7. TEHNOLOGIA DIODELOR SEMICONDUCTOARE
|
|
- Θάλεια Βλαχόπουλος
- 8 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 7. TEHNOLOGIA DIODELOR SEMICONDUCTOARE Diodele semiconductoare au la bază o joncţiune p-n prevăzută cu contacte metalice ataşate la cele două zone. Acest ansamblu este introdus într-o capsulă din sticlă, material plastic sau metal cu rol de protecţie şi de transfer al căldurii degajate în funcţionare. Clasificarea diodelor semiconductoare se poate face după tehnologia de fabricaţie şi după domeniul de utilizare. O clasificare a tehnologiilor de realizare a diodelor semiconductoare se indică în figura 7.1. Tehnologia diodelor Diode cu contact punctiform Tehnica alierii Difuzia /Implantare ionică Epitaxie Diode Schottky Tehnologia planară Tehnologia mesa Separare selectivă Fig. 7.1 Clasificare a tehnologiilor de realizare a diodelor În funcţie de domeniul de utilizare se întâlnesc multe variante constructive, dar o clasificare a acestora se poate face în funcţie de putere (curentul nominal) şi frecvenţa maximă de lucru. În cele ce urmează se vor prezenta unele particularităţi constructive ale diodelor detectoare şi redresoare Diodele cu contact punctiform Diodele cu contact punctiform au la bază o joncţiune p-n care se formează între un cristal de Ge de tip n şi un vârf metalic (de exemplu: wolfram sau bronz) aflat în contact cu acest cristal de material semiconductor. Pentru îmbunătăţirea caracteristicilor joncţiunii, aceste diode se supun unui proces de formare prin aplicarea unor impulsuri de curent. Impulsurile de curent de amplitudine mare (cu valori mai mari decât curentul nominal) produc încălzirea structurii din jurul vârfului metalic. În această zonă, prin difuzia atomilor din metal în cristalul semiconductor, are loc formarea unei zone de Fig. 7.2 Construcţia unei diode cu contact punctiform tip p (fig. 7.2). Vârful metalic corespunde contactului anodului diodei, iar materialul semiconductor (n-ge) formează catodul.
2 88 Tehnologia diodelor semiconductoare Această joncţiune se caracterizează printr-o suprafaţă mult mai mică comparativ cu alte tipuri de joncţiuni. Capacitatea echivalentă a joncţiunii este foarte redusă şi ca urmare aceste diode pot fi folosite la frecvenţe foarte mari (sute MHz) în circuitele de comutaţie sau în cele de detecţie Diode aliate Diodele aliate denumite astfel după tehnologia alierii, procedeu de impurificare controlată folosit în special la dispozitivele semiconductoare cu germaniu, pe baza căreia se realizează joncţiunile acestor diode. Joncţiunile realizate prin aliere sunt abrupte, deoarece concentraţia realizată corespunde "solubilităţii maxime" a impurităţilor în materialul semiconductor. Zonele neutre ale joncţiunilor au rezistenţă redusă, ataşarea contactelor metalice se face cu uşurinţă. Datorită productivităţii mici şi a performanţelor modeste ale dispozitivelor realizate prin aliere, în prezent acest procedeu are o utilizare limitată. O modalitate de realizare a unei joncţiuni p-n de germaniu, prin tehnologia alierii, cu indicarea principalelor operaţii se poate urmări în figura 7.3. Se folosesc cipuri din germaniu de tip n pe care se poziţionează materialul de impurificare (mici sfere de Indiu) de tip p (fig Poziţionarea materialului de impurificare pe suprafaţa cipului se realizează prin intermediul unei casete din grafit. Prin încălzirea ansamblului în jurul temperaturii de topire a indiului (T t = 157 ο C) se produce o dizolvare parţială a indiului în cristalul de germaniu, realizând zona de tip p a joncţiunii (fig Regiunea din vecinătatea joncţiunii se conturează (fig pentru a îmbunătăţii caracteristica de blocare, respectiv creşterea tensiunii inverse maxime. Montajul diodei se realizează prin lipirea cristalului semiconductor pe grila (ambaz capsulei (fig Ataşarea contactului la zona p a joncţiunii se realizează prin topirea superficială a stratului de indiu (157 ο C) (fig. 7.3.e). e) Fig. 7.3 Principalele operaţii de realizare a unei diode prin tehnologia alierii Pentru creşterea tensiunii de străpungere, la periferia joncţiunii se realizează o conturare sub un anumit unghi, aşa cum se arată în figurile 7.3.c şi 7.6.c. Conturarea
3 Tehnologia diodelor semiconductoare 89 se face în direcţia stratului mai puţin dopat pentru a se produce o lărgire a regiunii de sarcină spaţială. În acest fel intensitatea câmpului electric la suprafaţă, câmp creat de sarcinile electrice din zona joncţiunii, se reduce şi prin acesta creşte tensiunea de străpungere Diode difuzate Diodele difuzate cu siliciu se obţin în urma unui proces de difuzie de impurităţi acceptoare (tip p) într-un substrat de tip n sau printr-o difuzie de impurităţi donoare (tip n) pe un substrat de tip p. Procesul de fabricaţie are loc în cadrul tehnologiei planare, tehnologie specifică siliciului, în care succesiunea de operaţii se realizează pe aceiaşi faţă a plachetei semiconductoare folosind tehnica fotolitografică. Etapele principale care permit fabricarea unei diode într-un substrat de siliciu de tip n se pot urmări în figura 7.4. În prima fază, după curăţirea substratului placheta de siliciu este supusă unui proces de oxidare umedă, obţinându-se un strat de SiO 2 pe toată suprafaţa plachetei (fig Fig.7.4. Principalele operaţii ale tehnologiei diodelor difuzate (tehnologia planară)
4 90 Tehnologia diodelor semiconductoare În continuare, prin procesul fotolitografic 1 se deschide fereastra de difuzie. Acest proces constă din următoarele faze: - expunerea (fig. 7.4.; - developarea fotorezistului (fig. 7.4.; - corodarea (deschiderea ferestrei de difuzie) (fig Prin procesul fotolitografic 2 se urmăreşte realizarea contactului anodului prin parcurgerea, în principal, a următoarelor faze: - reoxidarea (fig. 7.4.f); - deschiderea ferestrei de metalizare (fig. 7.4.g); - metalizarea neselectivă cu aluminiu (fig. 7.4.h). - recoacere forming-gaz; - depunere de sticlă de bor - acoperire de pasivizare; - fotolitografie pentru realizarea deschiderilor pentru contacte prin stratul de pasivizare. Următoarele operaţii ale tehnologiei diodelor difuzate vizează obţinerea contactelor metalice ale zonei p (ano şi a zonei n (cato: - corodarea stratului de aluminiu (fig. 7.4.i); - metalizarea părţii inferioare a substratului (contact eutectic cu aur); - ataşarea contactului anodului (fig. 7.4.k). Ansamblul astfel obţinut se introduce într-o capsula specifică tipului de diodă. Prin tehnologia difuziei se pot realiza joncţiuni cu suprafeţe suficient de mari care să permită utilizarea lor în construcţia diodelor de putere. Pentru aceasta este necesar ca doparea materialului de bază (al substratului) N B să fie în funcţie de valoarea tensiunii inverse maxime U b (capabilitatea în tensiune), aşa cum se indică în diagrama din figura 7.5, [11]. Pentru realizarea diodelor de tensiune mare este necesară o dopare cu o concentraţie de impurităţi N B de valoare redusă. În aceeaşi diagramă (fig. 7.5) se indicată extinderea zonei de sarcină spaţială în funcţie de gradul de dopare l m (N B ) şi dependenţa valorii maxime a câmpului electric intern în funcţie de dopare E m (N B ). Astfel, pentru o dopare prin difuzie Fig. 7.5 Dependenţa valorii maxime a cu concentraţia N B =10 15 atomi/cm 3 rezultă câmpului electric E m, a lăţimii barierei de o tensiune de blocare (inversă) U b 500 V. sarcină l m şi a tensiunii inverse maxime U b Tehnologia difuziei prezintă de gradul de dopare N B dezavantajul unei capabilităţi relativ mici în tensiune. Dacă doparea este mică, pentru o tensiunii U b de valoare mare, rezultă o rezistenţă serie a materialului
5 Tehnologia diodelor semiconductoare 91 semiconductor relativ mare, care produce o cădere importantă de tensiune la conducţia directă. Din această cauză diodele difuzate se folosesc în domeniul curenţilor de valori mici şi medii. Caracteristici electrice mai bune în domeniul tensiunilor şi a curenţilor mari se obţin la diodele planar epitaxiale (fig. 7.6 şi 7.7) Diode planar epitaxiale Diode planar epitaxiale constau dintr-o joncţiune realizată între un substrat de siliciu de tip n sau p şi un strat epitaxial depus cu impurificarea diferită faţă de substrat. Principalele etape ale tehnologiei acestor diode, în cazul a două variante constructive sunt prezentate în figura 7.6 (tehnologia tip mes şi în figura 7.7 (epitaxia selectivă). Operaţiile procesului tehnologic din figura 7.6 cuprind, în prima fază, depunerea pe placheta de siliciu a unui strat epitaxial slab dopat (fig Printr-un proces fotolitografic se defineşte geometria structurii (fig Apoi se gravează suprafaţa pentru delimitarea suprafeţei zonei de tranziţie a structurii p-n (fig După înlăturarea fotorezistului (fig se realizează metalizarea zonelor de contact (fig. 7.6.e). Cipurile joncţiunilor astfel realizate se separă între ele prin decuparea plachetei. Substratul metalizat al plachetei se fixează pe grila capsulei (lipire, sudare) şi se realizează legăturile electrice la terminalele capsulei. e) Fig. 7.6 Etapele tehnologice ale producerii unei diode prin epitaxie (tehnica mes e) Fig. 7.7 Etapele tehnologice ale producerii unei diode prin epitaxie selectivă
6 92 Tehnologia diodelor semiconductoare Etapele tehnologice ale producerii unei diode prin epitaxie, aşa cum sunt ilustrate în figura 7.6 cuprind: - depunerea pe placheta de siliciu a unui strat epitaxial slab dopat (fig. 7.6.; - proces fotolitografic prin care se defineşte geometria structurii (fig. 7.6.; - corodarea chimică a suprafeţei pentru delimitarea suprafeţei zonei de tranziţie a structurii p-n (fig. 7.6.; - înlăturarea fotorezistului (fig. 7.6.; - metalizarea zonelor de contact (fig. 7.6.e). Procesul tehnologic prezentat în figura 7.7 cuprinde etape ale epitaxiei selective: - proces fotolitografic care stabileşte "fereastra" zonei epitaxiale (fig. 7.7.; - corodare (fig depunerea stratului epitaxial (fig. 7.7.; - corodarea stratului de SiO 2 (fig metalizarea neselectivă şi apoi gravarea zonelor de contact (fig. 7.7.e). Ansamblul astfel obţinut se fixează pe grila capsulei şi se realizează legăturile electrice la terminalele capsulei Diode Schottky Diode Schottky sunt formate din joncţiuni metal-semiconductor la care la transportul curentului participă numai purtătorii majoritari. Conducţia curentului nu se bazează pe un exces de sarcină electrică, aceasta fiind rezultatul unei emisii termoelectrice de electroni din metal spre semiconductor şi invers. Când joncţiunii metal - semiconductor i se aplică o tensiune, curentul de electroni dintr-o direcţie domină curentul de electroni de sens opus. Caracteristic pentru diodele Schotky este faptul că stratul de baraj se găseşte în zona mai puţin dopată, adică în stratul epitaxial al materialului semiconductor. Deoarece în metal sarcina negativă a stratului dublu electric ocupă o grosime foarte mică (grosimea unui strat monoatomi, datorită concentraţiei mari de electroni din metal, căderea de tensiune este mai mică decât la joncţiunile semiconductoare (U d = 0,2 0,3 V). Dioda Schottky (fig se obţine prin depunerea unei pelicule metalice (anodul diodei) pe un stratul epitaxial de tip n (n-epi) depus pe un substrat puternic impurificat (n+ - catodul diodei). La selecţia metalului se ia în considerare o serie de criterii cum ar fi: lucru mecanic de extracţie al electronilor, gradul de aderenţă, rezistenţa la coroziune. Varianta planară (fig se caracterizează prin valori mici ale tensiunii inverse (volţi zeci de volţi) datorită lăţimii mici a zonei de sarcină spaţială. Pentru ca cerinţele electrice şi tehnologice să fie optimale se depun mai multe straturi din metale diferite. În mod frecvent se foloseşte combinaţia Cr/Au. În figura 7.8.b, c, d sunt prezentate variante constructive de diode Schottky. La varianta constructivă din figura 7.8.b se practică o conturare inversă (structură mesa inversă), în regiunea mai slab dopată pentru a face să crească lăţimea zonei de sarcină spaţială. Se obţine astfel o reducere a intensităţii câmpului electric la periferia structurii şi prin aceasta o creştere a tensiunii inverse. La varianta constructivă din figura 7.8.c se
7 Tehnologia diodelor semiconductoare 93 folosesc două pelicule metalice (Me 1 şi Me 2). Metalul Me 1 se alege cu lucru termodinamic de ieşire mare pentru a produce o creştere a stratului de sarcină spaţială. Prin creşterea lăţimii stratului de sarcină spaţială (de baraj) se reduce valoarea câmpului electric intern şi prin aceasta creşte valoarea tensiunii inverse maxime. Metalul Me 2, aflat în contact cu stratului epitaxial se alege cu lucru termodinamic de ieşire redus pentru a contribui la procesele de conducţie (cădere de tensiune redusă). Fig. 7.8 Variante constructive de diode Schottky Varianta planară Tehnologia mesa inversă Dioda Schottky cu metalizare dublă Dioda Schottky cu inel de protecţie Un efect de lăţire a zonei de sarcină spaţială se obţine şi la varianta din figura 7.8.d prin utilizarea unui inel. Linia punctată indică curbarea zonei de sarcină spaţială în stratul epitaxial. Substratul folosit la realizarea diodelor Schottky este puternic dopat. Grosimea şi gradul de dopare al stratului epitaxial determină valorile tensiunii inverse şi ale densităţii de curent maxim admise. Materialul substratului folosit la realizarea diodelor Schottky este de obicei GaAs, având în vedere valoarea ridicată a mobilităţii (Tabelul 2.3) Întrebări recapitulative 1. Cum se clasifică diodele în funcţie de tehnologia de fabricaţie? 2. Cum se realizează joncţiunea unei diode cu contact punctiform? 3. Cum se realizează diodele aliate? 4. Care sunt etapele de realizare a diodelor difuzate? 5. Care este tensiunea inversă a joncţiunii difuzate cu dopajul N B =10 16 atomi/cm 3? 6. Care sunt principalele etape de realizare a diodelor epitaxiale? 7. Care este structura unei diode Schottky şi prin ce se caracterizează?
10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
8. TEHNOLOGIA TRANZISTOARELOR DISCRETE
8. TEHNOLOGIA TRANZISTOARELOR DISCRETE Tranzistoarele sunt dispozitive semiconductoare care în funcţie de tipul purtătorilor de sarcină se împart în: bipolare şi cu efect de câmp sau unipolare. Tranzistoarele
Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
V O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
L1. DIODE SEMICONDUCTOARE
L1. DIODE SEMICONDUCTOARE L1. DIODE SEMICONDUCTOARE În lucrare sunt măsurate caracteristicile statice ale unor diode semiconductoare. Rezultatele fiind comparate cu relaţiile analitice teoretice. Este
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
n B n + C Fig. 1 Structura unui tranzistor planar epitaxial
Lucrarea nr. 2 TEHNOLOGIA TRANZISTOARELOR BIPOLARE 2.1 SCOPUL LUCRĂRII Lucrarea îşi propune cunoaşterea: - variantelor constructive de tranzistoare bipolare; - principalelor etape ale tehnologiei tranzistoarelor
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
SIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării
Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă
Laborator 2 Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Se vor studia dioda Zener şi stabilizatoarele de tensiune continua cu diodă Zener şi cu diodă Zener si tranzistor serie. Pentru diodă se va
(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN
5.1.3 FUNŢONAREA TRANZSTORULU POLAR Un tranzistor bipolar funcţionează corect, dacă joncţiunea bază-emitor este polarizată direct cu o tensiune mai mare decât tensiunea de prag, iar joncţiunea bază-colector
9. TEHNOLOGIA CIRCUITELOR INTEGRATE
9. TEHNOLOGIA CIRCUITELOR INTEGRATE Prin integrare se înţelege tehnica de realizare a unor circuite electronice având componentele interconectate electric inseparabil şi plasate în aceeaşi capsulă. Componentele
Capitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
Stabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Figura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare..
I. Modelarea funcţionării diodei semiconductoare prin modele liniare pe porţiuni În modelul liniar al diodei semiconductoare, se ţine cont de comportamentul acesteia atât în regiunea de conducţie inversă,
Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].
Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
5. TEHNICI DE DEPUNERI DE STRATURI
5. TEHNICI DE DEPUNERI DE TRATURI Depunerile sunt necesare la realizarea de straturi semiconductoare cu aceeaşi structură sau diferită de cea a substratului, straturi conductoare sau izolante. Tehnicile
Lucrarea Nr. 5 Tranzistorul bipolar Caracteristici statice
Lucrarea Nr. 5 Tranzistorul bipolar Caracteristici statice A.Scopul lucrării - Determinarea experimentală a plajei mărimilor eletrice de la terminale în care T real este activ (amplifică)precum şi a unor
Capitolul 4 Amplificatoare elementare
Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector
CAPITOLUL 6. TRANZISTOARE UNIPOLARE 6.1. TRANZISTOARE UNIPOLARE - GENERALITĂŢI
CATOLUL 6. TAZTOAE UOLAE 6.1. TAZTOAE UOLAE EEALTĂŢ pre deosebire de tranzistoarele bipolare, tranzistoarele unipolare utilizează un singur tip de purtători de sarcină (electroni sau goluri) care circulă
DIODA SEMICONDUCTOARE
LUCRRE NR.1 IO SEMICONUCTORE Scopul lucrării - Ridicarea caracteristicilor şi determinarea principalilor parametri ai diodelor semiconductoare; studiul comportării diodei semiconductoare în circuite elementare.
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
CIRCUITE LOGICE CU TB
CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune
Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp
apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine
DIODA STABILIZATOARE CU STRĂPUNGERE
LUCRAREA NR. 2 DIODA STABILIZATOARE CU STRĂPUNGERE OBIECTIE:. Să se studieze efectul Zener sau străpungerea inversă; 2. Să se observe diferenţa între ramurile de străpungere ale caracteristicilor diodelor
Examen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate
Curs 12 2015/2016 Examen Sambata, S14, ora 10-11 (? secretariat) Site http://rf-opto.etti.tuiasi.ro barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate min. 1pr. +1pr. Bonus T3 0.5p + X Curs 8-11 Caracteristica
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
2.3. Tranzistorul bipolar
2.3. Tranzistorul bipolar 2.3.1. Structură şi simboluri Tranzistorul bipolar este un dispozitiv format din 3 straturi de material semiconductor şi are trei electrozi conectati la acestea. Construcţia şi
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
CIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI
CICUITE CU DZ ȘI LED-UI I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicii curent-tensiune pentru diode Zener. b) Determinarea funcționării diodelor Zener în circuite de limitare. c) Determinarea modului de
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte
Capitolul 4 4. TRANZISTORUL CU EFECT DE CÂMP
Capitolul 4 4. TRANZITORUL CU EFECT E CÂMP 4.1. Prezentare generală Tranzistorul cu efect de câmp a apărut pe piaţă în anii 60, după tranzistorul bipolar cu joncţiuni, deoarece tehnologia lui de fabricaţie
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare
Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare Scopul lucrării - asimilarea conceptului de nivel mare; - studiul etajului de putere clasa B; 1. Generalităţi Caracteristic etajelor de nivel mare este faptul
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.
Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se
Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener
Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare
Electronică anul II PROBLEME
Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC
1.2 DIODA SEMICONDUCTOARE DE PUTERE.
1.2 DODA SEMCONDUCTOARE DE PUTERE. 1.2.1 STRUCTURĂ. În fig.1.13 este prezentată o secţiune longitudinală prin structura unei diode de putere, grosimile straturilor fiind cele tipice.stratul p +, numit
Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Tranzistoare bipolare cu joncţiuni 1. Noţiuni introductive Tranzistorul bipolar cu joncţiuni, pe scurt, tranzistorul bipolar, este un dispozitiv semiconductor cu trei terminale, furnizat de către producători
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
DIODA SEMICONDUCTOARE
Lucrarea nr. 1 IO SEMICONUCTORE I. Scopul lucrării II. Noţiuni teoretice III. esfăşurarea lucrării IV. Temă de casă V. Simulări VI. nexă 1 I. Scopul lucrării Scopul lucrării constă în ridicarea caracteristicilor
Capitolul 2. Functionarea tranzistorului MOS.
Capitolul 2. Functionarea tranzistorului MOS. Circuitele integrate MOS au fost realizate la inceput in tehnologia PMOS, datorita predictibilitatii tensiunii de prag pentru acest tip de tranzistoare. Pe
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
4. TEHNICI DE IMPURIFICARE CONTROLATĂ
4. TEHNICI DE IMPURIFICARE CONTROLATĂ Pentru realizarea dispozitivelor semiconductoare sau a circuitelor integrate (C.I.) se folosesc plachetele de siliciu monocristalin sau plachete epitaxiale. Pentru
Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)
ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic
Circuite cu diode în conducţie permanentă
Circuite cu diode în conducţie permanentă Curentul prin diodă şi tensiunea pe diodă sunt legate prin ecuaţia de funcţionare a diodei o cădere de tensiune pe diodă determină valoarea curentului prin ea
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie
Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
ANALIZA FUNCŢIONĂRII DIODELOR SEMICON- DUCTOARE. PARAMETRI. TASAREA CARACTERISTICI- LOR ŞI IDENTIFICAREA PERFORMANŢELOR
LUCRAREA NR.3 ANALIZA FUNCŢIONĂRII DIODELOR SEMICON- DUCTOARE. PARAMETRI. TASAREA CARACTERISTICI- LOR ŞI IDENTIFICAREA PERFORMANŢELOR 1. Introducere privind caracterizarea dispozitivelor semiconductoare
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Dispozitive electronice de putere
Lucrarea 1 Electronica de Putere Dispozitive electronice de putere Se compară calităţile de comutator ale principalelor ventile utilizate în EP şi anume tranzistorul bipolar, tranzistorul Darlington si
riptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT
LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa
Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine
COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE
COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicilor statice de transfer în tensiune pentru comparatoare cu AO fără reacţie. b) Determinarea tensiunilor de ieşire
ELECTRONII ÎN SOLIDE M E T A L I Z O L A T O R A T O M A T O M. E n e r g i e. n i v e l. n i v e l. b a n d a d e c o n d u c t i e g o a l a
ELECTRONII ÎN SOLIDE Se găseşte experimental şi mecanica cuantică demonstrează că într-un atom electronii au o energie bine definită, nivelele de energie. Pe un nivel de energie de tip "s" pot "încăpea"
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de
Electronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE
STDIL FENOMENLI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE Energia electrică este transportată şi distribuită la consumatori sub formă de tensiune alternativă. În multe aplicaţii este însă necesară utilizarea
5. TRANZISTOARE UNIPOLARE (cu efect de câmp)
5 TRANZISTOARE UNIOLARE (cu efect de câmp) 5 NOŢIUNI INTROUCTIE Apariţia tranzistoarelor cu efect de câmp (al căror principiu de funcţionare a fost propus de W Shockley încă din 95) a constituit la vremea
CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE
CAPTOLL 3. STABLZATOAE DE TENSNE 3.1. GENEALTĂȚ PVND STABLZATOAE DE TENSNE. Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care furnizează la ieșire (pe rezistența de sarcină) o tensiune continuă
Lucrarea Nr. 7 Tranzistorul bipolar Caracteristici statice Determinarea unor parametri de interes
Lucrarea Nr. 7 Tranzistorul bipolar aracteristici statice Determinarea unor parametri de interes A.Scopul lucrării - Determinarea experimentală a plajei mărimilor eletrice de la terminale în care T real
Capitolul 3. Analiza si proiectarea la nivel de masti a inversoruluicmos. Reguli de proiectare a mastilor
Capitolul 3. Analiza si proiectarea la nivel de masti a inversoruluicmos. Reguli de proiectare a mastilor In primul capitol au fost prezentate mai multe exemple de porti logice, realizate cu ajutorul tranzistoarelor
Difractia de electroni
Difractia de electroni 1 Principiul lucrari Verificarea experimentala a difractiei electronilor rapizi pe straturi de grafit policristalin: observarea inelelor de interferenta ce apar pe ecranul fluorescent.
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Lucrarea Nr. 4. Caracteristica statică i D =f(v D ) a diodei Polarizare directă - Polarizare inversă
Lucrarea Nr. 4 Caracteristica statică i =f(v ) a diodei Polarizare directă - Polarizare inversă A.copul lucrării - familiarizarea studentilor în privinţa comportării diodei în circuit atunci când la bornele
11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite
Circuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS
Circuite cu tranzistoare 1. Inversorul CMOS MOSFET-urile cu canal indus N si P sunt folosite la familia CMOS de circuite integrate numerice datorită următoarelor avantaje: asigură o creştere a densităţii
2
1 2 1 2 CUPINS PEFAŢĂ... 8 INTODUCEE... 10 1. DISPOZITIVE SEMICONDUCTOAE... 13 1.1. Conducţia electrică la semiconductoare... 13 1.2. Procese în joncţiunea p-n... 16 1.3. Diode semiconductoare... 19 1.4.
Capitolul 3 3. TRANZITORUL BIPOLAR CU JONCŢIUNI Principiul de funcţionare al tranzistorului bipolar cu joncţiuni
apitolul 3 3. TRANZTORUL POLAR U JONŢUN Tranzistoarele reprezintă cea mai importantă clasă de dispozitive electronice, deoarece au proprietatea de a amplifica semnalele electrice. În funcţionarea tranzistorului
STUDIUL EFECTULUI HALL ÎN SEMICONDUCTORI
UIVERSITATEA "POLITEICA" DI BUCURESTI DEPARTAMETUL DE FIZICĂ LABORATORUL DE FIZICA ATOMICA ŞI FIZICA CORPULUI SOLID B-03 B STUDIUL EFECTULUI ALL Î SEMICODUCTORI STUDIUL EFECTULUI ALL Î SEMICODUCTORI Efectul
4.2. CONEXIUNILE TRANZISTORULUI BIPOLAR CONEXIUNEA EMITOR COMUN CONEXIUNEA BAZĂ COMUNĂ CONEXIUNEA COLECTOR COMUN
4. TRANZISTORUL BIPOLAR 4.1. GENERALITĂŢI PRIVIND TRANZISTORUL BIPOLAR STRUCTURA ŞI SIMBOLUL TRANZISTORULUI BIPOLAR ÎNCAPSULAREA ŞI IDENTIFICAREA TERMINALELOR FAMILII UZUALE DE TRANZISTOARE BIPOLARE FUNCŢIONAREA
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare