Cap.4. REDRESOARE MONOFAZATE

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "Cap.4. REDRESOARE MONOFAZATE"

Transcript

1 INRODUCERE IN ELECRONICA APLICAA - S.l. ing. ILIEV MIRCEA Pag. 4.1 Cap.4. REDRESOARE MONOFAZAE Redresoarele transforma energia electrica de curent alternativ in energie electrica de curent continuu. Funcţie de natura elementelor componente, redresoarele sunt: - necomandate - realizate numai cu diode; - semicomandate - realizate cu diode si tiristoare; - comandate - realizate numai cu tiristoare. Redresoarele necomandate asigura la ieşire o tensiune continua de valoare medie constanta. Redresoarele semicomandate si comandate asigura la ieşire o tensiune continua reglabila Redresoare monofazate necomandate Redresoare monofazate monoalternanta Se numesc monoalternanta pentru ca redresează doar o alternanta a tensiunii monofazate. Schema electrica: D + (-) u C + Rs i - (+) U a) Forma de unda a tensiunii din secundarul transformatorului. m U2 b) Forma de unda a u s după redresare. id c) Forma de unda a i d când C nu este conectat. m Uz d) Forma de unda a u s când C este conectat. id e) Forma de unda a i d când C este conectat Funcţionare: a)- cu C neconectat. Când u are polaritatea fara paranteze (din schema electrica) D este polarizata direct si u S = u - u D unde u D este căderea de tensiune pe dioda D. Când u are polaritatea din paranteze D este blocata si u S = (in realitate D este parcursa de i invers ~ na si care se neglijează).

2 INRODUCERE IN ELECRONICA APLICAA - S.l. ing. ILIEV MIRCEA Pag. 4.2 b)- cu C conectat. D se afla in conducţie numai in intervalele t 1 - t 2 respectiv t 3 - t 4 din alternantele fara paranteze. D intra in conducţie când u = u C + U D asigurând încărcarea condensatorului C. In momentul t 2, D se blochează deoarece u C = u S u. Condensatorul C devine sursa de tensiune pentru Rs in intervalul t 2 t 3. C se descarcă pana ce u = u C + U D, când D intra din nou in conducţie. In concluzie capacitatea C se încarcă pe durata de conducţie a diodei D si se descarcă pe rezistenta de sarcina Rs in perioadele când dioda D este blocata. Daca constanta de timp de descărcare a condensatorului R S C indeplineste condiţia R S C >> 1 / f unde f este frecventa tensiunii alternative atunci C se descarcă foarte puţin in timpul unei perioade si tensiunea la bornele lui poate fi considerata aproximativ constanta. Când redresorul functioneaza in gol R S, atunci C se încarcă la valoarea tensiunii de vârf si aceasta se păstrează constanta. In sarcina condensatorul se descarcă si apar variaţii de tensiune de-a lungul unei perioade. Valoarea medie pe sarcina este Umed < 2 U ef.sec. Cu cat Rs este mai mic cu atât pulsaţiile us sunt mai mari relaţia R S C >> 1 / f nu se satisface. O particularitate importanta este aceea ca dioda este parcursa de vârfuri mari de curent. Analiza funcţionarii redresorului este acum relativ dificila datorita caracterului neliniar introdus de dioda. Mărimi specifice cu C neconectat: 1. Valoarea medie a tensiunii redresate Umed. Umed= 1 / u( t) dt ; u(t) = 2 Uef.sec.sin Umed = 1 / 2 Uef.sec.sin dt = 1 / ω 2 Uef.sec. sin d = = 1 / 2 2 Uef.sec. sin d = 2 / 2Uef.sec.[ - cos ] = 2 / Uef.sec. 2. Factorul de ondulatie γ D este un element neliniar de aceea u S se obţine prin dezvoltarea in serie Fourier. u S = - 2 Uef.sec. / + 2 / 2 Uef.sec.sin /3 Uef.sec.sin ( 2 /2 ) +... unde: 2 Uef.sec. / este componenta continua. 2 / 2 Uef.sec.sin este componenta fundamentala. γ = amplitudinea fundamentalei / componenta continua γ = ( 2 / 2 Uef.sec) x ( / 2 Uef.sec.) = / 2 = 1,57 3. Randamentul η η = Pu / Pa unde Pu este puterea utila iar Pa este puterea absorbita Pu este determinata de componenta continua: Pu = Umed. Imed. = U2med. / Rs. Pu = 2 U2ef.sec. / 2 Rs. Pa = 1/2 Uef.sec.Ief.sec. (coeficientul 1/2 apare deoarece redresorul functioneaza numai jumătate din perioada tensiunii reţelei) Pa = U2ef.sec. / 2 Rs η =,4 4. ensiunea inversa maxima pe dioda D - Uinv.max. Uinv.max. = 2 Uef. 5. ensiunea de zgomot Uz = USM - USm Redresoare monofazate dubla alternanta Redresor monofazat dubla alternanta cu priza mediana In alternanta pozitiva, când tensiunea are polaritatea fara paranteze conduce D 1 (polarizata direct), iar D 2 este blocata si U s >. In alternanta negativa conduce D 2, D 1 fiind blocata si >. Rezulta > in ambele alternante.

3 INRODUCERE IN ELECRONICA APLICAA - S.l. ing. ILIEV MIRCEA Pag. 4.3 Schema electrica: + (-) D1 u c Rs M D2 - (+) Redresor monofazat dubla alternanta in punte Schema electrica: + (-) D1 D4 + u - - (+) D3 D2 C Rs i U a) Forma de unda a tensiunii secundare. b) U2 Forma de unda a tensiunii redresate. c) Uz Forma de unda a u s cu C conectat. id d) Forma de unda a id când C este conectat. Funcţionare: a)- cu C neconectat. Punţile redresoare monofazate pot fi realizate din 4 diode sau pot avea o structura monolitica cu patru terminale notate ( ~ + - ~ ). In fiecare alternanta se afla in conducţie cate 2 diode iar celelalte sunt polarizate invers. In alternanta fara paranteze se afla in conducţie D1 si D3 iar D2 si D4 sunt polarizate invers. In alternanta din paranteze se afla in conducţie D2 si D4 iar D1 si D3 sunt blocate. Mărimile specifice sunt aceleaşi ca si in cazul redresorului prezentat anterior b)- cu C conectat. Se asigura creşterea u S. Diodele sunt parcurse de impulsuri ale curentului ce asigura încărcarea condensatorului C Redresoare monofazate comandate Redresoarele semicomandate si cele comandate asigura la ieşire o tensiune continua reglabila. Principala utilizare a acestor redresoare este reglarea turaţiei motoarelor de c.c. prin conectarea

4 INRODUCERE IN ELECRONICA APLICAA - S.l. ing. ILIEV MIRCEA Pag. 4.4 redresoarelor fie in indus fie in circuitul de excitaţie al motoarelor de c.c. In cazul conectării redresorului in indusul motorului, turaţia se reglează prin variaţia tensiunii produsa de redresor si turaţia variază in acelaşi sens cu variaţia tensiunii de comanda. La conectarea redresorului in circuitul de excitaţie al motorului turaţia se reglează prin metoda fluxului de excitaţie si turaţia variază in sens invers cu variaţia tensiunii de comanda. Cu toate ca redresoarele comandate sunt mai scumpe fata de cele semicomandate ele se utilizează mai mult deoarece pot asigura si frânarea cu recuperare de energie in cazul motoarelor ce functioneaza in ambele sensuri de rotaţie. Comutaţia directa a tiristoarelor din cadrul redresoarelor se face prin aplicarea unui impuls de comanda in circuitul poarta-catod atunci când tiristorul este polarizat direct de circuitul de forţa. Astfel prin controlul momentului amorsării pe durata polarizării directe se obţine un reglaj continuu al tensiunii de ieşire. Aceasta metoda se numeşte comanda in faza a tiristoarelor. Comutaţia inversa a tiristoarelor se face prin micşorarea curentului prin circuit sub valoarea curentului de menţinere sau prin aplicarea unei tensiuni inverse Redresoare monofazate monoalternanta comandate fig. 4.1 Unghiul de comanda al tiristorului este produsul dintre pulsaţia ϖ si timpul care trece din momentul in care tiristorul respectiv ar intra in conducţie daca ar fi dioda si pana când se aplica impulsul de comanda. Fig. 4.2

5 INRODUCERE IN ELECRONICA APLICAA - S.l. ing. ILIEV MIRCEA Pag. 4.5 iristorul intra in conducţie in alternanta fara paranteze după unghiul α. Când sarcina este pur rezistiva atunci si med este dat de relaţia: med=1/* u(t)dt*u(t)= 2*Uefsec*sin() med=1/(2*)* 2Uef*sin()*d= 2*Uefsec/(2*)[-cos()] α α med= 2*Uefsec/(2*)*[1+cos(α)] med= 2*Uefsec/(2*)*[1+cos(α)]; când α= => med= 2*Uefsec/ se regaseste formula din cazul redresorului de acelaşi tip necomandat. Când sarcina este rezistiv - inductiva Z=R+j*X L, este atât pozitiva cat si negativa. La sfarsitul alternantei pozitive ar trebui ca sa se anuleze insa datorita fenomenului de autoinducţie generat in bobina Ls a consumatorului apare o tensiune cu polaritatea din fig. 4.3 care menţine tiristorul in conducţie si in alternanta din paranteze a tensiunii din secundar. Fig. 4.3 Cu cat Ls este mai mare, durata de conducţie a tiristorului se mareste, iar med se micsoreaza. med=1/* u(t)dt. +β med = 1/(2*)* 2Uefsec*sin(ω*t)dt - 1/(2*)* 2Uefsec*sin(ω*t)dt = α +β = 1/(2*)Uefsec[-cos(ω*t)] - 1/(2*)* 2*Uefsec*[-cos(ω*t)] = α =1/(2*)* 2Uefsec*[-cos()+cos(α)+cos(+β)-cos()] = 2*Uefsec/(2*)*[cos(α)-cos(β)+2] Redresoare monofazate in punte comandata In alternanta fara paranteze sunt in conducţie h3 si h1. In alternanta din paranteze sunt in conducţie h2 si h4. Intrarea in conducţie a fiecărui tiristor se face după unghiul α. Când sarcina este pur rezistiva Zs = Rs (Ls = ) pe toata durata funcţionarii si: med=2* 2/(2*)*Uefsec*(1+cosα) Când α=, med = 2* 2/*Uefsec redresorul devine necomandat. Când sarcina este de tip RL iar Ls este suficient de mare (α suficient de mic) tiristoarele aflate in conducţie nu se blochează Ele se menţin in conducţie pe durata unghiului de comanda a grupului următor. Redresorul functioneaza in regim de curent neîntrerupt. med = 1/* u(t)dt = 1/* 2*Uefsec*sin(ω*t)d - α α α -1/* 2*Uefsec*sin(ω*t)d = 1/*Uefsec*[-cos(ω*t)] - 1/* 2*Uefsec*[-cos(ω*t)] = α = 2*Uefsec/*[-cos()+cos(α)+cos(α)-cos()]= 2*Uefsec/*[2cos(α)]=

6 INRODUCERE IN ELECRONICA APLICAA - S.l. ing. ILIEV MIRCEA Pag. 4.6 = 2* 2*Uefsec/*cos(α) Pentru α = U Sm =2* 2*Uefsec/ coincide cu U sm din cazul redresorului necomandat. Fig. 4.4 Fig. 4.5 Pentru a micşora variaţia U S se conectează in paralel cu Z S o dioda numita dioda de descărcare.

7 INRODUCERE IN ELECRONICA APLICAA - S.l. ing. ILIEV MIRCEA Pag. 4.7 Prin intermediul ei se descarcă energia înmagazinata in câmpul magnetic al bobinei L S. Ea este in conducţie cat timp U S <. Cu ajutorul ei se micsoreaza puterea reactiva absorbita de redresor de la reţea mentinand regimul de curent neîntrerupt. In cazul când Z S = R S + jx LS unde L S este de valoare mica apare regimul de curent întrerupt când in cadrul unei perioade U S > ; U S = ; U S < Metode de comanda pe grila iristoarele din construcţia redresoarelor trebuie sa comute direct după anumite unghiuri de comanda. Circuitele care produc impulsuri de comanda pentru tiristoare se numesc dispozitive de comanda pe grila D.C.G. Ele trebuie sa asigure: 1. o variaţie a defazajului impulsurilor de comanda intre si 18 o lucru care se realizează cu ajutorul unei tensiuni continue numita tensiune de comanda care se variază cu ajutorul unui potenţiometru. 2. sincronizarea impulsurilor de comanda cu tensiunea alternativa din circuitul de forţa. Aceasta se asigura cu un transformator de sincronizare. 3. sa prezinte o intrare de inhibare sau de blocare care in funcţie de tensiunea ce i se aplica poate determina blocarea impulsurilor de comanda. 4. sa asigure la ieşire un singur impuls de o anumita durata sau trenuri de impulsuri cu o anumita frecventa. In practica se utilizează următoarele tipuri de scheme: - cu componente discrete - cu tranzistoare bipolare sau cu UJ - cu integrate specializate (ex.: βaa145) - cu ajutorul unui microcontroler ce conţine un microprocesor care realizează aceste funcţii. Circuite de comanda pe grila Joncţiunea grila-catod este echivalenta cu o dioda dar care are o cădere de tensiune directa mai mare V D si tensiune de blocare V BR mai mica decât o dioda normala deoarece stratul de drift este sărac, slab dopat. Valori tipice pentru aceasta joncţiune: V D V, I g A Impulsul de comanda trebuie sa îndeplinească trei condiţii: putere suficienta, durata suficienta, precizie la conectare serie sau paralel. Problema care apare la impulsul de comanda este separarea galvanica care se face prin transformatoare de impuls sau optocuploare. a) cu transformator de impuls. Se polarizează baza tranzistorului, ceea ce duce la apariţia in secundar a unui impuls care este aplicat printr-un circuit de sarcina. Astfel, se realizează o separare intre partea + de forţa si cea de comanda. b) cu optocuplor βaa K GI +V A GI - generator de impulsuri K

Electronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE

Electronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE STDIL FENOMENLI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE Energia electrică este transportată şi distribuită la consumatori sub formă de tensiune alternativă. În multe aplicaţii este însă necesară utilizarea

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

Electronică Analogică. Redresoare -2-

Electronică Analogică. Redresoare -2- Electronică Analogică Redresoare -2- 1.2.4. Redresor monoalternanţă comandat. În loc de diodă, se foloseşte un tiristor sau un triac pentru a conduce, tirisorul are nevoie de tensiune anodică pozitivă

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

Electronică Analogică. Redresoare

Electronică Analogică. Redresoare Electronică Analogică Redresoare Cuprins 1. Redresoare 2. Invertoare 3. Circuite de alimentare în comutaţie 4. Stabilizatoare electronice de tensiune 5. Amplificatoare 6. Oscilatoare electronice Introducere

Διαβάστε περισσότερα

11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.

Διαβάστε περισσότερα

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB 1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul

Διαβάστε περισσότερα

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării

Διαβάστε περισσότερα

V O. = v I v stabilizator

V O. = v I v stabilizator Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE DE REDRESARE ŞI FILTRARE

CIRCUITE DE REDRESARE ŞI FILTRARE LCAEA N.4 CICITE DE EDEAE ŞI FILTAE 1.Introducere edresarea este procesul de transformare a curentului alternativ în curent continuu. edresarea este necesară pentru mulţi consumatori electrici la care

Διαβάστε περισσότερα

LUCRAREA 2 REDRESOARE ŞI MULTIPLICATOARE DE TENSIUNE

LUCRAREA 2 REDRESOARE ŞI MULTIPLICATOARE DE TENSIUNE CRAREA REDRESOARE ŞI MTIPICATOARE DE TENSINE 1 Prezentare teoretică 1.1 Redresoare Prin redresare înţelegem transformarea curentului alternativ în curent continuu. Prin alimentarea circuitelor electronice

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice 4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.

Διαβάστε περισσότερα

11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite

Διαβάστε περισσότερα

3. REDRESOARE Probleme generale

3. REDRESOARE Probleme generale 3. EDESOAE 3.1. Probleme generale edresoarele sunt circuite care transforma energia unei surse de curent alternativ in energie de curent continuu. Pe scurt un redresor face transformarea alternativ continuu.

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1. Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

4. DIRIJAREA TENSIUNII REDRESATE

4. DIRIJAREA TENSIUNII REDRESATE 4. DIRIJAREA TENSIUNII REDRESATE Într-un şir de aplicaţii practice este necesar de a regla nivelul tensiunii redresate. Această reglare poate fi efectuată în câteva modificaţii: variind tensiunea la ieşirea

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

Studiul unui variator static de tensiune alternativa echipat cu un triac, care este, comandat cu un circuit integrat PA 436

Studiul unui variator static de tensiune alternativa echipat cu un triac, care este, comandat cu un circuit integrat PA 436 Laborator: Electronică Industrială Lucrarea nr:... Studiul unui variator static de tensiune alternativa echipat cu un triac, care este, comandat cu un circuit integrat PA 4. Funcţionarea variatorului de

Διαβάστε περισσότερα

7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE

7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE 7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE 7.1. GENERALITĂŢI PRIVIND AMPLIFICATOARELE DE SEMNAL MIC 7.1.1 MĂRIMI DE CURENT ALTERNATIV 7.1.2 CLASIFICARE 7.1.3 CONSTRUCŢIE 7.2 AMPLIFICATOARE DE SEMNAL MIC

Διαβάστε περισσότερα

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie) Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

Circuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS

Circuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS Circuite cu tranzistoare 1. Inversorul CMOS MOSFET-urile cu canal indus N si P sunt folosite la familia CMOS de circuite integrate numerice datorită următoarelor avantaje: asigură o creştere a densităţii

Διαβάστε περισσότερα

Electronică anul II PROBLEME

Electronică anul II PROBLEME Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le

Διαβάστε περισσότερα

3. REDRESOARE CU MULTIPLICAREA TENSIUNII

3. REDRESOARE CU MULTIPLICAREA TENSIUNII 3. REDRESOARE C MLTIPLICAREA TENSINII Principiul de funcţionare al redresoarelor cu multiplicarea tensiunii se reduce la faptul că pe sarcină se descarcă câteva condensatoare cuplate serie. Fiecare din

Διαβάστε περισσότερα

Stabilizator cu diodă Zener

Stabilizator cu diodă Zener LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

REDRESOARE CU DIODE SEMICONDUCTOARE

REDRESOARE CU DIODE SEMICONDUCTOARE Lucrarea nr. 4 REDRESOARE CU DIODE SEMICONDUCTOARE 1. Scopurile lucrării - vizualizarea şi măsurarea cu ajutorul osciloscopului a formelor de undă pe sarcina redresorului; - determinarea prin măsurări

Διαβάστε περισσότερα

Diode semiconductoare şi redresoare monofazate

Diode semiconductoare şi redresoare monofazate Laborator 1 Diode semiconductoare şi redresoare monofazate Se vor studia dioda redresoare şi redresorul monofazat cu şi fără filtru C. Pentru diodă se va determina experimental dependenţa curent-tensiune

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

Figura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare..

Figura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare.. I. Modelarea funcţionării diodei semiconductoare prin modele liniare pe porţiuni În modelul liniar al diodei semiconductoare, se ţine cont de comportamentul acesteia atât în regiunea de conducţie inversă,

Διαβάστε περισσότερα

Redresoare monofazate cu filtru C

Redresoare monofazate cu filtru C LABORAOR 2 Redresoare monofazate cu filtru C Se vor studia redresoarele monofazate mono şi dublă alternanţă cu filtru C. Pentru redresorul monofazat monoalternanţă cu filtru C se va determina experimental

Διαβάστε περισσότερα

(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN

(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN 5.1.3 FUNŢONAREA TRANZSTORULU POLAR Un tranzistor bipolar funcţionează corect, dacă joncţiunea bază-emitor este polarizată direct cu o tensiune mai mare decât tensiunea de prag, iar joncţiunea bază-colector

Διαβάστε περισσότερα

Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].

Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

L7. REDRESOARE MONOFAZATE

L7. REDRESOARE MONOFAZATE L7. REDRESOARE MONOFAZATE În lucrare se studiază redresorul monofazat in punte, cu doua variante: fără filtru si cu filtru cu condensator. Se fac comparaţii intre rezultatele experimentale si cele teoretice.

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie

Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -

Διαβάστε περισσότερα

Cap.5. REDRESOARE TRIFAZATE

Cap.5. REDRESOARE TRIFAZATE INTRODUCERE IN ELECTRONICA APLICATA - S.l. ing. ILIEV MIRCEA Pag. 5. Cap.5. REDRESOARE TRIFAZATE 5.. Redresoare trifazate necomandate Intr-o serie de domenii de utilizare, energia de curent continuu are

Διαβάστε περισσότερα

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme Capitolul Diode semiconductoare 3. În fig. 3 este preentat un filtru utiliat după un redresor bialternanţă. La bornele condensatorului

Διαβάστε περισσότερα

TEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE

TEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE TEOA TEO EETE TE An - ETT S 9 onf. dr.ing.ec. laudia PĂA e-mail: laudia.pacurar@ethm.utcluj.ro TE EETE NAE ÎN EGM PEMANENT SNSODA /8 EZONANŢA ÎN TE EETE 3/8 ondiţia de realizare a rezonanţei ezonanţa =

Διαβάστε περισσότερα

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare

Διαβάστε περισσότερα

Electronică Analogică. Invertoare-2-

Electronică Analogică. Invertoare-2- Electronică Analogică Invertoare-2- 2.3.5. Invertoare autonome polifazate Invertoarele autonome polifazate se pot realiza prin cuplarea convenabilă a m invertoare monofazate. Schema bloc a unui invertor

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

Circuite electrice in regim permanent

Circuite electrice in regim permanent Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este

Διαβάστε περισσότερα

Polarizarea tranzistoarelor bipolare

Polarizarea tranzistoarelor bipolare Polarizarea tranzistoarelor bipolare 1. ntroducere Tranzistorul bipolar poate funcţiona în 4 regiuni diferite şi anume regiunea activă normala RAN, regiunea activă inversă, regiunea de blocare şi regiunea

Διαβάστε περισσότερα

Circuite cu diode în conducţie permanentă

Circuite cu diode în conducţie permanentă Circuite cu diode în conducţie permanentă Curentul prin diodă şi tensiunea pe diodă sunt legate prin ecuaţia de funcţionare a diodei o cădere de tensiune pe diodă determină valoarea curentului prin ea

Διαβάστε περισσότερα

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se

Διαβάστε περισσότερα

ZERO CROSSING EP Ready Prototyping. Cuprins. Idei pentru afaceri. Hobby & Proiecte Educationale

ZERO CROSSING EP Ready Prototyping. Cuprins. Idei pentru afaceri. Hobby & Proiecte Educationale EPSICOM Ready Prototyping Colecţia Acţionari EP 0102... Cuprins Introducere 1. Funcţionare 2 2. Schema 2 3. PCB 2 4. Lista de componente 2 5. Tutorial Tiristorul 3-6 ZERO CROSSING Avantaj Pret/Calitate

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2 TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE

CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CAPTOLL 3. STABLZATOAE DE TENSNE 3.1. GENEALTĂȚ PVND STABLZATOAE DE TENSNE. Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care furnizează la ieșire (pe rezistența de sarcină) o tensiune continuă

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

1.5 TIRISTORUL GTO STRUCTURĂ.

1.5 TIRISTORUL GTO STRUCTURĂ. .5 TRSTORUL GTO. Tiristorul obişnuit, ca urmare a proprietăţilor sale de a suporta tensiuni şi curenţi mari, este comutatorul static aproape ideal pentru convertoarele de mare putere, inconvenientul esenţial

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 6 6. SURSE DE ALIMENTARE DE CURENT CONTINUU

Capitolul 6 6. SURSE DE ALIMENTARE DE CURENT CONTINUU Capitolul 6 6. SSE DE ALMENTAE DE CENT CONTN În foarte multe aplicaţii ete neceară alimentarea intalaţiilor şi aparatelor electrice în curent continuu. Sura de alimentare cu energie electrică ete în majoritatea

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 4 Contactoare statice CONTACTOARE STATICE

Capitolul 4 Contactoare statice CONTACTOARE STATICE CAPITOLUL 4 Capitolul 4 Contactoare statice CONTACTOARE STATICE 4.. Chestiuni generale Contactoarele statice (prescurtat CS) servesc la cuplarea sau decuplarea unei sarcini la o sursa de energie electrica.

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 6. TRANZISTOARE UNIPOLARE 6.1. TRANZISTOARE UNIPOLARE - GENERALITĂŢI

CAPITOLUL 6. TRANZISTOARE UNIPOLARE 6.1. TRANZISTOARE UNIPOLARE - GENERALITĂŢI CATOLUL 6. TAZTOAE UOLAE 6.1. TAZTOAE UOLAE EEALTĂŢ pre deosebire de tranzistoarele bipolare, tranzistoarele unipolare utilizează un singur tip de purtători de sarcină (electroni sau goluri) care circulă

Διαβάστε περισσότερα

Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Tranzistoare bipolare cu joncţiuni Tranzistoare bipolare cu joncţiuni 1. Noţiuni introductive Tranzistorul bipolar cu joncţiuni, pe scurt, tranzistorul bipolar, este un dispozitiv semiconductor cu trei terminale, furnizat de către producători

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

SIGURANŢE CILINDRICE

SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control

Διαβάστε περισσότερα

COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE

COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicilor statice de transfer în tensiune pentru comparatoare cu AO fără reacţie. b) Determinarea tensiunilor de ieşire

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă

Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Laborator 2 Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Se vor studia dioda Zener şi stabilizatoarele de tensiune continua cu diodă Zener şi cu diodă Zener si tranzistor serie. Pentru diodă se va

Διαβάστε περισσότερα

Fig Stabilizatorul de tensiune continuă privit ca un cuadripol, a), şi caracteristica de ieşire ideală, b).

Fig Stabilizatorul de tensiune continuă privit ca un cuadripol, a), şi caracteristica de ieşire ideală, b). 6. STABILIZATOARE DE TENSIUNE LINIARE 6.1. Probleme generale 6.1.1. Definire si clasificare Un stabilizator de tensiune continuă este un circuit care, alimentat de la o sursă de tensiune continuă ce prezintă

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

Capitolul 4 Amplificatoare elementare Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector

Διαβάστε περισσότερα

Examen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate

Examen. Site   Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate Curs 12 2015/2016 Examen Sambata, S14, ora 10-11 (? secretariat) Site http://rf-opto.etti.tuiasi.ro barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate min. 1pr. +1pr. Bonus T3 0.5p + X Curs 8-11 Caracteristica

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

N 1 U 2. Fig. 3.1 Transformatorul

N 1 U 2. Fig. 3.1 Transformatorul SRSE ŞI CIRCITE DE ALIMETARE 3. TRASFORMATORL 3. Principiul transformatorului Transformatorul este un aparat electrotehnic static, bazat pe fenomenul inducţiei electromagnetice, construit pentru a primi

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE.

3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE. 3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE. 3.5.1 STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE. Principalele caracteristici a unui stabilizator de tensiune sunt: factorul de stabilizare

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare

Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare Scopul lucrării - asimilarea conceptului de nivel mare; - studiul etajului de putere clasa B; 1. Generalităţi Caracteristic etajelor de nivel mare este faptul

Διαβάστε περισσότερα

( ) Recapitulare formule de calcul puteri ale numărului 10 = Problema 1. Să se calculeze: Rezolvare: (

( ) Recapitulare formule de calcul puteri ale numărului 10 = Problema 1. Să se calculeze: Rezolvare: ( Exemple e probleme rezolvate pentru curs 0 DEEA Recapitulare formule e calcul puteri ale numărului 0 n m n+ m 0 = 0 n n m =0 m 0 0 n m n m ( ) n = 0 =0 0 0 n Problema. Să se calculeze: a. 0 9 0 b. ( 0

Διαβάστε περισσότερα

L1. DIODE SEMICONDUCTOARE

L1. DIODE SEMICONDUCTOARE L1. DIODE SEMICONDUCTOARE L1. DIODE SEMICONDUCTOARE În lucrare sunt măsurate caracteristicile statice ale unor diode semiconductoare. Rezultatele fiind comparate cu relaţiile analitice teoretice. Este

Διαβάστε περισσότερα

Maşina sincronă. Probleme

Maşina sincronă. Probleme Probleme de generator sincron 1) Un generator sincron trifazat pentru alimentare de rezervă, antrenat de un motor diesel, are p = 3 perechi de poli, tensiunea nominală (de linie) U n = 380V, puterea nominala

Διαβάστε περισσότερα

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR 1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea

Διαβάστε περισσότερα

1.4 CIRCUITE DE PROTECŢIE PENTRU DIODE ŞI TIRISTOARE.

1.4 CIRCUITE DE PROTECŢIE PENTRU DIODE ŞI TIRISTOARE. 1.4 CIRCUITE DE PROTECŢIE PENTRU DIODE ŞI TIRITOARE. În regimurile dinamice de intrare şi ieşire din conducţie, diodele şi tiristoarele, ca urmare a sarcinilor preponderent inductive, pot fi supuse la

Διαβάστε περισσότερα

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri

Διαβάστε περισσότερα

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE LOGICE CU TB

CIRCUITE LOGICE CU TB CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS

CIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS CIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS I. OBIECTIVE a) Înţelegerea funcţionării porţii de transfer. b) Determinarea rezistenţelor porţii în starea de blocare, respectiv de conducţie. c) Înţelegerea modului

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE DE COMANDǍ PENTRU DISPOZITIVE DE PUTERE

CIRCUITE DE COMANDǍ PENTRU DISPOZITIVE DE PUTERE CAPITOLUL 9 Capitolul 9 Circuite de comandă CIRCUITE DE COMANDǍ PENTRU DISPOZITIVE DE PUTERE Un circuit de comandă a unui dispozitiv electronic de putere (CCD) furnizează acestuia, în cazul cel mai general,

Διαβάστε περισσότερα

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Elemente de Electronică Analogică 35. Stabilizatoare de tensiune integrate STABILIZATOARE DE TENSIUNE INTEGRATE Stabilizatoarele

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

COMANDA TIRISTOARELOR ŞI A TRIACELOR

COMANDA TIRISTOARELOR ŞI A TRIACELOR 1 Lucrarea 3 COMANDA TIRISTOARELOR ŞI A TRIACELOR 1. Introducere Tiristorul este un dispozitiv semiconductor de putere cu terminal de comandă numit grilă sau poartă. Denumirea de tiristor îşi are originea

Διαβάστε περισσότερα

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru

Διαβάστε περισσότερα