V CC 10V. Rc 5.6k C2. Re 1k OSCILOSCOP
|
|
- Ἱππολύτη Δημητρίου
- 5 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 LUCRARE DE LABORATOR 1 AMPLIFICATOR CU UN TRANZISTOR ÎN CONEXIUNEA EMITOR COMUN. o Realizarea circuitului de amplificare cu simulatorul; o Realizarea practică a circuitului de amplificare; o Setarea și conectarea generatorului de semnal și a osciloscopului; o Vizualizarea și trasarea oscilogramelor. o Sursă de tensiune continuă reglabilă; o Accesorii pentru lipit, conductoare; o Rezistoare, condensatoare polarizate; o Tranzistoare bipolare BC 546 sau BC 547; o Generator de semnal, osciloscop cu două spoturi. 1. Se realizează cu simulatorul schema electronică din figura 1.7; V CC + 10V R1 68k Rc 5.6k C2 E GS I 10mV 100 Hz C1 15µF T 15µF Rs 22k R2 15k Re 1k Ce 100µF OSCILOSCOP - A B + _ + _ Figura 1.7 Amplificator cu un tranzistor în conexiunea emitor comun
2 2.Se realizează pe o placă de probă montajul din fig. 1.7(ce este cu linie continuă); 3.Se conectează un generator de semnal la intrarea I şi masa montajului. 4.Generatorul se porneşte şi apoi se reglează pentru un semnal sinusoidal cu amplitudinea de 10 mv şi frecvenţa de 100 Hz; 5.Se conectează canalul 1 (A) al unui osciloscop la intrarea I şi canalul 2 (B) la ieşirea E a montajului realizat practic. Clemele sondelor se conectează la masa montajului; 6.Se poziţionează comutatorul V/DIV al canalului 1 pe poziţia 10 mv; 7.Se poziţionează comutatorul V/DIV al canalului 2 pe poziţia.5 V (500 mv); 8.Se poziţionează comutatorul T/DIV pe poziţia 5 ms; 9.Se conectează borna + a sursei de alimentare la borna + a montajului şi borna a sursei de alimentare la masa montajului; 10.Se porneşte osciloscopul şi sursa de alimentare şi se vizualizează pe osciloscop forma, amplitudinea şi frecvenţa semnalului de intrare şi ieşire; 11. Se trasează pe diagrama din figura 1.8 oscilogramele vizualizate pe osciloscop. Figura 1.8 Oscilogramele amplificatorului în conexiune emitor comun 12. Se determină amplificarea în tensiune cu formula:.
3 LUCRARE DE LABORATOR 2 AMPLIFICATOR CU UN TRANZISTOR ÎN CONEXIUNEA COLECTOR COMUN. o Realizarea circuitului de amplificare cu simulatorul; o Realizarea practică a circuitului de amplificare; o Setarea și conectarea generatorului de semnal și a osciloscopului; o Vizualizarea și trasarea oscilogramelor. o Sursă de tensiune continuă reglabilă; o Accesorii pentru lipit, conductoare; o Rezistoare, condensatoare polarizate; o Tranzistoare bipolare BC 546 sau BC 547; o Generator de semnal, osciloscop cu două spoturi. 1. Se realizează cu simulatorul schema electronică din figura 1.10; R1 18k V CC 10 V GS 1 V 100 Hz 0.087m A A1 I C1 15µF R2 18k T Re 1k C2 15µ E m A Rs 330 A2 OSCILOSCOP - A + _ B + _ Figura 1.10 Amplificator cu un tranzistor în conexiunea colector comun
4 2.Se realizează pe o placă de probă montajul din fig. 1.10(ce este cu linie continuă); 3.Se conectează două ampermetre digitale A1 şi A2 la intrarea şi ieşirea montajului ca în figura1.10. Comutatorul lui A1 se fixează pe μa iar comutatorul lui A2 se fixează pe ma. Se setează ampermetru ca aparat de c.a. Tasta + a ampermetrelor se plasează în borna ma; 4.Se conectează un generator de semnal ca în figura 1.10 ; 5. Se porneşte generatorul de semnal şi apoi se reglează pentru un semnal sinusoidal cu amplitudinea de 1 V şi frecvenţa de 100 Hz; 6.Se conectează un osciloscop ca în figura 1.10 ; 7.Se poziţionează comutatoarele V/DIV al canalelor 1 şi 2 pe poziţia.5 V (500 mv); 8.Se poziţionează comutatorul T/DIV pe poziţia 5 ms; 9.Se conectează borna + a sursei de alimentare la borna + a montajului şi borna a sursei de alimentare la masa montajului; 10. Se porneşte osciloscopul şi sursa de alimentare şi se vizualizează pe osciloscop forma semnalului de intrare şi ieşire şi valorile indicate de ampermetre. 11. Se trasează pe diagrama din figura 1.11 oscilogramele vizualizate pe osciloscop. Figura 1.11 Oscilogramele amplificatorului în conexiune colector comun 12. Se determină amplificarea în curent cu formula:.
5 LUCRARE DE LABORATOR 3 AMPLIFICATOR CU UN TRANZISTOR ÎN CONEXIUNEA BAZĂ COMUNĂ. o Realizarea circuitului de amplificare cu simulatorul; o Realizarea practică a circuitului de amplificare; o Setarea și conectarea generatorului de semnal și a osciloscopului; o Vizualizarea și trasarea oscilogramelor. o Sursă de tensiune continuă reglabilă; o Accesorii pentru lipit, conductoare; o Rezistoare, condensatoare polarizate; o Tranzistoare bipolare BC 546 sau BC 547; o Generator de semnal, osciloscop cu două spoturi. 1. Se realizează cu simulatorul schema electronică din figura 1.13; + V CC 10 V R1 56k R 2.2k I C1 BC546BP T C 3 E GS 20mV 47µF Re 1k R2 12k C2 1µF 1µF Rs 10k 100Hz - OSCILOSCOP A + _ B + _ Figura 1.13 Amplificator cu un tranzistor în conexiunea bază comună
6 2.Se realizează pe o placă de probă montajul din fig. 1.13(ce este cu linie continuă); 3.Se conectează un generator de semnal la intrarea I şi masa montajului; 4. Se porneşte generatorul de semnal şi apoi se reglează pentru un semnal sinusoidal cu amplitudinea de 20 mv şi frecvenţa de 100 Hz; 5.Se conectează canalul 1 (A) al unui osciloscop la intrarea I şi canalul 2 (B) la ieşirea E a montajului realizat practic. Clemele sondelor se conectează la masa montajului; 6.Se poziţionează comutatorul V/DIV al canalului 1 pe poziţia 20 mv; 7.Se poziţionează comutatorul V/DIV al canalului 2 pe poziţia.5 V (500 mv); 8.Se poziţionează comutatorul T/DIV pe poziţia 10 ms; 9.Se conectează borna + a sursei de alimentare la borna + a montajului şi borna a sursei de alimentare la masa montajului; 10. Se porneşte osciloscopul şi sursa de alimentare şi se vizualizează pe osciloscop forma, amplitudinea şi frecvenţa semnalului de intrare şi ieşire. 11. Se trasează pe diagrama din figura 1.14 oscilogramele vizualizate pe osciloscop. Figura 1.14 Oscilogramele amplificatorului în conexiune bază comună 12. Se determină amplificarea în tensiune cu formula:.
7 LUCRARE DE LABORATOR 4 STUDIUL AO ÎN CONEXIUNE INVERSOARE o Realizarea cu simulatorul a circuitelor cu AO; o Realizarea practică a circuitelor cu AO; o Identificarea circuitelor de bază ale AO; o Determinarea amplificării AO prin mai multe metode. o Calculatoare cu soft de simulare scheme electronice; o Sursă de tensiune continuă diferențială; o Generator de semnal, osciloscop cu două spoturi; o Accesorii pentru lipit, conductoare; o Rezistoare, comutatoare; o Amplificatoare operaționale LM Se realizează cu simulatorul schema electronică din figura 2.29; Figura 2.29 Circuit inversor cu AO. 2.Se realizează pe placa de probă montajul din figura 2.29;
8 TABELUL 2.1 R2 = 1 K R2 = 10 K V out [mv] A V citită A V calculată V out [mv] A V citită A V calculată 3. Se conectează generatorul de semnal ca în figura 2.29 și se reglează amplitudinea semnalului alternativ Vi = 100 mv și frecvența f = 100Hz; 4. Se conectează osciloscopul cu două spoturi ca în figura 2.29 și se setează astfel: Comutatorul T/DIV pe poziția 5ms/DIV; Comutatorul V/DIV al canalului A pe poziția 100mV/DIV; Comutatorul V/DIV al canalului B pe poziția 500mV/DIV. 5.Se fixează comutatorulk1pe poziția 1 ca în figura Se pornește sursa de alimentare, generatorul de semnal, osciloscopul, se vizualizează pe osciloscop valoarea tensiunii de ieșire V OUT și se notează în tab. 2.1; 7. Se calculează amplificarea în tensiune a AO cu formula și se notează rezultatul în tabelul 2.1 în coloana Av citită ; 8. Se calculează amplificarea în tensiune a AO cu formula și se notează rezultatul în tabelul 2.1 în coloana Av calculată ; 9. Se fixează comutatorul K1pe poziția 2 și se parcurg din nou etapele prezentate la punctele 6-8. Rezultatele obținute se trec în coloana R2=10K;
9 LUCRARE DE LABORATOR 5 STUDIUL AO ÎN CONEXIUNE NEINVERSOARE o Realizarea cu simulatorul a circuitelor cu AO; o Realizarea practică a circuitelor cu AO; o Identificarea circuitelor de bază ale AO; o Determinarea amplificării AO prin mai multe metode. o Calculatoare cu soft de simulare scheme electronice; o Sursă de tensiune continuă diferențială; o Generator de semnal, osciloscop cu două spoturi; o Accesorii pentru lipit, conductoare; o Rezistoare, comutatoare; o Amplificatoare operaționale LM Se realizează cu simulatorul schema electronică din figura 2.30; Figura 2.30 Circuit neinversor cu AO. 2.Se realizează pe placa de probă montajul din figura 2.30;
10 TABELUL 2.2 R2 = 1 K R2 = 10 K V out [mv] A V citită A V calculată V out [mv] A V citită A V calculată 3. Se conectează generatorul de semnal ca în figura 2.30 și se reglează amplitudinea semnalului alternativ Vi = 100 mv și frecvența f = 100Hz; 4. Se conectează osciloscopul cu două spoturi ca în figura 2.30 și se setează astfel: Comutatorul T/DIV pe poziția 5ms/DIV; Comutatorul V/DIV al canalului A pe poziția 100mV/DIV; Comutatorul V/DIV al canalului B pe poziția 500mV/DIV. 5. Se fixează comutatorul K1pe poziția 1 ca în figura Se pornește sursa de alimentare, generatorul de semnal, osciloscopul, se vizualizează pe osciloscop valoarea tensiunii de ieșire V OUT și se notează în tab. 2.2; 7. Se calculează amplificarea în tensiune a AO cu formula și se notează rezultatul în tabelul 2.2 în coloana Av citită ; 8. Se calculează amplificarea în tensiune a AO cu formula și se notează rezultatul în tabelul 2.2 în coloana Av calculată ; 9. Se fixează comutatorul K1 pe poziția 2 și se parcurg din nou etapele prezentate la punctele 6-8. Rezultatele obținute se trec în coloana R2=10K;
11 LUCRARE DE LABORATOR 6 STUDIUL UNUI CIRCUIT DE INTEGRARE CU AMPLIFICATOR OPERAȚIONAL o Realizarea cu simulatorul a circuitelor cu AO; o Realizarea practică a circuitelor cu AO; o Identificarea circuitelor de bază ale AO; o Analizarea funcționării unui circuit de integrare cu AO. o Calculatoare cu soft de simulare scheme electronice; o Sursă de tensiune continuă diferențială; o Generator de semnal, osciloscop cu două spoturi; o Accesorii pentru lipit, conductoare; o Rezistoare, condensatoare; o Amplificatoare operaționale LM Se realizează cu simulatorul schema electronică din figura 2.31; Figura 2.31 Circuit de integrare cu AO. 2.Se realizează pe placa de probă montajul din figura 2.31;
12 3. Se conectează generatorul de semnal ca în figura 2.31 și se reglează amplitudinea semnalului dreptunghiular Vi = 1 V și frecvența f = 2 KHz; 4. Se conectează osciloscopul cu două spoturi ca în figura 2.31 și se setează astfel: Comutatorul T/DIV pe poziția 200µs/DIV; Comutatorul V/DIV al canalului A pe poziția 1 V/DIV; Comutatorul V/DIV al canalului B pe poziția 1 V/DIV. 5. Se pornește sursa de alimentare, generatorul de semnal, osciloscopul, se vizualizează pe osciloscop formele tensiunii de intrare și ieșire și se reprezintă aceste forme pe oscilograma din figura 2.32; Figura 2.32 Oscilograma circuitului de integrare cu AO. 6. Se determină variația tensiunii de ieșire cu formula: ( )..
13 LUCRARE DE LABORATOR 7 STUDIUL UNUI CIRCUIT DE DERIVARE CU AMPLIFICATOR OPERAȚIONAL o Realizarea cu simulatorul a circuitelor cu AO; o Realizarea practică a circuitelor cu AO; o Identificarea circuitelor de bază ale AO; o Analizarea funcționării unui circuit de derivare cu AO. o Calculatoare cu soft de simulare scheme electronice; o Sursă de tensiune continuă diferențială; o Generator de semnal, osciloscop cu două spoturi; o Accesorii pentru lipit, conductoare; o Rezistoare, condensatoare; o Amplificatoare operaționale LM Se realizează cu simulatorul schema electronică din figura 2.33; Figura 2.33 Circuit de integrare cu AO. 2.Se realizează pe placa de probă montajul din figura 2.33;
14 3. Se conectează generatorul de semnal ca în figura 2.33 și se reglează amplitudinea semnalului triunghiular Vi = 1 V și frecvența f = 10 KHz; 4. Se conectează osciloscopul cu două spoturi ca în figura 2.33 și se setează astfel: Comutatorul T/DIV pe poziția 50µs/DIV; Comutatorul V/DIV al canalului A pe poziția 1 V/DIV; Comutatorul V/DIV al canalului B pe poziția 200mV/DIV. 5. Se pornește sursa de alimentare, generatorul de semnal, osciloscopul, se vizualizează pe osciloscop formele tensiunii de intrare și ieșire și se reprezintă aceste forme pe oscilograma din figura 2.34; Figura 2.34 Oscilograma circuitului de derivare cu AO. 6. Se determină tensiunea de ieșire cu formula: ( )..
15 LUCRARE DE LABORATOR 8 DEFECTE ALE AO NEINVERSOR o Realizarea cu simulatorul a circuitelor cu AO; o Realizarea practică a circuitelor cu AO; o Analizarea defectelor unui AO neinversor; o Calculatoare cu soft de simulare scheme electronice; o Sursă de tensiune continuă diferențială; o Generator de semnal, osciloscop; o Accesorii pentru lipit, conductoare; o Rezistoare; o Amplificatoare operaționale LM Se realizează cu simulatorul schema electronică din figura 2.41; Figura 2.41 Circuit neinversor cu AO.
16 2.Se realizează pe placa de probă montajul din figura 2.41; 3. Se conectează generatorul de semnal ca în figura 2.41 și se reglează amplitudinea semnalului alternativ Vi = 500 mv și frecvența f = 1 KHz; 4. Se conectează osciloscopul ca în figura 2.41 și se setează astfel: Comutatorul T/DIV pe poziția 500 ms/div; Comutatorul V/DIV al canalului A pe poziția 5 V/DIV; 6. Se simulează defectele prezentate în tabelul 2.3 și se completează în tabel rezultatele observate. TABELUL 2.3 Valoarea tensiunii de Forma tensiunii de ieșire DEFECT ieșire vizualizate pe vizualizate pe osciloscop osciloscop R1 - întrerupt R2 - întrerupt R1 - scurtcircuitat R2 - scurtcircuitat
17 LUCRARE DE LABORATOR 9 DEFECTE ALE AO INVERSOR o Realizarea cu simulatorul a circuitelor cu AO; o Realizarea practică a circuitelor cu AO; o Analizarea defectelor unui AO inversor; o Calculatoare cu soft de simulare scheme electronice; o Sursă de tensiune continuă diferențială; o Generator de semnal, osciloscop; o Accesorii pentru lipit, conductoare; o Rezistoare; o Amplificatoare operaționale LM Se realizează cu simulatorul schema electronică din figura 2.42; Figura 2.42 Circuit inversor cu AO.
18 2.Se realizează pe placa de probă montajul din figura 2.42; 3. Se conectează generatorul de semnal ca în figura 2.42 și se reglează amplitudinea semnalului alternativ Vi = 500 mv și frecvența f = 1 KHz; 4. Se conectează osciloscopul ca în figura 2.42 și se setează astfel: Comutatorul T/DIV pe poziția 500 ms/div; Comutatorul V/DIV al canalului A pe poziția 5 V/DIV; 6. Se simulează defectele prezentate în tabelul 2.4și se completează în tabel rezultatele observate. TABELUL 2.4 Valoarea tensiunii de Forma tensiunii de ieșire DEFECT ieșire vizualizate pe vizualizate pe osciloscop osciloscop R1 - întrerupt R2 - întrerupt R1 - scurtcircuitat R2 - scurtcircuitat
19 LUCRARE DE LABORATOR 10 STABILIZATOARE DE TENSIUNE PARAMETRICE. o Realizarea schemei stabilizatorului cu simulatorul; o Realizarea practică a stabilizatorului; o Măsurarea parametrilor stabilizatorului cu multimetrul digital; o Multimetre digitale; o Accesorii pentru lipit; o Conductoare; o Rezistoare; o Diode Zener BZX85 C5V1, LED-uri. A. Stabilizator de tensiune în raport cu variația tensiunii de intrare. 1. Realizează cu simulatorul schema electronică din figura 3.3; Figura 3.3 Stabilizator de tensiune în raport cu variaţia tensiunii de alimentare 2.Simulează funcționarea schemei realizate la valorile Vcc indicate în tabelul 3.1, apoi notează valorile indicate de multimetrele din circuit în tabelul 3.1 în coloanele S;
20 3. Realizează pe placa de probă montajul schemei din figura 3.3; 4. Reglează tensiunea sursei Vcc la valorile indicate în tabelul 3.1. În fiecare caz măsoară tensiunea pe rezistenta de limitare R1 U R1 şi tensiunea pe consumator U S, citeşte valoarea curentului indicat de ma apoi notează valorile citite în tabelul 3.1 în coloanele P. Tabelul 3.1 Vcc [V] S P S P S P S P I [ma] U R1 [V] U S [V] S- SIMULARE ; P PRACTIC B. Stabilizator de tensiune în raport cu variația curentului de sarcină. 1. Realizează cu simulatorul schema electronică din figura 3.4; Figura 3.4 Stabilizator de tensiune în raport cu variaţia tensiunii de alimentare 2. Simulează funcționarea schemei realizate la valorile R P indicate în tabelul 3.2, apoi notează valorile indicate de multimetrele din circuit în tabelul 3.2 în coloanele S;
21 3. Realizează pe placa de probă montajul schemei din figura 3.4; 4. a) Reglează tensiunea de intrare Vcc la 15V; b) Reglează potenţiometrul P astfel încât să fie introdusă rezistenţa MINIMĂ în circuit; c) Notează în tabelul 3.2 în coloana P valoarea curentului indicat de ma şi valoarea tensiunii indicate de voltmetrul V; d) Reglează potenţiometrului P la valoarea de 50% (se conectează ohmmetrul între cursor și unul din capetele potențiometrului și se reglează potențiometrul până ce ohmmetrul indică 500 Ω); e) Notează în tabelul 3.2 în coloana P valoarea curentului indicat de ma şi valoarea tensiunii indicate de voltmetrul V; f) Reglează potenţiometrul P astfel încât să fie introdusă rezistenţa minimă în circuit; g) Notează în tabelul 3.2 în coloana P valoarea curentului indicat de ma şi valoarea tensiunii indicate de voltmetrul V. Tabelul 3.2 R P [Ω] 10Ω(1%) 500Ω(50%) 990Ω(99%) S P S P S P Is[mA] U S [V] S- SIMULARE ; P PRACTIC
22 LUCRARE DE LABORATOR 11 STABILIZATOARE DE TENSIUNECU REACȚIE FĂRĂ AMPLIFICATOR DE EROARE. o Realizarea schemei stabilizatorului cu simulatorul; o Realizarea practică a stabilizatorului; o Măsurarea parametrilor stabilizatorului cu multimetrul digital; o Multimetre digitale; o Accesorii pentru lipit; o Conductoare; o Rezistoare; o Diode Zener BZX85 C5V1, LED-uri; o Tranzistoare bipolare BD 135 A. STABILIZATOR DE TENSIUNE SERIE. 1. Realizează cu simulatorul schema electronică din figura 3.8; Figura 3.8 Stabilizator de tensiune serie 2. Simulează funcționarea schemei realizate la valorile Vcc indicate în tabelul 3.3, apoi notează valorile indicate de multimetrele din circuit în tabelul 3.3 pe linia S; 3. Realizează pe placa de probă montajul schemei din figura 3.8; 4.Conectează montajul la o sursă de alimentare reglabilă;
23 5.Reglează sursa la valorile indicate în tabelul 3.3 şi notează în tabel pe linia P valorile tensiunilor colector-emitor(u CE ) şi tensiunilor de sarcină (U s ) obţinute pentru fiecare caz în parte. Tabelul 3.3 Ui = 8V Ui = 12V Ui = 16V Ui = 20V U CE [v] U s [v] U CE [v] U s [v] U CE [v] U s [v] U CE [v] U s [v] S P B. STABILIZATOR DE TENSIUNE PARALEL. 1. Realizează cu simulatorul schema electronică din figura 3.9; Figura 3.9 Stabilizator de tensiune paralel 2. Simulează funcționarea schemei realizate la valorile Vcc indicate în tabelul 3.4, apoi notează valorile indicate de multimetrele din circuit în tabelul 3.4 pe linia S; 3. Realizează pe placa de probă montajul schemei din figura 3.9; 4.Conectează montajul la o sursă de alimentare reglabilă; 5.Reglează sursa la valorile indicate în tabelul 3.4 şi notează în tabel pe linia P valorile tensiunilor pe rezistența de balast (U R1 ) şi tensiunilor de sarcină (U s ) obţinute pentru fiecare caz în parte. Tabelul 3.4 Ui = 8V Ui = 12V Ui = 16V Ui = 20V U R1 [v] U s [v] U R1 [v] U s [v] U R1 [v] U s [v] U R1 [v] U s [v] S P
24 LUCRARE DE LABORATOR 12 STABILIZATOR DE TENSIUNE CU REACȚIE CU AMPLIFICATOR DE EROARE. o Realizarea schemei stabilizatorului cu simulatorul; o Realizarea practică a stabilizatorului; o Măsurarea parametrilor stabilizatorului cu multimetrul digital; o Multimetre digitale; o Accesorii pentru lipit; o Conductoare; o Rezistoare; o Diode Zener BZX85 C5V1, LED-uri; o Tranzistoare bipolare BD 135, BC Realizează cu simulatorul schema electronică din figura 3.14; Figura 3.14 Stabilizator de tensiune serie în montaj Darlington cu amplificator de eroare 2. Simulează funcționarea schemei realizate la valorile Vcc indicate în tabelul 3.5, apoi notează valorile indicate de multimetrele din circuit în tabelul 3.5 pe linia S;
25 3. Realizează pe placa de probă montajul schemei din figura 3.14; 4.Conectează montajul la o sursă de alimentare reglabilă; 5.Reglează sursa la valorile indicate în tabelul 3.5 şi notează în tabel pe linia P valorile tensiunilor colector-emitor(u CE ) şi tensiunilor de sarcină (U s ) obţinute pentru fiecare caz în parte. Tabelul 3.5 Ui = 10 V Ui = 15 V Ui = 20 V S U CE [v] U s [v] U CE [v] U s [v] U CE [v] U s [v] P
26 LUCRARE DE LABORATOR 13 STABILIZATOR DE TENSIUNE REGLABILĂ CU CIRCUIT INTEGRAT LM 723. o Realizarea schemei stabilizatorului cu simulatorul; o Realizarea practică a stabilizatorului; o Măsurarea parametrilor stabilizatorului cu multimetrul digital; o Multimetre digitale; o Accesorii pentru lipit; o Conductoare; o Rezistoare;potențiometre, condensatoare; o LED-uri; o Tranzistoare bipolare BD 139, BC 547 o Circuite integrate LM Realizează cu simulatorul schema electronică din figura 3.20; Figura 3.20Stabilizator de tensiune cu circuitul integra LM 723. Us = V
27 LM 723 Fig. 3.21Capsula circuitului integratlm Simulează funcționarea schemei realizate prin modificarea valorii potențiometrului P la 0% și la 100%, apoi notează valorile indicate de multimetrele din circuit în tabelul 3.6 pe linia Simulare; 3.Realizează pe placa de probă montajul schemei din figura 3.20; 4.Conectează montajul la o sursă de tensiune reglabilă cu un miliampermetru şi un voltmetru în circuitul de sarcină, apoi reglează tensiunea sursei la 24 V; 5.Reglează potențiometrul P la 0% apoi la 100%, citește în ambele cazuri valorile curenţilor şi tensiunilor minime şi maxime de la ieşirea stabilizatorului şi notează valorile citite în tabelul 3.6 pe linia Practic. Tabelul 3.6 I S min[ma] U S min I S max U S max [V] [ma] [V] Simulare Practic
28 LUCRARE DE LABORATOR 14 CIRCUITE BASCULANTE ASTABILE. o Realizarea schemei circuitului basculant astabil cu simulatorul; o Realizarea practică a circuitului basculant astabil; o Determinarea parametrilor circuitului basculant astabil; o Sursă de alimentare; o Osciloscop; o Accesorii pentru lipit; o Conductoare; o Rezistoare, potențiometre, condensatoare electrolitice; o Tranzistoare bipolare BC 547 și LED-uri 1. Realizează cu simulatorul schema electronică din figura 4.22; Figura Circuit basculant astabil Figura Oscilograma circuitului din fig.4.22 pentru P1=P2=0 KΩ
29 2. Vizualizează, analizează și interpretează forma de undă a semnalelor indicate de osciloscop în următoarele situații: a) ambele potențiometre P1 și P2 sunt reglate la 0%; b) ambele potențiometre P1 și P2 sunt reglate la 100%; c) un potențiometru este reglat la 0% iar celălalt este reglat la 100%; 3. Realizează pe placa de probă montajul schemei din figura 4.22; 4. Conectează la montajul realizat o sursă de alimentare și un osciloscop; 5. Vizualizează și măsoară perioada (T) și frecvența (f) în situațiile: a) ambele potențiometre P1 și P2 sunt reglate la 0%; b) ambele potențiometre P1 și P2 sunt reglate la 100%; c) un potențiometru este reglat la 0% iar celălalt este reglat la 100%; 6. Calculează perioada (T) și frecvența (f) în situațiile prezentate la punctul 5 cu formulele: [( ) ( ) ] P1=P2=0 KΩ T = f= P1=P2=100 KΩ T = f= P1=100 KΩ ; P2=0 KΩ T = f= 7. Trece rezultatele obținute în tabelul de mai jos: P1=P2=0 KΩ P1=0 KΩ, P2=100 KΩ P1=P2= 100 KΩ T[ms] T S P T S P T S P f[hz] T S P T S P T S P T = teoretic ; S = simulare ; P = practic
30 LUCRARE DE LABORATOR 15 CIRCUITE BASCULANTE MONOSTABILE. o Realizarea schemei circuitului basculant monostabil cu simulatorul; o Realizarea practică a circuitului basculant monostabil; o Sursă de alimentare; o Osciloscop; o Accesorii pentru lipit; o Conductoare; o Rezistoare, potențiometre, condensatoare electrolitice; o Tranzistoare bipolare BC 547 și LED-uri 1. Realizează cu simulatorul schema electronică din figura 4.24; VCC 10V LED1 ROȘU R2 100kΩ LED2 VERDE R1 1kΩ R3 10kΩ R5 1kΩ C R6 T1 47µF 10kΩ T2 BC546BP R4 100kΩ D 1N4149 BC546BP R7 10kΩ C1 10nF 0 K 2 1 Figura Circuit basculant monostabil 2. Realizează pe placa de probă montajul schemei din figura 4.24; 3. Alimentează cu tensiune montajul și acționează comutatorul K apoi revino cu el pe poziția inițială ( se dă un impuls în baza tranzistorului T2); 4. Verifică funcționarea corectă a montajului.
31 LUCRARE DE LABORATOR 16 CIRCUITE BASCULANTE BISTABILE. o Realizarea schemei circuitului basculant bistabil cu simulatorul; o Realizarea practică a circuitului basculant bistabil; o Sursă de alimentare; o Osciloscop; o Accesorii pentru lipit; o Conductoare; o Rezistoare, potențiometre, condensatoare electrolitice; o Tranzistoare bipolare BC 547 și LED-uri 1. Realizează cu simulatorul schema electronică din figura 4.25; VCC 10V R1 1kΩ R2 1kΩ LED1 LED2 R3 R4 T1 BC546BP 10kΩ D1 1N4149 R5 100kΩ R6 100kΩ 10kΩ D2 1N4149 T2 BC546BP R7 10kΩ C1 10nF C2 10nF R8 10kΩ R 0 COMUTATOR S Figura Circuit basculant bistabil 2. Realizează pe placa de probă montajul schemei din figura 4.25; 3. Alimentează cu tensiune montajul; 4. Basculează comutatorul montajului realizat de pe o poziţie pe alta şi verifică funcţionarea corectă a montajului.
32 RST DIS THR TRI CON VCC GND LUCRARE DE LABORATOR 17 CIRCUITE BASCULANTE ASTABILE REALIZATE CU CIRCUITUL INTEGRAT LM 555. o Realizarea schemei circuitului basculant astabil cu simulatorul; o Realizarea practică a circuitului basculant astabil; o Sursă de alimentare; o Osciloscop; o Accesorii pentru lipit; o Conductoare; o Rezistoare, potențiometre, condensatoare electrolitice, LED-uri; o Circuite integrat LM 555; 1. Realizează cu simulatorul schema electronică din figura 4.31; VCC 10V P R1 1kΩ R2 10kΩ C 10µF 5kΩ Key=A 50 % 3 8 Vcc 4 Res OUT Out 7 Des 6 PS U2 2 PJ 5 Com GND C1 1LM555CM 10nF R3 820Ω R4 820Ω LED1 LED2 + OSCILOSCOP A XSC1 _ + B _ Ext Trig + _ Figura 4.31 Circuit basculant astabil cu LM Realizează pe placa de probă montajul schemei din figura 4.31; 2. Conectează montajul cu sursa de alimentare și osciloscopul conform schemei; 3. Pornește sursa de alimentare și regleaz-o la 10 V. 4. Pregătește și pornește osciloscopul, apoi reprezintă formele de undă în oscilograma de mai jos. T / DIV = Figura 4.32 Oscilogramă circuit basculant astabil realizat cu LM 555
33 LUCRARE DE LABORATOR 18 CIRCUITE BASCULANTE MONOSTABILE REALIZATE CU CIRCUITUL LM 555. o Realizarea schemei circuitului basculant monostabil cu simulatorul; o Realizarea practică a circuitului basculant monostabil; o Sursă de alimentare; o Osciloscop; o Accesorii pentru lipit; o Conductoare; o Rezistoare, potențiometre, condensatoare electrolitice, LED-uri; o Circuite integrat LM555; 1. Realizează cu simulatorul schema electronică din figura 4.33; VCC 12V R1 100kΩ B R 1kΩ P 50kΩ Key=A 50 % C 100µF 8 VCC Vcc 4 RST Res OUT Out 3 7 DIS Des 6 THR PS U2 2 TRI PJ 5 CON Com GND C1 1LM555CM 10nF OSCILOSCOP + A _ XSC1 + LED R2 1kΩ B _ Ext Trig + _ Figura 4.33 Circuit basculant monostabil realizat cu circuitul integrat LM Realizează pe placa de probă montajul schemei din figura 4.33;
34 3. Reglează potențiometrul P la 10% (5 KΩ). Pentru reglarea potențiometrului dezlipește din circuit un terminal al potențiometrului, plasează între terminalul dezlipit și celălalt terminal al potențiometrului un ohmmetru apoi reglează cursorul până ce ohmmetrul indică 5 KΩ. Lipește înapoi în circuit terminalul. 4. Conectează montajul cu sursa de alimentare și osciloscopul conform schemei; 5. Pornește sursa de alimentare și regleaz-o la 10 V; 6. Pregătește și pornește osciloscopul; 7. Apasă butonul B apoi reprezintă forma de undă indicată de osciloscop în oscilograma de mai jos. T / DIV = Figura 4.34 Oscilogramă circuit basculant astabil realizat cu circuitul CD Pe baza oscilogramei obținute determină durata impulsului de ieșire și notează valoarea T1 = ; 9. Calculează durata impulsului de ieșire cu relația: ( ) T2 = ; 10. Compară cele două valori; 11. Reglează potențiometrul la 90% (45 KΩ ) și reia activitățile de la punctele 7 9 T / DIV = Figura 4.35 Oscilogramă circuit basculant astabil realizat cu circuitul CD 4069 T determinat =.. T calculat =
BAZELE ELECTRONICII LUCRĂRI DE LABORATOR
prof. RUSU CONSTANTIN BAZELE ELECTRONICII LUCRĂRI DE LABORATOR - AUXILIAR CURRICULAR - BISTRIȚA 2017 ISBN 978-606 - 8317-66 - 3 CUPRINS LUCRĂRI DE LABORATOR COMPONENTE ELECTRONICE... 1 LUCRARE DE LABORATOR
Διαβάστε περισσότεραF I Ş Ă D E L U C R U 5
F I Ş Ă D E L U C R U 5 UNITATEA DE ÎNVĂŢARE:STABILIZATOARE DE TENSIUNE TEMA: STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU TRANZISTOARE BIPOLARE.. STABILIZATOR DE TENSIUNE SERIE A. Prezentarea montajului 8V Uce - V 3.647
Διαβάστε περισσότεραLUCRARE DE LABORATOR 1
LUCRARE DE LABORATOR 1 VERIFICAREA ȘI IDENTIFICAREA TERMINALELOR UNEI DIODE. OBIECTIVE: o Verificarea diodei semiconductoare; o Identificarea terminalelor diodei cu multimetru digital. RESURSE: o Multimetru
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Διαβάστε περισσότεραELECTRONICĂ ANALOGICĂ CIRCUITE ELECTRONICE
prof. RUSU CONSTANTIN ELECTRONICĂ ANALOGICĂ CIRCUITE ELECTRONICE - AUXILIAR CURRICULAR - BISTRIȚA - 2017 ISBN 978-973-0-23573-9 CUPRINS PREFAȚĂ... 1 CAPITOLUL 1. AMPLIFICATOARE CU TRANZISTOARE BIPOLARE...
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραLucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie
Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -
Διαβάστε περισσότεραAMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN
AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN Montajul Experimental În laborator este realizat un amplificator cu tranzistor bipolar în conexiune cu emitorul comun (E.C.) cu o singură
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραi R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2
TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare
Διαβάστε περισσότεραL2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR
L2. REGMUL DNAMC AL TRANZSTRULU BPLAR Se studiază regimul dinamic, la semnale mici, al tranzistorului bipolar la o frecvenţă joasă, fixă. Se determină principalii parametrii ai circuitului echivalent natural
Διαβάστε περισσότερα11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
Διαβάστε περισσότερα7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE
7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE 7.1. GENERALITĂŢI PRIVIND AMPLIFICATOARELE DE SEMNAL MIC 7.1.1 MĂRIMI DE CURENT ALTERNATIV 7.1.2 CLASIFICARE 7.1.3 CONSTRUCŢIE 7.2 AMPLIFICATOARE DE SEMNAL MIC
Διαβάστε περισσότεραLucrarea 9. Analiza în regim variabil de semnal mic a unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar
Scopul lucrării: determinarea parametrilor de semnal mic ai unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar. Cuprins I. Noţiuni introductive. II. Determinarea prin măsurători a parametrilor de funcţionare
Διαβάστε περισσότεραCOMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE
COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicilor statice de transfer în tensiune pentru comparatoare cu AO fără reacţie. b) Determinarea tensiunilor de ieşire
Διαβάστε περισσότερα3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE.
3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE. 3.5.1 STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE. Principalele caracteristici a unui stabilizator de tensiune sunt: factorul de stabilizare
Διαβάστε περισσότεραElectronică anul II PROBLEME
Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le
Διαβάστε περισσότεραREDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS
CIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS I. OBIECTIVE a) Înţelegerea funcţionării porţii de transfer. b) Determinarea rezistenţelor porţii în starea de blocare, respectiv de conducţie. c) Înţelegerea modului
Διαβάστε περισσότερα11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite
Διαβάστε περισσότεραwscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal.
wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal. Cuprins I. Generator de tensiune dreptunghiulară cu AO. II. Generator de tensiune
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότερα. TEMPOIZATOUL LM.. GENEALITĂŢI ircuitul de temporizare LM este un circuit integrat utilizat în foarte multe aplicaţii. În fig... sunt prezentate schema internă şi capsulele integratului LM. ()V+ LM Masă
Διαβάστε περισσότεραPlatformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic
Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Elemente de Electronică Analogică 35. Stabilizatoare de tensiune integrate STABILIZATOARE DE TENSIUNE INTEGRATE Stabilizatoarele
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE
CAPTOLL 3. STABLZATOAE DE TENSNE 3.1. GENEALTĂȚ PVND STABLZATOAE DE TENSNE. Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care furnizează la ieșire (pe rezistența de sarcină) o tensiune continuă
Διαβάστε περισσότερα2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale
Lucrarea 2 Măsurători asupra semnalelor digitale 2.1 Obiective Lucrarea are ca obiectiv fixarea cunoştinţelor dobândite în lucrarea anterioară: Familiarizarea cu aparatele de laborator (generatorul de
Διαβάστε περισσότερα2.1 Amplificatorul de semnal mic cu cuplaj RC
Lucrarea nr.6 AMPLIFICATOAE DE SEMNAL MIC 1. Scopurile lucrării - ridicarea experimentală a caracteristicilor amplitudine-frecvenţă pentru amplificatorul cu cuplaj C şi amplificatorul selectiv; - determinarea
Διαβάστε περισσότεραLucrarea 5. Sursa de tensiune continuă cu diode
Cuprins I. Noţiuni teoretice: sursa de tensiune continuă, redresoare de tensiune, stabilizatoare de tensiune II. Modul de lucru: Realizarea practică a unui redresor de tensiune monoalternanţă. Realizarea
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Διαβάστε περισσότεραAparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA NR. 4 STUDIUL AMPLIFICATORUL INSTRUMENTAL
LUCRAREA NR. 4 STUDIUL AMPLIFICATORUL INSTRUMENTAL 1. Scopul lucrării În această lucrare se studiază experimental amplificatorul instrumental programabil PGA202 produs de firma Texas Instruments. 2. Consideraţii
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 2. AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE
CAPITOLUL 2. AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE 2.1. GENERALITĂȚI PRIVIND AMPLIFICATOARELE OPERAȚIONALE 2.1.1 DEFINIȚIE. Amplificatoarele operaţionale sunt amplificatoare electronice de curent continuu, care
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 1. AMPLIFICATOARE CU TRANZISTOARE BIPOLARE
CAPIOLUL 1. AMPLIFICAOARE CU RANZISOARE BIPOLARE 1.1. AMPLIFICAOARE DE SEMNAL MIC 1.1.1 MĂRIMI DE CUREN ALERNAIV. CARACERISICI. Amplificatorul electronic este un cuadripol (circuit electronic prevăzut
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)
ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic
Διαβάστε περισσότεραLucrarea 7. Polarizarea tranzistorului bipolar
Scopul lucrării a. Introducerea unor noţiuni elementare despre funcţionarea tranzistoarelor bipolare b. Identificarea prin măsurători a regiunilor de funcţioare ale tranzistorului bipolar. c. Prezentarea
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE LOGICE CU TB
CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune
Διαβάστε περισσότεραCircuite elementare de formare a impulsurilor
LABORATOR 1 Electronica digitala Circuite elementare de formare a impulsurilor Se vor studia câteva circuite simple de formare a impulsurilor şi anume circuitul de integrare a impulsurilor, cel de derivare
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4 Amplificatoare elementare
Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραC U P R I N S ARGUMENT PREZENTAREA AMPLIFICATOARELOR OPERAŢIONALE Simbol şi terminale AO ideal AO real...
C U P R I N S ARGUMENT.... 2 1. PREZENTAREA AMPLIFICATOARELOR OPERAŢIONALE... 4 1.1 Simbol şi terminale... 4 1.2 AO ideal..... 5 1.3 AO real... 5 1.4 Configuraţii de circuite cu AO... 6 2. PARAMETRII UNUI
Διαβάστε περισσότεραCircuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS
Circuite cu tranzistoare 1. Inversorul CMOS MOSFET-urile cu canal indus N si P sunt folosite la familia CMOS de circuite integrate numerice datorită următoarelor avantaje: asigură o creştere a densităţii
Διαβάστε περισσότεραL3. TRANZISTORUL CU EFECT DE CÂMP TEC-J
L3. RANZISORUL CU EFEC DE CÂMP EC-J În lucrare sunt măsurate caracteristicile statice ale unui tranzistor cu efect de câmp cu rilă-jocţiune (EC-J) şi este verificată concordanţa cu relaţiile analitice
Διαβάστε περισσότεραFig. 1 A L. (1) U unde: - I S este curentul invers de saturaţie al joncţiunii 'p-n';
ELECTRONIC Lucrarea nr.3 DISPOZITIVE OPTOELECTRONICE 1. Scopurile lucrării: - ridicarea caracteristicilor statice ale unor dispozitive optoelectronice uzuale (dioda electroluminiscentă, fotodiodă, fototranzistorul);
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότεραSTABILIZATOARE DE TENSIUNE REALIZATE CU CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE
Cuprins CAPITOLL 8 STABILIZATOARE DE TENSINE REALIZATE C CIRCITE INTEGRATE ANALOGICE...220 8.1 Introducere...220 8.2 Stabilizatoare de tensiune realizate cu amplificatoare operaţionale...221 8.3 Stabilizatoare
Διαβάστε περισσότεραL7. REDRESOARE MONOFAZATE
L7. REDRESOARE MONOFAZATE În lucrare se studiază redresorul monofazat in punte, cu doua variante: fără filtru si cu filtru cu condensator. Se fac comparaţii intre rezultatele experimentale si cele teoretice.
Διαβάστε περισσότεραREACŢIA NEGATIVĂ ÎN AMPLIFICATOARE
Lucrarea nr. 7 REACŢA NEGATVĂ ÎN AMPLFCATOARE. Scopurile lucrării: - determinarea experimentală a parametrilor amplificatorului cu şi fără reacţie negativă şi compararea rezultatelor obţinute cu valorile
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI
CICUITE CU DZ ȘI LED-UI I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicii curent-tensiune pentru diode Zener. b) Determinarea funcționării diodelor Zener în circuite de limitare. c) Determinarea modului de
Διαβάστε περισσότεραLucrarea 12. Filtre active cu Amplificatoare Operaţionale
Scopul lucrării: introducerea tipurilor de iltre de tensiune, a relaţiilor de proiectare şi a modului de determinare prin măsurători/simulări a principalilor parametri ai acestora. Cuprins I. Noţiuni introductive
Διαβάστε περισσότεραSURSE DE ALIMENTARE ŞI FILTRE
LUCRAREA NR. 4 SURSE DE ALIMENTARE ŞI FILTRE OBIECTIVE:. Să ilustreze câteva tipuri comune de surse de alimentare şi de conectare a filtrelor;. Să determine efectul mărimii condensatorului asupra filtrării
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραM. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.
Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se
Διαβάστε περισσότεραTRANZISTORUL BIPOLAR ÎN REGIM CONTINUU
Lucrarea nr 2 TRANZISTORUL IPOLAR ÎN REGIM ONTINUU uprins I Scopul lucrării II Noţiuni teoretice III Desfăşurarea lucrării IV Temă de casă V Simulări VI Anexă 1 I Scopul lucrării Ridicarea caracteristicilor
Διαβάστε περισσότεραStabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Διαβάστε περισσότεραPROBLEME DE ELECTRICITATE
PROBLEME DE ELECTRICITATE 1. Două becuri B 1 şi B 2 au fost construite pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 100 V, iar un al treilea bec B 3 pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 200 V. Puterile
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT
LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa
Διαβάστε περισσότεραTransformări de frecvenţă
Lucrarea 22 Tranformări de frecvenţă Scopul lucrării: prezentarea metodei de inteză bazate pe utilizarea tranformărilor de frecvenţă şi exemplificarea aceteia cu ajutorul unui filtru trece-jo de tip Sallen-Key.
Διαβάστε περισσότερα4.2. CONEXIUNILE TRANZISTORULUI BIPOLAR CONEXIUNEA EMITOR COMUN CONEXIUNEA BAZĂ COMUNĂ CONEXIUNEA COLECTOR COMUN
4. TRANZISTORUL BIPOLAR 4.1. GENERALITĂŢI PRIVIND TRANZISTORUL BIPOLAR STRUCTURA ŞI SIMBOLUL TRANZISTORULUI BIPOLAR ÎNCAPSULAREA ŞI IDENTIFICAREA TERMINALELOR FAMILII UZUALE DE TRANZISTOARE BIPOLARE FUNCŢIONAREA
Διαβάστε περισσότεραPolarizarea tranzistoarelor bipolare
Polarizarea tranzistoarelor bipolare 1. ntroducere Tranzistorul bipolar poate funcţiona în 4 regiuni diferite şi anume regiunea activă normala RAN, regiunea activă inversă, regiunea de blocare şi regiunea
Διαβάστε περισσότεραAPARATURA DE LABORATOR
APARATURA DE LABORATOR I. OBIECTIV Deprinderea utilizării aparatelor de laborator (sursă de tensiune, multimetru digital, generator de semnale, osciloscop catodic) necesare studiului experimental a unor
Διαβάστε περισσότεραElectronică Analogică. 5. Amplificatoare
Electronică Analogică 5. Amplificatoare 5.1. Introducere Prin amplificare înţelegem procesul de mărire a valorilor instantanee ale unei puteri sau ale altei mărimi, fără a modifica modul de variaţie a
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare
Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare Scopul lucrării - asimilarea conceptului de nivel mare; - studiul etajului de putere clasa B; 1. Generalităţi Caracteristic etajelor de nivel mare este faptul
Διαβάστε περισσότεραL1. DIODE SEMICONDUCTOARE
L1. DIODE SEMICONDUCTOARE L1. DIODE SEMICONDUCTOARE În lucrare sunt măsurate caracteristicile statice ale unor diode semiconductoare. Rezultatele fiind comparate cu relaţiile analitice teoretice. Este
Διαβάστε περισσότεραMONTAJE CU IMPEDANŢĂ DE INTRARE MĂRITĂ
DCE I Îndrumar de laorator Lucrarea nr. 5 MONTAJU IMPEDANŢĂ DE INTRARE MĂRITĂ I. Scopul lucrării II. Noţiuni teoretice III. Desfăşurarea lucrării IV. Temă de casă V. Simulări VI. Anexă DCE I Îndrumar de
Διαβάστε περισσότεραLucrarea 3 : Studiul efectului Hall la semiconductori
Lucrarea 3 : Studiul efectului Hall la semiconductori 1 Consideraţii teoretice În această lucrare vom studia efectul Hall intr-o plăcuţă semiconductoare de formă paralelipipedică, precum cea din Figura
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραL10. Studiul echipamentelor auxiliare ale sistemelor automate convenţionale pentru procese rapide
L10. Studiul echipamentelor auxiliare ale sistemelor automate convenţionale pentru procese rapide 1. Obiectul lucrării constă în studierea unor elemente auxiliare, necesare implementării sistemelor de
Διαβάστε περισσότεραElectronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE
STDIL FENOMENLI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE Energia electrică este transportată şi distribuită la consumatori sub formă de tensiune alternativă. În multe aplicaţii este însă necesară utilizarea
Διαβάστε περισσότεραLucrarea de laborator nr.6 STABILIZATOR DE TENSIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE
Lucrarea de laborator nr.6 TABILIZATOR DE TENIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE 6.1. copul lucrării: familiarizarea cu principiul de funcţionare şi metodele de ridicare a parametrilor de bază
Διαβάστε περισσότεραDIODA STABILIZATOARE CU STRĂPUNGERE
LUCRAREA NR. 2 DIODA STABILIZATOARE CU STRĂPUNGERE OBIECTIE:. Să se studieze efectul Zener sau străpungerea inversă; 2. Să se observe diferenţa între ramurile de străpungere ale caracteristicilor diodelor
Διαβάστε περισσότεραPOARTA TTL STANDARD. Studiul parametrilor circuitelor TTL standard şi determinarea caracteristicilor porţii logice fundamentale.
PORT TTL STNDRD 1 Scopul lucrării Studiul parametrilor circuitelor TTL standard şi determinarea caracteristicilor porţii logice fundamentale 2 parate necesare - panou logic - sursă dublă de alimentare
Διαβάστε περισσότεραAlways leading the pack REGULATOR DE ALIMENTARE DL 3155E17R. Laborator TIME
Always leading the pack REGULATOR DE ALIMENTARE DL 3155E17R Laborator TIME ( Pagina alba DL 3155E17R : Regulator de alimentare GHID PRACTIC Unitati: Diode Regulator de tensiune de sunt Regulator de tensiune
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune
ucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune Scopul lucrării - studiul funcţionării diferitelor tipuri de stabilizatoare de tensiune; - determinarea parametrilor de calitate ai stabilizatoarelor analizate;
Διαβάστε περισσότεραLaborator 4 Circuite integrate digitale TTL
Laborator 4 Circuite integrate digitale TTL Se va studia functionarea familiei de circuite integrate TTL printr-un reprezentant al familiei standard si anume poarta SI-NU(circuitele care sintetizeaza functii
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA A7 ELECTROMAGNETUL DE CURENT ALTERNATIV MONOFAZAT CU SPIRĂ ÎN SCURTCIRCUIT
LUCRAREA A7 ELECTROMAGNETUL DE CURENT ALTERNATIV MONOFAZAT CU SPIRĂ ÎN SCURTCIRCUIT 1. Tematica lucrării 1.1. Construcţia electromagnetului de curent alternativ. 1.2. Măsurarea fluxurilor magnetice în
Διαβάστε περισσότεραUNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA. Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii EXAMEN LICENŢĂ SPECIALIZAREA ELECTRONICĂ APLICATĂ
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii EXAMEN LICENŢĂ SPECIALIZAREA ELECTRONICĂ APLICATĂ 2015-2016 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA Facultatea de Electronică
Διαβάστε περισσότεραPOARTA LOGICĂ TTL. 1. Circuitele logice din familia TTL au ca schemă de bază poarta ȘI-NU cu două intrări reprezentată în figura 4.1.
P a g i n a 29 LUCRAREA NR. 4 POARTA LOGICĂ TTL Scopul lucrării constă în cunoașterea funcționării porții TTL și în însușirea metodelor de măsurare a principalilor parametrii statici și dinamici ai acesteia.
Διαβάστε περισσότεραCurs 6 COMPARATOARE CU AO CU REACȚIE POZITIVĂ AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
Curs 6 COMPAATOAE CU AO CU EACȚIE POZITIĂ AMPLIFICATOAE ELECTONICE CUPINS Comparatoare de tensiune cu reacție pozitiă cu AO Diferența dintre comparatoarele simple și cele cu P Comparator inersor cu P cu
Διαβάστε περισσότεραVII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Διαβάστε περισσότεραExemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine
Διαβάστε περισσότερα(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN
5.1.3 FUNŢONAREA TRANZSTORULU POLAR Un tranzistor bipolar funcţionează corect, dacă joncţiunea bază-emitor este polarizată direct cu o tensiune mai mare decât tensiunea de prag, iar joncţiunea bază-colector
Διαβάστε περισσότεραCuprins Introducere Lucrarea I. Simularea funcţionării circuitelor elementare cu amplificatoare operaţionale
Cuprins Introducere Lucrarea I. Simularea funcţionării circuitelor elementare cu amplificatoare operaţionale.. Introducere teoreticǎ... Amplificator inversor..2. Configuraţie inversoare cu amplificare
Διαβάστε περισσότεραL6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV
niversitatea POLITEHNI din Timişoara epartamentul Măsurări şi Electronică Optică 6.1. Introducere teoretică L6. PNŢI E ENT LTENTIV Punţile de curent alternativ permit măsurarea impedanţelor. Măsurarea
Διαβάστε περισσότεραElemente de circuit rezistive. Uniporţi şi diporţi rezistivi. Caracteristici de intrare şi de transfer.
Elemente de circuit rezistive. Uniporţi şi diporţi rezistivi. Caracteristici de intrare şi de transfer. Scopul lucrării: Învăţarea folosirii osciloscopului în mod de lucru X-Y. Vizualizarea caracteristicilor
Διαβάστε περισσότεραAMPLIFICATORUL CU CIRCUIT ACORDAT DERIVATIE
AMPLIFICATORL C CIRCIT ACORDAT DERIVATIE 4 M IN OT OT Analizor spectru IN Fiura 6 (). Comutatorul K este pe poziţia de R mare. Comutatorul K scurtcircuitează rezistenţa R a. Cunoscând valoarea L a bobinei
Διαβάστε περισσότεραDeterminarea tensiunii de ieşire. Amplificarea în tensiune
I.Circuitul sumator Circuitul sumator are structura din figura de mai jos. Circuitul are n intrări, la care se aplică n tensiuni de intrare şi o singură ieşire, la care este furnizată tensiunea de ieşire.
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραDioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă
Laborator 2 Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Se vor studia dioda Zener şi stabilizatoarele de tensiune continua cu diodă Zener şi cu diodă Zener si tranzistor serie. Pentru diodă se va
Διαβάστε περισσότεραFILTRE RC ACTIVE. 1. Obiectul lucrării. 2. Aspecte teoretice
FILTRE RC ACTIVE 1. Obiectul lucrării Se studiază răspunsul în frecvență al filtrelor trece jos și trece sus realizate cu amplificatoare operaționale, rezistoare și condensatoare. Se studiază pentru cazul
Διαβάστε περισσότεραa) b) c) Fig Caracteristici de amplitudine-frecvenţă ale amplificatoarelor.
Clasificarea amplificatoarelor Amplificatoarele pot fi comparate după criterii diverse şi corespunzător există numeroase variante de clasificare ale amplificatoarelor. În primul rând, dacă pot sau nu să
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare cu joncţiuni
Tranzistoare bipolare cu joncţiuni 1. Noţiuni introductive Tranzistorul bipolar cu joncţiuni, pe scurt, tranzistorul bipolar, este un dispozitiv semiconductor cu trei terminale, furnizat de către producători
Διαβάστε περισσότεραUniversitatea POLITEHNICA din Timişoara Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Departamentul Măsurări şi Electronică Optică
MULTIMETRUL NUMERIC VOLTCRAFT 3650 CR 1. Prezentare generală Multimetrul numeric VOLTCRAFT 3650 CR permite măsurarea următoarelor mărimi: tensiune continuă şi alternativă, curent continuu şi alternativ,
Διαβάστε περισσότεραCircuite electrice in regim permanent
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότερα