flexibile cu etanşare Bloc de legătură cu elementul mobil Fig. 3. Construcţia riglelor incrementale 0

11 3. Lucrări de efectuat în laborator. Se studiază rigla absolută în cod binar natural în comparaţie cu rigla incrementală. Se observă şi se notează succesiunea codurilor false. Se trasează grafic caracteristica de transfer a riglei absolute, urmărind valorile unde se schimba codul corect al acesteia şi se determină eroarea de neliniaritate şi sensibilitatea. 2. Se înlocuieşte rigla absolută în cod binar cu rigla în cod Gray. Se urmăreşte succesiunea corectă a codurilor. Se trasează caracteristica de transfer a acesteia şi se determină eroarea de neliniaritate şi sensibilitatea.

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB 1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

V O. = v I v stabilizator

V O. = v I v stabilizator Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

TRADUCTOARE PENTRU MARIMI GEOMETRICE

TRADUCTOARE PENTRU MARIMI GEOMETRICE TRADCTOARE PENTR MARIMI GEOMETRICE TIPRI DE TRADCTOARE PENTR MARIMI GEOMETRICE 1) Traductoare pentru deplasări liniare mici a) traductoare inductive b) traductoare capacitive c) traductoare rezistive )

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

Codificatorul SN74148 este un codificator zecimal-bcd de trei biţi (fig ). Figura Codificatorul integrat SN74148

Codificatorul SN74148 este un codificator zecimal-bcd de trei biţi (fig ). Figura Codificatorul integrat SN74148 5.2. CODIFICATOAE Codificatoarele (CD) sunt circuite logice combinaţionale cu n intrări şi m ieşiri care furnizează la ieşire un cod de m biţi atunci când numai una din cele n intrări este activă. De regulă

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice 4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare

Διαβάστε περισσότερα

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

TRADUCTOARE DE POZIŢIE ŞI DEPLASARE

TRADUCTOARE DE POZIŢIE ŞI DEPLASARE Capitolul 3 TRADUCTOARE DE POZIŢIE ŞI DEPLASARE 3.1. Introducere Traductoarele de poziţie şi deplasare reprezintă sistemul de măsurare a deplasării elementului mobil în sistemele de control al mişcării,

Διαβάστε περισσότερα

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie) Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite

Διαβάστε περισσότερα

III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul

III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul Metode Numerice Curs 3 III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul III.1. Reprezentarea internă a numerelor întregi III. 1.1. Reprezentarea internă a numerelor întregi fără semn (pozitive) Reprezentarea

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

2. Circuite logice 2.5. Sumatoare şi multiplicatoare. Copyright Paul GASNER

2. Circuite logice 2.5. Sumatoare şi multiplicatoare. Copyright Paul GASNER 2. Circuite logice 2.5. Sumatoare şi multiplicatoare Copyright Paul GASNER Adunarea în sistemul binar Adunarea se poate efectua în mod identic ca la adunarea obişnuită cu cifre arabe în sistemul zecimal

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Capitolul 14. Asamblari prin pene Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

Capitolul 4 Amplificatoare elementare Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

L6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV

L6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV niversitatea POLITEHNI din Timişoara epartamentul Măsurări şi Electronică Optică 6.1. Introducere teoretică L6. PNŢI E ENT LTENTIV Punţile de curent alternativ permit măsurarea impedanţelor. Măsurarea

Διαβάστε περισσότερα

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru

Διαβάστε περισσότερα

2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER

2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER 2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare Copyright Paul GASNER Definiţii Un decodor pe n bits are n intrări şi 2 n ieşiri; cele n intrări reprezintă un număr binar care determină în mod unic care

Διαβάστε περισσότερα

6.4. REGISTRE. Un registru care îndeplineşte două sau mai multe funcţii din cele 4 prezentate mai sus se numeşte registru universal.

6.4. REGISTRE. Un registru care îndeplineşte două sau mai multe funcţii din cele 4 prezentate mai sus se numeşte registru universal. .. REGISTRE Registrele sunt circuite logice secvenţiale care primesc, stochează şi transferă informaţii sub formă binară. Un registru este format din mai multe celule bistabile de tip RS, JK sau şi permite

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

Propagarea Interferentei. Frecvente joase d << l/(2p) λ. d > l/(2p) λ d

Propagarea Interferentei. Frecvente joase d << l/(2p) λ. d > l/(2p) λ d 1. Introducere Sunt discutate subiectele urmatoare: (i) mecanismele de cuplare si problemele asociate cuplajelor : cuplaje datorita conductiei (e.g. datorate surselor de putere), cuplaje capacitive si

Διαβάστε περισσότερα

Stabilizator cu diodă Zener

Stabilizator cu diodă Zener LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator

Διαβάστε περισσότερα

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1. Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se

Διαβάστε περισσότερα

Electronică anul II PROBLEME

Electronică anul II PROBLEME Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le

Διαβάστε περισσότερα

SIGURANŢE CILINDRICE

SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control

Διαβάστε περισσότερα

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor 4. Măsurarea impedanţelor 4.2. Măsurarea rezistenţelor în curent continuu Metoda comparaţiei ceastă metodă: se utilizează pentru măsurarea rezistenţelor ~ 0 montaj serie sau paralel. Montajul serie (metoda

