Detectarea radiatiilor X
|
|
|
- Πανδώρα Σερπετζόγλου
- 7 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Detectarea radiatiilor X Cursul de Securitate Radiologica la Utilizarea instalatilor cu generatori de radiatii X M. Preda IFIN-HH Octombrie 2003
2 Producerea radiatiilor X Electron Nucleu tinta R X Radiatie electromagnetica cu originea in exteriorul nucleului Energia : intre ~ 1 kev - 10 MeV
3 Schema unui generator de RX Catod (-) electroni Anod (+) Filtru Radiatii X Spectrul energetic al fotonilor se poate modifica prin variatia U Nr. de fotoni emisi se poate modifica prin variatia I Filtru - folosit pentru a absorbi RX de energie joasa ( Al, Cu )
4 Detectarea radiatiilor Radiatiile sunt detectate folosind sisteme care masoara cantitatea sau numarul de evenimente de ionizare sau excitare produse intr - un volum sensibil RX interactioneaza puternic cu electronii - efect fotoelectric- cedeaza intreaga energie unui electron - imprastiere Compton - cedeaza o parte a energiei - imprastiere Raylieght - isi modifica doar traiectoria
5 Caracteristici generale ale detectorilor Sensibilitatea -- capacitatea de aproduce un semnal masurabil pentru un tip de radiatie si energie - volumul sensibil este proiectat functie de caracteristicile campului de radiatii de detectat Eficacitatea raportul dintre numarul de particule/cuante care au dat un semnal inregistrabil la iesirea detectorului si numarul de particule/cuante din campul de radiatie care au intrat in volumul sensibil Eficacitatea - intrinseca sau totala Rezolutia energetica caracteristica a detectoarelor selective ce indica capacitatea de a discerne intre doua maxime apropiate
6 Caracteristici generale Rezolutia temporala timpul de rezolutie ( τ ) intervalul minim intre inceputul unui semnal electric produs la iesirea detectorului si primul semnal ulterior ce poate fi inregistrat Detectori paralizabili - un nou eveniment aparut intr-un interval < τ prelungeste timpul mort al detectorului cu inca τ - neparalizabili un nou eveniment nu are nici un efect
7 Eleactronica asociata Electronica asociata poate poate inregistra : - Evenimente individuale (pulsuri); - Media mai multor evenimente (curentul) Contoare - selecteaza pulsurile de o anumita amplitudine si le numara Spectrometre- analizeaza amplitudinea pulsurilor pentru a determina distributia lor
8 Detectori pentru radiatiile X Detectori bazati pe ionizarea in gaze: camere de ionizare, contori proportionali in solide: detectori cu scintilatori, detectori cu semiconductori Sisteme complexe - combinatii ale acestora
9 Detectori cu gaz Sursa de tensiune Radiatie incidenta Anod (+) Electronica asociata Gaz Catod (-)
10 Detectori cu gaz
11 Detectori cu gaz Gazul Energia(eV) Heliu 41 Azot 36 Aer 34.4 Neon 36.3 Argon 26 Kripton 24 Xenon 22 Eficacitatea unei camere de ionizare de 10 cm lungime in functie de energie pentru diferite gaze de umplere la presiune normala Energii medii necesare pentru formarea unei perechi electron-ion
12 Detectori cu gaz Caracteristica de functionare
13 Detectori cu gaz Regiunea A recombinare a electronilor si ionilor datorita campului electric slab, detectorul colecteaza o fractiune din sarcina produsa Regiunea B ionii formati sunt colectati inainte de recombinare Corespunde functionarii camerei de ionizare Regiunea C multiplicarea in gaz este predominanta; Electronii primari prin ciocniri cu moleculele gazului produc ionizari secundare.detectorii ce functioneaza in aceasta regiune sunt contorii proportionali Regiunea D predomina producerea de avalanse de electroni datorita multiplicarii in gaz. Detectorii ce functioneaza in aceasta regiune :contorii Geiger-Muller Regiunea E gazul este strapuns, nu mai exista comportament de detector
14 Detectori cu gaz Camerele de ionizare Functioneaza in regim de saturatie- pe palier curentul nu depinde de tensiunea aplicata Curentul obtinut este cu atat mai mare cu cat energia radiatiilor incidente sau intensitatea campului sunt mai mari Dimensiunile se aleg in functie de energia RX de detectat Utile in detectarea campurilor R X intense Gazul de umplere poate fi ales astfel incat sa fie echivalent tesu Aerul la presiunea atmosferica este cel mai utilizat. Presiuni mai mari nr mai mare de perechi de ioni dar si probabilitate de recombinare mai mare
15 Detectori cu gaz Alte tipuri constructive -electrozi planparaleli Utile in campuri puternic neomogene
