Contractor: Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Imbunatatiri Funciare I.N.C.D.I.F. ISPIF Bucureşti
|
|
|
- Αμύντα Φιλιππίδης
- 8 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Contractor: Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Imbunatatiri Funciare I.N.C.D.I.F. ISPIF Bucureşti Obiectivul general: 4BPM Numarul/codul proiectului: Anul inceperii Anul finalizarii ziua,luna: ziua, luna: Durata (luni): 26 Denumirea Cercetari privind oportunitatea unor noi solutii de asigurare a necesarului proiectului: de apa in corelare cu schemele de gospodarire a apelor cu alimentare preponderent gravitationala Denumirea fazei 3: Soluţii alternative de irigare a terenurilor agricole Persoana de contact (Directorul de proiect): Datele de contact: tel/fax/ Dr. Ing. Daniel STATE / secretariatgeneral@ispif.ro danielstate@yahoo.com
2 Obiectivele proiectului Obiectivul proiectului conform ADR OPAC 2020 consta in: Evaluarea potenţialului de bunuri publice de mediu oferite de către exploataţiile agricole în contextul valorificării specificităţii locale pentru producţia agro-zootehnică. Obiectivul general al proiectului este acela de a identifica soluţii şi zone geomorfologice şi pedoclimatice la alimentarea gravitaţională a amenajărilor interioare de irigaţii (ploturi). Obiectivul etapei consta in: Soluţii alternative de irigare a terenurilor agricole Sursa de baza pentru alimentare cu apa a amenajarilor de irigatii o constituie Dunarea si afluentii sai, in principal raurile Mures, Olt, Arges, Siret, Prut. Se estimeaza ca Dunarea asigura apa pentru cca. 85% din suprafata amenajata pentru irigatii. Cea mai mare parte din aceasta suprafata este situata pe terasele din lungul Dunarii. In unele cazuri amenajarile sunt amplasate la peste 200 m deasupra sursei de apa si cerintele de energie electrica pentru pomparea apei sunt mari. Pentru eficientizare trebuie respectate limitele de utilizare profitabila a amenajarilor.
3 Obiectivul fazei nr. 3 Soluţii alternative de irigare a terenurilor agricole Activitati Activitatea 3.1.: Aductiunea gravitationala a apei Activitatea 3.2.: Alimentare din acumulari cu rol multiplu Activitatea 3.3.: Alimentare din panza freatica
4 Inventarierea sistemelor de irigatii existente cu aductiune gravitationala a apei 129 de sisteme ha (9% din suprafata totala a sistemelor de irigatii). 98 de sisteme sunt alimentate in totalitate gravitational ha 31 de sisteme cu aductiune mixta ( ha) ha alimentate gravitational
5 Perspective de dezvoltare Sistemele si subsistemele gravitationale ar putea reprezenta coloana vertebrala a sectorului de irigatii in viitor: Eliminare pomparilor de alimentare si repomparilor costuri energetice mai reduse tarife de livrare mici Dimensiuni medii mici canale putine si de dimensiuni reduse pierderi de apa reduse costuri de exploatare si de intretinere asociate acestora sunt mici Includere in programele de investitii
6 Canalul Siret - Baragan Km 0-27 Canalul Siret Baragan Km 27-50
7 STADIUL LUCRARILOR Inceperea lucrarilor Tronson priza km 5,7 km: finalizat Tronsonul 5,7 50 km 35% - excavatii, betonare pe unele de canal si subtraversari 98% - poduri CF 93% - poduri DN, DJ si DC 85% - devieri linii electrice Tronsonul 0 50 km ha irigate Pufesti Ruginesti Panciu: ha Biliesti Slobozia Ciorasti: ha Gologanu Nanesti: ha Cotesti Rm. Sarat Nord: ha
8
9 Sistem Supr. (ha) Sgrav. (ha) Pompare Mnet η T Consum energie S (ha) Hp (m) (mc/ha) Mwh/an Kwh/ha Ruginesti , , Cotesti , , R. Sarat S , , Buzau , , TOTAL VEST , , Biliesti , , Gologanu , , Bogza , , , Pogoanele , , TOTAL MAL EST TOTAL S.B , ,598 0, ,8 0, ,65 513
10 c) Energia consumata in statiile de pompare de alimentare si repompare Tabel nr M net Hp E Nr. S 50% Total Specifica crt. Sistemul (ha) η T (mc/ha) (m) Mwh/an Kwh/ha Ruginesti-Pufesti (15,3) (9,587) 2 893,50 (124) Panciu - treapta I , , treapta a II-a , , treapta a III-a , , Cotesti Rm.Sarat (53,3) (0,587) ,73 (593) Nord - treapta I ,5 0, , treapta a II-a ,5 0, , treapta a III-a ,0 0, , Rm. Sarat Sud (64,5) (0,587) ,83 (719) - treapta I , , treapta a II-a , , treapta a III-a , , Buzau - Sarata (22) (0,587) ,32 (204) - treapta I , , treapta a II-a , , treapta a III-a , , Biliesti -Slobozia Ciorasti Gologanu Nanesti (2,8) ,00 (148) , , treapta I 2 900* , , ** , , treapta a II-a 900* , , Bogza Balta Alba (6,0) (0,587) 5 229,60 (58) ,8 0, , treapta I ,4 0, , ,0 0, , treapta a II-a ,9 0, , Pogoanele Fundata TOTAL ,00 156
11
12 priza gravitationala in digul stang al acumularii Draganesti. canalul casetat, ingropat, din beton armat format din 3 fire (3,05 km,70 m 3 /s); SPA Draganesti (Qi=150 m 3 /s,hp=34 m); SRP Draganesti (Qi=150 mc/s,hp=18 m); canalul de legatura de 1,4 km intre SPA si SRP Draganesti; 11,6 km canal, aval SRP Draganesti 2 canale de alimentare cu priza in derivatie sistem Ipotesti I Sud Posibilitate irigare ha LUCRARI EXECUTATE Vechiul curs al Oltului; Priza; BA-SPA; BR-SPA; Canal; SRP; Canal; Partea finala a canalului (Km 13,0).
13
14 Sistem Alimentare Total Pompare Gravitational (ha) (ha) (ha) Ipotesti I Sud Ipotesti II Sud Ipotesti III Ipotesti IV Nord Calnistea Naipu TOTAL Sisteme de irigatii cu alimentare gravitationala si prin pompare Suprafete alimentate gravitational si prin pompare
15 La nivelul anului 1989 erau 31 de sisteme mixte care acopereau o suprafata de ha, din care ha erau alimentate gravitational. Sistemele de irigatii cu aductiune gravitationala ar putea fi motorul consolidarii sectorului de irigatii datorita faptului ca sunt sisteme cu dimensiuni relativ reduse care nu solicita o exploatare complexa si costurile de intretinere si reparatii sunt mai mici ceea ce conduce la costuri reduse pentru serviciile de irigatii datorita neincluderii costurilor energiei de pompare pe aductiuni. Constrangerea principala din cauza careia intensitatea irigatiei in aceste amenajari este interesul scazut al beneficiarilor. Din aceasta cauza, din cele 129 de asemenea sisteme de irigatii, la nivelul anului 2013 numai 25 au statut de utilitate publica.
16 Spatiul Siret - Baragan Din suprafata de ha prevazuta a se iriga, 55% (274901ha)vafialimentata gravitational iar restul va fi alimentat prin pompare (cu inaltimi totale de pompare cuprinse intre 10 m si 175 m). Consumul mediu de energie pentru aductiunea apei este de MWh/an din care o parte ar putea fi compensat din productia de MWh/an preconizata a se obtine din amenajarile hidroelectrice prevazute a se realiza. Pentru stabilirea oportunitatii si eficientei lucrarilor, a indicatorilor specifici si etapizarii lucrarilor sunt necesare: o Reactualizarea studiului de fundamentare privind amenajarea interspatiului Siret Baragan atat din punct de vedere al canalului cat si al sistemelor de irigatii aferente. o Elaborarea unui studiu de fezabilitate privind amenajarea interspatiului Siret Baragan, din punct de vedere al asigurarii sursei de apa pentru irigatii, reabilitarii, adaptarii la alimentare din canal si realizarea de noi amenajari de irigatii, realizarii a altor lucrari de imbunatatiri funciare (desecare, combaterea eroziunii solului precum si in ceea ce priveste realizarea de hidroenergie).
17 Spatiul Olt Vedea Neajlov In spatiul Olt-Vedea-Arges a fost prevazut sa se amenajeze pentru irigatii o suprafata de ha, din care ha prin alimentare prin pompare (35%), restul de 65% fiind alimentare gravitationala. Sursa de apa o constituie Derivatia Draganesti, cu o lungime totala de 103,7 km care va transporta un debit de 150 mc/s preluat din Acumularea Draganesti. Pentru stabilirea oportunitatii si eficientei lucrarilor, a indicatorilor specifici si etapizarii lucrarilor sunt necesare: o Reactualizarea studiului de fundamentare privind amenajarea interspatiului Siret Baragan atat din punct de vedere al canalului cat si al sistemelor de irigatii aferente. o Elaborarea unui studiu de fezabilitate privind amenajarea complexa interspatiului Olt-Vedea-Neajlov, din punct de vedere al asigurarii sursei de apa pentru irigatii pentru realizarea de noi amenajari de irigatii precum si a realizarii a altor lucrari de imbunatatiri funciare (desecare, combaterea eroziunii solului).
18 Din cele 375 scheme hidrotehnice, aflate in administrarea ANIF, 25 de scheme in suprafata de ha sunt alimentate din lacuri naturale si 65 de scheme in suprafata de ha sunt alimentate din acumulari. Din suprafata totala de ha, ha sunt alimentate gravitational, restul fiind amenajat prin pompare. Acumularea apei in lacuri mici create prin bararea vailor, permite inmagazinarea intregului volum de apa in exces, in orice perioada a anului si folosirea apei acumulate pentru orice folosinta, in orice anotimp. In literatura de specialitate, aceste lacuri rezultate din bararea unei vai secundare poarta numele de lacuri colinare.
19 Avantaje: a. Se pot dezvolta in toate regiunile in care apa acumulata poate avea un rol important in economia agricola si in alte ramuri economice; b. Nu cer conditii greu de indeplinit in ceea ce priveste amplasamentul, ca in cazul barajelor mari, ceea ce permite construirea lor tinandu-se cont de nevoile economiei locale: se pot amplasa in apropierea suprafetei irigabile sau sectorului zootehnic; c. Nu pun probleme deosebite la executie si exploatare (daca regulile tehnologice sunt respectate) iar costurile de executie si exploatare sunt relativ reduse; d. Permit intensificarea agriculturii si obtinerea de venituri suplimentare folosind mai bine rezervele naturale ale teritoriului.
20 La momentul anului 1990, existau de lacuri colinare cu folosinta unica sau mixta. Aceste lacuri sunt amplasate in special in Moldova (293) si Muntenia (696) in zonele cu relief de deal si platforma (Arges, Botosani, Galati, Iasi, Olt, Suceava, Vaslui) dar si in cele cu relief de campie (Braila, Ialomita, Ilfov, Calarasi, Teleorman. In Transilvania (49) aceste lacuri sunt localizate in vest, in judetele Satu Mare, Bihor, Arad si Timis iar in Dobrogea se afla 3 asemenea lacuri in judetul Tulcea. 14% din totalul lacurilor colinare existente au ca folosinta numai irigatia iar 60% au folosinta mixta, irigatia si piscicultura, cu un volum maxim de apa de 365 milioane m 3, din care 106 milioane m 3 reprezinta volumul de apa disponibil pentru irigatii. 50% din totalul lacurilor colinare au un volum de apa intre si m 3.
21 Potentialul de amenajare cu lacuri colinare la nivel de tara: a. Volum acumulabil: milioane m 3 (50% asigurare) milioane m 3 (80% asigurare); b. Volum util: mil m 3 (50%) milioane m 3 (80% asigurare); c. Suprafata potential amenajabila pentru irigatii (fara alte folosinte): ha, pentru o norma de irigare medie de m 3 /ha. In cazul folosintelor mixte, se poate conta pe o suprafata de pana ha in functie de indeplinirea unor criterii precum existenta unor amenajari de irigatii in zona, consumul energetic pentru pomparea apei in amenajare (in cazul unor inaltimi mari de pompare, generatoare de consumuri mari de energie este neeconomic amenajarea unui sistem de irigatie).
22 Amenajarile de irigatii locale, de dimensiuni reduse, cu alimentare din lacurile colinare este rentabila datorita faptului ca investitia este mica, costurile de exploatare sunt reduse (datorita dimensiunii mici ale amenajarii), rezolva nevoile de irigare la nivelul unui sat, comuna, etc. Valorifica terenurile neproductive (amplasarea lacului colinar se face in vai, valcele care in general au terenuri neproductive). Eficienta unui lac colinar creste prin promovarea mai multor folosinte precum piscicultura, agrement (pescuit sportiv), alimentare cu apa a complexelor zootehnice.
23 Se recomanda: a. Initierea unui studiu aprofundat pentru identificarea zonelor potential amenajabile cu lacuri colinare cu folosinte multiple. b. Promovarea rezultatelor studiului, cu prezentarea avantajelor amenajarii lacurilor colinare in zonele pretabile, in randul comunitatilor locale. c. Identificarea surselor de finantare pentru investitii. O cota parte a fondurilor ar trebui asigurata de comunitatile locale ca beneficiare ale investitiei si care, prin aceasta contributie, sa fie responsabilizate pentru utilizare, exploatare si intretinere.
24 SITUATIA ACTUALA Marea majoritate a amenajarilor sunt de tip local avand suprafete de 5 30 ha. Amenajarile mai mari, de peste 100 ha, reprezinta numai 5%: Suraia si Voetinu (Vrancea), Ghergheasa, Merei, Stalpu, Gheraseni si Costesti (Buzau), Valea Macrisului (Ialomita), Varasti si Brezoaiele (Ilfov), Babeni (Dambovita), Sadova Corabia in zona de lunca (Dolj), Tomnatic si Lovrin (Timis) Peregu Mare, Curtici si Sintana (Arad). Ca marime se evidentiaza amenajarea din sistemul Sadova Corabia (1810 ha), Voetinu (1100 ha) si Costesti (730 ha). Amenajarile Suraia, Voetinu, Ghergheasa, Stalpu, Gheraseni, Costesti si Valea Macrisului se afla in aria de influenta a Canalului Siret Baragan.
25 ZONAREA CONDITIILOR HIDROGEOLOGICE PRIVIND FAVORABILITATEA LA IRIGATII a. ZONE CU CONDITII HIDROGEOLOGICE FAVORABILE grosimea stratului permeabil este mai mare de 5 m; coeficientul de filtratie este mai mare de 40 m/zi iar transmisivitatea depaseste 300 m 2 /zi; debitul unui put forat este mai mare de l/s; gradul de mineralizare este mai mic de 1,5 g/l.
26 principalele zone cu conditii hidrogeologice favorabile corespund conurilor de dejectie ale raurilor Somes, Mures, Arges, Buzau si luncii Dunarii cu transmisivitati ridicate de peste 450 m 2 /zi si debite la puturi mai mari de 30 l/s: volumul total exploatabil din stratele freatice este de cca 850 milioane m 3 /an ceea ce corespunde unui volum specific de m 3 /ha si an; volumul exploatabil pentru irigatii (470 m 3 /an) reprezinta 25-75% din volumul total exploatabil, in functie de conditiile pedoclimatice si solicitarile altor consumatori ai apei subterane. Potential Zonarea conditiilor hidrogeologice
27 In zona Canalului Siret Baragan - 3 areale: cca ha localizat de-a lungul Siretului inferior (zona naturala i ) din care o suprafata de cca ha s-ar putea amenaja pentru irigatii cu apa subterana. O parte a acestui areal este cuprins in sistemul de irigatii propus Gologanu Nanesti; cca ha localizat la sud-est de localitatea Buzau (zona naturala g Buzau Tintesti) din care o suprafata de ha s-ar putea amenaja pentru irigatii cu apa subterana. Acest areal este cuprins in cadrul sistemului de irigatii propus Buzau Sarata; cca ha localizat in zona localitatii Ramnicu Sarat (zona naturala h Ramnicu Sarat Voetinu) din care o suprafata de ha ar putea fi amenajata pentru irigatii cu apa subterana. Acest areal este cuprins in cadrul sistemului de irigatii propus Cotesti Rm.Sarat Nord.
28 b. ZONE CU CONDITII HIDROGEOLOGICE PUTIN FAVORABILE transmisivitati ale stratului freatic cuprinse intre 100 si 300 m 2 /zi; debitul unui put este de l/s. Suprafata totala a terenurilor cu conditii hidrogeologice putin favorabile este de cca ha cu un volum exploatabil de 708 milioane m 3 /an. Volumul total exploatabil pentru irigatii este de 230 milioane m 3 /an si reprezinta 25 40% din volumul total exploatabil in diferite conditii pedoclimatice, restul fiind utilizat pentru alte folosinte. Rezulta o suprafata amenajabila pentru irigatii de ha. Suprafata cea mai mare amenajabila se afla localizata in Lunca Siretului (amonte de localitatea Adjud) si in vecinatatea afluentilor acestuia ( ha). Urmeaza zona depresionara Sibiu Fagaras (cca ha) si Depresiunea Barsei (cca ha).
29 Nr. crt. Grupa texturala de sol Adancimea apei freatice (m) si caracterul anului 1 1,5 1,5 2,0 2,0 2,5 2,5 3,0 3,0 3,5 3,5 4,0 4,0 5,0 A U A U A U A U A U A U A U Nisipoasa Nisipo-lutoasa Luto-nisipoasa Lutoasa Luto-argiloasa Argiloasa
30 Grupa de cultura Cultura Perioada de vegetatie (zile) % din total aport % din total aport pe intervale IV V VI VII VIII 1 15.IX I Porumb, sfecla, lucerna, soia, unele legume, pomi, vita de vie II Porumb timpuriu, floarea soarelui, cartof, fasole, soia timpurie, unele legume III-a Cartof timpuriu, unele legume III-b Grau, orz, secara IV Porumb cultura a II a si toate culturile succesive
31
32 Aport freatic m 3 /ha si an Localizare Necesitatea irigatiei Lunca Siretului intre confluenta cu raul Irigatia este necesara numai in Trotus si confluenta cu Fluviul anii foarte secetosi, cu norme de >2500 Dunarea. Lunca raului Buzau aval de localitatea Buzau. irigatie reduse cu cca 75% Lunca Dunarii intre localitatile Oltenita Irigatia este necesara insa cu si Tulcea, lunca Ialomitei inferioare norme de irigatii reduse cu cca pana la confluenta cu fluviul Dunarea, 75%. lunca Dambovitei si zona de vest si sud a localitatii Timisoara Luncile raurilor Prut (si afluentii Irigatia este necesara insa cu acestuia), Siret (amonte de confluenta norme reduse cu 50% in cu raul Trotus), arealul cuprins intre Campia Romana si Campia de luncile Buzaului si Ialomita aval de Vest. In zonele deluroase din localitatea Buzau, intre raurile nordul Campiei Romane, din Mostistea si Ialomita, Nord Transilvania (luncile raului Bucuresti, Lunca Dunarii intre Mures si ale afluentilor acestuia) localitatile Calafat si Oltenita, luncile si in partea amonte a raurilor raurilor Arges, Vedea, Calmatui, Olt, Prut si Siret, irigatia este Jiu (si afluentii acestora), luncile necesara numai in anii foarte raurilor Bega, Timis, Mures si Campia secetosi cu norme de irigatii de Vest. reduse, de 50 75%. Luncile afluentilor raului Siret Aportul freatic este suficient (Suceava, Moldova, Bistrita, Trotus), acoperirii necesarului de apa al in zona de terasa la sud de raul culturilor cu exceptia anilor Buzau, partea estica a luncii foarte secetosi cand se pot Argesului, zona nordica a luncii administra irigatii cu norma de Dunarii intre Calafat si confluenta irigatie redusa, de 50 75%. raului Jiu cu Dunarea, depresiunea Petrosani, areale din Campia de Vest amplasate in luncile raurilor Crasna, Crisul Repede, Crisul Negru, la nord de Arad, la sud de Satu Mare si in podisul Transilvaniei in lunca Somesului, depresiunea Barsei si Fagarasului. Campia de Vest, in zona localitatilor Norme de irigatii reduse cu 25%. Satu mare si Oradea.
33 Domeniul A cu adancimea apei freatice H < H opt - amenajari specifice zonelor umede: piscicultura, silvicultura, pajisti, orezarii, etc. Domeniul B cu Hopt < H < Hm - «domeniul optim» pentru agricultura (irigare si desecare. minima). Domeniul C cu H > H m - terenurile incadrate in aceasta categorie sunt destinate agriculturii irigate. Aplicand acest concept de stabilire a folosintelor, la nivelul fiecarei incinte se echilibreaza efectele ecologice si economice care, impreuna cu infrastructura existenta (drumuri, linii electrice, localitati, etc.) vor crea conditii pentru dezvoltarea durabila a luncii Dunarii. C B A Domenii de folosinta a terenurilor functie de nivelul freatic Reprezentarea grafica a domeniilor de folosinta
34 1. Indiferent de tipul de alimentare cu apa (gravitationala din ape de suprafata, prin pompare din ape de suprafata si apa subterana) apa ajunge la punctul de livrare in camp (statia de punere sub presiune) care alimenteaza, printr-o retea de conducte ingropate o suprafata, in medie de 800 ha. Amenajarea si ulterior exploatarea pentru irigatii a acestei suprafete (plotul de irigatie) este foarte importanta in economia irigatiei, fiind ultima veriga a sistemului de irigatie pana la contactul cu planta. 2. In aceasta faza, s-a tratat si problema aplicarii udarilor, evidentiindu-se cerinta de a se inlocui instalatiile de udare cu mutare manuala preponderente la momentul proiectarii sistemelor de irigatii, cu instalatii moderne cu randamente mari de udare, consumuri reduse de apa si energie si cu un impact prietenos mediului. 3. La fazele urmatoare, in care se va analiza eficienta sistemelor de irigatii si masurile de crestere a eficientei acestora, aceasta problema va fi aprofundata la nivel de plot de irigatie in corelare cu cerintele de reabilitare a retelei amenajarii interioare (SPP-uri, retea de conducte ingropate, scheme de udare) si de exploatare a amenajarii interioare (programarea udarilor).
Contractor: Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Imbunatatiri Funciare I.N.C.D.I.F. ISPIF Bucureşti
Contractor: Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Imbunatatiri Funciare I.N.C.D.I.F. ISPIF Bucureşti Obiectivul general: 4BPM Numarul/codul proiectului: 4.1.4 Anul inceperii Anul finalizarii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
riptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
![Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].](/thumbs/72/67648751.jpg "Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].")
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui
- Introducere Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui Αγαπητέ κύριε, Αγαπητέ κύριε, Formal, destinatar de sex
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
I X A B e ic rm te e m te is S
Sisteme termice BAXI Modele: De ce? Deoarece reprezinta o solutie completa care usureaza realizarea instalatiei si ofera garantia utilizarii unor echipamente de top. Adaptabilitate la nevoile clientilor
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία
- Εισαγωγή Stimate Domnule Preşedinte, Stimate Domnule Preşedinte, Εξαιρετικά επίσημη επιστολή, ο παραλήπτης έχει ένα ειδικό τίτλο ο οποίος πρέπει να χρησιμοποιηθεί αντί του ονόματος του Stimate Domnule,
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi
V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi UTILIZARE Vana rotativă cu 3 căi V5433A a fost special concepută pentru controlul precis al temperaturii agentului termic în instalațiile de încălzire și de climatizare.
2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
CENTRALE HIDROELECTRICE Curs 4. 10/02/2007 PTDEE - Curs 4 - prof. R. TIRNOVAN
CENTRALE HIDROELECTRICE Curs 4 10/02/2007 PTDEE - Curs 4 - prof. R. TIRNOVAN 4.1. Generalităţi 4.1.1. Introducere Producerea energiei electrice în centrale hidroelectrice, alături de producerea energiei
Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
V O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC
3. ENERGIA GEOTERMALĂ Grafica acesti capitol este realizată în colaborare cu: ing. Ioan VERES şi stud. Cristian TĂNASE
3. ENERGIA GEOTERMALĂ Grafica acesti capitol este realizată în colaborare cu: ing. Ioan VERES şi stud. Cristian TĂNASE 3.1. PARTICULARITĂŢI ALE ENERGIEI GEOTERMALE 3.1.1. Consideraţii privind energia geotermală
COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Ακαδημαϊκός Λόγος Κύριο Μέρος
- Επίδειξη Συμφωνίας În linii mari sunt de acord cu...deoarece... Επίδειξη γενικής συμφωνίας με άποψη άλλου Cineva este de acord cu...deoarece... Επίδειξη γενικής συμφωνίας με άποψη άλλου D'une façon générale,
Economisirea energiei in sistemele de ventilatie. - Lindab Ventilation Guide L V G. -nr.1- Mai 2008
lindab ventilation guide L V G -- Mai 2008 Economisirea energiei in sistemele de ventilatie - Sistemul de tubulatura pentru ventilatie este responsabil pentru o cantitate importanta de energie utilizata
1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Pioneering for You Prezentare WILO SE
Pioneering for You Prezentare WILO SE Gabriel CONSTANTIN, Director Vanzari Aplicatii Industriale, WILO Romania srl Eficienta industriala Procese industriale si logistica 1. Introducere 2. Wilo SE date
6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă
Semiar 5 Serii cu termei oarecare Probleme rezolvate Problema 5 Să se determie atura seriei cos 5 cos Soluţie 5 Şirul a 5 este cu termei oarecare Studiem absolut covergeţa seriei Petru că cos a 5 5 5 şi
z a + c 0 + c 1 (z a)
1 Serii Laurent (continuare) Teorema 1.1 Fie D C un domeniu, a D şi f : D \ {a} C o funcţie olomorfă. Punctul a este pol multiplu de ordin p al lui f dacă şi numai dacă dezvoltarea în serie Laurent a funcţiei
a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
SIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL
7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
VII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.
II. 5. Problee. Care ete concentraţia procentuală a unei oluţii obţinute prin izolvarea a: a) 0 g zahăr în 70 g apă; b) 0 g oă cautică în 70 g apă; c) 50 g are e bucătărie în 50 g apă; ) 5 g aci citric
Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
BARDAJE - Panouri sandwich
Panourile sunt montate vertical: De jos în sus, îmbinarea este de tip nut-feder. Sensul de montaj al panourilor trebuie să fie contrar sensului dominant al vântului. Montaj panouri GAMA ALLIANCE Montaj
Subiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede
2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind
Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii si Dezvoltare I.C.E.A.D.R.
Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii si Dezvoltare I.C.E.A.D.R. ADER 2020 Calculații specifice de costuri standard pentru diferite tipuri de exploatații agricole și profile în contextul
Modelare şi simulare Seminar 4 SEMINAR NR. 4. Figura 4.1 Reprezentarea evoluţiei sistemului prin graful de tranziţii 1 A A =
SEMIR R. 4. Sistemul M/M// Caracteristici: = - intensitatea traficului - + unde Figura 4. Rerezentarea evoluţiei sistemului rin graful de tranziţii = rata medie de sosire a clienţilor în sistem (clienţi
Circuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS
Circuite cu tranzistoare 1. Inversorul CMOS MOSFET-urile cu canal indus N si P sunt folosite la familia CMOS de circuite integrate numerice datorită următoarelor avantaje: asigură o creştere a densităţii
Capitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de
Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp
apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine
Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*
Tehnică de acționare \ Automatizări pentru acționări \ Integrare de sisteme \ Servicii *22509356_0616* Corectură Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR..71 315 Ediția 06/2016 22509356/RO
Sistem hidraulic de producerea energiei electrice. Turbina hidraulica de 200 W, de tip Power Pal Schema de principiu a turbinei Power Pal
Producerea energiei mecanice Pentru producerea energiei mecanice, pot fi utilizate energia hidraulica, energia eoliană, sau energia chimică a cobustibililor în motoare cu ardere internă sau eternă (turbine
* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1
FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile
INCARCAREA DATA DIN ZAPADA
1 INCARCAREA DATA DIN ZAPADA 1. INTENSITATEA NORMATA A INCARCARII DIN ZAPADA (P n z) P n z = C z * C e * g z (KN/M 2 ) pentru g z ZONA IN CARE SE INCADREAZA PRINCIPALELE LOCALITATI DIN TARA DIN PUNCTUL
PVC. D oor Panels. + accessories. &aluminium
PVC &aluminium D oor Panels + accessories 1 index panels dimensions accessories page page page page 4-11 12-46 48-50 51 2 Η εταιρία Dorland με έδρα τη Ρουμανία, από το 2002 ειδικεύεται στην έρευνα - εξέλιξη
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul
3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4
SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei
INFRASTRUCTURĂ DE UTILITĂŢI PUBLICE:
INFRASTRUCTURĂ DE UTILITĂŢI PUBLICE: Activităţile privind utilitatea publică de interes local au o importantă dimensiune socială şi un rol esenţial în consolidarea dezvoltării durabile a localităţilor
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/
a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.
1. În argentometrie, metoda Mohr: a. foloseşte ca indicator cromatul de potasiu, care formeazǎ la punctul de echivalenţă un precipitat colorat roşu-cărămiziu; b. foloseşte ca indicator fluoresceina, care
REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)
EAŢII DE ADIŢIE NULEFILĂ (AN-EAŢII) (ALDEIDE ŞI ETNE) ompușii organici care conțin grupa carbonil se numesc compuși carbonilici și se clasifică în: Aldehide etone ALDEIDE: Formula generală: 3 Metanal(formaldehida
14. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR GRINZI CU ZĂBRELE METODA SECŢIUNILOR CUPRINS. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor... Cuprins... Introducere..... Aspecte teoretice..... Aplicaţii rezolvate.... Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor
POMPELE DIN INSTALATII DE INCALZIRE
POMPELE DIN INSTALATII DE INCALZIRE Pompele din centralele termoficare reprezintă elemente componente esenţiale ale acestora, oarece ele asigură circulaţia agentului termic (apei cal) între sursă şi consumatori,
Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Analiza și previziunea serviciilor de sănătate în România
Prof.ec. Tănase Mihai Expert contabil Analiza și previziunea serviciilor de sănătate în România Analiză statistică Braşov, 2015 Analiza si previziunea serviciilor de sanatate (spitale) in Romania in perioada
Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Informează dacă există comisioane bancare la retragere numerar într-o anumită țară
![Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Informează dacă există comisioane bancare la retragere numerar într-o anumită țară](/thumbs/62/47553419.jpg "Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Informează dacă există comisioane bancare la retragere numerar într-o anumită țară")
- General Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Informează dacă există comisioane bancare la retragere numerar într-o
Olimpiada de Fizică Etapa naţională- ARAD 2011 TEORIE Barem. Subiect Parţial Punctaj 1. Barem subiect 1 10 A. Condiţiile de echilibru pentru pârghii:
Olipiaa e Fiziă Etapa naţională- ARAD Pagina in 6 Subiet Parţial Puntaj. subiet A. Coniţiile e ehilibru pentru pârghii: =( + 4), 4e=f, O ( + + 4)a=b a b e f + 4 = f 4= e 4,5 4 4 4 =, =8g f + e =4g a =
2.4. CALCULUL SARCINII TERMICE A CAPTATORILOR SOLARI
.4. CALCULUL SARCINII TERMICE A CAPTATORILOR SOLARI.4.1. Caracterul variabil al radiaţiei solare Intensitatea radiaţiei solare prezintă un caracter foarte variabil, atât în timpul anului, cât şi zilnic,
Criptosisteme cu cheie publică III
Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.
Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite
Capitolul 4 Integrale improprii 7-8 În cadrul studiului integrabilităţii iemann a unei funcţii s-au evidenţiat douăcondiţii esenţiale:. funcţia :[ ] este definită peintervalînchis şi mărginit (interval
Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016
16-17 ianuarie 2016 Problema 1. Se consideră graful G = pk n (p, n N, p 2, n 3). Unul din vârfurile lui G se uneşte cu câte un vârf din fiecare graf complet care nu-l conţine, obţinându-se un graf conex