Universitatea \Babes-Bolyai" Cluj-Napoca Facultatea de Fizica Rezumatul tezei de doctorat Proprietați magnetice ale metalelor de tranziție 3d ^n compu

Transcript

1 Universitatea \Babes-Bolyai" Cluj-Napoca Facultatea de Fizica Rezumatul tezei de doctorat Proprietați magnetice ale metalelor de tranziție 3d ^n compuși intermetalici și oxizi Coordonator științic: Prof. Dr. Romulus V. Tetean Doctorand: Sever Mican Cluj-Napoca 212

2

3 Cuprins Introducere iii 1 Compuși intermetalici pe baza de pam^anturi rare și metale de tranziție 3d Deniție Proprietați structurale Proprietați magnetice Oxizi pe baza de pam^anturi rare și metale de tranziție 3d Proprietați structurale Proprietați magnetice Metode experimentale și computaționale Prepararea probelor Spectroscopia fotoelectronica de raze X (XPS) Tehnici structurale și morfologice Masuratori magnetice Metode computaționale Proprietați magnetice ale compușilor intermetalici pe baza de pam^anturi rare și metale de tranziție 3d Proprietați magnetice și efect magnetocaloric ^n compușii de tip La :7Nd :3Fe 13x Si x Proprietați magnetice și efect magnetocaloric larg ^n compușii de tip HoFe 2x Al x Comportarea magnetica a erului ^n Er 1x Zr x Fe Proprietați magnetice ale oxizilor pe baza de pam^anturi rare și metale de tranziție 3d Proprietați magnetice și efect magnetocaloric ^n compușii de tip La 1:4xCe x Ca 1:6Mn 2 O 7 preparați prin metoda sol-gel Efectele substituției parțiale a lantanului cu Pr Nd Sm și Gd asupra proprietaților magnetice ale compușilor de tip La 1:4Ca 1:6Mn 2 O Concluzii selectate 26 Bibliograe selectata 28 Lista de lucrari 34 Lista contribuțiilor la conferințe 35 Mulțumiri 37 i

4 ii Cuvinte cheie: compuși intermetalici manganite dublu straticate variația entropiei magnetice masuratori magnetice

5 iii Introducere Efectul magnetocaloric este denit ca generarea sau absorbția de caldura de catre un material magnetic c^and acesta este magnetizat [1]. Acest fenomen a atras mult interes ^n ultimii ani datorita construcției unor prototipuri funcționale de frigidere magnetice acestea av^and un potențial comercial major [2]. Cea mai importanta parte a unui frigider magnetic este materialul magnetic de lucru [1]. Acesta trebuie sa aiba proprietați magnetocalorice ridicate sau mai exact sa prezinte un efect magnetocaloric puternic [1]. Dintre materialele cu proprietați magnetocalorice ridicate doua clase de materiale au fost caracterizate ca ind promițatoare pentru aplicații ^n refrigerarea magnetica și anume compușii intermetalici și oxizii pe baza de pam^anturi rare și metale de tranziție 3d (R-M). Compușii intermetalici de tip R-M sunt interesanți deoarece putem benecia de momentul magnetic per atom ridicat și anizotropia magnetocristalina puternica ale pam^antului rar și de cuplajul puternic dintre momentele magnetice ale metalului de tranziție [3]. Manganitele dublu straticate de tip R 22x A 1+2x Mn 2 O 7 (unde R = La Pr Nd etc. iar A = Sr Ca sau Ba) sunt interesante datorita proprietaților lor zice care sunt sensibile la mici variații compoziționale și structurale. Aceasta lucrare este ^mparțita in cinci capitole. Primele trei capitole prezinta proprietațile structurale și magnetice generale ale compușilor intermetalici (capitolul 1) și ale oxizilor (capitolul 2) precum și o descriere scurta a metodelor experimentale și computaționale folosite ^n acest studiu (capitolul 3). ^In capitolul 4 sunt prezentate proprietațile zice ale unor compuși intermetalici de tip RM 2 și RM 13. Proprietațile structurale și magnetice ale compușilor La :7Nd :3Fe 13x Si x HoFe 2x Al x și Er 1x Zr x Fe 2 au fost studiate ^ntr-un domeniu de compoziție larg. ^In acest capitol sunt discutate efectele diferitelor substituții asupra proprietaților structurale magnetice și magnetocalorice ale acestor materiale precum și posibilele aplicații ale acestora ^n refrigerarea magnetica. ^In capitolul 5 sunt discutate efectele ^nlocuirii parțiale ale lantanului cu Ce Pr Sm Nd și Gd asupra proprietaților magnetice și magnetocalorice ale manganitelor dublu straticate de tip La 1:4Ca 1:6Mn 2 O 7 preparate prin metoda sol-gel.

6 1 Capitolul 1 Compuși intermetalici pe baza de pam^anturi rare și metale de tranziție 3d 1.1 Deniție Daca doua metale A și B sunt aliate exista trei posibilitați: prima posibilitate este ca cele doua metale sa nu se amestece ^n stare solida acestea ind prezente ca faze separate; a doua posibilitate este ca cele doua metale sa formeze o soluție solida; a treia posibilitate este ca alierea celor doua metale sa duca la formarea de compuși intermetalici. Compușii intermetalici sunt caracterizați de stoichiometrii bine denite (AB 2 AB 5 AB 13 etc.) [3]. 1.2 Proprietați structurale Compușii intermetalici de tip RM 2 cristalizeaza e ^n structura de tip MgCu 2 e ^n structura de tip MgZn 2 [4]. Structura de tip MgCu 2 (C15) este cubica pe c^and structura de tip MgZn 2 (C14) este hexagonala [4 5]. Structura de tip MgCu 2 (av^and grupul spațial c a b a b b c c a (a) (b) (c) Figura 1.1: Celula elementara pentru structura de tip MgCu 2 (C15): vazuta de-a lungul axei a (a) axei b (b) și axei c (c). Atomii de tip R respectiv M sunt reprezentați prin sfere roșii respectiv albastre. 1 F d3m) conține 8 formule unitate per celula. Atomii de pam^ant rar R se aa ^n poziția 8a pe c^and atomii metalului de tranziție M se aa ^n poziția 16d [5]. Structura de tip MgZn 2 (av^and grupul spațial P 6 3 =mmc) conține 4 formule unitate per celula. Atomii de tip R se aa ^n poziția 4f pe c^and doi dintre atomii de tip M se aa ^n poziția 2a iar ceilalți 6 atomi de tip M se aa ^n poziția 6h [5]. Compușii de tip RM 13 cristalizeaza ^ntr-o structura de tip NaZn 13 care este cubica cu fețe centrate av^and 112 atomi per celula (gura 1.3) [7]. Grupul spațial este F m3c. ^In aceasta structura atomii de tip R se 1 Structurile cristaline au fost reprezentate folosind programul VESTA { vezi [6]

7 2 c b a a b b c c (a) a (b) (c) Figura 1.2: Celula elementar a pentru structura de tip MgZn2 (C14): v azut a de-a lungul axei (a) axei (b) si axei (c). Atomii de tip respectiv sunt reprezentati prin sfere rosii respectiv albastre.1 a b c R M a a ^ n pozitia 8a si sunt ^ nconjurati de 24 atomi de tip MI care ocup a pozitia 96i. Atomii de tip MII se a a ^ n pozitia 8b ind ^ nconjurati de un icosaedru de atomi de tip MI [7]. c a b a b b c a c (a) (b) (c) Figura 1.3: Celula elementar a pentru structura de tip NaZn13: v azut a de-a lungul axei (a) axei (b) si axei (c). Atomii de tip respectiv sunt reprezentati prin sfere rosii respectiv albastre.1 a b c R M 1.3 Propriet ati magnetice ^In compusii de tip R-M au loc urm atoarele interactiuni de schimb: R-R M -M si R-M [3]. Interactiunea de schimb dintre atomii p am^antului rar R este cea mai slab a [3]. Datorit a extinderii spatiale mici a orbitalilor 4f interactiunea de schimb se face prin intermediul polariz arii electronilor de conductie s. Acest tip de interactiune poart a numele de Ruderman-Kittel-Kasuya-Yosida (RKKY). Aceasta are are un caracter oscilant iar valoarea sa absolut a scade cu cresterea distantei dintre atomi [3]. Interactiunea dintre atomii metalului de tranzitie M este mult mai puternic a datorit a 1 Structurile cristaline au fost reprezentate folosind programul VESTA { vezi [6]

8 3 extinderii spațiale mari a orbitalilor 3d ceea ce implica faptul ca orbitalii se suprapun [3]. ^In modelul electronilor itineranți vom avea o despicare ^ntre subbenzile 3d spin-sus și spin-jos daca criteriul Stoner este satisfacut [8]: IN(E F ) 1 ~ I 1 > (1.1) unde I este repulsia coulombiana ^ntre electronii 3d iar N(E F ) reprezinta densitatea de stari la nivelul Fermi. Interacțiunea dintre atomii R și M are o tarie intermediara celorlalte doua [3]. Momentele atomilor R și M sunt cuplate antiparalel daca R este un pam^ant rar greu. Daca R este un pam^ant rar ușor momentele atomilor R și M sunt cuplate paralel [3]. Acest comportament se datoreaza faptului ca pentru pam^anturi rare ușoare momentul cinetic total este J = L S iar pentru pam^anturi rare grele acesta este dat de J = L + S [3]. Mai mult daca magnetizarea subrețelei R este mai mare dec^at cea a subrețelei M atunci compușii care conțin pam^anturi rare grele prezinta o temperatura de compensare [3]. Capitolul 2 Oxizi pe baza de pam^anturi rare și metale de tranziție 3d 2.1 Proprietați structurale Oxizii studiați ^n aceasta lucrare cristalizeaza ^ntr-o structura bazata pe cea perovskitica. Structura de tip perovskit caracteristica materialelor cu formula chimica ABO 3 este cubica av^and grupul spațial P m3m [9] { gura 2.1. Cu toate ca structura perovskitica ideala este cubica mulți perovskiți cristalizeaza ^n structuri distorsionate de tip ortorombic (av^and grupul spațial P nma [1 11] sau P bnm [12 13]). Sunt posibile și alte distorsiuni care duc la formarea unei structuri de tip romboedric (av^and grupul spațial R3c) [ ] sau hexagonal (av^and grupul spațial P 6 3 cm) [11 16]. Oxizii studiați ^n aceasta lucrare sunt manganite dublu straticate care fac parte din familia de perovskiți Ruddlesden-Popper A n+1b n O 3n+1 [17]. Structura acestor oxizi este formata din unitați structurale construite din straturi de tip perovskit acestea ind innite ^n doua dimensiuni (xy) și av^and o grosime de n straturi ^n a treia dimensiune (z) { gura 2.2. Acești compuși cristalizeaza ^ntr-o structura tetragonala (av^and grupul 1 Structurile cristaline au fost reprezentate folosind programul VESTA { vezi [6]

9 4 a c b c a b (a) (b) Figura 2.1: (a) structura perovskitica; (b) structura perovskitica vazuta de-a lungul axei a. Atomii A sunt reprezentați prin sfere albastre atomii B prin sfere galbene iar atomii de oxigen sunt reprezentați prin sfere roșii. 1 spațial I4=mmm) de tip Sr 3 Mn 2 O 7 [18{2]. Figura 2.2: Familia de perovskiți Ruddlesden{Popper A n+1b n O 3n+1 [21]. 2.2 Proprietați magnetice Cele doua tipuri de interacțiuni de schimb relevante pentru perovskiți sunt interacțiunea de dublu schimb și cea de superschimb. C^and ioni diferiți ai aceluiași element 3d ocupa pozițiile B o banda d devine parțial umpluta [22]. Zener [23] a explicat acest fenomen folosind interacțiunea de dublu schimb ^ntre atomii 3d. Interacțiunea de dublu schimb presupune transferul simultan al unui electron de la un ion Mn 3+ la un ion de oxigen și de la ionul de oxigen la un ion Mn 4+ ^nvecinat [22]. Din cauza regulilor lui Hund transferul

10 5 unui electron de la un ion la altul poate avea loc numai daca spinii celor doi ioni sunt paraleli [22 23]. Cuplajul magnetic ^n mulți oxizi nu poate descris de interacțiunea de schimb direct datorita faptului ca ionii sunt prea departați [24]. Mai mult ionii magnetici sunt deseori separați de ioni nemagnetici cum ar oxigenul [24]. Kramers [25] și Anderson [26 27] au propus un mecanism prin care momentele cationilor magnetici sunt cuplate indirect prin anioni intermediari [24]. Acest mecanism de schimb se numește superschimb și se bazeaza pe minimizarea energiei pentru transferul virtual al unui electron de pe orbitalul p al oxigenului pe o stare excitata a unui ion magnetic ^nvecinat [24]. Transferul electronilor 3d are loc prin intermediul orbitalilor 2p ai oxigenului. Orbitalii 3d pot cuplați cu orbitalii 2p ai oxigenului ^n trei feluri diferite (c^and unghiul legaturii M-O-M este de 18 ) date de regulile Goodenough-Kanamori [28 29] 1. Cuplajul ^ntre cationii cu orbitali e g parțial umpluți este antiferomagnetic (AFM) 2. Cuplajul ^ntre cationii cu orbitali t 2g parțial umpluți este antiferomagnetic slab (AFM) 3. Cuplajul ^ntre un cation cu un orbital t 2g parțial umplut și un cation cu un orbital e g parțial umplut este feromagnetic (FM) Capitolul 3 Metode experimentale și computaționale 3.1 Prepararea probelor Compușii intermetalici sunt preparați de regula prin topire ^n arc sau ^ntr-un cuptor cu inducție. Topirea ^n arc electric se realizeaza ^ntr-o atmosfera inerta la presiune redusa. Prin aceasta metoda se pot atinge ușor temperaturi de 3 C [3]. Oxizii s-au preparat prin metoda sol-gel. ^In metoda sol-gel cantitați stoichiometrice de materiale de start (oxizi și nitrați) sunt dizolvate ^n apa distilata sau acid azotic concentrat. Soluțiile individuale se amesteca dupa care se adauga o soluție de acid citric și etilen glicol. Soluția rezultanta se ^ncalzește p^ana c^and se obține o soluție de tip gel. Gelul se descompune ^n aer la temperaturi mai mici de 3 C p^ana c^and se obține o pulbere omogena na. Pulberile sunt ^ncalzite ^n aer la temperaturi ^nalte (de regula ^ntre 7 C și 11 C) timp de c^ateva ore.

11 6 3.2 Spectroscopia fotoelectronica de raze X (XPS) Spectrele XPS s-au masurat cu un spectrometru PHI 56ci ESCA folosind o radiație monocromatica Al K la temperatura camerei. Presiunea ^n camera de masura a fost de ordinul 1 1 mbar ^n timpul masuratorilor. Spectrele XPS pot da informații importante legate de structura electronica a manganitelor dublu straticate. Spectroscopia fotoelectronica a nivelelor ad^anci este sensibila la vecinatate și poate da informații legate de starea de oxidare a ionului investigat. ^In manganite valența ionilor de Mn poate investigata prin spectroscopia fotoelectronica a nivelelor ad^anci datorita despicarii spectrale ale nivelelor 3s mediate de cuplajul de schimb dintre golurile 3s și electronii 3d [31]. Marimea despicarii este proporționala cu (2S + 1) unde S este spinul local al electronilor 3d ^n starea fundamentala. Valența manganului ^n manganite cu valența mixta poate estimata folosind valoarea despicarii spectrale 1E ex folosind relația [32]: Mn = 9:67 1:271E ex =ev (3.1) 3.3 Tehnici structurale și morfologice Structura cristalina a fost studiata prin metoda pulberilor cu un difractometru Bruker D8 Advance folosind radiații monocromatice Cu K și Cr K și geometria Bragg-Brentano. Parametrii de rețea și cantitațile fazelor au fost determinate folosind programul FullProf. Caracterizarea morfologica și compoziționala s-a realizat prin microscopie electronica de transmisie și microscopie electronica de baleiaj cuplata cu EDX. Analizele SEM-EDX s-au realizat pe pastile presate folosind un microscop Jeol-JSM 58LV echipat cu un spectrometru EDX. Pentru microscopia electronica de transmisie probele s-au obținut prin suspendarea pulberilor ^n etanol și depunerea acestora pe o grila de aur cu strat de carbon. Investigațiile s-au realizat folosind un microscop electronic de transmisie de ^nalta rezoluție de 2 kv (HRTEM) de tip Philips CM 2 FEG. Cristalinitatea probelor s-a studiat folosind metoda difracției de electroni (SAED). 3.4 Masuratori magnetice Efectul magnetocaloric Efectul magnetocaloric reprezinta ^ncalzirea sau racirea unui material magnetic atunci c^and acesta este magnetizat [1]. Pentru caracterizarea efectului magnetocaloric ^ntr-un material vom folosi doua cantitați de interes: variația entropiei magnetice 1S M și puterea relativa de racire RCP. Variația entropiei magnetice poate determinata din

12 7 izotermele de magnetizare M(H) folosind relația [1]: j1s M j = X i M i M i+1 T i+1 T i 1H i (3.2) Puterea relativa de racire bazata pe variația entropiei magnetice se poate calcula folosind relația [1]: RCP (S) = 1S M (max) 1 T FWHM (3.3) unde 1S M (max) este valoarea maxima a variației entropiei magnetice iar T FWHM reprezinta largimea la semi^nalțime a curbei 1S M (T ) Aparatura folosita pentru masuratori magnetice Masuratorile magnetice s-au realizat folosind un magnetometru cu proba vibranta (VSM) ^n domeniul de temperatura K ^n c^ampuri magnetice externe de p^ana la 12 T și cu o balanța Weiss orizontala ^n domeniul de temperatura 3-13 K ^n c^ampuri aplicate de p^ana la 1 T. 3.5 Metode computaționale Structura electronica a compușilor studiați s-a calculat ^n mod self-consistent prin metodele SPR-KKR și LMTO+U ^n aproximația ASA folosind parametrii de rețea determinați experimental. Calculele efectuate prin metoda LMTO+U s-au realizat pe o supercelula de 8 ori mai mare dec^at celula convenționala. Capitolul 4 Proprietați magnetice ale compușilor intermetalici pe baza de pam^anturi rare și metale de tranziție 3d 4.1 Proprietați magnetice și efect magnetocaloric ^n compușii de tip La :7 Nd :3 Fe 13xSi x Printre materialele cu proprietați magnetocalorice ridicate compușii de tip LaFe 13x Si x au fost caracterizați ca ind promițatori pentru refrigerarea magnetica la temperatura camerei datorita efectului magnetocaloric puternic [1 2 33{44] și a faptului ca temperatura de tranziție a acestor materiale poate modicata ușor prin dopare [33

13 8 36{ ]. Țin^and cont de rezultatele promițatoare obținute pentru compușii de tip La :7Nd :3Fe 11:5Si 1:5 [45] proprietațile structurale magnetice și magnetocalorice ale compușilor de tip La :7Nd :3Fe 13x Si x au fost studiate ^ntr-un domeniu larg de compoziție (1:2 x 1:8). Acești compuși cristalizeaza ^ntr-o structura cubica de tip NaZn 13. Parametrii de rețea sunt independenți de concentrația de Si { tabelul 4.1. Din difractogramele de raze X s-a evidențiat prezența unei faze de impuritate de tip -Fe a carei cantitate scade cu creșterea concentrației de Si. Dupa cum s-a discutat ^n capitolul 1 ^n acești compuși atomii de La ocupa poziția 8a iar atomii de Fe/Si ocupa pozițiile 8b respectiv 96i. Din analiza spectrelor Mossbauer de 57 Fe Hamdeh și colab. au determinat faptul ca atomii de Si ocupa numai pozițiile 96i [46]. Tabelul 4.1: Parametrii de rețea și concentrațiile de faze pentru compușii La :7Nd :3Fe 13x Si x studiați. x a (A) NaZn 13 phase (%) -Fe phase (%) (9) (1) (7) (8) Din curbele M(T ) s-a determinat ca toate probele prezinta histerezis termic indic^and prezența unei tranziții de ordinul I induse termic la T C. Valoarea histerezisului termic scade cu creșterea concentrației de Si de la 9 K pentru x = 1:2 la 5 K pentru x = 1:8 ceea ce sugereaza ca adaosul de Si slabește tranziția de ordinul I [47]. Temperaturile Curie cresc liniar cu concentrația de Si de la 181 K (x = 1:2) la 213 K (x = 1:8) { tabelul 4.2 { datorita scaderii densitații de stari totale la nivelul Fermi cauzata de adaosul de Si [48 49]. Acești compuși sunt ordonați feromagnetic momentele de Fe și Nd av^and o orientare paralela. Toate probele satureaza ^n c^ampuri magnetice aplicate de 2 T. Valorile momentelor la saturație la 5 K scad de la 26:7 µ B /f.u. pentru x = 1:2 la 23:7 µ B /f.u. pentru x = 1:8 ^n concordanța cu ordinea feromagnetica. Consider^and ca momentul Nd este egal cu cel al ionului Nd 3+ s-a determinat o valoare a momentului per atom de Fe de 2:56:9 µ B /atom independenta de concentrația de Si ceea ce sugereaza un grad ^nalt de localizare a acestor momente. Este posibil ca lantanul sa aiba un moment magnetic de.38-:45 µ B /atom [5] ceea ce ar duce la o variație a momentului per atom de Fe de :2 µ B /atom. Prezența pantelor negative ^n curbele Arrot sugereaza ca probele cu conținut redus de Si prezinta o tranziție de ordinul I la T C { gura 4.1. Prezența unui punct de in-

14 9 M 2 (µ B 2 /f.u. 2 ) x = 1.2 M 2 (µ B K 17 K 175 K 18 K 185 K 19 K 195 K 2 K 25 K 21 K x = K 195 K 2 K 25 K 21 K 215 K 22 K 225 K 23 K 235 K 24 K 245 K µ H/M (T f.u./µ B ) µ H/M (T f.u./µ B ) Figura 4.1: Curbele Arrot pentru La :7Nd :3Fe 13x Si x cu x = 1:2 și x = 1:8. exiune sugereaza ca acești compuși prezinta și o tranziție metamagnetica ^n regiunea paramagnetica. Creșterea concentrației de Si slabește caracterul de ordinul I al tranziției la T C iar ^n cazul probei cu x = 1:8 tranziția metamagnetica nu mai are loc. Prezența histerezisului termic ^n proba cu x = 1:8 sugereaza ca aceasta prezinta o tranziție slaba de ordinul I la T C. Nu s-a observat histerezis magnetic ^n jurul temperaturii Curie ^n c^ampuri magnetice mai mici de 2 T pentru nici o proba { gura 4.2 { un fapt ce este foarte important din punct de vedere aplicativ. ^In cazul probelor care prezinta tranziția metamagnetica putem observa prezența unui histerezis magnetic ^n c^ampuri mai mari de 2 T. Valorile maxime ale variației entropiei magnetice descresc odata cu creșterea concentra- 2 x = 1.2 M (µ B 2 x = T = 185 K 1 T = 22 K M (µ B /f.u.) µ H (T) µ H (T) Figura 4.2: Curbele de histerezis magnetic pentru compușii La :7Nd :3Fe 13x Si x x = 1:2 și x = 1:8. cu

15 1 ției de Si datorita slabirii caracterului de ordinul I al tranziției la T C { tabelul 4.2. Tranziția metamagnetica provoaca o largire asimetrica a curbelor 1S M (T ) { gura S M (J/kgK) S M (J/k 3 x = 1.2 x = 1.4 x = 1.6 x = µ H = 4 T 15 1 x = 1.2 x = 1.4 x = 1.6 x = 1.8 µ H = 2 T T (K) T (K) Figura 4.3: Variația entropiei magnetice ^n funcție de temperatura pentru toate probele studiate ^n c^ampuri magnetice aplicate de -2 T respectiv -4 T. Toți compușii prezinta valori mari ale puterii relative de racire RCP (1S) datorita valorilor j1s M j mari la T C. De asemenea acești compuși prezinta valori RCP (1S)=1B mari. Valorile j1s M j și RCP (1S)=1B sunt comparabile cu cele obținute pentru materiale magnetocalorice foarte bune cum ar : Gd (111 J/kgT) [51] La :7Pr :3Fe 11:5Si 1:5 (15 J/kgT) [52] MnFeP :65As :35 (82 J/kgT) [53] și Gd 5 Ge 1:8Si 1:8Sn :4 (31 J/kgT) [54]. Tabelul 4.2: Temperaturile Curie variațiile maxime ale entropiei magnetice ^n c^ampuri aplicate de -2 T respectiv -4 T valorile RCP (1S) și RCP (1S)=1B pentru La :7Nd :3Fe 13x Si x. x j1s T M j(max) RCP (1S) RCP (1S)=1B C (J/kgK) (J/kg) (J/kgT) (K) -2T -4T -2T -4T -2T -4T

16 Proprietați magnetice și efect magnetocaloric larg ^n compuși de tip HoFe 2xAl x O clasa de materiale de interes pentru aplicații magnetocalorice este clasa compușilor intermetalici Laves de tip RM 2 unde R este un pam^ant rar iar M este un metal nemagnetic ca și Al sau un metal de tranziție 3d cum ar Fe Co sau Ni. HoAl 2 are o temperatura Curie de 3 K și proprietați magnetocalorice ridicate dar curba 1S M (T ) pentru acest compus este ^ngusta [55{57]. HoFe 2 este ordonat ferimagnetic av^and o temperatura Curie ridicata (6 K) [58 59]. Prin doparea compușilor HoFe 2 cu Al ne putem aștepta ca aceștia sa mențina proprietațile magnetocalorice bune ale HoAl 2 av^and temperaturi Curie apropiate de 3 K. ^In aceasta secțiune vom prezenta proprietațile structurale magnetice și magnetocalorice (determinate teoretic și experimental) pentru compușii de tip HoFe 2x Al x ^ntr-un domeniu larg de compoziție (:36 x :4 și :75 x 1:125). Compușii cu :36 x :4 cristalizeaza ^n structura cubica de tip C15 iar cei cu :75 x 1:125 cristalizeaza ^n structura hexagonala de tip C14 { tabelul 4.3. Aceste Tabelul 4.3: Parametrii de rețea pentru HoFe 2x Al x. x Structura a (A) c (A) C C rezultate sunt ^n acord cu cele din literatura [59{62]. Pentru compușii hexagonali exista posibilitatea formarii dezordinii ^n pozițiile 6h și 2a ^ntre Fe și Al [62]. Temperaturile Curie descresc liniar cu creșterea conținutului de Al pentru compușii hexagonali datorita interacțiunii 4f-4f dominante pe c^and pentru compușii hexagonali valorile T C ram^an practic neschimbate și aproape de 3 K { tabelul 4.5 { datorita interacțiunii 3d-3d puternice [59]. Acești compuși prezinta diferențe ^ntre curbele ZFC și FC. Curbele de magnetizare ZFC sugereaza prezența unei stari de sticla de spin probabil datorita prezenței dezordinii magnetice dar nu putem sa evidențiem acest comportament din masuratorile de fața. Pentru compușii cubici magnetizarea la saturație crește puțin cu creșterea conținutului de Al pe c^and pentru compușii hexagonali s-a observat un comportament invers probabil datorita unei posibile orientari ^nclinate a momentelor de Ho. Momentele per atom de

17 x =.36 ZFC FC FH 6 5 x =.75 ZFC FC FH M (µ B /f.u.) dm/dt M (µ B /f.u.) dm/dt T (K) T (K) T (K) T (K) Figura 4.4: Curbele de magnetizare ZFC și FC masurate ^ntr-un c^amp magnetic de.2 T pentru probele cu x = :36 și :75. Inserțiile reprezinta derivata magnetizarii ^n funcție de temperatura. Ho calculate teoretic descresc cu creșterea concentrației de Al datorita c^ampului cristalin [65]. Momentele per atom de Fe calculate teoretic cresc cu conținutul de Al ^n ambele cazuri datorita creșterii razei atomice a Fe c^and parametrii de rețea cresc. Pentru compușii cubici momentele per atom de Fe la 5 K determinate experimental descresc cu creșterea concentrației de Al probabil datorita golirii benzii 3d a erului. Pentru compușii hexagonali aceste valori cresc cu concentrația de Al. M 2 (µ B 2 /f.u. 2 ) x =.4 25 K 26 K 27 K 28 K 285 K 29 K 3 K 31 K 32 K 34 K 36 K M 2 (µ B 2 /f.u. 2 ) x = 1 6 K 7 K 75 K 8 K 85 K 9 K 1 K 11 K 12 K 14 K µ H/M (Tf.u./µ B ) µ H/M (Tf.u./µ B ) (a) (b) Figura 4.5: Izotermele de magnetizare și curbele Arrot pentru probele cu x = :4 (a) și x = 1 (b).

18 13 Tabelul 4.4: Valorile calculate și masurate ale magnetizarii la saturație momentelor per atom de Fe la 5 K și momentele calculate per atom de Ho pentru HoFe 2x Al x. x M Sat M Fe M Ho (µ B =f:u:) (µ B =atom) (µ B =atom) calculat experiment calculat experiment calculat a b c 1.88 b c a [63]; b [64]; c [57]; Nu s-a gasit histerezis magnetic ^n jurul temperaturii Curie pentru nici o proba un fapt important din punct de vedere aplicativ. Toate probele prezinta o tranziție de ordinul II la T C { gura 4.5. Curbele 1S M (T ) sunt largi și au o forma simetrica { o caracteristica a materialelor care prezinta tranziții de ordinul II { gura 4.6. Valorile j1s M j și RCP (1S) sunt prezentate ^n tabelul µ H = 4 T 7 µ H = 2 T - S M (J/kgK) x =.36 x =.375 x =.4 x =.75 x =.875 x = 1 x = S M (J/kgK) x =.36 x =.375 x =.4 x =.75 x =.875 x = 1 x = T (K) T (K) Figura 4.6: Variația entropiei magnetice ^n c^ampuri aplicate de -2 T respectiv -4 T pentru toate probele studiate.

19 14 Acești compuși prezinta valori ridicate ale puterii relative de racire RCP (1S) datorita largimilor mari ale curbelor 1S M (T ). De asemenea valorile RCP (1S)=1B nu variaza semnicativ cu creșterea conținutului de Al ceea ce este important pentru aplicații. Din punct de vedere aplicativ s-a propus un mod diferit de calcul al puterii relative de racire efective și anume 1S 2(T hot T cold ) unde T hot și T cold sunt limitele temperaturii de lucru ale dispozitivului [66]. Daca ținem cont ca domeniul de temperaturi de lucru pentru frigiderele magnetice este K [66] atunci valorile RCP (1S) scad semnicativ. De asemenea valorile j1s M j ale compușilor cubici sunt foarte mici. Țin^and cont de prețul ridicat al Ho fața de materiale magnetocalorice mai ieftine și mai performante [66] plaja de aplicații a compușilor cubici este foarte redusa. Valorile j1s M j ale compușilor hexa- x Tabelul 4.5: Temperaturile Curie variațiile maxime ale entropiei magnetice ^n c^ampuri aplicate de -2 T respectiv -4 T valorile RCP (1S) și RCP (1S)=1B pentru HoFe 2x Al x. j1s T M j(max) T FWHM RCP (1S) RCP (1S)=1B C (J/kgK) (K) (J/kg) (J/kgT) (K) -2T -4T -2T -4T -2T -4T -2T -4T gonali sunt comparabile cu cele ale altor materiale cu proprietați magnetice ridicate ^n jurul temperaturii de 1 K [1]. Daca ne uitam la valorile j1s M j și T FWHM ale acestor compuși pentru µ 1H = 2 T putem spune ca aceste materiale sunt potrivite pentru aplicații magnetocalorice ^n domeniul temperaturilor intermediare. 4.3 Comportarea magnetica a erului ^n Er 1xZr x Fe 2 Proprietațile magnetice ale compușilor de tip Tb 1x Zr x Fe 2 au fost studiate de catre Tetean și colab. [67] ^ntr-un domeniu de compoziție x :5. Acești compuși s- au raportat ca ind ordonați ferimagnetic av^and temperaturi Curie care descresc cu creșterea conținutului de Zr [67]. ErFe 2 este ordonat ferimagnetic. Momentele per atom de Fe și cele per atom de Er determinate din difracție de neutroni sunt M Er = 8:47 µ B and M Fe = 1:97 µ B [69]. S-a raportat ca ZrFe 2 are un moment per atom de Fe mai mic 1:55 µ B și o temperatura Curie mai mica (586 K) dec^at cea a compusului ErFe 2 [7]. ErFe 2 are o temperatura Curie de 61 K [68] și un punct de compensare la 49 K [71].

20 15 Tabelul 4.6: Parametrii de rețea pentru Er 1x Zr x Fe 2. x a (A) 7.28 a a [68] Pentru ErFe 2 efectul magnetocaloric ^și schimba semnul ^n apropierea temperaturii de compensare [1 71]. ^In cele ce urmeaza vom prezenta proprietațile structurale magnetice și magnetocalorice (determinate teoretic și experimental) ale compușilor de tip Er 1x Zr x Fe 2 care au fost studiate ^ntr-un domeniu de compoziție :1 x :4. Acești compuși cristalizeaza ^n structura cubica de tip MgCu 2 (C15). Parametrii de rețea ai probelor studiate sunt prezentați ^n tabelul 4.6. Toate probele studiate prezinta un punct de compensare { gura 4.7. Temperaturile Curie cresc pe c^and punctele de compensare descresc cu creșterea concentrației de Zr { tabelul 4.7. Creșterea temperaturilor Curie ^n acești compuși poate atribuita contracției parametrului de rețea care duce la o interacțiune 3d-3d mai puternica. Scaderea punctelor de compensare poate explicata prin slabirea interacțiunii 4f-4f atunci c^and concentrația de Zr crește. Valorile calculate 3 3 x =.1 x = M (µ B /f.u.) 1 M (µ B /f.u.) T (K) T (K) Figura 4.7: Curbele de magnetizare ^n funcție de temperatura masurate ^ntr-un c^amp magnetic de.2 T pentru probele cu x = :1 și x = :4.

21 16 Tabelul 4.7: Temperaturile Curie punctele de compensare magnetizarea la saturație și momentele per atom de Fe la 5 K pentru Er 1x Zr x Fe 2. x T C T K M S M Fe (K) (K) (µ B /f.u.) (µ B /atom) 61 a 49 b 4.53 c 1.97 c a [68]; b [71]; c Masurat la 4.2 K [69]. ale momentelor per atom de Fe variaza lent cu creșterea conținutului de Zr probabil datorita efectelor de umplere a benzii 3d a erului. Rezultatele calculelor KKR nu arata o variație a momentului per atom de Er pe c^and calculele LSDA+U prezinta o scadere a acestuia probabil datorita slabirii ineracțiunii 4f-4f { tabelul 4.8. Momentele magnet- Tabelul 4.8: Valorile calculate și masurate ale magnetizarii la saturație si ale momentelor per atom de Fe Ho și Zr pentru Er 1x Zr x Fe 2. Pentru calculele LSDA+U s-au folosit valorile U = 8 ev și J = :9. M Er (µ B /atom) M Fe (µ B /atom) M Zr (µ B /atom) Spin Orbit Total Spin Orbit Total Spin Orbit Total M S (µ B /f.u.) KKR (LSDA) ErFe Er :9Zr :1Fe Er :8Zr :2Fe LMTO (LSDA+U) ErFe Er :625Zr :375Fe ice la saturație scad cu creșterea conținutului de Zr ^n acord cu ordinea ferimagnetica. Putem observa ca valoarea magnetizarii ^n punctul de compensare crește cu creșterea concentrației de Zr { gure 4.8. Acest lucru sugereaza o posibila rotație a momentelor pam^antului rar atunci c^and conținutul de Zr crește. Momentele per atom de Fe au fost determinate consider^and M Er = 8:47 µ B [69]. Acestea variaza puternic cu concentrația de Zr datorita unei posibile umpleri a benzii 3d a erului. Totuși daca ținem cont de posibila rotație și scadere a momentului per atom de Er c^and concentrația de Zr crește atunci e posibil ca scaderea puternica a momentelor per atom de Fe sa nu e reala dar este nevoie de investigații suplimentare pentru a pune ^n evidența acest comportament. Acești compuși prezinta curbe 1S M (T ) largi cu un platou al carei lațimi descrește

22 T = 5 K x =.1 x =.2 x =.3 x =.4 M S (µ B /f.u.) T (K) Figura 4.8: Dependența de temperatura a magnetizarii spontane. atunci c^and concentrația de Zr crește { gura 4.9. Valorile j1s M j ale acestor compuși sunt mici { tabelul 4.9. Valorile RCP (1S) sunt mari și descresc cu creșterea concentrației de Zr. Din punct de vedere aplicativ din cauza valorilor j1s M j mici și a faptului ca aproape de punctul de compensare aceste valori tind catre zero aceste materiale nu sunt potrivite pentru aplicații magnetocalorice la temperatura camerei x =.2 - S M (J/k µ H = 4 T µ H = 2 T x =.3 µ H = 4 T µ H = 2 T - S M (J/kgK) T (K) T (K) Figura 4.9: Dependența variației entropiei magnetice de temperatura ^n c^ampuri magnetice aplicate de -2 T respectiv -4 T pentru compușii cu x = :2 și x = :3.

23 18 Tabelul 4.9: Variațiile maxime ale entropiei magnetice ^n c^ampuri aplicate de -2 T respectiv -4 T valorile RCP (1S) și RCP (1S)=1B pentru Er 1x Zr x Fe 2. x j1s M j(max) T FWHM RCP (1S) RCP (1S)=1B (J/kgK) (K) (J/kg) (J/kgT) -2T -4T -2T -4T -2T -4T -2T -4T Capitolul 5 Proprietați magnetice ale oxizilor pe baza de pam^anturi rare și metale de tranziție 3d 5.1 Proprietați magnetice și efect magnetocaloric ^n compușii de tip La 1:4xCe x Ca 1:6 Mn 2 O 7 preparați prin metoda sol-gel ^In ultimele doua decenii manganitele dublu straticate de tip R 22x A 1+2x Mn 2 O 7 (R = La Nd sau Pr și A = Sr Ca sau Ba) au atras mult interes datorita faptului ca proprietațile lor zice sunt afectate de mici variații compoziționale și structurale [72{81]. Acești compuși prezinta magnetorezistența colosala la temperaturi joase [82{84] și un efect magnetocaloric puternic ^n c^ampuri magnetice modeste [85{9]. ^In aceasta secțiune vom discuta efectul substituției La cu Ce asupra proprietaților magnetice și magnetocalorice ale manganitelor dublu straticate de tip La 1:4Ca 1:6Mn 2 O 7. Acești compuși cristalizeaza ^ntr-o structura tetragonala de tip Sr 3 Ti 2 O 7. Parametrii de rețea ai probei dopate cu Ce sunt mai mici dec^at cei ai probei pure datorita razei ionice mai mici ale ionului Ce 3+ fața de La 3+ { tabelul 5.1. Tabelul 5.1: Parametrii de rețea rapoartele c=a și dimensiunile de cristalite determinate din masuratori de difracție de raze X pentru La 1:4xCe x Ca 1:6Mn 2 O 7. x a (A) c (A) a=c Dimensiunea cristalitelor (nm) 3.845(7) (7) (5) 19.98(7)

24 19 Curbele prezentate ^n gura 5.1 prezinta o shimbare a pantei ^n domeniul de temperatura 5-2 K. Temperaturile Curie scad atunci c^and La este ^nlocuit parțial cu Ce datorita modicarii unghiului Mn-O-Mn ceea ce duce la o slabire a interacțiunii de schimb Mn-Mn. Exista diferențe clare ^ntre curbele ZFC și FC la temperaturi mai mici de 5 K pentru La 1:4Ca 1:6Mn 2 O 7 și 75 K pentru La 1:2Ce :2Ca 1:6Mn 2 O 7. Acest comportament de tip sticla de spin poate atribuit frustrarilor generate de competiția interacțiunilor de dublu schimb superschimb și a celor antiferomagnetice ^mpreuna cu anizotropia. Probele nu satureaza nici ^n c^ampuri aplicate de 12 T { gura 5.2. Acest fapt poate explicat de absența ordinii feromagnetice la distanța datorita dimensiunilor de cristalite reduse [91]. Curbele M(H) prezinta un histerezis clar la 5 K care se diminueaza și aproape dispare la 55 K { gura 5.2. Proba impuricata cu Ce prezinta o tranziție de ordinul II la T C { gura 5.3. Același comportament a fost observat și pentru proba pura. Devierea de la liniaritate a inversului susceptibilitații magnetice din gura 5.4 sugereaza o ordonare antiferomagnetica a momentelor de Ce și Mn ^n La 1:2Ce :2Ca 1:6Mn 2 O 7. ^In domeniul de temperatura 4-5 K inversul susceptibilitații magnetice a compusului La 1:2Ce :2Ca 1:6Mn 2 O 7 urmeaza o lege de tip Curie-Weiss av^and o temperatura Curie paramagnetica de 243 K și un moment magnetic efectiv de 6:1 µ B /f.u. Țin^and cont de contribuția Ce (2:54 µ B /atom) s-a determinat un moment efectiv al atomilor de Mn de 4:25 µ B ceea ce indica prezența ionilor de tip Mn 4+ și Mn 3+ ^n La 1:2Ce :2Ca 1:6Mn 2 O 7. 2 x = 2 ZFC FC x =.2 ZFC FC M (µ B /f.u.) 1.5 dm/dt -.1 M (µ B /f.u.) 1 2 T (K) 1.5 dm/dt T (K) T (K) T (K) Figura 5.1: Curbele ZFC și FC masurate ^ntr-un c^amp magnetic de.2 T pentru La 1:4Ca 1:6Mn 2 O 7 (st^anga) și La 1:2Ce :2Ca 1:6Mn 2 O 7 (dreapta). Inserțiile reprezinta derivata magnetizarii ^n funcție de temperatura.

25 2 4 4 x = x = M (µ B /f.u.) K 3 K 55 K M (µ B /f.u.) K 3 K 55 K µ H (T) µ H (T) Figura 5.2: Curbele de magnetizare la diferite temperaturi masurate ^n c^ampuri aplicate de 12 T pentru La 1:4xCe x Ca 1:6Mn 2 O 7. Pentru determinarea valenței Ce și Mn s-au ^nregistrat spectrele XPS ale nivelelor ad^anci Ce 3d și Mn 3s din La 1:2Ce :2Ca 1:6Mn 2 O 7. Din gura 5.5(a) putem vedea ca ambii ioni Ce 3+ și Ce 4+ sunt prezenți av^and o despicare spin-orbita de 18.3 ev. Spectrul nivelelor ad^anci Mn 3s { gura 5.5(b) { indica o despicare de 4.7 ev ceea ce duce la o valența a Mn de 3.7+ care corespunde unui moment magnetic efectiv de 4:2 µ B ^n concordanța cu rezultatele obținute din masuratori magnetice. 3 1 x =.2 x =.2 M (µ B /f.u.) K 55 K 7 K 13 K 16 K 19 K 22 K 26 K 3 K 3 K 55 K 7 K 1 K 13 K 16 K M 2 (µ B 2 /f.u. 2 ) µ H (T) µ H/M (Tf.u./µ B ) Figura 5.3: Izotermele de magnetizare masurate ^n jurul temperaturii de tranziție ^n c^ampuri magnetice aplicate de 4 T și curbele Arrot pentru La 1:2Ce :2Ca 1:6Mn 2 O 7.

26 x =.2 1/χ (µ B /f.u.) T (K) Figura 5.4: Dependența de temperatura a inversului susceptibilitații magnetice pentru La 1:2Ce :2Ca 1:6Mn 2 O 7. Valorile j1s M j maxime s-au obținut la temperaturi apropiate de T C iar forma curbelor 1S M (T ) este simetrica { caracteristica unei tranziții de ordinul II [92]. Valorile j1s M j maxime sunt mici ^nsa variația entropiei magnetice are o valoare semnicativa ^ntr-un domeniu larg de temperaturi. Valorile j1s M j obținute ^ntr-un c^amp magnetic aplicat de -4 T scad de la.71 J/kgK (x = ) la.56 J/kgK (x = :2). Valorile RCP (S) scad de asemenea de la 12 J/kg pentru x = la 77 J/kg pentru x = :2 ^ntr-un c^amp magnetic aplicat de -4 T. Aceste valori sunt comparabile cu cele din literatura pentru La 1:4xCe x Ca 1:6Mn 2 O 7 [85 89{91]. Intensity (a.u.) 3d 3/ ev Ce 4+ 3d 3/2 3d 5/2 Ce ev 3d 5/ Binding Energy (ev) (a) Intensity (a.u.) Binding Energy (ev) (b) Figura 5.5: Spectrele XPS ale nivelelor ad^anci (a) Ce 3d și (b) Mn 3s din La 1:2Ce :2Ca 1:6Mn 2 O 7.

27 x = µ H = 4 T µ H = 2 T x =.2 µ H = 4 T µ H = 2 T S M (J/kgK).4 - S M (J/kgK) T (K) T (K) Figura 5.6: Variația entropiei magnetice pentru La 1:4xCe x Ca 1:6Mn 2 O 7 ^n c^ampuri magnetice aplicate de -2 T respectiv -4 T. 5.2 Efectele substituției parțiale a lantanului cu Pr Nd Sm și Gd asupra proprietaților magnetice ale compușilor de tip La 1:4 Ca 1:6 Mn 2 O 7 ^In ultimii ani s-a aratat ca manganitele dublu straticate de tip R 22x A 1+2x Mn 2 O 7 (R = La Nd Pr etc. și A = Sr Ca or Ba) prezinta proprietați zice interesante cum ar magnetorezistența colosala efect magnetocaloric și posibilitatea de a avea doua tipuri de ordonare magnetica [72{ ]. Proprietațile zice ale acestor materiale sunt sensibile la mici variații ^n compoziție sau structura [75]. ^In cele ce urmeaza vom discuta efectele substituției parțiale a lantanului cu Pr Nd Sm și Gd asupra proprietaților magnetice și magnetocalorice ale compușilor de tip La 1:4Ca 1:6Mn 2 O 7 sintetizați prin metoda sol-gel. Acești compuși cristalizeaza ^ntr-o structura tetragonala de tip Sr 3 Ti 2 O 7 (I4=mmm). Parametrii de rețea ai probelor impuricate sunt mai mici dec^at cei ai probei pure datorita razelor ionice mai mici ale ionilor Pr 3+ Nd 3+ Sm 3+ și Gd 3+ fața de La 3+ { tabelul Tabelul 5.2: Parametrii de rețea rapoartele c=a și dimensiunile de cristalite determinate din masuratori de difracție de raze X. Sample a (A) c (A) c=a Dimensiunea cristalitelor (nm) La 1:4Ca 1:6Mn 2 O La 1:2Pr :2Ca 1:6Mn 2 O La 1:2Nd :2Ca 1:6Mn 2 O La 1:2Sm :2Ca 1:6Mn 2 O La 1:2Gd :2Ca 1:6Mn 2 O

28 23 Figura 5.7: Imaginile SEM (st^anga) și TEM (dreapta) obținute pentru La 1:4Ca 1:6Mn 2 O Valorile rapoartelor c=a sunt tipice pentru perovskiții de tip La 22x Ca 1+2x Mn 2 O 7 [ ]. Analiza compoziționala s-a realizat prin EDX care a aratat ca stoichiometria probelor este aproape identica cu cea nominala. Analiza morfologica s-a realizat prin SEM și TEM. Figura 5.7 arata microstructura granulara a compușilor de tip La 1:4Ca 1:6Mn 2 O 7 a caror cristalite sunt mai mici de 3 nm și tind sa se aglomereze. Imagini similare s-au obținut pentru toate probele ceea ce arata ca substituția parțiala a lantanului nu are o inuența puternica asupra morfologiei probelor. Analiza TEM arata ca pulberile de La 1:2R :2Ca 1:6Mn 2 O 7 cu R = La Pr Nd M (µ B /f.u.) dm/dt M (µ B /f.u.) 1.8 R = La R = Sm R = Pr T (K) T (K) dm/dt -.1 T (K) R = Gd R = Nd T (K) Figura 5.8: Curbele ZFC (simboluri goale) și FC (simboluri pline) masurate ^ntr-un c^amp aplicat de.2 T pentru La 1:2R :2Ca 1:6Mn 2 O 7. Inserțiile reprezinta derivata magnetizarii ^n funcție de temperatura.

29 24 M (µ B /f.u.) 2 1 R = La R = Pr R = Nd R = Sm R = Gd M (µ B /f.u.) 2 1 R = La R = Pr R = Nd R = Sm R = Gd -1 T = 5 K -1 T = T C µ H (T) µ H (T) Figura 5.9: Curbele de histerezis magnetic masurate la 5 K și la temperatura Curie pentru toate probele studiate. Sm și Gd sunt formate din particule sferice cu marimea ^ntre 2 și 3 nm ^n acord cu dimensiunile de cristalite obținute din difracție de raze X. Analizele HRTEM și SAED conrma cristalinitatea granulelor. Curbele de magnetizare ZFC și FC { gura 5.8 { prezinta o despicare la temperaturi joase și o scadere ^n domeniul de temperatura 5-2 K. Aceasta tranziție larga este tipica pentru manganitele dublu straticate de tip R 22x A 1+2x Mn 2 O 7 care apare datorita ordinii magnetice locale 2D la temperaturi mai mari dec^at temperatura de ordonare 3D [96 97]. Acest fapt este conrmat si de observația ca la temperatura camerei magnetizarea nu este zero ci are o valoare de aproximativ :2 µ B /f.u. ^ntr-un c^amp aplicat de.2 T. Temperaturile Curie ale probelor impuricate sunt mai mici dec^at cele ale probei pure datorita slabirii interacțiunii de schimb Mn-Mn ^n urma substituțiilor. Diferențele dintre curbele ZFC și FC sugereaza prezența unei stari de tip sticla de spin la temperaturi joase. Tabelul 5.3: Temperaturile Curie temperaturile Curie paramgnetice și momentele magnetice efective pentru probele studiate. Sample T C 2 p e R e Mn e (K) (K) (µ B /f.u.) (µ B /atom) (µ B /atom) La 1:4Ca 1:6Mn 2 O La 1:2Pr :2Ca 1:6Mn 2 O La 1:2Nd :2Ca 1:6Mn 2 O La 1:2Sm :2Ca 1:6Mn 2 O La 1:2Gd :2Ca 1:6Mn 2 O

30 25 Tabelul 5.4: Parametrii de t pentru spectrele XPS Mn 3s despicarea de schimb 1E ex valența Mn și momentul magnetic efectiv al atomilor de Mn. Sample Binding Energy (ev) 1E ex Mn valence Component 1 Component 2 (ev) (µ B /atom) La 1:4Ca 1:6Mn 2 O La 1:2Pr :2Ca 1:6Mn 2 O La 1:2Nd :2Ca 1:6Mn 2 O La 1:2Sm :2Ca 1:6Mn 2 O La 1:2Gd :2Ca 1:6Mn 2 O Mn e Acest comportament poate atribuit frustrarilor generate de competiția interacțiunilor de schimb aleatoare ^mpreuna cu anizotropia [98 99]. Acest fapt este conrmat și de prezența histerezisului magnetic observat la temperaturi joase { gura 5.9. Curbele M(H) prezinta un histerezis magnetic clar la 5 K care se diminueaza cu creșterea temperaturii și aproape dispare ^n apropierea temperaturii Curie ^In domeniul de temperatura 4-5 K susceptibilitatea magnetica a tuturor probelor investigate urmarește o lege de tip Curie-Weiss. Momentul magnetic efectiv al atomilor de Mn s-a calculat consider^and contribuția ionilor R 3+ (Pr Nd Sm and Gd) ca ind g p J(J + 1). Valorile obținute pentru momentele efective ale atomilor de Mn indica prezența ionilor de tip Mn 4+ și Mn 3+ ^n acești compuși { tabelul 5.3. Spectrul XPS al nivelelor ad^anci Mn 3s arata o despicare de schimb de aproximativ 1 - S M (J/kgK) R = La R = Pr R = Sm R = Nd R = Gd T (K) Figura 5.1: Dependența de temperatura a variației entropiei magnetice ^n 1H = -4 T pentru toate probele studiate.

31 ev { tabelul 5.4. Valența Mn s-a calculat folosind relația (3.1). Rezultatele sunt ^n concordanța cu cele obținute din masuratori magnetice. Variația entropiei magnetice 1S M are o valoare semnicativa ^ntr-un domeniu larg de temperaturi { gura 5.1 { av^and valorile maxime situate la temperaturi apropiate de T C. Largirea curbelor 1S M (T ) pentru T > T C poate explicata prin prezența ordinii magnetice locale 2D. Valorile j1s M j(max) mici pot atribuite faptului ca probele nu ating saturația ^n c^ampuri aplicate de 4 T. Valorile RCP (S) obținute pentru acești compuși sunt comparabile cu rezultatele publicate ^n [91] pentru compușii de tip La 1:4Ca 1:6Mn 2 O 7 preparați prin metoda sol-gel. Tabelul 5.5: Parametrii magnetocalorici pentru toate probele studiate. Sample T max j1s M j(max) T FWHM RCP (S) (K) (J/kgK) (K) (J/kg) La 1:4Ca 1:6Mn 2 O La 1:2Pr :2Ca 1:6Mn 2 O La 1:2Nd :2Ca 1:6Mn 2 O La 1:2Sm :2Ca 1:6Mn 2 O La 1:2Gd :2Ca 1:6Mn 2 O Concluzii selectate ^In aceasta lucrare s-au studiat proprietațile structurale magnetice și magnetocalorice ale compușilor intermetalici și oxizilor pe baza de pam^anturi rare și metale de tranziție 3d mai precis clasele de compuși intermetalici RM 2 și RM 13 și manganitele dublu straticate de tip La 1:4Ca 1:6Mn 2 O 7. Compușii feromagnetici de tip La :7Nd :3Fe 13x Si x au fost preparați cu succes. Momentele per atom de Fe la 5 K sunt independente de concentrația de Si (2:56.9 µ B /atom) indic^and un grad ^nalt de localizare. Temperaturile Curie descresc liniar cu concentrația de Si datorita unei hibridizari s-d puternice. S-a aratat ca taria tranziției de ordinul I la T C scade cu creșterea concentrației de Si. Compușii cu conținut redus de Si prezinta și o tranziție metamagnetica la temperaturi mai mari dec^at T C. Pentru acești compuși s-au obținut parametrii magnetocalorici foarte buni (1S M RCP ) ceea ce ne face sa ^i consideram ca ind promițatori pentru aplicații ^n refrigerarea magnetica. Compușii de tip HoFe 2x Al x au fost studiați ^ntr-un domeniu de compoziție larg. Acești compuși sunt ordonați ferimagnetic cei cubici av^and temperaturi Curie aproape de 3 K pe c^and cei hexagonali au valori T C relativ scazute. Calculele de structura electronica au aratat ca exista un bun acord ^ntre teorie și experiment. Toate probele

32 27 prezinta valori RCP mari. Valorile j1s M j scazute ale compușilor HoFe 2x Al x cubici face ca aceștia sa aiba aplicații limitate ^n refrigerare magnetica. Totuși valorile j1s M j ridicate ale compușilor hexagonali ii face potriviți pentru aplicații ^n domeniul temperaturilor intermediare. Comportarea magnetica a erului ^n compușii ferimagnetici de tip Er 1x Zr x Fe 2 a fost studiata ^ntr-un domeniu de compoziție x :4. Acești compuși prezinta un punct de compensare ^n curbele M(T ). Temperaturile Curie cresc pe c^and punctele de compensare scad cu creșterea concentrației de Zr. Dependențele de temperatura ale magnetizarilor spontane indica o posibila rotire a momentelor Er c^and concentrația de Zr crește. Momentele per atom de Fe la 5 K scad puternic cu concentrația de Zr probabil datorita efectelor de umplere a benzii 3d a erului sau o posibila orientare ^nclinata a momentelor de Er caz ^n care valorile momentelor per atom de Fe sunt supraestimate. Calculele de structura electronica au aratat ca exista un bun acord ^ntre teorie și experiment. Acești compuși prezinta valori j1s M j scazute și valori RCP (1S) ridicate datorita largimii mari a curbelor 1S M (T ). Datorita valorilor j1s M j scazute aceste materiale nu sunt potrivite pentru aplicații magnetocalorice la temperatura camerei. Manganitele dublu straticate de tip La 1:4xCe x Ca 1:6Mn 2 O 7 au fost preparate cu succes prin metoda sol-gel. Temperaturile Curie scad de la 19 K pentru x = la 1 K pentru x =.2 datorita slabirii interacțiunii de schimb Mn-Mn. Probele nu au saturat nici ^n c^ampuri magnetice aplicate de 12 T datorita absenței ordinii magnetice la distanța generata de marimea redusa a cristalitelor. Un moment magnetic efectiv de 4:25 µ B a fost determinat pentru atomii de Mn suger^and prezența ionilor Mn 4+ și Mn 3+ fapt ce a fost conrmat de masuratorile XPS. Acești compuși prezinta o tranziție de ordinul II la T C. S- a aratat ca aceste materiale prezinta un efect magnetocaloric moderat maximele curbelor 1S M (T ) ind situate la temperaturi apropiate de T C. Compușii de tip La 1:2R :2Ca 1:6Mn 2 O 7 (R = La Pr Nd Sm and Gd) au fost sintetizați prin metoda sol-gel. S-a aratat ca substituția parțiala a La cu ioni de Pr Nd Sm și Gd determina o slabire a interacțiunii de schimb. Toate cele 5 probe prezinta diferențe ^ntre curbele ZFC și FC la temperaturi joase indic^and prezența unei stari de tip sticla de spin. Masuratorile magnetice și spectrele XPS ale Mn 3s indica o valența de a atomilor de Mn. De asemenea s-a aratat ca momentul magnetic efectiv al atomilor de Mn nu este afectat semnicativ de substituții. Aceste materiale prezinta un efect magnetocaloric moderat valorile 1S M maxime ind obținute pentru temperaturi apropiate de T C. Valorile RCP (S) ridicate și curbele 1S M (T ) largi ^mpreuna cu absența histerezisului magnetic la temperaturi mai mari de 7 K indica posibilitatea utilizarii acestor materiale ^n refrigerare magnetica.