Contractor: Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Imbunatatiri Funciare I.N.C.D.I.F. ISPIF Bucureşti

Transcript

1 Contractor: Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Imbunatatiri Funciare I.N.C.D.I.F. ISPIF Bucureşti Obiectivul general: 4BPM Numarul/codul proiectului: Anul inceperii Anul finalizarii ziua,luna: ziua, luna: Durata (luni): 26 Denumirea Cercetari privind oportunitatea unor noi solutii de asigurare a necesarului proiectului: de apa in corelare cu schemele de gospodarire a apelor cu alimentare preponderent gravitationala REZULTATE MAI 2014 Persoana de contact (Directorul de proiect): Datele de contact: tel/fax/ Dr. Ing. Daniel STATE / secretariatgeneral@ispif.ro danielstate@yahoo.com

2 Irigatia este stiinta supravietuirii omului, iar drenajul constituie conditia de supravietuire a irigatiei. C.R. Maierhoter (Conferinta Apa pentru Pace Washington, 1967)

3 OBIECTIVELE PROIECTULUI Obiectivul proiectului conform ADR OPAC 2020 : Evaluarea potenţialului de bunuri publice de mediu oferite de către exploataţiile agricole în contextul valorificării specificităţii locale pentru producţia agro-zootehnică. Obiectivul general al proiectului: Identificarea soluţiilor şi zonelor geomorfologice şi pedoclimatice la alimentarea gravitaţională a amenajărilor interioare de irigaţii (ploturi)

4 Schema de realizare a obiectivelor proiectului faze Faza 1: Identificarea zonelor de studiu Decembrie 2012 Faza 2: Stabilirea derivaţiilor ce vor alimenta amenajările de irigaţii în corelare cu schemele de gospodărire a apelor Iunie 2013 Faza 3: Soluţii alternative de irigare a terenurilor agricole Decembrie 2013 Faza 4: Stabilirea soluţiilor de reabilitare şi modernizare a amenjărilor de irigaţii pentru reducerea consumului de apă, energie, forţa de muncă şi protecţia mediului Iunie 2014 Faza 5: Strategia şi soluţiile referitoare la posibilitatea folosirii gravitaţionale a aducţiunii apei la amenajările interioare din sistemele de irigaţii Decembrie 2014

5 Zonele de studiu: Spatiul Olt Vedea Neajlov Spatiul Siret - Baragan Activitatea 1.1.: Documentare şi culegere date meteoclimatice, pedologice, hidrogeologice, etc. Activitatea 1.2.: Consideraţii tehnice, previziuni, scenarii cu referire îndeosebi la apariţia şi consecinţele fenomenelor de aridizare produse de deficitul de apă din sol.

6 Activitatea 1.1.: Documentare şi culegere date meteoclimatice, pedologice, hidrogeologice, etc. Baza de date meteoclimatice, geologice, pedologice, hidrogeologice, hidrologice si geotehnice. Activitatea 1.2.: Consideraţii tehnice, previziuni, scenarii cu referire îndeosebi la apariţia şi consecinţele fenomenelor de aridizare produse de deficitul de apă din sol. Consideratii privind procesele fizice, chimice si biologice, petrecute in sol datorita aparitiei fenomenului de aridizare.

7 Activitatea 2.1.: Derivatia Siret - Baragan Activitatea 2.2.: Derivatia Olt - Vedea

8 2.1. Spatiul Olt Vedea (Derivatia Draganesti) 2.2. Spatiul Siret Baragan (Canal Siret Baragan) Sursa de apa Ac. Draganesti/ raul Olt Ac. Calimanesti / raul Siret Tip priza Gravitationala Gravitationala Capat aval Raul Neajlov Raul Ialomita ac.dridu Lungime (km) Debit (mc/s) Nr. Sisteme 6 8 Supr.irigatii (ha) - Pompare - Gravitational

9

10 etapa I Acumularea Draganesti / raulolt - raul Teleorman - Lungime: 63,7 km - Suprafata irigata propusa: ha etapa a II-a Raul Teleorman - raul Neajlov - Lungime: 40 km - Suprafata irigata propusa: ha;

11 Sistem Alimentare Total Pompare Gravitational (ha) (ha) (ha) Ipotesti I Sud (executat) Ipotesti II Sud Ipotesti III Ipotesti IV Nord Calnistea Naipu TOTAL Sisteme de irigatii cu alimentare gravitationala si prin pompare Suprafete alimentate gravitational si prin pompare

