Capitolul 30. Transmisii prin lant

Σχετικά έγγραφα
Capitolul 14. Asamblari prin pene

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

15. Se dă bara O 1 AB, îndoită în unghi drept care se roteşte faţă de O 1 cu viteza unghiulară ω=const, axa se rotaţie fiind perpendiculară pe planul

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

2. TRANSMISII PRIN LANŢ [4; 6; 7; 8; 13; 14; 16; 29; 31]

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

PROIECTAREA TRANSMISIEI PRIN CURELE TRAPEZOIDALE

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

Curs 4 Serii de numere reale

Subiecte Clasa a VII-a

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla


Capitolul 15. Asamblari prin caneluri, arbori profilati

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Capitolul 10. Asamblari prin sudare, lipire si încleiere

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Integrala nedefinită (primitive)

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Curs 1 Şiruri de numere reale

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca


Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

riptografie şi Securitate

SINTEZA MECANISMELOR CU CAME TRASAREA SPIRALEI LUI ARHIMEDE

Lucrarea: MECANISME CU CAME SINTEZĂ: TRASAREA SPIRALEI LUI ARHIMEDE

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi

Metode Runge-Kutta. 18 ianuarie Probleme scalare, pas constant. Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

10. TRANSMISII PRIN CURELE [1, 3, 5] CARACTERIZARE. CLASIFICARE. DOMENII DE FOLOSIRE

CURS MECANICA CONSTRUCŢIILOR

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

BARDAJE - Panouri sandwich

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

MARCAREA REZISTOARELOR

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

3. TRANSMISII PRIN CURELE [3; 4; 8; 13; 14; 16; 29; 31]

Transmisii mecanice cu reductoare într-o treaptă. (Indrumar de proiectare)

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

1. ESTIMAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ CU PLĂCI

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA

1. ANGRENAJE [1; 2; 5; 9; 10; 11; 12; 15; 16; 18; 19; 20; 25; 26; 27; 32; 33; 34; 35; 36; 37; 38; 39; 40; 41; 42; 43; 44; 45; 46; 48]

V O. = v I v stabilizator

Muchia îndoită: se află în vârful muchiei verticale pentru ranforsare şi pentru protecţia cablurilor.

MODELAREA ÎN AUTOCAD A ROȚILOR DINȚATE CU PROFIL EVOLVENTIC

Lucrul mecanic. Puterea mecanică.

TERMOCUPLURI TEHNICE

2. NOŢIUNI SUMARE ASUPRA DEPLASĂRII AUTOMOBILULUI

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Integrale cu parametru

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Subiecte Clasa a VIII-a

LOCOMOTIVE ELECTRICE

ORGANE DE MAŞINI ŞI MECANISME

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

MOTOARE DE CURENT CONTINUU

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Se consideră că un automobil Dacia Logan, având masa de 1000 kg, se deplasează rectiliniu uniform, pe o autostradă, cu viteza de 100 km/h.

Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice Studenţeşti 2015

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

6.CONUL ŞI CILINDRUL. Fig Fig. 6.2 Fig. 6.3

Lucrul mecanic şi energia mecanică.

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Tabele ORGANE DE MAȘINI 1 Îndrumar de proiectare 2014

Subiecte Clasa a VIII-a

Capitolul 22. Lagare cu alunecare hidrodinamice si hidrostatice

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede

Transcript:

Capitolul 30 Transmisii prin lant T.30.1. Sa se precizeze domeniile de utilizare a transmisiilor prin lant. T.30.2. Sa se precizeze avantajele si dezavantajele transmisiilor prin lant. T.30.3. Realizati o clasificare a transmisiilor prin lant. T.30.4. Sa se indice formele constructive de lant prezentate în figura 30.4. T.30.5. Sa se precizeze formele constructive si elementele componente pentru lanturile prezentate în figura 30.5. T.30.6. Sa se precizeze modul de îmbinare a capetelor unui lant articulat cu eclise, bolturi, bucse si role (figura 30.6). T.30.7. Sa se precizeze elementele geometrice de baza ale unei transmisii prin lant. T.30.8. În figura 30.8 este reprezentat planul frontal al unei roti pentru lanturile cu bucse si role. Identificati elementele geometrice si relatiile de calcul ale acestora. T.30.9. În figura 30.9 este reprezentata o sectiune axiala a danturii rotilor pentru lanturi cu bucse si role. Identificati elementele geometrice. T.30.. Sa se precizeze elementele constructive principale ale lanturilor cu eclise dintate, urmarind figura 30.. T.30.11. Sa se precizeze parametrii geometrici ai danturii rotilor pentru lanturile cu eclise dintate, urmarind figura T.30.11.a)-flancuri drepte si b)-flancuri curbe. T.30.12. Utilizând schita din figura 30.12, sa se precizeze elementele cinematice ale transmisiei cu lant (raport de transmitere, viteze, acceleratii) Se cunosc: - α 1,2 - unghiuri de pozitie; - v l,n - viteza lantului pe directie longitudinala si normala; - R d1,2 - razele cercurilor caracteristice ale rotilor. T.30.13. Ce concluzii se pot trage din procesul de angrenare a lantului, datorita efectului poligonal de înfasurare pe roata de lant? T.30.14. Sa se precizeze fortele ce apar în transmisia cu lanturi articulate cu role (vezi figura 30.14) T.30.15. Care este criteriul de baza care asigura o functionare corecta si în deplina siguranta a lanturilor? 305

Fig. 30.4 306 Fig. 30.5 T.30.16. Sa se precizeze solicitarile principale care apar la transmisiile cu lant articulat. T.30.17. Sa se precizeze procedeele tehnologice de executie a rotilor de lant.

