SUBIECTE LICENŢĂ Facultatea de Medicină Specializarea Nutriție și Dietetică

Transcript

1 SUBIECTE LICENŢĂ 2016 Facultatea de Medicină Specializarea Nutriție și Dietetică 1. Care din următoarele afirmaţii privind alcătuirea dizaharidelor este adevărată? a. Zaharoza = glucoza + fructoza b. Maltoza = glucoza + galactoza c. Galactoza = glucoza + levuloza d. Lactoza = levuloza + galactoza e. Dextroza = fructoza + galactoza R : a 2. Următoarele glucide sunt polizaharide, cu excepţia: a. Amidon b. Inulina c. Maltuloza d. Celuloza e. Glicogen R : c 3. Absorbţia glucidelor şi implicit indexul glicemic nu depinde de: a. Disponibilitatea relativă sau rezistenţa amidonului la acţiunea enzimelor b. Activitatea enzimelor, în special lactaza din mucoasa intestinală c. Prezenţa oligozaharidelor neabsorbabile d. Consumul de alcool e. Consumul de alimente bogate în lipide R : d 4. Proprietăţile fiziologice ale fibrelor alimentare sunt următoarele, cu o excepţie: a. Producerea de acizi graşi cu lant lung cu rol în reacţiile imune b. Creşterea volumului bolului fecal c. Asigurarea substratului pentru fermentaţia colonică d. Stimularea masticaţiei, fluxului salivar şi secreţiei de suc gastric e. Prevenirea absorbţiei integrale a grăsimilor alimentare prin legarea de acizii biliari 5. Despre glucoză este adevărată următoarea afirmaţie: a. Se găseşte în cantităţi foarte mici în fructe, cereale, miere b. Este produsul principal al hidrolizei unor glucide complexe c. Sistemul nervos central nu poate folosi glucoza ca sursă de energie d. În tesutul adipos este stocată sub formă de glicogen e. Se mai numeşte levuloză 1

2 6. Despre celuloză sunt adevărate următoarele afirmaţii, cu excepţia: a. Se găseşte în pulpa şi coaja fructelor şi legumelor b. Legăturile dintre molecule sunt rezistente la acţiunea enzimelor care scindează amidonul c. Este formată din molecule de glucoză într-o formă liniară d. Se întâlneşte în teci de cereale, nuci, seminţe e. Este forma de depozit a glucozei la om şi animale 7. Despre absorbţia glucidelor sunt adevărate următoarele afirmaţii, cu o excepţie: a. Glicemia post-prandială depinde şi de absorbţia intestinală şi gradul de preluare hepatică a glucozei b. După absorbţie, glucoza este transportată la ficat prin circulaţia portală c. Glucoza intrată în circulaţia sistemică este disponibilă ţesuturilor periferice sub acţiunea insulinei d. 10 % din glucoza ajunsă la ficat este folosită pentru oxidare şi pentru depozitare sub formă de glicogen e. Glucidele sunt digerate în tubul digestiv cu ajutorul enzimelor până sunt transformate în glucoză, fructoză şi galactoză 8. Care este conţinutul corect de fibre din următoarele alimente? a. O felie de pâine albă are >1g de fibre b. O cană de mazăre fiartă are 4-4,9g de fibre c. O porţie de caise are 3 grame de fibre d. ½ cană de morcovi cruzi au 2-2,9g de fibre e. Un măr de mărime medie cu coajă are 1 g de fibre 9. Referitor la funcţiile glucidelor în organism este falsă următoarea afirmaţie: a. Au rol preponderent structural b. Glucoza este indispensabilă pentru menţinerea integrităţii funcţionale a ţesutului nervos c. Glucidele sunt necesare pentru metabolizarea lipidelor d. Glucidele nedigerabile au un rol important în prevenirea şi controlul unor afecţiuni e. 1 gram de glucoză furnizează 4 kcal 10. Despre glucide este adevărată următoarea afirmaţie: a. Glucidele se găsesc în plante sub formă simplă sau polimerizată b. 10 % din glucidele comestibile sunt absorbite sub formă de glucoză c. Glucidele nedigerabile ajung în ficat unde sunt metabolizate de bacterii d. Un gram de glucoză furnizează 9 kcal e. Lactoza are un tranzit intestinal mai scurt decât alte dizaharide, având efect laxativ 11. Din grupa sterolilor fac parte următoarele, cu o excepţie : 2

3 a. Colesterolul b. Ceramidele c. Sărurile biliare d. Ergosterolul e. Vitamina D 12. Următorii acizi graşi se pot numi esenţiali: a. Acidul oleic b. Acidul erucic c. Acidul linolenic d. Acidul palmitic e. Acidul stearic 13. Despre acizii graşi polinesaturaţi sunt valabile următoarele afirmaţii, cu excepţia: a. Cel mai important acid ɷ-3 este acidul linoleic b. Acidul linoleic este convertit enzimatic în acid gama-linolenic şi acid arahidonic, ambii cu rol în dezvoltarea precoce a creierului c. Acidul docosahexaenoic joacă un rol major în funcţia retiniană d. Acidul arahidonic previne dermatita e. Conţin 2 sau mai multe duble legături 14. Între funcţiile lipidelor intră şi următoarea: a. Accelerează evacuarea gastrică b. Ţesutul adipos contribuie la susţinerea organelor şi nervilor c. Grăsimile asigură absorbţia vitaminelor hidrosolubile d. Cresc secreţia gastrică e. Inhibă secreţia bilio-pancreatică 15. Despre trigliceridele cu lanţ mediu se poate afirma: a. Sunt rapid hidrolizate în tubul digestiv şi se absorb direct în circulaţia sangvină b. Apar în circulaţia sangvină la 5 minute după ingestie c. Sunt oxidate muscular d. Asigură 11 kcal/g e. Nu sunt indicate pacienţilor cu catabolism crescut sau malabsorbţie 16. Despre cantitatea de lipide din diferitele surse alimentare se poate afirma: a. Fructele, legumele şi cerealele au un conţinut crescut de lipide b. Oul are > 6 g lipide/100 g produs c. Brânza slabă are între 4 6 g lipide/100 g produs d. Telemeaua şi carnea au >7 g de lipide/100 g produs 3

4 e. Ciocolata are 4 g lipide/100 g produs 17. Următorii aminoacizi sunt esenţiali, cu excepţia: a. Prolina b. Leucina c. Arginina d. Valina e. Triptofanul 18. Următorii aminoacizi sunt esenţiali: a. Prolina b. Serina c. Treonina d. Alanina e. Glicina 19. Următorii aminoacizi sunt neesenţiali: a. Metionina b. Valina c. Lizina d. Treonina e. Glicina 20. Despre structura proteinelor se ştie că: a. Proteinele fibroase conţin câteva lanţuri polipeptidice helicoidale legate într-o structură liniară rigidă b. Proteinele globulare sunt cazeina din lapte, albumina din ou c. Proteinele globulare se găsesc în fluidele organismului d. Proteinele fibroase au solubilitate crescută şi rezitenţa mecanică mică e. Proteinele fibroase sunt elemente structurale (colagen, keratină) 21. Deficitul de sodiu poate să apară în următoarele condiţii cu excepţia: a. Insuficienţa cortico-suprarenală b. Pierderi gastro-intestinale c. Tratament prelungit cu diuretice d. Arsuri cutanate întinse e. Pierdere de apă pură 22. Potasiul în organism are următoarele roluri, cu o excepţie: 4

