LUCRARE DE LABORATOR 1

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "LUCRARE DE LABORATOR 1"

Transcript

1 LUCRARE DE LABORATOR 1 VERIFICAREA ȘI IDENTIFICAREA TERMINALELOR UNEI DIODE. OBIECTIVE: o Verificarea diodei semiconductoare; o Identificarea terminalelor diodei cu multimetru digital. RESURSE: o Multimetru digital; o Diode redresoare 1N4007. DESFĂȘURAREA LUCRĂRII: 1. Se verifică dioda prin măsurarea rezistenței joncțiunii parcurgând etapele: Se fixează comutatorul multimetrului pe poziția ; Se conectează tastele multimetrului la bornele diodei în ambele sensuri (se schimbă poziția terminalelor diodei față de tastele multimetrului); a. b. Figura 3.4 Măsurarea rezistenței joncțiunii diodei în ambele sensuri Se observă că într-un sens ohmmetrul indică rezistență (fig. 3.4 a) iar în celălalt sens ohmmetrul indică rezistență foarte mare (fig.3.4 b); Dacă în ambele sensuri ohmmetrul indică rezistență atunci joncțiunea diodei este străpunsă; Dacă în ambele sensuri ohmmetrul indică rezistență foarte mare atunci joncțiunea diodei este întreruptă.

2 2. Se verifică dioda prin măsurarea tensiunii pe joncțiune parcurgând etapele: Se fixează comutatorul multimetrului pe poziția diodă; Se activează butonul de selecție buzer / diodă până apare afișat pe display simbolul diodei; Se conectează tastele multimetrului la bornele diodei în ambele sensuri (se schimbă poziția terminalelor diodei față de tastele multimetrului); a Figura 3.5 Măsurarea tensiunii pe joncțiunea diodei în ambele sensuri b Se observă că într-un sens multimetrul indică tensiune 0,5 V (fig. 3.5 a) iar în celălalt sens multimetrul nu indică tensiune 0 V (fig.3.5 b); 3. Se identifică terminalele diodei astfel: Se conectează tastele multimetrului la terminalele diodei în sensul în care acesta indică rezistență electrică (fig. 3.4 a) sau indică tensiune (fig. 3.5 a). Terminalul la care este conectată tasta + (plus) a multimetrului este anodul (+) diodei.

3 SIMULARE CU AJUTORUL CALCULATORULUI 1 CARACTERISTICA STATICĂ A DIODEI REDRESOARE OBIECTIVE: o Realizarea cu ajutorul programului de simulare a circuitelor de polarizare a diodei; o Trasarea caracteristicii statice în funcție de valorile măsurate în circuitul simulat. RESURSE: o Calculator; o Program de simulare scheme electronice. DESFĂȘURAREA LUCRĂRII: 1. Se realizează cu simulatorul schema din figura 3.7; Figura 3.7 Circuite de polarizare directă și inversă a diodei redresoare Când comutatorul K este pe poziția 1, dioda D1 este polarizată direct. Tensiunea pe diodă și curentul prin diodă sunt indicate de voltmetrul Ud respectiv ampermetrul Id. Când comutatorul K este pe poziția 2, dioda D1 este polarizată invers. Tensiunea pe diodă și curentul prin diodă sunt indicate de voltmetrul Ui respectiv ampermetrul Ii.

4 2. Se fixează comutatorul K pe poziția 1 și se reglează sursa V1 la valorile indicate în tabel. În fiecare caz se simulează funcționarea și se notează în tabelul 3.3 valoarea tensiunii indicate de voltmetrul Ud și a curentului indicat de ampermetrul Id; Tabelul 3.3 V1[V] 0,2 0, Ud[V] Id[mA] 3. Se fixează comutatorul K pe poziția 2 și se reglează sursa V2 la valorile indicate în tabel. În fiecare caz se simulează funcționarea și se notează în tabelul 3.4 valoarea tensiunii indicate de voltmetrul Ui și a curentului indicat de ampermetrul Ii; Tabelul 3.4 V2[V] Ui[V] Ii[mA] 4. Pe baza datelor din cele două tabele se trasează prin puncte caracteristica statică directă și caracteristica statică inversă a diodei redresoare în sistemul de coordonate reprezentat în figura 3.8. I D [ma] U I [V] 0 U D [V] I I [ma] Figura 3.8 Graficul caracteristicii statice directe și inverse a diodei redresoare

5 SIMULARE CU AJUTORUL CALCULATORULUI 2 CIRCUITE DE REDRESARE OBIECTIVE: o Realizarea cu ajutorul programului de simulare a circuitelor de redresare; o Măsurarea unor mărimi electrice în diferite puncte a circuitelor de redresare; o Vizualizarea cu ajutorul osciloscopului a formelor de undă în diferite puncte a circuitelor de redresare. RESURSE: o Calculator; o Program de simulare scheme electronice. DESFĂȘURAREA LUCRĂRILOR: A. REDRESORUL MONO-ALTERNANȚĂ. 1. Se realizează cu simulatorul schema redresorului mono-alternanță din figura 4.8; Figura 4.8 Schema redresorului mono-alternanță realizată cu simulatorul 2. La generatorul de semnal sinusoidal (XFG1) se setează: - frecvența = 50 Hz; - amplitudinea = 20Vp Transformatorul Tr se setează la raportul 1:1. Nu este obligatoriu să se utilizeze transformator, generatorul poate fi conectat direct în circuit;

6 3. Se conectează în circuit osciloscopul, cu canalul A la intrarea în redresor și cu canalul B la ieșirea din redresor; 4. Cu întrerupătorul K în poziția deschis (fără filtru) se simulează funcționarea și se notează în tabelul 4.1 valorile Uef și Umed indicate de voltmetrele din circuit și Uv indicată de osciloscop. Oscilograma în această situație este prezentată în figura 4.9. Osciloscopul este reglat la 10 V/div și 10 ms/div; Figura 4.9 Oscilograma redresorului mono-alternanță fără filtru 5. Cu întrerupătorul K în poziția închis (tensiunea este filtrată) se simulează funcționarea și se notează în tabelul 4.1 valorile Uef și Umed indicate de voltmetrele din circuit și Uv indicată de osciloscop. Oscilograma în această situație este prezentată în figura Osciloscopul este reglat la 10 V/div și 10 ms/div; Figura 4.10 Oscilograma redresorului mono-alternanță cu filtru TABELUL 4.1 K deschis K închis Uv Uef Umed Uv Uef Umed 6. Calculați Uef și Umed cu ajutorul formulelor prezentate la redresorul monoalternanță.

