DEZVOLTARI RECENTE ÎN DOMENIUL MATERIALELOR MAGNETICE DIRECŢII DE PERSPECTIVĂ

Σχετικά έγγραφα
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ. Εικόνα 1. Φωτογραφία του γαλαξία μας (από αρχείο της NASA)

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Estimation of grain boundary segregation enthalpy and its role in stable nanocrystalline alloy design

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

ŞTIINŢA ŞI INGINERIA. conf.dr.ing. Liana Balteş curs 7

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili


a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Νόµοςπεριοδικότητας του Moseley:Η χηµική συµπεριφορά (οι ιδιότητες) των στοιχείων είναι περιοδική συνάρτηση του ατοµικού τους αριθµού.

Subiecte Clasa a VII-a

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Αλληλεπίδραση ακτίνων-χ με την ύλη

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

SUPPLEMENTAL INFORMATION. Fully Automated Total Metals and Chromium Speciation Single Platform Introduction System for ICP-MS

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

MARCAREA REZISTOARELOR

ΝΟΜΟΣ ΤΗΣ ΠΕΡΙΟ ΙΚΟΤΗΤΑΣ : Οι ιδιότητες των χηµικών στοιχείων είναι περιοδική συνάρτηση του ατοµικού τους αριθµού.

riptografie şi Securitate

V O. = v I v stabilizator

Integrala nedefinită (primitive)

Το άτομο του Υδρογόνου

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent


REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Ι ΙΟΤΗΤΕΣ ΤΩΝ ΑΤΟΜΩΝ. Παππάς Χρήστος Επίκουρος Καθηγητής

Curs 4 Serii de numere reale

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

5.1. Noţiuni introductive

Capitolul 14. Asamblari prin pene

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

τροχιακά Η στιβάδα καθορίζεται από τον κύριο κβαντικό αριθµό (n) Η υποστιβάδα καθορίζεται από τους δύο πρώτους κβαντικούς αριθµούς (n, l)

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

ΠΕΡΙΟΔΙΚΟΣ ΠΙΝΑΚΑΣ ΣΤΟΙΧΕΙΩΝ

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

ΠΕΡΙΟΔΙΚΟ ΣΥΣΤΗΜΑ ΤΩΝ ΣΤΟΙΧΕΙΩΝ (1) Ηλία Σκαλτσά ΠΕ ο Γυμνάσιο Αγ. Παρασκευής

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Proprietăţile pulberilor metalice

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Anexa nr. 3 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

ΣΥΣΤΑΣΗ ΤΟΥ ΦΛΟΙΟΥ ΤΗΣ ΓΗΣ.

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Subiecte Clasa a VIII-a

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Metode de caracterizare structurala in stiinta nanomaterialelor: aplicatii practice

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

Sistem hidraulic de producerea energiei electrice. Turbina hidraulica de 200 W, de tip Power Pal Schema de principiu a turbinei Power Pal

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Câmp de probabilitate II

Vectori liberi Produs scalar Produs vectorial Produsul mixt. 1 Vectori liberi. 2 Produs scalar. 3 Produs vectorial. 4 Produsul mixt.

NOŢIUNI DE CONVERSIE ELECTROMECANICĂ A ENERGIEI. 1. Proprietăţi ale materialelor magnetice

SIGURANŢE CILINDRICE

Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.

Eşantionarea semnalelor

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

STUDIUL MATERIALELOR. Tanaviosoft 2012

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

ΛΥΣΕΙΣ. 1. Χαρακτηρίστε τα παρακάτω στοιχεία ως διαµαγνητικά ή. Η ηλεκτρονική δοµή του 38 Sr είναι: 1s 2 2s 2 2p 6 3s 2 3p 6 3d 10 4s 2 4p 6 5s 2

I X A B e ic rm te e m te is S

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

Universitatea \Babes-Bolyai" Cluj-Napoca Facultatea de Fizica Rezumatul tezei de doctorat Proprietați magnetice ale metalelor de tranziție 3d ^n compu

Capitolul 30. Transmisii prin lant

DETERMINAREA ENERGIEI DE ACTIVARE A UNUI SEMICONDUCTOR

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC

PROPRIETĂŢILE MATERIALELOR METALICE

Transcript:

