UNIVERSITATEA SAPIENTIA CLUJ NAPOCA FACULTATEA DE ŞTIINŢE, MIERCUREA CIUC CATEDRA DE ŞTIINŢE ALIMENTARE ADITIVI ALIMENTARI

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "UNIVERSITATEA SAPIENTIA CLUJ NAPOCA FACULTATEA DE ŞTIINŢE, MIERCUREA CIUC CATEDRA DE ŞTIINŢE ALIMENTARE ADITIVI ALIMENTARI"

Transcript

1 UNIVERSITATEA SAPIENTIA CLUJ NAPOCA FACULTATEA DE ŞTIINŢE, MIERCUREA CIUC CATEDRA DE ŞTIINŢE ALIMENTARE ADITIVI ALIMENTARI

2 CUPRINS 1. ADITIVI ŞI INGREDIENTE PENTRU INDUSTRIA ALIMENTARĂ DEFINIŢIA ADITIVILOR CONDIŢIILE DE FOLOSIRE A ADITIVILOR ALIMENTARI EVALUAREA TOXICOLOGICĂ A ADITIVILOR ALIMENTARI Metodele de cercetare a aditivilor alimentari Doze zilnice admisibile la om CLASIFICAREA ADITIVILOR INGREDIENTE ŞI AUXILIARI TEHNOLOGICI PENTRU INDUSTRIA ALIMENTARĂ COLORANŢII NECESITATEA FOLOSIRII COLORANŢILOR CONDIŢIILE PE CARE TREBUIE SĂ LE ÎNDEPLINEASCĂ UN COLORANT IDEAL CLASIFICAREA COLORANŢILOR Coloranţii naturali Antocianii Betaciane Carotenoidele Coloranţi porfirinici Coloranţi chalconici Coloranţi antrachinonici Coloranţi flavinici Alţi coloranţi Limitele folosirii coloranţilor naturali Proprietăţile funcţionale ale coloranţilor naturali Solubilitatea coloranţilor naturali Coloranţi sintetici (de sinteză) Grupa coloranţilor azoici (-N=N) Grupa coloranţilor triarilmetanului Grupa coloranţilor xantenici Coloranţi din grupa quinoleinei Coloranţi din grupa indigoului Coloranţi folosiţi pentru colorare la suprafaţă

3 2.5. Coloranţi de tip lac COLORANŢI ADMIŞI PENTRU FOLOSIRE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ SUBSTANŢE ANTISEPTICE (DE CONSERVARE) ŞI STABILIZATOARE CONSIDERAŢII GENERALE ROLUL SUBSTANŢELOR ANTISEPTICE CLASIFICAREA ANTISEPTICELOR Aditivi de conservare (E-200 până la E-240) Aditivi de conservare organici Aditivi de conservare minerali Aplicaţiile SO 2 şi ale compuşilor cu sulf în industria alimentară Modul de acţiune al SO Adaosul de SO 2 în vinificaţie Aditivi de conservare (E-249 până la E-290) Aditivi de conservare organici Aditivi de conservare minerali Alţi aditivi de conservare ANTIOXIDANŢII CONSIDERAŢII GENERALE MECANISMUL ANTIOXIDĂRII (RÂNCEZIRII ALDEHIDICE) METODE DE MĂSURARE A GRADULUI DE AUTOOXIDARE DEFINIŢIA, CLASIFICAREA ŞI MOD DE ACŢIUNE AL ANTIOXIDANŢILOR ALEGEREA ŞI DOMENIILE DE APLICAŢIE ALE ANTIOXIDANŢILOR ANTIOXIDANŢI MAI IMPORTANŢI DOZELE DE ANTIOXIDANŢI FOLOSITE ÎN PRODUSELE ALIMENTARE PRODUSE COMERCIALIZATE ÎN ROMÂNIA SUBSTANŢE EMULGATOARE CONSIDERAŢII PRIVIND EMULSIILE PROPRIETĂŢILE PRINCIPALE ALE EMULGATORILOR CRITERII CARE STAU LA BAZA ALEGERII EMULGATORILOR CLASIFICAREA EMULGATORILOR EMULGATORI UTILIZAŢI ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ ALTE PROPRIETĂŢI ALE EMULGATORILOR Complexarea cu amidonul Formarea de complexe cu proteinele

4 Aerarea şi stabilizarea spumelor Modificarea formelor cristaline UTILIZAREA EMULGATORILOR Margarine şi shorteninguri Sosuri emulsionate Îngheţata Pâine şi produse de panificaţie şi patiserie Produse grase tartinabile Ciocolata Caramele Cereale extrudate Paste făinoase Creme spumate obţinute prin freezerare Produse lactate de imitaţie Aluaturi cu afânători chimici EMULGATORI AUTORIZAŢI PENTRU FOLOSIRE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ TIPURI DE EMULGATORI COMERCIALIZAŢI ÎN ROMÂNIA AGENŢI CU ACŢIUNE DE SECHESTRARE, STABILIZARE, TAMPONARE, ÎNTĂRIRE, SINERGETICĂ ŞI CREŞTERE A CAPACITĂŢII DE HIDRATARE CITRAŢII TARTRAŢI ACETATUL ŞI CLORURA DE CALCIU ORTOFOSFAŢII FOSFAŢI CU MASĂ MOLECULARĂ MARE ACIDUL ETILENDIAMINOTETRAACETIC (EDTA) FEROCIANURA DE POTASIU LACTAŢII BIBLIOGRAFIE

5 1. ADITIVI ŞI INGREDIENTE PENTRU INDUSTRIA ALIMENTARĂ 1.1. DEFINIŢIA ADITIVILOR În concepţia manualului procedural al Comisiei Codex Alimentarius FAO/OMS aditivul semnifică orice substanţă, chiar de natură microbiologică, care nu este consumată în mod normal ca aliment şi care nu este folosită în mod normal ca ingredient tipic al alimentului, chiar dacă are sau nu valoare nutritivă, a cărui adăugare în produsul alimentar este legată de un scop tehnologic (şi organoleptic) în fabricarea, ambalarea sau păstrarea produselor alimentare, cu efect cert sau de la care se aşteaptă efecte convenabile (directe sau indirecte) asupra proprietăţilor acestora. Termenul nu include contaminanţii sau substanţele adăugate în alimente pentru menţinerea sau îmbunătăţirea calităţilor nutritive. Din definiţie, termenul de aditiv cuprinde în mod logic, în sine, caracterul de intenţionalitate, ceea ce înseamnă că exclude acele substanţe care ajung în produsele alimentare, în mod accidental, cum ar fi substanţele chimice pentru stimularea creşterii plantelor şi animalelor şi care sunt denumite în mod eronat aditivi accidentali, care în fond sunt pur şi simplu contaminanţi chimici ai produselor alimentare. Din definiţia dată de Codex Alimentarius FAO/OMS, rezultă că folosirea aditivilor este justificată în scopul: - conservării valorii nutritive a unui produs alimentar; - ameliorării duratei de conservare şi stabilitate a unui produs alimentar; - favorizării fabricării, ambalării, depozitării şi transportului produselor alimentare; - îmbunătăţirii caracteristicilor senzoriale ale produselor alimentare Folosirea aditivilor nu este justificată în cazul în care: - doza de folosire propusă pune în pericol sănătatea consumatorilor; - rezultă o diminuare sensibilă a valorii nutritive a produselor alimentare; - se intenţionează mascarea defectelor produsului alimentar sau ascunderea unor defecte de fabricaţie sau manipulare; - se induce în eroare consumatorul. 5

6 1.2. CONDIŢIILE DE FOLOSIRE A ADITIVILOR ALIMENTARI La folosirea aditivilor alimentari trebuie să se aibă în vedere următoarele aspecte: - inocuitatea aditivului în sine şi absenţa pericolului ca urmare a unei eventuale acumulări de doze sau efecte în timp, condiţii ce se demonstrează experimental pe cel puţin două specii de animale; - utilizarea lor să fie acceptată ca necesară şi motivată pe considerente ştiinţifice şi/sau tehnice. FAO/OMS recomandă în această direcţie utilizarea cu preponderenţă a substanţelor naturale în locul celor sintetice; - cantitatea adăugată în produsul alimentar să fie cât mai redusă posibil, dar suficientă pentru a obţine efectul pentru care este indicat aditivul alimentar; - introducerea unei substanţe din grupa aditivilor alimentari să nu aibă drept consecinţă înlocuirea uneia din componentele normale ale aditivului alimentar; - puritatea aditivului alimentar, prin testarea calităţilor sale fizico-chimice să fie reglementată prin lege; - introducerea de aditivi alimentari să fie precedată de stabilirea de metode simple, sensibile de identificare calitativă şi dozare cantitativă; - adaosul de aditivi în produsele alimentare să fie semnalat în mod obligatoriu vizibil pe ambalaj, în concordanţă cu prevederile legale. După părerea noastră, utilizarea aditivilor trebuie să se facă pe baza unui principiu ferm, şi anume, oricât ar fi de economicoasă utilizarea lor, ei nu trebuie folosiţi în practica industrială decât cu condiţia de a nu fi nocivi pentru sănătatea consumatorilor. Prin nenocivitate (inocuitate) înţelegem nu numai lipsa toxicităţii şi a potenţialului carcinogen al aditivului dar şi lipsa unor consecinţe tardive mutagene, teratogene, embriotoxice şi a altor consecinţe care pot influenţa negativ generaţiile viitoare. O atenţie deosebită trebuie acordată purităţii aditivilor şi în special pentru cei sintetici. Impurităţile substanţelor folosite ca aditivi alimentari pot proveni: - din substanţele utilizate în diverse stadii de fabricaţie; - din solvenţii folosiţi pentru extracţii şi cristalizări; - impurităţile pot fi constituite şi din produşi secundari care se formează în cursul fabricării şi depozitării produsului finit datorită oxidărilor, hidrolizelor şi polimerizărilor. Impurităţile pot fi volatile sau nevolatile, organice sau minerale, nocive sau inofensive. 6

7 Problemele importante de care trebuie să se ţină seama în legătură cu impurităţile sunt: - dacă impurităţile diminuează inocuitatea produsului; - dacă proporţia de impurităţi influenţează activitatea, respectiv utilitatea aditivului alimentar; - dacă impurităţile pot fi eliminate total sau parţial prin îmbunătăţirea tehnologiei de fabricaţie a aditivului; - dacă impurităţile respective au o asemenea importanţă încât este necesar să se fixeze o anumită limită pentru acestea EVALUAREA TOXICOLOGICĂ A ADITIVILOR ALIMENTARI Evaluarea toxicologică a unei substanţe care este propusă să fie întrebuinţată ca aditiv comportă două etape: etapa de colectare a datelor cu privire la siguranţa substanţei, a încercărilor de laborator pe animale de experienţă şi dacă este posibil observaţii pe om; etapa de interpretare şi evaluare a datelor care vor conduce la decizia dacă substanţa este acceptată sau nu ca aditiv Metodele de cercetare a aditivilor alimentari Metodele de cercetare a aditivilor alimentari constau în: - studii de toxicitate acută care se execută pe cel puţin trei specii de animale, timp de 2-4 săptămâni. Studiile de toxicitate acută vor furniza date privind apariţia unor acţiuni complexe cum ar fi: efectul convulsionant al sistemului nervos, anticolinesterazic, stimulant metabolic hepato - şi nefrotoxic; - studii de toxicitate pe termen scurt ce se efectuează pe cel puţin două specii de animale dintre care una va fi rozătoare. Se observă aspectul general al animalelor, comportamentul lor, creşterea ponderată, mortalitatea. Se face studiul macro şi microscopic al organelor, greutatea organelor şi raportarea lor la greutatea organelor lotului martor; - studii de toxicitate pe termen lung, pe o durată de 18 luni la şoareci şi 2 ani la şobolani, cu referire specială asupra riscurilor de carcinogenitate; - studii privind reproducerea, cu referire la fecunditate, dezvoltarea gestaţiei, stadiul de sănătate al animalelor de experienţă, evoluţia mamei şi a descendenţilor. Investigaţiile asupra reproducerii pot include cercetări asupra embriotoxicităţii şi teratogenităţii compusului (substanţei) cercetat; 7

8 - carcinogenitatea şi mutagenitatea se urmăresc pe două generaţii ale aceleiaşi specii, evaluându-se totodată şi transportul placentar la substanţelor cercetate, inclusiv trecerea în lapte; - studii biochimice care se referă la modul, viteza şi gradul de absorbţie, cantitatea stocată în organe şi ţesuturi, transformarea metabolică, modul şi viteza de eliminare a aditivului ingerat Doze zilnice admisibile la om În funcţie de evaluările toxicologice se stabileşte doza de aditiv admisă pentru om care poate fi ingerată zilnic pe toată durata vieţii fără a antrena riscul. Se poate vorbi de o doză zilnică admisibilă necondiţionat care se aplică numai aditivilor pentru care datele disponibile ale studiilor toxicologice satisfac atât din punct de vedere biochimic cât şi al transformărilor metabolice ale aditivului. Se poate fixa şi o doză zilnică admisă temporar, când datele toxicologice obţinute sunt suficiente pentru a asigura securitatea întrebuinţării aditivului pe o perioadă limitată de timp, lipsind însă datele complementare pentru a fixa doza zilnică admisibilă necondiţionat. Doza zilnică admisibilă necondiţionat sau temporar se exprimă în mg/kilocorp individ (mascul sau femelă) standard CLASIFICAREA ADITIVILOR Conform directivelor Parlamentului European şi Consiliului Director 94/35/EC şi 96/83/EC privind îndulcitorii, 94/36/EC privind coloranţii, 95/2/EC şi 96/85/EC privind alţi aditivi în afară de îndulcitori, aditivii pot fi clasificaţi în următoarele grupe: - coloranţi care sunt substanţe care sunt folosite pentru a restabili culoarea unui aliment. Nu sunt consideraţi coloranţi aditivi produsele paprika, turmei, saffron şi nici substanţele folosite pentru colorarea părţii exterioare necomestibile a produselor alimentare cum ar fi membranele pentru cârnaţi salamuri şi peliculele de acoperire a brânzeturilor; - îndulcitori (edulcoranţi) care sunt substanţe care se folosesc pentru a conferi gustul de dulce produselor alimentare în care se încorporează şi respectiv se folosesc ca îndulcitori în anumite cazuri în gospodăria individuală. Nu intră în categoria îndulcitorilor (ca aditivi) celelalte substanţe dulci cum ar fi monozaharidele, dizaharidele, sau produsele alimentare dulci (diferite siropuri, miere de albine etc.); 8

9 - conservaţii, care sunt substanţe ce prelungesc durata de păstrare a produselor alimentare prin protejare faţă de acţiunea microorganismelor; - antioxidanţi, care sunt substanţe care prelungesc durata de păstrare a produselor alimentare prin protejarea lor faţă de deteriorarea prin oxidare, cum ar fi râncezirea grăsimilor şi modificările de culoare; - suporturi (purtători), care includ suporturi (purtători) solizi (pulbere) şi lichizi (solvenţi) ce ajută la dizolvarea, dispersarea aditivului fără a modifica funcţia tehnologică şi care ele însăşi nu exercită efecte tehnologice. Suporturile (purtătorii) se utilizează pentru a facilita manipularea sau utilizarea aditivilor; - acidulanţii, care sunt substanţe ce măresc aciditatea unui produs alimentar şi/sau conferă gust produsului alimentar; - regulatori de ph care sunt substanţe care modifică sau controlează aciditatea /alcalinitatea unui produs alimentar; - agenţi antiaglomeranţi, care sunt substanţe ce reduc tendinţa de aderarea a particulelor individuale a unui produs alimentar; - agenţi antispumă, care sunt substanţe ce previn spumarea sau reduc spumarea; - agenţi de masă (bulking), care sunt substanţe ce contribuie la volumul unui produs alimentar fără să aibă efect semnificativ asupra valorii energetice (ex. polidextroza); - emulgatori care sunt substanţe care fac posibilă formarea şi menţinerea emulsiilor de tip A/U şi U/A; - săruri de emulsionare care sunt substanţe ce transformă proteinele din brânză într-o formă dispersată ceea ce asigură o distribuţie uniformă a grăsimii şi altor componenţi; - agenţi de întărire care sunt substanţe ce menţin sau fac tari, crocante ţesuturile fructelor şi legumelor, respectiv interacţionează cu agenţi de gelificare pentru a produce un gel tare (puternic); - potenţatori de aromă care sunt substanţe care măresc gustul şi/sau mirosul existent întrun produs alimentar; - agenţi de spumare ce asigură formarea unei dispersii omogene de gaz în lichid sau gaz în solid; - agenţi de gelificare care sunt substanţe ce conferă textură unui produs alimentar prin formarea de gel; 9

10 - agenţi de glazurare, care sunt substanţe care aplicate la suprafaţa unui produs alimentar îi conferă acestuia un aspect plăcut sau îi conferă o peliculă protectoare; - umectanţi care sunt substanţe ce previn deshidratarea produselor alimentare ca efect al unei umidităţi relative scăzute a aerului, respectiv promovează dizolvarea/dispersarea unei pulberi într-un mediu apos; - amidonuri modificate care sunt substanţe obţinute din amidon prin tratament/tratamente chimice, fizice şi enzimatice; - gaze de ambalare care sunt gaze (altele decât aerul) ce se introduc într-un recipient înainte, în timpul sau după introducerea produsului alimentar în recipient; - agenţi de afânare care sunt substanţe sau combinaţii de substanţe care eliberează un gaz şi prin urmare fac să crească volumul unui aluat sau unei compoziţii ce se bate într-un utilaj specific; - sechestranţi care sunt substanţe ce formează complexe cu ionii metalici; - stabilizatori care sunt substanţe ce fac posibilă menţinerea stării fizico-chimice a unui produs alimentar; stabilizatorii includ şi acele substanţe care sunt capabile să menţină o dispersie omogenă de două sau mai multe lichide nemiscibile într-un produs alimentar, respectiv acele substanţe care stabilizează, reţin sau intensifică culoarea existentă într-un produs alimentar; - substanţe de îngroşare care sunt substanţe ce măresc vâscozitatea unui produs alimentar; - agenţi de tratare a făinii (alţii decât emulgatorii) ce sunt substanţe ce se adaugă în făină sau aluat pentru îmbunătăţirea însuşirilor de panificaţie sau reologice; Nu sunt consideraţi ca aditivi: - substanţe folosite pentru tratamentul apei potabile; - produse care conţin pectină şi derivaţi din pulpă uscată de mere sau coaja fructelor citrice, sau un amestec a celor două obţinute prin acţiunea acizilor diluaţi urmată de neutralizare cu săruri de sodiu sau potasiu (este vorba de pectina lichidă); - baza pentru guma de mestecat; - dextrina albă sau galbenă, amidonul toastat sau dextrinizat, amidonul modificat prin tratament cu acizi sau alcalii şi amidonul tratat cu enzime amilolitice; - clorura de amoniu; - plasma sanguină, gelatina, hidrolizatele proteice şi sărurile lor, proteinele din lapte, glutenul; 10

