CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PNEUMOLOGIE
|
|
- Αθος Αλεξάνδρου
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 MINISTERUL SĂNĂTĂŢII DIRECŢIA GENERALĂ RESURSE UMANE ŞI CERTIFICARE CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PNEUMOLOGIE Toate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Ministerului Sănătăţii
2 CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PNEUMOLOGIE Definiţie: Pneumologia este specialitatea care se ocupă cu depistarea, diagnosticarea, tratarea şi recuperarea bolnavilor care suferă de boli ale aparatului respirator, prin mijloace nechirurgicale. Curriculum de pneumologie propus, reflectă normele europene stabilite prin curriculum-ul Hermes 2008 ( European Curriculum Recommendations for Training in Adult Respiratory Medicine ) 2
3 1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI DE REZIDENŢIAT 1.1. DURATA: 4 ANI Curriculum-ul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute şi de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual. La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu, în care vor fi trecute şi evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă PERIOADA DE DESFĂŞURARE: ritmată de concursurile de intrare în rezidenţiat în raport cu necesarul de locuri stabilite la nivel naţional RESPONSABILI DE PROGRAM: Prof.univ./Conf.univ., şefii catedrelor de Pneumologie din Centrele universitare. Şef de stagiu (medic primar sau cadru didactic universitar cu experienţă). Coordonator de stagiu (medic primar sau cadru didactic universitar cu experienţă), îndrumător de stagiu (medic primar sau cadru didactic universitar) STRUCTURA PROGRAMULUI DE REZIDENŢIAT Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentare la spital şi clinica repartizată, alegerea îndrumătorului şi fixarea planului de activitate (2 săptămâni) Desfăşurarea stagiilor şi durata lor: Primii 2 ani: Pneumologie Medicină internă Radiologie imagistică medicală Cardiologie Boli Infecţioase Alergologie Imunologie sau Patologie profesională Terapie Intensivă Epidemiologie/Management Bioetică Radioterapie /Oncologie 6 luni 6 luni 2 luni 2 luni 2 luni 1 lună 2 luni 1 lună şi ½ ½ lună 1 lună Ultimii 2 ani: Pneumologie Dispensar Pneumologie Explorări funcţionale respiratorii speciale Endoscopie bronşică 15 luni 3 luni 3 luni 3 luni 3
4 1. 5. METODOLOGIA DESFĂŞURĂRII STAGIILOR Programul de învăţământ se va desfăşura conform : Curriculum-ului general de pneumologie (mai jos detaliat) şi a programelor analitice corespunzătoare fiecărui stagiu de pregătire din cadrul stagiilor generale (de asemenea detaliate), inclusiv baremul de manevre, tehnici şi activităţi practice pentru fiecare stagiu (Anexa 1). Normelor şi reglementărilor în vigoare pentru formarea specialiştilor de pneumologie precum şi a desfăşurării stagiului de rezidenţiat de pneumologie EVALUAREA CUNOŞTINŢELOR TEORETICE ŞI PRACTICE se va face: La sfârşitul fiecărui stagiu de pregătire (ex. Boli infecţioase, ATI, Cardiologie, Medicină internă, Epidemiologie/management, Terapie Intensivă, Bioetică, etc.) - examen scris şi oral, nota minimă: 7 La sfârşitul fiecărui an de pregătire: examen scris şi oral, nota minimă: 7 (eliminatoriu pentru a putea intra în anul următor de pregătire); Prin evaluarea cel puţin a unei lucrări ştiinţifice sau comunicări ştiinţifice până la sfârşitul pregătirii de rezidenţiat; Prin evaluarea unei lucrări finale (teză) din temele aflate la dispoziţie, prin care candidatul va înfăţişa cunoştinţele sale teoretice despre o temă anume şi aptitudinile de cercetare şi practice. 2. ORGANIZATORUL PROGRAMULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Ministerul Sănătăţii 3. ACREDITAREA TITLULUI DE MEDIC SPECIALIST: Ministerul Sănătăţii 4
5 ANEXA I. CONTINUTUL STAGIILOR (Programele analitice ale stagiilor de pregătire în programul de rezidenţiat în specialitatea pneumologie şi baremurile corespunzătoare fiecărui stagiu) 1. STAGIUL DE PNEUMOLOGIE reflectă normele europene stabilite prin curriculum Hermes 1.1 Tematica lecţiilor conferinţă ( 350 ore) A.1. STRUCTURA ŞI FUNCŢIA SISTEMULUI RESPIRATOR A.1.1 Anatomie A.1.2 Dezvoltarea şi îmbătrânirea sistemului respirator A.1.3 Fiziologie A.1.4 Fiziopatologie A.1.5 Microbiologie A.1.6 Farmacologie A.1.7 Morfopatologie A.1.8 Imunologie şi mecanisme de apărare B.1. BOLI ALE CĂILOR AERIENE B.1.1 Astmul bronşic B.1.2 Bronşita acută B.1.3 Bronşita cronică B.1.4 BPOC B.1.5 Bronşiolita B.1.6 Bronşiectazia B.1.7 Malacia şi stenoza de căi aeriene B.1.8 Fistula traheo-esofagiană B.1.9 Boli ale căilor aeriene superioare B.1.10 Disfuncţia corzilor vocale B.1.11 Aspiraţia de corp străin 5
6 B.1.12 Refluxul gastro-esofagian B.2. TUMORI TORACICE B.2.1 Cancer bronho-pulmonar B.2.2 Tumori pulmonare metastatice B.2.3 Mezoteliom B.2.4 Tumori pleurale (metastatice şi altele) B.2.5 Tumori benigne intratoracice B.2.6 Tumori mediastinale B.2.7 Tumori ale peretelui toracic B.2.8 Sarcomul B.2.9 Limfomul B.3. INFECŢII RESPIRATORII NON-TB B.3.1 Infecţii de tract respirator superior B.3.2 Infecţtii de tract respirator inferior B.3.3 Pneumonia comunitară B.3.4 Pneumonia nosocomială B.3.5 Pneumonia la gazda imunocompromisă B.3.6 Alte pneumonii B.3.7 Pleurezia parapneumonică şi empiemul B.3.8 Abcesul pulmonar B.3.9 Infecţia fungică B.3.10 Infestarea parazitică B.3.11 Infecţia virală epidemică B.4. TUBERCULOZA B.4.1 Tuberculoza pulmonară B.4.2 Tuberculoza extrapulmonară 6
7 B.4.3 Tuberculoza la gazda imunocompromisă B.4.4 Infecţia tuberculoasă latentă B.4.5 Boli micobacteriene non-tuberculoase B.5. BOLI VASCULARE PULMONARE B.5.1 Embolismul pulmonar B.5.2 Hipertensiunea pulmonară primară B.5.3 Hipertensiunea pulmonară secundară B.5.4 Vasculitele şi hemoragia pulmonară difuză B.5.5 Malformaţiile arterio-venoase B.6. BOLI OCUPAŢIONALE ŞI DE MEDIU B.6.1 Astmul ocupaţional B.6.2 Sindromul disfuncţiei reactive de cale aeriană (RADS) B.6.3 Pneumoconioza şi boala legată de azbest B.6.4 Pneumonita de hipersensibilitate B.6.5 Boli determinate de inhalarea de praf şi gaz toxic B.6.6 Boli legate de poluarea în spaţii inchise ( indoor pollution ) B.6.7 Boli legate de poluarea în spaţii deschise ( outdoor pollution ) B.6.8 Boli legate de fumat B.7. BOLI PULMONARE INTERSTIŢIALE DIFUZE B.7.1 Sarcoidoza B.7.2 Pneumonii interstiţiale idiopatice incluzând fibroza pulmonară idiopatică (IPF), pneumonia interstiţială non-specifică (NSIP), pneumonia criptogenică în organizare (COP), pneumonia interstiţială acuta (AIP), bronşiolita asociată unei boli pulmonare interstiţiale (RB-ILD), pneumonia interstiţială descuamativă (DIP), pneumonia interstiţială limfoidă (LIP) B.7.3 Pneumonia criptogenică în organizare (COP) de etiologie necunoscută/ bronşiolita obliterantă cu pneumonie în organizare (BOOP) 7
8 B.8 BOLI IATROGENE B.8.1 Boli induse de medicamente B.8.2 Complicaţii ale procedurilor invazive B.8.3 Boli determinate de radioterapie B.9. LEZIUNI ACUTE B.9.1 Leziune pulmonară de inhalare B.9.2 Leziune toracică traumatică B.10. INSUFICIENŢA RESPIRATORIE B.10.1 Sindromul de detresă respiratorie acută (ARDS) B.10.2 Boli pulmonare obstructive B.10.3 Boli neuromusculare B.10.4 Boli de perete toracic B.10.5 Alte boli restrictive B.11. BOLI PLEURALE B.11.1 Pleurezia B.11.2 Chilotoraxul B.11.3 Hemotoraxul B.11.4 Fibrotoraxul B.11.5 Pneumotoraxul B.12 BOLI ALE PERETELUI TORACIC ŞI ALE MUSCULATURII RESPIRATORII (INCLUZÂND DIAFRAGMUL) B.12.1 Malformaţii ale peretelui toracic B.12.2 Tulburări neuromusculare B.12.3 Paralizia de nerv frenic B.12.4 Hernia diafragmatică 8
9 B.13. BOLI MEDIASTINALE (excluzând tumorile) B.13.1 Mediastinita B.13.2 Pneumomediastinul B.14. MANIFESTĂRI PLEURO-PULMONARE ALE BOLILOR SISTEMICE (extrapulmonare) B.14.1 Colagenoze B.14.2 Boli cardiace B.14.3 Boli abdominale B.14.4 Boli hematologice B.14.5 Obezitatea B.14.6 Sindromul de hiperventilaţie B.15. ANOMALII GENETICE ŞI DE DEZVOLTARE B.15.1 Fibroza chistică B.15.2 Dischinezia ciliară primară B.15.3 Deficienţa de α1 antitripsină B.15.4 Malformaţii B.16 SARCINA ŞI PATOLOGIA RESPIRATORIE B.16.1 Astmul B.16.2 Fibroza chistică B.16.3 Tuberculoza B.16.4 Sarcoidoza B.16.5 Boli pulmonare restrictive B.16.6 Boli respiratorii determinate de sarcină B.17. BOLI ALERGICE (MEDIATE IgE) B.17.1 Boli ale căilor aeriene superioare B.17.2 Astmul 9
10 B.17.3 Aspergiloza bronhopulmonară B.17.4 Anafilaxia B.18. BOLI EOZINOFILICE B.18.1 Bronşita eozinofilică non-astmatică B.18.2 Pneumonia eozinofilică acută şi cronică B.18.3 Sindromul hipereozinofilic B.18.4 Sindromul Churg-Strauss B.19. PATOLOGIA SOMNULUI B.19.1 Sindromul de apnee obstructivă în somn B.19.2 Sindromul de apnee centrală în somn B.19.3 Sindromul de hipoventilaţie în obezitate B.20. IMUNODEFICIENŢE B.20.1 Sindromul imunodeficienţei dobândite B.20.2 Patologia legată de infecţia HIV B.20.3 Boli induse de medicaţie B.20.4 Boala graft versus gazdă B.20.5 Imunodeficienţa post transplant B.21. BOLI PULMONARE ORFANE B.21.1 Histiocitoza B.21.2 Limfangioleiomiomatoza (LAM) B.21.3 Proteinoza pulmonară alveolară C.1 SIMPTOME ŞI SEMNE C.1.1 Dispneea C.1.2 Wheezing-ul C.1.3 Stridorul C.1.4 Disfonia 10
11 C.1.5 Tusea C.1.6 Producţia de spută C.1.7 Durerea toracică anterioară C.1.8 Hemoptizia C.1.9 Sforăitul C.1.10 Simptome generale ale bolilor incluzând febra, scăderea ponderală, nicturia, somnolenţa diurnă C.1.11 Semne anormale la inspecţie, incluzând cianoza, pattern -uri respiratorii anormale, hipocratismul digital, malformaţiile de perete toracic, sindromul de venă cavă superioară şi sindromul Horner C.1.12 Anomalii descoperite la palpare şi percuţie C.1.13 Anomalii descoperite la auscultaţie 1.2. Baremul activităţilor practice (efectuare, interpretare) D.1 PROBE FUNCŢIONALE RESPIRATORII D.1.1 Volume pulmonare statice şi dinamice efectuare şi interpretare D.1.2 Pletismografie interpretare D.1.3 Difuziunea prin membrana alveolo-capilară D.1.4 Evaluarea gazelor sangvine şi oximetria efectuare şi interpretare D.1.5 Testele de provocare bronşică D.1.6 Teste de efort incluzând teste de mers şi spiro-ergometrie: efectuare şi interpretare D.1.7 Evaluarea mecanicii respiratorii interpretare D.1.8 Măsurarea gradului de shunt D.1.9 Polisomnografia D.2 ALTE PROCEDURI D.2.1 Teste de sânge şi serologice relevante în pneumologie D.2.3 Sputa indusă D.2.4 Analiza sputei 11