DEZVOLTARI RECENTE ÎN DOMENIUL MATERIALELOR MAGNETICE DIRECŢII DE PERSPECTIVĂ Dezvoltarea materialelor magnetice - posibilitatea de a dezvolta un spectru larg de microstructuri, de la microstructuri amorfe, nanocristaline şi mezoscopice până la domeniul micrometric şi al monocristalelor. S-au obţinut materiale cu proprietăţi magnetice deosebite: materiale nanocristaline de permeabilitate înaltă (μ > 10 5 ), magneţi cu energie specifică mare ((BH) max > 500 kj/m 3, remanenţă înaltă BBr >1,5 T, materiale cu magnetostricţiune gigant (λ > 1000 ppm) materiale cu magnetorezistenţă gigant (ΔR/R > 50%). Materiale magnetice Cooperarea interdisciplinară: (fizica solidului, chimia solidului, ingineria materialelor, are loc după trei direcţii: sinteza materialelor şi aliajelor; caracterizarea microstructurală a aliajelor; proprietăţi magnetice şi relaţii microstructurale. Dezvoltarea actuală a materialelor feromagnetice a fost impulsionată de două direcţii suplimentare: a) aliajele şi compuşii intermatalici ai metalelor tranziţionale cu metale pamânturi rare au deschis un spectru larg de proprietăţi magnetice variabile; b) tehnicile de preparare cum ar fi sinterizarea cu fază lichidă, rotirea topiturii, alierea mecanică, răcirea rapidă, pulverizarea multistrat, epitaxia cu fascicul molecular, etc. au permis dezvoltarea unor noi tipuri de microstructuri.

Dezvoltări recente direcţii de perspectivă ASTĂZI MATERIALELE MAGNETICE - un amestec de ioni/atomi magnetici şi ioni/atomi nemagnetici. Ionii/atomii magnetici - responsabili pentru proprietăţile magnetice intrinseci Elementele nemagnetice - utilizate pentru a modifica microstructura materialului, În materialele magnetice moderne se utilizează următoarele categorii de elemente chimice : a. metale tranziţionale: Fe, Co, Ni, Mn, Cr; b. metale pamânturi rare: Pr, Nd, Sm, Gd, Tb, Dy; c. metale nemagnetice: Ti, V, Cu, Ga, Al, Pd, Pt; d. metale refractare: Zr, Nb, Mo; e. metaloizi: B, C, Si, Ge, N, P Principalele orientări: metalele tranziţionale Fe şi Co sunt elemente de bază pentru materiale cu permeabilitate înaltă, cu temperatură Curie mare şi cu magnetizare remanentă mare; compuşii intermetalici PR-MT reprezintă baza pentru supermagneţi, pentru materiale cu densitate de înregistrare mare şi pentru materiale cu magnetostricţiune gigant; metalele adiţionale (Ga, Al, Pd, Pt, etc.) şi metalele refractare sunt ingredienţi necesari pentru producerea unor microstructuri corespunzătoare (particule unidomeniale izolate magnetic, filme subţiri multistrat); metaloizii (C, N, P, B) sunt utilizaţi pentru stabilizarea microstructurilor amorfe până la câteva sute de C şi în compuşii interstitiali (cum ar fi Sm 2 Fe 17 N 3 ) şi pentru creşterea temperaturii Curie şi a magnetizării spontane (C, N).

MATERIALE CU PERMEABILITATE ÎNALTĂ (μ > 100.000) Trebuie respectate pe cât posibil 3 condiţii: a) energia anizotropiei cristaline redusă şi remanenţă înaltă; b) magnetostricţiune redusă pentru a reduce tensiunile interne; c) conductivitate electrică redusă şi lărgimi mici ale domeniului pentru a reduce pierderile energetice. IMPOSIBIL în unul şi acelaşi material!!! se caută combinarea proprietăţilor corespunzatoare magnetice şi microstructurale în scopul apropierii de cazul ideal al satisfacerii simultane a celor 3 condiţii. Tabloul general (χ 0,, H C ) pentru materialele magnetice moi. Domeniile cu haşură finăreprezintă perspectivele pentru materialele nanocristaline.

Dezvoltări recente direcţii de perspectivă MATERIALE PENTRU ÎNREGISTRARI MAGNETICE DE DENSITATE MARE Materialele utilizate: aliaje PR-MT (TbGd-Co, Tb-Fe, Tb-Co, MnAlGe, MnBi) filme multistratificate (Pd/Co, Pt/Co). Densităţi de înregistrare: stadiu industrial - 10-20 Gbit/inch 2 cercetări de laborator - > 60 Gbit/inch 2 Estimari - 100 500 Gbit/inch 2, utilizând filme multistrat duale (hard/soft) şi schimbarea tehnologiei de la înregistrarea longitudinală la înregistrarea perpendiculară faţă de planul filmului - peste 1Tbit/inch 2 - dezvoltarea prin sinteză chimică a unor reţele autoorganizate de nanoparticule FePt ALIAJE CU MAGNETOSTRICŢIUNE GIGANT Cerinta: obtinerea de materiale cu constante mari de magnetostricţiune, cu temperatură Curie ridicată, la care efectul magnetostrictiv să se manifeste în câmpuri magnetice joase. Sistemul de aliaje Tb 1-x Dy x Fe 2 (Terfenol) - constantă de magnetostricţiune de -3 λ S = 2,5.10, de 100 ori mai mare decât în materialele feromagnetice convenţionale Fe şi Ni. Evoluţia acestor aliaje este în direcţia obţinerii filmelor amorfe prin tehnica pulverizarii DC şi a obţinerii aliajelor nanocristaline Aplicatii: Aliajele cu magnetostricţiune înaltă pot fi utilizate pentru aplicaţii micromecanice, cât şi pentru transformarea semnalelor electrice în mişcări mecanice.

Compuşi intermetalici şi interstiţiali pentru magneţi permanenţi Cele mai mari câmpuri coercitive sunt realizate pentru magneţi sinterizaţi din compuşi intermetalici pământ rar - metal tranziţional. Proprietăţile magnetice deosebite obţinute pe astfel de compuşi sunt: temperatura Curie T C = 1180 K pentru Co 17 Sm 2 ; câmp coercitiv de 9,5T pentru SmCo 5 obţinut prin aliere mecanică; produsul de energie maxim (BH) max = 510 KJ/m 3 pentru Nd 2 Fe 14 B cu aditivi (Ga, Nb), iar pentru magneţii industriali (BH) max = 450 kj/m 3. Progresul şi direcţiile de perspectivă în domeniul magneţilor permanenţi Deoarece nitridul Sm2Fe 17 N 3-x se descompune la temperaturi mai mari de 600 C în α- Fe şi SmN, nu pot fi produşi magneţi sinterizaţi, în schimb trebuie aplicată tehnica alierii mecanice. Cercetările actuale se focalizează pe reproductibilitatea tehnică a magnetului cu 500KJ/m 3 şi pe dezvoltarea unei nitruri SmFe cu coercivitate înaltă, cât şi pe producerea de materiale magnetice cu faze metastabile prin tehnici de răcire rapidă, aliere mecanică, sputtering, etc. O direcţie nouă de cercetare pentru viitor o reprezintă producerea magneţilor permanenti pe bază de Fe65Co 35 + X cu o structură în care să fie introduşi centrii planari de blogare a domeniilor magnetice.

Dezvoltări recente direcţii de perspectivă MATERIALE CU MAGNETOREZISTENŢA GIGANT ŞI MATERIALE CU MAGNETOREZISTENŢĂ COLOSALĂ Magnetorezistenţă gigant (ΔR/R > 50 %) Materiale - filme subţiri multistrat CoFe/Cu sau Fe/Cr (au si permeabilitate ridicată) Aplicatii : capete de citire magnetorezistive, memoriilor cu acces aleator nevolatile Magnetorezitenţă colosală (ΔR/R > 100 %) Materiale - în prezent dezvoltate sunt filme subţiri de LaSr- şi LaCa-manganiţi, cu permeabilitate ridicată.