Test de evaluare Măsurarea tensiunii şi intensităţii curentului electric

Transcript

1 Test de evaluare Măsurarea tensiunii şi intensităţii curentului electric Subiectul I Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos scrieţi pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect. 1. Într-un circuit, voltmetrul se montează: a) în serie, iar rezistenţa sa trebuie să fie mai mare decât rezistenţa circuitului b) în paralel, iar rezistenţa sa trebuie să fie mai mică decât rezistenţa circuitului c) în serie, iar rezistenţa sa trebuie să fie mai mică decât rezistenţa circuitului d) în paralel, iar rezistenţa sa trebuie să fie mai mare decât rezistenţa circuitului. 2. Pentru a mări domeniul de măsură al unui voltmetru se pune: a) o rezistenţă de valoare foarte mică în serie cu voltmetrul b) o rezistenţă de valoare mare în paralel cu voltmetrul c) o rezistenţă de valoare mare în serie cu voltmetrul d) o rezistenţă de valoare foarte mică în paralel cu voltmetrul 3. La un ampermetru cu rezistenţa internă Ra = 50 Ω, pentru a extinde domeniul de măsură de 6 ori este necesară o rezistenţă de şunt de : a) 6 Ω ; b) 10 Ω ; c) 250 Ω ; d) 8,33 Ω. 4. Diferenţele dintre două aparate magnetoelectrice folosite ca ampermetru şi voltmetru se regăsesc în: a) structura constructivă b) principiul de funcţionare c) valoarea rezistenţei interne d) consumul de putere 5. La un voltmetru cu rezistenţa internă Rv = 100KΩ, pentru a extinde domeniul de măsură de 15 ori este necesară o rezistenţă adiţională de : a) 1,4 MΩ ; b) 150 KΩ ; c) 250 KΩ ; d) 140 KΩ. 6. Aparatele de măsurare notate cu 1, 2, 3 în schema de mai jos sunt: a) 1, 2 ampermetre, 3 voltmetru b) 1,3 voltmetre; 2 ampermetru c) 1,3 ampermetre; 2 voltmetru d) 1 ampermetru; 2,3 voltmetre. 7. Formula de calcul a rezistenţei adiţionale este: a) rad=ra(n+1); b) rad=ra(n-1); c) rad=ran/(n-1); d) rad=ra/(n-1). 8. Pentru ca măsurarea tensiunii într-un circuit să fie însoţită de erori cât mai mici, este necesar ca voltmetrul să aibă rezistenţa internă: a) mult mai mică decât rezistenţa circuitului b) mult mai mare decât rezistenţa internă a sursei c) mult mai mare decât rezistenţa conexiunilor d) mult mai mare decât rezistenţa circuitului 9. Pentru măsurarea curentului printr-un circuit, se parcurg în ordine următoarele etape: a) montarea ampermetrului, citirea indicaţiei, întreruperea circuitului b) montarea ampermetrului, citirea indicaţiei c) înserierea ampermetrului, citirea indicaţiei d) întreruperea circuitului, înserierea ampermetrului, citirea indicaţiei 10. Pentru ca măsurarea curentului într-un circuit să fie însoţită de erori cât mai mici, este necesar ca ampermetrul să aibă rezistenţa internă: a) mult mai mare decât rezistenţa circuitului b) mult mai mică decât rezistenţa circuitului c) mult mai mică decât rezistenţa internă a sursei d) mult mai mică decât rezistenţa conexiunilor 11. Pentru a extinde de n ori limita de măsurare a unui ampermetru este necesar un şunt cu rezistenţa de: a. n 1 ori mai mică decât rezistenţa aparatului (ampermetrului); b. n + 1 ori mai mică decât rezistenţa aparatului (ampermetrului); c. n ori mai mare decât rezistenţa aparatului (ampermetrului); d. n + 1 ori mai mică decât rezistenţa circuitului. 12. Pentru măsurarea intensităţii curentului electric se foloseşte: a) voltmetrul; b) watmetrul; c) ampermetrul; d) varmetrul. 13. La un voltmetru cu rezistenţa internă Rv = 50KΩ, pentru a extinde domeniul de măsură de 10 ori este necesară o rezistenţă adiţională de : a. 450 KΩ ; b. 10 KΩ ; c. 250 KΩ ; d. 5,55 KΩ. 14. Efectele legării în paralel a unui ampermetru în circuit sunt: a) curentul în circuit scade foarte mult; b) curentul în circuit este unul de valoare normală; c) apariţia unui curent de scurtcircuit periculos; d) nu există efecte în această situaţie. 15. Pentru a extinde de n ori limita de măsurare a unui voltmetru este necesară o rezistenţă adiţională cu rezistenţa: a) de n+1 ori mai mică decât rezistenţa aparatului; b) de n 1 ori mai mică decât rezistenţa aparatului; c) de n ori mai mică decât rezistenţa aparatului; d) de n 1 ori mai mare decât rezistenţa aparatului.

