Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat - ISCIR- PRESCRIPŢIE TEHNICĂ PT CR 7/3-2003

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat - ISCIR- PRESCRIPŢIE TEHNICĂ PT CR 7/3-2003"

Transcript

1 ANEXĂ Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat - ISCIR- - REGLEMENTARE TEHNICĂ NAŢIONALĂ - PRESCRIPŢIE TEHNICĂ PT CR 7/ CERINŢE TEHNICE PRIVIND OMOLOGAREA PROCEDURILOR DE SUDARE FOLOSITE PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR LA INSTALAŢIILE MECANICE SUB PRESIUNE ŞI LA INSTALAŢIILE DE RIDICAT Partea 3: Polietilenă de înaltă densitate COLECŢIA INSPECŢIEI DE STAT PENTRU CONTROLUL CAZANELOR, RECIPIENTELOR SUB PRESIUNE ŞI INSTALAŢIILOR DE RIDICAT - ISCIR- - EDIŢIE OFICIALĂ - Indicativ: PT CR 7/ Ediţia 1 1

2 Scopul principal al prescripţiilor tehnice este crearea unui cadru legal unitar în vederea aplicării întocmai a prevederilor Hotărârii Guvernului nr /2001 privind asigurarea protecţiei utilizatorilor, mediului înconjurător şi proprietăţii. Prevederile prezentei prescripţii tehnice sunt obligatorii pentru toţi agenţii economici care construiesc sau montează conducte din polietilenă de înaltă densitate (PE-HD) Utilizatorii prezentei prescripţii tehnice sunt răspunzători de aplicarea corectă a acesteia. ISCIR Str. Sf. Elefterie nr , sector 5 BUCUREŞTI Cod: Telefon: (+4021) ; Fax: (+4021) Reproducerea sau utilizarea integrală sau parţială a prezentei prescripţii tehnice în orice publicaţie şi prin orice procedeu (electronic, mecanic, fotocopiere, microfilmare etc.) este interzisă dacă nu există acordul scris al ISCIR. Utilizatorii prezentei prescripţii tehnice sunt obligaţi să se asigure că sunt în posesia ediţiei oficiale tipărite. 2

3 MINISTERUL ECONOMIEI ŞI COMERŢULUI Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat - ISCIR- - REGLEMENTARE TEHNICĂ NAŢIONALĂ - PRESCRIPŢIE TEHNICĂ PT CR 7/ CERINŢE TEHNICE PRIVIND OMOLOGAREA PROCEDURILOR DE SUDARE FOLOSITE PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR LA INSTALAŢIILE MECANICE SUB PRESIUNE ŞI LA INSTALAŢIILE DE RIDICAT Partea 3: Polietilenă de înaltă densitate Aprobată cu Ordinul Ministrului Economiei şi Comerţului nr. din, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. din. COLECŢIA INSPECŢIEI DE STAT PENTRU CONTROLUL CAZANELOR, RECIPIENTELOR SUB PRESIUNE ŞI INSTALAŢIILOR DE RIDICAT - ISCIR- - EDIŢIE OFICIALĂ - Indicativ: PT CR 7/ Ediţia 1 3

4 Membrii Comitetului Tehnic care au participat la elaborarea prezentei prescripţii tehnice : Preşedinte : Membri : Ing. Dumitru Aldea Ing. Silviu Adrian Gheţe- Responsabil de carte Ing. Cezar Popa Ing. Adalbert Toth Ing. Mihail Todea Consultanţă juridică: Consilier Alexandru Păcurar 4

5 CUPRINS 1 Domeniul de aplicare Date generale Variabile esenţiale pentru omologare şi domeniu de valabilitate Condiţii pentru omologare Examinare şi încercare Dispoziţii finale...14 Anexa A- Specificaţia procedurii de sudare...15 Anexa B- Fişă de omologare a procedurii de sudare...16 Anexa C- Criterii de acceptare a defectelor îmbinărilor sudate din materiale plastice...18 Anexa D- Standarde...23 Modificări după publicare...24 Pagina 5

6 1 DOMENIUL DE APLICARE 1.1 Prezenta prescripţie tehnică stabileşte condiţiile de omologare a procedurilor de sudare a ţevilor şi fitingurilor din materiale plastice-polietilenă de înaltă densitate (PE-HD)-ce urmează să fie folosite în construirea şi montarea sistemelor de conducte pentru transportul fluidelor sub presiune. 1.2 În vederea omologării procedurilor de sudare a ţevilor şi fitingurilor din polietilenă de înaltă densitate (PE-HD), agentii economici constructori sau montatori vor executa probe de sudură în conformitate cu specificaţia procedurii de sudare (WPS) întocmită în conformitate cu modelul din anexa A şi se vor efectua examinările, analizele şi încercările în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice. O procedură de sudare este omologată dacă a fost verificată prin probe practice, iar documentaţia aferentă ce conţine buletinele de examinări şi / sau încercări, a fost verificată şi rezultatele înscrise întro fişă de omologare (WPAR) conform anexei B şi înregistrată de către ISCIR-INSPECT IT. 1.3 Pentru omologarea procedurilor de sudare la: - alte procedee de sudare decât cele cuprinse în prezentele prescripţii tehnice; - îmbinări sudate speciale folosite la construirea şi montarea sistemelor de conducte din polietilenă de înaltă densitate (PE-HD), agentii economici constructori sau montatori vor întocmi norme interne care vor fi avizate de ISCIR-INSPECT. Acestea vor cuprinde cel puţin: - procedeele de sudare, tipurile de îmbinări, materialele de bază şi de adaos (calitate şi dimensiuni), precum şi domeniul de valabilitate al omologării; - numărul, forma şi dimensiunile probelor sudate ce trebuie executate precum şi încercările la care acestea se supun şi rezultatele minime ce trebuie obţinute; - prevederile generale ale prezentei prescripţii tehnice referitoare la condiţiile de desfăşurare a omologării. 2 DATE GENERALE 2.1 Prezenta prescripţie tehnica stabileste condiţiile minime necesare desfăşurării omologării, domeniile de valabilitate şi condiţiile de verificare, de examinare şi încercare, criteriile de acceptare a rezultatelor examinărilor şi încercărilor efectuate în vederea omologării procedurilor de sudare a ţevilor şi fitingurilor din polietilena de înaltă densitate (PE-HD). 2.2 Procedurile de sudare omologate vor fi utilizate numai de către sudori autorizaţi conform prevederilor prescripţiei tehnice PT CR9/ Probele pentru omologare vor fi sudate de către sudori autorizaţi sau aflaţi în curs de autorizare, pentru care rezultatele examinărilor şi încercărilor mecanice ale probelor de omologare se iau în considerare la autorizarea acestora. 2.3 Încercările pentru omologarea procedurilor de sudare cu rezultate corespunzătoare sunt recunoscute ca încercări pentru autorizarea sudorului conform domeniului respectiv al autorizării prevăzute de prezentele prescripţii tehnice. 2.4 Prescripţiile tehnice, Colecţia ISCIR, la care se face referire în continuare sunt cele în vigoare la data aplicării. Standardele de referinţă utilizate la elaborarea prezentei prescripţii tehnice sunt menţionate în anexa D. 6

7 3 VARIABILE ESENŢIALE PENTRU OMOLOGARE ŞI DOMENIU DE VALABILITATE 3.1 Generalităţi Criteriile enumerate în continuare sunt considerate ca factor determinant la omologare. Orice schimbare a variabilelor esenţiale ale omologării, în afara limitelor de valabilitate, necesită o nouă omologare. Omologarea procedurilor de sudare trebuie efectuată pe probe şi este independentă de tipul construcţiei. 3.2 Procedee de sudare Prezentele prescripţii tehnice se referă la următoarele procedee de sudare: - SD - sudarea cu element încălzitor drept; - SP - sudarea cu element încălzitor profilat; - SR sudarea prin rezistenţă electrică: - SRM sudarea prin rezistenţă electrică a îmbinărilor suprapuse cu manşon; - SRS - sudarea prin rezistenţă electrică a îmbinărilor tip şa (derivaţie); Omologarea este valabilă numai pentru procedeul de sudare şi tipul de îmbinare utilizat la verificarea procedurii de sudare. O schimbare de procedeu de sudare sau tip de îmbinare necesită o nouă omologare. 3.3 Tipuri de îmbinări Principalele tipuri de îmbinări folosite la sudarea ţevilor şi fitingurilor din polietilenă de înaltă densitate (PE-HD) sunt: - BW îmbinare cap la cap; - SW - îmbinare suprapusă cu manşon; - SS îmbinare tip şa (derivaţie). Îmbinările cap la cap BW se execută cu procedeul de sudare SD - sudare cu element încălzitor drept, omologarea fiind valabilă numai pentru acest tip de îmbinare. Îmbinările suprapuse cu manşon SW se execută cu procedeele de sudare SP-sudare cu element încălzitor profilat (SPM) sau SR sudare prin rezistenţă electrică (SRM), omologarea fiind valabilă numai pentru acest tip de îmbinare şi procedeul de sudare folosit. Îmbinările tip şa (derivaţie) se execută cu procedeele de sudare SP - sudare cu element încălzitor profilat (SPS) sau SR sudare prin rezistenţă electrică (SRS), omologarea fiind valabilă numai pentru acest tip de îmbinare şi procedeul de sudare folosit. O schimbare a tipului îmbinării sau procedeului de sudare necesită o nouă omologare. 3.4 Materiale de bază Prezentele prescripţii tehnice se aplică pentru sudarea următoarelor materiale de bază: - PE 80 - rezistenţa minimă necesară: MRS 8,0 MPa; - PE rezistenţa minimă necesară: MRS 10,0 MPa; unde rezistenţa minimă necesară este definită conform SR ISO 4437 Omologarea procedurii de sudare efectuată pe un material de bază este valabilă şii pentru celălalt material de bază. În cazul îmbinărilor sudate între două materiale cu caracteristici diferite, se va efectua o omologare specifică. 7

8 3.5 Dimensiuni Prezentele prescripţii tehnice se aplică domeniilor de diametre şi grosimi, conform tabelului 1. Tabelul 1 Domeniu l d e (mm) e (mm) Procedeu sudare Tip îmbinare A d e 63 e 2,5 SD BW B 20 d e 110 2,5 10 SP SW C 20 d e 450 2,5 30 SR SW, SS unde: d e diametrul exterior nominal; e grosimea nominală a peretelui ţevii. Pentru domeniul de diametre 63mm şi grosimi e 2,5mm la care se aplică procedeul de sudare SD pentru îmbinări tip BW, domeniul de valabilitate este următorul: - omologarea pentru un diametru d e include omologarea pentru toate celelalte diametre mai mari decât diametrul probei pe care s-a susţinut proba de omologare; - omologarea efectuară pe o grosime e include omologarea pentru toate grosimile conform tabelului 1a. Tabelul 1a Grosimea probei e (mm) Domeniu de valabilitate e 25 e până la 25 mm e>25 >25 mm Pentru domeniul de diametre mm şi grosimi 2,5 10 mm, la care se aplică procedeul de sudare SP pentru îmbinări tip SW omologarea efectuată pe un diametru d e şi o grosime e include omologarea pentru toate celelalte diametre şi grosimi din domeniul B. Pentru domeniul de diametre mm şi grosimi 2,5 30 mm, la care se aplică procedeul de sudare SR pentru îmbinări tip SW sau SS, omologarea efectuată pe un diametru d e şi o grosime e include omologarea pentru toate celelalte diametre şi grosimi din domeniul C. 3.6 Raportul dimensional standard SDR În conformitate cu SR ISO 4065, Raportul Dimensional Standard SDR se defineşte ca raportul între diametrul exterior nominal d e şi grosimea nominală a peretelui ţevii e. 3.7 Materiale de adaos pentru sudare Omologarea procedurii de sudare efectuată fără material de adaos este valabilă numai pentru îmbinări sudate la care nu se utilizează materiale de adaos pentru sudare. În cazul în care se utilizează materiale de adaos, pentru realizarea îmbinărilor sudate, acestea vor îndeplini următoarele condiţii: - vor fi de acelaşi tip cu materialul de bază; - vor avea aceeaşi rezistenţă minimă admisibilă MRS, definită conform SR ISO Omologarea procedurii de sudare efectuată cu material de adaos este valabilă numai pentru îmbinări sudate la care se utilizează materiale de adaos pentru sudare. 8

9 3.8 Echipamentul pentru sudare Pentru toate procedeele de sudare se vor utiliza numai echipamente de sudare care asigură controlul parametrilor parametrilor de sudare (presiune, temperatură, timp). 4 CONDIŢII PENTRU OMOLOGARE 4.1 Supraveghere Pentru omologarea procedurilor de sudare, proba sudată va fi executată de către sudori în prezenţa inspectorului ISCIR-INSPECT IT şi a Responsabilului Tehnic cu Sudura (RTS). Agenţii economici au următoarele obligaţii: - să solicite în scris la ISCIR-INSPECT IT, delegarea unui inspector de specialitate la efectuarea examinărilor cu cel puţin 10 zile lucrătoare înainte; - să posede şi să menţină în bune condiţii întregul echipament necesar verificării; - să asigure toate condiţiile necesare pentru desfăşurarea examinărilor ; Proba trebuie marcată cu semnul (poansonul) inspectorului de specialitate al ISCIR-INSPECT IT şi al sudorului înainte de începerea sudării. 4.2 Forma şi dimensiunile probelor Forma şi dimensiunile probelor pentru omologare vor fi: - conform fig. 1 pentru îmbinări sudate cap la cap BW; - conform fig.2, pentru îmbinări suprapuse cu manşon SW; - conform fig.3, pentru îmbinări tip şa (derivaţie) SS. Se pot realiza probe suplimentare sau probe cu o lungime mai mare decât dimensiunea minimă, cu scopul de a permite prelevarea unor epruvete pentru repetarea încercării sau pentru încercări suplimentare. Pregătirea şi sudarea probelor se efectuează în conformitate cu specificaţia procedurii de sudare WPS (anexa A) în condiţiile generale de sudare din unitatea constructoare sau montatoare. Figura 1- Probă pentru o îmbinare sudată cap la cap BW 9

10 Figura 2- Probă pentru o îmbinare suprapusă cu manşon SW 4.3 Specificaţia procedurii de sudare WPS Un model pentru WPS este indicat în anexa A. Figura 3: Probă pentru o îmbinare tip şa (derivaţie) SS La elaborarea WPS se aplică următoarele principii: a) omologarea se efectuează cu procedeul de sudare care se utilizează în unitatea constructoare sau montatoare; b) materialele de adaos trebuie să fie compatibile cu materialul de bază şi procedeul de sudare; c) pregătirea probei de sudat trebuie să fie aceeaşi cu cea utilizată în construcţie; d) echipamentul de sudare trebuie să fie similar cu cel din construcţie; e) sudurile trebuie să fie acceptate conform cap

11 4.3.2 Specificaţia procedurii de sudare (WPS) trebuie să conţină cel puţin următoarele date: - procedeul de sudare conform pct. 3.2.(inclusiv instalaţia de sudare); - tipul îmbinării sudate, conform pct. 3.3.; - materialele de bază folosite la ţevi şi fitinguri conform pct. 3.4.; - dimensiunile ţevilor (diametrul exterior nominal d e şi grosimea nominală a peretelui ţevii e ) conform pct. 3.5.; - raportul dimensional standard SDR conform pct. 3.6.; - materialele de adaos folosite conform pct. 3.7.; - pregătirea rostului; - metoda de pregătire şi curăţare; - echipamentul de sudare; - parametrii regimului de sudare; - dimensiunile îmbinării sudate şi abaterile admise; - date privind tehnica de sudare; - alte date specifice cerute prin documentaţia tehnică a produsului. 5 EXAMINARE ŞI ÎNCERCARE 5.1 Generalităţi Examinările şi încercările de la pct. 5.3, 5.5, 5.6 şi 5.7 se efectuează în prezenţa inspectorului de specialitate al ISCIR-INSPECT IT şi a responsabilului tehnic cu sudura (RTS). 5.2 Metode de examinare şi încercare După sudare, probele pentru omologare vor fi supuse examinărilor şi încercărilor conform tabelului 2. Tabelul 2 Probă Tipul încercării Volumul încercării Examinare vizuală şi dimensionala 100% Examinare nedistructiva (US) 100% Încercarea la tracţiune transversală 5 epruvete Încercarea la alungire la rupere 5 epruvete Încercarea la îndoire transversală 4 epruvete Examinare macroscopică 1 epruvetă Îmbinare cap la cap BW Îmbinare suprapusă cu manşon SW Examinare vizuală şi dimensională Încercarea la tracţiune transversală * Încercarea la alungire la rupere ** Examinare macroscopică 100% 5 epruvete 5 epruvete 1 epruvetă Îmbinare tip şa (derivaţie) SS Examinare vizuală şi dimensională Examinare macroscopică 100% 4 epruvete * se execută numai pentru diametre de 63 mm pe tronson tubular ** pentru diametre mai mari de 63 mm, la care nu se execută înc3ercare la tracţiune transversală examinarea macroscopică se va executa pe 4 epruvete 5.3 Examinare vizuală şi dimensională Examinare vizuală şi dimensională se efectuează în starea în care probele se află după sudare. Îmbinările sudate vor fi examinate vizual la exterior şi interior, utilizând în acest scop aparate optice de mărit obişnuite. 11

12 Probele examinate vizual şi dimensional vor fi admise dacă nu se constată defecte definite conform STAS 12825, considerate neacceptate conform anexei C. 5.4 Examinarile se vor efectua de către laboratoare autorizate ISCIR, în baza unor proceduri avizate de ISCIR-INSPECT. 5.5 Încercarea la tracţiune transversală Încercarea la tracţiune transversală a îmbinării sudate se execută pe minim 5 epruvete având forma şi dimensiunile conform SR EN 527 partea 1 şi 2. Epruvetele se prelevează prin procedee mecanice perpendicular pe îmbinarea sudată în lungul axei longitudinale a ţevii, astfel încât ele să fie repartizate la distanţe egale pe circumferinţa ţevilor iar imbinarea sudata sa fie la mijlocul epruvetelor. În cazul ţevilor cu diametru exterior mai mic de 63 mm, epruvetele fâşii pot fi înlocuite cu epruvete tronson tubulare. Viteza de încercare, dacă nu este specificată, va fi de 50±2,5 mm/min. La efectuarea încercării la tracţiune transversală se va determina rezistenţa la tracţiune la limita de curgere: c F c S dan/mm 2 unde: F c sarcina de tracţiune la limita de curgere, în N; S 0 aria secţiunii drepte iniţiale, în mm 2. Încercarea va fi admisă dacă pe fiecare epruvetă încercată se obţine o rezistenţă la rupere a îmbinării sudate egală sau mai mare decât 95% din rezistenţa la tracţiune a materialului de bază. Nu se admite ruperea in sudura. La imbinarile sudate cu manson nu de admite curgerea sau ruperea mansonului. 5.6 Încercarea la alungire la rupere Încercarea la alungire la rupere a îmbinării sudate se execută pe epruvetele supuse la încercarea la tracţiune transversală conform pct.5.5. La efectuarea încercării la alungire la rupere se va determina: - alungirea la rupere L r L0 A r x100 % L0 unde: L r distanţa între repere în momentul ruperii, în mm; L 0 distanţa iniţială între repere, în mm. Încercarea va fi admisă dacă pe fiecare epruvetă încercată se obţine o alungire la rupere mai mare de 350%. 5.7 Încercarea la îndoire Încercarea la îndoire a îmbinării sudate se execută pe 4 epruvete prelevate transversal; se încearcă 2 epruvete cu rădăcina supusă la întindere şi 2 epruvete cu rădăcina supusă la comprimare. Epruvetele vor avea dimensiunile conform tabelului 3. 12

13 Grosimea nominală a peretelui ţevii Lăţimea epruvetei b mm e mm 20 d e 110 d e >110 min. 15 2,5 < e < e + d e /20 max < e < 20 e + (d e /10) e + d e /20 max. 30 min < e < 30 - e + d e /20 max. 50 Tabelul 3 Lungimea epruvetei a mm d e + 60 Epruvetele se prelevează prin procedee mecanice, perpendicular pe îmbinarea sudată, în lungul axei longitudinale a ţevii, astfel încât ele să fie repartizat la 90 0 pe circumferinţa ţevilor. Viteza de încercare se aplică continuu fără întreruperi sau şocuri şi are valoarea de 50mm/min. Diametrul dornului se alege conform tabelului 4. Tabelul 4 Grosimea nominală a peretelui ţevii e mm Unghiul de îndoire se alege conform tabelului 5. Diametrul dornului d mm 2,5 e < e < e Grosimea nominală a peretelui ţevii e mm Tabelul 5 Unghiul de îndoire 0 2,5 e < e Încercarea la îndoire se consideră admisă dacă epruveta nu se rupe şi nu prezintă defecte neadmise conform anexei C. 5.8 Examinarea macroscopică Examinarea macroscopică a îmbinării sudate se execută pe 1 epruvetă în cazul îmbinărilor cap la cap BW şi îmbinărilor suprapuse cu manşon SW şi pe 4 epruvete prelevate la 90 0 în cazul îmbinărilor tip şa (derivaţie) SS. Epruvetele pentru analiză macroscopică a îmbinărilor de tip BW şi SW vor avea lăţimea egală cu grosimea peretelui ţevii. Pregătirea probelor se execută prin şlefuire conform STAS 4203 iar atacul macroscopic se realizează cu o sursă de căldură. Examinarea macroscopică va fi considerată admisă dacă în zona îmbinărilor sudate nu se constată defecte neadmise conform anexei C. Buletinul de examinare macroscopică va conţine o fotografie pentru fiecare probă cerută. 13

14 6 DISPOZIŢII FINALE 6.1 La încheierea lucrărilor de omologare a procedurilor de sudare, inspectorul de specialitate al ISCIR-INSPECT IT va întocmi un proces verbal care se va ataşa la fişa de omologare şi care va cuprinde elementele caracteristice ale procedurii de sudare omologate şi fazele la care a participat. 6.2 Rezultatele lucrărilor de omologare a procedurilor de sudare vor fi înscrise în fişa de omologare (WPAR) conform Anexei B, întocmită în dublu exemplar, care va purta un număr de înregistrare dat de către ISCIR-INSPECT IT. Dosarul de omologare a procedurii de sudare care va cuprinde fişa de omologare (WPAR), specificaţia procedurii de sudare (WPS), buletinele materialelor de bază şi de adaos, va fi întocmit în 2 exemplare, un exemplar rămânând la agentul economic, iar celălalt la ISCIR-INSPECT IT. 6.3 Pentru toate celelalte condiţii referitoare la măsurile organizatorice privind omologarea procedurilor de sudare se vor respecta reglementările specifice conform prevederilor prescripţiilor tehnice aplicabile, Colecţia ISCIR. 6.4 La data intrării în vigoare a prezentei prescripţii tehnice îşi încetează valabilitatea următoarea prescripţie tehnică: CR Prescripţii tehnice pentru omologarea procedurilor de sudare a ţevilor şi fitingurilor din polietilenă şi autorizarea sudorilor, aprobată prin Ordinul ministrului industriei şi comerţului nr. 76/ Prezenta prescripţie tehnică intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. 6.6 Orice alte dispoziţii contrare prevederilor prezentei prescripţii tehnice îşi încetează valabilitatea. 6.7 Utilizatorii prezentei prescripţii tehnice sunt obligaţi să se asigure că sunt în posesia ultimei ediţii şi a tuturor modificărilor apărute după publicare. 6.8 Trimiterile făcute în prezenta prescripţie tehnică la standarde, prescripţii tehnice, acte legislative etc. se referă la ediţiile în vigoare. 14

15 ANEXA A SPECIFICAŢIA PROCEDURII DE SUDARE WPS Nr: UNITATEA: PROCEDEUL DE SUDARE: RAPORTUL DIMENSIONAL STANDARD SDR: MATERIALE DE BAZĂ WPAR Nr: TIPUL ÎMBINĂRII: Denumire: Denumire: MB 1 Norma: MB 2 Norma: TIP PE: TIP PE: Grosime (mm): Diametru (mm): Grosime (mm): Diametru (mm): Echipament de sudare : Metoda de pregătire şi curăţare: PARAMETRII DE SUDARE Presiune încălzire Timp incalzire Presiune menţinere Timp mentinere Presiune deplasare masă maşină Timp eliminare Temperatură sudare Timp crestere presiune Presiune sudare Timp sudare Presiune racire Timp racire REPREZENTAREA ÎMBINĂRII SUDATE DIAGRAMA CICLULUI DE SUDARE ALTE DATE: RESPONSABIL TEHNIC CU SUDURA DATA 15

16 ANEXA B FISA DE OMOLOGARE A PROCEDURII DE WPAR Nr: SUDARE CONFORM PT CR7/ DETALII PENTRU VERIFICAREA SUDURII UNITATEA: WPAR Nr: PROCEDEUL DE SUDARE: TIPUL RAPORTUL DIMENSIONAL ÎMBINĂRII: STANDARD SDR: MATERIALE DE BAZĂ Denumire: Denumire: MB 1 Norma: MB 2 Norma: Tip PE: Tip PE: Grosime (mm): Diametru (mm): Grosime (mm): Diametru (mm): Echipament de sudare : Metoda de pregătire şi curăţare: PARAMETRII DE SUDARE Presiune încălzire Timp incalzire Presiune menţinere Timp mentinere Presiune deplasare masă maşină Timp eliminare Temperatură sudare Timp crestere presiune Presiune sudare Timp sudare Presiune racire Timp racire REPREZENTAREA ÎMBINĂRII SUDATE DIAGRAMA CICLULUI DE SUDARE ALTE DATE: RESPONSABIL TEHNIC CU SUDURA DATA 16

17 ANEXA B (sfârşit) FIŞA DE OMOLOGARE A PROCEDURII DE SUDARE CONFORM CR7/ WPAR Nr: REZULTATELE EXAMINĂRILOR ŞI ÎNCERCĂRILOR Pag.2 din 2 EXAMINARE VIZUALĂ EXAMINARE MACROSCOPICĂ Buletin nr.: Buletin nr.: EXAMINARE NEDISTRUCTIVĂ (US) Buletin nr.: Frecventa: ÎNCERCARE LA TRACŢIUNE Buletin nr.: Temperatură: Nr. σ m σ c (N/mm 2 ) A r Localizarea Observaţii epruvetei (N/mm 2 ) % ruperii sau curgerii Condiţii ÎNCERCARE LA ÎNDOIRE Grosime probă: Viteza de încercare: Distanţa între axe: Nr. epruvetă Diametru dorn Unghi îndoire Rezultat DOMENIU DE VALABILITATE AL OMOLOGĂRII Procedeul de sudare Tipul îmbinării Material de bază (tip PE): Domeniul de grosimi (mm) Domeniul diametrelor (mm) Alte date Se certifică faptul că probele au fost: pregătite, sudate şi încercate în mod corespunzător, în conformitate cu condiţiile prevăzute de prescripţia tehnica CR7/ UNITATEA ISCIR-INSPECT IT Nr.: Data: DIRECTOR RESPONSABIL INSPECTOR TEHNIC CU SUDURA (nume, semnătura, ştampila) 17

18 ANEXA C Criterii de acceptare a defectelor îmbinărilor sudate din materiale plastice A. Criterii de acceptare a defectelor pentru îmbinări sudate cap la cap cu element încălzitor Nr Criterii de Tip defect Descriere crt acceptare Fisuri Discontinuitate bidimensională 1. care se produce în timpul răcirii sau ulterior acesteia (transversal, longitudinal) neadmis 2. Crestături ale bavurii Crestături generale sau locale pe direcţia longitudinală a cusăturii sudate neadmis 3. Crestături şi caneluri Crestături marginale în materialul de bază, longitudinal şi transversal la cusătura sudată. Local admise dacă sunt plane şi Δs 0,1 s dar maxim 1 mm 4. Defect de aliniere Deplasarea cu o distanţă e a suprafeţei unui piese în raport cu poziţia corectă admise, când f<0,1e, dar maxim 4 mm 5. Defect unghiular Nerespectarea coliniarităţii pieselor sudate evidenţiată prin formarea unui unghi. Admise, când f<2e 18

19 ANEXA C (continuare) 6. Bavură supraînălţată şi îngustă Parţial sau pe toată lungimea cusăturii, respectiv pe circumferinţa ei, bavură prea înaltă şi cu muchii ascuţite, datorită parametrilor de sudare greşiţi. neadmis 7. Bavură formată defectuos Bavura formată prea mare sau prea mică, pe toată lungimea cusăturii sau doar parţial vezi diagrama 8. Cusătură asimetrică Lipsă accentuată de simetrie a sudurii faşă de planul de separaţie, bavură neuniform formată pe toată lungimea cusăturii sau doar parţial permise, când b 1 >0,6b 2 9. Arsură Suprafaţă strălucitoare a bavurii cu sufluri şi formarea defectuoasă a bavurii şi cu crestături adânci ale ei. neadmise 10 Lipsă de legătură Sudare incompletă a suprafeţelor de îmbinat, pe toată secţiunea cusăturii sau doar parţial. neadmise 11 Retasură Cavitate de formă alungită formată în planul îmbinării produsă în urma contracţiei materialului topit la solidificare neadmise 12 Sufluri, incluziuni de corpuri străine Pori, respectiv incluziuni singulare, aliniate sau împrăştiat pori izolaţi şi aliniaţi admişi când Δs 0,10e 19

20 ANEXA C (continuare) B Criterii de acceptare a defectelor pentru îmbinări sudate cu manşon Nr crt 1. Tip defect Formare defectuoasă a bavurii Descriere Formarea asimetrică a bavurii sau inexistenţa ei pe o parte sau pe ambele (pe toată lungimea cusăturii sau doar parţial) Criterii de acceptare neadmis 2. Formare defectuoasă a bavurii Bavură defectuoasă sau inexistenţa bavurii pe o parte sau pe ambele părţi (pe toată lungimea cusăturii sau doar parţial) neadmis 3. Defect unghiular (defect de formă) Conductă sudată în fiting, înclinat într-o parte sau pe ambele, cu tensionare sau nu. admis, când f<2mm 4. Defecte de legătură prin deformare Deformare sau ovalitate a capătului conductei sau a fitingului la presiune locală de sudare scăzută de la diametrul conductei: 2% dar maxim 2 mm 5. Secţiune îngustată a conductei Pătrundere prea mare la încălzire sau îmbinare neadmis 20

21 ANEXA C (continuare) C. Criterii de acceptare a defectelor pentru îmbinări sudate prin rezistenţă electrică 1. Defect unghiular Conductă sudată şi fiting, înclinat într-o parte sau pe ambele. admise, când f<2mm 2. Deformare prin tensionare Abatere unghiulară mare cu împingerea spiralei de încălzire şi topirea cu presiune de sudare diferită, cu sau fără separaţie în planul îmbinării neadmis 3. Modelare necorespunzătoare Formare de canale pe circumferinţă axial, pe suprafaţă sau locale neadmis 4. Lipsă de topire Sudare incompletă de suprafaţă sau locală cu/fără separaţie în planul îmbinării neadmis 5 Incluziuni de corpuri străine Adunarea porilor în planul îmbinării, separaţii şi dezlipiri în spiralele de încălzire neadmis 21

22 ANEXA C (sfârşit) Diagrama pentru determinarea lăţimii supraînălţării 22

23 ANEXA D Standarde SR EN ISO 527:2000 SR ISO 4065:1995 STAS 4203:74 STAS 12825:90 Materiale plastice. Determinarea proprietăţilor de tracţiune Ţevi din materiale termoplastice. Tablou universal al grosimilor de perete Metalografie. Luarea şi pregătirea probelor metalografice Îmbinări sudate din materiale plastice. Defecte. Clasificare şi terminologie 23

24 MODIFICĂRI DUPĂ PUBLICARE Evidenţa modificărilor şi completărilor Indicativul documentului de modificare şi completare Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr./an Puncte modificate 24

Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub presiune şi Instalaţiilor de ridicat - ISCIR - - REGLEMETARE TEHNICĂ NAŢIONALĂ -

Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub presiune şi Instalaţiilor de ridicat - ISCIR - - REGLEMETARE TEHNICĂ NAŢIONALĂ - ANEXĂ Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub presiune şi Instalaţiilor de ridicat - ISCIR - - REGLEMETARE TEHNICĂ NAŢIONALĂ - PRESCRIPŢIE TEHNICĂ PT CR 7/1-2003 CERINŢE TEHNICE

Διαβάστε περισσότερα

PT CR MINISTERUL ECONOMIEI, COMERŢULUI ŞI MEDIULUI DE AFACERI

PT CR MINISTERUL ECONOMIEI, COMERŢULUI ŞI MEDIULUI DE AFACERI MINISTERUL ECONOMIEI, COMERŢULUI ŞI MEDIULUI DE AFACERI Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat - ISCIR - PRESCRIPŢIE TEHNICĂ PT CR 9-2011 AUTORIZAREA

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Capitolul 14. Asamblari prin pene Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala

Διαβάστε περισσότερα

Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat - ISCIR - PRESCRIPŢIE TEHNICĂ PT CR

Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat - ISCIR - PRESCRIPŢIE TEHNICĂ PT CR ANEXĂ Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat - ISCIR - - REGLEMENTARE TEHNICĂ NAŢIONALĂ - PRESCRIPŢIE TEHNICĂ PT CR 5-2003 AUTORIZAREA LABORATOARELOR

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

SIGURANŢE CILINDRICE

SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control

Διαβάστε περισσότερα

ŞTIINŢA ŞI INGINERIA. conf.dr.ing. Liana Balteş curs 3

ŞTIINŢA ŞI INGINERIA. conf.dr.ing. Liana Balteş curs 3 ŞTIINŢA ŞI INGINERIA MATERIALELOR conf.dr.ing. Liana Balteş baltes@unitbv.ro curs 3 PROPRIETĂŢI ALE MATERIALELOR ŞIÎNCERCĂRI ÎNCERCĂRI DE DURITATE Duritatea H este dată de raportul dintre forţa F care

Διαβάστε περισσότερα

* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC

* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC Console pentru LEA MT Cerinte Constructive Consolele sunt executate in conformitate cu proiectele S.C. Electrica S.A. * orice modificare se va face cu acordul S.C. Electrica S.A. * consolele au fost astfel

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 30. Transmisii prin lant

Capitolul 30. Transmisii prin lant Capitolul 30 Transmisii prin lant T.30.1. Sa se precizeze domeniile de utilizare a transmisiilor prin lant. T.30.2. Sa se precizeze avantajele si dezavantajele transmisiilor prin lant. T.30.3. Realizati

Διαβάστε περισσότερα

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR 1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3 SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

PN Procedee de îmbinare a materialelor compozite micro- şi nanostructurate

PN Procedee de îmbinare a materialelor compozite micro- şi nanostructurate Rezumatul fazei 4 Prezenta lucrare reprezintă faza 4-a Soluţii experimentale de evaluare prin testare şi caracterizarea calităţii îmbinărilor nedemontabile a materialelor şi propuneri de prevederi de calificare

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste

Διαβάστε περισσότερα

Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat - ISCIR - - REGLEMENTARE TEHNICĂ NAŢIONALĂ -

Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat - ISCIR - - REGLEMENTARE TEHNICĂ NAŢIONALĂ - ANEXĂ Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat - ISCIR - - REGLEMENTARE TEHNICĂ NAŢIONALĂ - PRESCRIPŢIE TEHNICĂ PT C 4/2-2003 GHID PENTRU PROIECTAREA,

Διαβάστε περισσότερα

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616* Tehnică de acționare \ Automatizări pentru acționări \ Integrare de sisteme \ Servicii *22509356_0616* Corectură Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR..71 315 Ediția 06/2016 22509356/RO

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

FEPA ROBINET CU AC TIP RA

FEPA ROBINET CU AC TIP RA P ROINT U TIP R Produsele se incadreaza in categoria accesoriilor pentru reglarea presiunii si respecta cerintele esentiale referitoare la asigurarea securitatii utilizatorilor de echipamente sub presiune

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

V O. = v I v stabilizator

V O. = v I v stabilizator Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,

Διαβάστε περισσότερα

Muchia îndoită: se află în vârful muchiei verticale pentru ranforsare şi pentru protecţia cablurilor.

Muchia îndoită: se află în vârful muchiei verticale pentru ranforsare şi pentru protecţia cablurilor. TRASEU DE CABLURI METALIC Tip H60 Lungimea unitară livrată: 3000 mm Perforaţia: pentru a uşura montarea şi ventilarea cablurilor, găuri de 7 30 mm în platbandă, iar distanţa dintre centrele găurilor consecutive

Διαβάστε περισσότερα

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB 1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul

Διαβάστε περισσότερα

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla 2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică

Διαβάστε περισσότερα

TERMOCUPLURI TEHNICE

TERMOCUPLURI TEHNICE TERMOCUPLURI TEHNICE Termocuplurile (în comandă se poate folosi prescurtarea TC") sunt traductoare de temperatură care transformă variaţia de temperatură a mediului măsurat, în variaţie de tensiune termoelectromotoare

Διαβάστε περισσότερα

BARDAJE - Panouri sandwich

BARDAJE - Panouri sandwich Panourile sunt montate vertical: De jos în sus, îmbinarea este de tip nut-feder. Sensul de montaj al panourilor trebuie să fie contrar sensului dominant al vântului. Montaj panouri GAMA ALLIANCE Montaj

Διαβάστε περισσότερα

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale. 5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța

Διαβάστε περισσότερα

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

Izolaţii flexibile din hârtie de mică, micanite rigide.

Izolaţii flexibile din hârtie de mică, micanite rigide. Izolaţii flexibile din hârtie de mică, micanite rigide. HÂRTIE DE MICĂ MPM1(501), MPM2(501-2), 511... 84 MICABANDĂ FW-5438 B130ºC FW-5440-1 F155ºC... 85 MICABANDĂ FW-5441-1 F(155ºC) D608-1 B(130ºC)...

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare

Διαβάστε περισσότερα

Anexa nr. 3 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din

Anexa nr. 3 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din Valabilă de la 14.04.2008 până la 14.04.2012 Laboratorul de Încercări şi Verificări Punct lucru CÂMPINA Câmpina, str. Nicolae Bălcescu nr. 35, cod poştal 105600 judeţul Prahova aparţinând de ELECTRICA

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005. SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu

Διαβάστε περισσότερα

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2 .1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,

Διαβάστε περισσότερα

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie) Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului

Διαβάστε περισσότερα

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera. pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

1. ESTIMAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ CU PLĂCI

1. ESTIMAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ CU PLĂCI 1. ESTIMAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ CU PLĂCI a. Fluidul cald b. Fluidul rece c. Debitul masic total de fluid cald m 1 kg/s d. Temperatura de intrare a fluidului cald t 1i C e. Temperatura de ieşire

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi

V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi UTILIZARE Vana rotativă cu 3 căi V5433A a fost special concepută pentru controlul precis al temperaturii agentului termic în instalațiile de încălzire și de climatizare.

Διαβάστε περισσότερα

Tabele ORGANE DE MAȘINI 1 Îndrumar de proiectare 2014

Tabele ORGANE DE MAȘINI 1 Îndrumar de proiectare 2014 Tabele ORGANE DE MAȘINI 1 Îndruar de roiectare 01 Caracteristicile ecanice entru ateriale etalice utilizate în construcţia organelor de aşini sunt rezentate în tabelele 1.1... 1.. Marca oţelului Tabelul

Διαβάστε περισσότερα

ŞTIINŢA ŞI INGINERIA. conf.dr.ing. Liana Balteş curs 7

ŞTIINŢA ŞI INGINERIA. conf.dr.ing. Liana Balteş curs 7 ŞTIINŢA ŞI INGINERIA MATERIALELOR conf.dr.ing. Liana Balteş baltes@unitbv.ro curs 7 DIAGRAMA Fe-Fe 3 C Utilizarea oţelului în rândul majorităţii aplicaţiilor a determinat studiul intens al sistemului metalic

Διαβάστε περισσότερα

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1 FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile

Διαβάστε περισσότερα

Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat - ISCIR - - REGLEMENTARE TEHNICĂ NAŢIONALĂ -

Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat - ISCIR - - REGLEMENTARE TEHNICĂ NAŢIONALĂ - Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat - ISCIR - - REGLEMENTARE TEHNICĂ NAŢIONALĂ - PT A 3 2003 CERINŢE TEHNICE PRIVIND PROIECTAREA, CONSTRUIREA,

Διαβάστε περισσότερα

Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA

Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA Control confort Variatoare rotative electronice Variator rotativ / cap scar 40-400 W/VA Variatoare rotative 60-400W/VA MGU3.511.18 MGU3.559.18 Culoare 2 module 1 modul alb MGU3.511.18 MGU3.559.18 fi ldeş

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0 Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,

Διαβάστε περισσότερα

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4 SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei

Διαβάστε περισσότερα

- REGLEMENTARE TEHNICĂ NAŢIONALĂ - PRESCRIPŢIE TEHNICĂ PT C

- REGLEMENTARE TEHNICĂ NAŢIONALĂ - PRESCRIPŢIE TEHNICĂ PT C ANEXĂ Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat - ISCIR - - REGLEMENTARE TEHNICĂ NAŢIONALĂ - PRESCRIPŢIE TEHNICĂ PT C 5-2003 CERINŢE TEHNICE PRIVIND

Διαβάστε περισσότερα

Reductor de presiune (PN 25) AVD - pentru apă AVDS - pentru abur

Reductor de presiune (PN 25) AVD - pentru apă AVDS - pentru abur Fişă tehnică Reductor de presiune (PN 25) - pentru apă S - pentru abur Descriere Caracteristici principale : DN 15-50 k VS 0,4-25 m 3 /h PN 25 Domeniu de reglare: 1-5 bar / 3-12 bar Temperatură: - Apă

Διαβάστε περισσότερα

Smart Solutions Technology srl

Smart Solutions Technology srl TEVI SI FITINGURI DIN PEHD Compania Smart Solutions Technology srl, societate cu capital integral privat a fost infiintata in 2010 avand ca principal scop crearea unui furnizor specializat in comercializarea

Διαβάστε περισσότερα

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede 2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind

Διαβάστε περισσότερα

Faza 3: Realizare experimente de mecanica ruperii pe materiale polimerice nesudate..

Faza 3: Realizare experimente de mecanica ruperii pe materiale polimerice nesudate.. Faza 3: Realizare experimente de mecanica ruperii pe materiale polimerice nesudate.. Lucrarea de faţă reprezintă a treia fază a proiectului Fundamentarea aplicaţiilor şi cercetărilor experimentale, considerând

Διαβάστε περισσότερα

ΕΥΡΩΠΑΪΚΟ ΚΟΙΝΟΒΟΥΛΙΟ

ΕΥΡΩΠΑΪΚΟ ΚΟΙΝΟΒΟΥΛΙΟ ΕΥΡΩΠΑΪΚΟ ΚΟΙΝΟΒΟΥΛΙΟ 2004 Επιτροπή Αναφορών 2009 25.11.2008 ΑΝΑΚΟΙΝΩΣΗ ΠΡΟΣ ΤΑ ΜΕΛΗ Θέμα: Αναφορά 0452/2007, του κ. Florin Alexandru, ρουμανικής ιθαγένειας, σχετικά με διακριτική μεταχείριση έναντι μικρομεσαίων

Διαβάστε περισσότερα

Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat - ISCIR - - REGLEMENTARE TEHNICĂ NAŢIONALĂ -

Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat - ISCIR - - REGLEMENTARE TEHNICĂ NAŢIONALĂ - ANEXĂ Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat - ISCIR - - REGLEMENTARE TEHNICĂ NAŢIONALĂ - PRESCRIPŢIE TEHNICĂ PT C 2-2003 CERINŢE TEHNICE PRIVIND

Διαβάστε περισσότερα

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire

Διαβάστε περισσότερα

Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice

Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice Preliminarii geometrice Spatiu Euclidean: E d Spatiu de d-tupluri,

Διαβάστε περισσότερα

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

VII.2. PROBLEME REZOLVATE Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea

Διαβάστε περισσότερα

11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.

Διαβάστε περισσότερα

Criptosisteme cu cheie publică III

Criptosisteme cu cheie publică III Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.

Διαβάστε περισσότερα

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric

Διαβάστε περισσότερα

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016 16-17 ianuarie 2016 Problema 1. Se consideră graful G = pk n (p, n N, p 2, n 3). Unul din vârfurile lui G se uneşte cu câte un vârf din fiecare graf complet care nu-l conţine, obţinându-se un graf conex

Διαβάστε περισσότερα

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte

Διαβάστε περισσότερα

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale POSDRU/156/1.2/G/138821 Investeşte în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară nr. 1 Educaţiaşiformareaprofesionalăînsprijinulcreşteriieconomiceşidezvoltăriisocietăţiibazatepecunoaştere

Διαβάστε περισσότερα

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri

Διαβάστε περισσότερα

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice 1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 15. Asamblari prin caneluri, arbori profilati

Capitolul 15. Asamblari prin caneluri, arbori profilati Capitolul 15 Asamblari prin caneluri, arbori profilati T.15.1. Care dintre asamblarile arbore-butuc prin caneluri are portanta mai mare? a) cele din seria usoara; b) cele din seria mijlocie; c) cele din

Διαβάστε περισσότερα

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011 Problema 1. Pentru ce valori ale lui n,m N (n,m 1) graful K n,m este eulerian? Problema 2. Să se construiască o funcţie care să recunoască un graf P 3 -free. La intrare aceasta va primi un graf G = ({1,...,n},E)

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul

Διαβάστε περισσότερα

Regulator de reducere a presiunii AVA (PN 25)

Regulator de reducere a presiunii AVA (PN 25) Fişă tehnică Regulator de reducere a presiunii AVA (PN 25) Descriere Acest regulator este pentru reducere de presiune cu acţionare automată, destinat în principal utilizării în sisteme de termoficare.

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 10. Asamblari prin sudare, lipire si încleiere

Capitolul 10. Asamblari prin sudare, lipire si încleiere Capitolul 10 Asamblari prin sudare, lipire si încleiere T.10.1. Care sunt motivele pentru care piesele din fonta sunt greu sudabile? Ce masuri se recomanda pentru realizarea sudarii acestor piese? T.10.2.

Διαβάστε περισσότερα

14. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

14. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3 SEMINAR GRINZI CU ZĂBRELE METODA SECŢIUNILOR CUPRINS. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor... Cuprins... Introducere..... Aspecte teoretice..... Aplicaţii rezolvate.... Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor

Διαβάστε περισσότερα