Virusuri cu transmitere enterală

Transcript

1 Virusuri cu transmitere enterală Gastroenteritele determinate de rotavirusuri - rotavirusurile sunt cauza cea mai frecventă a gastroenteritelor virale, mai ales la copiii preșcolari - evoluția este diferită la sugari (simptomatologia e în general blândă, la sugarii alimentați la sân) și la copii între 1-5 ani debut brusc cu vomă, febră și diaree ( scaun diareic caracteristic cu mucozități, albicios, putrid) Produs patologic - materii fecale, sânge pentru serologie Examenul direct - evidențierea virusului prin ME, IME (singura metodă accesibilă în trecut) o permite vizualizarea virionilor caracteristici în formă de roată cu spițe (70nm) - evidențierea antigenelor virale prin ELISA, latexaglutinare - detectarea acizilor nucleici virali RT-PCR ul serologic - nu se face de rutină deoarece nu oferă date concludente - anticorpii apar și după infecții asimptomatice - anticorpii sunt prezenți la populația cu vârstă mai mare de 5 ani Infecții cauzate de echovirusuri - infecțiile produse de virusurile ECHO se caracterizează printr-un spectru clinic extrem de variat: o enterite acute (de vară) o afecțiuni ale căilor respiratorii superioare o stări febrile însoțite de exantem o meningite, encefalite, boli paralitice o boli febrile nediferențiate Produs patologic - sânge, exudat faringian, materii fecale, LCR Examen direct - evidențierea antigenelor virale nu se face de rutină - detectarea acizilor nucleici virali prin teste de hibridizare sau de amplificare genomică (PCR) Izolarea - se face pe culturi primare de rinichi de maimuță sau în culturi diploide umane Identificarea - reacții de seroneutralizare cu seruri specifice de tip anti-echo în culturi celulare serologic - evidențierea titrului de anticorpi specifici de tip la pacient, pe seruri pereche (recoltat imediat și apoi la 2-3 săptămâni de la debut) prin reacția de hemaglutinoinhibare (RHAI), fixare a complementului (RFC), ELISA - anticorpii ating titrul maxim la 2 săptămâni de la debutul bolii și se mențin în titruri semnificative cel puțin trei ani. 1

2 Infecții cauzate de adenovirusuri - determină apariția unor infecții cu localizări multiple o gastroenterite o infecții respiratorii inferioare și superioare o conjunctivită o cistită hemoragică Produs patologic - exsudat faringian, nazal, nazofaringian - spută - secreție conjunctivală - urină - materii fecale - sânge direct - detectarea antigenelor virale prin RIF Izolare și identificare - linii celulare: efect citopatogen (aglomerarea celulelor în ciorchine), incluzii nucleare - unele adenovirusuri enterice nu sunt cultivabile serologic - determinarea seroconversiei o RFC detectează anticorpi specifici de grup o RHAI anticorpi specifici de tip 2

3 Hepatita virală A Produs patologic sânge, salivă - pentru evidențierea anticorpilor materiile fecale, biopsie din ficat pentru evidențierea virusului Examen direct nu se practică de rutină Izolare evidențierea virusului din materii fecale prin ME evidențierea antigenelor virale din biopsie hepatică prin reacții imunohistochimice din materii fecale prin reacții antigen-anticorp - greu evidențiabile la începutul bolii nu se practică de rutină deși virusul poate crește pe linii celulare, nu produce efect citopatic serologic Dinamica apariției anticorpilor: o IgM: apar odată cu primele simptome de boală ajung la titru maxim în 1-3 săptămâni, dispar în 3-6 luni o IgG: apar după aproximativ o lună de la infecție, ajung la titru maxim în 3-6 luni, apoi persistă la un nivel detectabil toată viața o anticorpii se detectează prin ELISA Hepatita virală E Virusul hepatitei E se transmite enteral, determinând forme ușoare de boală, cu excepția femeilor gravide la care boala poate avea o evoluție letală. În scop științific: o se evidențiază antigenele virale din celula hepatică prin IME; o se evidențiază ARN-ul viral prin PCR; o se evidențiază anticorpii anti VHE. 3

4 Examenul coproparazitologic Preparat nativ în ser fiziologic Parazitologie este preparatul umed, între lamă și lamelă, permite studierea mobilității, morfologiei. tehnica de lucru: o între lamă și lamelă se realizează o suspensie de materii fecale în ser fiziologic. o examinarea se face cu microscopul optic, cu obiective uscate, condensator coborât. Preparat nativ în soluție lugol la preparatul nativ în ser fiziologic se adaugă o picătură de soluție lugol; chistele de protozoare se colorează în galben-brun, ouăle de helminți în brun-roșcat intens și prezintă detalii de structură accentuate. Frotiul colorat se efectuează în frotiu subțire pe o lamă din materiile fecale diluate în ser fiziologic; se colorează MGG și se studiază la microscopul optic cu obiectiv de imersie, cu condensator ridicat; se pot decela trofozoiți (nucleul roșu, citoplasma violet-albastră) sau chiști. Metoda Kato și Miura principiu: o 50 mg materii fecale (cât un bob de grâu) se depun pe o lamă de sticlă o se acoperă cu o foiță de celofan tratat în prealabil cu soluție Kato-Miura (soluție de glicerină și verde de malachit); o se presează celofanul cu un corp solid până când preparatul devine plat; o se lasă 30 minute pe masă, timp în care materiile fecale sunt clarificate de soluție lăsând să se vadă prin transparență ouăle de helminți; o se examinează la microscopul optic, cu obiective uscate ouăle sunt de 5-20 ori mai frecvente decât în preparatul nativ. Metode de flotație principiu: ridicarea elementelor parazitare dintr-un mediu lichid hiperton (principiul flotației Metoda Willis-Hung); au eficiență asemănătoare cu metodele de examinare în strat gros. 4

5 Entamoeba histolytica, țesuturi recoltate prin biopsie sau necropsie, din aspiratele abceselor extraintestinale (rar) Examenul direct parazitologic: trofozoitul poate fi identificat la examinarea imediată a produselor patologice prin preparat nativ: o evidențierea morfologiei și a mobilității 15 20µ; Endoplasma cu structură fin granulară, conține bacterii, eritrocite; nucleul: sferic, situat excentric, cu un nucleol central; ectoplasma: clară, formează pseudopode (rol în deplasare) chisturile pot fi evidențiate prin preparat nativ cu / fără colorare cu soluție Lugol o sferic, 10 15µ, cu 4 nuclei Giardia lamblia, aspirat duodenal direct în primele 3 săptămâni nu apar paraziți în scaun examinarea se repetă de 4 ori la fiecare 7 zile se evidențiază chisturile din materii fecale o preparat nativ în ser fiziologic sau lugol în scaunele diareice: trofozoiții mobili examinarea lichidului duodenal (trofozoiți) la pacienți care elimină chisturi intermitent, în cantitate mică o sondaj duodenal o folosirea enterotestului biopsie intestinală poate fi metoda cea mai fidelă de diagnostic o evidențierea paraziților o vizualizarea amprentelor lăsate după desprinderea trofozoiților de pe mucoasa intestinală detectarea Ag în materii fecale o ELISA, imunoelectroforeza, contraimunoelectroforeza, imunoperoxidaza indirect Ac anti Giardia pot fi detectați în ser, salivă, secreții intestinale utilitate clinică redusă există o mare variabilitate a răspunsului imun în acest caz RIF, ELISA, hemaglutinare 5

6 Fasciola hepatica anamneză: consum de salată de creson clinic: febră, hepatomegalie, eozinofilie imagistică: ecografie, CT formațiuni de 2-4 cm cu densitate redusă teste serologice o hemaglutinare, electroforeză, ELISA, RIF evidențierea ouălor o în materii fecale sau în aspiratul duodenal o mare, µ, coajă subțire cu un opercul la unul din poli, în interior: masă de celule viteline și celula ou o de obicei sunt în număr mic o ouă de pasaj fără semnificație patologică (provin din consumul de ficat de vită parazitat) ouăle se elimină numai după 90 zile de la infecție Taenia leucocitoză și eozinofilie(13%) la sfârșitul perioadei de incubație examen radiologic baritat la tractului intestinal defect de umplere cu aspect de panglică evidențierea proglotelor în scaun o tinere late, adulte pătrate, bătrâne - au lungimea de câteva ori mai mare decât lățimea (6-12 mm) diagnosticul de specie: examenul proglotelor și a scolexului eliminat după tratament o scolexul: globulos, prezintă 4 ventuze rotunde, în porțiunea apicala: rostrum, cu două coroane de cârlige chitinoase (Taenia solium) piriform, fără rostru și cârlige (Taenia saginata) o Proglotele Aprox. 900, uter <10 ramificații divizate dendritic (Taenia solium) Aprox. 2000, uter cu ~20 ramificații divizate secundar, dicotomic evidențierea ouălor prin amprentă anală ouăle se evidențiază din scaun numai dacă proglotele s-au spart o sferic, 40µ o conține un embrion prevăzut cu 6 cârlige (embrion hexacant) o embrionul este învelit de o membrană striată o la exterior: membrană vitelină 6

7 Diphyllobothrium latum Punerea în evidență a ouălor o ovalare, 75/45 μ, culoare brună. o La o extremitate prezintă un căpăcel (opercul). o În interior prezintă celula ou și bule viteline. o Nu sunt embrionate în momentul eliminării în materiile fecale, embrionarea producându-se în mediu acvatic. Proglotele o pot scăpa neobservate în 30% din cazuri (se dezintegrează rapid) o proglote. Proglotele bătrâne sunt mai late decât înalte, formă trapezoidală o Uterul nu are ramificații ca la alte tenii Ascaris lumbricoides evidențierea ouălor în materii fecale o cea mai importantă examinare o apar în materiile fecale după zile de la expunerea la infecție la exterior un înveliș albuminos, mamelonat în interior se află celula ou rotundă, care nu umple complet oul lăsând un spațiu liber la extremități o se evidențiază mai bine printr-o metoda de concentrare Kato-Miura o dacă sunt prezenți doar paraziți de același sex masculii nu produc ouă ouăle produse de femele nefecundate sunt atipice, greu de recunoscut decelarea parazitului adult o eliminat prin anus, cavitatea bucală, nazală (excepțional) o descoperit în intestin (intervenție chirurgicală, examen radiologic uneori, ascarizii pot fi evidențiați de un examen radiologic după administrarea de bariu, fie ca imagini negative, fie după ce au înghițit și paraziții bariu) alungit, cilindric, 2 extremități conice femela: cm/ grosime 5-7 mm, ambele extremități drepte masculul este mai mic, cm/ grosime 2-4 mm, extremitatea posterioară se curbează ventral decelarea larvelor o în spută sau sucul gastric în zilele 8-16 de la infecție o în material bioptic pulmonar sau hepatic eozinofilia o poate fi ridicată în faza migratorie (30-50%) o descrește rapid în faza intestinală 7

8 Enterobius vermicularis prelevat din regiunea perianală evidențierea ouălor o pentru excluderea unui diagnostic de enterobioză sunt necesare 7 examene efectuate la interval de 2 zile. o amprenta anală - cea mai importantă examinare cu ajutorul unei baghete cu bandă adezivă transparentă se șterg pliurile anale se lipește banda cu partea adezivă pe o lamă de sticlă se examinează la microscopul optic cu obiectiv uscat. pozitiv în mai mult de 50% din cazuri oul ovalar, asimetric, cu o latură plană și una convexă, transparente, 50/30 µ în interior embrion ovoid o în materii fecale (10-15%) o pot fi întâlnite în urină, secreție vaginală (rar) evidențierea parazitului adult o frecvent bolnavii văd și recunosc parazitul Trichinella spiralis femela: 8-13 mm, extremitatea posterioară subțire și ascuțită masculul: mai mic 3-5 mm, extremitatea posterioară încurbată biopsie musculară (animal), materii fecale, sânge pentru serologie și hemo-leucogramă/frotiu de la om parazitologic evidențierea larvelor din mușchi o biopsie musculară din mușchiul solear, de lângă tendonul achilian sau din deltoid o fragmentul muscular se comprimă între 2 lame de sticlă o se examinează la trichineloscop o biopsie pozitivă confirmă diagnosticul, pe când una negativă nu exclude diagnosticul. ul parazitologic trebuie completat cu: anamneză: consum recent de carne neprelucrată suficient termic, urmat de apariția simptomelor caracteristice, confirmat ulterior de examene de laborator, eozinofilie peste 500/microlitru imunologic decelarea anticorpilor circulanți teste de hipersensibilizare (IDR) de certitudine evidențierea paraziților adulți în scaun evidențierea larvelor în sânge. 8