7 B. REDRESORUL DUBLĂ-ALTERNANȚĂ CU PRIZĂ MEDIANĂ. 1. Se realizează cu simulatorul schema redresorului dublă-alternanță din figura 4.11; Figura 4.11 Schema redresorului dublă-alternanță realizată cu simulatorul 2. La generatorul de semnal sinusoidal (XFG1) se setează: - frecvența = 50 Hz; - amplitudinea = 17Vp; 3. Se conectează în circuit osciloscopul, cu canalul A la intrarea în redresor și cu canalul B la ieșirea din redresor; 4. Cu întrerupătorul K în poziția deschis (fără filtru) se simulează funcționarea și se notează în tabelul 4.2 valorile Uef și Umed indicate de voltmetrele din circuit și Uv indicată de osciloscop. Oscilograma este prezentată în figura Osciloscopul este reglat la 10 V/div și 10 ms/div; Figura 4.12 Oscilograma redresorului mono-alternanță fără filtru

8 5. Cu întrerupătorul K în poziția închis (tensiunea este filtrată) se simulează funcționarea și se notează în tabelul 4.2 valorile Uef și Umed indicate de voltmetrele din circuit și Uv indicată de osciloscop. Oscilograma în această situație este prezentată în figura Osciloscopul este reglat la 10 V/div și 10 ms/div; Figura 4.13 Oscilograma redresorului mono-alternanță cu filtru TABELUL 4.2 K deschis K închis Uv Uef Umed Uv Uef Umed 6. Calculați Uef și Umed cu ajutorul formulelor prezentate la redresorul dublăalternanță. C. REDRESORUL DUBLĂ-ALTERNANȚĂ ÎN PUNTE. Se realizează cu simulatorul schema redresorului în punte din figura 4.14, apoi se parcurg etapele care s-au parcurs la lucrarea anterioară. Figura 4.14 Schema redresorului în punte realizată cu simulatorul

9 SIMULARE CU AJUTORUL CALCULATORULUI 3 STABILIZATOARE DE TENSIUNE PARAMETRICE OBIECTIVE: o Realizarea cu ajutorul programului de simulare a circuitelor de stabilizare cu diodă Zener; o Măsurarea unor mărimi electrice în diferite puncte a circuitelor de redresare; o Determinarea parametrilor electrici limită ai unui circuit de stabilizare cu diodă Zener. RESURSE: o Calculator; o Program de simulare scheme electronice. DESFĂȘURAREA LUCRĂRILOR: A. Stabilizator de tensiune în raport cu variația tensiunii de intrare. 1. Realizați cu simulatorul schema stabilizatorului din figura 4.15; Figura 4.15 Schemă stabilizator parametric realizată cu simulatorul 2. Modificați tensiunea sursei de alimentare la valorile indicate în tabelul 4.3 și în fiecare caz simulați funcționarea circuitului;

10 3. La fiecare simulare notați în tabel valoarea curentului prin dioda Zener Iz, valoarea curentului de sarcină Is și valoarea tensiunii pe sarcină Us; TABELUL 4.3 Ui[V] Iz[mA] Is[mA] Us[V] 4. Calculați limita inferioară și superioară a tensiunii de intrare ce poate fi stabilizată cu dioda Zener; B. Stabilizator de tensiune în raport cu variația curentului de sarcină. 1. Realizați cu simulatorul schema stabilizatorului din figura 4.16; Figura 4.16 Schemă stabilizator cu diodă Zener realizată cu simulatorul 2. Modificați valoare potențiometrului P conform tabelului 4.4 și notați în tabel valoarea curentului prin dioda Zener Iz, valoarea curentului de sarcină Is și valoarea tensiunii pe sarcină Us; TABELUL 4.4 P[%] Iz[mA] Is[mA] Us[V] 3. Pentru montajul din figura 4.16 calculați valoare rezistenței de sarcină Rs pentru Iz = 45 ma.

11 LUCRARE DE LABORATOR 2 IDENTIFICAREA TERMINALELOR UNUI TRANZISTOR BIPOLAR PRIN MĂSURAREA REZISTENŢEI ELECTRICE A JONCȚIUNILOR. OBIECTIVE: o Verificarea tranzistorului bipolar; o Identificarea terminalelor tranzistorului bipolar cu multimetru digital. RESURSE: o Multimetru digital; o Tranzistoare bipolare BC 546 și BC 547. DESFĂȘURAREA LUCRĂRII: Pentru identificarea terminalelor tranzistorului prin această metodă se parcurg 3 etape: în prima etapă se identifică baza tranzistorului: E B C E B C NPN PNP Figura 5.9 Structura tranzistoarele bipolare cu diode Din structura tranzistoarelor cu diode se observă că rezistenţele electrice între bază şi celelalte două terminale ale tranzistorului trebuie să fie egale, într-un sens au valoare mică iar în sens opus au valoare foarte mare. Prin cele două sensuri se înţelege modul de plasare a tastelor multimetrului faţă de terminalele tranzistorului (într-un sens se plasează cu borna plus pe bază iar în celălalt sens se plasează cu borna minus pe bază). Se fixează comutatorul unui multimetru digital pe poziţia Ω (pentru măsurarea rezistenţei electrice). Se plasează o tastă a multimetrului pe unul din terminalele tranzistorului iar cu cealaltă tastă se măsoară rezistenţele electrice faţă de celelalte două terminale. Dacă rezistenţele electrice sunt aproximativ egale (într-un sens rezistenţe mici iar în celălalt sens rezistenţe foarte mari) tasta multimetrului este plasată pe baza tranzistorului.

12 B B Figura 5.10 Identificarea BAZEI tranzistorului bipolar în a doua etapă se identifică tipul tranzistorului: Se plasează o tastă a multimetrului pe bază şi cealaltă tastă pe unul din celelalte două terminale ale tranzistorului în sensul în care multimetrul indică rezistenţă mică. Dacă pe BAZĂ este tasta COM (MINUS) tranzistorul este de tip PNP Dacă pe BAZĂ este tasta PLUS tranzistorul este de tip NPN Deoarece BAZA este în mijloc, se pune în mijloc litera corespunzătoare polarităţii care este pe bază (N pentru MINUS şi P pentru PLUS) iar pe margini literele corespunzătoare celeilalte polarităţi (doi de P sau doi de N) şi astfel se obţine PNP sau NPN. PNP NPN E B C E B C + + Figura 5.11 Identificarea tipului de tranzistor (PNP sau NPN) +

13 în a treia etapă se identifică Emitorul şi Colectorul: Rezistenţa electrică dintre Bază şi Emitor este întotdeauna mai MARE decât rezistenţa electrică dintre Bază şi Colector. Se plasează o tastă a multimetrului pe bază iar cu cealaltă tastă se măsoară şi se notează valoarea rezistenţelor faţă de celelalte două terminale. Terminalul faţă de care rezistenţa este mai mare va fi Emitorul tranzistorului iar celălalt Colectorul tranzistorului. Rezistenţa BAZĂ-EMITOR este mai MARE decât rezistenţa BAZĂ- COLECTOR. La tranzistorul BC 547 de tip NPN: R BE = 5,32 MΩ R BC = 5,17 MΩ R BE > R BC C B E C B E Figura 5.12 Identificarea EMITORULUI şi COLECTORULUI

14 SIMULARE CU AJUTORUL CALCULATORULUI 4 CARACTERISTICA STATICĂ DE IEȘIRE A TRANZISTORULUI BIPOLAR OBIECTIVE: o Trasarea caracteristicii statice de ieșire în funcție de valorile măsurate în circuitul simulat; o Analiza comportamentului tranzistorului bipolar pe baza caracteristicii statice de ieșire. RESURSE: o Calculator; o Program de simulare scheme electronice. DESFĂȘURAREA LUCRĂRII: 1. Se realizează cu simulatorul schema din figura 5.20; Figura 5.20 Schemă pentru determinarea caracteristicii statice de ieșire a TB 2. Se reglează sursa S1 la valoarea de 9 V, valoare care se menține constantă; 3. Se reglează potențiometrul P astfel încât curentul I B = 20 µa; 4. Se reglează sursa S2 (și dacă este cazul și potențiometrul P) astfel încât să se stabilească valorile U CE indicate în tabelul 5.1; 5. Se reglează potențiometrul P astfel încât curentul I B = 40 µa; 6. Se reglează sursa S2 (și dacă este cazul și potențiometrul P) astfel încât să se stabilească valorile U CE indicate în tabelul 5.1; 7. Se reglează potențiometrul P astfel încât curentul I B = 60 µa; 8. Se reglează sursa S2 (și dacă este cazul și potențiometrul P) astfel încât să se stabilească valorile U CE indicate în tabelul 5.1; TABELUL 5.1 I B [µa] U CE [V] 0 0,1 0,3 0, I C [ma] 40 I C [ma] 60 I C [ma]

15 9. Punctele de coordonate I C și U CE se reprezintă în sistemul de axe de coordonate din figura 5.21; 10. Se unesc punctele reprezentate pentru fiecare valoare a curentului de bază I B obținându-se caracteristicile statice de ieșire a tranzistorului bipolar I C = f(u CE ) I B =ct I C [ma] 0 U CE [V] Figura 5.21 Graficul caracteristicilor statice de ieșire a tranzistorului bipolar RECOMAND REALIZAREA ACESTEI LUCRĂRI PRACTIC ȘI COMPARAREA REZULTATELOR OBȚINUTE PE SIMULATOR CU CELE OBȚINUTE PRACTIC.

16 LUCRARE DE LABORATOR 3 POLARIZAREA TRANZISTORULUI BIPOLAR CU DIVIZOR REZISTIV. OBIECTIVE: o Realizarea circuitului de polarizare cu simulatorul; o Realizarea practică a circuitului de polarizare; o Determinarea PSF; o Trasarea dreptei de sarcină. RESURSE: o Multimetre digitale; o Pistoale de lipit; o Accesorii pentru lipit; o Conductoare; o Plăcuțe de lucru; o Rezistoare; o Tranzistoare bipolare BC 546 și BC 547. DESFĂȘURAREA LUCRĂRII: 1. Se realizează cu simulatorul schema electronică din figura 5.34; Figura 5.34 Polarizarea tranzistorului bipolar cu divizor rezistiv 2. Se realizează practic, pe placa de lucru, montajul din figura 5.34; 3. În montajul realizat se măsoară curentul de colector I C și tensiunea colectoremitor Uce; 4. Se calculează cu ajutorul formulelor de la curentul de colector I C și tensiunea colector emitor Uce;

17 ( ) 5. Se trec în tabelul 5.2 valorile I C și U CE obținute prin simulare, practic și prin calcul și în fiecare caz se determină PSF; TABELUL 5.2 SIMULARE PRACTIC CALCUL I C [ma] U CE [V] PSF (2) 6. Se determină punctele de intersecție a dreptei de sarcină cu axele de coordonate ale graficului; 7. Se trasează dreapta de sarcină și se reprezintă pe dreaptă PSF. 12 I C [ma] V CE [V] Figura 5.35 Dreapta de sarcină a TB polarizat cu divizor de tensiune

18 LUCRARE DE LABORATOR 4 TRASAREA CARACTERISTICII STATICE PENTRU FOTOTRANZISTOARE. OBIECTIVE: o Realizarea montajului corespunzător schemei electronice; o Măsurarea corectă a mărimilor electrice din circuit; o Trasarea corectă, prin puncte, a caracteristicii statice. RESURSE: o Multimetre digitale; o Pistoale de lipit; o Accesorii pentru lipit; o Conductoare; o Plăcuțe de lucru; o Rezistoare: R1=1K ; R2=100K; o Fototranzistor (SFH 309; PT 331) o LED; o Surse de alimentare reglabile. DESFĂȘURAREA LUCRĂRII: 1. Se realizează practic montajul din figura 8.20; Figura 8.20 Circuit pentru trasarea caracteristicii statice a unui fototranzistor 2. Se reglează sursa S1 astfel încât curentul prin LED să fie 5mA; 3. Se reglează sursa S2 la valorile indicate în tabelul 8.1; 4. Se notează în tabelul 8.1 valorile indicate de aparatele de măsură; 5. Se reglează sursa S1 astfel încât curentul prin LED să fie 10mA și se reiau operațiile de la punctele 3 și 4; 6. Se reglează sursa S1 astfel încât curentul prin LED să fie 15mA și se reiau operațiile de la punctele 3 și 4; 7. Pe baza valorilor notate în tabel se trasează prin puncte caracteristica statică I FT = f(u FT ) a fototranzistorului în sistemul de axe din figura 8.21.

19 TABELUL 8.1 U S2 [V] I LED 5mA I LED 10mA I LED 15mA I C U CE I C U CE I C U CE I C U CE Figura 8.21 Graficul caracteristicii statice a unui fototranzistor OBSERVAȚIE: LED-ul și fototranzistorul se plasează într-un tub (parasolar) care blochează pătrunderea radiațiilor luminii naturale spre regiunea fotosensibilă a fototranzistorului.

20 LUCRARE DE LABORATOR 5 TRASAREA CARACTERISTICII STATICE PENTRU LED-uri. OBIECTIVE: o Realizarea montajului corespunzător schemei electronice; o Măsurarea corectă a mărimilor electrice din circuit; o Trasarea corectă, prin puncte, a caracteristicii statice. RESURSE: o Multimetre digitale; o Pistoale de lipit; o Accesorii pentru lipit; o Conductoare; o Plăcuțe de lucru; o Rezistoare: R=1K ; o LED-uri (roșu, verde); o Sursă de alimentare reglabilă. DESFĂȘURAREA LUCRĂRII: 1. Se realizează practic montajul din figura 8.43; Figura 8.43 Circuit pentru trasarea caracteristicii statice a unui LED 2. Se reglează sursa S la valorile indicate în tabelul 8.3; 3. Se notează în tabelul 8.3 valorile indicate de aparatele de măsură; 4. Se înlocuiește LED-ul ROȘU cu LED-ul VERDE și se reiau operațiile de la punctele 2 și 3; 5. Pe baza valorilor notate în tabel se trasează prin puncte caracteristicile statice I LED = f(u LED ) a celor două LED-uri în sistemul de axe din fig

21 TABELUL 8.3 I LED [ma] ROȘU U LED [V] VERDE U LED [V] I LED U LED Figura 8.44 Graficul caracteristicilor statice a LED-urilor ROȘU și VERDE

22 LUCRARE DE LABORATOR 6 CALCULUL REZISTENȚEI DE POLARIZARE A LEDURILOR ÎN CIRCUIT. OBIECTIVE: o Realizarea montajului corespunzător schemei electronice; o Măsurarea corectă a mărimilor electrice din circuit; o Calculul corect al rezistenței de polarizare a LED-urilor. RESURSE: o Multimetre digitale; o Pistoale de lipit; o Accesorii pentru lipit; o Conductoare; o Plăcuțe de lucru; o Rezistoare, potențiometre; o LED-uri (roșii, verzi); o Sursă de alimentare reglabilă. DESFĂȘURAREA LUCRĂRII: 1. Se realizează cu ajutorul simulatorului schema din figura 8.45; Figura 8.45 Conectarea LED-urilor în serie 2. Considerând: U LED = 1,7 V și I LED = 10 ma se calculează valoarea rezistenței de polarizare a LED-urilor cu formula: ;

23 3. Se realizează practic montajul conform schemei din figura 8.45 în care se înlocuiește potențiometrul P cu un rezistor care are valoare apropiată de valoarea calculată la punctul (2); 4. Se citesc valorile indicate de multimetrele din circuit și se compară aceste valori cu cele indicate de multimetrele din schema realizată cu simulatorul; 5. Se realizează cu ajutorul simulatorului schema din figura 8.46; Figura 8.46 Conectarea LED-urilor în paralel 6. Considerând: U LED = 1,7 V și I LED = 10 ma se calculează valoarea rezistenței de polarizare a LED-urilor cu formula: ; 7. Se realizează practic montajul conform schemei din figura 8.46 în care se înlocuiește potențiometrul P cu un rezistor care are valoare apropiată de valoarea calculată la punctul (6); 8. Se citesc valorile indicate de multimetrele din circuit și se compară aceste valori cu cele indicate de multimetrele din schema realizată cu simulatorul.

24 SIMULARE CU AJUTORUL CALCULATORULUI 5 VERIFICAREA TIRISTORULUI ÎN CIRCUIT OBIECTIVE: o Realizarea cu ajutorul simulatorului a unei scheme electronice de simulare a comportării tiristorului în circuit; o Analiza comportamentului tiristorului într-un circuit. RESURSE: o Calculator; o Program de simulare scheme electronice. DESFĂȘURAREA LUCRĂRII: 1. Se realizează cu simulatorul schema din figura 9.7. a; H K1 Iak + - A u V1 9 V K2 Ig + - A 0.444u R1 1kΩ Th a H H K1 Iak + - A K1 Iak + - A V1 9 V K2 Ig + - A 8.264m R1 1kΩ Th V1 9 V K2 Ig + - A 0.444u R1 1kΩ Th b c Figura 9.7 Simularea verificării tiristorului în circuit 2. Se observă că tiristorul este blocat (lampa H nu luminează) deoarece întrerupătorul K2 fiind deschis nu permite polarizarea grilei tiristorului; 3. Se simulează închiderea întrerupătorului K2 (figura 9.7 b) și se observă că tiristorul intră în conducție (lampa H luminează). Curentul din grila tiristorului Ig crește la 8,2 ma iar prin tiristor circulă de la Anod la Catod un curent de 0,5 A; 4. Se simulează deschiderea întrerupătorului K2 (figura 9.7 c) și se observă că tiristorul rămâne în conducție (lampa H luminează) cu toate că prin grila tiristorului nu mai circulă curent; 5. Dacă se simulează deschiderea întrerupătorului K1 tiristorul se blochează (lampa H nu mai luminează).

25 LUCRARE DE LABORATOR 7 VERIFICAREA UNUI TIRISTOR ÎN CIRCUIT. OBIECTIVE: o Realizarea schemei de verificare a tiristorului cu simulatorul; o Realizarea practică a circuitului de verificare a tiristorului; o Analiza comportamentului tiristorului în circuit. RESURSE: o Multimetre digitale; o Pistoale de lipit, accesorii pentru lipit, conductoare; o Plăcuțe de lucru; o Rezistoare, lampă electrică, buton cu revenire, întrerupător; o Tiristoare. DESFĂȘURAREA LUCRĂRII: 1. Se realizează cu simulatorul schema electronică din figura 9.8; H Valoarea rezistenţei rezistorului R se calculează în funcţie de curentul de R amorsare (I H ) a tiristorului şi valoarea tensiunii de alimentare a sursei E. E + - B K Pentru tiristori de tipul T1N. curentul de amorsare se consideră 10 ma. A P Th C B buton pentru amorsare Figura 9.8 Circuit pentru verificarea unui tiristor 2. Se realizează practic, pe placa de lucru, montajul din figura 9.8; 3. Se închide întrerupătorul K2 și se observă că lampa H nu luminează deoarece tiristorul este blocat în lipsa unui curent de amorsare în grilă; 4. Se aplică un impuls pozitiv pe grila tiristorului prin activarea butonului B, moment în care se observă că lampa H luminează deoarece tiristorul intră în conducţie; 5. Se dezactivează (deschide) butonului B și se observă că lampa H continuă să lumineze, deci tiristorul rămâne în conducţie chiar în lipsa curentului în grilă;. 6. Se deschide întrerupătorul K și se observă că lampa H nu mai luminează deoarece în lipsa tensiunii anod-catod tiristorul s-a blocat.

26 LUCRARE DE LABORATOR 8 VERIFICAREA UNUI TRIAC ÎN CIRCUIT. OBIECTIVE: o Realizarea schemei de verificare a triacului cu simulatorul; o Realizarea practică a circuitului de verificare a triacului; o Analiza comportamentului triacului în circuit. RESURSE: o Multimetre digitale; o Pistoale de lipit, accesorii pentru lipit, conductoare; o Plăcuțe de lucru; o Rezistoare, potențiometre; o LED-uri; o Triace. DESFĂȘURAREA LUCRĂRII: 1. Se realizează cu simulatorul schema electronică din figura 9.12; 15V VCC2 VCC1-15V S1 D3 1N4007GP D4 1N4007GP D1 1N4007GP D2 1N4007GP u A I LED3 LED4 LED1 LED2 R3 820Ω R4 820Ω P 10kΩ Key=A 0% R1 820Ω A1 R2 820Ω R5 820Ω A2 TRIAC BT136 Figura 9.12 Circuit de verificare a triacului. Triacul conduce de la A1 la A2. 2. Se realizează practic, pe placa de lucru, montajul din figura 9.12;

27 ROLUL ELEMENTELOR SCHEMEI ELECTRONICE: LED 3 şi LED 4 indică polaritatea grilei triacului: o LED 3 indică + ; o LED 4 indică ; LED 1 şi LED 2 indică funcţionarea şi sensul de parcurgere a triacului: o LED 1 sensul de parcurgere este de la A1 la A2; o LED 2 sensul de parcurgere este de la A2 la A1) ; Diodele D1..D4 protejează led-urile la polarizare inversă; Potenţiometrul P se utilizează pentru blocarea triacului. Potenţiometrul P este la valoare minimă (P = 0Ω); Ampermetru A se utilizează pentru vizualizarea curentului la care se blochează triacul; 3. Se fixează comutatorul K este pe poziţia +15 V și se observă că luminează LED 1 şi LED 3 (led-urile roşii). Grila G este pozitivă faţă de A2 şi triacul conduce de la A1 la A2 (figura 9.12); 4. Se fixează comutatorul K este pe poziţia -15 V și se observă că luminează LED 2 şi LED 4 (led-urile verzi). Grila G este negativă faţă de A2 şi triacul conduce de la A2 la A1(figura 9.13); VCC2 VCC1 15V -15V S1 D3 1N4007GP D4 1N4007GP D1 1N4007GP D2 1N4007GP u A I LED3 LED4 LED1 LED2 R3 820Ω R4 820Ω P 10kΩ Key=A 0% R1 820Ω A1 R2 820Ω R5 820Ω A2 TRIAC BT136 Figura 9.13 Circuit de verificare a triacului. Triacul conduce de la A2 la A1. 5. Se roteşte potenţiometrul P spre maxim până ce triacul se blochează. Se observă valoarea curentului la care triacul se blochează.

BAZELE ELECTRONICII LUCRĂRI DE LABORATOR

BAZELE ELECTRONICII LUCRĂRI DE LABORATOR prof. RUSU CONSTANTIN BAZELE ELECTRONICII LUCRĂRI DE LABORATOR - AUXILIAR CURRICULAR - BISTRIȚA 2017 ISBN 978-606 - 8317-66 - 3 CUPRINS LUCRĂRI DE LABORATOR COMPONENTE ELECTRONICE... 1 LUCRARE DE LABORATOR

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

V CC 10V. Rc 5.6k C2. Re 1k OSCILOSCOP

V CC 10V. Rc 5.6k C2. Re 1k OSCILOSCOP LUCRARE DE LABORATOR 1 AMPLIFICATOR CU UN TRANZISTOR ÎN CONEXIUNEA EMITOR COMUN. o Realizarea circuitului de amplificare cu simulatorul; o Realizarea practică a circuitului de amplificare; o Setarea și

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB 1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

V O. = v I v stabilizator

V O. = v I v stabilizator Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,

Διαβάστε περισσότερα

4.2. CONEXIUNILE TRANZISTORULUI BIPOLAR CONEXIUNEA EMITOR COMUN CONEXIUNEA BAZĂ COMUNĂ CONEXIUNEA COLECTOR COMUN

4.2. CONEXIUNILE TRANZISTORULUI BIPOLAR CONEXIUNEA EMITOR COMUN CONEXIUNEA BAZĂ COMUNĂ CONEXIUNEA COLECTOR COMUN 4. TRANZISTORUL BIPOLAR 4.1. GENERALITĂŢI PRIVIND TRANZISTORUL BIPOLAR STRUCTURA ŞI SIMBOLUL TRANZISTORULUI BIPOLAR ÎNCAPSULAREA ŞI IDENTIFICAREA TERMINALELOR FAMILII UZUALE DE TRANZISTOARE BIPOLARE FUNCŢIONAREA

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN

(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN 5.1.3 FUNŢONAREA TRANZSTORULU POLAR Un tranzistor bipolar funcţionează corect, dacă joncţiunea bază-emitor este polarizată direct cu o tensiune mai mare decât tensiunea de prag, iar joncţiunea bază-colector

Διαβάστε περισσότερα

F I Ş Ă D E L U C R U 5

F I Ş Ă D E L U C R U 5 F I Ş Ă D E L U C R U 5 UNITATEA DE ÎNVĂŢARE:STABILIZATOARE DE TENSIUNE TEMA: STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU TRANZISTOARE BIPOLARE.. STABILIZATOR DE TENSIUNE SERIE A. Prezentarea montajului 8V Uce - V 3.647

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie

Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -

Διαβάστε περισσότερα

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2 TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare

Διαβάστε περισσότερα

Stabilizator cu diodă Zener

Stabilizator cu diodă Zener LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator

Διαβάστε περισσότερα

L2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR

L2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR L2. REGMUL DNAMC AL TRANZSTRULU BPLAR Se studiază regimul dinamic, la semnale mici, al tranzistorului bipolar la o frecvenţă joasă, fixă. Se determină principalii parametrii ai circuitului echivalent natural

Διαβάστε περισσότερα

Polarizarea tranzistoarelor bipolare

Polarizarea tranzistoarelor bipolare Polarizarea tranzistoarelor bipolare 1. ntroducere Tranzistorul bipolar poate funcţiona în 4 regiuni diferite şi anume regiunea activă normala RAN, regiunea activă inversă, regiunea de blocare şi regiunea

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

L1. DIODE SEMICONDUCTOARE

L1. DIODE SEMICONDUCTOARE L1. DIODE SEMICONDUCTOARE L1. DIODE SEMICONDUCTOARE În lucrare sunt măsurate caracteristicile statice ale unor diode semiconductoare. Rezultatele fiind comparate cu relaţiile analitice teoretice. Este

Διαβάστε περισσότερα

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI

CIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI CICUITE CU DZ ȘI LED-UI I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicii curent-tensiune pentru diode Zener. b) Determinarea funcționării diodelor Zener în circuite de limitare. c) Determinarea modului de

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu

Διαβάστε περισσότερα

Electronică anul II PROBLEME

Electronică anul II PROBLEME Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE

CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CAPTOLL 3. STABLZATOAE DE TENSNE 3.1. GENEALTĂȚ PVND STABLZATOAE DE TENSNE. Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care furnizează la ieșire (pe rezistența de sarcină) o tensiune continuă

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea 7. Polarizarea tranzistorului bipolar

Lucrarea 7. Polarizarea tranzistorului bipolar Scopul lucrării a. Introducerea unor noţiuni elementare despre funcţionarea tranzistoarelor bipolare b. Identificarea prin măsurători a regiunilor de funcţioare ale tranzistorului bipolar. c. Prezentarea

Διαβάστε περισσότερα

Electronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE

Electronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE STDIL FENOMENLI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE Energia electrică este transportată şi distribuită la consumatori sub formă de tensiune alternativă. În multe aplicaţii este însă necesară utilizarea

Διαβάστε περισσότερα

7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE

7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE 7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE 7.1. GENERALITĂŢI PRIVIND AMPLIFICATOARELE DE SEMNAL MIC 7.1.1 MĂRIMI DE CURENT ALTERNATIV 7.1.2 CLASIFICARE 7.1.3 CONSTRUCŢIE 7.2 AMPLIFICATOARE DE SEMNAL MIC

Διαβάστε περισσότερα

11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.

Διαβάστε περισσότερα

Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă

Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Laborator 2 Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Se vor studia dioda Zener şi stabilizatoarele de tensiune continua cu diodă Zener şi cu diodă Zener si tranzistor serie. Pentru diodă se va

Διαβάστε περισσότερα

COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE

COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicilor statice de transfer în tensiune pentru comparatoare cu AO fără reacţie. b) Determinarea tensiunilor de ieşire

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE LOGICE CU TB

CIRCUITE LOGICE CU TB CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune

Διαβάστε περισσότερα

AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN

AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN Montajul Experimental În laborator este realizat un amplificator cu tranzistor bipolar în conexiune cu emitorul comun (E.C.) cu o singură

Διαβάστε περισσότερα

11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea 5. Sursa de tensiune continuă cu diode

Lucrarea 5. Sursa de tensiune continuă cu diode Cuprins I. Noţiuni teoretice: sursa de tensiune continuă, redresoare de tensiune, stabilizatoare de tensiune II. Modul de lucru: Realizarea practică a unui redresor de tensiune monoalternanţă. Realizarea

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE.

3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE. 3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE. 3.5.1 STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE. Principalele caracteristici a unui stabilizator de tensiune sunt: factorul de stabilizare

Διαβάστε περισσότερα

Circuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS

Circuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS Circuite cu tranzistoare 1. Inversorul CMOS MOSFET-urile cu canal indus N si P sunt folosite la familia CMOS de circuite integrate numerice datorită următoarelor avantaje: asigură o creştere a densităţii

Διαβάστε περισσότερα

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea 9. Analiza în regim variabil de semnal mic a unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar

Lucrarea 9. Analiza în regim variabil de semnal mic a unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar Scopul lucrării: determinarea parametrilor de semnal mic ai unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar. Cuprins I. Noţiuni introductive. II. Determinarea prin măsurători a parametrilor de funcţionare

Διαβάστε περισσότερα

Figura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare..

Figura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare.. I. Modelarea funcţionării diodei semiconductoare prin modele liniare pe porţiuni În modelul liniar al diodei semiconductoare, se ţine cont de comportamentul acesteia atât în regiunea de conducţie inversă,

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune

Lucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune ucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune Scopul lucrării - studiul funcţionării diferitelor tipuri de stabilizatoare de tensiune; - determinarea parametrilor de calitate ai stabilizatoarelor analizate;

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic

Διαβάστε περισσότερα

DIODA STABILIZATOARE CU STRĂPUNGERE

DIODA STABILIZATOARE CU STRĂPUNGERE LUCRAREA NR. 2 DIODA STABILIZATOARE CU STRĂPUNGERE OBIECTIE:. Să se studieze efectul Zener sau străpungerea inversă; 2. Să se observe diferenţa între ramurile de străpungere ale caracteristicilor diodelor

Διαβάστε περισσότερα

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 4. Caracteristica statică i D =f(v D ) a diodei Polarizare directă - Polarizare inversă

Lucrarea Nr. 4. Caracteristica statică i D =f(v D ) a diodei Polarizare directă - Polarizare inversă Lucrarea Nr. 4 Caracteristica statică i =f(v ) a diodei Polarizare directă - Polarizare inversă A.copul lucrării - familiarizarea studentilor în privinţa comportării diodei în circuit atunci când la bornele

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare

Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare Scopul lucrării - asimilarea conceptului de nivel mare; - studiul etajului de putere clasa B; 1. Generalităţi Caracteristic etajelor de nivel mare este faptul

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 5 Tranzistorul bipolar Caracteristici statice

Lucrarea Nr. 5 Tranzistorul bipolar Caracteristici statice Lucrarea Nr. 5 Tranzistorul bipolar Caracteristici statice A.Scopul lucrării - Determinarea experimentală a plajei mărimilor eletrice de la terminale în care T real este activ (amplifică)precum şi a unor

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

Capitolul 4 Amplificatoare elementare Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector

Διαβάστε περισσότερα

Dispozitive electronice de putere

Dispozitive electronice de putere Lucrarea 1 Electronica de Putere Dispozitive electronice de putere Se compară calităţile de comutator ale principalelor ventile utilizate în EP şi anume tranzistorul bipolar, tranzistorul Darlington si

Διαβάστε περισσότερα

Fig. 1 A L. (1) U unde: - I S este curentul invers de saturaţie al joncţiunii 'p-n';

Fig. 1 A L. (1) U unde: - I S este curentul invers de saturaţie al joncţiunii 'p-n'; ELECTRONIC Lucrarea nr.3 DISPOZITIVE OPTOELECTRONICE 1. Scopurile lucrării: - ridicarea caracteristicilor statice ale unor dispozitive optoelectronice uzuale (dioda electroluminiscentă, fotodiodă, fototranzistorul);

Διαβάστε περισσότερα

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice 4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.

Διαβάστε περισσότερα

L7. REDRESOARE MONOFAZATE

L7. REDRESOARE MONOFAZATE L7. REDRESOARE MONOFAZATE În lucrare se studiază redresorul monofazat in punte, cu doua variante: fără filtru si cu filtru cu condensator. Se fac comparaţii intre rezultatele experimentale si cele teoretice.

Διαβάστε περισσότερα

PROBLEME DE ELECTRICITATE

PROBLEME DE ELECTRICITATE PROBLEME DE ELECTRICITATE 1. Două becuri B 1 şi B 2 au fost construite pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 100 V, iar un al treilea bec B 3 pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 200 V. Puterile

Διαβάστε περισσότερα

Diode semiconductoare şi redresoare monofazate

Diode semiconductoare şi redresoare monofazate Laborator 1 Diode semiconductoare şi redresoare monofazate Se vor studia dioda redresoare şi redresorul monofazat cu şi fără filtru C. Pentru diodă se va determina experimental dependenţa curent-tensiune

Διαβάστε περισσότερα

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine

Διαβάστε περισσότερα

TRANZISTORUL BIPOLAR ÎN REGIM CONTINUU

TRANZISTORUL BIPOLAR ÎN REGIM CONTINUU Lucrarea nr 2 TRANZISTORUL IPOLAR ÎN REGIM ONTINUU uprins I Scopul lucrării II Noţiuni teoretice III Desfăşurarea lucrării IV Temă de casă V Simulări VI Anexă 1 I Scopul lucrării Ridicarea caracteristicilor

Διαβάστε περισσότερα

REDRESOARE CU DIODE SEMICONDUCTOARE

REDRESOARE CU DIODE SEMICONDUCTOARE Lucrarea nr. 4 REDRESOARE CU DIODE SEMICONDUCTOARE 1. Scopurile lucrării - vizualizarea şi măsurarea cu ajutorul osciloscopului a formelor de undă pe sarcina redresorului; - determinarea prin măsurări

Διαβάστε περισσότερα

Cap.4. REDRESOARE MONOFAZATE

Cap.4. REDRESOARE MONOFAZATE INRODUCERE IN ELECRONICA APLICAA - S.l. ing. ILIEV MIRCEA Pag. 4.1 Cap.4. REDRESOARE MONOFAZAE Redresoarele transforma energia electrica de curent alternativ in energie electrica de curent continuu. Funcţie

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS

CIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS CIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS I. OBIECTIVE a) Înţelegerea funcţionării porţii de transfer. b) Determinarea rezistenţelor porţii în starea de blocare, respectiv de conducţie. c) Înţelegerea modului

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea de laborator nr.6 STABILIZATOR DE TENSIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE

Lucrarea de laborator nr.6 STABILIZATOR DE TENSIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE Lucrarea de laborator nr.6 TABILIZATOR DE TENIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE 6.1. copul lucrării: familiarizarea cu principiul de funcţionare şi metodele de ridicare a parametrilor de bază

Διαβάστε περισσότερα

Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Tranzistoare bipolare cu joncţiuni Tranzistoare bipolare cu joncţiuni 1. Noţiuni introductive Tranzistorul bipolar cu joncţiuni, pe scurt, tranzistorul bipolar, este un dispozitiv semiconductor cu trei terminale, furnizat de către producători

Διαβάστε περισσότερα

ELECTRONICĂ ANALOGICĂ CIRCUITE ELECTRONICE

ELECTRONICĂ ANALOGICĂ CIRCUITE ELECTRONICE prof. RUSU CONSTANTIN ELECTRONICĂ ANALOGICĂ CIRCUITE ELECTRONICE - AUXILIAR CURRICULAR - BISTRIȚA - 2017 ISBN 978-973-0-23573-9 CUPRINS PREFAȚĂ... 1 CAPITOLUL 1. AMPLIFICATOARE CU TRANZISTOARE BIPOLARE...

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

Redresoare monofazate cu filtru C

Redresoare monofazate cu filtru C LABORAOR 2 Redresoare monofazate cu filtru C Se vor studia redresoarele monofazate mono şi dublă alternanţă cu filtru C. Pentru redresorul monofazat monoalternanţă cu filtru C se va determina experimental

Διαβάστε περισσότερα

LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT

LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa

Διαβάστε περισσότερα

2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale

2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale Lucrarea 2 Măsurători asupra semnalelor digitale 2.1 Obiective Lucrarea are ca obiectiv fixarea cunoştinţelor dobândite în lucrarea anterioară: Familiarizarea cu aparatele de laborator (generatorul de

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 3 Tranzistorul bipolar în regim de comutaţie. Aplicaţii.

Lucrarea Nr. 3 Tranzistorul bipolar în regim de comutaţie. Aplicaţii. Lucrarea Nr. 3 Tranzistorul bipolar în regi de coutaţie. Aplicaţii. Scopul lucrării - Studiul condiţiilor de saturaţie pentru T; - Studiul aplicaţiilor cu T în regi de coutaţie; 1. ondiţia de saturaţie

Διαβάστε περισσότερα

DIODA SEMICONDUCTOARE

DIODA SEMICONDUCTOARE LUCRRE NR.1 IO SEMICONUCTORE Scopul lucrării - Ridicarea caracteristicilor şi determinarea principalilor parametri ai diodelor semiconductoare; studiul comportării diodei semiconductoare în circuite elementare.

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 3 3. TRANZITORUL BIPOLAR CU JONCŢIUNI Principiul de funcţionare al tranzistorului bipolar cu joncţiuni

Capitolul 3 3. TRANZITORUL BIPOLAR CU JONCŢIUNI Principiul de funcţionare al tranzistorului bipolar cu joncţiuni apitolul 3 3. TRANZTORUL POLAR U JONŢUN Tranzistoarele reprezintă cea mai importantă clasă de dispozitive electronice, deoarece au proprietatea de a amplifica semnalele electrice. În funcţionarea tranzistorului

Διαβάστε περισσότερα

Electronică Analogică. Redresoare -2-

Electronică Analogică. Redresoare -2- Electronică Analogică Redresoare -2- 1.2.4. Redresor monoalternanţă comandat. În loc de diodă, se foloseşte un tiristor sau un triac pentru a conduce, tirisorul are nevoie de tensiune anodică pozitivă

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 6. TRANZISTOARE UNIPOLARE 6.1. TRANZISTOARE UNIPOLARE - GENERALITĂŢI

CAPITOLUL 6. TRANZISTOARE UNIPOLARE 6.1. TRANZISTOARE UNIPOLARE - GENERALITĂŢI CATOLUL 6. TAZTOAE UOLAE 6.1. TAZTOAE UOLAE EEALTĂŢ pre deosebire de tranzistoarele bipolare, tranzistoarele unipolare utilizează un singur tip de purtători de sarcină (electroni sau goluri) care circulă

Διαβάστε περισσότερα

. TEMPOIZATOUL LM.. GENEALITĂŢI ircuitul de temporizare LM este un circuit integrat utilizat în foarte multe aplicaţii. În fig... sunt prezentate schema internă şi capsulele integratului LM. ()V+ LM Masă

Διαβάστε περισσότερα

DIODE SEMICONDUCTOARE

DIODE SEMICONDUCTOARE OE EMCONUCTOARE. OBECTVE a) eterminarea caracteristicilor curent-tensiune pentru diode redresoare. b) eterminarea unor modele statice şi diferenţiale.. COMPONENTE Ş APARATURĂ Pentru experimentare vom folosi

Διαβάστε περισσότερα

SURSE DE ALIMENTARE ŞI FILTRE

SURSE DE ALIMENTARE ŞI FILTRE LUCRAREA NR. 4 SURSE DE ALIMENTARE ŞI FILTRE OBIECTIVE:. Să ilustreze câteva tipuri comune de surse de alimentare şi de conectare a filtrelor;. Să determine efectul mărimii condensatorului asupra filtrării

Διαβάστε περισσότερα

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se

Διαβάστε περισσότερα

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1. Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

Codificatorul SN74148 este un codificator zecimal-bcd de trei biţi (fig ). Figura Codificatorul integrat SN74148

Codificatorul SN74148 este un codificator zecimal-bcd de trei biţi (fig ). Figura Codificatorul integrat SN74148 5.2. CODIFICATOAE Codificatoarele (CD) sunt circuite logice combinaţionale cu n intrări şi m ieşiri care furnizează la ieşire un cod de m biţi atunci când numai una din cele n intrări este activă. De regulă

Διαβάστε περισσότερα

L3. TRANZISTORUL CU EFECT DE CÂMP TEC-J

L3. TRANZISTORUL CU EFECT DE CÂMP TEC-J L3. RANZISORUL CU EFEC DE CÂMP EC-J În lucrare sunt măsurate caracteristicile statice ale unui tranzistor cu efect de câmp cu rilă-jocţiune (EC-J) şi este verificată concordanţa cu relaţiile analitice

Διαβάστε περισσότερα

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric

Διαβάστε περισσότερα

Studiul unui variator static de tensiune alternativa echipat cu un triac, care este, comandat cu un circuit integrat PA 436

Studiul unui variator static de tensiune alternativa echipat cu un triac, care este, comandat cu un circuit integrat PA 436 Laborator: Electronică Industrială Lucrarea nr:... Studiul unui variator static de tensiune alternativa echipat cu un triac, care este, comandat cu un circuit integrat PA 4. Funcţionarea variatorului de

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 7 Tranzistorul bipolar Caracteristici statice Determinarea unor parametri de interes

Lucrarea Nr. 7 Tranzistorul bipolar Caracteristici statice Determinarea unor parametri de interes Lucrarea Nr. 7 Tranzistorul bipolar aracteristici statice Determinarea unor parametri de interes A.Scopul lucrării - Determinarea experimentală a plajei mărimilor eletrice de la terminale în care T real

Διαβάστε περισσότερα

4.2. CIRCUITE LOGICE ÎN TEHNOLOGIE INTEGRATĂ

4.2. CIRCUITE LOGICE ÎN TEHNOLOGIE INTEGRATĂ 4.2. CIRCUITE LOGICE ÎN TEHNOLOGIE INTEGRTĂ În prezent, circuitele logice se realizează în exclusivitate prin tehnica integrării monolitice. În funcţie de tehnologia utilizată, circuitele logice integrate

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 4 4. TRANZISTORUL CU EFECT DE CÂMP

Capitolul 4 4. TRANZISTORUL CU EFECT DE CÂMP Capitolul 4 4. TRANZITORUL CU EFECT E CÂMP 4.1. Prezentare generală Tranzistorul cu efect de câmp a apărut pe piaţă în anii 60, după tranzistorul bipolar cu joncţiuni, deoarece tehnologia lui de fabricaţie

Διαβάστε περισσότερα

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Elemente de Electronică Analogică 35. Stabilizatoare de tensiune integrate STABILIZATOARE DE TENSIUNE INTEGRATE Stabilizatoarele

Διαβάστε περισσότερα

REACŢIA NEGATIVĂ ÎN AMPLIFICATOARE

REACŢIA NEGATIVĂ ÎN AMPLIFICATOARE Lucrarea nr. 7 REACŢA NEGATVĂ ÎN AMPLFCATOARE. Scopurile lucrării: - determinarea experimentală a parametrilor amplificatorului cu şi fără reacţie negativă şi compararea rezultatelor obţinute cu valorile

Διαβάστε περισσότερα

2.1 Amplificatorul de semnal mic cu cuplaj RC

2.1 Amplificatorul de semnal mic cu cuplaj RC Lucrarea nr.6 AMPLIFICATOAE DE SEMNAL MIC 1. Scopurile lucrării - ridicarea experimentală a caracteristicilor amplitudine-frecvenţă pentru amplificatorul cu cuplaj C şi amplificatorul selectiv; - determinarea

Διαβάστε περισσότερα

POARTA LOGICĂ TTL. 1. Circuitele logice din familia TTL au ca schemă de bază poarta ȘI-NU cu două intrări reprezentată în figura 4.1.

POARTA LOGICĂ TTL. 1. Circuitele logice din familia TTL au ca schemă de bază poarta ȘI-NU cu două intrări reprezentată în figura 4.1. P a g i n a 29 LUCRAREA NR. 4 POARTA LOGICĂ TTL Scopul lucrării constă în cunoașterea funcționării porții TTL și în însușirea metodelor de măsurare a principalilor parametrii statici și dinamici ai acesteia.

Διαβάστε περισσότερα

3 TRANZISTORUL BIPOLAR

3 TRANZISTORUL BIPOLAR S.D.Anghel - azele electronicii analogice şi digitale 3 TRANZSTORUL POLAR William Shockley fizician american, laureat al premiului Nobel în 1956 împreună cu J. ardeen şi W.H rattain. Au pus la punct tehnologia

Διαβάστε περισσότερα

DIODA SEMICONDUCTOARE

DIODA SEMICONDUCTOARE Lucrarea nr. 1 IO SEMICONUCTORE I. Scopul lucrării II. Noţiuni teoretice III. esfăşurarea lucrării IV. Temă de casă V. Simulări VI. nexă 1 I. Scopul lucrării Scopul lucrării constă în ridicarea caracteristicilor

Διαβάστε περισσότερα

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor 4. Măsurarea impedanţelor 4.2. Măsurarea rezistenţelor în curent continuu Metoda comparaţiei ceastă metodă: se utilizează pentru măsurarea rezistenţelor ~ 0 montaj serie sau paralel. Montajul serie (metoda

Διαβάστε περισσότερα

COMUTAREA TRANZISTORULUI BIPOLAR

COMUTAREA TRANZISTORULUI BIPOLAR Lucrarea nr. 2 COMUAREA RANZISORULUI BIPOLAR Cuprins I. Scopul lucrării II. III. IV. Noţiuni teoretice Desfăşurarea lucrării emă de casă 1 I. Scopul lucrării : Se studiază regimul de comutare al tranzistorului

Διαβάστε περισσότερα

wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal.

wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal. wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal. Cuprins I. Generator de tensiune dreptunghiulară cu AO. II. Generator de tensiune

Διαβάστε περισσότερα

MONTAJE CU IMPEDANŢĂ DE INTRARE MĂRITĂ

MONTAJE CU IMPEDANŢĂ DE INTRARE MĂRITĂ DCE I Îndrumar de laorator Lucrarea nr. 5 MONTAJU IMPEDANŢĂ DE INTRARE MĂRITĂ I. Scopul lucrării II. Noţiuni teoretice III. Desfăşurarea lucrării IV. Temă de casă V. Simulări VI. Anexă DCE I Îndrumar de

Διαβάστε περισσότερα

Elemente de circuit rezistive. Uniporţi şi diporţi rezistivi. Caracteristici de intrare şi de transfer.

Elemente de circuit rezistive. Uniporţi şi diporţi rezistivi. Caracteristici de intrare şi de transfer. Elemente de circuit rezistive. Uniporţi şi diporţi rezistivi. Caracteristici de intrare şi de transfer. Scopul lucrării: Învăţarea folosirii osciloscopului în mod de lucru X-Y. Vizualizarea caracteristicilor

Διαβάστε περισσότερα

STABILIZATOARE DE TENSIUNE REALIZATE CU CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE

STABILIZATOARE DE TENSIUNE REALIZATE CU CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE Cuprins CAPITOLL 8 STABILIZATOARE DE TENSINE REALIZATE C CIRCITE INTEGRATE ANALOGICE...220 8.1 Introducere...220 8.2 Stabilizatoare de tensiune realizate cu amplificatoare operaţionale...221 8.3 Stabilizatoare

Διαβάστε περισσότερα

1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE

1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE 1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR MARCARE DIRECTĂ PRIN

Διαβάστε περισσότερα