12 priza gravitationala in digul stang al acumularii Draganesti. canalul casetat, ingropat, din beton armat format din 3 fire (3,05 km,70 m 3 /s); SPA Draganesti, km 3 (Qi=150 m 3 /s,hp=34 m); SRP Draganesti, km 4,5 (Qi=150 mc/s,hp=18 m); canalul de legatura de 1,4 km intre SPA si SRP Draganesti; 11,6 km canal, aval SRP Draganesti 2 canale de alimentare cu priza in derivatie sistem Ipotesti I Sud Posibilitate irigare ha LUCRARI EXECUTATE Vechiul curs al Oltului; Priza; BA-SPA; BR-SPA; Canal; SRP; Canal; Partea finala a canalului (Km 13,0).

13 Canalul Siret - Baragan Km 0-27 Canalul Siret Baragan Km 27-50

14 Etapa I Acumularea Calimanesti / raul Siret - Oreavu ( pe raul Ramna) - Lungime: 50 km - Suprafata irigata propusa: ha Etapa a II-a Oreavu - Acumularea Dridu / raul Ialomita) - Lungime: 140 km - Suprafata irigata propusa: ha

15 Inceperea lucrarilor Tronson priza km 5,7 km: finalizat Tronsonul 5,7 50 km 35% - excavatii, betonare pe unele de canal si subtraversari 98% - poduri CF 93% - poduri DN, DJ si DC 85% - devieri linii electrice Tronsonul 0 50 km ha irigate Pufesti Ruginesti Panciu: ha Biliesti Slobozia Ciorasti: ha Gologanu Nanesti: ha Cotesti Rm. Sarat Nord: ha

16 Sistem Supr. (ha) Sgrav. (ha) Pompare Mnet η T Consum energie S (ha) Hp (m) (mc/ha) Mwh/an Kwh/ha Ruginesti , Cotesti , R. Sarat S , Buzau , TOTAL VEST , Biliesti , Gologanu , Bogza , , Pogoanele , TOTAL , ,3 MAL EST , TOTAL S.B

17 Spatiul Siret - Baragan Din suprafata de ha prevazuta a se iriga, 55% ( ha) va fi alimentata gravitational iar restul va fi alimentat prin pompare (cu inaltimi totale de pompare cuprinse intre 10 m si 175 m). Spatiul Olt Vedea Neajlov A fost prevazut sa se amenajeze pentru irigatii o suprafata de ha, din care ha prin alimentare prin pompare (35%), restul de 65% fiind alimentare gravitationala. Pentru stabilirea oportunitatii si eficientei lucrarilor, a indicatorilor specifici si etapizarii lucrarilor sunt necesare: o o Reactualizarea studiului de fundamentare privind amenajarea celor 2 spatiia tat din punct de vedere al derivatiilor cat si al sistemelor de irigatii aferente. Elaborarea unor studii de fezabilitate privind amenajarea celor 2 spatii din punct de vedere al asigurarii sursei de apa pentru irigatii, reabilitarii, adaptarii la alimentare din canal si realizarea de noi amenajari de irigatii, realizarii a altor lucrari de imbunatatiri funciare (desecare, combaterea eroziunii solului) precum si in ceea ce priveste producerea de hidroenergie)

18 Activitati Activitatea 3.1.: Aductiunea gravitationala a apei Activitatea 3.2.: Alimentare din acumulari cu rol multiplu Activitatea 3.3.: Alimentare din panza freatica

19 Inventarierea sistemelor de irigatii existente cu aductiune gravitationala a apei 129 de sisteme ha (9% din suprafata totala a sistemelor de irigatii). 98 de sisteme sunt alimentate in totalitate gravitational ha 31 de sisteme cu aductiune mixta ( ha) ha alimentate gravitational

20 Perspective de dezvoltare Sistemele si subsistemele gravitationale ar putea reprezenta coloana vertebrala a sectorului de irigatii in viitor: Eliminare pomparilor de alimentare si repomparilor costuri energetice mai reduse tarife de livrare mici Dimensiuni medii mici canale putine si de dimensiuni reduse pierderi de apa reduse costuri de exploatare si de intretinere asociate acestora sunt mici Includere in programele de investitii Reabilitarea sistemelor gravitationale Realizarea de amenajari noi sistemele alimentate din derivatiile Draganesti (Spatiul Olt Vedea) si Siret Baragan.