5 a. Sinteza proteică b. Activitatea neuromusculară c. Sinteza şi activitatea unor enzime d. Echilibrul ponderal e. Echilibrul acido-bazic 23. Raţia zilnică recomandată de fier nu este : a. Adolescenţi (B) mg/zi b. Adolescente (F) mg/zi c. Gravide mg/zi d. Bărbaţi adulţi mg/zi e. Femei de vârstă fertilă mg/zi R : c 24. Raţia zilnică recomandată de calciu este : a. Adult sănătos 800 mg/zi b. Sugar mg/zi c. Copil 1500 mg/zi d. Adolescent mg/zi e. Gravide şi femeia care alăptează mg/zi 25. Despre magneziu se poate afirma: a. Intră în structura glandei tiroide b. Nivelul seric normal este între 1-2 meq/l c. Se absoarbe de-a lungul intestinului subţire şi gros, dar cea mai mare parte în jejun d. Este un cation extracelular e. Organismul conţine circa 40 g magneziu 26. Factori care favorizează absorbţia calciului sunt, cu excepţie: a. Aportul de vitamina A şi C b. Aciditatea gastrică c. Vitamina D d. Fibrele alimentare e. Prezenţa proteinelor 27. Factorii care determină scăderea absorbţiei calciului sunt, cu o excepţie: a. Dieta bogată în lipide b. Acidul fitic din cereale c. Acidul oxalic d. Proteinele e. Fibrele alimentare 5

6 28. Funcţiile calciului în organism sunt: a. Transportul oxigenului b. Inactivează factorul intrinsec Castle c. Necesar în transmiterea nervoasă d. Efecte parasimpaticomimetice e. Împreună cu magneziul creşte excitabilitatea neuromusculară 29. Surse de magneziu sunt, cu o excepţie: a. Peştele b. Leguminoasele uscate c. Cereale integrale d. Cacao e. Nuci şi alune 30. Deficitul de magneziu se manifestă prin, cu o excepţie: a. Anxietate b. Depresie c. Disfagie d. Hipotensiunea arterială e. Fasciculaţii 31. Conţinutul de apă al organismului: a. Procentul de apă din organism variază între 30-50% b. Cantitatea de apă din organism creşte pe măsură ce masa adipoasă creşte c. Conţinutul în apă variază în funcţie de sex, bărbaţii având un procent mai ridicat d. Conţinutul în apă variază în funcţie de vârstă şi se corelează direct proporţional cu aceasta e. Conţinutul în apă al organismului creşte cu vârsta 32. Referitor la compartimentele apei în organism, este adevărată: a. Apa se găseşte doar în compartimentul extracelular b. Fluidul interstiţial reprezintă apa ce înconjoară celulele c. Fluidele tisulare reprezintă apă ce înconjoară celulele d. Compartimentul intracelular reprezintă 60% din greutatea corporală e. Conţinutul crescut de apă la nivel extracelular se explică prin faptul că aici se desfăşoară toate procesele din care rezultă energia necesară supravieţuirii 33. Funcţiile apei în organism sunt, cu o excepţie: a. Solvent b. Reglarea temperaturii corporale c. Transport d. În forma şi structura corporală 6

7 e. În metabolismul proteinelor 34. În reglarea temperaturii coporale: a. Apa nu intervine în menţinerea unei temperaturi constante b. Pierderile de apă pe cale cutanată nu sunt ajustate în funcţie de temperatură c. Evaporarea şi perspiraţia cresc atunci când temperatura creşte d. Evaporarea şi perspiraţia determină creşterea temperaturii corporale e. Când temperatura scade, cresc evaporarea şi perspiraţia 35. Apa circulă în organism sub formă de: a. Lipide b. Glucide c. Vitamine d. Fluide tisulare e. Proteine 36. Apa este un determinant al formei corporale prin: a. Transportul nutrienţilor b. Transportul produşilor de secreţie c. Nu are rol de determinant al formei corporale d. Asigură un rol de lubrifiant pentru structurile implicate în mobilitatea corpului e. Variaţiile de presiune ale apei în celule şi membrane influenţează distensia şi gradul de rigiditate al celulelor, fiind astfel un determinat al formei corporale 37. Despre apa este adevărat că: a. Copii au un necesar de apă scăzut b. Aportul de apă şi pierderile acesteia nu au căi precise de reglare hormonală c. Copiii au un risc de deshidratare crescut d. În condiţii normale un adult metabolizează 5 litri de apă pe zi e. În timpul exerciţiului fizic necesarul de apă este scăzut 38. Despre apă este fals că: a. Femeile gravide şi cele care alăptează au un necesar crescut de apă b. La copii, suprafaţa cutanată raportată la masa corporală este mare, determinând un risc crescut de deshidratare c. Rata de evaporare depinde de suprafaţa cutanată d. Rata de evaporare depinde de greutate e. Copii au un risc de deshidratare crescut în condiţii de temperatură ridicată 39. Despre apă nu este adevărat că: 7

8 a. În condiţii de temperaturi ridicate evaporarea şi perspiraţia sunt reduse b. Când temperatura scade, perspiraţia şi evaporarea scad, rezultând creşterea temperaturii corporale c. Efortul fizic în condiţii de temperaturi ridicate duce la pierderi de apă prin transpiraţie de până la 2 l pe oră d. La vârstnici apare alterarea mecanismului fiziologic al setei e. Copiii au un necesar de apă mai crescut comparativ cu adulţii 40. Reglarea setei: a. Nu poate fi alterată la vârstnici b. Este realizată de centrii hipotalamici c. Nu este influenţată de gradul de deshidratare d. Se face exclusiv prin mecanisme hormonale e. Nu este influenţată de concentraţia de sodiu extracelulară R : b 41. În condiţii de deshidratare : a. Scade nivelul de sodiu extracelular b. Creşte volumul lichidului extracelular c. Mucoasa bucală se usucă datorită lichidului extracelular mai concentrat la acest nivel d. Mucoasa bucală uscată nu declanşează senzaţia de sete e. Chemoreceptorii de la nivelul creierului percep schimbările de presiune de la nivelul lichidului cerebrospinal 42. În condiţii de deshidratare : a. Scade cancentraţia de sodiu la nivel extracelular b. Scade volumul lichidului intracelular c. Osmoreceptorii de la nivelul creierului percep schimbările de presiune de la nivelul lichidului cerebrospinal şi stimulează setea d. Ingestia de apă stimulează osmoreceptorii de la nivelul creierului e. Ingestia de apă inhibă receptorii diseminaţi în peretele gastric şi stimulează setea 43. Hormonii implicaţi în reglarea balanţei hidrice sunt: a. Insulina b. Vasopresina c. Cortizolul d. Noradrenalina e. Adrenalina 44. În reglarea balanţei hidrice, aldosteronul: a. Determină eliminarea de sodiu la nivel renal b. Determină reabsorbţia de calciu la nivel renal c. Determină reabsorbţie crescută de apă 8

9 d. Este secretat de pancreas e. Nu are rol în reglarea balanţei hidrice 45. Sursele de apă ale organismului sunt, cu o excepţie: a. Consumul de apă b. Apa din alimente c. Consumul de alte lichide d. Apa rezultată din procesele de oxidare din organism e. Apa rezultată prin ultrafiltrarea renală 46. Eliminarea de apă din organism nu se face pe calea: a. Renală b. Cutanată c. Hormonală d. Pulmonară e. Intestinală 47. Eliminarea de apă din organism pe cale renală: a. Pierderile renale se împart în obligatorii şi facultative b. Pierderile obligatorii se referă la cantitatea de apă excretată în vederea menţinerii balanţei hidrice c. Pierderile obligatorii se referă la cele legate de reglarea diurezei d. Pierderile facultative sunt mai mari cantitativ decât cele obligatorii e. Pierderile renale faculative se referă la cele necesare pentru îndepărtarea substanţelor ce se elimină în mod normal prin urină 48. Eliminarea de apă pe cale cutanată are loc prin: a. Excreţie b. Secreţie c. Reabsorbţie d. Transport activ e. Difuziune 49. Este fals despre eliminarea de apă pe cale cutanată: a. Creşte în condiţii de efort fizic b. Scade în condiţii de temperatură crescută c. Creşte în condiţii de temperatură crescută d. Este mai importantă decât cea pe cale renală e. Aproximativ 300 ml se pierd zilnic prin difuziune 9

10 50. Eliminările de apă: a. Cele cutanate şi pulmonare cresc în condiţii de temperatură redusă b. Prin respiraţie se pierd zilnic aproximativ 500 ml c. În condiţii de diaree, pierderile intestinale sunt crescute d. Eliminările renale sunt influenţate de temperaturile crescute e. Pierderile pulmonare de apă sunt mai reduse la rece 51. Se recomandă un aport de apă de: a. 1 ml apă pentru 1 kcal la adulţi b. 1 ml apă pentru 1 kcal la copii c. 150 ml/kgcorp la adulţi d. 1-1,5 l pe zi la adulţi e. 250 ml/kgcorp la nou-născuţi 52. Necesarul de apă este mai mare la copii datorită: a. Suprafeţei corporale mici b. Procentului mic de apă din compoziţia corporală c. Suprafeţei corporale mici raportată la greutate d. Capacitate redusă de a limita diureza e. Suprafeţei corporale mari raportată la greutate 53. Au un necesar crescut de apă, cu excepţia: a. Nou născuţii b. Vârstnicii c. Femeile care alăptează d. Copiii e. Bolnavii R : b 54. În cazul vârstnicilor, riscul de deshidratre este ridicat deoarece : a. Au un necesar mare de apă b. Au un metabolism ridicat c. Există dereglări ale mecanismului fiziologic setei d. Ingestia de lichide este mai mare e. Secreţia de vasopresină este mai redusă 55. Apa nu are rol de: a. Solvent lichid pentru toate procesele chimice care se desfăşoară în organism b. Lubrifiant pentru structurile ce asigură mobilitatea corpului c. Trasportor pentru nutrienţi, produşi de secreţie, metaboliţi, în concordanţă cu necesităţile tisulare d. Solvent, pentru că inhibă reacţiile de hidroliză e. Reglarea temperaturii corporale 10

11 56. Despre vitamine nu este adevărat că: a. Sunt compuşi organici indispensabili proceselor metabolice b. Nu se sintetizează în organism c. Trebuie asigurate prin aport alimentar d. Sunt substanţe naturale e. Se clasifică în două grupe pe baza structurii chimice. 57. Vitaminele liposolubile: a. Au caracter hidrofil b. Nu sunt absorbite în circulaţia limfatică c. Au nevoie de prezenţa bilei pentru absorbţie şi digestie d. Nu se pot acumula în organism e. Aportul deficitar determină fenomene de carenţă precoce Despre vitamina A este adevărat că: a. Are mai multe forme active b. Formele active se găsesc în produsele de origine vegetală c. Compuşii cu rol de provitamină A se găsesc în produsele de origine animală d. Acidul retinoic reprezintă un compus cu rol de provitamină A e. Provitamina este convertită în forma activă în rinichi. 59. Absorbţia carotenilor din tubul digestiv: a. Variază în funcţie de capacitatea de digestie a proteinelor cu care sunt complexaţi b. Nu depinde de niciun factor c. Nu depinde de cantitatea de lipide din dietă d. Variază în funcţie de glucide e. Depinde de orarul meselor. 60. Sunt adevărate următoarele afirmaţii, cu o excepţie: a. În celulele mucoasei intestinale, retinolul se leagă de o proteină celulară de legare b. După ce este reesterificat în celula intestinală, retinolul intră în constituţia chilomicronilor c. Carotenii intră în constituţia chilomicronilor pentru a ajunge la ficat d. La nivelul ficatului, are loc hidroliza esterilor cu formare de retinol şi trigliceride e. Din hidroliza hepatică a esterilor rezultă acizi graşi. 61. De la nivelul ficatului, retinolul poate intra pe următoarele căi metabolice, cu o excepţie: a. Poate fi depozitat în celula hepatică sub formă neesterificată b. Se poate lega de proteina transportoare şi trece în sânge c. Poate fi depozitat în celula hepatică numai după ce este esterificat cu acid palmitic 11

12 d. Poate fi legat de proteina celulară de legare, care reglează concentraţia sa celulară e. La nivelul ficatului, retinolul poate fi reesterificat pentru a forma esteri de retinil, din care aproximativ 80% sunt depozitaţi la nivel hepatic 62. Una dintre formele biologic active ale vitaminei A este următoarea: a. Retinolul b. Carotenul c. Beta-carotenul d. Provitamina A e. Acidul eicosapentaenoic. 63. În sânge, retinolul: a. Interacţionează cu celula ţintă fără a fi legat de proteina specifică b. Poate circula liber, nelegat de proteine c. Se leagă de molecule lipidice d. Circulă legat de un complex proteic specific e. Circulă legat de albumină. 64. Despre rolurile îndeplinite de vitamina A este falsă: a. Retinalul are rol în vederea nocturnă b. Retinolul este implicat în sinteza de glicoproteine c. Vitamina A intervine în reglarea activităţii osteoclastelor d. Vitamina A are rol în reglarea echilibrului hidro-electrolitic e. Prin acidul retinoic, are rol în morfogeneza embrionară şi funcţia celulelor epiteliale 65. Sunt adevărate următoarele afirmaţii, cu o excepţie: a. Conţinutul de vitamină A al alimentelor se măsoară în echivalenţi de activitate a retinolului b. Necesarul zilnic de vitamină A este mai mare la adulţi c. Necesarul de vitamină A nu creşte în sarcină d. Necesarul de vitamină A este mai mare pe perioada lactaţiei e. Un echivalent de activitate a retinolului este egal cu 3,33 UI de vitamină A. 66. Între sursele de vitamină A preformată nu se regăsesc: a. Ficat b. Lactate c. Ouă d. Ulei de peste e. Produse vegetale. 67. Este falsă următoarea afirmaţie: 12

13 a. Deficitul de vitamină A poate fi primar sau secundar b. Unul dintre semnele care apar în carenţa de vitamină A este hiperkeratoza foliculară c. Deficitul de vitamină A duce în final la cecitate d. Dozele mari de vitamină A nu pot produce toxicitate e. Hipovitaminoza A se poate manifesta prin hipercheratoza foliculară Sunt adevărate următoarele afirmaţii despre vitamina D, cu o excepţie: a. Este implicată în homeostazia calciului şi fosforului prin intervenţii la nivel intestinal, osos şi renal b. Poate fi sintetizată în piele, sub acţiunea razelor ultraviolete din precursori de origine animală sau vegetală c. Forma activă nu este hidroxilată d. O cantitate foarte mică se excretă prin urină e. Forma activă se numeşte calcitriol 69. Printre acţiunile vitaminei D nu se numără: a. La nivel osos, alături de parathormon, mobilizează calciul în scopul menţinerii nivelului seric în limite normale b. Inhibă reabsorbţia tubulară renală a calciului şi fosfatului c. Stimulează sau inhibă sinteza anumitor proteine d. Afectează transcripţia genică prin interacţiune cu receptori specifici membranari e. Stimulează absorbţia activă a calciului la nivel intestinal 70. Este adevărată următoarea afirmaţie despre vitamina D: a. Adultul îşi asigură necesarul prin expunere la soare şi ingestie în cantităţi mici b. Cea mai bogată sursă alimentară sunt cerealele c. Deficitul de vitamină D determină calcificari d. Copiii nu sunt mai susceptibili de a avea hipervitaminoză D faţă de adulţi e. Hipervitaminoza se caracterizează prin hipercalcemie şi hipofosfatemie 71. Sunt adevărate următoarele afirmaţii despre vitamina E, cu o excepţie: a. Cel mai activ compus dintre vitaminele E este alfa-tocoferolul b. Este cel mai puternic antioxidant hidrosolubil c. Protejează acizii graşi polinesaturaţi din structura membranelor celulare d. Nu se produc pierderi de vitamina E când se fierb alimentele e. Tocoferolii pot fi distruşi prin contact cu fierul feric 72. Între sursele cele mai bogate de vitamină E nu se regăseşte: a. Nuci b. Peşte c. Uleiuri vegetale d. Cereale integrale 13

14 e. Ouă 73. Sunt false următoarele afirmaţii despre vitamina E, cu o excepţie: a. Carenţa este frecventă la adulţi b. Carenţa poate apărea la pacienţi cu insuficienţă pancreatică endocrină c. La prematuri, hipovitaminoza E se poate manifesta prin anemie hemolitică d. Toxicitatea este foarte frecventă e. Organismul uman nu poate tolera doze de 10 ori mai mari decât necesarul 74. Este adevărat despre vitamina K: a. Sursa alimentară este reprezentată de filochinonele din plante b. O altă sursă este reprezentată de menachinonele produse de bacteriile intestinale c. Menadiona este forma găsită în alimente de origine animală d. Filochinonele sunt sensibile la lumină şi iradiere e. Principalul rol este la nivelul ficatului în sinteza factorilor de coagulare 75. Este adevărat despre vitamina K: a. Principala sursă alimentară este constituită de cereale b. Carenţa poate să apară la nou-născutul de câteva zile, după dezvoltarea florei bacteriene c. Manifestările clinice ale carenţei sunt reprezentate de fenomene hemoragipare d. Toxicitatea apare în cazul utilizării filochinonei e. Se recomandă administrarea profilactică de menadionă R:c 76. Este fals despre tiamină: a. Se mai numeşte şi vitamina B1 b. Cantitatea cea mai importantă se găseşte în carnea de porc c. Se distruge la frig d. Forma metabolic activă este tiaminpirofosfatul e. Stimulează fosforilarea proteinelor din canalul de sodiu de la nivelul membranei neuronului 77. Următoarele afirmaţii despre vitamina B1 sunt false, cu o excepţie: a. Deficienţa apare în ţările în curs de dezvoltare prin consumul unor cantităţi mari de orez nedecorticat b. În ţările dezvoltate carenţa este secundară aportului alimentar scăzut c. Toxicitatea este frecventă d. Doze de 100 de ori mai mari decât normalul determină cefalee, convulsii, aritmii e. Boala beri-beri este o formă a toxicităţii 78. Este adevărat despre vitamina B 2 : a. Este prezentă mai ales în cerealele integrale 14

15 b. Nu este distrusă de razele ultraviolete c. Prezenţa vitaminei B 2 este necesară pentru conversia vitaminei B 6 la forma activă d. Carenţa este fatală e. Dermatita seboreică este una dintre manifestările toxicităţii 79. Care afirmaţie despre vitamina B 2 este falsă? a. Este cunoscută şi sub denumirea de riboflavină b. Este necesară pentru conversia niacinei la triptofan c. Deoarece este distrusă de razele ultraviolete, laptele nu se mai îmbuteliază în sticle d. Toxicitatea a fost descrisă în practica clinică e. Hipovitaminoza se poate manifesta prin cheilită, stomatită 80. Despre niacină nu este adevărat: a. Se mai numeşte vitamina B 3 b. Se sintetizează pornind de la triptofan c. Acidul nicotinic şi nicotinamida intră în compoziţia NAD şi NADP d. Principalele surse alimentare sunt reprezentate de carne şi peşte e. Orezul conţine cantităţi foarte mari de niacină 81. Care dintre următoarele afirmaţii despre vitamina B 3 este falsă? a. Hipovitaminoza severă determină pelagra b. În stadii incipiente, carenţa se manifestă prin contracturi musculare c. Hipervitaminoza poate duce la insuficienţă hepatică d. Acidul nicotinic poate fi utilizat în tratamentul dislipidemiilor e. Pelagra este fatală dacă nu este tratată 82. Despre vitamina B 5 este falsă următoarea afirmaţie: a. Principalele surse sunt reprezentate de organe metabolic active: ficat, rinichi b. Este larg răspândită în organism c. Este parte integrantă a coenzimei A d. Carenţa apare foarte des la oameni e. Carenţa este descrisă la pacienţi cu malnutriţie severă 83. Este fals despre vitamina B 6 : a. Este un nume generic ce include 6 compuşi b. Formele metabolic active în organismul uman sunt cele fosforilate c. Cantităţi mari se găsesc în carne, viscere, cereale intergrale d. Piridoxalfosfatul este o forma inactivă metabolic e. Hipovitaminoza poate apărea în unele anomalii ale metabolismului aminoacizilor 15

16 84. Este falsă următoarea afirmaţie despre vitamina B 12 : a. Sursele de vitamină B 12 sunt exclusiv de origine animală b. Nu suferă modificări în timpul preparării termice c. Formele active au un rol important în transferul unui atom de carbon d. Carenţa apare cel mai frecvent prin aport alimentar scăzut e. Carenţa determină anemie megaloblastică 85. Carenţa de acid folic nu: a. Poate determina defecte de închidere a tubului neural b. Poate apărea în alcoolism c. Apare şi datorită carenţei de vitamină B 12 d. Poate fi indusă de aportul alimentar insuficient e. Apare în situaţii cu turn-over celular scăzut. 86. Printre sursele de acid folic nu se numără: a. Produse de carne b. Lapte c. Broccoli d. Spanac e. Fasolea uscată 87. Despre biotină sunt adevărate următoarele afirmaţii, cu o excepţie: a. Denumeşte 3 substanţe metabolic active b. Cantităţi mari se găsesc în ficat, lapte c. Carenţa este rară deoarece biotina este larg răspândită în alimente d. Carenţa poate să apară în cazul consumului unor cantităţi mari de albuş de ou fiert e. Hipovitaminoza se poate manifesta prin alopecie, dermatită. 88. Vitamina C nu se caracterizează prin: a. Se găseşte atât în produse de origine vegetală, cât şi animală b. Poate fi sintetizată în organismul uman c. Este distrusă prin oxidare d. Are rol de agent antioxidant e. Carenţa determină hemoragii gingivale 89. Depozitele energetice ale organismului sunt determinate de: a. Consumul de energie secundar creşterii şi dezvoltării b. Consumul de energie secundar activităţii fizice c. Statutul de fumător d. Balanţa existentă între aportul de alimente şi consumul de energie e. Aportul energetic 16

17 90. Referitor la sursele energetice ale organismului nu este adevărată: a. Singura sursă energetică disponibilă organismului uman este cea reprezentată de alimente b. Energia eliberată din alimente este încorporată în legăturile fosfat macroergice din componenţa intermediarilor energetici c. Desfacerea legăturilor chimice din structura alimentelor determină eliberarea de energie d. Principalul donator de energie liberă este ATP e. Cea mai mare parte a ATP este produsă la nivelul reticulilor endoplasmatici 91. Depozitele energetice ale organismului adult sunt: a. La nivelul creierului sub formă de trigliceride b. La nivel hepatic sub formă de glucoză c. La nivel hepatic sub formă de glicogen şi trigliceride d. La nivel muscular sub formă de colesterol e. La nivelul ţesutului adipos sub formă de glicogen 92. În cele două perioade distincte, de post şi cea alimentară, căile metabolice activate nu vor fi caracterizate prin: a. În perioada alimentară, stocare de energie sub formă de glicogen şi trigliceride b. În perioada de post, consumul de energie din depozite glucidice şi lipidice c. În perioada de post, stocare de energie sub acţiunea insulinei d. În perioada alimentară, reacţii anabolice sub acţiunea insulinei e. În perioada de post, reacţii catabolice sub acţiunea glucagonului 93. Componentele principale ale consumului energetic nu cuprind: a. Metabolismul bazal b. Aportul alimentar c. Termogeneza d. Energia necesară activităţii fizice e. Efectul termic al alimentelor 94. Metabolismul bazal nu reprezintă: a. Nivelul minim de energie necesară menţinerii vieţii b. Consumul energetic compatibil cu supravieţuirea c % din consumul energetic zilnic d. Consumul de energie necesar deplăsării corpului e. Valoarea estimativă este de 1 kcal/h/kg în cazul bărbaţilor şi de 0,9 kcal/h/kg în cazul femeilor 95. Principalii factori care influenţează valoarea metabolismului bazal sunt reprezentaţi de, cu o excepţie: 17

18 a. Masa corporală b. Vârsta c. Sexul d. Compoziţia corporală e. Venitul familial 96. Dintre următoarele afirmaţii referitoare la metabolismul bazal una este adevărată: a. Repartiţia ţesutului adipos are o mare influenţă asupra valorii metabolismului bazal b. Există o relaţie de directă proporţionalitate între metabolismul bazal şi greutatea corporală c. Masa slabă nu influenţează valoarea metabolismului nazal d. Ţesutul adipos are cea mai mare rată a metabolismului e. Valoarea metabolismului bazal nu depinde de vârstă 97. Referitor la acţiunea dinamică specifică a alimentelor, este adevărat că: a. Nu este influenţată de compoziţia dietei b. Cel mai mic consum energetic se înregistrează după ingestia de proteine şi carbohidraţi c. Cel mai mare consum energetic se înregistrează după ingestia de lipide d. Cel mai mare consum energetic se înregistrează după ingestia de alcool e. Reprezintă cantitatea de energie consumată pentru digestia, absorbţia, transportul şi metabolismul alimentelor ingerate 98. Acţiunea dinamică a alimentelor poate fi modificată astfel: a. Alimentele condimentate cresc consumul energetic b. Alimentele condimentate scad consumul energetic c. Cafeina scade consumul energetic d. Alimentele calde scad consumul energetic e. Nicotina scade consumul energetic 99. Referitor la temperatura corpului uman nu este adevărat că: a. Se menţine constantă în limite de 36,2-36,8 o C temperatura periferică b. Copiii prezintă valori mai ridicate decât vârstnicii c. Se menţine constantă în limite de 37-37,5 o C temperatura centrală d. Există variaţii diurne cu valori mai mari la prânz comparativ cu dimineaţa e. Deviaţiile termice ale mediului ambiant influenţează temperatura corpului uman 100. Energia necesară desfăşurării activităţilor fizice reprezintă: a. Aproximativ 70% din cheltuielile energetice ale organismului b. Cea mai variabilă componentă a consumului energetic total al organismului c. Componenta necesară doar desfăşurării sporturilor de performanţă d. 50% din cheltuielile energetice ale organismului, indiferent de vârstă şi sex e. Componenta neglijabilă a balanţei energetice 18

19 101. Tipul de substrat energetic utilizat în timpul efortului fizic depinde de: a. Durata efortului fizic b. Greutatea persoanei c. Intensitatea efortului fizic d. Antrenamentul persoanei e. Toate de mai sus 102. Referitor la sursele energetice din timpul efortului fizic este fals că: a. Un efort fizic de intensitate foarte mare şi durată mică se bazează pe rezervele de ATP existente şi cele formate prin intermediul fosfocreatinei b. Un efort fizic de intensitate foarte mare şi durata mică se bazează pe rezervele de trigliceride c. Un efort fizic de intensitate mare ce durează mai mult de câteva secunde va impune intrarea în acţiune a căii glicolitice anaerobe d. Efectuarea unui efort fizic de intensitate moderată-redusă va presupune utilizarea energiei provenite în principal din metabolizarea acizilor graşi e. Atât glucoza cât şi acizii graşi reprezintă surse energetice în proporţii ce depind în primul rând de intensitatea şi durata efortului fizic 103. Măsurarea consumului energetic se face prin calorimetrie indirectă care: a. Implică determinarea consumului de oxigen şi a producerii de bioxid de carbon într-un interval de timp dat b. Măsoară căldura eliberată de către organismul uman c. Permite calculul cantităţii de căldură din incinta unde este amplasat pacientul d. Nu oferă informaţii cu privire la natura substratului utilizat e. Măsoară diferenţa dintre rata de eliminare a oxigenului şi a hidrogenului 104. Următoarele valori ale energiei rezultată din digestia unui gram din următoarele nutrimente sunt adevărate cu excepţia : a. Proteine 4 kcal/g b. Alcool 7 kcal/g c. Glucide 4 kcal/g d. Lipide 9 kcal/g e. Fibre alimentare 5 kcal/g R : e 105. Care din următorii aminoacizi sunt aa aromatici, care se constituie în precursori ai neurotransmiţătorilor: a. Lizina b. Treonina c. Valina d. Triptofanul e. Leucina 19

20 106. Care sunt aminoacizii ramificaţi vitali în neoglucogeneză: a. Valina. b. Triptofan c. Tirozina d. Fenilalanina e. Serina 107. Evaluarea calităţii nutriţionale a diferitelor surse de proteine alimentare se face prin analiza relaţiei dintre aportul alimentar şi necesităţile metabolice, cu o excepţie: a. Echilibrul între aportul şi necesarul de azot total al individului b. Echilibrul dintre aminoacizii alimentari şi necesarul de aminoacizi c. Echilibrul dintre proteinele de origine animală şi cele de origine vegetală d. Echilibrul dintre aminoacizii esenţiali şi cei neesenţiali e. Echilibrul dintre proteine şi glicogen 108. Factorii care nu influenţează necesarul de proteine: a. Procesul de creştere b. Calitatea proteinelor alimentare c. Temperatura mediului ambiant d. Sportul de performanţă e. Sarcina şi lactaţia 109. Evaluarea stării nutriţionale nu se face pe: a. Date antropometrice b. Analize biochimice c. Teste de laborator d. Anchetă alimentară e. Anchetă socială 110. Necesarul caloric estimat în funcţie de activitatea fizică prestată este de: a. Sedentar = 25kcal/kg greutate ideală b. Subiect moderat activ = kcal/kg greutate reală c. Obez activ = 39 kcal/kg greutate reală d. Subiect activ = 30-35kcal/kg greutate ideală e. Sportiv = 35kcal/kg greutate ideală 111. Evaluarea antropometrică nu include : a. Măsurarea pliurilor cutanate b. Calcularea IMC 20

21 c. Calcularea indicelui glezna-brat d. Măsurarea greutăţii şi a înalţimii e. Perimetrul cranian la copil 112. Aditivii alimentari sunt substanţe care se introduc intenționat în alimente în următoarele scopuri, cu excepţia: a. Prelungirea duratei de păstrare b. Menţinerea şi/sau îmbunătăţirea caracteristicilor senzoriale (organoleptice) c. Evitarea alterării d. Facilitarea unor procese tehnologice e. Adicţie 113. Efectele nefavorabile ale aditivilor alimentari apar în anumite situaţii, cu o excepție: a. Când se folosesc fraudulos aditivi neautorizaţi sau insuficient verificaţi din punct de vedere al inocuităţii b. Când nu au gradul de puritate adecvat (conţin impurităţi nocive) c. Când nu sunt sesizaţi organoleptic d. Când se depăşesc limitele maxime admise e. Când se introduc în alimente în care prezenţa lor nu este admisă 114. Următoarele afirmaţii despre densitatea energetică a alimentelor sunt false, cu o excepţie: a. Reprezintă procentajul de kcal pentru 100 g de aliment b. Nu este determinant esenţial al saţietăţii c. Este direct proporţională cu volumul alimentelor d. Cu cât un aliment este mai sărac în lipide densitatea sa energetică este mai mare e. Este direct proporţional cu densitatea nutriţională 115. Metoda jurnalului alimentar prin cântărire este considerată metoda de referinţă deoarece are urmatoarele avantaje, cu o excepţie: a. Răspunsul nu apelează la memorie b. Prizele alimentare sunt precise şi conţinutul poate fi uşor calculat c. Studiul pe mai multe zile permite stabilirea obiceiurilor alimentare d. Prizele alimentare în afara domiciliului sunt bine apreciate e. Înregistrarea unor zile repetate de mai multe ori în cursul unui an permite estimarea frecvenţei unui nutriment studiat 116. Chestionarul de frecvenţă alimentară semicantitativ are următoarele avantaje, cu o excepţie: a. Reflectă obiceiurile alimentare b. Nivelul de răspuns este ridicat 21

22 c. Este ieftin d. Nu face apel la memorie e. Permite efectuarea unei relaţii între obiceiurile alimentare şi patologie 117. Pentru buna funcţionare a organismului şi statusul nutriţional optim este necesar: a. Stare de echilibru între necesarul şi aportul energetic şi nutriţional b. Aport constant de energie conţinută de alimente c. Raport optim între insulină şi glucagon, hormonii implicaţi în metabolism în perioada de post şi perioada alimentară d. Toate cele de mai sus e. Nici o variantă 118. Piramida alimentară reprezintă: a. Exprimarea recomandărilor privind activitatea fizică b. Limitarea aporturilor nutriţionale în funcţie de vârstă c. Exprimarea grafică a standardelor nutriţionale, a cantităţilor şi a tipurilor de alimente ce trebuie să fie consumate zilnic pentru a menţine starea de sănătate d. Toate de mai sus e. Nici o variantă 119. Evaluarea statusului nutriţional se face pe: a. Date subiective b. Date obiective clinice c. Date de laborator d. Toate de mai sus e. Nici una de mai sus 120. Dintre capcanele alimentaţiei optime amintim, cu o excepţie: a. Dulciurile hiperprocesate b. Băuturile carbogazoase calorigene c. Junk food dietetic d. Grăsimile vegetale e. Grăsimile trans 121. În legătură cu aportul energetic este falsă urmatoarea afirmaţie: a. Surse de energie alimentară sunt: proteine, lipide, glucide, alcool b. Caloria nutriţională sau caloria 15 este definită de cantitatea de căldură necesară pentru creşterea temperaturii apei de la 14,5 0 C la 15,5 0 C c. Determinarea cantității de energie ingerată se poate face pe analiza chimică a compoziţiei alimentelor consumate d. Determinarea cantității de energie ingerată se poate face prin măsurarea căldurii degajate prin oxidarea completă (combustie) a alimentelor 22

23 e. Determinarea cantității de energie ingerată se poate face prin calorimetrie indirectă 122. Unul din avantajele metodei jurnalului alimentar îl reprezintă: a. Nu necesită software corespunzător pentru înregistrarea şi prelucrarea corectă a datelor culese b. Prizele alimentare sunt precise şi conţinutul lor poate fi uşor calculat: informaţii corecte din punct de vedere cantitativ c. Înregistrarea unei singure zile este foarte bine reprezentativă pentru obiceiurile alimentare ale unui individ sau grup d. Prizele alimentare în afara domiciliului sunt estimate corect e. Răspunsul apelează la memorie 123. În ceea ce priveşte metoda chestionarului de frecvenţă alimentară, este falsă: a. Urmăreşte cunoaşterea prizelor alimentare obişnuite în vederea efectuării unor studii epidemiologice b. Are două variante: calitativă si cantitativă c. Are dezavantajul că nu reflectă obiceiurile alimentare d. Are avantajul că permite stabilirea unei relaţii între obiceiuri alimentare e. Utilizarea alimentului din chestionar trebuie să varieze în cadrul populaţiei studiate de la o persoană la alta pentru ca tipul de chestionar să fie discriminativ Istoria alimentară nu: a. Este o metodă recentă b. Necesită un anchetator antrenat c. Oferă informaţii despre obiceiuri alimentare d. Descrie modalitatea de preparare a alimentelor, ceea ce este un avantaj e. Este o metodă costisitoare 125. Pierderile de apă din organism sunt: a. 100ml prin urină b. 1400ml prin urină c. 1000ml prin fecale d. 100ml prin evaporare e. 700ml prin transpiraţie 126. Procentele de apă în corpul omenesc sunt, cu excepţia: a. Creier 75% b. Splină 75% c. Rinichi 22% d. Oase 22% e. Muşchi 75% 23

24 127. Constituenţii esenţiali ai lichidelor intracelulare sunt, cu excepţia: a. Ioni de clor b. Ioni de bicarbonat c. Proteine d. Ioni de potasiu e. Ioni de sodiu 128. Este fals despre alcool: a. Este un drog care deprimă sistemul nervos central b. Este un stimulator c. Se obţine pe cale naturală prin fermentarea zahărului şi a amidonului din fructe, cereale, cartofi d. Se obţine pe cale sintetică prin hidrogenarea catalitică a aldehidei acetice sau prin hidratarea etilene e % este metabolizat hepatic 129. Este falsă urmatoarea afirmaţie: a. Pentru a fi transportat prin organism alcoolul se diluează în masa de apă a corpului b. Alcoolul nu este digerat ca alte alimente c. Aproximativ 20% din alcoolul consumat este absorbit direct în sânge prin pereţii stomacului d. Organele vitale (ex. creierul) care conţin multă apă şi au nevoie de un flux sanguin mare nu sunt vulnerabile la efectele alcoolului e. Alcoolul evită procesul digestiv normal şi merge direct în fluxul sanguin 130. Alcoolul: a. Nu are efecte nocive asupra sănătăţii umane b. Când alcoolul ajunge la SNC apare intoxicarea c. Creşte randamentul intelectual d. Determină o rezistenţă crescută la infecţii e. Determină scaderea vâscozităţii sângelui 131. Dintre efectele alcoolului asupra muşchilor este fals că determină: a. Creşterea fluxul sanguin către muşchi b. Scăderea forţei musculare c. Cardiomiopatie d. Aritmie cardiacă e. Dureri musculare 132. Surse de fibre alimentare insolubile sunt: a. Tărâţe de ovăz b. Orz 24

25 c. Legume d. Tărâţele din cereale e. Morcov 133. Dintre beneficiile dietei vegetariene nu face parte: a. Bogată în fibre b. Conține apă (fructe si legume) c. Distribuţie largă a proteinelor d. Pot asigura lipide e. Hipercalorică 134. Referitor la dieta vegetariană este falsă afirmaţia : a. Există deficienţă proteică în dieta vegană b. Asigură greutatea normală c. Predispune la tulburari ale comportamentului alimentar la adolescente d. Este săracă în fibre e. Dieta echilibrată asigură necesarul de micronutriente (multivitamine, multiminerale) 135. Nu se consumă în dieta mediteraneeană: a. Carnea roșie b. Pâine integrală c. Ulei de măsline d. Vin roșu e. Nuci 136. În dieta Atkins: a. Este permis orezul alb b. Este permisă făina albă c. Necesită suplimentare cu vitamine d. Nu sunt permise brânzeturile e. Nu este permisă carnea roşie 137. Referitor la dieta Dukan este falsă: a. Are la bază: carne slabă, tărâțe de ovăz + 20 min de ex. fizic moderat b. Are 4 faze c. Sunt permise ceaiul, cafea fără zahăr d. În faza de atac sunt permise alimente din toate categoriile e. Sunt permise porţii foarte mici de alcool R : d 25

26 138. În reglarea balanţei energetice pe termen lung, semnale aferente sunt, cu o excepţie: a. Aspectul, gustul, mirosul alimentelor b. Nivelul circulant al nutrienţilor c. Semnale provenite de la depozite (leptina, insulina) d. Citokine e. Alti hormoni (glucocorticoizi, tiroidieni, sexuali, GH) 139. Leptina: a. Este sintetizată de celulele nucleului arcuat b. Modulează homeostazia energetică c. Creşte ingestia alimentară (preferenţial glucidică) d. Creşte consumul energetic e. Nu induce saţietate 140. Semnalele tubului digestive sunt, cu excepţia: a. Receptorii gustativi b. Distensia porţiunii superioare a tubului digestiv c. Activarea chemoreceptorilor din peretele intestinal d. Peptide gastro-intestinale e. Peptide sintetizate de celulele nucleului arcuat R : e 141. În obezitate: a. Creşte activitatea parasimpatică şi scade cea simpatică b. Creşte termogeneza c. Creşte mobilizarea acizilor graşi d. Creşte activitatea fizică e. Creşte preluarea şi utilizarea glucozei în ţesutul muscular 142. Tulburările ritmului alimentar cuprind următoarele, cu o excepţie: a. Prize alimentare rapide, inconştiente b. Consumul unor mari cantităţi de alimente într-un interval redus de timp c. Consumuri extraprandiale mai frecvente la obezi d. Absenţa micului dejun e. Masa de seară predomină cu 2/3 din raţia ingerată 143. Factorii care influenţează metabolismul bazal sunt: a. Masa şi compoziţia corporală b. Sexul c. Climat, stress d. Toţi de mai sus e. Nici unul de mai sus 26

27 144. Despre termogeneză este fals: a. Este o componentă a consumului energetic b. Reprezintă 60-75% din consumul energetic c. Are două componente: termogeneza obligatorie şi termogeneza facultativă d. Acţiunea dinamica specifică a alimentelor este o componentă a termogenezei e. Reprezintă 10% din consumul energetic 145. Amigdala şi sistemul limbic sunt implicate în reglarea balanţei energetice prin următoarele, cu excepţia: a. Apetit b. Căutarea hranei c. Selectarea alimentelor d. Toate de mai sus e. Nici una de mai sus 146. Referitor la sursele de energie la individul antrenat este adevărată afirmaţia: a. Un efort fizic de intensitate foarte mare şi durata mică va impune intrarea în acţiune a căii glicolitice anaerobe b. Un efort fizic de intensitate mare ce durează mai mult de câteva secunde va presupune utilizarea energiei provenite în principal din metabolizarea acizilor graşi c. Efectuarea unui efort fizic de intensitate moderată redusă se bazează pe rezervele de ATP existente şi cele formate prin intermediul fosfocreatinei d. Un efort fizic de intensitate foarte mare şi durata mică va presupune utilizarea energiei provenite în principal din metabolizarea acizilor graşi e. Un efort fizic de intensitate mare ce durează mai mult de câteva secunde va impune intrarea în acţiune a căii glicolitice anaerobe 147. Despre metoda calorimetriei directe este falsă: a. Folosirea calorimetriei directe utilizând calorimetrul cu gradient este o metodă greoaie şi costisitoare b. Sunt necesare camere special concepute c. Asigură informaţii cu privire la natura substratului ce va fi oxidat pentru a genera energia necesară organismului d. Necesita costuri crescute pt aparatura utilizată e. Metoda rămâne de ales în studii de cercetare 148. Referitor la metoda de calorimetrie indirectă, este adevărată: a. Nu este o metodă fidelă de evaluare a cheltuielilor energetice b. Datele obţinute prin calorimetrie indirectă permit calcularea coeficientului respirator: moli CO 2 expiraţi/moli O 2 consumaţi c. Măsoară eliberarea de căldură de către un organism 27

28 d. Se bazează pe corelaţia dintre pierderea de căldură şi metabolismul celular pentru a calcula consumul energetic e. Calorimetrele sunt doar cu circuit închis 149. În legătură cu absorbţia medicamentelor este falsă: a. Hipoclorhidria scade absorbția antifungicelor b. Fibrele alimentare scad absorbția antidepresivelor triciclice c. Prezența alimentelor în stomac scade absorbția antibioticelor d. Alimentele bogate în fibre influenţează golirea gastrică e. Alimentele bogate în lipide influenţează golirea gastrică 150. În legătură cu metabolizarea şi excreţia medicamentelor, sunt adevărate, cu o excepţie: a. Dieta bogată în proteine şi săracă în glucide crește metabolismul teofilinei b. Sucul de grapefruit inhibă metabolizarea blocanților calcici, statinei și clopidogrelului c. Aportul scăzut de Na nu permite excreția litiumului d. Laptele, vegetalele şi fructele alcalinizează urina e. Ac. glicizinic din dulciuri scade reabsorbția de cortisol 151. Este adevărată următoarea variantă despre efectele medicamentelor asupra alimentelor şi nutriției: a. Tetraciclina şi ciprofloxacina scad absorbţia calciului şi magneziului b. Medicamentele chelatoare (colestiramina, ulei mineral) cresc absorbţia vitaminelor liposolubile c. Laxativele cresc timpul de pasaj intestinal d. Colchicina şi acidul paraaminosalicilic cresc absorbția de sulfamide e. Fenobarbitalul şi fenitoina scad metabolizarea vitaminei D, K şi acidului folic 152. Referitor la aditivii alimentari, este adevărat: a. Conservanţii sunt substanţe care schimbă culoarea sau dau culoare b. Antioxidanţii sunt substanţe care prelungesc forţat perioada de păstrare a alimentelor prin protejare împotriva oxidării c. Acidifianţii sunt substanţe care au capacitatea de a mări vâscozitatea produselor alimentare d. Emulgatorii sunt substanţe (altele decât zahărul) care se utilizează pentru a da gust dulce alimentelor e. Antispumanţii asigură un amestec omogen între apa şi grăsimile alimentare 153. Din familia coloranţilor galbeni face parte: a. E100, Curcumina are o sursă artificială şi anume gudronul sintetic de huilă b. E104, Quinolina produs chimic ce are ca sursă colorantul Azo c. E102, Tartrazina produs sintetic având ca sursă atât gudronul sintetic de huilă cât şi colorantul Azo 28

29 d. E107 sau Galben 2G are o sursă naturală şi anume şofranul de India e. E110, Galben Floarea Soarelui, produs sintetic având ca sursă atât gudronul sintetic de huilă, cât şi colorantul Azo 154. Rolurile calciului sunt, cu excepţia: a. În cascada coagularii b. Transportor al O2 în organism c. Co-factor al enzimelor extracelulare d. Substrat pt. mineralizarea cartilajelor şi oaselor e. Transmiterea neuro-musculară 155. Fosforul nu: a. Este prezent ca fosfat în sistemele biologice b. Participă la fosforilarea moleculelor c. Are rol în metabolismul acido-bazic d. Intră în compoziţia bazelor purinice şi pirimidinice e. Are rol în sinteza de colagen 156. Surse de magneziu sunt, cu excepţia: a. Carnea de moluşte b. Legume verzi c. Seminţe d. Fasole e. Lapte 157. Efectele deficienţei de iod sunt, cu excepţia: a. Nou-născut: guşă b. Făt: avort, moarte fetală c. Adult: guşă d. Adult: deficienţă mentală e. Copil şi adolescent: hipertiroidism 158. Fierul: a. Fierul heminic reprezintă 75% din conţinutul alimentar b. Absorbţia depinde de modul de preparare al alimentelor c. Absorbţia nu depinde de fortifierea alimentelor d. Vegetarienii nu au pierderi de fier e. Absorbţia depinde de prezenţa vitaminei A R : b 159. Despre dieta sportivului este fals: 29

30 a. Conţinutul este de 20% proteine, 30% glucide, 30% grăsimi, iar 20% la alegere glucide sau lipide, în funcţie de durata efortului b. Dieta se personalizează pt. fiecare sportiv c. Sportivii care au dietă cu conţinut mic în grasimi nu consumă suficientă energie şi unele minerale (Zn), ceea ce compromite performanţa d. Sportivii antrenaţi au o capacitate mai mare de ardere, care consumă mult glicogen muscular în timp scurt e. Conţinutul este de 20% proteine, 40% glucide, 20% grăsimi, iar 20% la alegere proteine sau lipide, în funcţie de durata efortului 160. Este adevărat despre performanţa sportivă: a. Depinde de disponibilitatea substratelor energetice (proteine) b. Oboseala musculară este corelată cu creşterea glicogenului muscular c. Oboseala musculară este corelată cu consum crescut de grăsime şi redus de glucide d. Creşterea consumului de glucide scade performanţa e. Consumul de băuturi cu conţinut mare glucidic în timpul efortului oferă combustibil muscular 161. Dintre sfaturile nutriţionale pentru sportivi nu face parte: a. Folosirea grăsimilor va fi raţională: se recomandă ulei de măsline şi de canola b. Dieta bogată în proteine + suplimente proteice previn deshidratarea c. Excesul proteic este folosit o parte drept combustibil, restul înmagazinat ca ţesut adipos d. Suplimentele minerale şi vitaminele nu sunt necesare dacă dieta este echilibrată e. Se recomandă 6-10 g HC/kg/zi 162. Despre substanţele stimulante şi suplimente în efortul fizic, este fals: a. Androstendionele sunt interzise b. Cafeina are rol ergogenic când este consumată înainte de efort în cantităţi moderate c. Picolinatul de crom nu se găseşte în alimente d. Ginsengul poate creşte performaţa musculară e. Triptofanul poate determina psihoze dacă se asociază cu antidepresive 163. Suplimentele de aminoacizi în nutriţia sportivului: a. Sunt necesare b. Combinaţiile cu arginina şi lizina interferează cu absorbţia altor aminoacizi esenţiali c. Pot induce hipocalciurie d. Pot induce creştere ponderală e. Pot induce solicitare excesivă digestivă 164. Este fals despre alimentele funcţionale: a. Sunt produse alimentare, care îmbunătăţesc starea generală de sănătate a consumatorilor b. Evită riscul îmbolnăvirilor c. Ameliorează calitatea fizică sau psihică a vieţii 30