2 16. Rezistenţa în ohmi pe volt este dată de relaţia: a) R = U / Ia ; b) R = Ia / U; c) R = 1 / U; d) R = 1 / Ia. 17. Efectele legării în serie a unui voltmetru în circuit sunt: a) curentul în circuit scade foarte mult; b) curentul în circuit este unul de valoare normală; c) apariţia unui curent de scurtcircuit periculos; d) nu există efecte în această situaţie. 18. Raportul dintre rezistenţa internă a unui ampermetru şi rezistenţa şuntului care măreşte domeniul de măsurare de 5(cinci) ori este: a. 6 b. 5 c. 4 d Ampermetrul se conectează în circuitul de măsurat în: a. Serie b. Paralel c. Serie cu rezistente adiţionale d. Depinde de circuit 20. În schema din figura alăturată este reprezentat un voltmetru cu mai multe intervale de măsurare: a. cu câte o rezistenţă adiţională pentru fiecare interval b. cu rezistenţă în serie c. cu rezistenţă în paralel d. cu şunt universal 21. Rezistenta adiţională este: a. o rezistenţă de valoare mică b. un condensator c. o rezistenţă de valoare mare d. o bobină 22. Şuntul reprezintă o rezistenţă electrică de : a. valoare oarecare b. valoare mică c. valoare foarte mare d. valoare unica 23. Voltmetrele magnetoelectrice se folosesc la măsurarea: a) tensiunii continue b) valorii efective a tensiunii c) valorii medii a tensiunii d) valorii maxime a tensiunii 24. Elementul folosit pentru extinderea domeniului de măsurare al unui ampermetru se numeşte: a) rezistenţă adiţională b) corector de zero c) rezistenţă în Ω/V d) rezistenţă şunt. 25. Voltmetrele sunt caracterizate de parametrul rezistenta în Ω/V ce reprezintă: a) rezistenţa necesara pentru a extinde domeniul de măsurare cu un volt b) inversa tensiunii nominale c) curentul nominal al aparatului când tensiunea măsurata este 1V d) rezistenţa ce se conectează in serie cu voltmetrul căruia i se extinde domeniul de măsurare 26. Pe ecranul unui aparat de măsurat digital indicaţia este afişată în sistemul de numeraţie: a) binar b) hexazecimal c) octal d) zecimal 27. Pentru a extinde domeniul de măsură a voltmetrului se foloseşte: a) Rezistenţa adiţională de valoare mare, care se montează în paralel cu voltmetru b) Şuntul o rezistenţă electrică de valoare mică, montată în paralel cu voltmetru c) Şuntul o rezistenţă electrică de valoare mică, montată în serie cu voltmetru d) Rezistenţa adiţională, de valoare mare care se montează în serie cu voltmetru. 28. Pentru a extinde domeniul de măsură a ampermetrului se foloseşte: a) Rezistenţa adiţională de valoare mare, care se montează în paralel cu ampermetru b) Şuntul o rezistenţă electrică de valoare mică, montată în paralel cu ampermetru c) Rezistenţa adiţională, de valoare mare care se montează în serie cu ampermetru d) Şuntul o rezistenţă electrică de valoare mică, montată în serie cu ampermetru. 29. Pentru a extinde de n ori limita de măsurare a unui ampermetru este necesar un şunt cu rezistenţa de: a) n 1 ori mai mică decât rezistenţa aparatului (ampermetrului) b) n + 1 ori mai mică decât rezistenţa aparatului (ampermetrului) c) n ori mai mare decât rezistenţa aparatului (ampermetrului) d) n + 1 ori mai mică decât rezistenţa circuitului 30. Extinderea domeniului de măsurare a ampermetrelor se face cu ajutorul: a) rezistenţei adiţionale care are valoarea: R = RV (n 1) b) unui şunt care are valoarea: c) rezistenţei adiţionale care are valoarea: d) unui şunt care are valoarea: R = RV (n 1). 31. Extinderea domeniului de măsurare a ampermetrelor care măsoară intensitatea curentului electric continuu se face cu ajutorul: a) unui transformator de măsurat de tensiune b) unui şunt conectat în paralel cu ampermetrul c) unei rezistenţe adiţionale montată în serie cu ampermetrul d) unui şunt montat în serie cu ampermetrul. 32. Şuntul, folosit pentru extinderea domeniului de măsurare a unui ampermetru, este: a) o rezistenţă legată în paralel cu aparatul b) o bobină legată în serie cu aparatul

3 c) o rezistenţă şi o bobină legate în serie, şi apoi în serie cu aparatul d) un condensator legat în paralel cu aparatul. 33. Pentru măsurarea unei tensiuni electrice se foloseşte un aparat magnetoelectric care are scara gradată cu 15 diviziuni şi Un = 150V. Dacă acul indicator se opreşte în dreptul diviziunii 5, aparatul va indica o tensiune de: a) 50V b) 5V c) 0,5V d) 5 kv. 34. Pentru a extinde de n ori intervalul de măsurare al unui voltmetru este necesară o rezistenţă adiţională determinată cu relaţia: a) ra(n 1) b) ra / (n 1) c) (n 1) / ra d) 1 + n/ra. 35. Pentru măsurarea curentului electric de valori mici se utilizează : a) milivoltmetrul b) ohmmetrul c) galvanometrul d) wattmetrul. 36. Voltmetrul se conectează în circuitul de măsurat în: a) serie cu consumatorul b) paralel cu consumatorul c) serie cu o rezistenţă de şunt d) paralel cu o rezistenţă adiţională. 37. Raportul dintre rezistenţa şuntului care măreşte de 5 ori domeniul de măsurare şi rezistenţa internă a ampermetrului este: a) 0,16 b) 0,25 c) 0,5 d) 0,2 38. Raportul dintre rezistenţa internă a unui voltmetru şi rezistenţa adiţională care extinde domeniul de măsurare de trei ori este: a) 0,6 b) 0,4 c) 0,5 d) 0,3 39. Un voltmetru care are rezistenţa în ohmi pe volt de Ω/V foloseşte un instrument de măsurat cu intensitatea curentului nominal de: a) 20 ma b) 20 μa c) 50 ma d) 50 μa 40. Şuntul este o rezistenţă electrică : a) de valoare mică montată în serie cu aparatul de măsurat b) de valoare mică montată în paralel cu aparatul de măsurat c) de valoare mare montată în paralel cu aparatul de măsurat d) de valoare mare montată în serie cu aparatul de măsurat 41. Pentru ca precizia măsurătorilor să fie cât mai bună se impun condiţiile : a) voltmetrul şi ampermetrul să aibă rezistenţe cât mai mici b) voltmetrul trebuie să aibă rezistenţă cât mai mare, iar ampermetrul să aibă rezistenţă cât mai mică c) voltmetrul trebuie să aibă rezistenţă cât mai mică, iar ampermetrul să aibă rezistenţă cât mai mare d) ambele aparate trebuie să aibă rezistenţe cât mai mari 42. La montarea în paralel a ampermetrului în circuit: a) aparatul nu indică nici o valoare b) acul indicator vibrează puţin în jurul valorii 0 c) aparatul indică valoarea corectă a curentului d) bobinajul ampermetrului se arde 43. Un aparat de măsură având o rezistenţă în ohmi pe volt de 1000 Ω/V, are curentul nominal: a) 1mA b) 1 μa c) 1 A d) 10 A 44. Scara unui voltmetru magnetoelectric este: a) directă şi uniformă b) inversă şi uniformă c) inversă şi neuniformă d) directă şi neuniformă

4 Subiectul II 1. Transcrieţi pe foaia de examen, litera corespunzǎtoare fiecǎrui enunţ (a, b, c) şi notaţi în dreptul ei litera A, dacă apreciaţi că enunţul este corect (adevǎrat), respectiv litera F, dacă apreciaţi că enunţul este fals. a) Ampermetrul se leagă în paralel în circuitul în care se măsoară intensitatea curentului. b) Aparatele feromagnetice funcţionează ca ampermetre, voltmetre şi wattmetre atât în curent continuu cât şi în curent alternativ. c) Extinderea domeniului de măsurare a unui ampermetru poate fi făcută dacă se montează un şunt în serie cu aparatul. d) La montarea greşită a voltmetrului, în serie cu circuitul, curentul în circuit scade foarte mult. e) La montarea în paralel cu consumatorul a unui ampermetru intensitatea curentului prin aparat scade faţă de montarea în serie. f) Rezistenţa proprie a ampermetrului montat în circuit trebuie să fie mult mai mare decât rezistenţa