21 Din cele 375 scheme hidrotehnice, aflate in administrarea ANIF, 25 de scheme in suprafata de ha sunt alimentate din lacuri naturale si 65 de scheme in suprafata de ha sunt alimentate din acumulari. Din suprafata totala de ha, ha sunt alimentate gravitational, restul fiind amenajat prin pompare. Acumularea apei in lacuri mici create prin bararea vailor, permite inmagazinarea intregului volum de apa in exces, in orice perioada a anului si folosirea apei acumulate pentru orice folosinta, in orice anotimp. In literatura de specialitate, aceste lacuri rezultate din bararea unei vai secundare poarta numele de lacuri colinare.

22 Avantaje: a. Se pot dezvolta in toate regiunile in careapaacumulatapoateaveaunrol important in economia agricola si in alte ramuri economice; b. Nu cer conditii greu de indeplinit in ceea ce priveste amplasamentul, ca in cazul barajelor mari, ceea ce permite construirea lor tinandu-se cont de nevoile economiei locale: se pot amplasa in apropierea suprafetei irigabile sau sectorului zootehnic; c. Nu pun probleme deosebite la executie si exploatare (daca regulile tehnologice sunt respectate) iar costurile de executie si exploatare sunt relativ reduse; d. Permit intensificarea agriculturii si obtinerea de venituri suplimentare folosind mai bine rezervele naturale ale teritoriului.

23 La momentul anului 1990, existau de lacuri colinare cu folosinta unica sau mixta. Aceste lacuri sunt amplasate in special in Moldova (293) si Muntenia (696) in zonele cu relief de deal si platforma (Arges, Botosani, Galati, Iasi, Olt, Suceava, Vaslui) dar si in cele cu relief de campie (Braila, Ialomita, Ilfov, Calarasi, Teleorman. In Transilvania (49) aceste lacuri sunt localizate in vest, in judetele Satu Mare, Bihor, Arad si Timis iar in Dobrogea se afla 3 asemenea lacuri in judetul Tulcea. 14% din totalul lacurilor colinare existente au ca folosinta numai irigatia iar 60% au folosinta mixta, irigatia si piscicultura, cu un volum maxim de apa de 365 milioane m 3, din care 106 milioane m 3 reprezinta volumul de apa disponibil pentru irigatii. 50% din totalul lacurilor colinare au un volum de apa intre si m 3.

24 Potentialul de amenajare cu lacuri colinare la nivel de tara: a. Volum acumulabil: milioane m 3 (50% asigurare) milioane m 3 (80% asigurare); b. Volum util: mil m 3 (50%) milioane m 3 (80% asigurare); c. Suprafata potential amenajabila pentru irigatii (fara alte folosinte): ha, pentru o norma de irigare medie de m 3 /ha. In cazul folosintelor mixte, se poate conta pe o suprafata de pana ha in functie de indeplinirea unor criterii precum existenta unor amenajari de irigatii in zona, consumul energetic pentru pomparea apei in amenajare (in cazul unor inaltimi mari de pompare, generatoare de consumuri mari de energie este neeconomic amenajarea unui sistem de irigatie).

25 Amenajarile de irigatii locale, de dimensiuni reduse, cu alimentare din lacurile colinare este rentabila datorita faptului ca investitia este mica, costurile de exploatare sunt reduse (datorita dimensiunii mici ale amenajarii), rezolva nevoile de irigare la nivelul unui sat, comuna, etc. Valorifica terenurile neproductive (amplasarea lacului colinar se face in vai, valcele care in general au terenuri neproductive). Eficienta unui lac colinar creste prin promovarea mai multor folosinte precum piscicultura, agrement (pescuit sportiv), alimentare cu apa a complexelor zootehnice.

26 Se recomanda: a. Initierea unui studiu aprofundat pentru identificarea zonelor potential amenajabile cu lacuri colinare cu folosinte multiple. b. Promovarea rezultatelor studiului, cu prezentarea avantajelor amenajarii lacurilor colinare in zonele pretabile, in randul comunitatilor locale. c. Identificarea surselor de finantare pentru investitii. O cota parte a fondurilor ar trebui asigurata de comunitatile locale ca beneficiare ale investitiei si care, prin aceasta contributie, sa fie responsabilizate pentru utilizare, exploatare si intretinere.

27 ZONAREA CONDITIILOR HIDROGEOLOGICE PRIVIND FAVORABILITATEA LA IRIGATII ZONE CU CONDITII HIDROGEOLOGICE FAVORABILE grosimea stratului permeabil este mai mare de 5 m; coeficientul de filtratie este mai mare de 40 m/zi iar transmisivitatea depaseste 300 m 2 /zi; debitul unui put forat este mai mare de l/s; gradul de mineralizare este mai mic de 1,5 g/l.

28 principalele zone cu conditii hidrogeologice favorabile corespund conurilor de dejectie ale raurilor Somes, Mures, Arges, Buzau si luncii Dunarii cu transmisivitati ridicate de peste 450 m 2 /zi si debite la puturi mai mari de 30 l/s: volumul total exploatabil din stratele freatice este de cca 850 milioane m 3 /an ceea ce corespunde unui volum specific de m 3 /ha si an; volumul exploatabil pentru irigatii (470 m 3 /an) reprezinta 25-75% din volumul total exploatabil, in functie de conditiile pedoclimatice si solicitarile altor consumatori ai apei subterane. Potential Zonarea conditiilor hidrogeologice

29 Aport freatic m 3 /ha si an >2500 Localizare Lunca Siretului intre confluenta cu raul Trotus si confluenta cu Fluviul Dunarea. Lunca raului Buzau aval de localitatea Buzau. Necesitatea irigatiei Irigatia este necesara numai in anii foarte secetosi, cu norme de irigatie reduse cu cca 75% Lunca Dunarii intre localitatile Irigatia este necesara insa cu Oltenita si Tulcea, lunca Ialomitei norme de irigatii reduse cu cca inferioare pana la confluenta cu 75%. fluviul Dunarea, lunca Dambovitei si zona de vest si sud a localitatii Timisoara Luncile raurilor Prut (si afluentii Irigatia este necesara insa cu acestuia), Siret (amonte de norme reduse cu 50% in confluenta cu raul Trotus), arealul Campia Romana si Campia de cuprins intre luncile Buzaului si Vest. In zonele deluroase din Ialomita aval de localitatea Buzau, nordul Campiei Romane, din intre raurile Mostistea si Ialomita, Transilvania (luncile raului Nord Bucuresti, Lunca Dunarii intre Mures si ale afluentilor localitatile Calafat si Oltenita, luncile acestuia) si in partea amonte a raurilor Arges, Vedea, Calmatui, Olt, raurilor Prut si Siret, irigatia este Jiu (si afluentii acestora), luncile necesara numai in anii foarte raurilor Bega, Timis, Mures si Campia secetosi cu norme de irigatii de Vest. reduse, de 50 75%. Luncile afluentilor raului Siret Aportul freatic este suficient (Suceava, Moldova, Bistrita, Trotus), acoperirii necesarului de apa al in zona de terasa la sud de raul culturilor cu exceptia anilor Buzau, partea estica a luncii foarte secetosi cand se pot Argesului, zona nordica a luncii administra irigatii cu norma de Dunarii intre Calafat si confluenta irigatie redusa, de 50 75%. raului Jiu cu Dunarea, depresiunea Petrosani, areale din Campia de Vest amplasate in luncile raurilor Crasna, Crisul Repede, Crisul Negru, la nord de Arad, la sud de Satu Mare si in podisul Transilvaniei in lunca Somesului, depresiunea Barsei si Fagarasului. Campia de Vest, in zona localitatilor Satu mare si Oradea. Norme de irigatii reduse cu 25%.

30 Domeniul A cu adancimea apei freatice H < H opt - amenajari specifice zonelor umede: piscicultura, silvicultura, pajisti, orezarii, etc. Domeniul B cu Hopt < H < Hm - «domeniul optim» pentru agricultura (irigare si desecare. minima). Domeniul C cu H > H m - terenurile incadrate in aceasta categorie sunt destinate agriculturii irigate. Aplicand acest concept de stabilire a folosintelor, la nivelul fiecarei incinte se echilibreaza efectele ecologice si economice care, impreuna cu infrastructura existenta (drumuri, linii electrice, localitati, etc.) vor crea conditii pentru dezvoltarea durabila a luncii Dunarii. C B A Domenii de folosinta a terenurilor functie de nivelul freatic Reprezentarea grafica a domeniilor de folosinta