11 - aminoacizii şi sărurile lor (alţii decât acidul glutaric, glicina, cisteina, cistina şi sărurile acestora); - cazeina şi cazeinaţii; - inulina. De remarcat că, anumiţi aditivi nu se regăsesc în produsele finite. Este cazul unor aditivi care se folosesc într-o anumită etapă tehnologică şi care sunt eliminaţi/distruşi înaintea finalizării produsului alimentar. Este cazul unor antispumanţi, unor aditivi de clarificare/limpezire, de filtrare etc. În tabelul 1.1. se arată aditivii aprobaţi în Uniunea Europeană conform directivelor menţionate anterior. În tabelele 1.2. şi 1.3 şi 1.4 sunt menţionaţi aditivii autorizaţi a fi folosiţi în produsele alimentare destinate copiilor sub 1 an şi copiilor între 1-3 ani. Tabelul 1.1 Aditivi utilizaţi în industria alimentară Nr. CEE Aditivul Funcţii tehnologice E-100 Curcumina Colorant galben E-101 Riboflavina şi riboflavin 5 -fosfatul Colorant galben E-102 Tartrazina Colorant galben E-103* Orcanete Colorant galben E-104 Galben de quinolină Colorant galben E-107* Galben 2G Colorant galben E-110 Galben FCF (galben oranj S) Colorant galben E-120 Cochineal, acid carminic, carmine Colorant roşu E-121* Roşu citrus Colorant roşu E-122 Azorubină, carmoizină Colorant roşu E-123 Amarant Colorant roşu E-124 Ponceau 4R, cochineal Red A Colorant roşu E-125* Ponceau SX Colorant roşu E-127 Eritrozină Colorant roşu E-128 Roşu 2G Colorant roşu E-129 Roşu Ac Colorant roşu E-131 Albastru patent V Colorant albastru E-132 Indigotină, indigo carmin Colorant albastru E-133 Albastru brillant FCF Colorant albastru E-140 Clorofile şi clorofiline Colorant verde E-141 Complexe cu cupru ale clorofilelor Colorant verde E-142 Verde S Colorant verde E-143* Verde solid FCF Colorant verde E-150a Caramel I Colorant verde E-150b Caramel II sulfit caustic Colorant brun E-150c Caramel III-amoniac Colorant brun E-150d Caramel IV sulfit amoniac Colorant brun E-151 Negru brillant BN, negru PN Colorant negru 11

12 Nr. CEE Aditivul Funcţii tehnologice E-152* Negru de cărbune Colorant negru E-153 Cărbune vegetal Colorant negru E-154 Brun FK Colorant brun E-155 Brun HT Colorant brun E-160a Caroteni (amestec de caroteni, β-caroteni) Colorant galben-portocaliu E-160b Anatto, bixină, norbixină Colorant roşu portocaliu E-160c Extrac parpika (oleorezină), capsantină, Colorant roşu-carmin capsorubină E-160d Licopen Colorant roşu E-160e β-apo-8 -carotenal Colorant roşu-portocaliu E-160f Esterul etilic al acidului β-apo-8 -carotenoic Colorant roşu-portocaliu E-160g Carboxantina Colorant roşu E-162 Roşu de sfeclă, betanina Colorant roşu E-163 Antociani Colorant roşu, violet, albastru E-166* Lemn de santal Colorant roşu, portocaliu E-170 Carbonat de calciu Colorant de suprafaţă E-171 Dioxid de titan Colorant de suprafaţă E-172 Oxizi de fier şi hidroxizi de fier (oxizi de fier Colorant de suprafaţă roşu, oxid de fier negru, oxid de fier galben) E-173 Aluminiu Colorant de suprafaţă E-174 Arginit Colorant de suprafaţă E-175 Aur Colorant de suprafaţă E-180 Litol rubina BK Colorant de suprafaţă E-181* Taninuri de calitate alimentară Colorant de suprafaţă E-182* Orseille Colorant de suprafaţă E-200 Acid sorbic Conservant E-201 Sorbat de sodiu Conservant E-202 Sorbat de potasiu Conservant E-203 Sorbat de calciu Conservant E-209* Parahidroxibenzoat de heptil Conservant E-210 Acid benzoic Conservant E-211 Benzoat de sodiu Conservant E-212 Benzoat de potasiu Conservant E-213 Benzoat de calciu Conservant E-214 p-hidroxibenzoat de etil Conservant E-215 p-hidroxibenzoat de etil sodic Conservant E-216 p-hidroxibenzoat de propil Conservant E-217 p-hidroxibenzoat de propil sodic Conservant E-218 p-hidroxibenzoat de metil Conservant E-219 p-hidroxibenzoat de metil sodic Conservant E-220 Anhidridă sulfuroasă Conservant şi antioxidant E-221 Sulfit de sodiu Conservant şi antioxidant E-222 Sulfit acid de sodiu (bisulfit de sodiu) Conservant şi antioxidant E-223 Disulfit de sodiu (metabisulfit de sodiu, Conservant şi antioxidant pirosulfit de sodiu) E-224 Disulfit de potasiu( metabisulfit de potasiu sau pirosulfit de potasiu) Conservant şi antioxidant 12

13 Nr. CEE Aditivul Funcţii tehnologice E-225 Sulfit de potasiu Conservant şi antioxidant E-226 Sulfit de calciu Conservant şi antioxidant E-227 Sulfit acid de calciu Conservant şi antioxidant E-228 Sulfit acid de potasiu Conservant şi antioxidant E-230 Bifenil (difenil) Conservant de suprafaţă E-231 Ortofenilfenol Conservant de suprafaţă E-232 Ortofenilfenol de sodiu Conservant de suprafaţă E-233 Tiabendazol Conservant de suprafaţă E-234 Nizină Conservant E-235 Natamicină (pimaricină) Complex de suprafaţă E-236* Acid formic Conservant E-237* Formiat de sodiu Conservant E-238* Formiat de calciu Conservant E-239 Hexametiletetraamină Conservant E-240* Formaldehidă Conservant E-242 Bicarbonat de metil Conservant E-249 Nitrit de potasiu Conservant, agent de fixare culoare E-250 Nitrit de sodiu Conservant, agent de fixare culoare E-251 Nitrat de sodiu Conservant, agent de fixare culoare E-252 Nitrat de potasiu Conservant, agent de fixare culoare E-260 Acid acetil glacial Conservant, agent de reglare aciditate E-261 Acetat de potasiu Conservant, agent de reglare aciditate E-262 Acetaţi de sodiu (acetat de sodiu, diacetat de Conservant, agent de reglare aciditate sodiu) E-263 Acetat de calciu Conservant, agent de reglare aciditate E-264* Acetat de amoniu Conservant, agent de reglare aciditate E-265* Acid dehidracetic Conservant E-266* Deidracetat de sodiu Conservant E-270 Acid lactic (L-, D-, DL) Conservant, agent de reglare aciditate E-280 Acid propionic Conservant E-281 Propionat de sodiu Conservant E-282 Propionat de calciu Conservant E-283 Propionat de potasiu Conservant E-284 Acid boric Conservant E-285 Borax (tetraborat de sodiu) Conservant E-290 Anhidridă carbonică Conservant, agent de carbonatare, gaz de condiţionare E-296 Acid malic (DL-) Conservant, agent de reglare aciditate E-297 Acid fumaric Conservant, agent de reglare aciditate E-300 Acid ascorbic L-) Antioxidant E-301 Ascorbat de sodiu Antioxidant E-302 Ascorbat de calciu Antioxidant E-304 Esterii acidului ascorbic cu acizii graşi Antioxidant (ascorbilpalmitat) E-305 Ascorbilstearat Antioxidant E-306 Extract bogat în tocoferoli Antioxidant E-307 α-tocoferol Antioxidant 13

14 Nr. CEE Aditivul Funcţii tehnologice E-308 γ-tocoferol Antioxidant E-309 Δ-Tocoferol Antioxidant E-310 Galat de propil Antioxidant E-311 Galat de octil Antioxidant E-312 Galat de dodecil Antioxidant E-313* Galat de etil Antioxidant E-314* Răşină de gaiac Antioxidant E-315 Acid erisorbic (izoascorbic) Antioxidant E-316 Erisorbat de sodiu (izoascorbat de sodiu) Antioxidant E-317* Erisorbat de potasiu (izoascorbat de potasiu) Antioxidant E-318* Erisorbat de calciu (izoascorbat de calciu) Antioxidant E-319* Butilhidroxichinonă terţiară Antioxidant E-320 Butilhidroxianisol (BHA) Antioxidant E-321 Butilhidroxitoluen (BHT) Antioxidant E-322 Lecitină Antioxidant, emulgator E-323* Anoxomer Antioxidant E-324* Etoxiquin Antioxidant E-325 Lactat de sodiu Agent sinergetic, umectant, agent de întărire E-326 Lactat de potasiu Agent sinergetic, agent de reglare aciditate, agent de tratare făină de grâu E-327 Lactat de calciu Agent sinergetic, agent de reglare aciditate, agent de tratare făină de grâu E-328 Lactat de amoniu Agent de reglare aciditate, agent de tratare a făinii de grâu E-329 Lactat de magneziu Agent de reglare a acidităţii, agent de tratare a făinii de grâu E-330 Acid citric Agent de reglare aciditate, sechestrant E-331 Citraţi de sodiu: citrat monosodic, citrat disodic, citrat trisodic Agent de reglare aciditate, sechestrat, stabilizator E-332 Citraţi de potasiu: citrat monopotasic, citrat Agenţi de reglare aciditate, sechestrat, tripotasic stabilizator E-333 Citraţi de calciu: citrat monocalcic, citrat dicalcic, citrat tricalcic Agent de reglare aciditate, sechestrant, stabilizator, emulgatori E-334 Acid tartric Agent de reglare aciditate, sechestrant E-335 Tartraţi de sodiu, tartrat monosodic, tartrat Agent de reglare aciditate, sechestrant, disodic stabilizant E-336 Tartraţi de potasiu: tartrat monopotasic, tartrat dipotasic Agent de reglare, aciditate, sechestrant, stabilizant E-337 Tartrat de sodiu şi potasiu Agent de reglare aciditate, sechestrant, stabilizant E-338 Acid fosforic Agent de reglare aciditate, agent sinergetic E-339 Fosfaţi de sodiu: fosfat monosodic Agent de reglare aciditate, sechestranţi, (ortofosfatmonosodic); fosfat dipotasic agenţi de reţinere a apei (ortofosfat dipotasic); fosfat tripotasic (ortofosfat tripotasic) 14

15 Nr. CEE Aditivul Funcţii tehnologice E-341 Fosfat de calciu: fosfat monocalcic (ortofosfat Agent de reglare aciditate, agenţi de monocalcic); fosfat dicalcic (ortofosfat tratare a făinii de grâu, de întărire, dicalcic); fosfat tricalcic (ortofosfat tricalcic texturanţi, agenţi de afânare, antiaglomeranţi E-342* Fosfat de amoniu: ortofosfat monoamoniat, Agent de reglare aciditate, sechestranţi, ortofosfat diamoniat E-343* Fosfaţi de magneziu: ortofosfat monomagneziu, ortofosfat dimagneziu, ortofosfat trimagneziu agenţi de reţinere a apei Agenţi de reglare aciditate, antiaglomeranţi E-350 Malaţi de sodiu: malat de sodiu, malat acid de Agenţi de reglare aciditate, umectanţi sodiu E-351 Malaţi de potasiu: malat de potasiu, malat acid Agent de reglare aciditate de potasiu E-352 Malaţi de calciu: malat acid de calciu; malat Agent de reglare aciditate de calciu E-353 Acid metatartric Agent de reglare aciditate, agent de inhibare a cristalizării E-354 Tartrat de calciu Agent de reglare, aciditate, agent de inhibare, stabilizare E-355 Acid adipic Agent de reglare aciditate E-356 Adipat de sodiu Agent de reglare aciditate E-357 Adipat de potasiu Agent de reglare aciditate E-359* Adipaţi Agent de reglare aciditate E-363 Acid succinic Agent de reglare aciditate E-365* Fumaraţi de sodiu Agent de reglare aciditate E-366* Fumaraţi de potasiu Agent de reglare aciditate E-367* Fumaraţi de calciu Agent de reglare aciditate E-372* 1,4 Heptonolactona Sechestrant E-372c Esterul citric al mono- şi digliceridelor Emulgator E- 375* Acid nicotinic Fixator de culoare E-380 Citrat de triamoniu Agent de reglare aciditate E-384* Amestec de citraţi de izopropil Antioxidant, agenţi de conservare, sechestrare E-385 Sarea de Ca a EDTA Agent de conservare, sechestrant E-387* Oxistearine Sechestrant, antioxidant sinergetic E-388* Acid ditiopropionic Antioxidant E-389* Tiodipropionat de lauril Antioxidant E-390 Tiodipropionat de stearil Antioxidant E-400 Acid alginic Substanţă de îngroşare, stabilizator, substanţă de gelificare E-401 Alginat de sodiu Substanţă de îngroşare, stabilizator, substanţă de gelificare E-402 Alginat de potasiu Substanţă de îngroşare, stabilizator, substanţă de gelificare E-403 Alginat de amoniu Substanţă de îngroşare, stabilizator, substanţă de gelificare E-404 Alginat de calciu Substanţă de îngroşare, stabilizator, substanţă de gelificare 15

16 Nr. CEE Aditivul Funcţii tehnologice E-405 Propan 1,2 diolalginat Substanţă de îngroşare, emulgator, antispumant E-406 Agar Substanţă de îngroşare, stabilizant, substanţă de gelificare E-407 Carrageenan Substanţă de îngroşare, stabilizant, substanţă de gelificare E-410 Guma locust (Gumă de Caruba) Substanţă de îngroşare, stabilizator E-412 Gumă Guar Substanţă de îngroşare, stabilizator E-413 Guma Tragacanth Substanţă de îngroşare, stabilizator E-414 Gumă Acacia (gumă Arabica) Substanţă de îngroşare, stabilizator, emulgator E-415 Gumă Xantan Substanţă de îngroşare, stabilizator, emulgator E-416 Guma Karaya Substanţă de îngroşare, stabilizator, emulgator E-417 Guma Tara Substanţă de îngroşare, stabilizator, emulgator E-418 Gumă Gellan Substanţă de îngroşare, stabilizator, emulgator E.-420 Sorbitol şi sirop de sorbitol Edulcorant, umectant, stabilizant, agent crioprotector, agent de scădere a punctului de congelare E-421 Manitol Edulcorant, umectant, stabilizant, agent criprotector, agent de scădere a punctului de congelare E-422 Glicerol Umectant, substanţă de diluare (purtător), substanţă de întărire E-430* Stearat de polioxietilenă (8) Emulgator E-431* Stearat de polioxietilenă (40) Emulgator E-432 Polioxietilen sorbitan monolaurat (Polisorbat 20) Emulgator E-433 Polioxietilen sorbitan monooleat (Polisorbat Emulgator 80) E-434 Polioxietilen sorbitan monopalmitat Emulgator E-435 Polioxietilen sorbitan monostearat (Polisorbat Emulgator 60) E-436 Polioxietilen sorbitan tristearat (polisorbat 65) Emulgator E-440 Pectine: pectină, pectină amidată Substanţă de îngroşare, stabilizator, substanţe de gelificare E-442 Sărurile de amoniu ale acidului fosfatidic Emulgator E-443* Ulei vegetal bromat Emulgator, stabilizant E-444 Acetat izobutirat de zaharoză Emulgator, stabilizant E-445 Esterii glicerolului cu răşini de lemn Emulgator, stabilizant E-450 Difosfaţi: disfosfat disodic, difosfat trisodic, Emulgatori, stabilizatori, agenţi de reglare difosfat tetrasodic, difosfat dipotasic, difosfat tetrapotasic, difosfat dicalcic, difosfat acid de calciu aciditate, agenţi de afânare chimică, sechestranţi, agenţi de hidratare/reţinere apă E-451 Trifosfaţi: trifosfat pentasodic, trifosfat Sechestranţi, agenţi de reglare aciditate, 16

17 Nr. CEE Aditivul Funcţii tehnologice pentapotasic agenţi de texturare, agenţi de hidratare/reţinere a apei E-452 Polifosfaţi: polifosfat de sodiu, polifosfat de potasiu, polifosfat de Ca şi Na, polifosfat de Ca Emulgatori, stabilizatori, sechestranţi, substanţe de sechestrare, agenţi de hidratare/reţinere a apei E-460 Celuloza: celuloza microcristalină, celuloză Emulgator, antiaglomerant, agent de pulbere texturare, dispersant E-461 Metilceluloză Substanţă de îngroşare, emulgator, stabilizator E-462* Etilceluloză Liant, substanţă de balast E-463 Hidroxipropil celuloză Substanţă de îngroşare, emulgator, stabilizator E-464 Hidroxipropilmetilceluloză Substanţă de îngroşare, emulgator, stabilizator E-465 Etilmetil celuloză Substanţă de îngroşare, emulgator, stabilizator, spumant E-466 Carboximetil celuloză sodică Substanţă de îngroşare, stabilizator E-470a Sărurile de Na, K, Ca ale acizilor graşi Emulgatori, stabilizanţi, antiaglomeranţi E-470b Sărurile de Mg ale acizilor graşi Emulgatori, stabilizanţi, antiaglomeranţi E-471 Mono şi digliceridele acizilor graşi Emulgatori, stabilizatori E-472a Esterii acidului acetic cu mono- şi digliceridele Emulgatori, stabilizatori, sechestranţi E-472c Esterii acidului lactic cu mono şi digliceridele Emulgatori, stabilizatori, sechestranţi E-472d Esterii acidului tartric cu mono- şi digliceridele Emulgatori, stabilizatori, sechestranţi E-472e Esterii mono şi diacetil tartric ai mono şi Emulgatori, stabilizatori, sechestranţi digliceridelor E-472f Amestec de esteri acetici şi tartrici ai mono şi Emulgatori, stabilizatori, sechestranţi digliceridelor E-472g* Monogliceride succinilate Emulgatori, stabilizatori, sechestranţi E-473 Esteri zaharozei cu acizii graşi Emulgatori E-474 Sucrogliceridele Emulgatori E-476 Poliglicerolpoliricinoleat Emulgatori E-477 Esterii 1,2 propan diolului cu acizii graşi Emulgatori E-478* Esterii glicerolici şi propilenglicolici ai acizilor Emulgatori graşi lactilaţi E-479b Ulei de soia oxidat termic în reacţie cu mono- ş Emulgatori I digliceridele E-480* Sulfosuccinilatl dioctilic de sodiu Emulgator, substanţă de umectare E-481 Stearoil 2-lactilat de Na Emulgator, stabilizator E-482 Stearoil 2-lactilat de Ca Emulgator, stabilizator E-483 Stearoil tartrat Emulgator, stabilizator, agent de tratare a făinii E-484* Citrat de stearil Emulgator, sechestrant E-485* Stearoil fumaratul de sodiu Emulgator E-486* Stearoil fumaratul de calciu Emulgator E-487* Laurilsulfatul de sodiu Emulgator E-491 Sorbitan monostearat Emulgator E-492 Sorbitan tristearat Emulgator 17

18 Nr. CEE Aditivul Funcţii tehnologice E-493 Sorbitan monolaurat Emulgator E-494 Sorbitan monooleat Emulgator E-495 Sorbitan monopalmitat Emulgator E-496* Trioleat de sorbitan Emulgator, stabilizator E-500 Carbonat de sodiu: carbonat acid de sodiu, Agenţi de reglare aciditate, agenţi de sesquicarbonat de sodiu afânare chimică, antiaglomerant E-501 Carbonaţi de potasiu Agenţi de reglare aciditate, stabilizanţi E-503 Carbonaţi de amoniu: carbonat de amoniu, Agenţi de reglare aciditate, agenţi de carbonat acid de amoniu E-504 Carbonaţi de magneziu: carbonat de magneziu, carbonat acid de amoniu E-505* Carbonat feros Agent de reglare aciditate E-507 Acid clorhidric Agent de reglare aciditate E-508 Clorură de potasiu Gelifiant E-509 Clorura de calciu Substanţă de întărire E-510* Clorură de amoniu Agent de tratare făină E-511 Clorură de magneziu Agent de întărire E-512 Clorură stanoasă Agent de fixare culoare E-513 Acid sulfuric Substanţă de reglare aciditate E-514 Sulfaţi de sodiu: sulfat de potasiu, sulfat acid de sodiu E-515 Sulfaţi de potasiu: sulfat de potasiu, sulfat acid de potasiu E-516 Sulfat de calciu afânare chimică Agenţi de reglare aciditate, antiaglomeranţi, fixatori de culoare E-517* Sulfat de amoniu E-518* Sulfat de magneziu E-519 Sulfat cupric Agent de fixare culoare, agent de conservare E-520 Sulfat de aluminiu Agent de întărire E-521 Sulfat de Al şi Na Agent de întărire E-522 Sulfat de Al şi K Agent de întărire E-523 Sulfat de aluminiu şi amoniu Stabilizant, agent de întărire E-524 Hidroxid de sodiu Agent de reglare, ph E-525 Hidroxid de potasiu Agent de reglare, ph E-526 Hidroxid de calciu E-527 Hidroxid de amoniu E-528 Hidroxid de magneziu E-530 Oxid de magneziu Antiaglomerant E-535 Ferocianură de sodiu Antiaglomerant E-536 Ferocianură de potasiu Antiaglomerant E-537* Hexacianomanganat feros Antiaglomerant E-538 Ferocianura de calciu Antiaglomerant E-539* Tiosulfat de Na Sechestrant E-541 Fosfat acid de aluminiu şi sodiu E-542 Fosfat de oase (în principal fosfat de calciu tribazic) E-550* Silicat de sodiu Antiaglomerant Aglomerant, emulgator, agent de reţinere a apei 18

19 Nr. CEE Aditivul Funcţii tehnologice E-551 Dioxid de siliciu (silice amorfă) Antiaglomerant E-553a Silicat de magneziu Antiaglomerant, pulbere pentru pulverizare uscată E-553b Talc E-554 Silicat de Al şi Na Aglomerant E-555 Silicat de Al şi K Aglomerant E-556 Silicat de Al şi Ca Aglomerant E-557* Silicat de Zn Aglomerant E-558 Bentonită Aglomerant agent de limpezire) E-559 Silicat de Al (caolin) Aglomerant E-560 Silicat de K Aglomerant E-570 Acizi graşi Agenţi de glasare, agenţi antispumă E-574 Acid gluconic E-575 Glucono - δ-lactonă Agent de acidifiere, agent de afânare E-576 Gluconat de sodiu E-578 Gluconat de potasiu E-579 Gluconat de calciu Agent de întărire E-580* Gluconat de magneziu Agent de întărire E-620 Acid glutamic Potenţator de aromă E-621 Glutamat monosodic Potenţator de aromă E-622 Glutamat monopotasic Potenţator de aromă E-623 Glutamat de calciu Potenţator de aromă E-624 Glutamat monoamonic Potenţator de aromă E-625 Glutamat d emagneziu Potenţator de aromă E-626 Acid guanilic Potenţator de aromă E Guanilat disodic Potenţator de aromă E Guanilat dipotasic Potenţator de aromă E Guanilat de calciu Potenţator de aromă E-630 Acid inozinic Potenţator de aromă E Inozinat disodic Potenţator de aromă E Inozinat dipotasic Potenţator de aromă E Inozinat de calciu Potenţator de aromă E Ribonucleotide calcice Potenţator de aromă E Ribonucleotide disodice Potenţator de aromă E-636 Maltol Potenţator de aromă E-637 Etilmaltol Potenţator de aromă E-640 Glicocol şi sărurile sale Modificator de aromă E-641 L-leucine Modificator de aromă E-900* Polidimetilsiloxan Antispumant, antiaglomerant, emulgator E-901 Ceară de albine albă sau galbenă Agent de glasare, de lustruire E-902* Ceară de Candelilla Agent de glasare, de lustruire E-903* Ceară de Carnauba Agent de glasare, de lustruire E-904* Guma Lac Agent de glasare, de lustruire E-905* Ulei mineral de calitate alimentar Agent de glasare, agent de condiţionare ermetică E-906* Gumă Benjoin Agent de glasare E_907* Ceară rafinată Agent de glasare 19

20 Nr. CEE Aditivul Funcţii tehnologice E-908* Ceară de orez Agent de glasare E-909* Ceară de balenă Agent de glasare E-910* Esteri cerurilor Agent de glasare E-912 Esterii acidului montan Agent de glasare E-913* Lanolină Agent de glasare E-914 Ceară de polietilenă oxidată Agent de glasare E-915* Esterii glicerolici, metilici, sau pentaeritritolici Agent de glasare ai colofoniului E-916* Iodat de sodiu Agent de tratare făină E-917* Iodat de potasiu Agent de tratare făină E-918* Oxid de azot Agent de tratare făină E-919* Clorura de nitrozil Agent de tratare făină E-920* L-cisteină şi clorhidraţii săi- sărurile de Na şi Agent de tratare făină K E-921* L-cistină şi sărurile sale-clorhidraţii de Na şi K Agent de tratare făină E-922 Persulfat de K Agent de tratare făină E-923* Persulfat de amoniu Agent de tratare făină E-924* Bromat de K Agent de tratare făină E-925* Clor Agent de tratare făină E-926* Peroxid de clor Agent de tratare făină E-927a* Azodicarbamidă Agent de tratare făină E-927b Carbamidă Agent de tratare făină E-928* Peroxid de benzoil Agent de tratare făină E-929* Peroxid de acetonă Agent de tratare făină E-930 Citrat de monoizopropil Agent de conservare E-938 Argon Gaz pentru ambalare sub atmosferă inertă E-939 Helium Gaz pentru ambalare sub atmosferă inertă E-940* Diclodifluormetan Agent criogenic E-941 Azot Gaz pentru ambalare sub atmosferă inertă E-942 Oxid de azot Solvent E-943* Butan Solvent E-944* Propan Solvent E-945* Izobutan Gaz propulsor E-948 Oxigen Gaz propulsor E-950 Acesulfam K Edulcorant E-951 Aspartam Edulcorant E-952 Acid ciclamic şi sărurile de Na, K, Ca Edulcorant E-953 Izomalţ (isomaltitol) Edulcorant, stabilizant, umectant, agent crioprotector E-954 Zaharină şi sărurile de Na, K, Ca Edulcorant E-957 Thaumatină Edulcorant E-959 Neohisperidină Edulcorant E-965 Maltitol şi sirop de maltitol Edulcorant, stabilizant, umectant, agent crioprotector E-966 Lactitol Edulcorant, stabilizant, umectant, agent crioprotector E-967 Xilitol Edulcorant, stabilizant, umectant, agent 20

21 Nr. CEE Aditivul Funcţii tehnologice crioprotector E-999 Extract de Quillaia Spumant E-1000* Sărurile acidului colic şi esterii Emulgator E-1001* Sărurile şi esterii colinei: acetat de colină, Emulgator carbonat de colină, clorură de colină, citrat de colină, tartrat de colină, lactat de colină E-1100 Amilază Agent de tratare făină E-1101 Proteaze Agent de tratare făină, agenţi de frăgezire carne, agenţi pentru obţinere aromatizanţi şi potenţatori de aromă, agenţi de stabilizare vinuri, bere E-1102 Glucozoxidază Antioxidant, agent de tratare făină E-1103 Invertază Agent de hidroliză a zaharozei, agent de stabilizare E-1104 Lipază Agent de scindare grăsimi şi de obţinere aromatizanţi E-1105 Lizozim Conservant E-1200 Polidextroză A, N Substanţă de îngroşare, umectant, stabilizant, substanţă de balast, de texturare E-1201 Polivinil pirolidonă Substanţă de îngroşare, umectant stabilizant, substanţă de balast, de texturare E-1202 Polivinilpolipirolidonă E-1400* Dextrine, amidon torefiat alb şi galben (amidonuri fluide) E-1401* Amidon tratat cu acizi (amidon fluid) E-1402* Amidon tratat cu alcalii (amidon fluid) Substanţă de îngroşare, liant, stabilizator E-1403* Amidon albit alcalin Substanţă de îngroşare, liant, stabilizator E-1404 Amidon oxidat (amidon fluid) Amidon cu capacitate de umflare redusă la tratament termic. Amidon cu vâscozitate redusă E-1405* Amidon tratat cu enzime (amidon fluid) Substanţă pentru obţinere de gume gelificabile E-1410 Fosfat de amidon (amidon monofosfat) Substanţă de îngroşare, stabilizator, liant E-1412 Fosfat de diamidon (amidon reticulat cu Substanţă de îngroşare pentru alimente oxiclorură de fosfor sau trimeta fosfat de sodiu tratate termic la temperaturi > 110 C, ( A OP O) pentru alimente acide, substanţă de O ONa A stabilizare, liant E-1413 Fosfat de diamidon fosfatat Substanţă de îngroşare, liant, stabilizator E-1414 Fosfat de diamidon acetilat Substanţă de îngroşare, liant, stabilizator E-1420 Amidon acetilat (ester) Limitarea retrogradării amidonului ( A OC CH ) 3 (stabilizare), reducerea temperaturii de O gelatinizare. Suprimă fenomenele legate de retrogradare: creşterea vâscozităţii, gelificarea, sinereza. Se utilizează în alimentele conservate la 4 C, alimente 21

22 Nr. CEE Aditivul Funcţii tehnologice congelate, alimente conservate pentru o perioadă îndelungată. E-1422 Adipat de diamidon acetilat Substanţă de îngroşare pentru alimente ( A OC (CH 2 ) 4 C O) A tratate termic la temperaturi > 110 C, O O pentru alimente acide, substanţă de stabilizare, liant E-1440 Amidon hidroxipropilat (eter) Limitarea retrogradării amidonului (A-O-CH 3 - -CHOH-CH 3 ) (stabilizare), reducerea temperaturii de gelatinizare, suprimarea fenomenelor legate de retrogradare: creşterea vâscozităţii, gelificare, sinereza. Se utilizează în alimente conservate la 4 C, alimente congelate, alimente conservate pentru o perioadă îndelungată E-1442 Fosfat de diamidon hidroxipropilat Substanţe de îngroşare, emulgator E-1450 Octenul succinat de amidon (ester) Substanţe de îngroşare, substanţe de ( A O C CH CH CH (CH 2 ) 7 ) CH 3 emulgare O CH 2 COO - E-1503* Ulei de ricin Agent de glasare E-1520 Propilenglicol Umectant, dizolvant *- Aceşti aditivi nu mai sunt prevăzuţi în ultima directivă 95/2/EC din 20 II 1995 anexa I şi anexa II. Aditivi permişi în alimente pentru sugari (1-3 luni) în stare bună de sănătate Aceşti aditivi sunt utilizaţi în produsele lactate fabricate cu culturi starter de bacterii lactice producătoare de acid lactic L(+). Tabelul 1.2. Aditivi admişi în produsele lactate acide fabricare cu culturi starter Nr. CEE Numele aditivului Doza maximă folosită E-270 E-330 E-338 Acid lactic numai forma L(+) Acid citric Acid fosforic - - În conformitate cu limitele arătate în directiva 91/321/EEC (Anexa 1) E-306 E-307 E-308 E-309 Extract bogat în tocoferoli Alfatocoferol Gamatocoferol Delta tocoferol 10 mg/l, individual sau în combinaţie E-322 E-471 Lecitină Mono şi digliceride 1 g/l 4 g/l Aditivi permişi în alimentele destinate sugarilor după 3 luni în stare bună de sănătate 22

23 Aceşti aditivi sunt utilizaţi tot pentru produsele lactate acide fabricate cu culturi starter producătoare de acid lactic L (+) (tabelul 1.3). Tabelul 1.3 Aditivi folosiţi în produsele lactate acide fabricate cu culturi starter destinate sugarilor după trei luni Nr. CEE Numele aditivului Doza maximă utilizată E-270 E-330 Acid lactic numai forma L(+) Acid citric - - E-306 Extract bogat în tocoferoli 10 mg/l individual sau în combinaţie Alfatocoferol Gamatocoferol Deltatocoferol E-338 Acid fosforic În conformitate cu limitele arătate în directiva 91/32/EEC (anexa II) E-440 Pectine 5 g/l în produsele. E-322 E-471 Lecitine Mono şi digliceride 1 g/l 4 g/l E-407 E-410 E-412 Carrageenan Gumă locust Gumă guar 0,3 g/l 1 g/l 1 g/l Aditivi permişi în alimente post-înţărcare pentru copii în stare bună de sănătate Aceşti aditivi sunt prezentaţi în tabelul 1.4. Tabelul 1.4 Aditivi permişi în alimente post-înţărcare pentru copii în stare bună de sănătate Nr. CEE Numele aditivului Produsul alimentar Doza maximă E-170 Carbonat de calciu E-260 Acid acetic E-261 Acetat de potasiu E-262 Acetat de sodiu E-263 Acetat de calciu E-270* Acid lactic* E-296 Acid malic* E-325 Lactat de sodiu* Alimente postînţărcare ph) - (pentru ajustare E-326 Lactat de potasiu* E-327 Lactat de calciu* E-330 Acid citric E-331 Citrat de sodiu 23

24 Nr. CEE Numele aditivului Produsul alimentar Doza maximă E-332 Citrat de potasiu E-333 Citrat de calciu E-507 Acid clorhidric E-524 Hidroxid de sodiu E-525 Hidroxid de potasiu E-526 Hidroxid de calciu E-500 Carbonaţi de sodiu Alimente postînţărcare - (numai ca agenţi E-501 Carbonaţi de potasiu E-503 Carbonaţi de amoniu de afânare) E-400 Acid alginic Deserturi, puding-uri 0,5 g/kg individual E-401 Alginat de sodiu sau în amestec E-402 Alginat de potasiu E-404 Alginat de calciu E-410 Guma Locust Alimente postînţărcare 10 g/kg individual E-412 Guma guar sau în amestec E-414 Guma Accia (guma Arabica) Alimente pe bază de 20g/kg individual E-415 Guma xantan cereale libere de gluten sau în amestec E-440 Pectine E-551 Dioxid de silicon Cereale uscate 2g/kg E-334 Acid tartric* Biscuiţi şi. 5g/kg reziduu E-335 Tartrat de sodiu* E-336 Tartrat de potasiu* E-354 Tartrat de calciu* E-450a Difosfat disodic E-575 Glucono-δ-actonă E-1404 Amidon oxidat Alimente postînţărcare 50g/kg E-1410 Amidon monofosfat E-1412 Fosfat de diamidon E-1413 Fosfat de diamidon fosfatat E-1420 Amidon acetilat E-1422 Adipat de diamidon acetilat E-1450 Octenil succinat de amidon sudic 1.5. INGREDIENTE ŞI AUXILIARI TEHNOLOGICI PENTRU INDUSTRIA ALIMENTARĂ În categoria ingredientelor sunt incluse acele substanţe sau produse, care se folosesc în cantităţi mai mari, în diferite scopuri: aromatizanţi de tip condimente şi plante condimentare, îndulcitori (alţii decât edulcoranţii), derivatele proteice din diverse surse, hidrolizate proteice, substanţe pentru spumare, afânătorii chimici (săruri complexe), fibre alimentare, grăsimi alimentare 24

25 speciale, cafea şi cacao etc. Ingredientele contribuie (cu unele excepţii) la valoarea energetică şi nutritivă a produselor alimentare în care se încorporează precum şi la realizarea unor proprietăţi senzoriale (textură, suculentă, corpolenţă, onctuozitate etc.). Auxiliarii tehnologici sunt substanţe care se adaugă intenţionat în produsele alimentare pentru un scop tehnologic precis ca şi un aditiv. Auxiliarul tehnologic, spre deosebire de aditiv, este introdus într-o etapă intermediară de fabricaţie şi el este eliminat sau distrus înainte de realizarea produsului finit. Principalii auxiliari tehnologici sunt antispumanţii, agenţii de clarificare (limpezire) şi filtrare, agenţii de spălare şi depielare, agenţii de deplumare, depurificare a apelor, răşinile schimbătoare de ioni, solvenţii, adjuvanţi pentru mediile de cultură, pentru congelare şi cristalizare, de formare turnare a bomboanelor, rahatului, de învelire şi gazele propulsoare. 2. COLORANŢII Culoarea este o însuşire a calităţii senzoriale a unui produs alimentar, care, alături de formă, mărime, structură şi aspectul general al produsului, sunt determinante în recepţia vizuală. Când toată energia radiantă din spectrul vizibil este reflectată de o suprafaţă opacă, obiectul respectiv apare alb. Dacă lumina incidentă este parţial absorbită, mai mult sau mai puţin egal de-a lungul întregului spectru vizibil, obiectul apare gri. Dacă absorbţia este practic totală, obiectul este negru (fig. 2.1). Figura 2.1 Curbele de reflectanţă pentru cinci obiecte colorate ( Se mai poate determina culoarea unui produs folosind şi sistemul Munsell (colorimetrul cu disc Macbeth Munsell, respectiv aparatul Hunterlab). 25

26 Figura 2.2 Diagrama cromatică în coordonate x, y (sistem CIE) ( KANPUR/Digi_Img_Pro/chapter_2/images/4b.gif) Coloranţii sunt combinaţii organice, naturale sau sintetice, ele însăşi colorate, dar care au şi proprietatea de a colora. Pentru ca o combinaţie chimică organică colorată să fie şi materie colorantă, ea trebuie să îndeplinească anumite condiţii de solubilitate, de stabilitate la lumină, sau la alţi agenţi fizici, de aderenţă. O substanţă apare colorată când, în lumina pe care o reflectă sau o transmite, lipsesc radiaţii de anumite lungimi de undă şi, ca urmare, spectrele respective prezintă benzi de absorbţie. Acestea se datorează prezenţei în moleculă a unor grupe de atomi, numite cromofori, fiecărui cromofor corespunzându-i una sau mai multe benzi în spectrul vizibil sau ultraviolet. Poziţia benzilor de absorbţie ale unui anumit cromofor este influenţată de existenţa în moleculă a altor cromofori şi prin urmare nuanţa culorii unui material colorat depinde de structura chimică a substanţei. Nuanţa culorii poate fi modificată prin introducerea în moleculă a diferiţilor radicali, chiar dacă nu absorb în spectrul vizibil. Principalele grupe cromofore sunt: grupa nitrozo (-NO), grupa nitro (-NO 2 ), grupa azo (-N=N-), grupa tiocetonică (=C=S), grupa cetonică (=C=O) şi dubla legătură (>C=C<). Ultimele două grupe trebuie să existe în număr mai mare într-o moleculă, pentru ca să apară culoarea. Pentru ca o substanţă colorată să fie şi materie colorantă, ea trebuie să conţină în moleculă şi alte grupe numite auxocrome, care produc o închidere şi o intensificare foarte mare a culorii. Principalele grupe auxocrome sunt: grupele amino, grupele hidroxilfenolice, precum şi derivaţii lor alchilaţi (aminele secundare şi terţiare şi eterii fenolici). 26

27 2.1. NECESITATEA FOLOSIRII COLORANŢILOR Necesitatea folosirii coloranţilor rezultă din directiva 94/36 EC din 30 iunie 1994 a European Parliament and Council Directive care specifică că în categoria coloranţilor intră acele substanţe care se introduc în produsele alimentare pentru a restabili culoarea produsului alimentar care a fost afectată prin prelucrare, depozitare, ambalare şi distribuţie sau care se introduc în produsele alimentare, pentru ca cel care consumă produsul alimentar să identifice mai bine aroma produsului (există o asociere între culoare şi aromă), respectiv, pentru a colora un produs lipsit de culoare CONDIŢIILE PE CARE TREBUIE SĂ LE ÎNDEPLINEASCĂ UN COLORANT IDEAL Un colorant ideal trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: - să nu fie toxic şi să nu fie cancerogenic la diferite nivele de utilizare; să nu conţină impurităţi toxice; - pentru a putea fi folosit colorantul trebuie să aibă dispersabilitate şi/sau solubilitate adaptate la incorporarea sa în faza apoasă şi/sau în faza lipidică din produsul alimentar; - să nu imprime gust şi miros particular produsului alimentar în care se introduce; - să fie stabil la lumină atunci când este introdus în produs şi se găseşte sub formă solubilizată sau dispersată, la ph cuprins între 2 şi 8; - să nu fie afectat de temperaturile la care se face tratamentul termic (pasteurizare, fierbere, sterilizare); - să fie stabil în timpul depozitării produsului alimentar în care s-a introdus; - să nu reacţioneze cu urmele de metale şi nici cu agenţi oxidanţi sau reducători; - caracteristicile să fie identice de la un lot la altul; - să poată fi pus în evidenţă în produsul alimentar prin tehnici analitice adecvate; - să fie disponibil şi relativ economic sub aspectul preţului; - să fie aprobat prin legislaţia sanitară în vigoare. 27

Câteva precizări despre alimentele pe care le consumăm în fiecare zi

Câteva precizări despre alimentele pe care le consumăm în fiecare zi Câteva precizări despre alimentele pe care le consumăm în fiecare zi E-urile sunt substanţe care se folosesc la prepararea unor produse în scopul ameliorării calităţii acestora sau pentru a permite aplicarea

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.

I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Capitolul 3 COMPUŞI ORGANICI MONOFUNCŢIONALI 3.2.ACIZI CARBOXILICI TEST 3.2.3. I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Reacţia dintre

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre. L 314/36 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 1.12.2009 REGULAMENTUL (CE) NR. 1170/2009 AL COMISIEI din 30 noiembrie 2009 de modificare a Directivei 2002/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului

Διαβάστε περισσότερα

5.1. Noţiuni introductive

5.1. Noţiuni introductive ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de

Διαβάστε περισσότερα

Acizi carboxilici heterofuncționali.

Acizi carboxilici heterofuncționali. Acizi carboxilici heterofuncționali. 1. Acizi carboxilici halogenați. R R 2 l l R 2 R l Acizi α-halogenați Acizi β-halogenați l R 2 2 l Acizi γ-halogenați Metode de obținere. 1. alogenarea directă a acizilor

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08. 1. În argentometrie, metoda Mohr: a. foloseşte ca indicator cromatul de potasiu, care formeazǎ la punctul de echivalenţă un precipitat colorat roşu-cărămiziu; b. foloseşte ca indicator fluoresceina, care

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Sulfonarea benzenului este o reacţie ireversibilă.

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE GRIGORE T. POPA IAŞI FACULTATEA DE FARMACIE SUBIECTE EXAMEN PRACTICĂ AN V (2011/2012) Clorhidrat de bromhexin

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE GRIGORE T. POPA IAŞI FACULTATEA DE FARMACIE SUBIECTE EXAMEN PRACTICĂ AN V (2011/2012) Clorhidrat de bromhexin UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE GRIGORE T. POPA IAŞI FACULTATEA DE FARMACIE SUBIECTE EXAMEN PRACTICĂ AN V (2011/2012) 1. Descrieţi următorul preparat medicamentos urmărind: BROMHEXIN soluţie Clorhidrat

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

V O. = v I v stabilizator

V O. = v I v stabilizator Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

ANALIZE FIZICO-CHIMICE MATRICE APA. Tip analiza Tip proba Metoda de analiza/document de referinta/acreditare

ANALIZE FIZICO-CHIMICE MATRICE APA. Tip analiza Tip proba Metoda de analiza/document de referinta/acreditare ph Conductivitate Turbiditate Cloruri Determinarea clorului liber si total Indice permanganat Suma Ca+Mg, apa de suprafata, apa, apa grea, apa de suprafata, apa grea, apa de suprafata, apa grea, apa de

Διαβάστε περισσότερα

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE) EAŢII DE ADIŢIE NULEFILĂ (AN-EAŢII) (ALDEIDE ŞI ETNE) ompușii organici care conțin grupa carbonil se numesc compuși carbonilici și se clasifică în: Aldehide etone ALDEIDE: Formula generală: 3 Metanal(formaldehida

Διαβάστε περισσότερα

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE GRIGORE T. POPA IAŞI FACULTATEA DE FARMACIE SUBIECTE EXAMEN PRACTICĂ AN V (2016/2017)

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE GRIGORE T. POPA IAŞI FACULTATEA DE FARMACIE SUBIECTE EXAMEN PRACTICĂ AN V (2016/2017) UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE GRIGORE T. POPA IAŞI FACULTATEA DE FARMACIE SUBIECTE EXAMEN PRACTICĂ AN V (2016/2017) 1. Descrieţi următorul preparat medicamentos urmărind: BROMHEXIN soluţie Clorhidrat

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este

Διαβάστε περισσότερα

STUDIUL PROCESULUI DE CARAMELIZARE

STUDIUL PROCESULUI DE CARAMELIZARE Aditivi alimentari Lucrarea practică nr.3. STUDIUL PROCESULUI DE CARAMELIZARE Scopul lucrării: Determinarea particularităţilor procesului de caramelizare a carbohidraţilor din compoziţia produselor alimente.

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

Tema 5 (S N -REACŢII) REACŢII DE SUBSTITUŢIE NUCLEOFILĂ. ŞI DE ELIMINARE (E - REACŢII) LA ATOMULDE CARBON HIBRIDIZAT sp 3

Tema 5 (S N -REACŢII) REACŢII DE SUBSTITUŢIE NUCLEOFILĂ. ŞI DE ELIMINARE (E - REACŢII) LA ATOMULDE CARBON HIBRIDIZAT sp 3 Tema 5 REACŢII DE SUBSTITUŢIE NUCLEOFILĂ (S N -REACŢII) ŞI DE ELIMINARE (E - REACŢII) LA ATOMULDE CARBON IBRIDIZAT sp 3 1. Reacții de substituție nucleofilă (SN reacții) Reacţiile de substituţie nucleofilă

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 4-COMPUŞI ORGANICI CU ACŢIUNE BIOLOGICĂ-

Capitolul 4-COMPUŞI ORGANICI CU ACŢIUNE BIOLOGICĂ- Capitolul 4 COMPUŞI ORGANICI CU ACŢIUNE BIOLOGICĂ 4.1.ZAHARIDE.PROTEINE. Exerciţii şi probleme E.P.4.1. 1. Glucoza se oxidează cu reactivul Tollens [Ag(NH 3 ) 2 ]OH conform ecuaţiei reacţiei chimice. Această

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006 Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla 2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire

Διαβάστε περισσότερα

suplimente alimentare

suplimente alimentare Aceste produse sunt suplimente alimentare. Suplimentele alimentare nu trebuie să înlocuiască un regim alimentar variat şi echilibrat! de suplimente alimentare SUPLIMENTE ALIMENTARE 34 în cifre 9 Complex

Διαβάστε περισσότερα

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice 1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă

Διαβάστε περισσότερα

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g. II. 5. Problee. Care ete concentraţia procentuală a unei oluţii obţinute prin izolvarea a: a) 0 g zahăr în 70 g apă; b) 0 g oă cautică în 70 g apă; c) 50 g are e bucătărie în 50 g apă; ) 5 g aci citric

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon

Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon ursul.3. Mării şi unităţi de ăsură Unitatea atoică de asă (u.a..) = a -a parte din asa izotopului de carbon u. a.., 0 7 kg Masa atoică () = o ărie adiensională (un nuăr) care ne arată de câte ori este

Διαβάστε περισσότερα

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB 1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul

Διαβάστε περισσότερα

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste

Διαβάστε περισσότερα

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare

Διαβάστε περισσότερα

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR 1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea

Διαβάστε περισσότερα

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale. 5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1 FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile

Διαβάστε περισσότερα

ŞTIINŢA ŞI INGINERIA. conf.dr.ing. Liana Balteş curs 7

ŞTIINŢA ŞI INGINERIA. conf.dr.ing. Liana Balteş curs 7 ŞTIINŢA ŞI INGINERIA MATERIALELOR conf.dr.ing. Liana Balteş baltes@unitbv.ro curs 7 DIAGRAMA Fe-Fe 3 C Utilizarea oţelului în rândul majorităţii aplicaţiilor a determinat studiul intens al sistemului metalic

Διαβάστε περισσότερα

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616* Tehnică de acționare \ Automatizări pentru acționări \ Integrare de sisteme \ Servicii *22509356_0616* Corectură Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR..71 315 Ediția 06/2016 22509356/RO

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Capitolul 14. Asamblari prin pene Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala

Διαβάστε περισσότερα

SIGURANŢE CILINDRICE

SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005. SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care

Διαβάστε περισσότερα

MEDII DE CULTURA. Clasificarea mediilor de cultura. Scopuri. suporturi materiale si nutritive care servesc la cultivarea bacteriilor

MEDII DE CULTURA. Clasificarea mediilor de cultura. Scopuri. suporturi materiale si nutritive care servesc la cultivarea bacteriilor MEDII DE CULTURA suporturi materiale si nutritive care servesc la cultivarea bacteriilor amestecuri de substante care asigura cultivarea microorganismelor Scopuri Izolarea in cultura pura Identificare

Διαβάστε περισσότερα

2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE

2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE 2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE CONDENSATOARELOR 2.2. MARCAREA CONDENSATOARELOR MARCARE

Διαβάστε περισσότερα

Proprietăţile pulberilor metalice

Proprietăţile pulberilor metalice 3 Proprietăţile pulberilor metalice Pulberea reprezintă principala componentă din materia primă folosită la elaborarea pieselor prin tehnologia M.P. (alături de aditivi, lubrefianţi, etc.) Pulberea se

Διαβάστε περισσότερα

VIESMANN. Proprietăţile apei pentru instalaţiile cu cazane sub presiune Cazane de abur de înaltă şi joasă presiune. Instrucţiuni de proiectare

VIESMANN. Proprietăţile apei pentru instalaţiile cu cazane sub presiune Cazane de abur de înaltă şi joasă presiune. Instrucţiuni de proiectare VIESMANN Proprietăţile apei pentru instalaţiile cu cazane sub presiune Cazane de abur de înaltă şi joasă presiune Instrucţiuni de proiectare Respectarea condiţiilor pentru proprietăţile apei menţionate

Διαβάστε περισσότερα

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011 Problema 1. Pentru ce valori ale lui n,m N (n,m 1) graful K n,m este eulerian? Problema 2. Să se construiască o funcţie care să recunoască un graf P 3 -free. La intrare aceasta va primi un graf G = ({1,...,n},E)

Διαβάστε περισσότερα

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera. pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Exerciţii şi probleme E.P.2.4. 1. Scrie formulele de structură ale următoarele hidrocarburi şi precizează care dintre ele sunt izomeri: Rezolvare: a) 1,2-butadiena;

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi

Διαβάστε περισσότερα

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2 .1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 Şiruri de numere reale

Curs 2 Şiruri de numere reale Curs 2 Şiruri de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Convergenţă şi mărginire Teoremă Orice şir convergent este mărginit. Demonstraţie Fie (x n ) n 0 un

Διαβάστε περισσότερα

Izolaţii flexibile din hârtie de mică, micanite rigide.

Izolaţii flexibile din hârtie de mică, micanite rigide. Izolaţii flexibile din hârtie de mică, micanite rigide. HÂRTIE DE MICĂ MPM1(501), MPM2(501-2), 511... 84 MICABANDĂ FW-5438 B130ºC FW-5440-1 F155ºC... 85 MICABANDĂ FW-5441-1 F(155ºC) D608-1 B(130ºC)...

Διαβάστε περισσότερα

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte

Διαβάστε περισσότερα

Reactia de amfoterizare a aluminiului

Reactia de amfoterizare a aluminiului Problema 1 Reactia de amfoterizare a aluminiului Se da reactia: Al (s) + AlF 3(g) --> AlF (g), precum si presiunile partiale ale componentelor gazoase in functie de temperatura: a) considerand presiunea

Διαβάστε περισσότερα

Περίληψη των χαρακτηριστικών του προϊόντος για βιοκτόνο

Περίληψη των χαρακτηριστικών του προϊόντος για βιοκτόνο Περίληψη των χαρακτηριστικών του προϊόντος για βιοκτόνο Ονομασία προϊόντος: SURE Antibac Foam Hand Wash Free Τύπος(οι) προϊόντος: PT0 - Υγιεινή του ανθρώπου Αριθμός άδειας: Αριθ. αναφ. στοιχείου στο μητρώο

Διαβάστε περισσότερα

Stabilizator cu diodă Zener

Stabilizator cu diodă Zener LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator

Διαβάστε περισσότερα

TERMOCUPLURI TEHNICE

TERMOCUPLURI TEHNICE TERMOCUPLURI TEHNICE Termocuplurile (în comandă se poate folosi prescurtarea TC") sunt traductoare de temperatură care transformă variaţia de temperatură a mediului măsurat, în variaţie de tensiune termoelectromotoare

Διαβάστε περισσότερα

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui - Introducere Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui Αγαπητέ κύριε, Αγαπητέ κύριε, Formal, destinatar de sex

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare

Διαβάστε περισσότερα

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4 SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede 2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind

Διαβάστε περισσότερα

FIŞE DE LUCRU ANALIZE DE LABORATOR PENTRU MODUL 1

FIŞE DE LUCRU ANALIZE DE LABORATOR PENTRU MODUL 1 FIŞE DE LUCRU ANALIZE DE LABORATOR PENTRU MODUL 1 1 FIŞA DE LUCRU NR.1 Să se aprecieze calitatea senzorială a unei probe de seminţe oleaginoase folosindu-se scara de punctaj de 0..5 puncte din fişa de

Διαβάστε περισσότερα

Să se arate că n este număr par. Dan Nedeianu

Să se arate că n este număr par. Dan Nedeianu Primul test de selecție pentru juniori I. Să se determine numerele prime p, q, r cu proprietatea că 1 p + 1 q + 1 r 1. Fie ABCD un patrulater convex cu m( BCD) = 10, m( CBA) = 45, m( CBD) = 15 și m( CAB)

Διαβάστε περισσότερα

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective: TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 30. Transmisii prin lant

Capitolul 30. Transmisii prin lant Capitolul 30 Transmisii prin lant T.30.1. Sa se precizeze domeniile de utilizare a transmisiilor prin lant. T.30.2. Sa se precizeze avantajele si dezavantajele transmisiilor prin lant. T.30.3. Realizati

Διαβάστε περισσότερα

11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 4-COMPUŞI ORGANICI CU ACŢIUNE BIOLOGICĂ-

Capitolul 4-COMPUŞI ORGANICI CU ACŢIUNE BIOLOGICĂ- Capitolul 4 COMPUŞI ORGANICI CU ACŢIUNE BIOLOGICĂ 4.1.ZAHARIDE.PROTEINE. TEST 4.1.2. I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare

Διαβάστε περισσότερα

Criptosisteme cu cheie publică III

Criptosisteme cu cheie publică III Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.

Διαβάστε περισσότερα

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3 SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest

Διαβάστε περισσότερα