16 Detectori cu gaz Contoare proportionale - inchise - fara fereastra La energii joase raspunsul poate fi supraestimat din cauza RX caracteristice a gazului de umplere ( 2.97 kev la Ar, 12.6 kev la Kr, 29.7 kev Xe).Se poate remedia prin alegerea unui gaz cu energia caracteristica mai mare decat energia radiatiei incidente ( daca se cunoaste) La energii mari ale fotonilor contoarele au eficacitate mica, probabilitatea de interactiune a fotonilor cu gazul scade cu energia, sensibilitatea la astfel de radiatii provine din interactiunile cu peretii contorului
17 Detectori cu gaz Alte tipuri de detectori cu gaz camere multifilare camere cu microstripuri
18 Detectori cu scintilatori Radiatia X Lumina Tub fotomultiplicator - Electronica asociata Cristal scintilator Fotocatod Fereastra optica Anod
19 Detectori cu scintilatori Volumul sensibil - cristal scintilator; cel mai frecvent NaI (Tl) Scintilatia : procesul prin care energia transferata de radiatia ionizanta este absorbita si reemisa sub forma de fotoni din domeniul vizibil. Scintilatiile sunt transformate in semnal electric ce este amplificat ulterior in fotomultiplicator si analizat. Intre dinode exista o diferenta de potential ce accelereaza electronii. Fotocatodul substanta ce emite electroni la expunerea la lumina (CsSb) - Mentinut la potential 0 sau la pamant pentru a accelera electronii emisi - Fotoelectronii sunt indreptati spre dinode unde are loc emisia secundara de electroni, numarul lor multiplicandu-se pe dinodele urmatoare. - Intre fotocatod, dinode, si anod se colecteaza sarcina multiplicata Multiplicarea sarcinii initiale- de ordinul ori.
20 Detectori cu scintilatori Scintilatori : NaI(Tl), CsI(Tl), BGO (Bi 4 Ge 3 O 12 ) NaI(Tl) Eficacitate de conversie luminoasa mare Raspuns aproape liniar pe spectru de energii semnificative Pot fi produse cristale de dimensiuni mari si forme diverse Cristalele sunt higroscopice BGO Densitate mare 7.3 g/cm3 --> probabilitate mare de absorbtie fotoelectrica - nu sunt fragile sau higroscopice ca NaI(Tl) - prezinta conversie luminoasa de doar 10-20% din cea a NaI(Tl) - se folosesc atunci cand este mai importanta rezolutia decat eficacitatea
21 Avantaje Detectori cu scintilaori Sensibilitatea la energie raspuns liniar cu energia depozitate in scintilator; amplitudinea semnalului final proportionala cu energia Raspunsul rapid - permite obtinerea cu mare precizie a diferentei temporale dintre doua evenimente si are posibilitatea de inregistrare a unor rate de numarare mari. Discriminarea dupa forma pulsului raspunsuri diferite pentru energii si partticule diferite constructia de spectrometre Dezavantaje Cristalele scintilatoare de NaI(Tl) sunt higroscopice Raspunsul este influentat de campurile magnetice Sensibilitate la socuri mecanice si termice
22 Detectori cu semiconductori Din punctul de vedere al conductiei materialele pot fi : conductoare, semiconductoare sau izolatoare. Materialele cristaline -nivele atomice externe grupate in doua benzi energetice: banda de conductie (BC) si banda de valenta (BV) intre care exista o banda energetica interzisa (BI) Largimea BI este- 0 la conductoare < 5 ev la semiconductoare > 5 ev la izolatoare Semicondutoarele : energia medie de ionizare 3.62 ev In functie de energia radiatiei incidente pierderea de energie poate fi dominata de efectul fotoelectric sau de imprastierea Compton. Eficacitatea detectorilor cu semiconductori depinde de puterea de stopare a RX si va fi mai mare cu cat grosimea va fi mai mare
23 Detectori cu semiconductori Purtatorii de sarcina : electronii si golurile Golul- legatura covalenta nesaturata, avand o sarcina relativa pozitiva fata de mediul in care exista Elemente tetravelente, reteaua este formata din legaturi covalente intre atomi. Semiconductori folositi la detectie : Si, Ge, GaAs Diverse forme constructive adaptate utilizarii. Si: grosimi tipice 300 µm GaAs grosimi de 200 µm are eficacitate de absorbtie mai mare fata de unul din Si de grosime 300 µm in domeniul 10 kev kev