Fig. 30.6 Fig. 30.8 T.30.18. Sa se precizeze metodele de ungere a unei transmisii cu lant. T*.30.19. Sa se precizeze numarul de zale ale unui lant articulat cu eclise, bolturi, bucse si role (par sau impar). Argumentati raspunsul. T*.30.20. Ungerea lanturilor articulate se poate face: a) utilizând unsori consistente; b) ungere permanenta prin imersiune în baie de ulei a ramurii inferioare; c) ungere permanenta sub presiune. T*.30.21. Metoda uzuala pentru calculul transmisiilor cu lanturi cu role si zale scurte are la baza transmisia de referinta cu urmatoarele date constructive si functionale: z=19 dinti; i=3; A=40p. Pentru aceasta au fost trasate diagramele puterii limita admisibile P, 307

pe tipodimensiuni de lanturi, în functie de turatia n a rotii conducatoare. Comentati aceasta diagrama (vezi figura 30.21). T*.30.22. Calculul transmisiilor prin lanturi cu eclise dintate se face pe baza diagramei din figura 30.22, trasata în functie de parametrii transmisiei; puterea limita admisibila P si frecventa de rotatie. Sa se comenteze aceasta diagrama si tabelele care o însotesc. T*.30.23. Considerând modelul cinematic al transmisiei mecanice prin lant articulat conform figurii 30.23, si cunoscând ca viteza unghiulara ω a rotii conducatoare este constanta si ca articulatia A se deplaseaza pe cercul de divizare al rotii, atunci: a) viteza de înaintare a lantului este constanta; b) viteza de deplasare a articulatiei A este constanta. Indicati raspunsul corect. T*.30.24. Sa se comenteze diagrama din figura 30.24, construita pentru determinarea latimii lantului cu eclise dintate, luând în considerare sistemul de ungere si puterea limita pe mm latime de lant. T*.30.25. Studiind figurile 30.25, sa se precizeze metodele de ungere ale transmisiilor cu lant prezentate. Fig. 30.9 308

Fig. 30. Fig. 30.11 Fig. 30.12 309

464 368 294 252 184 147 118 92 74 59 46,4 36,8 29,4 23,2 18,47 14,7 11,8 9,2 7,4 5,9 4,54 3,68 2,94 2,32 1,84 1,47 1,18 0,92 0,74 0,59 0,46 0,37 0,29 0,23 0,18 294 252 184 147 118 92 74 59 46,4 36,8 29,4 23,2 18,47 14,7 11,8 9,2 7,4 5,9 4,54 3,68 2,94 2,32 1,84 1,47 1,18 0,92 0,74 0,59 0,46 0,37 0,29 0,23 0,18 0,15 0,12 184 147 8 92 74 59 46,4 36,8 29,4 23,2 18,4 14,7 11,8 9,2 7,4 5,9 4,54 3,68 2,94 2,32 1,84 1,47 1,18 0,92 0,74 0,59 0,46 0,37 0,29 0,23 0,18 0,15 0,12 0,09 0,07 Fig. 30.14 Puterea P 0, kw Transmisia prin lant de referinta cu z1 = 19 dinti, x = 0 zale, h0 = 000 ore, lc = 3, A0 = 40p la p/p = pentru lanturi 3%. Turatia rotii conducatoare, rot-min Triple Duble Simple 1,25 2 3,15 5 8 12,5 20 31,5 50 80 125 200 315 500 800 1250 20003150 5000 1,6 2,5 4 6,3 16 25 40 63 0 160 250 400 630 00 16001800 4000 6300 Fig. 30.21 3 Latimea de lucru a lantului, mm 280 240 200 180 160 140 120 0 90 80 70 60 50 45 40 35 30 25 20 18 16 14 12 P L total, kw 500 400 300 200 150 0 50 40 30 20 15 5 4 3 2 1 0,5 0,4 0,3 0,2 0,15 0,1 Turatia n1, rot/min 15 20 30 40 50 70 0 150 200 300 400 500 700 00 1500 Z1 = 15 Z1 = 17 15 20 30 40 50 70 0 150 200 300 400 500 700 00 1500 Z1 = 19 15 20 30 40 50 70 0 150 200 300 400 500 700 00 1500 15 20 30 40 50 70 0 150 200 300 400 500 700 00 1500 PL pe mm latime lant, kw Z1 = 21 Z1 = 23 15 20 30 40 50 70 0 150 200 300 400 500 700 00 Ungere prin barbotare 20 15 8 7 6 5 4 3 2 1,5 1 0,6 0,5 0,4 0,3 0,2 0,15 0,1 Ungere naturala prin picurare Ungere cu presiune

Fig. 30.24 800 600 400 300 200 P L = P C c S, kw 0 80 60 40 30 20 8 6 4 3 2 1,5 1 0,8 0,6 0,4 0,3 0,2 0,1 0,1 15 20 30 40 60 80 0 200 300 400 700 00 2000 4000 7000 000 n 1, rot/min Alegerea pasului lantului functie de turatia rotii conducatoare p, mm 7,9375 9,525 12,7 5,875 19,05 25,4 38,1 50,8 n 1, min -1 5000 8000 2000 5000 1500 2000 1200 1500 00 1200 750 00 500 750 500 Distanta minima dintre axe functie de pasul lantului p, mm 7,9375 9,525 12,7 5,875 19,05 25,4 38,1 50,8 A, mm 130 155 230 305 380 530 840 1170 Fig. 30.22 A ω 311

312 Fig. 30.23

Fig. 30.25 * * * 313