Διαβάστε περισσότερα

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare

Διαβάστε περισσότερα

Criptosisteme cu cheie publică III

Criptosisteme cu cheie publică III Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare

Διαβάστε περισσότερα

2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE

2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE 2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE CONDENSATOARELOR 2.2. MARCAREA CONDENSATOARELOR MARCARE

Διαβάστε περισσότερα

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine

Διαβάστε περισσότερα

2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale

2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale Lucrarea 2 Măsurători asupra semnalelor digitale 2.1 Obiective Lucrarea are ca obiectiv fixarea cunoştinţelor dobândite în lucrarea anterioară: Familiarizarea cu aparatele de laborator (generatorul de

Διαβάστε περισσότερα

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

VII.2. PROBLEME REZOLVATE Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea

Διαβάστε περισσότερα

TERMOCUPLURI TEHNICE

TERMOCUPLURI TEHNICE TERMOCUPLURI TEHNICE Termocuplurile (în comandă se poate folosi prescurtarea TC") sunt traductoare de temperatură care transformă variaţia de temperatură a mediului măsurat, în variaţie de tensiune termoelectromotoare

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE LOGICE CU TB

CIRCUITE LOGICE CU TB CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune

Διαβάστε περισσότερα

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie

Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006 Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale

Διαβάστε περισσότερα

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument: Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,

Διαβάστε περισσότερα

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla 2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică

Διαβάστε περισσότερα

Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Tranzistoare bipolare cu joncţiuni Tranzistoare bipolare cu joncţiuni 1. Noţiuni introductive Tranzistorul bipolar cu joncţiuni, pe scurt, tranzistorul bipolar, este un dispozitiv semiconductor cu trei terminale, furnizat de către producători

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 30. Transmisii prin lant

Capitolul 30. Transmisii prin lant Capitolul 30 Transmisii prin lant T.30.1. Sa se precizeze domeniile de utilizare a transmisiilor prin lant. T.30.2. Sa se precizeze avantajele si dezavantajele transmisiilor prin lant. T.30.3. Realizati

Διαβάστε περισσότερα

Figura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare..

Figura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare.. I. Modelarea funcţionării diodei semiconductoare prin modele liniare pe porţiuni În modelul liniar al diodei semiconductoare, se ţine cont de comportamentul acesteia atât în regiunea de conducţie inversă,

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării

Διαβάστε περισσότερα

Circuite electrice in regim permanent

Circuite electrice in regim permanent Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este

Διαβάστε περισσότερα

Tratarea numerică a semnalelor

Tratarea numerică a semnalelor LUCRAREA 5 Tratarea numerică a semnalelor Filtre numerice cu răspuns finit la impuls (filtre RFI) Filtrele numerice sunt sisteme discrete liniare invariante în timp care au rolul de a modifica spectrul

Διαβάστε περισσότερα

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2 TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005. SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care

Διαβάστε περισσότερα

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale. 5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța

Διαβάστε περισσότερα

Circuite cu diode în conducţie permanentă

Circuite cu diode în conducţie permanentă Circuite cu diode în conducţie permanentă Curentul prin diodă şi tensiunea pe diodă sunt legate prin ecuaţia de funcţionare a diodei o cădere de tensiune pe diodă determină valoarea curentului prin ea

Διαβάστε περισσότερα

L2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR

L2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR L2. REGMUL DNAMC AL TRANZSTRULU BPLAR Se studiază regimul dinamic, la semnale mici, al tranzistorului bipolar la o frecvenţă joasă, fixă. Se determină principalii parametrii ai circuitului echivalent natural

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul

Διαβάστε περισσότερα

STUDIUL CONVERTORULUI ELECTRO - PNEUMATIC

STUDIUL CONVERTORULUI ELECTRO - PNEUMATIC STUDIUL CONVERTORULUI ELECTRO - PNEUMATIC - - 3. OBIECTUL LUCRĂRII Studiul principiuluonstructiv şi funcţional al convertorului electro pneumatic ELA 04. Caracteristica statică : p = f( ), şi reglaje de

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/

Διαβάστε περισσότερα

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3 SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest

Διαβάστε περισσότερα

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic

Διαβάστε περισσότερα

1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE

1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE 1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR MARCARE DIRECTĂ PRIN

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 5 INTERFEROMETRE

Laborator 5 INTERFEROMETRE Laborator 5 INTERFEROMETRE Scopul lucrarii În lucrarea de fańă sunt prezentate unele aspecte legate de interferometrie. Se prezinta functionarea unui modulator optic ce lucreaza pe baza interferentei dintre

Διαβάστε περισσότερα

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016 16-17 ianuarie 2016 Problema 1. Se consideră graful G = pk n (p, n N, p 2, n 3). Unul din vârfurile lui G se uneşte cu câte un vârf din fiecare graf complet care nu-l conţine, obţinându-se un graf conex

Διαβάστε περισσότερα

Circuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS

Circuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS Circuite cu tranzistoare 1. Inversorul CMOS MOSFET-urile cu canal indus N si P sunt folosite la familia CMOS de circuite integrate numerice datorită următoarelor avantaje: asigură o creştere a densităţii

Διαβάστε περισσότερα