Pneumoniile Camelia Badea, Medicina Interna Colentina

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "Pneumoniile Camelia Badea, Medicina Interna Colentina"

Transcript

1 Pneumoniile Camelia Badea, Medicina Interna Colentina Definitie: Pneumonia este infectia parenchimului pulmonar ( bronhiole terminale, spatii aeriene incluse in acinul pulmonar si interstitial pulmonar. Pneumopatia reprezinta inflamatia parenchimului pulmonar de cauza neinfectioasa (chimica, alergica, sau idiopatica). Clasificare: A. Dupa mod de aparitie: 1. Comunitare 2. Nozocomiale B. Dupa etiologie: 1. Bacteriene 2. Virale 3. Fungice 4. Parazitare Epidemiologie: Pentru pneumoniile comunitare incidenta anuala este de 10 cazuri la 1000 locuitori, cele mai afectate fiind grupele de risc extreme, copii sub 5 ani, respectiv virsticii peste 60 ani. Incidenta crescuta este inregistrata in anotimpul rece si in epidemiile de gripa. Riscul de deces este mare la pacientii care necesita spitalizare in unitatile de terapie intensiva (pina la 50%). Pneumonia reprezinta a 6-a cauza de deces in SUA. Etiologie: Au fost identificati peste 100 de germeni din parenchimul pulmonar (standardul diagnosticului etiologic al pneumoniei) ca si agenti patogeni ce determina pneumonie. In practica curenta obtinerea parenchimului pulmonare este exceptionala, asa ca se folosesc ca si metode de diagnostic: culturi din sputa, singe, lichid pleural, teste seologice, a caror sensibilitate si specifecitate sunt relativ scazute. Diagnosticul etiologic in pneumoniile comunitare este o etapa importanta, in special pentru cazurile internate in spital, pentru orientarea si ajustarea terapiei pentru cazurile cu evolutie nefavorabila. In absenta unor metode precise si rapide de diagnostic, orientarea etiologica se face pe apartenenta la anumite grupuri de pacienti, la care anumiti germeni sunt mai frecventi implicati in etiologia pneumoniilor. In general, tratamentul antibiotic initial este empiric si se orienteaza catre germenii cei mai frecventi implicati in categoria din care face parte pacientul. (tabelul 1)

2 Comunitare/tratate in ambulator mycoplasma pneumonie, streptococus pneumonie, virusuri respiratorii, chlamydia, haemophilus Comunitare/tratate in spital: St pneumonie, chlamydia, haemophilus, legionella, bacili gram negativi aerobi, anaerobi BPOC str pneumonie, chlamydia, haemophilus, legionella, Pneumonii dobindite in centre de Str. Pneumonie, ingrijire bacili gram negativi Tabel 1. etiologia pneumoniilor la diverse categorii Uneori, diagnosticul etiologic al pneumoniilor se poate face pe baza factorilor de risc asociati. Pe studii anterioare s-a constatat o frecventa ridicata a unor germeni la pacientii cu anumite boli asociate, cum ar fi diabet, imunodepresia SIDA (Tabel 2), precum si expuneri specifice la anumite animale sau medii profesionale (tabel 3) Factori de risc Alcoolism Diabet Imunodepresie/neutropenie Germeni str pneumonie, klebsiella, anaerobi str pneumonie, stafilococ auriu bacili gram negativi, fungi HIV/SIDA str pneumonie, M tuberculosis, pneumocistis carini, criptococus Toxicomani Defecte dentare stafilococ auriu, anaerobi anaerobi

3 Expunere la pasari Expunere la iepuri Expunere la pisici Expunere la aer conditionat Expunere la soareci - Tabel 2 expuneri particulare clamydia psitaci, francisella coxiella burneti legionella hantavirus Modalitati de transmitere: Patrunderea germenilor in plamin se face prin una din urmatoarele cai: 1. Aspiratia reprezinta cel mai frecvent mecanism prin care secretiile orofaringiene ajung in caile aeriene subglotice in cursul somnului sau al unor tulburari de constienta. In mod normal idivizii sanatosi au in orofaringe, streptoccocus pneumonie, St pyogenes, haetmophilus, moraxella etc in special in santul gingival si in placa dentara. Bacili Gram negativi se intilnesc frecvent la cei spitalizati, cu boli severe, alcoolism, diabet. 2. Inhalarea se produce prin aerosoli infectanti cu diametru 5mm si care contin 1-3 germeni ce se depun in alveole. Prin acest mecanism declanseaza pneumonie Mycobacterium tuberculosis, virusul gripal, legionella, chlamydia, histoplasma, etc 3. Diseminare hematogena se produce de la focare extrapulmonare in endocardita bacteriana, infectii de cateter. Cel mai fracvent germene este St. Aureus. 4. Inoculare directa prin injungiere, traumatisme deschise sunt foarte rar intilnite. Patrunderea gemenilor la nivel pulmonar declanseaza o serie de mecanisme de aparare, ce pot fi clasificate in: A. Mecanisme mecanice: Particulele cu diametrul peste 10mm sunt retinute in cav nazala si expulzate prin stranut. Particulele cu diametrul cuprins intre 5 10mm se depun in arborele traheobronsic si sunt inglobate in structura mucociliara si eliminate prin covor rulant spre glota. Particulele cu diametrul sub 5mm ajung in alveole si sunt eliminate cu ajutorul macrofagelor ce declanseaza raspuns imun. O serie de factori altereaza mecanismele de aparare de la nivelul arborelui traheobronsic. De exemplu, fumatul altereaza jonctiunile epiteliului bronsic, determina hipersecretia de mucus si afecteaza miscarile ciliare. B. Biologice: Prezenta germenilor la nivel alveolar declanseaza mecanismele de aparare atat la nivel umoral, cat si celular. Macrofagele alveolare constituie prima linie de aparare impotriva infectiei si prima etapa consta in recunoasterea microorganismului, ingestia si apoi distrugerea acestora. Recunoasterea

4 microorganismului se realizeaza prin intermediul receptorilor pentru componenta 3 a complementului (C3) CR3 se leaga direct de germeni si este urmat de fagocitarea acestora. Distrugerea microorganismelor fagocitate se produce prin mecanisme oxidative sub actiunea miloperoxidazei si mecanisme non-oxidative sub actiunea proteazelor, lizozimului si defensinelor. Defensinele sunt peptide citotoxice cu actiune bactericida pentru numeroase bacterii Gram pozitive (St aureus, Steptococcus), gram negativi (E coli, Pseudomonas, Klebsiella) si fungi. Cea de a doua linie celulara care intra in actiune sunt polimorfonucleare neutrofile. Recrutarea acestora in plaman se face sub actiunea leucotrienei B4 generata de catre macrofage, fragmentelor C5 generate de calea alterna a complementului sub actiunea microorganismelor si a IL8, IL1, TNFα secretate de pneumocite, macrofage si fibroblaste. Traversarea membranei alveolocapilare se face prin intermediul moleculelor de adeziune, a caror expresie crescuta este consecinta stimularii endoteliale sub actiunea citochinelor proinflamatorii (IL1, TNFα). Polimorfonuclarele neutrofile activate au rol in fagocitoza si distrugerea microorganismelor prin procese predominanat oxidative sub actiunea miloperoxidazei. Microorganismele care inving prima linie de aparare a raspunsului inflamator declanseaza un raspuns imun antigen-specific. Astfel ca, sub actiunea citochinelor sintetizate de macrofage alveolare si celulele epiteliale se declanseaza maturarea celulelor dendritice, care constituie pricipala clasa de celule prezentatoare de antigen (CPA) de la nivelul plaminului. Celulele dendritice se gasesc la nivelul interstitiului, a septurilor alveolare si exprima niveluri mari de molecule ale complexului major de histocompatibilitate (MCH). Interactiunea dintre CPA si limfocitul T (LT) constituie prima etapa a raspunsului imun specific. Elementul central este interactiunea dintre epitopul antigenic asociat MCH de la suprafata CPA si respectiv complexul receptor al limfocitului T/CD3 de la suprafata LT. In fuctie de tipul de MCH pe care il exprima la suprafata LT se impart in mai multe subgrupe. Astfel, LT CD4+ sau Thelper (Th) recunosc antigenele complexate cu MCH clasa II. Celulele Th1 secreta IL2, INFγ, TNFα, GM-CSF si sunt responsabile de raspunsul imun celular. Celulele Th2 secreta IL4, IL5, IL6, IL10 si sunt responsabile cu activarea limfocitului B si sinteza de autoautoanticorpi specifici. Celulele LT CD8+ recunosc antigenele complexate cu MCH clasa I, astfel ele identifica celulele infectate si sunt responsabile de raspunsul imun celular. Raspunsul imun mediat de limfocitele T este esential pentru apararea impotriva germenilor intracelulari (micobacterii, fungi, virusuri, Chlamydia). LT CD4+ joaca un rol important in apararea gazdei impotriva micobacteriilor si fungilor, iar LT CD8+ impotriva virusurilor.

5 Raspunsul imun umoral declansat de LT CD4+ prin activare clonala a LB are ca efect secretia de anticorpi specifici (IGA secretorie este izotipul predominant). Anticorpii au rol de opsonizare, activarea complementului, neutralizarea unor toxine bacteriene/virale impiedicand lezarea celulelor gazda. Interventia acestor mecanisme in apararea gazdei este succesiva in fuctie de agresivitatea agentului patogen. Depasirea acestor mecanisme conduce la aparitia bolii pneumonia. Morfopatologie: din punct de vedere morfopatologic, procesul pneumonic poate avea unul din urmatoarele aspecte: 1. Pneumonia acinara/lobara care se caracterizeaza prin: afectarea spatiilor aerifere periferice prin prezenta unui exudat inflamator ce contine germeni, PMN, hematii; bronhiile nu sunt afectate (crespunzator bronhogramei aerice), condensarea este omogena si se opreste in scizuri exemplu tipic pneumonie pneumococica 2. Bronhopneumonia: afectarea bronhiilor mici si teritoriilor alveolare dependente (nu are brohograma aerica zone indemne alterneaza cu cele afectate (multiple focare pneumonice pot conflua) se poate insoti de necroza parenchimului pulmonar cu multiple cavitati <2cm aparute in urma eliminarii fragmentelor necrotice. 3. Pneumonia interstitiala: afectarea interstitiului infiltrat inflamator interstitial exemplul tipic pneumonia virala Manifestari clinice: Debut bolii poate fi brutal, tipic febra, tuse, junghi thoracic, mai rar lent instalat pe parcursul a citeva zile Febra este inalta si uneori insotita de frisoane Tuse este cel mai frecventa, apare peste 80% cazuri. Poate fi neproductiva sau insotita de expectoratia mucoasa sau mucopurelenta. Dispnee apare in forme severe. Durere toracica apare la un numar mic de pacienti si are caracterul de durere pleuritica ( durere intense in punct fix), amplificata de tuse, stranut Tabloul clinic la virstnici este mai putin zgomotos, febra si manifestarile clinice pot lipsi, dar paote determina alterarea starii generale, tulburari de constienta, pina la coma.

6 Examenul fizic poate pune in evidenta sindrom tipic condensare ( matitate cu amplificarea vibratiilor vocale, raluri crepitante, respiratie suflanta suflu tubar). Uneori, este prezent un sindrom lichidian, care poate masca procesul de condensare sau un sindrom bronhoobstructiv sever. Mai rar la examenul fizic se descrie polipnee, tahicardie, hipotensiune arteriala. Manifestari extrapulmonare: Complicatii infectioase metastatice artrita septica, meningita, pericardita, care apar in general in pneumoniile determinate de stfilococ auriu, streptococ pneumonie, bacili gram-negativi Manif gastrointestinale - dureri, greata, varsaturi, diaree in forme particulare de pneumonii Insuficienta respiratorie encefalopatia hipercapnica in formele severe Soc toxico-septic si insuficienta multiorgan Manifestari radiologice: Radiografia toracica este extrem de utila pentru confirmarea si localizarea infiltratului pulmonar, aparitia afectarii pleurale, urmarirea evolutiei bolii. In general radiografia toracica este anormala, astfel incat o radiografie nomala exclude acest diagnostic. Extrem de rar infiltratul pneumonic este absent in cazurile de agranulocitoza severa sau deshidratare. Modificarile tipice radiologice constau in: 1. Condensare pulmonara lobara opacitate omogena, delimitata de scizuri/pleura, cu bronhograma aerica 2. Condensare pulmonara segmentara multipla bronhopneumonie opacitate neomogena, fara bronhograma aerica 3. Infiltrat interstitial = opacitati reticulo-nodulare localizate intr-un lob/difuze

7 Proces de consensare bronhopneumonie Alte manifestari radiologice; Abces pulmonar masa pulmonara unica/multipla, initial opaca, ulterior excavata cu nivel hidroaeric Pneumatocele cavitati aerice multiple cu perete subtire stafilococ auriu Opacitate lichidiana parapneumonica serofibrinoasa/purulenta Diagnostic: Obiectivele dignosticului constau in: 1. Precizarea localizarii si intinderii procesului patologic pulmonar - se realizeaza prin examen radiologic 2. Precizarea etiologiei 3. Aprecierea gravitatii 4. Evaluarea complicatiilor Diagnosticul etiologic cuprinde mai multe etape ce constau in examen clinic, radiologic, al secretiilor respiratorii, teste sangvine, examenul lichidului pleural si teste serologice speciale. Examenul microbiologic al sputei ramine elementul central al diagnosticului etiologic al pneumoniei comunitare. Examenul frotiului de sputa colorat Gram evidentiaza: Diplococi Gram poz in lant streptococ pneumonie Cocobacili gramnegativi in gramezi haemophilus Cocigram pozitivi in gramezi stafilococ Bacili g-negativi Klebsiella Flora mixta coci gram pozitivi si bacilli gram negativi anaerobi Teste adiacente ale examenului de sputa: Frotiu Ziehl-Nielson Culturi pe medii aerobe Culturi pentru micobacterii, fungi Imunofluorescenta directa pentru Legionella Dozari serologice: Ig M- anti Mycoplasma > 1/16 Ig G anti Mycoplasma >1/128 Ig M - anti chlamydia >1/20 Ig G - anti chlamydia >1/128 Ig anti Legionella >1/256

8 Investigatii de laborator utile pentru stabilirea riscului : - teste uzuale: HLT, transaminaze, uree, creatinina - Gazometrie - Examenul lichidului pleural - Testare HIV Severitatea bolii si/sau riscul de evolutie nefavorabila constituie elementul central al deciziei de spitalizare. Scorul elaborat de Fine si colab este bine validat. Virsta masculin ani feminin Boli coexistente neoplasm 10 hepatica 30 I cardiaca 10 cerebrovascular 10 renala 10 Alterarea constientei 20 Polipnee >30 20 TA< Temp <35, >40 15 puls > Anomalii de lab Ph< 7,35 30 Ureea >50 20 Na <130mEq 20 Glicemie >250mg 20 Hematocrit <30 10 Pa O2 <60 10 Revarsat pleural 10 Ani-10

9 Tabel 3 Scor de gravitate Scorul pacientului respectiv se calculeaza scorurile tuturor factorilor de risc prezenti. In functie de acest scor este inclus in una din categoriile de risc si se decide spitalizarea sau tratamentul in ambulator. clasa scor mortalitate loc I 0,1% ambulator II <70 0,6% ambulator III ,8% internare IV ,2% internare V >130 29,2% internare Tabel4 Clase de risc Diagnostic diferential: Traheobronsita acuta se caracterizeaza prin febra/subfebrilitate, tuse +/- expectoratie mucoasa, din punct de vedere clinic se aud rar raluri ronflante, iar radiografia nu prezinta modificari. In general are prognostic excelent si nu necesita tratament antibiotic. Exacerbare a BPOC se caracterizeaza prin tuse + expectoratie mucopurulenta, febra, dispnee, prezenta ralurilor ronflante si sibilante. Radiografia toracica nu evidentiaza imagine de pneumonie, doar desen peribronho-vascular accentuat. Explorarea functionala care evidentiaza sindrom obstructiv ireversibil este utila pentru diagnostic. Pleurezia acuta izolata are debut acut cu durere pleuritica, febra si tuse uscata. Expectoratia este absenta, iar evacuarea lichidului arata absenta infiltratului pneumonic. Examenul lichidului pleural +/- biopsie pleurala ofera informatii despre etiologia bolii. Neoplasmul pulmonar in special cel endobronsic poate asocia pneumonie lobara sec. In acest diagnosticul se stabileste pe baza examenului bronhoscopic cu biopsie si examen histopatologic. In cazul carcinomului bronhoalveolar este utila bronhoscopia cu LBA sau biopsia toracica deschisa si CT pulmonar. Trombembolismul pulmonar se manifesta clinic prin tahicardie, dispnee, tuse hemoptoica asociaza TV. Din punct de vedere paraclinic sunt utile CT pulmonar, D-dimeri, scintigrafia pulmonara. In evolutie un infarct pulmonar se poate suprainfecta si diagnosticul diferential este greu de facut.

10 Boli inflamatorii de cauza neinfectioasa cum ar fi pneumonita acuta de hipersensibilizare, pneumonita eozinofilica, vasculite pulmonare, BOOP (bronsiolita obliteranta cu pneumonie organizata) sunt afectiuni rare si necesita pe linga bronhoscopie cu LBA, teste biologice spefice. Tratament: Atitudinea terapeutica la pacientul cu pneumonie este diferita in functie de locul de ingrijire. Majoritatea cazurilor la adultii sanatosi se trateaza in ambultaor si tratamentul antibiotic este empiric. Ambulator: tratamentul trebuie sa acopere Streptococ pneumonie, Mycoplasma pneumonie, Chlamydia pneumonie. Antibiotice utilizate pentru pneumonia cu St pneumonie sunt: 1. Amoxicilina- 1g/8h medicatie de electie 2. Augmentin( amoxicilina + clavulanat)-1g/8h 3. Cefalosporinele cefuroxima 500mg/12h 4. Moxifloxacina (floroquinolone) 400mg/12h sau levofloxacine 750mg Antibiotice active pe mycoplasma/ chlamydia: macrolide 1. Eritromicina 500mg/6h 2. Claritromicina 500mg/12h 3. Azitromicina 500mg/zi De rezerva doxiciclina 200mg prima zi, apoi 100mg/zi La virstnici cu BPOC exista o frecventa mai mare a haemophilus, moraxella si mai putin pneumococ/mycoplasme si se recomanda ca prima linie de tratament antibiotic augmentin sau cefalosporine po La tineri sun mai frecvente infectii cu mycoplasma/ Chlamydia si se recomanda macrolide noi claritromicina, azitromicina Durata tratamentului: Pneumococ 7-10zile Mycoplasma/chlamydia 14zile Legionella 21zile Tratament in spital: tratamentul initial empiric este parenteral, ulterior dupa stabilirea etiologiei se administraza conform antibiogramei. Etiologia este dominate de pneumococ la care se adauga Chlamydia pneumonie, H influenzae, legionella, bacilli gram negative. Schemele terapeutice contin combinatii: β lactamine - augmentin 1,2g/1 sau cefalosporine ( ceftriaxona 1g/12h, cefuroxim 2g/12h) + macrolid po florochinolone (ciprofloxacina 400mg/12h, ofloxacina, pefloxacina) Durata tratamentului zile Situatii speciale:

11 Pneumonia de aspiratie cu anaerobi impun combinatii de augmentin + metromidazol (1g/zi)/clindamicina (1,8g/zi) Pneumonia cu germeni G-negativi: - cefalosporine (cefotaxim 2g/8h, ceftriaxona 2g/24h); sau combinatie ticarcilina/clavulanat (4,5g/, piperacilina/tazobactam(1,5g/6h), meropenem(1g/8h), Pneumonia cu pseudomonas aeruginosa asociere: 1. Fluorochinolone + β lactamine antipiocianica (ceftazidim, aztreonam, imipenem, ticarcilina/clavulanat, piperacilina/ tazobactam) 2. Fluorochinolone + aminoglicozida (tobramicina, gentamicina) Tratament adjuvant: Hidratare corecta Antitusive centrale accese severe de tuse Oxigenoterapie hipoxemie Ventilatie asistata in caz de hipoventilatie alveolara- hipercapnie cu acidoza respiratorie Complicatii Abces pulmonar apare frecvent in cazul pneumoniei cu pneumococ tipul 3 sau suprainfectie cu germeni aerobi si anaerobi si in pneumonia stafilococica, klebsiella pneumoniae. Evolutia nefavorabila cu alterarea starii generale, mentinerea febrei, accentuarea tusi si expectoratiei sunt semnele clinice care sugereaza dezvoltarea unui abces pulmonar. Radiografia toracica/ct confirama prezenta imaginii hidroaerice tipice. In acest caz se impune reevaluarea schemei terapeutice.

12 Absces pulmonar Empiem pleural apare la aprox. 5% din bolnavii netratati si la aprox. 1% din cei tratati. Pacientul prezinta durere pleurala continua, pleurezie la examenul clinic, reaparitia sau persistenta febrei si stare generala toxica. Lichidul pleural este purulent, L = /mmc + germeni intra/extraleucocitari; ph-ul lichidului este sub 7,30, Tratamentul consta in punctie-aspiratie / toracotomie cu aspirarea continua a lichidului, + antibioterapia pe cale generala /local. Pericardita: apare foarte rar. Se manifesta prin durere retrosternala, sindrom pericarditic (frecatura pericardica, marirea matitatii cardiace etc.) si semne radiologice sau electrocardiografice, ecografice. Rar evolueaza cu tamponada cardiaca sau constrictie pericardica. Tratamentul consta in aspiratie, instilare de antibiotice si, daca este necesara, drenaj pericardic chirurgical. Endocardita apare la bolnavi valvulari si afecteaza predominanat valva aortica, rar mitrala. Se manifesta prin subfebrilitate, accentuarea suflurilor cardiace sau aparitia unora noi, prin instalarea unei insuficiente cardiace. Diagnosticul este clinic + explorare bacteriologice (hemoculturi) si examenului ecocardiografic. Meningita apare foarte rar, prin diseminare hematogena. Clinic se manifesta prin cefalee, fotofobie, varsaturi, redoarea cefii etc. sau dezorientare, confuzii, somnolenta si lipsa de raspuns la antibiotice. Diagnosticul se pun prin punctia rahidiana cu ex LCR. Mortalitatea ramane inca mare Evolutie: sub tratament antibiotic evolutia este favorabila si consta in ameliorarea pina la disparitia simptomelor si normalizarea constantelor vitale (temperatura, alura ventriculara, TA) in cateva zile si rezolutia semnelor fizice si a modificarilor radiologice in citeva saptamini. Supravegherea ulterioara este centrata pe urmarirea seriata a radiografiilor. Viteza de rezolutie a imaginii radiologice este diferita in functie de germenul implicat. Factori de risc pentru o rezolutie intirziata sunt: virsta inalta, alcoolism, BPOC, diabet zaharat, etiologia

13 cu Legionella. Un studiu asupra rezolutiei radiologice a artat o rezolutie completa in 4 saptamina pentru 67%cazuri, in 6 saptamini pentru 73% cazuri, in 8 saptamini in 85%cazuri. Forme etiologice Pneumonia pneumococica este diagnosticata in majoritatea cazurilor de pneumonie comunitara Manifestari clinice tipice constau in febra, frison solemn, tuse mucopurulenta, junghi toracic. In forme severe evolutia este cu alterarea starii generale, cianoza, dispnee, SDRA, iar la 48h de la debut, fara tratament pot apare semne de diseminare hematogena. Paraclinic se caracterizeaza prin: Leucocitoza severa >20000/mmc, Gazometria hipoxemie cu hipocapnie; in forme severe hipercapnie RX proces de condensare cu bronhograma aerica/rar bronhopneumonie In cazurile de deshidratare bsau agranulocitoza infiltratul pneumonic poate fi absent Diagnosticul etiologic se stabileste pe ex frotiu sputa, rar in lichid pleural, hemoculturi (25%) Pneumonie lobara superioara Pneumonie lobara inferioara Tratamentul de electie este amoxicilina 1g/8h iar in formele severe se recomanda augmentin 1g/8h sau cefalosporine (cefuroxim, ceftriaxona), fluorochinolone ( levofloxacin 750mg/zi sau moxifloxacine 400mg/12h). Exista specii rezistente la penicilina si macrolide - doxiciclina, cotrimoxazol Nu s-a descris rezistenta la vancomicina sau teicoplanin

14 Pneumonia cu mycoplasma. Mycoplasmele sunt microorganisme ce difera de bacterii prin absenta peretelui (nu se evid prin coloratie gram) si determina 10 20% din pneumonii. De obicei apare la tineri se transmite aerian: 20% - asimptomatici 75% - traheobronsita 5% - pneumonie Din punct de vedere clinic debutul este insidios cu febra, cefalee, mialgii, odinofagie, adenopatii laterocervicale, disfonie, otalgie, rinoree, tuse neproductiva. Radiografia toracica poate evidentia un sindrom interstitial localizat, rar adenopatie hilara si mic revarsat pleural limitat si foarte rar pneumotorax. Teste uzuale arata leucocitoza <15.000/mmc. Manifestari extrapulmonare caracteristice pneumoniei cu micoplasme sunt: 1. Eruptii cutanate 10-20% - maculo-papuloasa pe trunchi, membre 2. Prezenta aglutininelor la rece apar la 2 sapt de la debut dispar dupa 2 luni si determina anemie hemolitica la rece 3. Manifestari neurologice encefalita, meningita, neuropatii periferice, 4. Miocardita/pericardita Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza tablou clinic si a determinarilor serologice: Ig M mycoplasma >1/16 sau IgG mycoplasma >1/128 sau cresterea de 4 ori prezenta aglutininelor la rece >1/64 PCR pt identificare din secretii ( foarte scump) Tratament: Macrolide: eritromicina, claritromicina, azitromicina Doxiciclina Fluorochinolone: ciprofloxacina, etc Durata tratamentului este 10 14zile Pneumonia cu legionella Legionella pneumophila sunt bacili gram negativi, mici, ce cresc pe medii bogate in L cisteina si traiesc in ape naturale. Infectia apare prin inhalarea vaporilor contaminati. In general, apare in tari dezvoltate si sporadic in epidemii. Din punct de vedere clinic, pacientii au prodrom cu subfebrilitate si anorexie, ulterior febra inalta, mialgii intense. Simptomele gastro-intestinala

15 sunt frecventesi se manifesta prin dureri abdominale, greata, varsaturi, diaree. Simptomele respiratorii apar mai tirziu si sunt dominate de tuse neproductiva, ulterior dispneea ce se agraveaza progresiv. In formele severe apar tulburari de constienta coma. Tabloul biologic se caracterizeaza prin leucocitoza, trombocitopenie, cresterea ALT, AST, enzime de mioliza etc. Radiografia toracica poate evolua de la sindrom interstitial in faza precoce, apoi sdr de condensare uni-/ bilaterale. Diagnosticul etiologic se face prin izolarea din secretii respiratorii pe mediu selectiv 3-5 zile sau detectarea antigenului legionella in urina test rapid. Pneumonia cu legionella are o mortalitate cuprinsa intre 3-30%, iar la imunodeprimat 80%. Tratamentul consta in macrolide claritromicina, azitromicina sau fluorochinolone levofloxacina. Se recomanda asocierea rifampicinei la cazuri confirmate, cu eficienta superioara. Raspunsul la tratament este rapid cu imbunatatire rapida a simptomatologiei, dar rezolutia radiologica este lenta. Pneumonii nozocomiale: Pneumonia care apare la 72h de la internare. Incidenta este 6 cazuri/1000 internari. Pneumonia asociata ventilatiei mecanice care apare dupa 48 de ore de la intubatie. Are incidenta 25% si mortalitate 50%. Factori de risc ce favorizeaza aspiratia sau scaderea imunitatii: 1. BPOC 2. Coma 3. Diabet 4. Sedare/anestezie 5. Intubare 6. Traheostoma 7. Terapie imunosupresoare 8. Terapie prelungita cu antibiotice 9. Malnutritie 10. Traumatisme craniene 11. Chirurgie toraco-abdominala Etiologie: Bacili Gram negativi: E. coli, Klebsiella, enterobacter, serratia, proteus, pseudomonas, Coci Gram poz Stafilococ auriu meticilinorezistent

16 In pneumonia de ventilatie - Stafilococ auriu meticilinorezistent si pseudomonas Diagnosticul: se stabileste pe aparitia unei noi imagini radiologice, secretii traheobronsice purulente, Febra>38º sau hipotermie, leucocitoza/leucopenie si confirmare microbiologica prin cultura din sputa/aspirat bronsic. Criterii de severitate 1. Internare in terapie intensiva 2. Insuficienta respiratorie 3. Progresie rapida a imaginii radiologice/ imagine cavitara 4. Manifestari de sepsis sever: soc TA< 90mmH, medicatie vasopresoare >4h, oligurie, IRA Tratament pentru pneumonia cu debut in 5 zile de la internare: microorganisme antibiotic Enterobacter Cefalosporine II E. coli Cefalosporine III Klebsiella Proteus Serratia Haemophilus Fluorochinolone Fluorochinolone Fluorochinolone β-lactamine/inhibitor de βlactamaze (ticarcilina/clavulanat, piperacilina/ tazobactam) Staphyloccocus aureus MR Vancomicina (15mg/kg /12h /linezolid 600mg/12 Tratament pentru pneumonia severa cu debut >5zile Ps aeroginosa Fluorochinolone + β lactamine antipiocianica Acinetobacter (ceftazidim, aztreonam, imipenem, ticarcilina/clavulanat, piperacilina/tazobactam) Fluorochinolone + aminoglicozida (tobramicina, gentamicina)

17 Staphiloccocus aureus Antibiotic β lactamina + Vancomicina/teicoplanin La pacientii imunodeprimati ( HIV, corticoterapie prelungita, afectiuni hematologice) pot apare infectii cu 1. Cryptococ fluconazol 2. Candida fluconazol, itraconazol 3. Aspergilus - ketoconazol 4. Pneumocistis carinii - biseptol 5. CMV - ganciclovir Cauze de esec la 72 ore de tratament 1. Factori legati de germene/tratament AB - AB inadecvat - germene cu multiple rezistente - germeni asociati Fungi, virusuri, micobacterii - dozaj AB inadecvat 2. Focar de infectie concomitent: - cateter vascular infectat - focar abdominal - empiem pleural 3. Afectiuni noninfectioase - atelectazie - edem pulmonar cardiogen - TEP - ADRS

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

Cursul V. PNEUMONIILE ŞI SUPURAŢIILE PULMONARE Rezumat. Fiziopatologie. Patogenie. Anatomie patologică. Epidemiologie. Etiologie.

Cursul V. PNEUMONIILE ŞI SUPURAŢIILE PULMONARE Rezumat. Fiziopatologie. Patogenie. Anatomie patologică. Epidemiologie. Etiologie. Cursul V PNEUMONIILE ŞI SUPURAŢIILE PULMONARE Rezumat. Fiziopatologie. Patogenie. Anatomie patologică. Epidemiologie. Etiologie. Dr. Olimpia NICOLAESCU doctor în medicină medic primar pneumolog medic specialist

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

Cursul 6. Tabele de incidenţă Sensibilitate, specificitate Riscul relativ Odds Ratio Testul CHI PĂTRAT

Cursul 6. Tabele de incidenţă Sensibilitate, specificitate Riscul relativ Odds Ratio Testul CHI PĂTRAT Cursul 6 Tabele de incidenţă Sensibilitate, specificitate Riscul relativ Odds Ratio Testul CHI PĂTRAT Tabele de incidenţă - exemplu O modalitate de a aprecia legătura dintre doi factori (tendinţa de interdependenţă,

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

V O. = v I v stabilizator

V O. = v I v stabilizator Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

MEDII DE CULTURA. Clasificarea mediilor de cultura. Scopuri. suporturi materiale si nutritive care servesc la cultivarea bacteriilor

MEDII DE CULTURA. Clasificarea mediilor de cultura. Scopuri. suporturi materiale si nutritive care servesc la cultivarea bacteriilor MEDII DE CULTURA suporturi materiale si nutritive care servesc la cultivarea bacteriilor amestecuri de substante care asigura cultivarea microorganismelor Scopuri Izolarea in cultura pura Identificare

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru

Διαβάστε περισσότερα

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla 2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005. SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care

Διαβάστε περισσότερα

TUBERCULOZA PULMONARĂ Tuberculoza secundară. Pleurezia tuberculoasă. Tuberculoza şi infecţia HIV.

TUBERCULOZA PULMONARĂ Tuberculoza secundară. Pleurezia tuberculoasă. Tuberculoza şi infecţia HIV. Cursul X Tuberculoza secundară. Pleurezia tuberculoasă. Tuberculoza şi infecţia HIV. Dr. Olimpia NICOLAESCU doctor în medicină medic primar pneumolog medic specialist hematologie clinică şef de secţie,

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare

Διαβάστε περισσότερα

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice 1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este

Διαβάστε περισσότερα

Teste orientative pentru examenul de licență

Teste orientative pentru examenul de licență Universitatea de Medicină și Farmacie Victor Babeș din Timișoara Facultatea de Medicină Generală Teste orientative pentru examenul de licență 2017 Ediția revizuită Pneumologie 1. Următoarele aspecte trebuie

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare

Διαβάστε περισσότερα

DCI: EPOETINUM ÎN ANEMIA ONCOLOGICĂ

DCI: EPOETINUM ÎN ANEMIA ONCOLOGICĂ DCI: EPOETINUM ÎN ANEMIA ONCOLOGICĂ I. Indicația terapeutică 1. Tratamentul anemiei şi simptomelor asociate la pacienţii adulţi cu cancer (tumori solide, limfoame maligne, mielom multiplu), la care se

Διαβάστε περισσότερα

Neisseria caractere generale

Neisseria caractere generale COCI GRAM NEGATIVI Neisseria caractere generale coci Gram negativi dispusi in diplo aspect caracteristic: boabe de cafea (se privesc prin fetele plane sau usor concave) catalazo-pozitivi oxidazo-pozitivi

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Capitolul 14. Asamblari prin pene Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de

Διαβάστε περισσότερα

CUVÂNT ÎNAINTE. Autorii. Ianuarie

CUVÂNT ÎNAINTE. Autorii. Ianuarie CUVÂNT ÎNAINTE Creşterea demografică a populaţiei vârstnice este o realitate ce impune eforturi susţinute pentru spitalizarea şi îngrijirea acestei categorii cu risc, extrem de vulnerabilă biologic, economic

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale. 5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006 Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία - Εισαγωγή Stimate Domnule Preşedinte, Stimate Domnule Preşedinte, Εξαιρετικά επίσημη επιστολή, ο παραλήπτης έχει ένα ειδικό τίτλο ο οποίος πρέπει να χρησιμοποιηθεί αντί του ονόματος του Stimate Domnule,

Διαβάστε περισσότερα

Relaţia Structură -Funcţie

Relaţia Structură -Funcţie Relaţia Structură -Funcţie A. Proteine globulare 1) Cu structură secundară α-helix Albumina plasmatică (studiu individual) Hemoproteide: Mioglobina (Mb) Hemoglobina (Hb) Catalaza (studiu individual) Citocromul

Διαβάστε περισσότερα

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE) EAŢII DE ADIŢIE NULEFILĂ (AN-EAŢII) (ALDEIDE ŞI ETNE) ompușii organici care conțin grupa carbonil se numesc compuși carbonilici și se clasifică în: Aldehide etone ALDEIDE: Formula generală: 3 Metanal(formaldehida

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire

Διαβάστε περισσότερα

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice 4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.

Διαβάστε περισσότερα

5.1. Noţiuni introductive

5.1. Noţiuni introductive ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul

Διαβάστε περισσότερα

CAIET DE PRACTICĂ. Bolile aparatului respirator. Programul de studiu: Medicină studenți anul IV

CAIET DE PRACTICĂ. Bolile aparatului respirator. Programul de studiu: Medicină studenți anul IV Investeste in oameni! Universitatea Transilvania Braşov Facultatea de Medicină CAIET DE PRACTICĂ Bolile aparatului respirator Programul de studiu: Medicină studenți anul IV Realizat: Prof.univ.dr.Mariana

Διαβάστε περισσότερα

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui - Introducere Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui Αγαπητέ κύριε, Αγαπητέ κύριε, Formal, destinatar de sex

Διαβάστε περισσότερα

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 Şiruri de numere reale

Curs 2 Şiruri de numere reale Curs 2 Şiruri de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Convergenţă şi mărginire Teoremă Orice şir convergent este mărginit. Demonstraţie Fie (x n ) n 0 un

Διαβάστε περισσότερα

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................

Διαβάστε περισσότερα

Patologia Ficatului. Abcesele Ficatului. Horia Pantu

Patologia Ficatului. Abcesele Ficatului. Horia Pantu Patologia Ficatului Abcesele Ficatului Horia Pantu Abcesele Hepatice Definitie: Abcesele hepatice reprezinta colectii purulente dezvoltate la nivelul parenchimului hepatic. Abcesele Hepatice Clasificare:

Διαβάστε περισσότερα

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3) BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul

Διαβάστε περισσότερα

BRONHOPNEUMOPATIA OBSTRUCTIVĂ CRONICĂ

BRONHOPNEUMOPATIA OBSTRUCTIVĂ CRONICĂ Cursul III BRONHOPNEUMOPATIA OBSTRUCTIVĂ CRONICĂ Rezumat. Definiţii. Epidemiologie. Factori de risc. Patogenie. Anatomie patologică. Fiziopatologie. Diagnostic pozitiv. Dr. Olimpia NICOLAESCU doctor în

Διαβάστε περισσότερα

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. (Acte fără caracter legislativ) DECIZII

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. (Acte fără caracter legislativ) DECIZII 6.7.2018 L 170/1 II (Acte fără caracter legislativ) DECIZII DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2018/945 A COMISIEI din 22 iunie 2018 privind bolile transmisibile și problemele de sănătate speciale conexe

Διαβάστε περισσότερα

prin egalizarea histogramei

prin egalizarea histogramei Lucrarea 4 Îmbunătăţirea imaginilor prin egalizarea histogramei BREVIAR TEORETIC Tehnicile de îmbunătăţire a imaginilor bazate pe calculul histogramei modifică histograma astfel încât aceasta să aibă o

Διαβάστε περισσότερα

Acest material este parte integranta a cursului "Astmul in practica medicului de familie"

Acest material este parte integranta a cursului Astmul in practica medicului de familie Acest material este parte integranta a cursului "Astmul in practica medicului de familie" Studiu de caz 1 Obiectivele lectiei: Studiu de caz - Anamneza, examenul fizic, identificarea factorilor de risc,

Διαβάστε περισσότερα

CAIET DE PRACTICĂ. Bolile aparatului cardiovascular. Programul de studiu: Medicină anul IV

CAIET DE PRACTICĂ. Bolile aparatului cardiovascular. Programul de studiu: Medicină anul IV Investeste in oameni! Universitatea Transilvania Braşov Facultatea de Medicină CAIET DE PRACTICĂ Bolile aparatului cardiovascular Programul de studiu: Medicină anul IV Realizat: Prof.univ.dr.Mariana Rădoi

Διαβάστε περισσότερα

Specii de Candida izolate din infectiile micotice

Specii de Candida izolate din infectiile micotice Scientia Parasitologica, 2008, 1, 68-73 Specii de Candida izolate din infectiile micotice Carmen COSTACHE, Ioana COLOSI, Monica JUNIE Catedra de Microbiologie, UMF Iuliu Haţieganu, Cluj-Napoca Introducere

Διαβάστε περισσότερα

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste

Διαβάστε περισσότερα

PROTOCOL DE ATIBIOTICOPROFILAXIE

PROTOCOL DE ATIBIOTICOPROFILAXIE Clinica de Urologie PROTOCOL DE ATIBIOTICOPROFILAXIE Principii: 1. se administrează doza standard terapeutică; 2. doza antibiotic se creşte in raport cu masa corporală ( dacă pacientul are mai mult de

Διαβάστε περισσότερα

Criptosisteme cu cheie publică III

Criptosisteme cu cheie publică III Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.

Διαβάστε περισσότερα

REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 8237/2006/01-02; 8238/2006/01-02 Anexa 2 Rezumatul caracteristicilor produsului REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI 1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Ceroxim

Διαβάστε περισσότερα

GHID DE DIAGNOSTIC ÎN BOLI INFECÞIOASE

GHID DE DIAGNOSTIC ÎN BOLI INFECÞIOASE GHID DE DIAGNOSTIC ÎN BOLI INFECÞIOASE 2 SIMONA ALEXANDRA IACOB GHID DE DIAGNOSTIC ÎN BOLI INFECÞIOASE EDITURA UNIVERSITARÃ Bucureºti, 2012 3 Redactor: Gheorghe Iovan Tehnoredactor: Ameluþa Viºan Coperta:

Διαβάστε περισσότερα

I X A B e ic rm te e m te is S

I X A B e ic rm te e m te is S Sisteme termice BAXI Modele: De ce? Deoarece reprezinta o solutie completa care usureaza realizarea instalatiei si ofera garantia utilizarii unor echipamente de top. Adaptabilitate la nevoile clientilor

Διαβάστε περισσότερα

BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A U

BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A U PROPRIETĂŢI ELECTRICE ALE MEMBRANEI CELULARE BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A UNOR MACROIONI

Διαβάστε περισσότερα

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă Semiar 5 Serii cu termei oarecare Probleme rezolvate Problema 5 Să se determie atura seriei cos 5 cos Soluţie 5 Şirul a 5 este cu termei oarecare Studiem absolut covergeţa seriei Petru că cos a 5 5 5 şi

Διαβάστε περισσότερα

A1. Valori standardizate de rezistenţe

A1. Valori standardizate de rezistenţe 30 Anexa A. Valori standardizate de rezistenţe Intr-o decadă (valori de la la 0) numărul de valori standardizate de rezistenţe depinde de clasa de toleranţă din care fac parte rezistoarele. Prin adăugarea

Διαβάστε περισσότερα

ANEXA I REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

ANEXA I REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI ANEXA I REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI 1 1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Tamiflu 30 mg capsule Tamiflu 45 mg capsule Tamiflu 75 mg capsule 2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ Tamiflu

Διαβάστε περισσότερα

Grupe sanguine 49 GRUPE SANGUINE

Grupe sanguine 49 GRUPE SANGUINE Grupe sanguine 49 GRUPE SANGUINE Grupele sanguine reprezintă sisteme de clasificare a tipurilor de sânge în funcţie de prezenţa sau absenţa pe suprafaţa hematiilor a unor structuri cu proprietăţi antigenice.

Διαβάστε περισσότερα

REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 3762/2011/01-02; 5984/2005/01-02 Anexa 2 Rezumatul caracteristicilor produsului REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI 1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Eficef

Διαβάστε περισσότερα

26. REZIDENȚIAT REZIDENȚIAT

26. REZIDENȚIAT REZIDENȚIAT CUPRINS: 1. ATI.. 3 2. BOLI INFECȚIOASE.. 11 3. CARDIOLOGIE Cardiologie 1.. 26 Cardiologie 2.. 41 Cardiologie 3.. 50 Insuficiență Cardiacă...... 62 HTA.. 72 4. PNEUMOLOGIE Pneumologie 1.. 80 Penumologie

Διαβάστε περισσότερα

TERAPIA ANTIMICROBIANÅ ÎN INFECºIILE COMUNE ÎNTÂLNITE LA COPIL

TERAPIA ANTIMICROBIANÅ ÎN INFECºIILE COMUNE ÎNTÂLNITE LA COPIL REFERATE GENERALE 10 TERAPIA ANTIMICROBIANÅ ÎN INFECºIILE COMUNE ÎNTÂLNITE LA COPIL Prof. Dr. V. Popescu Clinica de Pediatrie i Neurologie pediatricå, Spitalul Clinic de copii Dr. Victor Gomoiu, Bucure

Διαβάστε περισσότερα

TUBERCULOZA ELEMENTE GENERALE

TUBERCULOZA ELEMENTE GENERALE Definiţie Boală infecto-contagioasă TUBERCULOZA ELEMENTE GENERALE Boală endemică Produsă de Mycobacterium tuberculosis (bacilul Koch) Granuloame + inflamaţie + distrucţie Pulmonară, rareori extrapulmonară

Διαβάστε περισσότερα

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera. pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu

Διαβάστε περισσότερα

EMBOLIA PULMONARĂ (TROMBOEMBOLISMUL PULMONAR) Dr. LEV D.CRIVCEANSCHII D.Ş.M., CONFERENŢIAR UNIVERSITAR

EMBOLIA PULMONARĂ (TROMBOEMBOLISMUL PULMONAR) Dr. LEV D.CRIVCEANSCHII D.Ş.M., CONFERENŢIAR UNIVERSITAR EMBOLIA PULMONARĂ (TROMBOEMBOLISMUL PULMONAR) Dr. LEV D.CRIVCEANSCHII D.Ş.M., CONFERENŢIAR UNIVERSITAR BIBLIOGRAFIE Lev D. Crivceanschii. Urgenţe medicale. Ghid practic. Ediţia a IV-a. Chişinău, 2011 Lev

Διαβάστε περισσότερα

Reflexia şi refracţia luminii.

Reflexia şi refracţia luminii. Reflexia şi refracţia luminii. 1. Cu cat se deplaseaza o raza care cade sub unghiul i =30 pe o placa plan-paralela de grosime e = 8,0 mm si indicele de refractie n = 1,50, pe care o traverseaza? Caz particular

Διαβάστε περισσότερα

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii Clasa a IX-a 1 x 1 a) Demonstrați inegalitatea 1, x (0, 1) x x b) Demonstrați că, dacă a 1, a,, a n (0, 1) astfel încât a 1 +a + +a n = 1, atunci: a +a 3 + +a n a1 +a 3 + +a n a1 +a + +a n 1 + + + < 1

Διαβάστε περισσότερα

FIZIOPATOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR

FIZIOPATOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR II FIZIOPATOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR 1. ASTMUL BRONŞIC Definiţie: inflamaţie cronică a căilor respiratorii distale caracterizată prin creşterea reactivităţii bronşice la diferiţi stimuli si obstrucţie

Διαβάστε περισσότερα

TUBERCULOZA PULMONARĂ

TUBERCULOZA PULMONARĂ Cursul VIII Rezumat. Definiţie. Epidemiologie. Etiologie. Ciclul de transmitere al tuberculozei. Patogenie şi imunitate. Leziuni morfologice în tuberculoză. Dr. Olimpia NICOLAESCU doctor în medicină medic

Διαβάστε περισσότερα

III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul

III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul Metode Numerice Curs 3 III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul III.1. Reprezentarea internă a numerelor întregi III. 1.1. Reprezentarea internă a numerelor întregi fără semn (pozitive) Reprezentarea

Διαβάστε περισσότερα

HEPATITELE. Ciprian Rezuş MD, PhD, FESC

HEPATITELE. Ciprian Rezuş MD, PhD, FESC HEPATITELE Ciprian Rezuş MD, PhD, FESC Importanţa anamnezei Condiţii de viaţă şi muncă posibilitatea infecţiei cu virusurile hepatice la personalul medical deplasări în ţări tropicale colectivităţile de

Διαβάστε περισσότερα

Ακαδημαϊκός Λόγος Κύριο Μέρος

Ακαδημαϊκός Λόγος Κύριο Μέρος - Επίδειξη Συμφωνίας În linii mari sunt de acord cu...deoarece... Επίδειξη γενικής συμφωνίας με άποψη άλλου Cineva este de acord cu...deoarece... Επίδειξη γενικής συμφωνίας με άποψη άλλου D'une façon générale,

Διαβάστε περισσότερα