3. REDRESOARE Probleme generale
|
|
- Νατάσα Σπηλιωτόπουλος
- 5 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 3. EDESOAE 3.1. Probleme generale edresoarele sunt circuite care transforma energia unei surse de curent alternativ in energie de curent continuu. Pe scurt un redresor face transformarea alternativ continuu Clasificarea redresoarelor edresoarele se clasifica dupa numeroase criterii, cele mai importante fiind numarul de faze, tipul schemei, posibilitatea reglarii tensiunii de iesire. Dupa numarul de faze al sursei, care este de obicei reteaua electrica, redresoarele se clasifica in: redresoare monofazate redresoare trifazate Dupa tipul de schema: redresoare monoventil (doar pentru reteaua monofazata) redresoare cu punct median redresoare in punte Dupa posibilitatea reglarii tensiunii de iesire: redresoare necomandate redresoare comandate Un redresor particular corespunde fiecarui criteriu de clasificare astfel ca denumirea sa completa are obisnuit mai multi termeni, cate unul din fiecare clasa de criterii. De exemplu: redresor trifazat, comandat, cu punct median Schema bloc a unui redresor Un redresor este compus in cazul general din trei parti (figura 3.1) si anume: 1. ransformator (). Bloc redresor () 3. Filtru (F) Acestora li se adauga sursa de energie electrica alternativa si sarcina care trebuie alimentata cu energie electrica de curent continuu Fluxul de energie parcurge redresorul de la intrare, unde este conectata sursa de tensiune alternativa si dupa redresare ajunge la sarcina (consumator) care poate fi pur rezistiva dar in multe situatii are si o componenta inductiva. In cazuri particulare pot lipsi atat transformatorul cat si filtrul. In figura 3.1 sunt prezentate si formele tensiunilor in principalele puncte ale unui redresor. Sursa este de obicei reteaua si are tensiunea u s sinusoidala dar poate fi de asemenea un generator independent sau un invertor iar tensiunea poate fi de alta forma. ransformatorul are un rol multiplu. In primul rand el modifica, atunci cand este necesar, valoarea tensiunii sursei. Aceasta este de obicei fixa, ca in cazul retelei de monofazate, volti. ransformatorul poate mari sau poate micsora tensiunea sursei, 66
2 in cazul din figura 3.1 este micsorata. Forma tensiunii dupa redresor (u tr ) ramine aceeasi. In al doilea rand transformatorul realizeaza o separare galvanica intre sursa si sarcina. Nu exista legatura directa de la sarcina la retea si eventualul utilizator este protejat de un contact direct cu reteaua. In fine, pentru unele variante de scheme transformatorul este obligatoriu si furnizeaza un anumit sistem de tensiuni. Fig. 3.1 Schema bloc a unui redresor Blocul redresor este compus din elemente redresoare necomandate (diode), semicomandate (tiristoare) sau comandate (GO, tranzistoare), are scheme diverse si realizeaza transformarea tensiunii alternative intr-o tensiune pulsatorie, u r cu o componenta continua (U r ) diferita de zero. Filtrul face o netezire a formei pulsatorii a tensiunii redresate pe care o aduce la o forma apropiata de aceea a tensiunii continue, u f. Intotdeauna insa tensiunea pe sarcina va avea o variatie varf la varf diferita de zero (u) care insa poate fi micsorata sub o anumita limita utilizand filtre mai bune (si desigur mai scumpe). In continuare se vor prezenta principalele tipuri de redresoare. La inceput redresoarele moonofazate si trifazate (necomandate si fara filtru) iar apoi cele comandate. La final sunt prezentate filtrele edresoare monofazate dresoarele monofazate au ca sursa reteaua monofazata sau eventual un generator sau invertor monofazat. Exista trei tipuri de redresoare monofazate: redresor mono-ventil sau mono-alternanta; redresor dubla alternanta cu punct median; redresor in punte. 67
3 Fig.3. edresor monofazat monoalternanta: schema (a); forma tensiunilor (b); schema echivalenta in semiperioada pozitiva a tensiunii de intrare (c); schema echivalenta in semiperioada negativa a tensiunii de intrare (d). edresor monoalternanta edresorul mono-alternanta este cel mai simplu redresor. Blocul redresor contine un singur element redresor, o dioda. Schema, forma tensiunilor si schemele echivalente in semiperioadele distincte de functionare sunt prezentate in figura 3.. Desi este prezent si transformatorul, acesta poate lipsi. In figura 3..a sunt marcate semnele tensiunii din secundarul transformatorului in cele doua semiperioade ale acesteia, o prima semiperioada, intre -, in care tensiunea este pozitiva si o a doua semiperioada, -, in care tensiunea este negativa. Semnul tensiunii va decide starea diodei si, corespunzator, schema sa echivalenta. Vom lua in considerare cea mai simpla schema echivalenta pentru dioda, in care dioda este inlocuita cu un contact, facut pentru polarizare directa, desfacut pentru polarizare inversa. In prima semiperioada dioda este polarizata direct (plusul tensiunii la anod) si schema echivalenta este aceea din figura 3..c. ensiunea redresata este egala cu tensiunea din secundar. ensiunea pe dioda este zero. In a doua semiperioada dioda este polarizata invers (minusul tensiunii la anod) si schema echivalenta este aceea din 68
4 figura 3..d. ensiunea redresata este egala cu zero. ensiunea pe dioda este tensiunea din secundar. ensiunea redresata corespunde doar alternantelor pozitive ale tensiunii sursei de unde numele de redresor monoalternanta. Valoarea medie U a acesteia, care se calculeaza cu formula valorii medii a unei marimi periodice (xx) este pozitiva si are valoarea: 1 U u d( t) U sint d( t) S U 1 (3.1) Analog rezulta si valoarea medie a curentului: I U S (3.) Un calcul simplu conduce la evaluarea randamentului redresorului si implicit a calitatii sale. Puterea utila (de curent continuu) in sarcina este: P I u U U S (3.3) iar puterea totala absorbita de la sursa: P a 1 u i S d( t) 1 U S sin U ( t) d( t) S (3.4) ezulta ca randamentul redresorului monoalternanta este:,4 (3.5) andamentul scazut este unul dintre dezavantajele acestui redresor. Un al doilea dezavantaj este incarcarea nesimetrica a retelei, puterea fiind absorbita doar in timpul unei singure semialternante. edresorul monoalternanta este insa destul de folosit la puteri mici deoarece este cel mai simpu si cel mai ieftin. edresor dubla alternanta cu punct median edresorul dubla alternanta cu punct median are schema, forma tensiunilor si schemele echivalente in semiperioadele distincte de functionare prezentate in figura 3.4. In cazul acestui tip de redresor transformatorul este necesar si trebuie sa aiba un secundar cu doua infasurari inseriate, care au acelasi numar de spire, cu un punct median intre ele, astfel ca sa furnizeze blocului redresor compus din doua diode doua tensiuni identice, u. Ansamblul poate fi privit si ca doua redresoare monoalternanta legate la aceeasi sarcina, in cazul acesta rezistenta S. 69
5 Fig. 3.4 edresor dubla alternanta cu punct median: schema (a); forma tensiunilor (b); schema echivalenta in semiperioada pozitiva a tensiunii de intrare (c); schema echivalenta in semiperioada negativa a tensiunii de intrare (d). In prima semiperioada cele doua diode sunt polarizate astfel: D 1 direct, plusul tensiunii transformatorului la anod, iar D invers. Schema echivalenta este aceea din figura 3.4.b (D 1 scurtcircuit, D intrerupta) si tensiunea pe sarcina este egala cu u, adica o semialternanta pozitiva. In a doua semiperioada cele doua diode sunt polarizate astfel: D 1 invers, minusul tensiunii transformatorului la anod, iar D direct. Schema echivalenta este aceea din figura 3.4.c (D 1 intrerupta, D scurtcircuit) si tensiunea pe sarcina este egala cu minus u (negativa in acest semiinterval), adica din nou o semialternanta pozitiva. Se obtine in acest fel o redresare dubla alternanta. Valoarea medie U a acesteia este pozitiva in acest caz si are valoarea: U U (3.6) Acesta este avantajul schemei, valoarea medie dubla fata de redresarea monoalternanta si deci o eficacitate dubla a redresarii. 7
6 Dezavantajele sunt: utilizarea a doua diode, necesitatea unui transformator special ceea ce mareste mult pretul de cost dar si faptul ca o dioda suporta in polarizare inversa o tensiune maxima de doua ori mai mare decat valoarea maxima a u. edresor dubla alternanta in punte edresorul dubla alternanta in punte are schema, forma tensiunilor si schemele echivalente in semiperioadele distincte de functionare prezentate in figura 3.5. In cazul acestui tip de redresor, asa cum este de altfel prezentat, transformatorul poate lipsi. Blocul redresor este format din 4 diode legate in punte (formand un patrulater) intr-o anumita succesiune a terminalelor. La una din diagonalele puntii se conecteaza sursa de tensiune alternativa sau secundarul transformatorului daca acesta exista, iar la a doua diagonala se conecteaza sarcina, in cazul acesta. Fig edresor dubla alternanta in punte: schema (a); schema echivalenta in semiperioada pozitiva a tensiunii de intrare (b); schema echivalenta in semiperioada negativa a tensiunii de intrare (c); forma tensiunilor (d). In prima semiperioada sunt polarizate direct diodele D si D 3 si sunt polarizate invers diodele D 1 si D 4. Schema echivalenta este aceea din figura 3.5.b (D, D 3 scurtcircuit, D 1, D 4 intrerupte) si tensiunea pe sarcina este egala cu u, adica o semialternanta pozitiva. 71
7 In a doua semiperioada sunt polarizate invers diodele D si D 3 si sunt polarizate direct diodele D 1 si D 4. Schema echivalenta este aceea din figura 3.5.c (D, D 3 intrerupte, D 1, D 4 scurtcircuit) si tensiunea pe sarcina este egala cu minus u (negativa in acest semiinterval), adica din nou o semialternanta pozitiva. Se obtine in acest fel o redresare dubla alternanta la fel ca in cazul anterior. Avantajul schemei, valoarea medie dubla fata de redresarea monoalternanta si deci o eficacitate dubla a redresarii dar si faptul ca este nevoie de o singura sursa de tensiune. In plus, diodele suporta in polarizare inversa o tensiune maxima egala cu valoarea maxima a u. Dezavantajele sunt: utilizarea a patru diode, adica un pret mai mare si pierderi duble de energie pe diode fata de cazul anterior edresoare monofazate reale Pană acum s-au prezentat redresoarele pentru cazul ideal şi s-au presupus ideale atât transformatorul cât şi diodele. Asta înseamnă că transformatorul a fost considerat o sursă de tensiune cu rezistenţă internă zero iar diodele ca nişte comutatoare, cu rezistenţa zero în conducţie (polarizare directă) şi infinită când este blocată (polarizare inversă). Se va analiza aici situaţia redresorului monofazat monoalternanţă în care sunt eliminate, pe rand, presupunerile simplificatoare. Se vor lua în considerare tensiunea de deschidere a diodelor, rezistenţa echivalentă a transformatorului (sursei) şi în final şi rezistenţa dinamică a diodelor. Efectul tensiunii de deschidere a diodei Se va considera doar tensiunea de deschidere, U D (~,7 V). Dioda conduce doar dupa ce tensiunea sursei depăşeşte U D, iar pe dioda va exista o cădere de tensiune egala cu U D pe tot intervalul de conductie: u = u sec - U D (3.7) În acest caz exista o întarziere la deschiderea diodei fata de punctul in care tensiunea sursei devine pozitivă (t= in figura 3.6). ensiunea pe sarcina este mai mica decat aceea a sursei, iar unghiul semialternantei este mai mic decat π. S-a notat α unghiul de Fig Schema echivalentă a redresorului şi forma tensiunilor când se ia în considerare tensiunea de deschidere a diodei. 7
8 intarziere. Observatie: În cazul redresorului în punte, fiind două diode pe calea de curent, (figura 3.5) U D va avea o valoare dubla (~ 1,4 V) Efectul rezistenţei interne a sursei Pe lângă tensiunea de deschidere a diodei se va considera transformatorul real, echivalat, în secundar, cu o sursă ideală, U sec, plus o rezistenţa echvalentă în secundar, tr, dată de relaţia: tr sec n n sec pr pr (3.8) Fig Schema echivalentă a redresorului şi forma tensiunilor dacă şi transformatorul este real. unde n pr, n sec sunt numărul de spire al primarului şi secundarului iar pr, sec sunt rezistenţele înfăşurărilor primară şi secundară. Dioda este considerată în continuare ideală. Schema echivalentă a redresorului, unde, U sunt rezistenţa de sarcină şi tensiunea de ieşire a redresorului, cât şi forma tensiunilor sunt prezentate în figura 3.7. ezistenta sursei (in cazul de aici a transformatorului) conduce la micsorarea tensiunii pe sarcina conform formulei divizorului de tensiune: U U tr ( U ) sec D (3.9) Efectul rezistenţei dinamice a diodei Dacă pentru dioda se consideră şi rezistenţa dinamică, d, atunci se adaugă la schema echivalentă din figura 3.7 această rezistenţă, în serie cu aceea a transformatorului şi rezultă o micşorare suplimentară a tensiunii de ieşire (figura 3.8): U U tr d ( U ) sec D (3.1) 73
9 Fig Schema echivalentă a redresorului şi forma tensiunilor dacă dioda are şi rezistenţa dinamică Filtre După cum s-a observat în cazul sarcinii rezistive, tensiunea sau curentul de ieşire al redresoarelor are variaţii mai mari sau mai mici, în funcţie de tipul redresorului, între o valoare maximă şi o valoare minimă, U (Fig. 3.1). edresoarele reale sunt urmate, în majoritatea cazurilor, de un circuit sau un element numit filtru, care micşorează variaţiile tensiunii sau ale curentului de ieşire. Efectul filtrului se poate urmări pe figura 3.9, unde tensiunea filtrată, desenată cu linie continuă are o variaţie mai mică, U F Cele mai simple filtre sunt realizate dintr-un singur element, condensator în paralel cu rezistenţa de sarcină, filtru C, sau bobină în serie cu rezistenţa de sarcină, filtru L. În cazul sarcinilor C sau L, chiar componenta reactivă a sarcinii realizează funcţia de filtrare şi funcţionarea redresoarelor cu sarcină C şi L este similară cu funcţionarea redresoarelor cu filtru C sau L. Filtru C a) b) Fig egim tranzitoriu de descărcare a circuitului paralel C Este cel mai simplu tip de filtru şi cel mai utilizat în circuitele de curenţi mici deoarece efectul de filtrare este mai accentuat la rezistenţe de sarcină mari. Pentru înţelegerea funcţionării se reaminteşte: egimul tranzitoriu al descărcării unui condensator pe o rezistenţă. Se dă schema din figura 3.1 a, format dintr-o sursă de tensiune continuă cu rezistenţa ei internă, un un grup paralel C şi un comutator care permite încărcarea 74
10 condensatorului. Presupunem comutatorul închis pentru un interval de timp suficient de lung pentru a avea condensatorul încărcat la o tensiune egală cu tensiunea sursei, U. La momentul zero se deschide comutatorul şi circuitul paralel C evoluează liber, condensatorul descărcându-se pe rezistenţă. ensiunea u este dată de relaţia: t u ( t) U e (3.11) unde: τ = C (3.1) şi se numeşte constanta de timp a circuitului C. Graficul variaţiei în timp a tensiunii u(t), o cădere exponenţială, este prezentat în figura 3.1.b pentru două valori ale constantei de timp, τ şi τ 1, unde τ 1 >> τ. Constanta de timp τ are o semnificaţie fizică fiind timpul corespunzător intersecţiei tangentei la curba tensiunii în momentul iniţial cu axa timpului şi momentul în care tensiunea pe condensator este aproximativ o treime din tensiunea iniţială. După trei constante de timp se consideră condensatorul practic descărcat (aproximativ 5% din valoarea iniţială) Funcţionarea filtrului C evenind la filtrul C, ca exemplu s-a ales redresorul monofazat monoalternanţă cu filtru C. În figura este prezentată schema şi formele de undă corespunzătoare regimului permanent de funcţionare (la pornire acestea fiind puţin diferite). Se vor considera transformatorul şi dioda ideale. Până la momentul t 1 tensiunea de intrare, u sec, este mai mică decât tensiunea de ieşire u, aceeaşi cu tensiunea pe condensator şi dioda este polarizată invers, blocată. Condensatorul se descarcă pe sarcina, i C fiind egal şi de semn contrar cu i. În momentul t 1 tensiunea de intrare u sec devine mai mare decât tensiunea pe condensator, u (tensiunea de ieşire), dioda se polarizeză direct şi se deschide, iar tensiunea u va urmări variaţia tensiunii de intrare. Condensatorul se încarcă (panta tensiunii pe condensator se modifică Fig Filtrul C şi formele de undă 75
11 brusc, de la valori negative la valori pozitive şi conform relatiei principale între curentul şi tensiunea pe un condensator: i C = C du/dt curentul, proporţional cu derivata tensiunii funcţie de timp, adică panta funcţiei u(t), se modifica prin salt, de la valori negative la valori pozitive). În continuare curentul prin condensator rămâne pozitiv dar se micşorează ca şi panta tensiunii până în momentul t de maxim al tensiunii de intrare când panta devine zero şi curentul trece prin zero. În acelaşi subinterval de timp avem deasemenea un curent i prin, proportional cu u. Suma celor doi este curentul prin diodă, i D. Încărcarea condensatorului încetază în momentul t, când tensiunea de intrare atinge maximul. Curentul prin condensator îşi schimbă semnul. După un interval foarte scurt de timp, în momentul t 3, curentul prin dioda D devine zero şi dioda se blochează. Din acest moment suntem intr-un caz identic cu cel prezentat mai înainte. Condensatorul se va descărca liber pe rezistenţa de sarcină şi în intervalul t 3 -t 4 tensiunea de ieşire variază conform ecuaţiei (3.11) : u = U M e -t/c, unde C= τ constanta de timp a circuitului şi Constanta de timp C se alege în cazul filtrelor C mult mai mare decât perioada de repetiţie a tensiunii pulsatorii (aici = ms, perioada reţelei). În acest caz tensiunea scade relativ lent iar valoarea minimă, U m se obţine în momentul t 4. Acum dioda se redeschide şi ciclul început în momentul t 1 reâncepe. Calculul simplificat al variaţiei tensiunii filtrate Cel mai important pentru a evalua eficacitatea filtrării este să se determine variaţia tensiunii pe sarcină după filtrare. În cazurile practice perioada t 4 -t 3 şi atunci: iar: U m M C U M U U e (3.13) U U C M 1 e (3.14) 1! Dacă dezvoltăm: e 1... C C C! (3.15) Ţinem cont că pentru o filtrare bună trebuie îndeplinită condiţia τ >>, şi atunci termenii de ordin superior pot fi neglijaţi. ămâne o formulă simplă şi uşor de utilizat pentru calculul condensatorului C: U U (3.16) M C În cazul redresoarelor dublă alternanţă funcţionarea este similară deosebirea fiind că perioada de variaţie a tensiunii de ieşire este de două ori mai mică, /. 76
Redresoare monofazate cu filtru C
LABORAOR 2 Redresoare monofazate cu filtru C Se vor studia redresoarele monofazate mono şi dublă alternanţă cu filtru C. Pentru redresorul monofazat monoalternanţă cu filtru C se va determina experimental
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότεραDiode semiconductoare şi redresoare monofazate
Laborator 1 Diode semiconductoare şi redresoare monofazate Se vor studia dioda redresoare şi redresorul monofazat cu şi fără filtru C. Pentru diodă se va determina experimental dependenţa curent-tensiune
Διαβάστε περισσότεραElectronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE
STDIL FENOMENLI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE Energia electrică este transportată şi distribuită la consumatori sub formă de tensiune alternativă. În multe aplicaţii este însă necesară utilizarea
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραREDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE DE REDRESARE ŞI FILTRARE
LCAEA N.4 CICITE DE EDEAE ŞI FILTAE 1.Introducere edresarea este procesul de transformare a curentului alternativ în curent continuu. edresarea este necesară pentru mulţi consumatori electrici la care
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότερα11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA 2 REDRESOARE ŞI MULTIPLICATOARE DE TENSIUNE
CRAREA REDRESOARE ŞI MTIPICATOARE DE TENSINE 1 Prezentare teoretică 1.1 Redresoare Prin redresare înţelegem transformarea curentului alternativ în curent continuu. Prin alimentarea circuitelor electronice
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραElectronică Analogică. Redresoare -2-
Electronică Analogică Redresoare -2- 1.2.4. Redresor monoalternanţă comandat. În loc de diodă, se foloseşte un tiristor sau un triac pentru a conduce, tirisorul are nevoie de tensiune anodică pozitivă
Διαβάστε περισσότεραElectronică Analogică. Redresoare
Electronică Analogică Redresoare Cuprins 1. Redresoare 2. Invertoare 3. Circuite de alimentare în comutaţie 4. Stabilizatoare electronice de tensiune 5. Amplificatoare 6. Oscilatoare electronice Introducere
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότεραCap.4. REDRESOARE MONOFAZATE
INRODUCERE IN ELECRONICA APLICAA - S.l. ing. ILIEV MIRCEA Pag. 4.1 Cap.4. REDRESOARE MONOFAZAE Redresoarele transforma energia electrica de curent alternativ in energie electrica de curent continuu. Funcţie
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραStabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)
ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότερα3. REDRESOARE CU MULTIPLICAREA TENSIUNII
3. REDRESOARE C MLTIPLICAREA TENSINII Principiul de funcţionare al redresoarelor cu multiplicarea tensiunii se reduce la faptul că pe sarcină se descarcă câteva condensatoare cuplate serie. Fiecare din
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Διαβάστε περισσότεραDioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă
Laborator 2 Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Se vor studia dioda Zener şi stabilizatoarele de tensiune continua cu diodă Zener şi cu diodă Zener si tranzistor serie. Pentru diodă se va
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραREDRESOARE CU DIODE SEMICONDUCTOARE
Lucrarea nr. 4 REDRESOARE CU DIODE SEMICONDUCTOARE 1. Scopurile lucrării - vizualizarea şi măsurarea cu ajutorul osciloscopului a formelor de undă pe sarcina redresorului; - determinarea prin măsurări
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραElectronică anul II PROBLEME
Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραL7. REDRESOARE MONOFAZATE
L7. REDRESOARE MONOFAZATE În lucrare se studiază redresorul monofazat in punte, cu doua variante: fără filtru si cu filtru cu condensator. Se fac comparaţii intre rezultatele experimentale si cele teoretice.
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότεραFigura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare..
I. Modelarea funcţionării diodei semiconductoare prin modele liniare pe porţiuni În modelul liniar al diodei semiconductoare, se ţine cont de comportamentul acesteia atât în regiunea de conducţie inversă,
Διαβάστε περισσότερα11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραM. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.
Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραCircuite elementare de formare a impulsurilor
LABORATOR 1 Electronica digitala Circuite elementare de formare a impulsurilor Se vor studia câteva circuite simple de formare a impulsurilor şi anume circuitul de integrare a impulsurilor, cel de derivare
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4 Contactoare statice CONTACTOARE STATICE
CAPITOLUL 4 Capitolul 4 Contactoare statice CONTACTOARE STATICE 4.. Chestiuni generale Contactoarele statice (prescurtat CS) servesc la cuplarea sau decuplarea unei sarcini la o sursa de energie electrica.
Διαβάστε περισσότεραAnaliza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener
Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare
Διαβάστε περισσότερα7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL
7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme Capitolul Diode semiconductoare 3. În fig. 3 este preentat un filtru utiliat după un redresor bialternanţă. La bornele condensatorului
Διαβάστε περισσότεραCircuite electrice in regim permanent
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE
CAPTOLL 3. STABLZATOAE DE TENSNE 3.1. GENEALTĂȚ PVND STABLZATOAE DE TENSNE. Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care furnizează la ieșire (pe rezistența de sarcină) o tensiune continuă
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότεραFENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar
Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότερα4. DIRIJAREA TENSIUNII REDRESATE
4. DIRIJAREA TENSIUNII REDRESATE Într-un şir de aplicaţii practice este necesar de a regla nivelul tensiunii redresate. Această reglare poate fi efectuată în câteva modificaţii: variind tensiunea la ieşirea
Διαβάστε περισσότεραExemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραVII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραFig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].
Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală
Διαβάστε περισσότεραSEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραLaborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Διαβάστε περισσότεραSURSE DE ALIMENTARE ŞI FILTRE
LUCRAREA NR. 4 SURSE DE ALIMENTARE ŞI FILTRE OBIECTIVE:. Să ilustreze câteva tipuri comune de surse de alimentare şi de conectare a filtrelor;. Să determine efectul mărimii condensatorului asupra filtrării
Διαβάστε περισσότεραTEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE
TEOA TEO EETE TE An - ETT S 9 onf. dr.ing.ec. laudia PĂA e-mail: laudia.pacurar@ethm.utcluj.ro TE EETE NAE ÎN EGM PEMANENT SNSODA /8 EZONANŢA ÎN TE EETE 3/8 ondiţia de realizare a rezonanţei ezonanţa =
Διαβάστε περισσότεραCAP. 2 DIODE SEMICONDUCTOARE ŞI APLICAłII
CAP. 2 DIODE SEMICONDUCTOAE ŞI APLICAłII 2.1 NOłIUNI FUNDAMENTALE DESPE DIODE Dioda semiconductoare (sau mai simplu, dioda) are la bază o joncńiune pn, joncńiune care se formează la contactul unei regiuni
Διαβάστε περισσότεραN 1 U 2. Fig. 3.1 Transformatorul
SRSE ŞI CIRCITE DE ALIMETARE 3. TRASFORMATORL 3. Principiul transformatorului Transformatorul este un aparat electrotehnic static, bazat pe fenomenul inducţiei electromagnetice, construit pentru a primi
Διαβάστε περισσότεραErori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Διαβάστε περισσότεραAparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Διαβάστε περισσότεραFig Stabilizatorul de tensiune continuă privit ca un cuadripol, a), şi caracteristica de ieşire ideală, b).
6. STABILIZATOARE DE TENSIUNE LINIARE 6.1. Probleme generale 6.1.1. Definire si clasificare Un stabilizator de tensiune continuă este un circuit care, alimentat de la o sursă de tensiune continuă ce prezintă
Διαβάστε περισσότεραStudiul unui variator static de tensiune alternativa echipat cu un triac, care este, comandat cu un circuit integrat PA 436
Laborator: Electronică Industrială Lucrarea nr:... Studiul unui variator static de tensiune alternativa echipat cu un triac, care este, comandat cu un circuit integrat PA 4. Funcţionarea variatorului de
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότεραElectronică Analogică. Invertoare-2-
Electronică Analogică Invertoare-2- 2.3.5. Invertoare autonome polifazate Invertoarele autonome polifazate se pot realiza prin cuplarea convenabilă a m invertoare monofazate. Schema bloc a unui invertor
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότερα3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE.
3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE. 3.5.1 STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE. Principalele caracteristici a unui stabilizator de tensiune sunt: factorul de stabilizare
Διαβάστε περισσότεραCircuite cu diode în conducţie permanentă
Circuite cu diode în conducţie permanentă Curentul prin diodă şi tensiunea pe diodă sunt legate prin ecuaţia de funcţionare a diodei o cădere de tensiune pe diodă determină valoarea curentului prin ea
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare şi cu efect de câmp
apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine
Διαβάστε περισσότεραa. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Διαβάστε περισσότεραSIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
Διαβάστε περισσότεραa) b) c) Fig Caracteristici de amplitudine-frecvenţă ale amplificatoarelor.
Clasificarea amplificatoarelor Amplificatoarele pot fi comparate după criterii diverse şi corespunzător există numeroase variante de clasificare ale amplificatoarelor. În primul rând, dacă pot sau nu să
Διαβάστε περισσότερα(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN
5.1.3 FUNŢONAREA TRANZSTORULU POLAR Un tranzistor bipolar funcţionează corect, dacă joncţiunea bază-emitor este polarizată direct cu o tensiune mai mare decât tensiunea de prag, iar joncţiunea bază-colector
Διαβάστε περισσότεραDispozitive electronice de putere
Lucrarea 1 Electronica de Putere Dispozitive electronice de putere Se compară calităţile de comutator ale principalelor ventile utilizate în EP şi anume tranzistorul bipolar, tranzistorul Darlington si
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Διαβάστε περισσότεραMăsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor
4. Măsurarea impedanţelor 4.2. Măsurarea rezistenţelor în curent continuu Metoda comparaţiei ceastă metodă: se utilizează pentru măsurarea rezistenţelor ~ 0 montaj serie sau paralel. Montajul serie (metoda
Διαβάστε περισσότεραClasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu
1. Ce se întămplă cu numărul de electroni transportaţi pe secundă prin secţiunea unui conductor de cupru, legat la o sursă cu rezistenta internă neglijabilă dacă: a. dublăm tensiunea la capetele lui? b.
Διαβάστε περισσότεραSTABILIZATOARE DE TENSIUNE CONTINUǍ
STABILIZATARE DE TENSIUNE CNTINUǍ 3.1. Probleme generale Un stabilizator de tensiune continuă, STC, este un circuit care, alimentat de la o sursă de tensiune continuă ce prezintă variaţii ale tensiunii
Διαβάστε περισσότεραPROBLEME DE ELECTRICITATE
PROBLEME DE ELECTRICITATE 1. Două becuri B 1 şi B 2 au fost construite pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 100 V, iar un al treilea bec B 3 pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 200 V. Puterile
Διαβάστε περισσότεραTRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte
Διαβάστε περισσότεραExamen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate
Curs 12 2015/2016 Examen Sambata, S14, ora 10-11 (? secretariat) Site http://rf-opto.etti.tuiasi.ro barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate min. 1pr. +1pr. Bonus T3 0.5p + X Curs 8-11 Caracteristica
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE LOGICE CU TB
CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite
Capitolul 4 Integrale improprii 7-8 În cadrul studiului integrabilităţii iemann a unei funcţii s-au evidenţiat douăcondiţii esenţiale:. funcţia :[ ] este definită peintervalînchis şi mărginit (interval
Διαβάστε περισσότερα