SINDROMUL SJOGREN PRIMITIV SI SECUNDAR. Prof. Coman Tanasescu Spitalul Colentina

Μέγεθος: px

Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "SINDROMUL SJOGREN PRIMITIV SI SECUNDAR. Prof. Coman Tanasescu Spitalul Colentina"

Φιλόθεος Παπάγος
6 χρόνια πριν
Προβολές:

1 SINDROMUL SJOGREN PRIMITIV SI SECUNDAR Prof. Coman Tanasescu Spitalul Colentina

2 DEFINIŢIE Boală sistemică, autoimună Afectează glandele exocrine Infiltrate de limfocite, monocite sau plasmocite - glandele salivare si lacrimale Xerostomie Xeroftalmie Artrită

3 Denumire - istoric Boala Miculicz 1888 Sindrom Gougerot 1925 Sjogren 1933 keratoconjunctivitis sicca Sindrom sicca Exocrinopatie autoimună Epiteliopatie autoimună

4 Femei bărbaţi = 9/ ani, perimenopauză, f.rar la copii PRIMAR fără altă boală (50%) - hipertrofie parotide 30% - antiro/ss-a, antila/ss-b SECUNDAR altă boală de colagen, artrita reumatoidă!!! - VHC, HIV - serologia bolii principale

5 PATOGENIE Stimulare cronică a sistemului imun Histologic infiltrate focale cu limfocite (B, T) şi plasmocite Infiltratele cresc şi ocupă limitanta internă a glandelor exocrine disfuncţie, hipertrofie, degenerare, necroză, atrofie

6 PATOGENIE Inflamaţia cronică autoimunitate Apoptoza celulară infecţii (HCV, EBV, HIV) Disfuncţie iniţială a sistemului nervos autonom Predispoziţie genetică primar - HLA B8-DR3, DRw52 secundar HLA DR4 Anomalie în secreţia de acetilcolină

7 PATOGENEZA Epitelita autoimună-patogeneza moleculară şi contribuţia limfocitelor Rolul stress-ului în declanşarea SS Proteomica salivară în SS

8 Caracterele epitelitei autoimune Epiteliu normal=echilibru între lf. Th1 şi Th2 Leziuni precoce/uşoare prezente citokine sintetizate de lf. Th2 (IL-4, IL-13) cu rol in imunitatea umorală Leziuni SS avansate predomină lf.th1 -elaborează IL-2;IL-3;IFNγ;IL-10;TNFα -se corelează cu IL-12 si IL-18

9 Interleukinele 18 şi 12 Produse de : 1.celule prezentatoare de antigen activate: macrofage,celule dendritice,limfocite B 2.alte tipuri celulare:epiteliale,osteoclaste Rol semnificativ în răspunsul imun: 1.recrutare/activare de celule inflamatorii 2.switch Th2/Th1 3.secreţie de citokine-ifnγ,tnfα,il-4

10 Interleukina 18 Exprimată de macrofage CD 68+ Creşterea expresiei se corelează cu : 1.leziuni avansate= scor focus nr.limfocite T şi B nrcpa(mφ,dendritice) 2.mărirea volumului gld.salivare 3.scăderea nivelului seric al C4

11 Interleukina 12 Exprimată predominant la nivelul limfocitelor B infiltrative Lf.B infiltrative IL-12(+)se corelează negativ cu: -scor focus -nr celule IL-18(+) Scăderea expresiei IL-12 se asociază cu : -mărirea volumuui gld.salivare -scăderea nivelului C4

12 Caracterele epitelitei autoimune Expresia interleukinelor 18 şi 12 = predictor al evoluţiei bolii : IL-18 =factor de prognostic negativ IL-12=factor de prognostic,,protectiv Nivelul seric scăzut al C4 / crioglobuline Ig Mk reprezintă factor de prognostic pentru evoluţia severă limfom / glomerulonefrită

13 Histopatologia SS Glanda salivara Tesut hepatic Tesut pulmonar Tesut renal

14 Stress-ul : factor de risc pt SS Stress prelungit=>hipofuncţia ax HPA şi ax SNsimpatic- MSR nivel glucocorticoizi & catecolamine => alterare transport celular,proliferare,secreţie citokine,producţie Ac, activitate citolitică Interacţiune stress-alele predispozante-factori hormonali =>activare autoimunitate Studii retrospective au relevat preexistenţa unui stress negativ major la pacienţi ce nu au putut dezvolta strategii adaptative Risc relativ de apariţie SS în cazul absenţei suportului social

15 Proteomica salivară în SS Proteom=set complet de proteine produs de un organism Noradrenalina controlează secreţia proteică salivară, acetilcolina - apa şi electroliţii Modificări proteice salivare în SS datorită : -injuriei oxidative -citokinelor proinflamatorii Proteine antimicrobiene salivare=defensine şi catelicidine

16 Proteomica salivară în SS Studiul proteomicii salivare poate ajuta la : - prevenirea complicaţiilor bucodentare/oculare - dezvoltarea de noi terapii pt bolile inflamatorii

17 Manifestările digestive Glandele salivare 1,5 l salivă/24 ore parotide 70% saliva stimulată submandibulare 80% saliva nestimulată (repaus) sublinguale sub baza limbii glande salivare minore buze, mucoasa jugală etc. 10% lubrifiere, curăţare, facilitarea inghiţirii, prevenirea proliferării virale, microbiene, fungice, control ph (carii dentare), digestie

18 Manifestările digestive Uscăciunea gurii Deglutiţie dificilă Dificultăţi de vorbire Modificări de gust, senzaţie de arsură Patologie dentară BRGE absenţa salivei alcaline Candidoză orală Insomnie BIOPSIE GLANDE SALIVARE MINORE

19 Alte cauze de xerostomie psihogenă deshidratare diabet zaharat traumatisme medicaţie : - psihitrope - parasimpatolitice -antihipertensive iradiere congenital infecţie virală

20 Manifestările oculare Glandele lacrimale unghiul extern Secreţia se acumulează în unghiul intern şi se elimină prin canalele lacrimale Apă + elemente vitale pentru sănătatea ochiului : factori de creştere epitelială, fibronectină, vitamine, agenţi antimicrobieni, substanţe ce nutresc globul ocular

21 Manifestările oculare Uscăciune, durere oculară, tulb. vedere Fotofobie, prurit Agravare spre seară Alte cauze: blefarita, infecţii virale, iritaţie de la lentile, medicamente (antihistaminice, diuretice, psihotrope) Test SCHIRMER sub 5 mm în 5 minute - colorare cu Roz Bengal

22 Manifestări sistemice Sindrom reumatoid similar cu PR Limfom malign non-hodgkin LB Raynaud precoce, debut Miozita 20% Piele uscăciune (55%) hiperkeratoză, prurit Vaginal dispareunie

23 Manifestări sistemice Rinosinusale Pulmon traheobronşita sicca, FID, pneumonii interstiţiale Secreţie gastrică HP, limfom MALT Hepatic CBP, VHC

24 Manifestări sistemice Vasculite purpură, mononevrită multiplex Polineuropatii Renal (cistita cronică, litiaza, GN) Tiroidita autoimună

25 Aspecte umorale VSH (90%), hipergamaglobulinemie (80%) Autoanticorpi Factor reumatoid - 95% Antinucleari 90% Anti-SS-A - 80% (Ro) Anti-SS-B - 50% (La)

26 DIAGNOSTICUL POZITIV - Criterii Consens Americano-European - 1.Simptome xeroftalmie > 3 luni 2.Semne xeroftalmie = Schirmer(+); eroziuni corneene 3.Simptome xerostomie > 3 luni 4.Teste (+) pt scăderea secreţiei salivare 5.Scor focus > 1 (biopsie gl. salivare minore) 6.AutoAc (+)=anti SS-A, SS-B

27 Diagnostic diferenţial al hipertrofiei 30% SS primar de glande salivare Unilaterală neoplasm, infecţii, obstrucţie Bilaterală asimetrică Sjogren Boli granulomatoase sarcoidoza, tbc, lepra HIV Bilaterală simetrică Diabet, ciroza, hiperlipoproteinemia Pancreatita cronică Hipofuncţie gonadală, ingestie fenilbutazona

28 PROGNOSTIC Boală cronică foarte lent progresivă Cea mai benignă dintre bolile autoimune Morbiditate mare Mortalitate redusă Risc limfom x 44

29 TRATAMENT Lacrimi artificiale Agonişti colinergici Metotrexat, ciclofosfamida Corticoterapie Hidroxiclorochina 200 mg/zi

30 Raţionamentul tentativelor terapeutice IFNα uman (cp. perlingual): acţiune antivirală (în sarcom Kaposi HIV+, hepatite VHB / VHC)! INEFICIENT Anti TNFα justificaţi din cauza : -excesului intralezional de TNFα -distrucţiei prin up-regulation a Fas -stimulării secretiei epiteliale de MMP -up-regulation a MIP-1 şi CCR4! INEFICIENŢI

31 Limfocitul B - ţintă a terapiei biologice Rolurile LB : -produce Ac => complexe imune -etaleaza Ag,promoveaza costimularea=>lf.t activ -eliberează citokine=> inflamaţia -formează structuri limfoide organizate Studiile mici cu Rituximab(375 mg/m²/sapt x 4), Epratuzumab(360mg/m²/2 sapt x 4) si titrul BAFF au fost pozitive,dar nu suficiente pt confirmarea eficacităţii Efalizumab = date contradictorii

32 Noi abordări terapeutice în SSP Studii clinice randomizate negative pentru: -comprimate perlinguale cu IFNα -inhibitori de TNFα (infliximab, etanercept) Biologice aflate in studiu: -Rituximab (anti CD 20) -Epratuzumab (anti CD 22) -Efalizumab (anti CD 11) Biologice de avut în vedere (dpdv al mecanismului de acţiune):- anti Interferon α - CTLA 4-Ig (Abatacept)

Σχετικά έγγραφα

Ciroza biliară primitivă

Anexa 4 Ciroza biliară primitivă Definiţie: Ciroza biliară primitivă (CBP) este o afecţiune autoimună caracterizată prin asocierea unui tablou clinico-biologic de colestază intrahepatică cu leziuni histologice