24 Detectori cu semiconductori Intr-un semiconductor pur perechile e-g sunt generate termic. Pentru a ajuta conductia cristalele se dopeaza: introducerea unor atomi trivalenti ( B) sau pentavalenti (P). Dopant pentavalent un electron care nu participa la legaturi covalente, cu energia mai mare decat a electronilor din legaturile covalente. Un nivel apropiat de BC apare in banda interzisa. Impuritatiel de acest tip se numesc impuritati de tip donor ca si nivelul introdus de acestea. Numarul electronilor ce participa la conductie este mai mare decat in semiconductorul intrinsec semiconductor de tip n Dopant trivalent are un electron de valenta mai putin ceea ce conduce la apritia de legaturi covalente nesaturate adica un exces de goluri. Corespunzator in banda interzisa va aparea un nivel foarte apropiat de BV nivel acceptor ca si dopantul care il genereaza. Numarul golurilor care participa la conductie este mai mare decat cel corespunzator semiconductorului intrinsec- semiconductor de tip p
25 Detectori cu semiconductori Pentru construirea unui detector se utilizeaza ambele tipuri de semiconductori: jonctiunea pn rezultate din alaturarea unei zone de tip cu una de tip n. Diferenta de concentratii de electroni si goluri in cele doua materiale determina difuzia acestora si aparitia unei zone golite de sarcini mobile : regiunea de sarcina spatiala avand proprietatea ca un electron sau un gol creati sau care intra in aceasta zona vor fi imediat expulzati. Aceasta este proprietatea care se foloseste in detectie Contactele electrice plasate la extremitatile jonctiunii vor permite intregistratea unui semnal proportional cu ionizarea produsa. Structura tipica a unui detector este p + n n +, p+ i n+ (PIN)
26 Detectori cu semiconductori Reprezentare schematica a unei diode din siliciu
27 Detectori cu semiconductori Detectorii din siliciu sunt diode polarizate invers cu zona golita de sarcina mobila actionanad ca o camera de ionizare in care volumul sensibil este in stare solida
28 Detectori cu semiconductori Sisteme complexe: O serie (sir)de fotodiode din siliciu pe care s-au montat materiale scintilatoare. RX stopate de scintilator conduc la emisia de lumina care va produce aparitia sarcinilor electrice in fotodioda. Sarcinile se colecteaza iar semnalul este prelucrat electronic rezultand un semnal proportional cu intensitatea radiatiei incidente.
29 Detectori cu semiconductori Avantaje Rezolutie foarte buna Stabilitate in timp Caracteristici temporale bune Simplitate in functionare
30
31 Detectori pentru RX Contor proportional pentru RX
NOŢIUNI DE FIZICA DETECTORILOR
NOŢIUNI DE FIZICA DETECTORILOR Procesul fundamental al interacţiunii radiaţiilor nuclere cu material, este dat de faptul că energia implicată în procesul de interacţiune este mai mare decât energia de
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
![Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].](/thumbs/72/67648751.jpg "Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].")
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
STUDIUL PROCESULUI DE IONIZARE
STUDIUL PROCESULUI DE IONIZARE Obiectul lucrării Studierea procesului de ionizare utilizând camera de ionizare ca detector de radiaţii nucleare şi determinarea mărimilor fizice care intervin în procesul
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
V O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
riptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN
5.1.3 FUNŢONAREA TRANZSTORULU POLAR Un tranzistor bipolar funcţionează corect, dacă joncţiunea bază-emitor este polarizată direct cu o tensiune mai mare decât tensiunea de prag, iar joncţiunea bază-colector
Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Teoria mecanic-cuantică a legăturii chimice - continuare. Hibridizarea orbitalilor
Cursul 10 Teoria mecanic-cuantică a legăturii chimice - continuare Hibridizarea orbitalilor Orbital atomic = regiunea din jurul nucleului în care poate fi localizat 1 e - izolat, aflat într-o anumită stare
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare
Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare Scopul lucrării - asimilarea conceptului de nivel mare; - studiul etajului de putere clasa B; 1. Generalităţi Caracteristic etajelor de nivel mare este faptul
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Subiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
ELECTRONII ÎN SOLIDE M E T A L I Z O L A T O R A T O M A T O M. E n e r g i e. n i v e l. n i v e l. b a n d a d e c o n d u c t i e g o a l a
ELECTRONII ÎN SOLIDE Se găseşte experimental şi mecanica cuantică demonstrează că într-un atom electronii au o energie bine definită, nivelele de energie. Pe un nivel de energie de tip "s" pot "încăpea"
Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale
POSDRU/156/1.2/G/138821 Investeşte în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară nr. 1 Educaţiaşiformareaprofesionalăînsprijinulcreşteriieconomiceşidezvoltăriisocietăţiibazatepecunoaştere
STUDIUL RADIAŢIILOR X CARACTERISTICE. Obiectul lucrării
STUDIUL RADIAŢIILOR X CARACTERISTICE Obiectul lucrării Studiul radiaţiilor X caracteristice ale elementelor, verificarea legii lui Moseley şi determinarea numărului atomic Z al unor elemente folosind legea
Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
CIRCUITE LOGICE CU TB
CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune
Electronică anul II PROBLEME
Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le
Cursul 7. Conducția electrică în izolațiile solide; mecanisme de conducție in volum
Cursul 7 Conducția electrică în izolațiile solide; mecanisme de conducție in volum 1 Conducţia limitată de sarcina spaţială (cursul 6) Conducţia prin salt ( hopping ) Acest mecanism de conducţie în volumul
DETERMINAREA ENERGIEI DE ACTIVARE A UNUI SEMICONDUCTOR
DEERMINAREA ENERGIEI DE ACIVARE A UNUI SEMICONDUCOR 1. Scopul lucrării Obiectivul acestei lucrări de laborator este de a observa dependenţa rezistenţei electrice a unui semiconductor cunoscut (termistor)
+ + REACŢII NUCLEARE. Definitie
Definitie REACŢII NUCLEARE Reacţii nucleare - ansamblul proceselor generate de interacţiunea a două sisteme nucleare sub acţiunea forţelor nucleare proiectil nucleu rezidual a X b Y Q sau X(a,b)Y inta
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de
Proprietăţile materialelor utilizate în sisteme solare termice
Proprietăţile materialelor utilizate în sisteme solare termice În procesul de conversie a radiaţiei solare în forme utile de energie, apar numeroase interacţiuni între radiaţia solară şi diverse materiale
5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC
COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Examen , P7
Curs 11 2014/2015 Examen 10.12.2013, P7 Behzad Razavi Design of Integrated Circuits for Optical Communications carte1.pdf (2,3) 29 pg. Amplificatoare transimpedanţă 4.1 4.1.1 4.2 4.2.1 4.3 4.3.1 Circuite
CAPITOLUL 4 MATERIALE SEMICONDUCTOARE
CAPITOLUL 4 MATERIALE SEMICONDUCTOARE 4.1 Clasificarea materialelor semiconductoare; Legătura covalentă Pentru a stabili proprietăţile pe care le implică tehnologia dispozitivelor semiconductoare trebuie
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Seminar electricitate. Seminar electricitate (AP)
Seminar electricitate Structura atomului Particulele elementare sarcini elementare Protonii sarcini elementare pozitive Electronii sarcini elementare negative Atomii neutri dpdv electric nr. protoni =
a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Seria Balmer. Determinarea constantei lui Rydberg
Seria Balmer. Determinarea constantei lui Rydberg Obiectivele lucrarii analiza spectrului in vizibil emis de atomii de hidrogen si determinarea lungimii de unda a liniilor serie Balmer; determinarea constantei
11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
4.2. CONEXIUNILE TRANZISTORULUI BIPOLAR CONEXIUNEA EMITOR COMUN CONEXIUNEA BAZĂ COMUNĂ CONEXIUNEA COLECTOR COMUN
4. TRANZISTORUL BIPOLAR 4.1. GENERALITĂŢI PRIVIND TRANZISTORUL BIPOLAR STRUCTURA ŞI SIMBOLUL TRANZISTORULUI BIPOLAR ÎNCAPSULAREA ŞI IDENTIFICAREA TERMINALELOR FAMILII UZUALE DE TRANZISTOARE BIPOLARE FUNCŢIONAREA
REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)
EAŢII DE ADIŢIE NULEFILĂ (AN-EAŢII) (ALDEIDE ŞI ETNE) ompușii organici care conțin grupa carbonil se numesc compuși carbonilici și se clasifică în: Aldehide etone ALDEIDE: Formula generală: 3 Metanal(formaldehida
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/
LASERI NOTIUNI FUNDAMENTALE.APLICATII
LASERI NOTIUNI FUNDAMENTALE.APLICATII Efectul de amplificare se bazează pe fenomenul emisiei induse Un atom în stare excitată se poate dezexcita spontan Un atom în stare excitată se poate dezexcita în
BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A U
PROPRIETĂŢI ELECTRICE ALE MEMBRANEI CELULARE BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A UNOR MACROIONI
UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" BUCURESTI DEPARTAMENTUL DE FIZICĂ LABORATORUL DE FIZICA ATOMICA SI FIZICA CORPULUI SOLID BN 031 B FOTODIODA
UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" BUCURESTI DEPARTAMENTUL DE FIZICĂ LABORATORUL DE FIZICA ATOMICA SI FIZICA CORPULUI SOLID BN 031 B FOTODIODA FOTODIODA Scopul lucrării. Studiul efectului fotovoltaic. Conversia
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Capitolul 4 4. TRANZISTORUL CU EFECT DE CÂMP
Capitolul 4 4. TRANZITORUL CU EFECT E CÂMP 4.1. Prezentare generală Tranzistorul cu efect de câmp a apărut pe piaţă în anii 60, după tranzistorul bipolar cu joncţiuni, deoarece tehnologia lui de fabricaţie
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
CAPITOLUL 3 TRADUCTOARE DE RADIAŢII NUCLEARE
CAPITOLUL 3 TRADUCTOARE DE RADIAŢII NUCLEARE 3.1 Noţiuni fundamentale Radiaţiile nucleare sunt de mai multe tipuri. După modul de alcătuire, ele se clasifică astfel: a. Radiaţii electromagnetice, formate
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire
Examen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate
Curs 12 2015/2016 Examen Sambata, S14, ora 10-11 (? secretariat) Site http://rf-opto.etti.tuiasi.ro barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate min. 1pr. +1pr. Bonus T3 0.5p + X Curs 8-11 Caracteristica
UNITĂŢI Ţ DE MĂSURĂ. Măsurarea mărimilor fizice. Exprimare în unităţile de măsură potrivite (mărimi adimensionale)
PARTEA I BIOFIZICA MOLECULARĂ 2 CURSUL 1 Sisteme de unităţiţ de măsură. Atomi şi molecule. UNITĂŢI Ţ DE MĂSURĂ Măsurarea mărimilor fizice Exprimare în unităţile de măsură potrivite (mărimi adimensionale)
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Metode şi tehnici de studiu a suprafeţelor. curs opţional
Metode şi tehnici de studiu a suprafeţelor curs opţional C7 Spectroscopia Low Energy Ion Scattering - LEISS Analiza cualitativa sau semi-cantitativa a compoyitiei suprafetei. Probleme cu cuantificarea;
Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].
![Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].](/thumbs/64/51607114.jpg "Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].")
Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011
Problema 1. Pentru ce valori ale lui n,m N (n,m 1) graful K n,m este eulerian? Problema 2. Să se construiască o funcţie care să recunoască un graf P 3 -free. La intrare aceasta va primi un graf G = ({1,...,n},E)
Capitolul 6 Energia solară
Capitolul 6 Energia solară 1. Aspecte generale Conversia energiei solare reprezintă, în prezent, unul din obiectivele cele mai importante ale tuturor strategiilor energetice din lume. Această formă de
Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte
Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)
ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.
Capitolul 3 COMPUŞI ORGANICI MONOFUNCŢIONALI 3.2.ACIZI CARBOXILICI TEST 3.2.3. I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Reacţia dintre
Figura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare..
I. Modelarea funcţionării diodei semiconductoare prin modele liniare pe porţiuni În modelul liniar al diodei semiconductoare, se ţine cont de comportamentul acesteia atât în regiunea de conducţie inversă,
Examen , P7?
Curs 8 2013/2014 Examen 10.12.2013, P7? Capitolul 9 Partea II Avantaje Putere optica ridicata (50mW functionare continua, 4W functionare in impulsuri) Precizie ridicata a controlului (impulsuri cu latimea
Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenților în vederea asigurării de șanse egale
Investește în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară nr. 1 Educația și formarea profesională în sprijinul creșterii
Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp
apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine
VARIATIA CU TEMPERATURA A REZISTENTEI ELECTRICE A METALELOR, SEMICONDUCTORILOR SI ELECTROLITILOR
VARIAIA CU EMPERAURA A REZISENEI ELECRICE A MEALELOR, SEMICONDUCORILOR SI ELECROLIILOR I. Consideratii generale Modul de variatie a rezistentei electrice cu temperatura este determinat de natura materialului
Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Tranzistoare bipolare cu joncţiuni 1. Noţiuni introductive Tranzistorul bipolar cu joncţiuni, pe scurt, tranzistorul bipolar, este un dispozitiv semiconductor cu trei terminale, furnizat de către producători
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Capitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala