HOTĂRÂRE privind aprobarea Planului de analiză şi acoperire a riscurilor la nivelul judeţului Gorj, pentru anul 2015

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "HOTĂRÂRE privind aprobarea Planului de analiză şi acoperire a riscurilor la nivelul judeţului Gorj, pentru anul 2015"

Transcript

1 ROMÂNIA JUDEŢUL GORJ CONSILIUL JUDEŢEAN PROIECT, HOTĂRÂRE privind aprobarea Planului de analiză şi acoperire a riscurilor la nivelul judeţului Gorj, pentru anul 2015 CONSILIUL JUDEŢEAN GORJ Având în vedere: -Expunerea de motive la proiectul de hotărâre; -Raportul de specialitate comun întocmit de Direcţia urbanism şi amenajarea teritoriului şi Direcţia juridică şi dezvoltarea capacităţii administrative din cadrul Consiliului Judeţean Gorj; -Raportul de avizare al Comisiei pentru industrie, agricultură, silvicultură şi protecţia mediului; -Raportul de avizare al Comisiei juridice şi de administraţie publică locală; -Adresa nr din a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Lt.col. Dumitru Petrescu al judeţului Gorj, înregistrată la Consiliul Judeţean Gorj sub nr din ; -Prevederile art.91, alin.1, lit.d, coroborat cu art.91, alin.5, lit.a, punctul 8 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; -Prevederile art.10, lit. d din Legea nr.481/2004 privind protecţia civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; -Prevederile art.15, lit.a din Legea nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările şi completările ulterioare; -Prevederile art. 6 din Metodologia de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor, aprobată prin Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor, nr.132/2007; În temeiul art.97, alin.1, din Legea nr.215/2001 privind administraţia publică locală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare H O T Ă R Ă Ş T E: Art.1. Se aprobă Planul de analiză şi acoperire a riscurilor la nivelul judeţului Gorj, pentru anul 2015, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.2. Direcţiile de specialitate din cadrul Consiliului Judeţean Gorj, împreună cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Lt.col. Dumitru Petrescu al judeţului Gorj vor duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri. PREŞEDINTE, Ion Călinoiu CONTRASEMNEAZĂ, SECRETAR JUDEŢ, Cristina-Elena Rădulea-Zamfirescu Nr. Adoptată în şedinţa din 2015 Cu un număr de voturi Din totalul numărului de consilieri

2 CONSILIUL JUDEŢEAN GORJ EXPUNERE DE MOTIVE la proiectul de hotărâre privind aprobarea Planului de analiză şi acoperire a riscurilor la nivelul judeţului Gorj, pentru anul 2015 Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Lt.col. Dumitru Petrescu al judeţului Gorj, a înaintat Consiliului Judeţean Gorj, spre analiză şi aprobare, Planul de analiză şi acoperire a riscurilor la nivelul judeţului Gorj, pentru anul Planul de analiză şi acoperire a riscurilor la nivelul judeţului Gorj este întocmit în conformitate cu Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr.132 din pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor. Potrivit art. 6, alin.1 şi 2 din Metodologia aprobată prin actul normativ menţionat, planul de analiză şi acoperire a riscurilor se întocmeşte de comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă şi se aprobă de consiliul judeţean, în termen de maximum 60 de zile de la aprobarea de către prefect a Schemei cu riscurile teritoriale din unitatea administrativ-teritorială, elaborată de inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă, şi se actualizează la fiecare început de an sau de câte ori apar alte riscuri decât cele analizate sau modificări în organizarea structurilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial. Întocmirea Planului de analiză şi acoperire a riscurilor la nivelul judeţului Gorj, pe care îl propunem spre aprobare, respectă prevederile Legii nr. 481/2004 privind protecţia civilă, republicată, precum şi prevederile Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările şi completările ulterioare. Planul de analiză şi acoperire a riscurilor la nivelul judeţului Gorj este un document complex, ce cuprinde date şi informaţii amănunţite referitoare la riscurile potenţiale identificate la nivelul judeţului, la măsurile şi modul de acţiune pentru minimizarea şi înlăturarea efectelor acestora asupra comunităţii, precum şi resursele necesare pentru managementul acestora. Scopul său este de a veni în sprijinul comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, al tuturor instituţiilor şi organismelor implicate în prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, pentru asigurarea protecţiei populaţiei, mediului şi a bunurilor materiale din localităţile judeţului. Obiectivele planului sunt următoarele: - asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă ce pot afecta judeţul Gorj, prin evitarea manifestării acestora, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor lor, în urma identificării şi evaluării tipurilor de risc; - amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative şi a celorlalte forţe destinate asigurării funcţiilor de sprijin privind prevenirea situaţiilor de urgenţă; - stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţie de urgenţă şi elaborarea planurilor operative; - alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă. Având în vedere cele expuse, considerăm că proiectul de hotărâre este oportun şi întocmit cu respectarea prevederilor legale, drept pentru care propunem aprobarea lui în forma prezentată. INIŢIATOR PROIECT, PREŞEDINTE, Ion Călinoiu

3 CONSILIUL JUDEŢEAN DIRECŢIA URBANISM ŞI AMENAJAREA TERITORIULUI DIRECŢIA JURIDICĂ ŞI DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII ADMINISTRATIVE RAPORT DE SPECIALITATE la proiectul de hotărâre privind aprobarea Planului de analiză şi acoperire a riscurilor la nivelul judeţului Gorj, pentru anul 2015 Prin proiectul de hotărâre prezentat se propune aprobarea Planului de analiză şi acoperire a riscurilor la nivelul judeţului Gorj, pentru anul Potrivit art. 91, alin. 1, lit. d, coroborat cu art.91, alin. 5, lit. a), punctul 8 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, consiliul judeţean, în exercitarea atribuţiilor privind gestionarea serviciilor publice din subordine prevăzute în sarcina sa, asigură, potrivit competenţelor sale şi în condiţiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes judeţean privind situaţiile de urgenţă. Temeiul legal la întocmirea proiectului de hotărâre supus spre dezbatere şi aprobare este constituit de: - Prevederile art. 10, lit. d din Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, republicată, potrivit cărora Organizarea protecţiei civile la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, al instituţiilor publice, al operatorilor economici şi al organizaţiilor neguvernamentale se realizează în raport cu clasificarea acestora din punct de vedere al protecţiei civile şi constă în întocmirea planurilor de analiză şi de acoperire a tipurilor de riscuri în teritoriul de competenţă sau în domeniul de activitate ; - Prevederile art. 15, lit. a din Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora: Consiliul judeţean/consiliul General al Municipiului Bucureşti are următoarele obligaţii principale: a) aprobă planul de analiză şi acoperire a riscurilor aferent judeţului sau municipiului Bucureşti, după caz, şi stabileşte resursele necesare pentru aplicarea acestuia ; - Prevederile art. 6 din Metodologia de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor, aprobată prin Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor, nr.132/2007, potrivit cărora,,planul de analiză şi acoperire a riscurilor se întocmeşte de comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă şi se aprobă de consiliul judeţean, în termen de maximum 60 de zile de la aprobarea de către prefect a Schemei cu riscurile teritoriale din unitatea administrativ-teritorială, elaborată de inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă, şi se actualizează la fiecare început de an sau de câte ori apar alte riscuri decât cele analizate sau modificări în organizarea structurilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial. Prin cunoaşterea şi aplicarea prezentului Plan de analiză şi acoperire a riscurilor se creează premisele unei intervenţii operative şi eficiente, folosirea judicioasă a forţelor şi mijloacelor, toate subsumate creşterii nivelului de siguranţă al comunităţii judeţului Gorj. Faţă de aceste motive, apreciem că proiectul de hotărâre este oportun şi întocmit cu respectarea prevederilor legale în vigoare, drept pentru care propunem Consiliului Judeţean Gorj adoptarea hotărârii în forma prezentată. ARHITET ŞEF RĂUS DANIEL DIRECŢIA JURIDICĂ ŞI DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII ADMINISTRATIVE COSTEL MARCĂU

4 Nesecret MINISTERUL AFACERILOR INTERNE DEPARTAMENTUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ LT.COL. DUMITRU PETRESCU AL JUDEŢULUI GORJ Exemplar unic Nr din SINTEZA PLANULUI DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI GORJ Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Gorj, denumit în continuare P.A.A.R., este întocmit în baza prevederilor Legii 307 din privind apărarea împotriva incendiilor, art. 4 şi în conformitate cu Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 132 din , de către Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Gorj şi se aprobă de Consiliul Judeţean Gorj, pe baza Schemei cu riscurile teritoriale din zona administrativ-teritorială, elaborată de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Lt.col. Dumitru Petrescu" al judeţului Gorj şi aprobată de prefectul judeţului Gorj. P.A.A.R. se actualizează la fiecare început de an sau ori de câte ori apar alte riscuri decât cele analizate sau modificări în organizarea structurilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă. După elaborare şi aprobare, P.A.A.R. se pune la dispoziţia Secretariatului Tehnic Permanent al Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Gorj, iar extrase din documentele respective vor fi transmise instituţiilor şi organismelor cu atribuţii privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă. Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Gorj este structurat pe 6 (şapte) capitole, urmate de 58 anexe, după cum urmează: CAPITOLUL I DISPOZIŢII GENERALE - care se referă la definiţia, scopul şi obiectivele P.A.A.R., precum şi la responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor la nivelul judeţului Gorj. Planul de analiză şi acoperire a riscurilor reprezintă documentul ce cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivelul judeţului Gorj, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul acestora. Scopurile acestui plan sunt de a asigura cunoaşterea, de către toţi factorii implicaţi, a sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgenţă, de creare a unui cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă şi de a asigura un răspuns optim în caz de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc identificat. Pagina 1 din 5 Gorj,Târgu Jiu, strada Calea Bucureşti, nr.9 J, cod poştal , tel. 0253/211212, 0253/211213, 0253/211214, fax 0253/211706www.isugorj.ro ; office@isugorj.ro

5 Nesecret Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor instituţiilor cu atribuţii ori cele ce asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă de la nivelul judeţului Gorj. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă LT.COL. DUMITRU PETRESCU al Judeţului Gorj, prin Centrul Operaţional, asigură pregătirea, organizarea şi coordonarea acţiunilor de răspuns, precum şi elaborarea procedurilor specifice de intervenţie, corespunzătoare tipurilor de riscuri generatoare de situaţii de urgenţă. Operatorii economici, instituţiile publice, organizaţiile neguvernamentale şi alte structuri din unitatea administrativ - teritorială au obligaţia de a pune la dispoziţia comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă toate documentele, datele şi informaţiile solicitate în vederea întocmirii planului. Toate instituţiile şi organismele cu atribuţii în prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă au obligaţia de a lua la cunoştinţă, în părţile cei privesc, de conţinutul P.A.A.R. şi să-l aplice corespunzător situaţiilor de urgenţă specifice. La nivelul judeţului Gorj structurile implicate în prevenirea şi gestionarea situaţilor de urgenţă sunt reprezentate în Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Gorj, Grupurile de Suport Tehnic şi ca membrii consultanţi ai acestuia. CAPITOLUL II - CARACTERISTICILE UNITĂŢII ADMINISTRATIV- TERITORIALE În acest capitol sunt evidenţiate şi prezentate succint în sinteză principalele caracteristici ale judeţului Gorj, cu privire în special la: aspectele administrative, amplasarea geografică şi relief, caracteristicile climatice, reţeaua hidrografică, populaţia, căile de transport, dezvoltarea economică, infrastructurile locale şi specificul regional şi local. Aceste date au fost actualizate, la nivelul anului 2014 şi 2015 până în prezent, în baza datelor centralizate de către Secretariatul Tehnic Permanent al C.J.S.U. primite de la instituţiile publice, operatorii economici responsabile prevăzute în anexa nr. 48 din PAAR., precum şi cele transmise de C.L.S.U. ale localităţilor din judeţul Gorj. CAPITOLUL III - ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUAŢII DE URGENŢĂ Analiza riscurilor cuprinse în Planul de analiză şi acoperire a riscurilor la nivelul judeţului Gorj a fost realizată astfel încât să permită cunoaşterea mecanismelor şi condiţiilor de producere/manifestare, amploarea şi efectele posibile ale acestora. Analiza este detaliată pe tipuri de riscuri, în baza datelor şi evidenţelor statistice ale I.S.U. Gorj, precum şi a altor documente puse la dispoziţie de instituţiile cu atribuţii, fiind avute în vedere următoarele tipuri de risc: riscuri naturale, tehnologice, biologice, de incendiu, sociale şi alte tipuri de riscuri. În urma analizei, tipurile de risc care pot afecta teritoriul judeţului Gorj sunt: 1. RISCURILE NATURALE: Fenomene meteorologice periculoase (vânt puternic şi/sau precipitaţii masive şi/sau căderi de grindină): inundaţii, furtuni, secetă, îngheţ (poduri şi baraje de gheaţă pe apă, căderi masive de zăpadă, chiciură, polei); Incendii de pădure (incendii la: fondul forestier, vegetaţie uscată); Fenomene distructive de origine geologică: alunecări de teren, cutremure de pământ. Pagina 2 din 5 Gorj,Târgu Jiu, strada Calea Bucureşti, nr.9 J, cod poştal , tel. 0253/211212, 0253/211213, 0253/211214, fax 0253/211706www.isugorj.ro ; office@isugorj.ro

6 Nesecret În judeţul Gorj, au fost identificate zone de riscuri naturale care pot genera situaţii de urgenţă astfel: 30 de localităţi cu 66 zone de risc la inundaţii (18 zone din revărsarea cursurilor de apă codificate şi 48 de zone din cursuri de apă necodificate şi torenţi), reprezentate pe Harta cu zonele de risc la inundaţii (anexa nr. 50 la PAAR).; 64 localităţi cu 186 de zone de risc la alunecări de teren ce sunt reperezentate pe Harta cu zonele de riscuri (anexa nr. 52 la PAAR): 2. RISCURILE TEHNOLOGICE: Riscuri industriale: accidente, avarii, explozii şi incendii, inclusiv prăbuşiri de teren cauzate de exploatări miniere, transport şi depozitare de substanţe periculoase şi alte activităţi tehnologice. În judeţul Gorj, sunt 7 operatori economici, care intră sub incidenţa HGR 804/2007, privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase ce prezintă risc mare de explozie şi incendiu existenţi pe teritoriul judeţului sunt: 1. S.C. SUCURSALA ELECTROCENTRALE TURCENI S.A.; 2. S.C. SUCURSALA ELECTROCENTRALE ROVINARI S.A.; 3. S.C. UZINA MECANICĂ SADU S.A; 4. S.C. ARTEGO S.A; 5. S.C. COMPET S.A. PLOIEŞTI- SECTOR BĂRBĂTEŞTI; 6. S.C. PETROM Membru OMV, Group Zăcăminte Ţicleni - Instalaţia de deetaneizare GPL Turburea; 7. S.C. Petrofac Solutions & Facilities Support SRL. Aceste obiective prezintă risc mare de explozie şi incendiu datorită cantităţilor de substanţe periculoase vehiculate în procesul de producţie care ar putea avea efecte asupra populaţiei din afara amplasamentelor, în cazul formării norului toxic condus de vânt pe o anumită distaţă necontrolabilă. Zonele cu riscuri tehnologice sunt reprezentate pe Harta cu zonele de risc la accidente, avarii, explozii şi incendii în industrie, inclusiv prăbuşiri de teren cauzate de exploatări miniere, alte activităţi tehnologice sau în activităţi depozitare produse periculoase şi de transport (anexa nr. 55 la PAAR). În cazul riscurilor de poluari ale apelor sau solului au fost identificate 25 de localităţi cu 72 de zone de risc, ca urmare a centralizării intervenţiilor la poluări accidentale produse la nivelul judeţului Gorj în perioada Zonele de risc la poluări ale apei sau solului sunt reprezentate pe Harta cu zonele de risc la poluări accidentale ale apelor şi solului (anexa nr. 56 din PAAR). În ceea ce priveşte riscul căderilor de obiecte din atmosferă sau din cosmos - pe teritoriul judeţului Gorj nu sunt inventariate zone în care să se fi produs astfel de evenimente, dar există posibilitatea de cădere a obiectelor cosmice din atmosferă (aeronave, planoare etc.), precum şi a celor din cosmos (componente ale sateliţilor etc.). Pentru gestionarea acestui tip de risc a fost întocmit la nivelul judeţului Gorj Planul operaţional de intervenţie în caz de accident de aviaţie civilă. Riscul de explozii a muniţiei neexplodată sau nedezactivată rămasă din timpul conflictelor militare a fost analizat ca urmare a centralizării intervenţiilor de cercetare, identificare şi asanarea a teritoriului în ultimii 10 ani ala nivelul C.O.J., executate de echipajele de intervenţie din cadrul I.S.U.J., fiind identificate 23 localităţi cu 40 de zone de risc (70 de elemente de muniţii diferite descoperite) şi materializate pe Harta zonelor de risc cu muniţie neexplodată sau nedezactivată rămasă din timpul conflictelor militare - anexa nr. 57 din PAAR):. Pagina 3 din 5 Gorj,Târgu Jiu, strada Calea Bucureşti, nr.9 J, cod poştal , tel. 0253/211212, 0253/211213, 0253/211214, fax 0253/211706www.isugorj.ro ; office@isugorj.ro

7 Nesecret 3. RISCURILE BIOLOGICE ce pot afecta teritoriul judeţului Gorj: îmbolnăviri în masă determinate de epidemii, epizootii/zoonoze. La nivelul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă este întocmit şi aprobat Planul judeţean de urgenţă în caz de pandemie ca urmare a apariţie la nivel naţional a noi viruşi de gripă. Principalele surse potenţiale de izbucnire şi răspândire a unor epizootii/zoonoze sunt construcţiile/fermele zootehnice, laboratoarele de analiză, târgurile de animale autorizate şi neautorizate. Zone vulnerabile de risc la epizootii/zoonoze în judeţul Gorj sunt reprezentate pe Harta zonelor de risc la epizootii/zoonoze (anexa nr. 58 din PAAR). 4. RISCUL DE INCENDIU este determinat pe baza probabilităţii de producere a incendiului şi a consecinţelor evenimentului respectiv, la operatori economici din judeţul Gorj ce au ca obiect de activitate: prelucrarea cauciucului, prelucrarea superioară a lemnului, producţia alcoolului, morăritul, precum şi la spaţiile comerciale cu aglomerări de persoane şi depozite en gross. 5. RISCURILE SOCIALE care se pot datora unor vicii de organizare şi gestionare a adunărilor, târgurilor, festivalurilor şi a altor manifestări periodice, respectiv mişcări sociale, mitinguri şi demonstraţii. 6. ALTE TIPURI DE RISC ce pot afecta teritoriul judeţului, colectivităţile umane, bunurile materiale şi valorile culturale şi de patrimoniu, activităţile culturale, sociale, economice şi politice au fost analizate şi următoarele: riscul întreruperii comunicaţiilor; blocarea de persoane în autovehicule/mijloace de transport implicate în accidente rutiere, feroviare, aeriene; blocarea de persoane sub dărâmături ca urmarea unor situaţii de urgenţă specifice; inundarea subsolurilor clădirilor; punerea în pericol a vieţii animalelor; evenimente sinistre grave sau evenimente publice de amploare determinate ori favorizate de factorii de risc specifici situaţiilor de urgenţă. Dintre toate aceste tipuri de risc putem evidenţia ca principale tipuri de risc ce au afectat şi pot afecta în continuare teritoriul judeţului Gorj, următoarele: incendiile şi în special incendiile de vegetaţie uscată; inundaţiile provocate în urma căderilor masive de precipitaţii, a revărsărilor de ape şi scurgerilor de torenţi; alunecările de teren. CAPITOLUL IV - ACOPERIREA RISCURILOR În acest capitol sunt prezentate activităţile şi măsurile specifice, privind pregătirea, organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de intervenţie în situaţiile de urgenţă generate de riscurile identificate la nivelul judeţului Gorj, care cuprind: Concepţia unică de acţiune în situaţii speciale de urgenţă ce a fost aprobată prin - Hotârârea nr.1/2015 a Comitetulul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, instruirea forţelor de intervenţie; funcţionarea sistemul informaţional de introducere a codurilor de alertare, precum şi diagrama de relaţii în cadrul C.J.S.U. de asigurare a fluxului informaţional-decizional pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă (anexa nr. 45 din PAAR),. CAPITOLUL V - LOGISTICA ACŢIUNILOR Alocarea resurselor materiale şi financiare necesare desfăşurării activităţii de analiză şi acoperire a riscurilor se realizează, potrivit reglementărilor în vigoare, prin Planuile de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, elaborate la nivelul judeţului în cadrul Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă şi la nivel local de către comitetele locale pentru situaţii de urgenţă. Pagina 4 din 5 Gorj,Târgu Jiu, strada Calea Bucureşti, nr.9 J, cod poştal , tel. 0253/211212, 0253/211213, 0253/211214, fax 0253/211706www.isugorj.ro ; office@isugorj.ro

8 Nesecret Consiliul Judeţean Gorj şi consiliile locale au obligaţia să prevadă anual, obligatoriu, în bugetele proprii, fondurile necesare pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare analizei şi acoperirii riscurilor de la nivelul judeţului/localităţilor. Principalele forţele şi mijloacele de intervenţie nominale şi numerice în funcţie de riscurile identificate la nivelul judeţului Gorj conform Schemei cu riscurile teritoriale la nivelul zonei de competenţă a I.S.U. Gorj şi a Registrului de riscuri pentru situaţii de urgenţă la nivelul judeţului Gorj - (anexa nr. 41) au fost stabilite în Registrul de capabilităţi de intervenţie în situaţii speciale de urgenţă la nivelul Judeţului Gorj (anexa nr. 43), elaborat în baza Concepţiei unice de acţiune în situaţii speciale de urgenţă aprobată prin - Hotârârea nr.1/2015 a Comitetulul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă. CAPITOLUL VII - DISPOZIŢII FINALE Planul judeţean de analiză şi acoperire a riscurilor va fi folosit numai de către cei în drept şi numai în scopurile şi raporturile juridice ce reies din prevederile legislaţiei în vigoare pentru asigurarea managementului şi gestionării situaţiilor de urgenţă generate pe tipuri de risc şi asigurării funcţiilor de sprijin pe timpul gestionării acestora. În caz contrar vinovaţii vor suporta rigorile legii. Planul judeţean de analiză şi acoperire a riscurilor cuprinde un număr de 58 anexe care fac parte integrantă din plan. Planul judeţean de analiză şi acoperire a riscurilor, după aprobare va fi se va aduce la cunoştinţă celor în drept pentru punerea în aplicarea în părţile cei privesc, conform legii. Alte informaţii suplimentare se pot obţine de la Centrul Operaţional Judeţean din cadrul Inspectoratului Pentru Situaţii de Urgenţă Lt.col. DUMITRU PETRESCU al Judeţului Gorj. ANEXELE Planului de analiză şi acoperire a riscurilor cuprind informaţii detaliate referitoare la problematica abordată în capitolele acestuia, iar în Hărţile cu zonele de risc sunt materializate zonele judeţului Gorj posibil a fi afectate, pe tipuri de riscuri. În concluzie Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Gorj este un document complex, ce cuprinde date şi informaţii amănunţite referitoare la riscurile identificate la nivelul judeţului Gorj, precum şi la modul de acţiune pentru minimizarea şi înlăturarea efectelor acestora asupra comunităţilor. Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Gorj vine în sprijinul Comitetului Judeţean şi al comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă, al tuturor instituţiilor şi organismelor implicate în prevenirea şi gestionarea evenimentelor generatoare de situaţii de urgenţă, pentru asigurarea protecţiei populaţiei, mediului şi a bunurilor materiale din localităţile judeţului. Prin cunoaşterea şi aplicarea prezentului Plan se creează premisele unei intervenţii operative şi eficiente, folosirea judicioasă a forţelor şi mijloacelor, toate subsumate creşterii nivelului de siguranţă al comunităţilor judeţului. Col., INSPECTOR ŞEF Dr.ing. Dumitraşcu Mihăiţă-Liviu D:\STP\STP 2015\SRT PAAR 2015\PAAR GORJ\PAAR 2015\PAAR GORJ 2015\Sinteza 2015 PAAR.doc/RD:M.M./CC/ /ex. unic. Pagina 5 din 5 Gorj,Târgu Jiu, strada Calea Bucureşti, nr.9 J, cod poştal , tel. 0253/211212, 0253/211213, 0253/211214, fax 0253/211706www.isugorj.ro ; office@isugorj.ro

9 MINISTERUL AFACERILOR INTERNE DEPARTAMENTUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ Exemplar unic Nr.74357/OP Din Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă GORJ Secretariatul Tehnic Permanent Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Lt. col. Dumitru Petrescu al Judeţului Gorj APROB PREŞEDINTELE CONSILIULUI JUDEŢEAN GORJ ION CĂLINOIU P L A N DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR PREŞEDINTELE COMITETULUI JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ PREFECTUL JUDEŢULUI GORJ Alin - Vasile VĂCARU INSPECTOR ŞEF INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ LT. COL. DUMITRU PETRESCU AL JUD. GORJ Col.dr.ing. Mihăiţă Liviu DUMITRAŞCU - TÂRGU-JIU Pagina 1 din 83

10 C U P R I N S CAPITOLUL I. DISPOZIŢII GENERALE 5 SECŢIUNEA 1. DEFINIŢIE, SCOP, OBIECTIVE 5 SECŢIUNEA 2. RESPONSABILITĂŢI PRIVIND ANALIZA ŞI ACOPERIREA RISCURILOR_6 2.1 ACTE NORMATIVE DE REFERINŢĂ STRUCTURI ORGANIZATORICE IMPLICATE RESPONSABILITĂŢILE ORGANISMELOR ŞI AUTORITĂŢILOR CU ATRIBUŢII ÎN DOMENIU 9 CAPITOLUL II. CARACTERISTICILE UNITĂŢIIADMINISTRATIV TERITORIALE 10 SECŢIUNEA 1. AMPLASARE GEOGRAFICĂ ŞI RELIEF SUPRAFAŢĂ, VECINĂTĂŢI, ORGANIZARE ADMINISTRATIVĂ Suprafaţa Vecinii Organizarea administrativă FORMELE DE RELIEF, SPECIFICITĂŢI, INFLUENŢE CARACTERISTICILE PEDOLOGICE ALE SOLULUI 12 SECŢIUNEA 2. CARACTERISTICI CLIMATICE REGIMUL CLIMATIC, SPECIFICITĂŢI, INFLUENŢE REGIMUL PRECIPITAŢIILOR TEMPERATURI FENOMENE METEOROLOGICE EXTREME 14 SECŢIUNEA 3. REŢEA HIDROGRAFICĂ BAZINE HIDROGRAFICE, CURSURI DE APĂ, LACURI DE ACUMULARE LACURI, IAZURI, APE SUBTERANE ŞI ACUMULĂRI PISCICOLE AMENAJARI HIDROTEHNICE (DIGURI, BARAJE, ALTE LUCRĂRI DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INUNDATIILOR) 15 SECŢIUNEA 4. POPULAŢIA ŞI STRUCTURA DEMOGRAFICĂ NUMĂRUL POPULAŢIEI STRUSCTURA DEMOGRAFICĂ Populaţia pe sexe Populaţia pe medii Populaţia pe naţionalităţi DENSITATEA POPULAŢIEI LA RECENSĂMINTE 17 SECŢIUNEA 5. CĂI DE TRANSPORT CĂI DE TRANSPORT FEROVIARE REŢEAUA DE DRUMURI REŢELE DE CONDUCTE MAGISTRALE 19 SECŢIUNEA 6. DEZVOLTARE ECONOMICĂ ZONE INDUSTRIALIZATE ŞI RAMURI ECONOMICE DEPOZITE/REZERVOARE ŞI CAPACITĂŢILE DE STOCARE EXPLOATĂRI MINIERE ŞI PETROLIERE Exploatări miniere Exploatări petroliere FONDUL FUNCIAR Terenuri agricole Fondul forestier Creşterea animalelor TURISM CAPACITĂŢI DE PRIMIRE TURISTICĂ Turism Unităţile de cazare turistică, capacitatea de cazare turistică şi turiştii cazaţi în unităţile de cazare turistică RESURSE NATURALE Resurse de substanţe minerale utile Resursele balneo-turistice 24 SECŢIUNEA 7. INFRASTRUCTURI LOCALE INSTITUŢII PUBLICE Cultură şi artă 24 Pagina 2 din 83

11 Învăţământ Sănătatea publică Reţele de utilităţi Locurile de adunare şi cazare a sinistraţilor 26 SECŢIUNEA 8. SPECIFIC REGIONAL 26 CAPITOLUL III. ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUAŢII DE URGENŢĂ 27 SECŢIUNEA 1. ANALIZA RISCURILOR NATURALE FENOMENE METEOROLOGICE PERICULOASE Inundaţii 28 a) Inundaţii produse în urma revărsărilor de ape şi scurgerilor de torenţi produse de căderile de precipitaţii masive şi topirii zăpezii 28 b) Inundaţii generate de calamităţi naturale şi avarii la construcţiile hidrotehnice Furtuni, tornade secetă, îngheţ INCENDII DE PĂDURE AVALANŞE FENOMENE DISTRUCTIVE DE ORIGINE GEOLOGICĂ Cutremure Alunecări de teren şi prăbuşiri de teren 42 SECŢIUNEA 2. ANALIZA RISCURILOR TEHNOLOGICE RISCURI INDUSTRIALE accidente cu substanţe chimice periculoase folosite în procesul de producţie RISCURI DE TRANSPORT ŞI DEPOZITARE DE PRODUSE PERICULOASE Transportul rutier Transportul feroviar Transport aerian Transportul prin reţele magistrale RISCURI NUCLEARE RISCURI DE POLUARE A APELOR RISCURI DE PRĂBUŞIRI DE CONSTRUCŢII, INSTALAŢII SAU AMENAJĂRI EŞECUL UTILITĂŢILOR PUBLICE CĂDERI DE OBIECTE DIN ATMOSFERĂ SAU DIN COSMOS MUNIŢIE NEEXPLODATĂ 53 SECŢIUNEA 3. RISCURI BIOLOGICE EPIDEMII EPIZOOTII/ZOONOZE 56 SECŢIUNEA 4. ANALIZA RISCURILOR DE INCENDIU RISCUL DE INCENDIU LA OPERATORII ECONOMICI DIN DOMENIUL CHIMIEI ŞI PETROCHIMIEI. (datele au fost furnizate de către Serviciul Prevenire) RISCURI DE INCENDIU LA OPERATORII ECONOMICI DIN DOMENIUL PRODUCERII ENERGIEI ELECTRICE ŞI TERMICE RISCUL DE INCENDIU LA OPERATORII ECONOMICI CE DEPOZITEAZĂ MATERIALE ŞI SUBSTANŢE PERICULOASE ŞI UTILIZEAZĂ REŢEAUA RUTIERĂ ŞI FEROVIARĂ PENTRU TRANSPORTUL ACESTORA ŞI NU INTRĂ SUB INCIDENŢA HGR 804/2007 SUNT: Operatori economici ce au ca obiect de activitate comercializarea carburanţilor pentru autovehicule (staţii distribuţie); Operatori economici ce au ca obiect de activitate producerea, depozitarea şi comercializarea vopselurilor, diluanţilor, lacurilor, adezivilor Depozite de carburanţi şi parcuri de rezervoare, staţii de pompare a produselor petroliere de extracţie (ţiţei); operatori economici ce au ca obiect de activitate producerea şi distribuţia gazelor industriale; operatori economici ce au ca obiect de activitate îmbutelierea G.P.L RISCUL DE INCENDIU LA OPERATORII ECONOMICI CARE AU CA OBIECT DE ACTIVITATE PRELUCRAREA CAUCIUCULUI RISCUL DE INCENDIU OPERATORI ECONOMICI CE AU CA OBIECT DE ACTIVITATE PRELUCRAREA SUPERIOARĂ A LEMNULUI RISCUL DE INCENDIU ÎN SPAŢII COMERCIALE CU AGLOMERĂRI DE PERSOANE ŞI DEPOZITE EN-GROSS RISCUL DE INCENDIU LA OPERATORII ECONOMICI CE AU CA OBIECT DE ACTIVITATE PRODUCŢIA ALCOOLULUI RISCUL DE INCENDIU LA OPERATORII ECONOMICI CU OBIECT DE ACTIVITATE MORĂRITUL DIN INDUSTRIA ALIMENTARĂ. 67 SECŢIUNEA 5. ANALIZA RISCURILOR SOCIALE 69 SECŢIUNEA 6. ANALIZA ALTOR TIPURI DE RISCURI 69 Pagina 3 din 83

12 CAPITOLUL IV. ACOPERIREA RISCURILOR 70 SECŢIUNEA 1. CONCEPŢIA DESFĂŞURĂRII ACŢIUNILOR DE PROTECŢIE- INTERVENŢIE 70 SECŢIUNEA 2. INSTRUIREA 76 SECŢIUNEA 3. REALIZAREA CIRCUITULUI INFORMAŢIONAL-DECIZIONAL ŞI DE COOPERARE 77 CAPITOLUL V. LOGISTICA ACŢIUNILOR 78 CAPITOLUL VI. DISPOZIŢII FINALE 78 TABEL CU ANEXELE PLANULUI 79 Pagina 4 din 83

13 MINISTERUL AFACERILOR INTERNE DEPARTAMENTUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă GORJ Secretariatul Tehnic Permanent Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Lt. col. Dumitru Petrescu al Judeţului Gorj CAPITOLUL I DISPOZIŢII GENERALE SECŢIUNEA 1 DEFINIŢIE, SCOP, OBIECTIVE Planul de analiză şi acoperire a riscurilor (P.A.A.R.) din zona de competenţă a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Gorj (C.J.S.U. Gorj) reprezintă documentul ce cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivelul judeţului Gorj, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul acestora. Scopurile acestui plan sunt de a asigura cunoaşterea, de către toţi factorii implicaţi, a sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgenţă, de creare a unui cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă şi de a asigura un răspuns optim în caz de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc identificat. Obiectivele planului sunt următoarele: asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, prin evitarea manifestării acestora, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării şi evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale; amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative şi a celorlalte forţe destinate asigurării funcţiilor de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă; stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea planurilor operative; alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă. Pagina 5 din 83

14 SECŢIUNEA 2 RESPONSABILITĂŢI PRIVIND ANALIZA ŞI ACOPERIREA RISCURILOR Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor instituţiilor cu atribuţii ori cele ce asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă de la nivelul judeţului Gorj. Prezentul plan se întocmeşte de către Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Gorj, prin intermediul Secretariatului Tehnic Permanent al acestuia de la nivelul Centrului Operaţional al Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Lt. col. Dumitru Petrescu al Judeţului Gorj şi se aprobă de către Consiliul Judeţean Gorj. Planul se actualizează de către Centrul Operaţional al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Lt. col. Dumitru Petrescu al Judeţului Gorj la fiecare început de an sau ori de câte ori apar alte riscuri decât cele analizate sau modificări în organizarea structurilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial. După elaborare şi aprobare, planul se pune la dispoziţia Secretariatului Tehnic Permanent ale C.J.S.U. Gorj, iar extrase din el se transmit celorlalte instituţii şi organisme cu atribuţii în prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, acestea având obligaţia să cunoască, în părţile care le privesc, conţinutul planului şi să le aplice, corespunzător situaţiilor de urgenţă specifice. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Lt. col. Dumitru Petrescu al Judeţului Gorj, prin Centrul Operaţional, asigură pregătirea, organizarea şi coordonarea acţiunilor de răspuns, precum şi elaborarea procedurilor specifice de intervenţie, corespunzătoare tipurilor de riscuri generatoare de situaţii de urgenţă. Operatorii economici, instituţiile publice, organizaţiile neguvernamentale şi alte structuri din unitatea administrativ - teritorială au obligaţia de a pune la dispoziţia comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, prin Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Lt. col. Dumitru Petrescu al Judeţului Gorj, toate documentele, datele şi informaţiile solicitate în vederea întocmirii planului. Documentele, datele şi informaţiile a căror divulgare poate prejudicia siguranţa naţională şi apărarea ţării ori este de natura să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat se supun regulilor şi măsurilor stabilite prin legislaţia privind protecţia informaţiilor clasificate. 2.1 ACTE NORMATIVE DE REFERINŢĂ -Legea nr. 481 din 8 noiembrie 2004 privind protecţia civilă cu modificările şi completările aduse de Legea nr. 212/2006, Legea nr. 241/2007 şi de Ordonanţa de urgenţă nr. 70 din 14 iunie 2009 aprobată prin Legea nr. 8 din ; -Legea nr. 307/ privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările şi completările aduse de Rectificarea nr. 307 din 12 iulie 2006 şi Ordonanţa de Urgenţă nr. 70 din 14 iunie 2009 aprobată prin Legea nr. 8 din ; -Legea nr. 446/ privind pregătirea populaţiei pentru apărare; -O.U.G. nr. 21/ privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată prin Legea nr. 15/2005 cu modificările şi completările ulterioare; -O.U.G. nr.1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situaţiilor de Pagina 6 din 83

15 Pagina 7 din 83 urgenţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată prin Legea nr.104/2014; -H.G.R. nr. 95/2003 privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase; -H.G.R. nr. 1490/ pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare şi a organigramei Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă; -H.G.R. nr. 1491/ pentru aprobarea Regulamentului cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă; -H.G.R. nr. 1492/ privind principiile de organizare, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste; -H.G.R. nr. 2288/2004 privind aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă cu modificările şi completările ulterioare; -H.G.R. nr. 372/ pentru aprobarea Programului Naţional de Management al Riscului Seismic; -H.G.R. nr. 1286/ privind aprobarea Planului general de măsuri preventive pentru evitarea şi reducerea efectelor inundaţiilor; -H.G.R. nr. 642/ pentru aprobarea criteriilor de clasificare a unităţilor administrativ-teritoriale, instituţiilor publice şi operatirilor economici din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de tipurile de risc specifice; -H.G.R. nr. 1222/ privind stabilirea principiilor evacuării în situaţii de conflict armat; -H.G.R. nr.182/2006 privind abrogarea H.G. nr.1075/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind apărarea împotriva efectelor dezastrelor produse de seisme şi/sau alunecări de teren; -H.G.R. nr. 1040/ pentru aprobarea Planului naţional de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare; -H.G.R. nr. 804/2007 privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase; -H.G.R. nr. 94/2014 privind organizarea, funcţionarea şi componenţa Comitetului naţional pentru situaţii speciale de urgenţă; -H.G.R. nr. 117/2014 privind organizarea şi funcţionarea Centrului operaţional de comandă al Guvernului; -DIRECTIVELE nr. 80/217 şi 89/662 ale CEE, precum şi DIRECTIVA nr. 82/894 a Consiliului CEE; -DECIZIA nr. 92/450 a CEE; -Ordinul preşedintelui C.N.C.A.N. nr.242 publicat în M.Of. nr. 195/1993 pentru aprobarea Normelor republicane de securitate nucleară privind planificarea, pregătirea şi intervenţia la accidente nucleare şi urgenţe radiologice; -ORDINUL nr. 156/1999 al Ministrului agriculturii şi alimentaţiei pentru aprobarea Normei sanitar-veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor; -ORDINUL nr. 1084/2003 privind aprobarea procedurilor de notificare a activităţilor care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase şi, respectiv, a accidentelor majore produse; -Ordinul preşedintelui C.N.C.A.N. nr.171/2004 pentru aprobarea Normelor de securitate radiologică - Proceduri de autorizare a activităţilor de minerit şi preparare a minereurilor

16 Pagina 8 din 83 de uraniu şi thoriu, de prelucrare a materiilor prime nucleare şi de producere a combustibilului nuclear. -ORDINUL nr. 142/2004 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a raportului de securitate privind activităţile care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase; -O.M.A.I. nr. 647/ pentru aprobarea normelor metodologice privind elaborarea planurilor de urgenţă în caz de accidente în care sunt implicate substanţe; -ORDINUL nr. 683/ pentru aprobarea Procedurilor generice pentru colectarea datelor, validare şi răspuns pe timpul unei urgenţe radiologice; -ORDINUL nr. 684/ pentru aprobarea Normelor metodologice privind planificarea, pregătirea şi intervenţia în caz de accident nuclear sau urgenţă radiologică; -ORDINUL nr. 707/2005 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind managementul activităţilor de intervenţie pentru asanarea terenurilor de muniţiile rămase neexplodate; -ORDINUL nr. 712/2005 al Ministerul Administraţiei şi Internelor pentru instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă; -ORDINUL nr.251/2005 pentru organizarea şi funcţionarea secretariatelor de risc privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase; -OMAI 1160/2006 şi OMTCT 1995/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgentă specifice riscului la cutremure si/sau alunecări de teren; -O.M.A.I. nr.718/2005 pentru aprobarea criteriilor de performanţă privind structura organizatorică şi dotarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă; -O.M.A.I. nr.736/2005 privind instituirea serviciului de permanenţă la toate primăriile din zona de risc, în caz de iminenţă a producerii unor situaţii de urgenţă; -O.MA.I. nr.886/2005 privind aprobarea Normelor tehnice privind Sistemul naţional de înştiinţare, avertizare şi alarmare a populaţiei; -O.M.A.I. nr.735/2005 privind evidenţa, gestionarea, depozitarea şi distribuirea ajutoarelor interne şi internaţionale destinate populaţiei în situaţii de urgenţă; -Ordinul nr. 520/2006 privind aprobarea procedurii de investigare a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase; -Ordinul nr. 647/2005 pentru aprobarea normelor metodologice privind elaborarea planurilor de urgenţă în caz de accidente în care sunt implicate substanţe periculoase; -Ordinul nr. 520/2006 privind aprobarea procedurii de investigare a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase; -O.M.A.I. nr. 1134/ pentru aprobarea Regulamentului privind planificarea, pregătirea, organizarea, desfăşurarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie ale serviciilor de urgenţă profesioniste; -O.M.A.I. nr. 1259/ pentru aprobarea normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de înştiinţare, avertizare, prealarmare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă; -ORDINUL nr. 1160/ pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren; -ORDINUL nr. 1475/551/ pentru aprobarea Regulamentului privind monitorizarea şi gestionarea riscurilor cauzate de căderi de grindină şi secetă severă, a Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă în domeniul fitosanitar - invazii ale agenţilor de dăunare şi contaminarea culturilor agricole cu produse de uz fitosanitar şi a Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă ca urmare a incendiilor de pădure; -ORDINUL nr. 1184/ pentru aprobarea Normelor privind organizarea si

17 asigurarea activităţii de evacuare în situaţiii de urgenţă; -Ordinul comun nr.1178/1240/ al Ministrului Administraţiei şi Internelor şi Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor, privind aprobarea Manualului prefectului 4 pentru managementul situaţiilor de urgenţă în caz de inundanţii şi al Manualului primarului pentru managementul situaţiilor de urgenţă în caz de inundanţii; -O.M.A.P.D/O.M.A.I. Nr. 551/1475 din 8 august 2006 pentru aprobarea Regulamentului privind monitorizarea şi gestionarea riscurilor cauzate de căderile de grindină şi secetă severă, a Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă în domeniul fitosanitar - invazii ale agenţilor de dăunare şi contaminarea culturilor agricole cu produse de uz fitosanitar şi a Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă ca urmare a incendiilor de pădure; -O.M.A.I. nr.132/ pentru aprobarea metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor; -O.M.A.I. nr. 181/ pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de risc repartizate Ministerului Administraţiei şi Internelor; -ORDINUL COMUN al ministrului administraţiei şi internelor şi ministrului mediului şi pădurilor nr. 1422/192/2012 de aprobare a Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră; -OMAI nr. 3403/2012 şi OMMGA nr. 245/2012 pentru aprobarea procedurilor de codificare a atenţionărilor şi avertizărilor meteorologice şi a avertizărilor şi alertelor hidrologice; -O.I.G. Nr /I.G./2008 pentru aprobarea Normelor tehnice de aplicare a Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr.1134 din pentru aprobarea Regulamentului privind planificarea, pregătirea, organizarea, desfăşurarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie ale serviciilor de urgenţă profesioniste; -O.I.G. Nr.1146/I.G./2008 pentru aprobarea Dispoziţiilor tehnice de elaborare a documentelor de pregătire, organizare, conducere, desfăşurare, evidenţă, analiză, evaluare şi raportare a acţiunilor de intervenţie ale serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă. -Schema cu riscurile teritoriale din judeţul Gorj, actualizată, cu nr /OP din , aporobată de preşedintele Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Gorj. 2.2 STRUCTURI ORGANIZATORICE IMPLICATE La nivelul judeţului Gorj structurile implicate în prevenirea şi gestionarea situaţilor de urgenţă sunt reprezentate în Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Gorj (anexa nr. 1), Grupurile de Suport Tehnic ale acestuia, membrii consultanţi ai C.J.S.U. Gorj (anexa nr. 2) şi autorităţile locale (anexa nr. 3). 2.3 RESPONSABILITĂŢILE ORGANISMELOR ŞI AUTORITĂŢILOR CU ATRIBUŢII ÎN DOMENIU Responsabilităţile organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniul prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă la nivelul judeţului Gorj sunt prezentate în anexa nr. 4. Pagina 9 din 83

18 CAPITOLUL II CARACTERISTICILE UNITĂŢII ADMINISTRATIV TERITORIALE SECŢIUNEA 1 AMPLASARE GEOGRAFICĂ ŞI RELIEF 1.1. SUPRAFAŢĂ, VECINĂTĂŢI, ORGANIZARE ADMINISTRATIVĂ Judeţul Gorj este situat în partea sud-vestică a ţării, în nordul Olteniei, axat pe cursul mijlociu al râului Jiu, fiind limitat la nord de Paralela 45''20' latitudine nordică în vârful Parângul Mare şi la sud de Paralela 44''35' latitudine sudică, în apropiere de localitatea Ţânţăreni. Limita estică se află în apropierea localităţilor Alimpeşti şi Polovragi, pe lângă care trece Meridianul de 23''35' longitudine estică, iar limita vestică este reprezentată de vârful Dobru din Munţii Godeanu, situat pe Meridianul de 22''33' longitudine estică Suprafaţa judeţului este de hectare, reprezentând 2,3% din suprafaţa României Vecinii judeţului Gorj sunt la nord judeţul Hunedora, la vest şi nord-vest judeţele Mehedinţi şi Caraş-Severin, la sud judeţul Dolj, la est judeţul Vâlcea. - Poziţia geografică a judeţului Gorj - Nr. Judeţul Longitudine Latitudinea Explicaţii Punctul extrem crt. vecin a estică 1) nordică 1. NORD Vf. Coasta lui Rusu Hunedoara SUD Gura Motrului Dolj EST Dl. Moiaga Vâlcea VEST Vf. Dobrii Mehedinţi Organizarea administrativă a teritoriului judeţului se prezintă astfel: - 2 municipii: - municipiul Târgu Jiu (reşedinţă de judeţ) - situat la intersecţia Paralelei 45''02' latitudine nordică cu meridianul 23'' longitudine estică, pe valea râului Jiu, la intersecţia Drumului Naţional 66 Craiova - Târgu Jiu - Petroşani cu Drumul Naţional 67 Drobeta Turnu Severin - Târgu Jiu - Râmnicu Vâlcea, cu o suprafaţă de ha din care ha teren agricol din care teren arabil,; - municipiul Motru situat în partea sud-vestică a judeţului Gorj, la linia de demarcaţie dintre judeţul Mehedinţi şi judeţul Gorj, pe valea râului Motru, pe DN 67, la 44 Km de mun Tg-Jiu şi 42 Km de municipiul reşedinţă al judeţului Mehedinţi- Drobeta - Turnu Severin, cu o suprafaţă de Km 2 din care 14,293 Km 2 reprezintă suprafeţe intravilan. - 7 oraşe: Bumbeşti Jiu, Novaci, Rovinari, Ţicleni, Târgu Cărbuneşti, Tismana, Turceni; - 61 comune cu 411 sate. Evidenţa nominală a localităţilor cu sate aparţinătoare din zona de competenţă organizată pe raioane de intervenţie este prezentată în anexa nr. 5 (Harta cu raioanele de intervenţie - anexa nr. 49). Pagina 10 din 83

19 Pagina 11 din FORMELE DE RELIEF, SPECIFICITĂŢI, INFLUENŢE Formele de relief ale teritoriul judeţului Gorj sunt reprezentate prin 3 mari unităţi fizico-geografice care coboară în trepte de la nord la sud: Munţii Carpaţi reprezentaţi prin versanţii sudici ai Munţilor Godeanu, Vâlcan şi Parâng, ce aparţin Carpaţilor Meridionali, Subcarpaţii Getici, partea dintre Motru şi Olteţ cunoscuţi şi sub numele de Subcarpaţii Gorjului, precum şi dealurile colinare din jumătatea sudică a judeţului, aparţinătoare Podişului Getic. Altitudinea maximă a reliefului se înregistrează în Vârful Parângul Mare (2518 m) iar cea mai mică pe Valea Jiului, la sud de localitatea Ioneşti (100 m), rezultând o diferenţă de altitudine între cele două puncte de m. Munţii Gorjului reprezintă 30% din suprafaţa judeţului, ocupă partea nordică a acestuia şi au avut o evoluţie comună cu Carpaţii Meridionali din care fac parte. Versanţii sudici ai acestor munţi se desfăşoară în trepte corespunzătoare celor trei platforme: Borăscu, Râul Şes, Gornoviţa studiate pentru prima dată şi denumite de geograful francez Emanuel de Martone în Munţii Parâng ocupă partea de nord-est a judeţului între Jiu şi Olteţ având orientarea culmii de la vest la est şi o altitudine maximă în Vârful Parângul Mare de 2518 m. Sub culmile muntelui îşi au obârşia ape ca Sadu, Galbenul, Olteţul. Înălţimile de peste m sunt presărate cu urme ale gheţarilor: văi, morene, creste stâncoase, grohotişuri, etc. Relieful glaciar din Munţii Parâng este considerat a fi cel mai dezvoltat din Carpaţii Meridionali. Plaiurile din aceşti munţi sunt mai puţin fragmentate de ape şi coboară până la altitudinea de m de-a lungul linie situate la nord de localităţile Muşeteşti, Crasna, Cărpiniş, Novaci, Polovragi. Pe văile Galbenului şi Olteţului, înainte de ieşirea acestora din munţi, peisajul se diversifică, apar impunătoarele chei cu cele două peşteri, Peştera Muierilor şi Peştera Polovragi şi alte forme ale reliefului carstic. Munţii Vâlcan situaţi în nord-vestul judeţului, între râurile Jiu şi Motru au înălţimi care variază între 1945 m, Vârful Orlea şi m pe linia localităţilor Porceni-Curpen- Dobriţa-Valea Mare-Boroşteni-Pocruia-Padeş. Plaiurile unduitoare ale Platformei Gornoviţa locuite din preistorie sunt despărţite de afluenţii Jiului, Tismana, Bistriţa, Sohodol şi Şuşiţa care îşi au obârşia în platforma înaltă. Masivul este în mare parte împădurit, exceptând bordura calcaroasă sudică cu formaţiuni endo şi exocarstice, unde Platforma Gornoviţa situată deasupra umerilor calcaroşi are mare extindere. În colţul nord-vestic al judeţului se desfăşoară versantul sudic al Munţilor Godeanu (Vârful Godeanu 2230 m), cu aspectul lor de platoşă cu abrupturi puternice şi prezenţa reliefului glaciar pe marile înălţimi. Principalele altitudini muntoase şi ale localităţilor din judeţul Gorj sunt prezentate în anexa nr. 6. Legătura dintre Oltenia şi Transilvania pe teritoriul judeţului Gorj se realizează prin următoarele trecători: Trecătoarea Lainici începe la nord de oraşul Bumbeşti Jiu şi se termină la sud de Iscroni urmând defileul îngust al Jiului, desparte Munţii Vâlcan de Munţii Parâng. Are o lungime de 29 km şi este străbătută de DN 66 şi de o cale ferată simplă electrificată. În caz de avariere, varientarea se poate face pe itinerariul Târgu Jiu-Turcineşti- Schela-Pasul Vâlcan-Iscroni sau Runcu-Cheile Sohodolului-Câmpu lui Neag. Trecătoarea Novaci-Sebeş face legătura între Oltenia şi Depresiunea Sebeşului. Începe la ieşirea nord Novaci şi se termină la sud de Petreşti (judeţul Alba) urmând pe cea mai mare parte traseul râului Sebeş, desparte Munţii Căpăţânii Lotrului şi Udinului de Munţii Parâng şi Sebeş. Are o lungime de 117 km şi este străbătută de DN67 C. Subcarpaţii Gorjului situaţi între Motru şi Olteţ sunt formaţi din două şiruri de dealuri paralele cu lanţ muntos din nord, dublate de două şiruri de depresiuni sau ulucuri depresionare. Primul uluc depresionar se află chiar la poalele muntelui, fiind pus în evidenţă de abruptul şi roca dură a acestuia şi este format din Depresiunea Polovragi pe Olteţ,

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

ANEXA 2 MANUALUL PRIMARULUI PENTRU MANAGEMENTUL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ ÎN CAZ DE INUNDAŢII

ANEXA 2 MANUALUL PRIMARULUI PENTRU MANAGEMENTUL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ ÎN CAZ DE INUNDAŢII ANEXA 2 MANUALUL PRIMARULUI PENTRU MANAGEMENTUL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ ÎN CAZ DE INUNDAŢII CUPRINS PREFAŢĂ PARTEA I PREVEDERI LEGISLATIVE CAPITOLUL I - DISPOZIŢII GENERALE 1. Generalităţi 2. Prevederi

Διαβάστε περισσότερα

Nr din Nr din

Nr din Nr din MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI MINISTERUL MEDIULUI ŞI ŞI INTERNELOR GOSPODĂRIRII APELOR Nr. 1178 din.02.02.2005 Nr. 1240 din 05.12.2005 ORDIN pentru aprobarea Manualului Prefectului pentru managementul situaţiilor

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

MANUALUL PREFECTULUI PENTRU MANAGEMENTUL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ ÎN CAZ DE INUNDAŢII

MANUALUL PREFECTULUI PENTRU MANAGEMENTUL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ ÎN CAZ DE INUNDAŢII MANUALUL PREFECTULUI PENTRU MANAGEMENTUL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ ÎN CAZ DE INUNDAŢII CUPRINS PREFAŢĂ PARTEA I PREVEDERI LEGISLATIVE CAPITOLUL I - DISPOZIŢII GENERALE 1. Generalităţi 2. Prevederi cadru şi

Διαβάστε περισσότερα

HOTĂRÂREA NR.292 privind modificarea inventarului bunurilor care aparţin domeniului public al municipiului Craiova

HOTĂRÂREA NR.292 privind modificarea inventarului bunurilor care aparţin domeniului public al municipiului Craiova MUNICIPIUL CRAIOVA CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CRAIOVA HOTĂRÂREA NR.292 privind modificarea inventarului bunurilor care aparţin domeniului public al municipiului Craiova Consiliul Local al Municipiului

Διαβάστε περισσότερα

HOTĂRÂRE privind aprobarea PLANULUI DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA

HOTĂRÂRE privind aprobarea PLANULUI DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA ROMÂNIA JUDEŢUL PRAHOVA CONSILIUL JUDEŢEAN HOTĂRÂRE privind aprobarea PLANULUI DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA Având în vedere expunerea de motive prezentata de domnul TOADER

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

Forma actualizata valabila la data de : 27 decembrie 2016 Prezenta forma actualizata este valabila de la 28 august 2016 pana la data selectata

Forma actualizata valabila la data de : 27 decembrie 2016 Prezenta forma actualizata este valabila de la 28 august 2016 pana la data selectata LEGE nr. 307 din 12 iulie 2006(*actualizată*) privind apărarea împotriva incendiilor EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 633 din 21 iulie 2006 Data intrarii in vigoare : 24 iulie 2006

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

ORDONANTA DE URGENTA nr. 44 din 23 mai 2007 (*actualizata*) privind utilizarea in conditii de izolare a microorganismelor modificate genetic

ORDONANTA DE URGENTA nr. 44 din 23 mai 2007 (*actualizata*) privind utilizarea in conditii de izolare a microorganismelor modificate genetic ORDONANTA DE URGENTA nr. 44 din 23 mai 2007 (*actualizata*) privind utilizarea in conditii de izolare a microorganismelor modificate genetic EMITENT: GUVERNUL Data intrarii in vigoare: 28 Iunie 2007 Forma

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3 SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest

Διαβάστε περισσότερα

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale. 5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

Raport de Securitate S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria

Raport de Securitate S.C. PUROLITE S.R.L. Victoria Informaţii generale Titularul lucrării: Titularul lucrării este S.C. PUROLITE S.R.L cu sediul în localitatea Victoria, str. Aleea Uzinei nr. 11, jud. Braşov cod poştal 505700, Tel.: 0268 243004, Fax: 0268

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

Prizele de pamant sunt:

Prizele de pamant sunt: O priza de pamant (impamantare) este formata din elemente metalice ce au rolul de a disipa sarcinile electrice rezultate din descarcarea loviturii de trasnet fara a provoca supratensiuni periculoase de

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616* Tehnică de acționare \ Automatizări pentru acționări \ Integrare de sisteme \ Servicii *22509356_0616* Corectură Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR..71 315 Ediția 06/2016 22509356/RO

Διαβάστε περισσότερα

HOTARARE nr din 6 septembrie 2006 (*actualizata*)

HOTARARE nr din 6 septembrie 2006 (*actualizata*) HOTARARE nr. 1.218 din 6 septembrie 2006 (*actualizata*) privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de

Διαβάστε περισσότερα

Client:COMPANIA NAŢIONALĂ ROMARM S.A. Filiala FABRICA DE PULBERI S.A. Făgăraş. Lucrarea:RAPORT DE SECURITATE

Client:COMPANIA NAŢIONALĂ ROMARM S.A. Filiala FABRICA DE PULBERI S.A. Făgăraş. Lucrarea:RAPORT DE SECURITATE C U P R I N S Cap. 1. INFORMAŢII ASUPRA SISTEMULUI DEMANAGEMENT ŞI ASUPRA ORGANIZĂRII OBIECTIVULUI CU PRIVIRE LA PREVENIREA ACCIDENTELOR MAJORE... 13 1.1. Politica de prevenire a accidentelor majore...

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

NOTĂ DE FUNDAMENTARE

NOTĂ DE FUNDAMENTARE NOTĂ DE FUNDAMENTARE SECŢIUNEA 1 TITLUL PROIECTULUI DE ACT NORMATIV Hotărâre de Guvern privind modificarea şi completarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

Lege nr. 278 din 24/10/2013

Lege nr. 278 din 24/10/2013 Lege nr. 278 din 24/10/2013 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 671 din 01/11/2013 Intrare in vigoare: 04/11/2013 Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale Parlamentul României adoptă prezenta

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste

Διαβάστε περισσότερα

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede 2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005. SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4 SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei

Διαβάστε περισσότερα

SISTEMUL DE REGLEMENTĂRI PENTRU SERVICIUL DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI DE CANALIZARE

SISTEMUL DE REGLEMENTĂRI PENTRU SERVICIUL DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI DE CANALIZARE GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL INTERNELOR ŞI REFORMEI ADMINISTRATIVE CULEGERE DE ACTE NORMATIVE realizată de A.N.R.S.C. Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

HOTĂRÂREA NR. privind modificarea inventarului bunurilor care aparţin domeniului public al municipiului Craiova

HOTĂRÂREA NR. privind modificarea inventarului bunurilor care aparţin domeniului public al municipiului Craiova MUNICIPIUL CRAIOVA PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CRAIOVA PROIECT HOTĂRÂREA NR. privind modificarea inventarului bunurilor care aparţin domeniului public al municipiului Craiova Consiliul Local al Municipiului

Διαβάστε περισσότερα

RAPORT DE SECURITATE PRIVIND PREVENIREA ŞI CONTROLUL ACCIDENTELOR MAJORE la S.C. DEPOMUREŞ S.A. Târgu Mureş Judeţul Mureş

RAPORT DE SECURITATE PRIVIND PREVENIREA ŞI CONTROLUL ACCIDENTELOR MAJORE la S.C. DEPOMUREŞ S.A. Târgu Mureş Judeţul Mureş RAPORT DE SECURITATE PRIVIND PREVENIREA ŞI CONTROLUL ACCIDENTELOR MAJORE la S.C. DEPOMUREŞ S.A. Târgu Mureş Judeţul Mureş ELABORATOR : S.C. ISOLTEC SERVICE S.R.L. BUCUREŞTI RAPORT DE SECURITATE Ediţia

Διαβάστε περισσότερα

COMITETUL JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ DOLJ INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ OLTENIA AL JUDEŢULUI DOLJ

COMITETUL JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ DOLJ INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ OLTENIA AL JUDEŢULUI DOLJ COMITETUL JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ DOLJ INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ OLTENIA AL JUDEŢULUI DOLJ - 2016-1 din 161 MINISTERUL AFACERILOR INTERNE DEPARTAMENTUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

Διαβάστε περισσότερα

Παρουσίαση στο Βουκουρέστι στις 15/04/16 Prezetare în București 15/04/16

Παρουσίαση στο Βουκουρέστι στις 15/04/16 Prezetare în București 15/04/16 1 ΕΝΗΜΕΡΩΣΗ ΚΑΙ ΔΙΑΒΟΥΛΕΥΣΗ ΣΤΑ ΕΥΡΩΠΑΙΚΑ ΣΥΜΒΟΥΛΙΑ ΕΡΓΑΖΟΜΕΝΩΝ (ΕΣΕ) KAI Η ΚΟΙΝΟΤΙΚΗ ΟΔΗΓΙΑ 2009/38 INFORMAREA ȘI CONSULTAREA ÎN CADRUL COMITETELOR EUROPENE DE ÎNTREPRINDERE (CEI) ȘI DIRECTICA COMUNITARĂ

Διαβάστε περισσότερα

Παρουσίαση στο Βουκουρέστι στις 15/04/16. Prezetare în București 15/04/16

Παρουσίαση στο Βουκουρέστι στις 15/04/16. Prezetare în București 15/04/16 ΕΝΗΜΕΡΩΣΗ ΚΑΙ ΔΙΑΒΟΥΛΕΥΣΗ ΣΤΑ ΕΥΡΩΠΑΙΚΑ ΣΥΜΒΟΥΛΙΑ ΕΡΓΑΖΟΜΕΝΩΝ (ΕΣΕ) KAI Η ΚΟΙΝΟΤΙΚΗ ΟΔΗΓΙΑ 2009/38 INFORMAREA ȘI CONSULTAREA ÎN CADRUL COMITETELOR EUROPENE DE ÎNTREPRINDERE (CEI) ȘI DIRECTICA COMUNITARĂ

Διαβάστε περισσότερα

RAPORT DE SECURITATE PRIVIND PREVENIREA ŞI CONTROLUL ACCIDENTELOR MAJORE la DEPOMUREŞ S.A. Târgu Mureş Judeţul Mureş

RAPORT DE SECURITATE PRIVIND PREVENIREA ŞI CONTROLUL ACCIDENTELOR MAJORE la DEPOMUREŞ S.A. Târgu Mureş Judeţul Mureş RAPORT DE SECURITATE PRIVIND PREVENIREA ŞI CONTROLUL ACCIDENTELOR MAJORE la DEPOMUREŞ S.A. Târgu Mureş Judeţul Mureş ELABORATOR : ISOLTEC SERVICE S.R.L. BUCUREŞTI Pagina 1 din Colectiv : ISOLTEC SERVICE

Διαβάστε περισσότερα

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2 .1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,

Διαβάστε περισσότερα

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera. pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Capitolul 14. Asamblari prin pene Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala

Διαβάστε περισσότερα

Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice

Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice Preliminarii geometrice Spatiu Euclidean: E d Spatiu de d-tupluri,

Διαβάστε περισσότερα

H.G. 525/ Hotărârii Guvernului nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism

H.G. 525/ Hotărârii Guvernului nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism Nr. 1. Hotărârii Guvernului nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism Art. 1 Se aprobă Regulamentul general de urbanism prevăzut în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezenta

Διαβάστε περισσότερα

ΕΥΡΩΠΑΪΚΟ ΚΟΙΝΟΒΟΥΛΙΟ

ΕΥΡΩΠΑΪΚΟ ΚΟΙΝΟΒΟΥΛΙΟ ΕΥΡΩΠΑΪΚΟ ΚΟΙΝΟΒΟΥΛΙΟ 2004 Επιτροπή Αναφορών 2009 25.11.2008 ΑΝΑΚΟΙΝΩΣΗ ΠΡΟΣ ΤΑ ΜΕΛΗ Θέμα: Αναφορά 0452/2007, του κ. Florin Alexandru, ρουμανικής ιθαγένειας, σχετικά με διακριτική μεταχείριση έναντι μικρομεσαίων

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

Forma actualizata valabila la data de : 6 martie 2017 Prezenta forma actualizata este valabila de la 1 februarie 2014 pana la data selectata

Forma actualizata valabila la data de : 6 martie 2017 Prezenta forma actualizata este valabila de la 1 februarie 2014 pana la data selectata LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006 (*actualizată*) a securităţii şi sănătăţii în muncă EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 646 din 26 iulie 2006 Data intrarii in vigoare : 1 octombrie 2006

Διαβάστε περισσότερα

Criptosisteme cu cheie publică III

Criptosisteme cu cheie publică III Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.