12 D.2.5 Intradermoreacţia la PPD D.2.6 Testare cutanată pentru diverşi alergeni D.2.7 Ultrasonografie pleurală D.2.8 Toracocenteza D.2.9 Puncţia biopsie pleurală D.2.10 Fibrobronhoscopia D.2.11 Lavajul bronhoalveolar D.2.12 Puncţia biopsie transcutanată D.2.13 Aspiraţia cu ac fin din ganglionii limfatici pentru citologie D.2.14 Radiografia pulmonară D.2.15 Fluoroscopia D.3. PROCEDURI INTERDISCIPLINARE D.3.1 Imagistica toracică (Radiografia, CT, MRI) D.3.3 EKG D.3.8 Histologie/citologie D.3.9 Testarea microbiologică E.1 MODALITĂŢI TERAPEUTICE ŞI MĂSURI DE PROFILAXIE E.1.1 Terapii medicamentoase sistemice/inhalate E.1.2 Chimioterapia E.1.3 Alte terapii sistemice antitumorale E.1.4 Imunoterapia incluzând de/hiposensibilizările E.1.5 Oxigenoterapia E.1.6 Suportul ventilator (invaziv, non-invaziv, CPAP) E.1.7 Resuscitarea cardiopulmonară E.1.8 Evaluarea anestezică prechirurgicală E.1.9 Terapii endobronşice 12
13 E.1.10 Îngrijirea la domiciliu E.1.11 Îngrijirea paliativă E.1.12 Reabilitarea pulmonară E.1.13 Strategii nutriţionale E.1.14 Abandonarea fumatului E.1.15 Vaccinarea şi controlul infecţiilor E.1.16 Alte măsuri de profilaxie 2. STAGIUL DE CARDIOLOGIE 2.1. Tematica lecţiilor conferinţa ( 50 ore ) 1. Cardiopatia ischemică dureroasă 2. Insuficienţa cardiacă 3. Valvulopatii 4. Cardiopatii congenitale inductoare de hipertensiune pulmonară 5. Aritmii cardiace 6. Miocardopatii (obstructive şi dilatative) 7. Pericardite 8. Endocardite bacteriene 2.2. Barem de activităţi practice 1. Efectuarea şi interpretarea EKG: Echocardiografie interpretare: Procedee de medicină nucleară în cardiologie - interpretare: Cateterismul arterei pulmonare (evaluare hemodinamică invazivă) - interpretare: Tematica lecţiilor conferinţă (80 ore) 1. Glomerulonefrite acute şi cronice 3. STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ 2. Pielonefrite acute şi cronice 13
14 3. Insuficienţa renală acută 4. Insuficienţa renală cronică 5. Ulcerul duodenal 6. Gastritele 7. Cancerul gastric 8. Sindroamele diareice cronice (diagnostic) 9. Cancerul colonic 10. Pancreatitele 11. Cancerul pancreatic 12. Diagnosticul icterelor 13. Hepatopatii medicamentoase şi toxice 14. Hepatitele cronice 15. Ciroza hepatică 16. Cancerul hepatic 17. Litiaza biliară 18. Diagnosticul anemiilor 19. Sindromul leucopenic 20. Leucoza mieloidă cronică 21. Leucozele acute 22. Sindromul limfo-proliferativ 23. Diagnosticul sindroamelor hemoragice 24. Diabetul zaharat 25. Colagenozele 26. Spondilita anchilopoetică 27. Vasculitele sistemice 14
15 3.2 Baremul de activităţi practice 1. Parancentezele (efectuare): Gastroscopie-interpretare: Evaluare lichidului de ascită : Colonoscopie-interpretare: Ecografie abdominală-interpretare: Hemograme-interpretare: Coagulograme: Tematica lecţiilor conferinţă (30 ore) 4. STAGIUL DE EPIDEMIOLOGIE 1. Introducere în epidemiologie (definiţie, scop, utilitate) 2. Elementele unui protocol de cercetare 3. Tipuri de studii epidemiologice: observaţionale (descriptive, analitice), experimentale Pentru fiecare definiţie, scop, avantaje, dezavantaje 4. Măsurători de bază în epidemiologie (proporţii, rate de morbiditate, rate de mortalitate, comparaţii ale ratelor, distribuţii, medie, deviaţia standard) 5. Alegerea populaţiei, formarea şi determinarea mărimii eşantioanelor, inferenţa statistică 6. Surse de eroare. Tipuri de eroare. Puterea studiului. 7. Validitate, reproductibilitate, valoare predictivă 8. Noţiuni de etică 9. Buget şi surse de finantare 4.2 Barem de activităţi practice 5.1 Tematica lecţiilor conferinţă ( 80 ore) 5. STAGIUL DE BOLI INFECŢIOASE 1. Diagnosticul stărilor febrile 15
16 2. Tratamentul antibiotic 3. Meningite 4. Infecţii stafilococice 5. Infecţii cu anaerobi 6. Diagnosticul diareelor acute 7. Hepatite acute virale 8. Boli febrile eruptive 9. Infecţtii la imunodeprimaţi 10. Septicemii 5.2 Barem de activităţi practice 1. Puncţie rahidiană-efectuare: 5 2. Hemocultură-efectuare: Frotiuri cu coloraţie Gram- efectuare: STAGIUL DE TERAPIE INTENSIVĂ 6.1 Tematica lecţiilor conferinţă (100 ore) 1. Echilibrul acido-bazic normal şi patologic 2. Tratamentul tulburărilor echilibrului acido-bazic 3. Diagnosticul şi tratamentul tulburărilor electrolitice 4. Anestezia locală şi generală 5. Circulaţia extracorporeală 6. Resuscitarea cardiopulmonară 7. Circulaţia asistată: balonul intraaortic de contrapulsaţie, alte tehnici 8. Evaluarea şi tratamentul bolnavilor postoperator (primele zile) 6.2 Barem de activitaţi practice 1. Oxigenoterapie 16
17 2. Intubaţie oro-traheală: Ventilaţie mecanică (tipuri, indicaţii): Echilibrul hidro-electrolitic (evaluare, reechilibrare): Echilibrul acido-bazic (evaluare, reechilibrare): Diagnosticul şi tratamentul şocului toxico-septic:10 7. Diagnosticul şi tratamentul edemului pulmonar acut hemodinamic şi nonhemodinamic: Sondajul vezical: Instalare de cateter fin venos percutan: Denudare de venă periferică pentru cateterizare: Montare de sondă nazo-gastrică: STAGIUL DE EXPLORĂRI FUNCŢIONALE Durata: 3 luni (50 ore) RESPIRATORII SPECIALE Tematica lecţiilor conferinţă şi baremul de activităţi practice a) Curs: - recapitularea noţiunilor de fiziologie a respiraţiei; - studiul funcţiei respiratorii a plămânilor în clinică: Principiile explorării funcţionale a ventilaţiei pulmonare (plămânul ca pompă de aer) - Volumele pulmonare - Debitele ventilatorii - Proprietăţile mecanice ale aparatului toraco-pulmonar - Reglarea ventilaţiei Principiile explorării schimbului gazos în plămâni - Distribuţia aerului în plămâni - Spaţiul mort - Ventilaţia alveolară 17
18 - Ecuaţia aerului alveolar - Transferul gazos prin membrana alveolo-capilară Circulaţia sângelui în plămâni - Raporturile ventilaţie-perfuzie - Funcţia de transport gazos al sângelui Aportul de oxigen la ţesuturi - Reglarea echilibrului acido-bazic Principiile explorării la efort muscular - Particularităţi fiziologice: respiraţia la altitudine, în spaţiul cosmic, în adâncul mării - Fiziopatologia respiraţiei pulmonare în: - Bronşita cronică şi BPOC - Emfizemul primitiv - Astmul bronşic - Pneumopatiile interstiţiale difuze - Sarcoidoza pulmonară - Pneumoconioze - Tuberculoza - Cancerul bronhopulmonar b) Lucrări practice: determinarea parametrilor funcţionali pulmonari determinarea parametrilor ventilaţiei pulmonare: - metoda spirografică - metoda pneumotahografică - metoda pletismografică - metoda sondei esofagiene determinarea distribuţiei intrapulmonare a aerului ventilat 18
19 determinarea transferului gazos prin membrana alveolo-capilară determinarea gazelor sanguine în sângele arterial determinarea eficacităţii schimburilor gazoase (determinarea ventilaţiei alveolare şi a ventilaţiei spaţiului mort) testarea adaptării la efort muscular determinarea parametrilor hemodinamici ai circulaţiei pulmonare testarea reglării ventilaţiei determinarea activităţii muşchilor ventilatori testarea bronhomotricităţii în contextul clinic: - Valori prezise; abateri de la normal - Tablouri funcţionale mai frecvente în diferite afecţiuni bronhopulmonare cronice - Evaluarea capacităţii funcţionale pulmonare în expertiza capacităţii de muncă - Evaluarea riscului funcţional operator - Programe de explorare funcţională pulmonară (baterii de teste) în diferite condiţii Durata: 3 luni ( 50 ore) 8. STAGIUL DE ENDOSCOPIE BRONSICĂ Tematica lecţiilor conferinţă şi baremul de activităţi practice a) Curs: - istoricul bronhoscopiei - noţiuni de anatomie, morfologie şi fiziologie a arborelui traheo-bronşic - topografia normală şi patologică congenitală a arborelui traheo-bronşic cu nomenclatura bronhială lobară şi segmentară, în dreapta şi stânga - anestezia în bronhologie: anestezia locală anestezia generală 19
20 anestezii potenţate date teoretice şi aplicarea lor în practică b)lucrări practice - instrumentar bronhoscopic - bronhoscop rigid, sistem optic şi de transmitere a luminii, tip adult, tip copil - bronhoscoape tipuri - videoscopia endobronşică, adaptarea camerei - metode de sterilizare a fibrobronhoscoapelor şi a accesoriilor; stocajul lor - tehnica bronhoscopiei rigide, însuşirea metodei la copii şi adulţi - tehnica fibrobronhoscopică căi de realizare: calea oro-faringo-laringiană, calea nazală, intubare pe canula traheală sau pe sonda de intubaţie - complicaţiile bronhoscopiei flexibile şi a celei rigide Semiologia normală la endoscopia traheobronşică: mucoasa bronşică, calibrul căilor aeriene, statica bronşică Semiologia endoscopică patologică - inflamaţia bronşică - hipersecreţia bronşică - modificările de coloraţie, grosime ale mucoasei, secreţii bronşice; reactivitatea bronşică, sensibilitatea tusigenă - modificările de statică; obstrucţiile traheale, bronşice; natura, forma proceselor obstructive; modificările dinamice - corelaţii între modificările endoscopice şi cele radiologice, clinice, funcţionale Metode de recoltare bronhoscopică - aspiratul bronşic: condiţii de realizare, aspiratul bronşic protejat - biopsia endobronşică directă; instrumentar - puncţia bioptică ganglionară transbronşică (PBTG) - puncţia bioptică transbronşică pulmonară (PBTP) - biopsia pulmonară transbronşică (BPTB) 20
21 - bronhoscopia şi biopsia dirijate periferic sub fluoroscopie - brosajul bronşic (BB) - lavajul bronhoalveolar (LBA) Aplicaţii terapeutice bronhologice - procedee de dezobstrucţie bronşică, aspirarea secreţiilor în procesele supurative - LBA terapeutic: în fibroza chistică, proteinoze, alveolite, SIDA, etc. - extragerea corpilor străini (tehnici, conduită terapeutică) - terapia dezobstructivă cu pense prin bronhoscopia rigidă ( în procesele tumorale, stenoze) în absenţa tehnicii laser - laser, crioterapie, terapia cu înaltă frecvenţă în patologia obstructivă traheobronşică şi în stenozele traheo-bronşice iatrogene, etc. - tehnici de protezare prin inserţia stent -urilor traheale şi bronşice în obstrucţiile traheo - bronşice - administrarea endobronşică de medicamente: antibiotice, trombină - tratamentul dezobstructiv, în fistulele gangliobronşice în tuberculoza copilului Analiza bronhoscopică în patologia bronhopulmonară - anomalii congenitale la nivel traheo-bronşic - fistule traheo-esofagiene - traheo-bronhomalacia - anomalii cardiovasculare cu alterări endoscopice traheo-bronşice - bronşite cronice, bronşiectazii, pleurezii - tumori bronşice, traheale - tuberculoza copilului şi a adultului - studiul bronhoscopic în astm, boli cardiovasculare, afecţiuni mediastinale, hemoptizii, traumatisme toracice şi traheobronşice, sarcoidoză, mucoviscidoză - patologia traheei: traheomegalie, diverticuloză traheo-bronşică, traheopatia condro-osteoplastică, etc. - aspecte endoscopice ale tumorilor benigne (carcinoid, cilindrom, tumoră mucoepidermoidă, papilomatoză, condrom) - aspecte endoscopice ale tumorilor maligne - aspecte endoscopice în patologia bronhopulmonară nespecifică sau în patologia de vecinătate - indicaţii chirurgicale în funcţie de aspectele endobronşice: limita operabilităţii (corelaţii cu aspectul clinico-radiologic) 21
22 - urmărirea endoscopică postoperatorie sau după diverse terapii aplicate - bronhografia: tehnică, substanţe de contrast, aspecte bronhografice patologice - indicaţii terapeutice în bronşiectazii TEMATICĂ CURS (20 ore) 9. MODULUL DE BIOETICĂ I. Introducere în Bioetică (2 ore) 1. Morala, etica, etica medicală - definiţii, delimitarea obiectului de studiu 2. Contextul apariţiei bioeticii 3. Definiţia bioeticii 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii 5. Teorii şi metode în bioetică II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii ( 2 ore) 1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă 2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii 3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare în funcţie de credinţa religioasă, etnie, etc.) III. Relaţia medic-pacient I ( 2 ore) 1. Valori ale relaţiei medic-pacient 2. Paternalism versus autonomie 3. Modele ale relaţiei medic-pacient 4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate IV. Relaţia medic-pacient II ( 2 ore) 1. Consimţământul informat 2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient 3. Relaţia medic-pacient minor 4. Acte normative care reglementează relaţia medic-pacient V. Greşeli şi erori în practica medicală ( 2 ore) 1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare 2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice 3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală VI. Probleme etice la începutul vieţii ( 2 ore) 1. Libertatea procreaţiei 2. Dileme etice în avort 3. Etica reproducerii umane asistate medical 4. Probleme etice în clonarea reproductivă 22
23 VII. Probleme etice la finalul vieţii ( 2 ore) 1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină 2. Probleme etice în stările terminale 3. Tratamente inutile în practica medicală 4. Eutanasia şi suicidul asistat 5. Îngrijirile paliative VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane (2 ore) 1. Donarea de organe de la cadavru 2. Donarea de organe de la persoana vie 3. Etica alocării de resurse în transplant IX. Probleme etice în genetică şi genomică (2 ore) 1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii 2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman 3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală 4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni 5. Terapia genică 6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice X. Etica cercetării pe subiecţi umani ( 2 ore) 1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani 2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani 3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale 5. Comitetele de etică a cercetării 6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică TEMATICA SEMINARIILOR I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică ( 2 ore ) II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică ( 2 ore) 1. Jurământul lui Hippocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hippocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale 2. Alternative ale jurământului lui Hippocrate 3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice ( 2 ore) 1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă 23
24 2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă 3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice ( 2 ore) 1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri 2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă 3. Rolul comitetelor de etică din spitale V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete ( 2 ore) 1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis 2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis 3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieţii pe baza unor cazuri concrete (2 ore) VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete (2 ore) VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete ( 2 ore) IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete (2 ore) X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete (2 ore) 24
25 PNEUMOLOGIE - 4 ANI STAGII PRACTICE ŞI CURSURI CONFERINŢĂ I PNEUMOLOGIE (II.1) 6 luni MEDICINĂ INTERNĂ (I.1) RADIOLOGIE - IMAGISTICĂ MEDICALĂ (I.2) CARDIOLOGIE (I.3) BOLI INFECŢIOASE (I.4) ALERGOLOGIE IMUNOLOGIE CLINICĂ (I.5) ATI (I.6) EPIDEMIOLOGIE (I.7) BIOETICĂ (I.8) RADIOTERAPIE- ONCOLOGIE (I.9) 6 luni 2 luni 2 luni 2 luni 1 lună 2 luni 6 săpt. 2 săpt. 1 lună II EXPLORĂRI FUNCŢIONALE RESPIRATORII SPECIALE (II.2) ENDOSCOPIE BRONŞICĂ (II.3) DISPENSAR PNEUMOLOGIE (II.4) STAGIU + CURS PNEUMOLOGIE (II.5) 3 luni 3 luni 3 luni 1 an şi 3 luni Anul I Anul II Anul III Anul IV Stagiul II.1 I.1 I.2 I.3 I.4 I.5 I.6 I.7 I.8 I.9 II.2 II.3 II.4,II.5 II.5 25
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PNEUMOLOGIE
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PNEUMOLOGIE Toate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Ministerului
Διαβάστε περισσότεραInsuficienţa respiratorie acută partea I Curs nr. 1
Insuficienţa respiratorie acută partea I Curs nr. 1 Definiţie Este incapacitatea de a realiza schimburile eficiente de gaze respiratorii (O2 şi CO2) Insuficienţă de oxigenare: PaO2 Insuficienţă ventilatorie:
Διαβάστε περισσότεραValori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραCURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII DIRECŢIA GENERALĂ RESURSE UMANE ŞI CERTIFICARE CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GERIATRIE ŞI GERONTOLOGIE Toate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραNOTIUNI DE BAZA IN STATISTICA
NOTIUNI DE BAZA IN STATISTICA INTRODUCERE SI DEFINITII A. PARAMETRI SI STATISTICI Parametru valoare sau caracteristica asociata unei populatii constante fixe notatie - litere grecesti: media populatiei
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότερα2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραStr. N. Bălcescu nr , Galaţi, Cod , România (+40) (+40) valentin
INFORMAŢII PERSONALE ANTOHI VALENTIN MARIAN Str. N. Bălcescu nr. 59-61, Galaţi, Cod 800001, România (+40) 336 13 02 42 (+40) 731 221 001 valentin _antohi@yahoo.com Sexul: Bărbătesc Data naşterii : 01.06.1976
Διαβάστε περισσότεραRegulamentul INCDFT- IFT Iaşi pentru ocuparea funcţiei şi acordarea gradului profesional de Cercetător ştiinţific - CS
Regulamentul INCDFT- IFT Iaşi pentru ocuparea funcţiei şi acordarea gradului profesional de Cercetător ştiinţific - CS Regulamentul concursului pentru ocuparea funcţiei şi acordarea gradului profesional
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότεραSexul Masculin Data naşterii Naţionalitatea Română
INFORMAŢII PERSONALE FIRESCU DOREL Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sf.Ap.Andrei, Galaţi, Secţia Clinică Chirurgie II, str.brăilei nr.177, 0040236499978 0040723646522 Dorel.Firescu@ugal.ro Sexul Masculin
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότερα2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραDCI: EPOETINUM ÎN ANEMIA ONCOLOGICĂ
DCI: EPOETINUM ÎN ANEMIA ONCOLOGICĂ I. Indicația terapeutică 1. Tratamentul anemiei şi simptomelor asociate la pacienţii adulţi cu cancer (tumori solide, limfoame maligne, mielom multiplu), la care se
Διαβάστε περισσότεραErori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Διαβάστε περισσότεραFIZIOPATOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR
II FIZIOPATOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR 1. ASTMUL BRONŞIC Definiţie: inflamaţie cronică a căilor respiratorii distale caracterizată prin creşterea reactivităţii bronşice la diferiţi stimuli si obstrucţie
Διαβάστε περισσότεραStr. Nicu Albu nr.64, Piatra Neamt, , Romania
Curriculum Vitae INFORMAŢII PERSONALE IONUT PINTILIE Str. Nicu Albu nr.64, Piatra Neamt, 610240, Romania +40745209629 Ionutz_pintilie@yahoo.com Sexul Masculin Data naşterii 26.01.1981 Naţionalitatea Romana
Διαβάστε περισσότερα2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale
Lucrarea 2 Măsurători asupra semnalelor digitale 2.1 Obiective Lucrarea are ca obiectiv fixarea cunoştinţelor dobândite în lucrarea anterioară: Familiarizarea cu aparatele de laborator (generatorul de
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραVII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραCURS 6+7 FIZIOPATOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR 1. ASTMUL BRONŞIC
CURS 6+7 FIZIOPATOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR 1. ASTMUL BRONŞIC Definiţie: inflamaţie cronică a căilor respiratorii distale caracterizată prin creşterea reactivităţii bronşice la diferiţi stimuli si obstrucţie
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul
Διαβάστε περισσότεραSeminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότεραEsalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Διαβάστε περισσότεραDr. Pană Bogdan Cristian PhD
INFORMAŢII PERSONALE Dr. Pană Bogdan Cristian PhD Bucuresti, Sector 6. Bd.Timisoara, nr.25, Bl Z3, sc.1, et.3, ap.23 +40 31 1071159 +40 724 515 855 bogdan_pana@yahoo.com Sexul Masculin Data naşterii 10/02/1971
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότεραDorina IONESCU (HOPULELE)
Curriculum Vitae INFORMAŢII PERSONALE Dorina IONESCU (HOPULELE) IASI, STR. MIRONESCU NR.9 0745-038204 donadoc_2000@yahoo.com Sexul Feminin Data naşterii 17/09/1964 Naţionalitatea Romana EXPERIENŢA PROFESIONALĂ
Διαβάστε περισσότεραConice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Διαβάστε περισσότεραAparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότερα1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Διαβάστε περισσότεραLaborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Διαβάστε περισσότεραREACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)
EAŢII DE ADIŢIE NULEFILĂ (AN-EAŢII) (ALDEIDE ŞI ETNE) ompușii organici care conțin grupa carbonil se numesc compuși carbonilici și se clasifică în: Aldehide etone ALDEIDE: Formula generală: 3 Metanal(formaldehida
Διαβάστε περισσότεραFoarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui
- Introducere Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui Αγαπητέ κύριε, Αγαπητέ κύριε, Formal, destinatar de sex
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Διαβάστε περισσότεραScoruri standard Curba normală (Gauss) M. Popa
Scoruri standard Curba normală (Gauss) M. Popa Scoruri standard cunoaştere evaluare, măsurare evaluare comparare (Gh. Zapan) comparare raportare la un sistem de referință Povestea Scufiței Roşii... 70
Διαβάστε περισσότεραRAPORT DE EVALUARE A TEHNOLOGIILOR MEDICALE. DCI: Pirfenidonum. INDICAȚIE: tratamentul fibrozei pulmonare idiopatice uşoare până la moderate
RAPORT DE EVALUARE A TEHNOLOGIILOR MEDICALE DCI: Pirfenidonum INDICAȚIE: tratamentul fibrozei pulmonare idiopatice uşoare până la moderate Data depunerii dosarului 18.02.2016 Numărul dosarului 616 PUNCTAJ:
Διαβάστε περισσότεραLaborator 1: INTRODUCERE ÎN ALGORITMI. Întocmit de: Claudia Pârloagă. Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu
INTRODUCERE Laborator 1: ÎN ALGORITMI Întocmit de: Claudia Pârloagă Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu I. NOŢIUNI TEORETICE A. Sortarea prin selecţie Date de intrare: un şir A, de date Date de ieşire:
Διαβάστε περισσότερα3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4
SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei
Διαβάστε περισσότεραTRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte
Διαβάστε περισσότεραMinistrul apărării naţionale, Mihai-Viorel Fifor
HOTĂRÂRE Nr. 140/2018 din 21 martie 2018 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor
Διαβάστε περισσότεραSIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
Διαβάστε περισσότερα8 Intervale de încredere
8 Intervale de încredere În cursul anterior am determinat diverse estimări ˆ ale parametrului necunoscut al densităţii unei populaţii, folosind o selecţie 1 a acestei populaţii. În practică, valoarea calculată
Διαβάστε περισσότεραANEMIILE HEMOLITICE. Ciprian Rezuş MD, PhD, FESC
ANEMIILE HEMOLITICE Ciprian Rezuş MD, PhD, FESC Clasificarea AHAI În funcţie de nivelul de acţiune a anticorpilor Cu anticorpi împotriva antigenelor eritrocitelor din sângele periferic Cu anticorpi împotriva
Διαβάστε περισσότεραΕμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία
- Εισαγωγή Stimate Domnule Preşedinte, Stimate Domnule Preşedinte, Εξαιρετικά επίσημη επιστολή, ο παραλήπτης έχει ένα ειδικό τίτλο ο οποίος πρέπει να χρησιμοποιηθεί αντί του ονόματος του Stimate Domnule,
Διαβάστε περισσότερα5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Διαβάστε περισσότεραTEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi
Διαβάστε περισσότεραI X A B e ic rm te e m te is S
Sisteme termice BAXI Modele: De ce? Deoarece reprezinta o solutie completa care usureaza realizarea instalatiei si ofera garantia utilizarii unor echipamente de top. Adaptabilitate la nevoile clientilor
Διαβάστε περισσότεραHG 355 / privind supravegherea sanatatii lucratorilor In vigoare din CAP. I Dispozitii generale
HG 355 / 11.04.2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor In vigoare din 17.05. 2007 CAP. I Dispozitii generale ART. 1 Prezenta hotarare stabileste cerintele minime pentru supravegherea sanatatii
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότεραCapitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραFiziologia respirației
1 Fiziologia respirației Respirația = schimb de gaze între atmosferă și celule. Etape: Respirația externă: - ventilația, deplasarea volumelor de gaze între atmosferă și plămâni; - difuziunea alveolo-capilară;
Διαβάστε περισσότεραEcuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Διαβάστε περισσότεραMetode Runge-Kutta. 18 ianuarie Probleme scalare, pas constant. Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy
Metode Runge-Kutta Radu T. Trîmbiţaş 8 ianuarie 7 Probleme scalare, pas constant Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy y (t) = f(t, y), a t b, y(a) = α. pe o grilă uniformă de (N + )-puncte din [a,
Διαβάστε περισσότεραProfesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
Διαβάστε περισσότεραREZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI. Un comprimat masticabil conţine montelukast 4 mg, sub formă de montelukast sodic.
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 3517/2011/01-02-03-04-05-06-07 Anexa 2 Rezumatul caracteristicilor produsului REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI 1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Montelukast
Διαβάστε περισσότεραministrul sănătăţii şi preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate emit următorul ordin:
ORDIN nr. 574 din 7 mai 2009 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 417/431/2009 pentru aprobarea Normelor tehnice
Διαβάστε περισσότεραCONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii
Clasa a IX-a 1 x 1 a) Demonstrați inegalitatea 1, x (0, 1) x x b) Demonstrați că, dacă a 1, a,, a n (0, 1) astfel încât a 1 +a + +a n = 1, atunci: a +a 3 + +a n a1 +a 3 + +a n a1 +a + +a n 1 + + + < 1
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότεραOlimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1
Calea 13 Septembrie, r 09, Sector 5, 0507, București Tel: +40 (0)1 317 36 50 Fax: +40 (0)1 317 36 54 Olimpiada Naţioală de Matematică Etapa locală -00016 Clasa a IX-a M 1 Fie 1 abc,,, 6 şi ab c 1 Să se
Διαβάστε περισσότερα7 Distribuţia normală
7 Distribuţia normală Distribuţia normală este cea mai importantă distribuţie continuă, deoarece în practică multe variabile aleatoare sunt variabile aleatoare normale, sunt aproximativ variabile aleatoare
Διαβάστε περισσότεραRolul tutorelui în dezvoltarea competențelor elevilor din școlile postliceale Lector: Gabriela DEDIU
Prima sesiune de training pentru tutori în cadrul proiectului Program transnațional de îmbunătățire a stagiilor de pregătire practică a elevilor din școlile sanitare pentru facilitarea tranziției acestora
Διαβάστε περισσότεραREZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 3709/2011/01-18 Anexa 2 Rezumatul caracteristicilor produsului REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI 1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Montelukast Mylan 4 mg
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότεραDaca nu gasiti ceea ce cautati, contactati-ne!
Daca nu gasiti ceea ce cautati, contactati-ne! Adenom de prostata dovleac Zinc - Alergie Amnezie Myrecitin Anemie Anxietate Aritmii Vitamina B6 Fier Relaxetin - Q10 - Arsuri Crema de crystal - Arterita
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 30. Transmisii prin lant
Capitolul 30 Transmisii prin lant T.30.1. Sa se precizeze domeniile de utilizare a transmisiilor prin lant. T.30.2. Sa se precizeze avantajele si dezavantajele transmisiilor prin lant. T.30.3. Realizati
Διαβάστε περισσότερα13. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...
SEMINAR GRINZI CU ZĂBRELE METODA IZOLĂRII NODURILOR CUPRINS. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor... Cuprins... Introducere..... Aspecte teoretice..... Aplicaţii rezolvate.... Grinzi cu zăbrele
Διαβάστε περισσότεραPolarizarea tranzistoarelor bipolare
Polarizarea tranzistoarelor bipolare 1. ntroducere Tranzistorul bipolar poate funcţiona în 4 regiuni diferite şi anume regiunea activă normala RAN, regiunea activă inversă, regiunea de blocare şi regiunea
Διαβάστε περισσότεραControl confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA
Control confort Variatoare rotative electronice Variator rotativ / cap scar 40-400 W/VA Variatoare rotative 60-400W/VA MGU3.511.18 MGU3.559.18 Culoare 2 module 1 modul alb MGU3.511.18 MGU3.559.18 fi ldeş
Διαβάστε περισσότεραCardiomiopatiile primare la copii. Complement simplu. 1. Numiţi cea mai frecventă formă de cardiomiopatie primară întâlnită la copii: A.
Cardiomiopatiile primare la copii. Complement simplu. 1. Numiţi cea mai frecventă formă de cardiomiopatie primară întâlnită la copii: A. Cardiomiopatia hipertrofică B. Miocardita acută C. Cardiomiopatia
Διαβάστε περισσότεραCUVÂNT ÎNAINTE. Autorii. Ianuarie
CUVÂNT ÎNAINTE Creşterea demografică a populaţiei vârstnice este o realitate ce impune eforturi susţinute pentru spitalizarea şi îngrijirea acestei categorii cu risc, extrem de vulnerabilă biologic, economic
Διαβάστε περισσότερα