circuitului. g) Un aparat magnetoelectric are Ia=500μA şi ra=100ω. Rezistenţa adiţională necesară pentru a putea măsura o tensiune de 15V are valoarea 2,9kΩ. h) Voltmetrele electrodinamice se realizează dintr-un miliampermetru electrodinamic în paralel cu o rezistenţă adiţională. i) Din punct de vedere constructiv, aparatele electrice analogice se compun din părti fixe şi părţi mobile. j) Rezistenţa proprie a ampermetrului trebuie sa fie mult mai mare decât rezistenţa circuitului. k) Aparatele feromagnetice funcţionează numai în curent continuu. l) Extinderea domeniului de măsurare la ampermetre se realizează cu un şunt. m) Într-un circuit alimentat la o sursă de tensiune E=3V şi care conţine o rezistenţă R=5Ω se montează un ampermetru cu ra=1ω. Intensitatea curentului în circuit va fi I=0,6A. n) Pentru construcţia voltmetrului de curent alternativ se foloseşte dispozitivul feromagnetic. o) Rezistenţa adiţională este o rezistenţă de valoare mare care se montează în serie cu voltmetrul. p) Rezistenţa proprie a ampermetrului montat în circuit trebuie să fie mult mai mare decât rezistenţa circuitului. q) Rezistenţa proprie a ampermetrului nu influenţează precizia măsurătorilor. r) Aparatele electrodinamice funcţionează numai în curent continuu. s) Aparatele feromagnetice funcţionează numai în curent continuu. t) Ampermetrul are rezistenţa proprie mult mai mică decât rezistenţa circuitului. u) Aparatele electrodinamice se pot utiliza doar ca ampermetre şi voltmetre. v) La montare greşită a voltmetrului, în serie cu circuitul la bornele căruia se măsoară tensiunea, curentul creşte foarte mult datorită rezistenţei interne foarte mari a aparatului. w) Legarea în serie a unui voltmetru intr-un circuit produce apariţia unui curent de scurtcircuit. x) Pentru a extinde de n ori limita de măsurare a unui ampermetru este necesar un şunt cu rezistenţa de (n 1) ori mai mare decât rezistenţa aparatului. y) Pentru a măsura cu un ampermetru acesta se montează în paralel cu consumatorul. z) Rezistenţa adiţională este o rezistenţă electrică de valoare mică care se montează în paralel cu aparatul de măsurat. aa) Şuntul universal este un ansamblu de rezistenţe conectate între ele în paralel şi care se distribuie fie în serie, fie în paralel cu aparatul de măsurat, în funcţie de poziţia unui comutator care schimbă domeniile de măsurare. bb) Voltmetrul feromagnetic nu poate funcţiona dacă nu este alimentat de la o sursă de curent continuu. cc) Aparatele feromagnetice se caracterizează prin sensibilitate şi precizie foarte ridicate. dd) Extinderea domeniului de măsurare al unui ampermetru se face prin montarea în paralel cu acesta a unei rezistenţe, numită şunt. ee) Extinderea domeniului de măsurare al unui voltmetru se face prin montarea în serie cu acesta a unei rezistenţe adiţionale de n-1 ori mai mică decât rezistenţa aparatului. ff) Pentru a extinde de n ori intervalul de măsurare al unui voltmetru, este necesar un şunt cu rezistenţa de (n 1) ori mai mare decât rezistenţa aparatului. gg) Pentru a măsura cu un voltmetru acesta se înseriază în circuit cu consumatorul. hh) Rezistenţele adiţionale se conectează în paralel cu bobina dispozitivului de măsurare ii) Şuntul este o rezistenţă de valoare mare montată în paralel cu ampermetrul. jj) Şuntul reprezintă rezistenţa electrică de valoare mare, care se montează în serie cu aparatul de măsurat şi prin care trece o parte din curentul de măsurat. kk) Voltmetrul are rezistenţa proprie mult mai mare decât rezistenţa circuitului în care se conectează. ll) La montarea greşită a ampermetrului, în paralel pe circuit, prin aparat va trece un curent cu intensitatea foarte mare. mm) Pentru a măsura intensitatea curentului electric într-un circuit, ampermetrul se montează în serie cu consumatorul. nn) Ampermetrul este o unitate de măsură derivată în Sistemul Internaţional de Unităţi de măsură. oo) La montarea greşită a voltmetrului, în serie cu circuitul, curentul în circuit scade foarte mult. pp) Aparatele indicatoare (analogice) afişează valoarea mărimii măsurate, în momentul măsurării, pe un ecran LCD. qq) Aparatele magnetoelectrice se folosesc ca ampermetre şi voltmetre de curent continuu şi alternativ. rr) Dispozitivele magnetoelectrice pot fi utilizate doar la aparatele analogice de c.c. ss) Extinderea domeniului de măsurare a unui voltmetru poate fi făcută dacă se montează un şunt în paralel cu aparatul. tt) Pentru a extinde domeniului de măsurare al unui voltmetru de curent continuu se utilizează o rezistenţă de valoare mare legată în paralel cu acesta, numită rezistenţă adiţională. uu) Rezistenţa proprie a unui ampermetru este foarte mică. vv) Aparatele magnetoelectrice pot fi utilizate numai pentru măsurări in curent continuu. ww) Extinderea domeniului de măsurare al ampermetrului se face cu ajutorul rezistenţei adiţionale.

5 2. Completaţi spaţiile libere: a) Într-un circuit, voltmetrul se conectează numai în.... b) Aparatele magnetoelectrice (cele care folosesc dispozitive de măsurat c) Aparatele magnetoelectrice folosesc interacţiunea dintre... şi curentul electric care strabate bobina mobilă d) La aparatul electrodinamic amortizorul este.. e) Rezistenţa adiţională se montează în.. cu voltmetrul f) Şuntul se foloseşte pentru extinderea domeniului de măsurare al... g) Pentru ca indicaţia unui ampermetru să fie cât mai aproape de valoarea reală a curentului de măsurat, rezistenţa lui internă trebuie să fie mult mai... decât rezistenţa circuitului. h) Pentru măsurarea intensităţii curentului electric se foloseşte un aparat numit.... i) Aparatele feromagnetice sunt utilizate de obicei în instalaţii electrice de curent.. j) Aparatul de măsură... are în componenţa o singură bobină care este mobilă. k) Rezistenţa adiţională se conectează în cu voltmetrul pentru a permite extinderea domeniului de măsurare al acestuia. l) Şuntul reprezintă rezistenţa electrică de valoare care se montează în paralel cu aparatul de măsurat şi prin care trece o parte din curentul de măsurat. m) Domeniul de măsurare al unui ampermetru poate fi extins cu ajutorul unui.... n) Pentru a extinde domeniul de măsurare al unui voltmetru, se utilizează o rezistenţă adiţională montată în... cu voltmetrul. o) Pentru măsurarea intensităţii curentului electric într-un circuit se montează în... un aparat numit... p) Rezistenţa adiţională este o rezistenţă de valoare q) Rezistenţa adiţională este o rezistenţă de valoare mare, care se montează... cu aparatul magnetoelectric şi pe care cade o parte din tensiunea de măsurat r) Şuntul este un dispozitiv folosit pentru...domeniului de măsurare al ampermetrului. s) Aparatul cu ajutorul căruia se măsoară tensiunea electrică se numeşte.... t) Într-un circuit, ampermetrul se conectează numai în.... u) Măsurarea tensiunii electrice se realizează cu ajutorul unui voltmetru care se montează în...cu consumatorul. v) Pentru a extinde de n ori intervalul de măsurare al unui voltmetru, este necesară o rezistenţă a cărei valoare este de (n-1) ori mai mare decât rezistenţa aparatului magnetoelectric. w) Pentru extinderea de n ori a domeniului de măsurare al unui voltmetru se montează în cu acesta o rezistenţă adiţională a cărei valoare este de (n-1) ori mai mare decât rezistenţa internă a aparatului. x) Un voltmetru care are rezistenţa în ohmi pe volt de... Ω/V foloseşte un instrument de măsurat cu intensitatea curentului nominal de 20 μa. y) Şuntul este o rezistenta electrica de valoare montata în paralel cu aparatul de măsurat pentru extinderea domeniului de măsurare al ampermetrului. z) Relaţia α=k.i reprezintă caracteristica statică de funcţionare a unui ampermetru... de curent continuu. aa) Arcurile spirale din construcţia aparatului magnetoelectric servesc la crearea cuplului.. bb) Pentru măsurarea tensiunii electrice la bornele unei rezistenţe se montează în... cu aceasta aparatul de măsurat numit cc) Rezistenţa proprie a ampermetrului montat în circuit trebuie să fie mult mai...decât rezistenţa circuitului. dd) Unitatea de măsură a intensităţii curentului electric este... Subiectul III 44 puncte 1. Se consideră miliampermetrul din figura alăturată. a. Reprezentaţi schema de măsurare a intensităţii curentului continuu într-un circuit. b. Calculaţi constanta aparatului ştiind că domeniul de măsurare este cel înscris pe cadran (1,5mA). c. Precizaţi ce valoare indică ampermetrul din figură. d. Precizaţi valoarea şuntului necesar pentru a extinde domeniul de măsurare la 150mA ştiind că rezistenţa internă a aparatului este 0,035 Ω? 2. Figura de mai jos reprezintă scara gradată a unui milivoltmetru cu rezistenţa internă de 1000Ω şi domeniul de măsurare de 24V. Se extinde domeniul de măsurare la 60V, respectiv 120V. a. Calculaţi constanta milivoltmetrului cu domeniul de măsurare de 24 V. b. Pentru domeniul de măsurare de 24V şi poziţia 1 a acului indicator, determinaţi tensiunea măsurată de milivoltmetru c. Determinaţi rezistenţa adiţională necesară extinderii domeniului de măsurare a voltmetrului la 60 V. d. Reprezentaţi, pe foaia de examen schema voltmetrului cu rezistenţă adiţională.

6 3. Se consideră un voltmetru cu domeniul de măsurare de 250 V, rezistenţa internă de 2500 Ω şi scara gradată de 25 diviziuni. a. Determinaţi curentul nominal al aparatului. b. Determinaţi tensiunea indicată de aparat dacă acul indicator se opreşte în dreptul diviziunea 15. c. Determinaţi rezistenţa adiţională necesară extinderii domeniului de măsurare al aparatului la 1000 V. d. Determinaţi constanta voltmetrului cu rezistenţa adiţională. e. Precizaţi diviziunea în dreptul căreia se opreşte acul indicator dacă voltmetrul cu rezistenţă adiţională măsoară 800 V. f. Reprezentaţi, pe foaia de examen, schema voltmetrului cu rezistenţă adiţională. 4. Se consideră circuitul din figura de mai jos, care reprezintă un voltmetru cu două domenii de măsurare, realizat cu ajutorul unui instrument indicator cu rezistenţa internă de 100 Ω, şi curentul nominal este de 1 ma. a. Calculaţi tensiunea nominală a instrumentului indicator. b. Calculaţi rezistenţele R1, R2,. 5. Un miliampermetru are rezistenţa internă ra= 75 Ω şi scara de 1mA. Pentru a măsura un curent de 1 A trebuie să se folosească o rezistenţă şunt. a. Calculaţi rezistenţa şuntului. b. Reprezentaţi, pe foaia de examen, schema electrică a circuitului cu ampermetru şi rezistenţa şunt. 6. Pentru măsurarea tensiunii la bornele unei rezistenţe alimentată de la o sursă de curent continuu, se foloseşte un voltmetru magnetoelectric cu următoarele caracteristici: curentul nominal Ia= 100 μa, rezistenţa nominală r a = 1k Ω, scara gradată are 10 diviziuni. a. Reprezentaţi pe foaia de examen schema de măsurare; b. Determinaţi valoarea maximă a tensiunii ce poate fi măsurată cu voltmetrul; c. Precizaţi valoarea tensiunii indicate de voltmetru, dacă în timpul măsurării acul indicator se opreşte în dreptul diviziunii α=5; d. Calculaţi valoarea rezistenţei adiţionale ce trebuie folosită pentru a putea măsura tensiuni de 10 ori mai mari, cu acelaşi voltmetru; 7. Voltmetrul din figura următoare necesită extinderea domeniului de măsurare la 300 V. a. identificaţi elementele şi caracteristicile inscripţionate pe cadranul aparatului cu cifrele şi 6; b. constanta aparatului înainte şi după extinderea domeniului de măsurare; c. valoarea rezistenţei adiţionale pentru a se extinde domeniul de măsurare la 300 V; d. valoarea tensiunii indicată de acul indicator, după extinderea domeniului de măsurare 8. Un miliampermetru cu domeniul de măsurare 100 ma, are rezistenţa internă R A de 0,29 Ω, scala aparatului magnetoelectric este gradată în 100 de diviziuni. La acest aparat se conectează un şunt cu o rezistenţă de 0,01 Ω. a. realizaţi schema de montaj a ampermetrului în circuitul de măsurare b. determinaţi valoarea maximă a curentului care poate fi măsurat; c. calculaţi valoarea unei diviziuni a ampermetrului şuntat, C A ; 9. Ampermetrul din figura următoare necesită extinderea domeniului de măsurare la 1,5 A. a. indicaţi elementele şi caracteristicile inscripţionate pe cadranul aparatului cu cifrele şi 6; b. constantele aparatului, C1 şi C2, înainte şi după extinderea domeniului de măsurare; c. valoarea şuntului pentru a se extinde domeniul de măsurare la 1,5 A; d. valoarea intensităţii curentului indicată de acul indicator, după extinderea domeniului de măsurare.

7 10. Un voltmetru cu rezistenţa internă de Ω are scala gradată în 60 de diviziuni pentru tensiunea de 6 V. La acest aparat se conectează o rezistenţă adiţională de Ω. Se cer: a. valoarea maximă pe care o poate măsura voltmetrul după conectarea rezistenţei adiţionale; b. constanta voltmetrului după extinderea domeniului de măsurare; c. tensiunea măsurată de voltmetru înainte şi după extinderea domeniului de măsurare dacă acul indicator se află în poziţia din figura alăturată; 11. Un miliampermetru cu domeniul de măsurare 100 ma, are rezistenţa internă R A de 500 Ω. Scala aparatului magnetoelectric este gradată în 100 de diviziuni. Acest aparat se utilizează ca voltmetru. Se cer: a. indicaţi care este domeniul maxim de măsurare a voltmetrului, obţinut din miliampermetru; b. desenaţi schema de montaj a voltmetrului în circuitul de măsurare (se consideră că avem un consumator cu rezistenţa R); c. calculaţi valoarea rezistenţei adiţionale, Rad,în cazul în care domeniul de măsurare se extinde la 500 V, d. valoarea unei diviziuni a voltmetrului obţinut prin extinderea domeniului de măsurare, (constanta voltmetrului CV.) 12. Un voltmetru feromagnetic, cu rezistenţa internă de 600 Ω şi tensiunea nominală de 150V, are 100 diviziuni la capăt de scară. a. Determinaţi valoarea maximă pe care o poate măsura voltmetrul dacă i se montează o rezistenţă adiţională de 1800Ω. b. Precizaţi noua constantă a aparatului c. Calculaţi tensiunea măsurată de aparat pe domeniul extins dacă acul indicator arată 45 diviziuni. d. Numiţi un alt mod prin care se poate extinde domeniul de măsurare al acestui aparat 13. Un ampermetru magnetoelectric, cu 50 de diviziuni la capăt de scară, are constanta aparatului de 4mA/div şi rezistenţa internă de 4 Ω. a. Determinaţi domeniul de măsurare al aparatului; b. Calculaţi valoarea rezistenţei de şunt care trebuie conectată aparatului astfel încât acesta să poată măsura un curent cu intensitatea maximă de 1A; c. Reprezentaţi pe foaia de examen schema electrică de măsurare a intensităţii curentului electric prin rezistorul R după extinderea domeniului de măsurare al ampermetrului cu ajutorul şuntului. 14. Realizaţi un eseu despre extinderea domeniului de măsurare al ampermetrelor de c.c, având în vedere următoarele: a. rolul extinderii; b. dispozitivul auxiliar folosit (denumire, definiţie); c. schema electrică a montajului utilizat pentru extindere; d. valoarea coeficientului de multiplicare dacă domeniul de măsurare al unui ampermetru a fost extins de la 100 ma la 1 A; e. rezistenţa necesară pentru extinderea domeniului de măsurare al unui ampermetru cu rezistenţa internă de 45 Ω, pentru a asigura un coeficient de multiplicare egal cu 10; f. schema electrică a unui ampermetru cu mai multe domenii de măsurare. 15. Realizaţi un eseu despre extinderea domeniului de măsurare al voltmetrelor de c.c, având în vedere următoarele: a. rolul extinderii; b. dispozitivul auxiliar folosit (denumire, definiţie); c. schema electrică a montajului utilizat pentru extindere; d. valoarea rezistenţei în ohm pe volt R [Ω/V] pentru un aparat cu un curent nominal Ia=100mA; e. rezistenţa necesară pentru extinderea domeniului de măsurare al unui voltmetru cu rezistenţa internă de 100Ω, pentru a obţine un coeficient de multiplicare n=10; f. schema electrică a unui voltmetru cu mai multe domenii de măsurare. 16. Un voltmetru magnetoelectric, având tensiunea nominală U n = 100 V şi scara gradată cu α max =100 div, se leagă în serie cu un rezistor cu R = 10 kω. Când la bornele acestui sistem se aplică tensiunea U= 120V, voltmetrul indică α = 40 div. Se cere: a. Rezistenţa proprie a voltmetrului; b. Tensiunea maximă ce poate fi măsurată de voltmetru; c. Ce valoare trebuie să aibă rezistenţa R, pentru ca la măsurarea tensiunii U = 120 V voltmetrul să indice α = 60 div. 17. Se consideră un circuit electric în care rezistenţa R1=60Ω este alimentată de la o sursă de curent continuu cu E=10V. Pentru măsurarea intensităţii curentului din circuit se montează un ampermetru cu domeniul de măsurare Ia=100mA şi rezistenţa internă ra= 50Ω. a. Calculaţi valoarea intensităţii curentului care se stabileşte prin circuit. b. Determinaţi rezistenţa şuntului rş1 necesar pentru a extinde domeniul de măsurare al ampermetrului la 1A. c. Dacă în serie cu şuntul de la punctul b s-ar conecta şuntul cu rezistenţa r Ş2 = 5Ω, determinaţi valoarea maximă a curentului care se poate măsura cu ampermetrul. 18. O sursǎ de tensiune continuǎ având t.e.m. E= 120 V şi rezistenţa interioarǎ neglijabilǎ alimenteazǎ un consumator având rezistenţa R= 40 Ω. a. Precizaţi ce modificări aduceţi unui ampermetru având rezistenţa Ra=12 Ω şi limita de mǎsurare Ia=1000 ma pentru a mǎsura intensitatea curentului în circuit

8 19. Rezistorul de rezistenţă R =55 Ω este conectat la bornele unei surse de tensiune continuă, cu E = 220 V şi rezistenţă internă neglijabilă. Pentru măsurarea intensităţii curentului în circuit se foloseşte un ampermetru cu rezistenţa internă ra =15 Ω. a. Reprezentaţi, pe foaia de examen, schema circuitului înainte şi după montarea ampermetrului. b. Calculaţi intensitatea curentului din circuit după montarea ampermetrului. c. Explicaţi cum se poate efectua măsurătoarea dacă intensitate nominală a ampermetrului este Ia=1A. 20. Un voltmetru are scala cu αmax = 100 diviziuni şi rezistenţa proprie Ra= 1Ω. Deviaţia maximă este obţinută pentru un curent de intensitate Ia = 50 ma. Care trebuie să fie valoarea rezistenţei rezistorului adiţional, montat în serie cu voltmetrul pentru ca la o tensiune U = 5V, acul indicator să indice α = 50 diviziuni? 21. Schema din figură reprezintă un voltmetru cu două rezistenţe şi un comutator. Aparatul V are Uv =2V şi RV= 500Ω iar R1=2,5kΩ a. Explicaţi rolul rezistenţelor R1 şi R2 b. Determinaţi tensiunea maximă ce se poate aplica intre bornele A şi B, dacă comutatorul K este pe poziţia 1 c. Calculaţi valoarea rezistenţei R2, astfel încât cu comutatorul K pe poziţia 2 intre bornele A şi B să poată fi aplicată o tensiune de 40V