Διαβάστε περισσότερα

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. HOTĂRÂRE Nr. 251/2016 din 6 aprilie 2016 privind modificarea şi completarea Normelor metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru

Διαβάστε περισσότερα

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este

Διαβάστε περισσότερα

ORDIN Nr. 199 din 24 august 2006

ORDIN Nr. 199 din 24 august 2006 ORDIN Nr. 199 din 24 august 2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind interzicerea utilizării în creşterea animalelor de fermă a unor substanţe cu acţiune hormonală sau tireostatică şi a

Διαβάστε περισσότερα

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice 1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă

Διαβάστε περισσότερα

FLUXURI MAXIME ÎN REŢELE DE TRANSPORT. x 4

FLUXURI MAXIME ÎN REŢELE DE TRANSPORT. x 4 FLUXURI MAXIME ÎN REŢELE DE TRANSPORT Se numeşte reţea de transport un graf în care fiecărui arc îi este asociat capacitatea arcului şi în care eistă un singur punct de intrare şi un singur punct de ieşire.

Διαβάστε περισσότερα

TERMOCUPLURI TEHNICE

TERMOCUPLURI TEHNICE TERMOCUPLURI TEHNICE Termocuplurile (în comandă se poate folosi prescurtarea TC") sunt traductoare de temperatură care transformă variaţia de temperatură a mediului măsurat, în variaţie de tensiune termoelectromotoare

Διαβάστε περισσότερα

Forma actualizata valabila la data de : 3 februarie 2012 Prezenta forma actualizata este valabila de la 27 decembrie 2011 pana la 3 februarie 2012

Forma actualizata valabila la data de : 3 februarie 2012 Prezenta forma actualizata este valabila de la 27 decembrie 2011 pana la 3 februarie 2012 HOTĂRÂRE nr. 1.425 din 11 octombrie 2006 (*actualizată*) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 EMITENT: GUVERNUL PUBLICAT

Διαβάστε περισσότερα

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία - Εισαγωγή Stimate Domnule Preşedinte, Stimate Domnule Preşedinte, Εξαιρετικά επίσημη επιστολή, ο παραλήπτης έχει ένα ειδικό τίτλο ο οποίος πρέπει να χρησιμοποιηθεί αντί του ονόματος του Stimate Domnule,

Διαβάστε περισσότερα

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla 2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică

Διαβάστε περισσότερα

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

VII.2. PROBLEME REZOLVATE Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea

Διαβάστε περισσότερα

SIGURANŢE CILINDRICE

SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control

Διαβάστε περισσότερα

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL 7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in

Διαβάστε περισσότερα

ORDIN Nr. 2413/2016 din 21 decembrie 2016 privind modificarea Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr.

ORDIN Nr. 2413/2016 din 21 decembrie 2016 privind modificarea Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. ORDIN Nr. 2413/2016 din 21 decembrie 2016 privind modificarea Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 578/2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contribu ţiilor şi taxelor datorate

Διαβάστε περισσότερα

Algebra si Geometrie Seminar 9

Algebra si Geometrie Seminar 9 Algebra si Geometrie Seminar 9 Decembrie 017 ii Equations are just the boring part of mathematics. I attempt to see things in terms of geometry. Stephen Hawking 9 Dreapta si planul in spatiu 1 Notiuni

Διαβάστε περισσότερα

PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR JUDEŢUL CLUJ PLAN JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR JUDEŢUL CLUJ Colectiv de elaborare: Radu Bica, Vicepreşedinte coordonator, Consiliul Judeţean Cluj Floca

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare

Διαβάστε περισσότερα

presedintele Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor emite urmatorul ordin:

presedintele Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor emite urmatorul ordin: ORDIN nr. 199 din 24 august 2006 (*actualizat*) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind interzicerea utilizarii in cresterea animalelor de ferma a unor substante cu actiune hormonala sau tireostatica

Διαβάστε περισσότερα

Să se arate că n este număr par. Dan Nedeianu

Să se arate că n este număr par. Dan Nedeianu Primul test de selecție pentru juniori I. Să se determine numerele prime p, q, r cu proprietatea că 1 p + 1 q + 1 r 1. Fie ABCD un patrulater convex cu m( BCD) = 10, m( CBA) = 45, m( CBD) = 15 și m( CAB)

Διαβάστε περισσότερα

CUPRINS 5. Reducerea sistemelor de forţe (continuare)... 1 Cuprins..1

CUPRINS 5. Reducerea sistemelor de forţe (continuare)... 1 Cuprins..1 CURS 5 REDUCEREA SISTEMELOR DE FORŢE (CONTINUARE) CUPRINS 5. Reducerea sistemelor de forţe (continuare)...... 1 Cuprins..1 Introducere modul.1 Obiective modul....2 5.1. Teorema lui Varignon pentru sisteme

Διαβάστε περισσότερα

ORDIN Nr. 44 din 14 aprilie 2017

ORDIN Nr. 44 din 14 aprilie 2017 Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor ORDIN Nr. 44 din 14 aprilie 2017 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de autorizare/înregistrare sanitarveterinară

Διαβάστε περισσότερα

RAPORT DE SECURITATE PRIVIND PREVENIREA ŞI CONTROLUL ACCIDENTELOR MAJORE la S.C. DEPOMUREŞ S.A. Târgu Mureş Judeţul Mureş

RAPORT DE SECURITATE PRIVIND PREVENIREA ŞI CONTROLUL ACCIDENTELOR MAJORE la S.C. DEPOMUREŞ S.A. Târgu Mureş Judeţul Mureş RAPORT DE SECURITATE PRIVIND PREVENIREA ŞI CONTROLUL ACCIDENTELOR MAJORE la S.C. DEPOMUREŞ S.A. Târgu Mureş Judeţul Mureş ELABORATOR : S.C. ISOLTEC SERVICE S.R.L. BUCUREŞTI RAPORT DE SECURITATE Ediţia

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 30. Transmisii prin lant

Capitolul 30. Transmisii prin lant Capitolul 30 Transmisii prin lant T.30.1. Sa se precizeze domeniile de utilizare a transmisiilor prin lant. T.30.2. Sa se precizeze avantajele si dezavantajele transmisiilor prin lant. T.30.3. Realizati

Διαβάστε περισσότερα

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB 1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul

Διαβάστε περισσότερα

PVC. D oor Panels. + accessories. &aluminium

PVC. D oor Panels. + accessories. &aluminium PVC &aluminium D oor Panels + accessories 1 index panels dimensions accessories page page page page 4-11 12-46 48-50 51 2 Η εταιρία Dorland με έδρα τη Ρουμανία, από το 2002 ειδικεύεται στην έρευνα - εξέλιξη

Διαβάστε περισσότερα

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale POSDRU/156/1.2/G/138821 Investeşte în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară nr. 1 Educaţiaşiformareaprofesionalăînsprijinulcreşteriieconomiceşidezvoltăriisocietăţiibazatepecunoaştere

Διαβάστε περισσότερα

* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC

* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC Console pentru LEA MT Cerinte Constructive Consolele sunt executate in conformitate cu proiectele S.C. Electrica S.A. * orice modificare se va face cu acordul S.C. Electrica S.A. * consolele au fost astfel

Διαβάστε περισσότερα

Str. N. Bălcescu nr , Galaţi, Cod , România (+40) (+40) valentin

Str. N. Bălcescu nr , Galaţi, Cod , România (+40) (+40) valentin INFORMAŢII PERSONALE ANTOHI VALENTIN MARIAN Str. N. Bălcescu nr. 59-61, Galaţi, Cod 800001, România (+40) 336 13 02 42 (+40) 731 221 001 valentin _antohi@yahoo.com Sexul: Bărbătesc Data naşterii : 01.06.1976

Διαβάστε περισσότερα

EMITENT: GUVERNUL ROMÂNIEI PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 286 din 15 aprilie 2016

EMITENT: GUVERNUL ROMÂNIEI PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 286 din 15 aprilie 2016 HOTĂRÂRE Nr. 245/2016 din 6 aprilie 2016 privind stabilirea condiţiilor pentru punerea la dispoziţie pe piaţă a echipamentelor şi sistemelor de protecţie destinate utilizării în atmosfere potenţial explozive

Διαβάστε περισσότερα

V O. = v I v stabilizator

V O. = v I v stabilizator Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,

Διαβάστε περισσότερα