Raspunsuri imune specifice
|
|
|
- Καλυψώ Δοξαράς
- 7 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Raspunsuri imune specifice
2 Raspunsuri imune nespecifice Bariere mecanice fagocitoza Celule NK interferoni Sistem complement inflamatie febra
3
4 1.Antigene Apararea (raspunsuri) imuna specifica 2. Celulele- sistemului imun specific 2.1. Limfocitele-dezvoltare, maturare, activare, proliferare si diferentiere Origine Maturare Colonizarea organelor limfoide secundare si a circulatiei sangvine Intalnirea antigenului si activarea 2.2. Celule prezentatoare de antigene 3. Raspuns imun specific umoral 3.1. Limfocite B- activare si diferentiere 3.2. Memorie imunologica 3.3. Imunitate umorala activa si pasiva 3.4 Anticorpii 4. Raspuns imun specific celular 4.1 Prezentarea antigenelor si proteinele CMH 4.2 Activarea, proliferarea si diferentierea Li T 4.3. Li T efectoare- roluri
5 Apararea (raspunsuri) imuna specifica Protectie impotriva ag infectiosi, celule anormale Perturbarea raspunsurilor imune- cancer SIDA Amplifica raspunsul inflamator Este responsabil de activarea complementului
6 Apararea imuna (Raspunsuri imune) specifica Specific sistemic. Are memorie. Apararea imuna specifica: Umorala celulara
7 Imunitatea umorala- mediata de ATC Produsi de limfocite Circula in sange si limfa Se leaga de TINTE EXTRACELULARE bacterii, toxine bacteriene, virusuri FUNGI- inactivare temporara si pregatire pentru distrugere prin fagocitoza sau sist complement
8 Imunitate celulara/mediata celular Tinta sunt CELULE infectate cu virusi sau paraziti, celule neoplazice, celule grefa BACTERII Li actioneaza- DIRECT omorand celulele infectate INDIRECT eliberare de subst chimice care cresc raspunsul inflamator sau activeaza alte Li sau Macrofage
9 IN FUNCTIE DE LOCATIE- un antigen poate induce ambele raspunsuri imune Antigene intracelulare- induc r imune mediate celular- Li T citotoxice Antigene in fluide extracelulare- induc r imune mediate umoral Li B R imune mediate celular conlucreaza cu cele mediate umoral
10 Martini F, Ober WC, Nath JN, Bartholomew EF, Petti K. Visual anatomy and physiology, 2011
11 1.Antigene Substante care induc reactii imune specifice Antigen - antibody generating Molecule mari, complexe care in mod normal nu se regasesc in organism Non-self.
12 1.Antigene complete Antigene Complete: Immunogenicitate- capacitatea de a induce un raspuns imun prin stimularea proliferararii anumitor limfocite specifice si formarea de anticorpi Reactivitate- capacitatea de a reactiona cu limfocite activate si anticorpi formati in urma reactiilor imunogenice
13 1.Antigene incomplete/haptene Molecule mici peptide, nucleotide, hormoni- nu sunt immunogenici Prin legare de proteinele proprii organismului- sistemul imun- nu recunoaste combinatia- declansarea reactiilor imune- (ex reactii de Hipersensibilitate) Nelegate de proteine carrier haptenele au reactivitate dar NU immunogenicitate. se gasesc in penicillina, detergenti, cosmetice, produse casnice
14 1.Determinantii antigenici/epitopi Determinantii antigenici sunt immunogenici ATC si receptorii limfocitari se leaga de acesti determinanti antigenici 1 antigen- poate stimula diferite populatii de Li - poate stimula mai multe tipuri de anticorpi!!!! Molecule simple- plastic- nu prezinta complexitate chimica fara imunogenicitate/redus Substante folosite pentru implanturi- nu apare fenomenul de rejet
15 Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013
16 1.Antigene proprii: proteinele CMH Antigene proprii- specifice fiecarui individ HLA human leukocite antigenes glicoproteine CMH ROL- recunoasterea de catre Li T a antigenelor straine LT pot lega antigene care sunt prezentate de proteinele CMH CMH I- membrana celulara excepetie eritrocite CMH II- la suprafata celulelor care prezinta antigenele
17 2. Celulele sistemului imun specific LB- imunitate umorala LT - imunitate celulara celule care prezinta antigenele
18 2.1 Limfocitele dezvoltare, maturare si activare, proliferare si diferentiere ORIGINE- Li B si Li T maduva osoasa hematoformatoare
19 2.1.2 Maturare MATURAREA are loc in vederea obtinerii Imunocompetentei- competenta de a recunoaste antigenul sau specific prin legarea de el Imunocompetenta LB si LT- dezvolta receptori prin care recunosc si leaga antigeni specifici Reactioneaza la doar un determinant antigenic distinct deoarece toti receptorii pentru antigene sunt identici - Receptorii LB sunt anticorpi legati de membrana - Receptorii LT- nu sunt anticorpi dar sunt produsi ai acelorasi gene si au functii similare Self-tolerance (auto toleranta)- lipsa de raspuns fata de antigenele self.
20 2.1.2 Maturare MATURARE: LT- timus LB- maduva osoasa hematoformatoare Timus si maduva osoasa hematoformatoare- organe limfoide primare
21 2.1.2 Maturare MATURAREA Li T in timus prin 1. Selectie pozitiva- asigura ca doar LT care sunt capabile sa recunoasca proteinele CMH supravietuiesc - cele care nu recunosc proteinele CMH eliminare prin apoptoza. 2. Selectie negativa- asigura ca LT nu recunosc antigene proprii prezentate de proteinele CMH - cele care recunoasc proteine proprii prezentate de proteinele CMH eliminare prin apoptoza BAZA TOLERANTEI IMUNE- BOLI AUTOIMUNE
22 Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013
23 Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013
24 2.1.2.Maturare 2% dintre LT supravietuiesc SELECTIEI si devin celule imunocompetente self-tolerante. Li B- selectie similara- in maduva Li B-detin receptori pentru antigene- sunt selectate pozitiv Li B- cu receptori pentru antigeni care sunt auto-reactivieliminare (clonal deletion).!!!!selectia nu este perfecta!!!
25 Colonizarea organelor limfoide secundare si a circulatiei sangvine Limfocite T si B ne-expuse antigenelor= naive. Limfocite B si T naive- sunt exportate din organelele limfoide primare spre cele secundare- noduli limfatici, splina Li T %- circulante vin in contact cu antigeni, macrofage, limfocite
26 Intalnirea antigenului si activarea ACTIVARE- in organe limfoide secundare Intalnirea dintre limfocitele naive si antigene- in nodulii limfatici si splina/sau in orice organ limfoid secundar Celule imune in noduli limfatici- intalnesc antigene deoarece capilarele limfatice preiau proteine si agenti patogeni de la nivelul tuturor tesuturilor
27 Intalnirea antigenului si activarea ACTIVARE- legarea unui antigen de un anumit limfocit care prezinta receptor pentru antigen- SELECTARE CLONALA- selectarea limfocitului de catre antigen in vederea dezvoltarii ulterioare ACTIVARE si SELECTARE CLONALA- in vederea PROLIFERARII SI A DIFERENTIERII complete
28 Proliferarea si diferentiere Proliferare si diferentiere a Li ca raspuns la un antigen specific CLONA- populatie de celule identice care pot recunoaste acelasi antigen specific ca si limfocitul initial
29 Proliferarea si diferentiere majoritatea- Celulelor unei clone devin: CELULE EFECTOARE- distrugerea sau inactivarea antigenului- Li T helper active, Li T citotoxice active, plasmocite - mor la sfarsitul reactiilor imune Putine- CELULE CU MEMORIE- intra in actiune ca urmare a unei noi intalniri cu antigenul specific CELULE CU MEMORIE- Li T helper cu memorie, Li T citotoxic cu memorie, Li B cu memorie - la a doua intalnire cu antigenul prolfereaza si se diferentiaza in celule efectoare si cu memorie RASPUNS SECUNDAR- RAPID SI PUTERNIC Nu mor la sfarsitul reactiei imune
30 Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013
31 Tortora G, Derrikson B. Principles of anatomy and physiology 12 th edition, 2009
32 2.2.Celulele prezentatoare de antigene si procesarea acestora Ingera antigene si apoi prezinta fragmente la suprafata astfel incat LT le pot recunoaste Limfocite T naive pot fi activate doar de complexul antigeneproteine CMH prezentate de catre celulele specifice celule dendritice, macrofage si LB ANTIGENE EXOGENE- bacterii, toxine bacteriene, paraziti,polen, praf, virusuri care inca nu au patruns in celule ANTIGENE ENDOGENE- proteine virale, toxine produse de bacterii intracelulare, proteine denaturate produse de celulele canceroase
33 Celule Dendritice Piele Internalizeaza antigene prin fagocitoza Intra in vasele limfatice si ajung in noduli unde prezinta antigenele celulelor T Una dintre legaturile dintre imunitatea nespecifica si cea specifica
34 Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013
35 Macrofage Organe limfoide Tesut conjunctiv Activeaza limfocitele T naive In urma prezentarii antigenelor LT- are loc activarea macrofagelor Celulele T efectoare elibereaza substante chimice determina activarea macrofagelor- macrofage activate=fagocite care secreta substante bactericide
36 Limfocite B Nu activeaza limfocitele T naive prezinta antigeni limfocitelor T helper- pentru ajutor in ceea ce priveste propria activare
37 Cai de procesare a antigenelor Li B si LiT trebuie sa recunoasca antigenul strain Li B- recunosc si lega antigene din limfa, fluid interstitial fluid sau plasma Li T- recunosc fragmente ale proteinelor antigenice care sunt procesate si prezentate int-un anumit fel T 1. PROCESARE A ANTIGENELOR- descompunerea proteinelor in fragmente de peptide care sunt atasate CMH 2. PREZENTARE A ANTIGENELOR- Complexul CMH-antigen este legat de membrana celulara 3. CELULELE PREZENTATOARE- MIGRARE din tesut via circulatie limfatica spre nodulii limfatici PROCESARE atg exogeni si endogeni!!!!!
38 Tortora G, Derrikson B. Principles of anatomy and physiology 12 th edition, 2009
39 Tortora G, Derrikson B. Principles of anatomy and physiology 12 th edition, 2009
40 3.Raspuns imun umoral Interactiune Limfocit B- antigen- RASPUNS IMUN UMORAL- formare de anticorpi specifici pentru antigen
41 3.1. Activarea si diferentierea Li B ACTIVARE- antigenii se leaga de receptori Li B naiv SELECTIE CLONALA- PROLIFERARE SI DIFERENTIERE- plasmocite (celule efectoare- produc anticorpi Interactiunea cu Li T este necesara pentru a ajuta activarea Li B
42 3.1.Activarea si diferentierea Li B ANTICORPI- cu proprietati de legare a antigenilor indentice moleculelor receptoare de la nivelul Li B initiale - Se leaga de antigeni- si ii marcheaza pentru distrugere prin mecanisme nespecifice sau specifice Celulele care nu devin plasmocite- CELULE CU MEMORIE- initiaza raspuns imun la o noua intalnire cu antigenul
43 Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013
44 Tortora G, Derrikson B. Principles of anatomy and physiology 12 th edition, 2009
45 Fox SR. Human Physiology 2011
46 3.2 Memoria imunologica proliferare si diferentiere= RASPUNS IMUN PRIMAR (3-6 zile) - Nivelul de anticorpi atinge max- 10 zile si apoi scade Re expunerea la antigen- RASPUNS IMUN SECUNDAR - rapid, prelungit, mai eficient, celule cu memorie imunologica- persista per indelungate - nivelul de atc creste in primele 2-3 zile - afinitate crescuta pentru antigen - valorile raman crescute timp indelungat sapt, luni
47 Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013
48 3.3 Imunitate umorala activa IMUNITATE UMORALA ACTIVA- sintaza de anticorpi dupa intalnirea atg-li B Naturala- infectii bacteriene, virale artificiala- vaccinuri ag patogeni distrusi sau atenuati elimina simptomele bolii ca urmare a primului raspuns imun antigenii atenuati- ofera determinanti antigenici care sunt imunogenici si reactivi.
49 3.3 Imunitate umorala pasiva IMUNITATE UMORALA PASIVA Administrare de anticorpi naturala- fat sau nou nascut- anticorpii mamaei trec prin placenta sau sunt ingerati din laptele matern artificiala prin administrarea de anticorpi gamaglobuline derivate din plasma unui donor imun hepatita A botulism, rabie, tetanus (antitoxin) sunt fataleinainte de instalarea imunitatii active
50 Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013
51 3.4 ANTICORPII structura STRUCTURA 4 LANTURI polipeptide LEGATE PRIN PUNTI DISULFIDICE LANTURI GRELE (H) LANTURI USOARE (L) Fiecare lant- regiune variabila (V)- legare atg - regiune constanta (C)- regiune efectoare- determina: (1) celulele si subst chimice din organism care se pot lega de atc (2) modul de functionare a atc in vederea eliminarii antigenelor Pe baza Regiunii constante atc se clasifica in IgG,A,M,D,E
52 Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013
53 IgG, IgA IgG- 80% din atc - sange, limfa, intestine - protectie antibacteriana, antivirala prin cresterea fagocitozei neutralizarea toxinelor trigger pentru sistemul complement singurul tip de atc care strabat placenta- confera protectie imuna la nou nascut IgA- sudoratie, lacrimi,saliva, mucus, secretia lactata, secretii gastrointestinale - cantitati reduse- sange, limfa % din atc - valorile scad in stres - ofera protectie locala- epiderm, mucoase importiva bacteriilor si a virusurilor
54 IgM, IgD, IgE IgM- 5 10% dintre atc sangvini - prima clasa de atc secretati in plasma dupa o prima expunere la antigen - activeaza complementui si determina aglutinatarea si liza microbilor - prezenti pe suprafata LiB- receptori pt antigeni IgD- 0.2% - pe suprafata LiB ca receptori pt antigene IgE- sub 0.1% - la suprafata celulelor mastocitare si bazofile - implicate in reactii alergice si reactii de hipersensibilitate - ofera protectie antiparazitara
55 Anticorpi Target si functii Nu pot distruge antigeni Inactiveaza antigenele si le pregateste pentru a fi distruse prin mecanisme nespecifice Ataca agenti patogeni extracelulari!! Pot actiona insa si intracelular atc legati de virusi care apoi intra in celule Formarea de complexe antigen-anticorp mecanismele de aparare folosite de anticorpi sunt neutralizare aglutinatinare precipitare Fixare complement Stimuleaza fagocitoza
56 Actiune Neutralizare toxine bacteriene si blocarea unor siteuri specifice de legare a virusurilor de celule Fagocitele distrug complexele antigen anticorp Aglutinare- legarea de mai multe antigene in acelasi timp Precipitare- in contact cu atc antigenele solubile formeaza un precipitat- fagocitarea are loc mai usor Activare si fixare complementului- actiune impotriva antigenelor celulare (bacterii) Stimuleaza fagocitoza PLAN of action Precipitation, Lysis (by complement), Agglutination, and Neutralization.
57 Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013
58 4.Imunitatea celulara Li T activate ataca: celulele infectate cu virusi sau bacterii - celule abormale/canceroase - celule transplantate Alte Li T- elibereaza substante chimice ce regleaza raspunsul imun - Li T sunt mai complexe fata de Li B- ca functie si clasificare
59 4.Imunitatea celulara Doua populatii de Li T naive: Li T CD4 si Li T CD8 GLICOPROTEINE- CD4 sau CD8 receptori de suprafata - Diferite fata de receptorii pentru antigene - Rol- interactiuni ale LiT cu alte celule Li T CD4 si CD8 activate se diferentiaza in Li efectoare: Li T helper (CD4) ajuta la activarea Li B, alte LiT, macrofage Li T citotoxice- (CD8) distrug orice celula care contine un agent strain Li T reglatoare-(cd4)- modeleaza raspunsurile imune Li T CD4 si CD8 se pot transforma si in Li T cu memorie
60 4.1Prezentarea antigenelor si proteinele CMH Li T- recunosc si raspund doar la fragmente ale antigene procesate si prezente la suprafata celulelor prezentatoare de antigeni Prezentarea este esentiala- pentru activarea Li T naive si functionarea normala a Li T efectoare Antigenele sunt prezentate impreuna cu proteinele CMH
61 4.1 Proteinele CMH Proteinele CMH clasa I Prezente pe suprafata tuturor celulelor Prezinta antigene endogenefragmente sintetizate in celula Ex- celule neoplazice- antigene endogene include proteine alterate Esential pentru activarea si informarea Li T CD8 (citotoxice) despre prezenta ag patogen in celule Proteinele CMH clasa II Prezente la suprafata celulelor dendritice macrofage, Li B Prezinta antigene exogene- inglobate de celule (descompuse in fagolizozom) si apoi expuse Prezentate Li CD4 (LiT helper) Celulele CD4 (care prin activare devin Li T helper)- leaga antigeni cuplati cu proteine CMH II Li CD8 (care prin activare devin Li T citotoxice) sunt activate de antigene legate de proteinele CMH clasa I
62 Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013
63 Martini F, Ober WC, Nath JN, Bartholomew EF, Petti K. Visual anatomy and physiology, 2011
64 4.2 Activarea proliferarea si diferentierea Li T ACTIVAREA Implica: - Legarea antigenului recunoasterea CMH si a atg - co-stimularea- (IL2) fara semnale de stimulare ale Li T acesta devine tolerant fata de antigen si incapabil sa se divida si sa secrete citokine Au loc la suprafata celulelor prezentatoare de antigeni Necesita selectie clonala
65 4.2 Activarea, proliferarea si diferentierea Li T Dupa activare- PROLIFERAREA Li T Sub actiunea CITOKINE eliberate de celulele prezentatoare de antigene sau Li T Celulele unei CLONE se DIFERENTIAZA- MAX LA 1 SAPT DUPA EXPUNERE Apoptoza zilele 7-30!!! CANCER Li T cu memorie
66 Activarea si selectia clonala a Li Thelper Tortora G, Derrikson B. Principles of anatomy and physiology 12 th edition, 2009
67 Activarea si selectia clonala a Li Tcitotoxice Tortora G, Derrikson B. Principles of anatomy and physiology 12 th edition, 2009
68 Martini F, Ober WC, Nath JN, Bartholomew EF, Petti K. Visual anatomy and physiology, 2011
69 Martini F, Ober WC, Nath JN, Bartholomew EF, Petti K. Visual anatomy and physiology, 2011
70 Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013
71 Citokine Interferoni si interleukine Promoveaza proliferarea Li T Il 1 (interleukina 1) eliberata de macrofagestimuleaza Li T sa elibereze IL 2 IL-2- factor de crestere
72 4.3. Li T efectoare- roluri Li T activate- Li T efectoare -Li T Cu memorie Li T helper Li T citotoxice Li T reglatoare (supresoare)
73 4.3.1 Li T helper - Implicate in imunitatea umorala si celulara Antigen prezentat de celulele specializate- activeaza Li Th- care ajuta la activarea si proliferarea Li B si Li T
74 Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013
75 4.3.1.L T helper Activarea Li CD 8 in Li T citotoxice Amplificarea raspunsurilor imune nespecifice: - activeaza macrofagele - elibereaza citokine ce atrag alte leucocite in zona lezata
76 Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013
77 4.3.2.LT citotoxice L T citotoxice- singurele care ataca direct si distrug alte celule Target- celule cu virus!!!!!!! - celule cu bacterii, paraziti, celule neoplazice, celule transplantate Actioneaza prin 2 mecanisme - perforine si granzime - stimularea apoptozei celulei target,
78 Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013
79 4.3.3 Li T reglatoare Reduc raspunsul imun Actioneaza direct sau prin eliberare de citokine inhibitorii IL-10 si TGF-β Previn bolile autoimune
80 Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013
Relaţia Structură -Funcţie
Relaţia Structură -Funcţie A. Proteine globulare 1) Cu structură secundară α-helix Albumina plasmatică (studiu individual) Hemoproteide: Mioglobina (Mb) Hemoglobina (Hb) Catalaza (studiu individual) Citocromul
ANTICORPII. RASPUNSUL IMUN
IMUNOGLOBULINELE (ANTICORPII) ANTICORPII. RASPUNSUL IMUN Ig prezintă glicoproteine din fracţia γ -globulinelor. Se disting Ig membranare (BCR) şi Ig solubile (secretate) Ac ca atare. Ac sunt molecule glicoproteice
2/15/2010 IMUNITATEA. SISTEMUL IMUN. CELULELE IMUNOCOMPETENTE
IMUNITATEA. SISTEMUL IMUN. CELULELE IMUNOCOMPETENTE IMUNITATE nereceptivitatea organismului la orice agenţi străini din punct de vedere genetic, inclusiv la mi/o şi toxinele lor. IMUNITATE capacitatea
Curs 8: Magia prelucrarii și prezentarii antigenului
Curs 8: Magia prelucrarii și prezentarii antigenului Prelucrarea antigenului Legarea si asimilarea antigenului Nivelurile scăzute de particule sau antigene solubile Nivelurile ridicate de particule sau
Hematopoieza LEUCOCITE Functia imunitara a organismului. Raspunsuri imune nespecifice
Hematopoieza LEUCOCITE Functia imunitara a organismului. Raspunsuri imune nespecifice Hematopoieza- Eritropoieza Maduva osoasa rosie- retea de tesut conjunctiv reticular- cuprinde celule vasculare imature,
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
LIMFOCITE IMPLCATE ÎN IMUNITATEA ADAPTATIVĂ
1 5. LIMFOCITELE Limfocitele sunt celule cu rol esenţial în cadrul sistemului imun, fiind implicate în imunitatea adaptativă (specifică), cu roluri importante atât în răspunsul imun celular cât şi în cel
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Curs 1: Imunologie, Prof. Ileana Constantinescu
Prof. Ileana Constantinescu MD, PhD Imunologie Institutul Clinic Fundeni ileana.constantinescu@imunogenetica.ro www.imunogenetica.ro Curs 1: Imunologie, Prof. Ileana Constantinescu 1 Curs 1: Definirea
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
2. IMUNITATEA ÎNNĂSCUTĂ
2. IMUNITATEA ÎNNĂSCUTĂ Sistemul imun este format din două componente: imunitatea înnăscută şi imunitatea adaptativă. Imunitatea înnăscută sau nespecifică grupează mecanismele imune care formează prima
FIZIOLOGIA SISTEMULUI IMUN
FIZIOLOGIA SISTEMULUI IMUN IMUNITATEA Definitie: 1. condiţie în care organismul, în contact cu un agent patogen (microbian sau de altă natură) nu contractează în mod specific starea patologică (boala)
Imunologie si Microbiologie
Viorel ORDEANU Imunologie si Microbiologie note de curs si lucrari practice pentru rezidentii de Laborator Farmaceutic anul II Bucuresti 2012 pagina 1 din 388 Viorel ORDEANU Imunologie si Microbiologie
Grupe sanguine 49 GRUPE SANGUINE
Grupe sanguine 49 GRUPE SANGUINE Grupele sanguine reprezintă sisteme de clasificare a tipurilor de sânge în funcţie de prezenţa sau absenţa pe suprafaţa hematiilor a unor structuri cu proprietăţi antigenice.
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
FIZIOPATOLOGIA INFLAMAŢIEI
IX FIZIOPATOLOGIA INFLAMAŢIEI Reacţia inflamatorie reprezintă un răspuns local nespecific la nivel tisular, ca manifestare a proceselor de apărare a organismului, declanşat de factori fizici (radiaţii
REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)
EAŢII DE ADIŢIE NULEFILĂ (AN-EAŢII) (ALDEIDE ŞI ETNE) ompușii organici care conțin grupa carbonil se numesc compuși carbonilici și se clasifică în: Aldehide etone ALDEIDE: Formula generală: 3 Metanal(formaldehida
Sistemul imunitar (S.I.) caracterizare generală, proprietăţi
Sistemul imunitar (S.I.) caracterizare generală, proprietăţi Sistemul imunitar este un organ difuz, sui generis, de aprox. 900 g la om, adesea ignorat datorită dispersiei sale în organism, ca celule şi
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Capitolul 4-COMPUŞI ORGANICI CU ACŢIUNE BIOLOGICĂ-
Capitolul 4 COMPUŞI ORGANICI CU ACŢIUNE BIOLOGICĂ 4.1.ZAHARIDE.PROTEINE. TEST 4.1.2. I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
riptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE NICOLAE TESTEMIŢANU CENTRUL NAŢIONAL DE TRANSFUZIE A SÎNGELUI
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE NICOLAE TESTEMIŢANU CENTRUL NAŢIONAL DE TRANSFUZIE A SÎNGELUI GHID ÎN IMUNOHEMATOLOGIE Chişinău, 2015 1 Aprobat
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
V O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Fiziologia fibrei miocardice
Fiziologia fibrei miocardice CELULA MIOCARDICĂ = celulă excitabilă având ca şi proprietate specifică contractilitatea Fenomene electrice ale celulei miocardice Fenomene mecanice ale celulei miocardice
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
![Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].](/thumbs/72/67648751.jpg "Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].")
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
IMUNITATEA ȘI MECANISMELE BOLILOR IMUNITARE
IMUNITATEA ȘI MECANISMELE BOLILOR IMUNITARE Curs 9 2016-2017 TULBURĂRILE FUNCŢIEI IMUNITARE Ansamblul tulburărilor care afectează răspunsul imunitar sunt denumite imuno-patologice, deoarece rezultă
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
VIRUSOLOGIE, MICROBIOLOGIE, PARAZITOLOGIE
VIRUSOLOGIE, MICROBIOLOGIE, PARAZITOLOGIE SUPORT DE CURS PENTRU SPECIALIZAREA MEDICINĂ DENTARĂ DIANA GHEŢEU Doctor în Biologie IAŞI 2011 UZ INTERN Cuprins I. Introducere în studiul organismelor patogene
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
RECEPŢIONEAZĂ SEMNALE OCUPĂ SUPRAFAŢĂ MARE AU ACTIVITATE CONVERGENTĂ
TRANSMITEREA SINAPTICĂ NEURONUL CORPUL CELULAR (SOMA) SEDIUL ACTIVITĂŢILOR METABOLICE DIAMETRU : μm mm AXONUL LUNGIME : μm m DENDRITELE RECEPŢIONEAZĂ SEMNALE OCUPĂ SUPRAFAŢĂ MARE AU ACTIVITATE CONVERGENTĂ
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
9. MECANISMELE DE APĂRARE SPECIFICĂ ŞI NESPECIFICĂ LA NIVELUL CAVITĂŢII ORALE
9. MECANISMELE DE APĂRARE SPECIFICĂ ŞI NESPECIFICĂ LA NIVELUL CAVITĂŢII ORALE Cavitatea bucală este primul segment al tractului digestiv, dar este şi o cale de acces spre aparatul respirator, aflându-se
2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER
2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare Copyright Paul GASNER Definiţii Un decodor pe n bits are n intrări şi 2 n ieşiri; cele n intrări reprezintă un număr binar care determină în mod unic care
Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp
apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine
Electronegativitatea = capacitatea unui atom legat de a atrage electronii comuni = concept introdus de Pauling.
Cursul 8 3.5.4. Electronegativitatea Electronegativitatea = capacitatea unui atom legat de a atrage electronii comuni = concept introdus de Pauling. Cantitativ, ea se exprimă prin coeficienţii de electronegativitate
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/
Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi
2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice
Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice Preliminarii geometrice Spatiu Euclidean: E d Spatiu de d-tupluri,
TERMOCUPLURI TEHNICE
TERMOCUPLURI TEHNICE Termocuplurile (în comandă se poate folosi prescurtarea TC") sunt traductoare de temperatură care transformă variaţia de temperatură a mediului măsurat, în variaţie de tensiune termoelectromotoare
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A U
PROPRIETĂŢI ELECTRICE ALE MEMBRANEI CELULARE BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A UNOR MACROIONI
a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.
1. În argentometrie, metoda Mohr: a. foloseşte ca indicator cromatul de potasiu, care formeazǎ la punctul de echivalenţă un precipitat colorat roşu-cărămiziu; b. foloseşte ca indicator fluoresceina, care
CAPITOLUL 1. NOŢIUNI FUNDAMENTALE
CAPITOLUL 1. NOŢIUNI FUNDAMENTALE 1.1. Definiţia fiziopatologiei 1.2. Boala, complexul etiologic, reactivitate 1.3. Fiziopatologia principalelor mecanisme patogenetice 1.4. Fiziopatologia senescenţei 1.5.
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1
FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Cursul 11: Inflamatia
Cursul 11: Inflamatia Procesul inflamator Inflamația acută Chemotaxis Molecule de adeziune Mediatorii inflamatiei Inflamația cronică Curs 11 - Imunologie - Prof. Dr. Ileana Constantinescu 1 PROCESUL INFLAMATOR
Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.
Capitolul 3 COMPUŞI ORGANICI MONOFUNCŢIONALI 3.2.ACIZI CARBOXILICI TEST 3.2.3. I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Reacţia dintre
Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui
- Introducere Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui Αγαπητέ κύριε, Αγαπητέ κύριε, Formal, destinatar de sex
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi
6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă
Semiar 5 Serii cu termei oarecare Probleme rezolvate Problema 5 Să se determie atura seriei cos 5 cos Soluţie 5 Şirul a 5 este cu termei oarecare Studiem absolut covergeţa seriei Petru că cos a 5 5 5 şi
MULTIMEA NUMERELOR REALE
www.webmteinfo.com cu noi totul pre mi usor MULTIMEA NUMERELOR REALE office@ webmteinfo.com 1.1 Rdcin ptrt unui numr nturl ptrt perfect Ptrtul unui numr rtionl este totdeun pozitiv su zero (dic nenegtiv).
COMPENDIU DE CARDIOLOGIE CEZAR OCTAVIAN MOROSANU
1 2 COMPENDIUM DE CARDIOLOGIE UMANA 3 4 COMPENDIU DE CARDIOLOGIE UMANA Autor: Cezar Octavian Morosanu 5 Titlul in original : Compendium de Cardiologie Umana Copyright text si grafica wikipedia Copyright
Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011
Problema 1. Pentru ce valori ale lui n,m N (n,m 1) graful K n,m este eulerian? Problema 2. Să se construiască o funcţie care să recunoască un graf P 3 -free. La intrare aceasta va primi un graf G = ({1,...,n},E)
VII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Capitolul 30. Transmisii prin lant
Capitolul 30 Transmisii prin lant T.30.1. Sa se precizeze domeniile de utilizare a transmisiilor prin lant. T.30.2. Sa se precizeze avantajele si dezavantajele transmisiilor prin lant. T.30.3. Realizati
2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
Ακαδημαϊκός Λόγος Κύριο Μέρος
- Επίδειξη Συμφωνίας În linii mari sunt de acord cu...deoarece... Επίδειξη γενικής συμφωνίας με άποψη άλλου Cineva este de acord cu...deoarece... Επίδειξη γενικής συμφωνίας με άποψη άλλου D'une façon générale,
Criptosisteme cu cheie publică III
Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.
Controlul expresiei genice
Controlul expresiei genice REGLAREA EXPRESIEI GENICE!!! Alegerea genei pentru transcripţie!!! Activarea secvenţei de ADN!!! Controlul activităţii ARN-polimerazei II!!! Controlul cantităţii şi calităţii
IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI
V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Sulfonarea benzenului este o reacţie ireversibilă.