PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

Transcript

1 PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR JUDEŢUL CLUJ

2 PLAN JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR JUDEŢUL CLUJ Colectiv de elaborare: Radu Bica, Vicepreşedinte coordonator, Consiliul Judeţean Cluj Floca Georgeta, p. Arhitect şef, Consiliul Judeţean Cluj Rusu Claudia, Consiliul Judeţean Cluj Smaranda Crişan, Consiliul Judeţean Cluj Engi-Inăuan Simona, Consiliul Judeţean Cluj Mirela Piciu, Consiliul Judeţean Cluj Păcurar Bogdan, Consiliul Judeţean Cluj Fluieraş Mariana, Consiliul Judeţean Cluj Instituţii care au contribuit la realizarea PJGD Cluj: Agenţia pentru Protecţia Mediului Cluj Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Cluj-Napoca Garda Naţională de Mediu, Comisariatul Judeţean Cluj Direcţia Apelor Someş-Tisa Direcţia Apelor Crişuri Direcţia Apelor Mureş Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Avram Iancu al Judeţului Cluj Autoritatea de Sănătate Publică a Judeţului Cluj Regia Autonomă de Administrarea a Domeniului Public şi Privat a Judeţului Cluj Primăria Municipiului Cluj-Napoca Primăria Municipiului Turda Primăria Municipiului Câmpia Turzii Primăria Municipiului Gherla Primăria Municipiului Dej Primăria Oraşului Huedin Mulţumim tuturor celor care au contribuit la furnizarea de date şi informaţii şi au avut o participare activă la elaborarea PJGD Cluj 1

3 CUPRINS CAPITOLUL 1 1. INTRODUCERE BAZA LEGALĂ A PLANULUI JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR ŞI MOTIVELE ELABORĂRII ACESTUIA SCOPUL ŞI LIMITELE PLANULUI JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR PREVEDERI LEGISLATIVE CATEGORII DE DEŞEURI CARE FAC OBIECTUL PLANULUI JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR STRUCTURA PLANULUI JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR ORIZONTUL DE TIMP AL PLANULUI JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR IMPACTUL ASUPRA COMUNITĂŢII. 33 CAPITOLUL 2 2. PREZENTAREA SITUATIEI EXISTENTE DESCRIEREA GENERALĂ A JUDEŢULUI Descrierea poziţiei judeţului în cadrul regiunii Arii protejate Infrastructura Date demografice Aşezări umane Dezvoltarea economică DATE SPECIFICE REFERITOARE LA GENERAREA ŞI GESTIONAREA DEŞEURILOR Generarea deşeurilor Compoziţia deşeurilor menajere Colectarea şi transportul deşeurilor Date privind agenţii de salubritate Gradul de acoperire cu servicii de salubritate Echipamente pentru colectare Staţii de transfer Valorificarea şi tratarea deşeurilor Sortarea deşeurilor municipale Valorificarea deşeurilor municipale Compostarea deşeurilor Tratarea mecano biologică Alte metode de tratare valorificare a deşeurilor Eliminarea deşeurilor CAPITOLUL 3 3. OBIECTIVE ŞI ŢINTE JUDEŢENE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR. 81 2

4 CAPITOLUL 4 4. PROGNOZA DE GENERARE A DEŞEURILOR MUNICIPALE ŞI A DEŞEURILOR DE AMBALAJE TENDINŢA FACTORILOR RELEVANŢI PRIVIND GENERAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE ŞI DEŞEURILOR DE AMBALAJE Tendinţa factorilor relevanţi privind generare deşeurilor municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii Evoluţia populaţiei Evoluţia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare Evoluţia anuală a indicelui de generare a deşeurilor Tendinţa factorilor relevanţi privind generarea deşeurilor de ambalaje PROGNOZA PRIVIND GENERAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE Prognoza privind generarea deşeurilor menajere PROGNOZA PRIVIND GENERAREA DEŞEURILOR BIODEGRADABILE MUNICIPALE PROGNOZA PRIVIND GENERAREA DEŞEURILOR DE AMBALAJE Ponderea deşeurilor de ambalaje în funcţie de sursa de generare Structura deşeurilor din ambalaje Prognoza privind cantitatea totală de deşeuri de ambalaje generată Prognoza privind cantitatea de deşeuri de ambalaje generată de la populaţie CUANTIFICAREA ŢINTELOR PRIVIND DEŞEURILE BIODEGRADABILE MUNICIPALE ŞI DEŞEURILE DE AMBALAJE Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile municipale Cuantificarea ţintelor privind deşeurile de ambalaje CAPITOLUL 5 5. FLUXURI SPECIFICE DE DEŞEURI (SITUAŢIE EXISTENTĂ, METODE DE GESTIONARE) DEŞEURI PERICULOASE DIN DEŞEURILE MUNICIPALE DEŞEURI DIN ECHIPAMENTE ELECRICE ŞI ELECTRONICE VEHICULE SCOASE DIN UZ DEŞEURI DIN CONSTRUCŢII ŞI DEMOLĂRI NĂMOLURI REZULTATE DE LA STAŢIILE DE EPURARE ORĂŞENEŞTI

5 CAPITOLUL 6 6. EVALUAREA ALTERNATIVELOR TEHNICE PRIVIND GESTIONAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE SITUAŢIA ACTUALĂ ÎN JUDEŢUL CLUJ PROIECTELE REFERITOARE LA GESTIONAREA DESEURILOR EXISTENTE LA NIVELUL JUDEŢULUI Proiecte în derulare Proiecte în pregătire ANALIZA COMPARATIVĂ A TEHNICILOR APLICABILE Identificarea alternativelor pentru atingerea ţintelor Analiza comparativă a principalelor tehnologii de tratare a deşeurilor biodegradabile municipale Depozitarea deşeurilor municipale ANALIZA ALTERNATIVELOR DE GESTIONARE A DEŞEURILOR MUNICIPALE. 152 CAPITOLUL 7 7. CALCULUL CAPACITĂŢII NECESARE PENTRU GESTIONAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE COLECTAREA DEŞEURILOR ŞI TRANSPORTUL Extinderea ariei de acoperire cu servicii de salubrizare Colectarea selectivă a deşeurilor Staţii de transfer TRATAREA SI VALORIFICAREA DEŞEURILOR Tratarea şi valorificarea deşeurilor de ambalaje Tratarea deşeurilor biodegradabile municipal DEPOZITAREA DEŞEURILOR. 166 CAPITOLUL 8 8. ESTIMAREA COSTURILOR 8.1. INTRODUCERE COSTURILE INVESTIŢIILOR JUDEŢENE DE GESTIUNE A DEŞEURILOR ESTIMAREA COSTURILOR OPERAŢIONALE ŞI DE ÎNTREŢINERE SUPORTABILITATE Capacitatea de plata pentru serviciile de salubrizare Impactul investiţiilor asupra tarifelor existente CAPITOLUL 9 9. MĂSURI DE IMPLEMENTARE. 174 CAPITOLUL PLAN DE MONITORIZARE 183 4

6 LISTA TABELE Tabel nr. 1.1 Legislaţie conexă. 14 Tabel nr. 1.2 Categorii de deşeuri care fac obiectul PJGD.. 31 Tabel nr. 2.1 Lacurile de acumulare din judeţul Cluj Tabel nr. 2.2 Principalele iazuri şi heleştee din judeţul Cluj 40 Tabel nr. 2.3 Ariile naturale protejate de interes naţional din judeţul Cluj.. 42 Tabel nr. 2.4 Arii naturale protejate de interes judeţean din judeţul Cluj 43 Tabel nr. 2.5 Situri de importanţă comunitară din judeţul Cluj(NATURA 2000) 44 Tabel nr. 2.6 Situaţia drumurilor publice în judeţul Cluj. 45 Tabel nr. 2.7 Lungimea străzilor orăşeneşti în judeţul Cluj (km). 48 Tabel nr. 2.8 Evoluţia şi densitatea populaţiei judeţului Cluj în perioada Tabel nr. 2.9 Principalele surse economice 53 Tabel nr Suprafaţa totală după modul de folosinţă la sfârşitul anului.. 53 Tabel nr Suprafaţa totală după modul de folosinţă în procente faţă de total.. 55 Tabel nr Reţeaua unităţilor de cazare turistică număr unităţi 58 Tabel nr Capacitatea de cazare existentă 58 Tabel nr Populaţia ocupată civilă, pe activităţi ale economiei naţionale ( la sfârşitul anului).. 59 Tabel nr Şomeri înregistraţi şi rata şomajului la nivelul judeţului Cluj 60 Tabel nr Câştigul salarial nominal mediu net lunar, pe activităţi ale economiei naţionale. 61 Tabel nr Produsul intern brut Tabel nr Cantităţi de deşeuri generate 63 Tabel nr Evoluţia cantităţilor de deşeuri generate. 65 Tabel nr Indicatori de generare a deşeurilor. 66 Tabel nr Agenţi de salubritate după natura proprietăţii în anul Tabel nr Evoluţia gradului de acoperire cu servicii de salubritate.. 69 Tabel nr Dotarea agenţilor de salubritate pentru colectarea deşeurilor menajere în amestec. 70 Tabel nr Dotarea agenţilor de salubrizare pentru colectarea selectiva a deşeurilor.. 70 Tabel nr Dotarea agenţilor de salubrizare pentru colectarea selectivă a PET-urilor şi a hârtiei Tabel nr Dotarea agenţilor de salubrizare pentru transportul deşeurilor menajere.. 70 Tabel nr Cantităţile de deşeuri valorificabile prelucrate în anul Tabel nr Depozite date generale (anul 2006) Tabel nr Depozite necoforme din judetul cluj anul Tabel nr. 2.30Privind calendarul de închidere şi ecologizare a spaţiilor de depozitare a deşeurilor din zona rurală a judeţului Cluj Tabel nr Evoluţia cantităţii de deşeuri depozitate Tabel nr. 3.1 Obiective şi ţinte generale pentru gestionarea deşeurilor 82 Tabel nr. 3.2 Obiective şi tinte specifice anumitor fluxuri de deşeuri Tabel nr. 4.1 Prognoza populaţiei în judeţul Cluj 93 Tabel nr.4.2 Estimarea evoluţiei gradului de acoperire cu servicii de salubritate (%) 93 Tabel nr.4.3 Evoluţia indicator de generare deşeuri menajere (kg/loc x zi) Tabel nr. 4.4 Cantităţi de deşeuri de ambalaje generate în regiune 96 Tabel nr. 4.5 Cantitatea de deşeuri de ambalaje generate la nivelul judeţului Cluj în anul Tabel nr. 4.6 Prognoza privind generarea deşeurilor municipale Tabel nr. 4.7 Ponderea deşeurilor biodegradabile în deşeurile municipale (%) Tabel nr. 4.8 Prognoza privind generarea de deşeuri biodegradabile municipal 101 5

7 Tabel nr. 4.9 Compoziţia procentuală a deşeurilor din ambalaje 103 Tabel nr Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje Tabel nr Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje pe tip de material Tabel nr Ponderea materialelor de deşeuri de ambalaje din deşeurile menajere Tabel nr Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje de la populaţie 106 Tabel nr Indicatori de generare deşeuri de ambalaje la populaţie Tabel nr Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje de la industrie, comerţ şi instituţii 108 Tabel nr Cantitatea de deşeuri biodegradabile municipale în judeţul Tabel nr Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile municipale 110 Tabel nr Ţinte de reciclare/valorificare privind deşeurile de ambalaje Tabel nr Cuantificarea ţintelor privind deşeurile de ambalaje, total şi pe tip de material 113 Tabel nr. 5.1 Tipurile de deşeuri periculoase din deşeurile municipale 115 Tabel nr. 5.2 Principalele opţiuni de colectare. 115 Tabel nr. 5.3 Estimarea cantităţilor de deşeuri menajere periculoase generate Tabel nr. 5.4 Tipurile de deşeuri de echipamente electrice şi electronice care fac obiectul PJGD., Tabel nr. 5.5 Firme autorizate să colecteze DEEE Tabel nr. 5.6 Cantităţile de DEEE ce vor fi colectate la nivelul municipiilor şi oraşelor din judeţul Cluj dacă se vor realiza ţintele de colectare stabilite de HG 448/ Tabel nr. 5.7 Instalaţiile de tratare DEEE(la nivelul 2008) Tabel nr. 5.8 Societăţii din judeţul Cluj care administrează punctul de colectare stabilit Tabel nr. 5.9 Lista operatorilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de colectare şi dezmembrare a vehiculelor din uz Tabel nr Tipuri de deşeuri din construcţii şi demolari Tabel nr Suprafeţe demolate în 2005 raportări ale primăriilor Tabel nr Staţii de epurare în funcţiune (2005). 136 Tabel nr Staţii proiectate 137 Tabel nr Valori limită permise pentru utilizarea nămolului în agricultură Tabel nr. 6.1 Proiecte privind gestionarea deşeurilor Tabel nr. 6.2 Principalele tehnologii de tratare a deşeurilor biodegradabile municipale Tabel nr.6.3 Alternative privind gestiunea deşeurilor municipal Tabel nr. 6.4 Criterii de evaluare Tabel nr Rezultatele evaluării alternativelor Tabel nr.7.1 Prognoza ariei de acoperire cu servicii de salubritate(%) Tabel. nr.7.2 Populaţia ideală care colectează separat Tabel nr.7.3 Comunele aparţinând fiecărei staţii de transfer Tabel nr.7.4 Dimensionarea staţilor de transfer 164 Tabel nr. 8.1 Costurile investiţionale estimative pentru PJGD Tabel nr. 8.2 Costuri de operare şi întreţinere Tabel nr. 8.3 Nivelul tarifelor pentru gestionarea deşeurilor în judeţul Cluj(2007) 172 Tabel nr.10.1 Propunere privind indicatorii de monitorizare ai PJGD Cluj

8 LISTA FIGURI Fig. nr Harta Regiunii 6 N-V.. 36 Fig. nr Harta judeţului Cluj. 37 Fig. nr Harta judeţului Cluj Drumuri 46 Fig. nr Dezvoltarea căilor de comunicaţie.. 47 Fig. nr Distribuţia aşezărilor umane Fig. nr Suprafaţa totală după modul de folosinţă pe pricipalele terenuri 56 Fig. nr Evoluţia cantităţilor de deşeuri generate în mediul urban şi rural în judeţul Cluj în perioada Fig. nr Compoziţia medie a deşeurilor în mediul urban Fig. nr Compoziţia medie a deşeurilor în mediul rural Fig. nr Evoluţia gradului de acoperire cu servicii de salubritate 69 Fig. nr Gruparea localităţilor judeţului Cluj în zone de gestiune a deşeurilor. 80 Fig. nr. 5.1 Principalele modalităţi de gestionare a deşeurilor rezultate din demolări. 134 Fig. nr. 6.1 Schema simplificată asupra opţiunilor de management al deşeurilor municipal. 141 Fig. nr Schema simplificată a unei instalaţii de tratare mecano-biologică Fig. nr. 7.1 Harta microregiunilor judeţului Cluj 162 Fig. nr. 8.1 Structura costurilor investiţionale Fig. nr. 8.2 Disponibilitatea de plată pentru serviciile de gestiune a deşeurilor Fig. nr. 8.3 Disponibilitatea de plată şi evoluţia tarifelor de gestiune a deşeurilor în Judeţul Cluj pentru perioada

9 ABREVIERI SI ACRONIME ADR AFM ANPM APM ARAM ARPM CJ DEEE EEE GNM HG ICIM INS MMDD MMGA PJGD PNGD PRGD SEA SNGD VSU Agenţia pentru Dezvoltare Regională Administraţia Fondului pentru Mediu Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului Asociaţia Română de Ambalaje şi Mediu Agenţia Regională pentru Protecţia Mediulu Consiliul Judeţean Deşeuri de echipamente electrice şi electronice Echipamente electrice şi electronice Garda Naţională de Mediu Hotarârea Guvernului României Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Mediului - ICIM Bucureşti Institutul Naţional de Statistica Metodologie pentru elaborarea Planurilor Judeţene de Gestionare a Deşeurilor, aprobată prin Ordinul MMDD nr. 951/2007 Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile Ministerul Mediului şi Gospodării Apelor Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Plan Regional de Gestionare a Deşeurilor Evaluare Strategică de Mediu Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor Vehicule scoase din uz 8

10 CUVÂNT ÎNAINTE Gestiunea deşeurilor la nivelul judeţului nostru înseamnă mai mult decât colectarea acestora şi depozitarea lor la rampele de deşeuri. Înseamnă, printre altele, un Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor, care să constituie principalul instrument de planificare strategică a gestiunii deşeurilor la nivel judeţean. De aceea, Consiliul Judeţean Cluj, în colaborare cu instituţii din judeţ dar şi din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, a elaborat Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor în Judeţul Cluj, cu scopul declarat de a identifica punctele sensibile ale actualului sistem de gestionare a deşeurilor şi de a găsi şi propune căi optime de îmbunătăţire a acestuia. Mai exact, prin acest plan se urmăreşte evidenţierea tipurilor, cantităţilor şi distribuţiei a deşeurilor generate în judeţ, inventarierea facilităţilor şi dotărilor existente, precum şi evaluarea necesarului de investiţii pentru realizarea fluxurilor de colectare, transport, valorificare şi eliminare. Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor este atât o cerinţă legală naţională cât şi una asumată de judeţ prin obţinerea de către statul român a calităţii de membru al Uniunii Europene, respectându-se Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor, Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor şi Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor Regiunea 6 Nord-Vest. Dorim să mulţumim instituţiilor şi persoanelor care au contribuit la realizarea acestui plan. Sperăm într-un sprijin cât mai amplu din partea publicului, a operatorilor economici şi a celorlalte autorităţi, în implementarea planului, pentru a putea construi împreună temelia unui mediu mai curat şi mai sănătos în judeţul Cluj. Preşedinte Consiliul Judeţean Cluj Alin TIŞE Director coordonator Agenţia pentru Protecţia Mediului Cluj Mariana LEŞ 9

11 CAPITOLUL 1 1. INTRODUCERE Planul de Gestiune a Deşeurilor pentru judeţul Cluj este un document de planificare cu un rol cheie în dezvoltarea unei gestionări durabile a deşeurilor. Principalul lui scop este acela de a prezenta fluxurile de deşeuri şi opţiunile de gestionare a acestora. Planurile de gestionare a deşeurilor constituie instrumente importante care contribuie la implementarea politicilor şi atingerea ţintelor stabilite în domeniul gestionării deşeurilor, la stabilirea capacităţilor necesare pentru gestionarea deşeurilor, la controlul măsurilor tehnologice şi la stabilirea cerinţelor economice şi de investiţie BAZA LEGALĂ A PLANULUI JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR ŞI MOTIVELE ELABORĂRII ACESTUIA Directiva cadru privind deşeurile (Directiva 2006/12/CE) prevede ca obligaţie pentru statele membre elaborarea planurilor de gestionare a deşeurilor, în concordanţă cu prevederile directivelor relevante. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 78/2000, privind regimul deşeurilor, cu modificările ulterioare (care transpune Directiva cadru a deşeurilor), prevede obligativitatea elaborării planurilor de gestionare a deşeurilor la nivel naţional, regional şi judeţean. Se prevede ca planurile judeţene de gestionare a deşeurilor să fie elaborate de către consiliile judeţene în colaborare cu agenţiile judeţene pentru protecţia mediului, sub coordonarea ARPM, în baza Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor. Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor se aprobă prin hotărâre a Consiliului Judeţean. Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor, conţinut în acest document este în deplină concordanţă cu cerinţele Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor, Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor şi cu legislaţia română şi europeană. principale: Directivele europene privind gestionarea deşeurilor se încadrează în patru grupe Legislaţia cadru privind deşeurile Directiva cadru 2006/12/CE, care conţine prevederi pentru toate tipurile de deşeuri, mai puţin acelea care sunt reglementate separat prin alte directive şi Directiva privind deşeurile periculoase (Directiva 91/689/CEE), care conţine prevederi privind managementul, valorificarea şi eliminarea corectă a deşeurilor periculoase; Legislaţia privind fluxurile speciale de deşeuri: reglementări referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje: uleiuri uzate, baterii si acumulatori, PCB-uri şi PCT-uri, nămoluri de 10

12 epurare, vehicule scoase din uz; deşeuri de echipamente electrice şi electronice, deşeuri de dioxid de titan; Legislaţia privind operaţiile de tratare a deşeurilor reglementări referitoare la incinerarea deşeurilor municipale şi periculoase, eliminarea deşeurilor prin depozitare; Legislaţia privind transportul, importul şi exportul deşeurilor Toate aceste directive au fost transpuse în legislaţia română. În cele ce urmează este prezentată o sinteză a legislaţiei europene şi române în domeniul gestionării deşeurilor. De ce un plan judeţean de gestionare a deşeurilor? Planurile de gestionare a deşeurilor au un rol cheie în dezvoltarea unei gestionări durabile a deşeurilor. Principalul lor scop este acela de a prezenta fluxurile de deşeuri şi opţiunile de gestionare a acestora. Mai în detaliu, planurile de gestionare a deşeurilor prezintă cadrul de planificare pentru următoarele aspecte: Conformarea cu politica UE privind gestionarea deşeurilor şi atingerea ţintelor propus planurile de gestionare a deşeurilor constituie instrumente importante care contribuie la implementarea politicilor şi la atingerea ţintelor stabilite în domeniul gestionării deşeurilor; PJGD-ul reprezintă legatura între ţintele regionale şi posibilităţile şi opţiunile de a atinge aceste ţinte la nivel local, la nivel de judeţ; Prezentarea fluxurilor şi cantităţilor de deşeuri care trebuiesc colectate ca fundamentare pentru dimensionarea capacităţilor necesare gestionării lor - planurile de gestionare a deşeurilor prezintă fluxurile şi cantităţile de deşeuri care trebuie colectate, reciclate, tratate şi/sau eliminate. Mai mult, acestea contribuie la asigurarea de capacităţi şi opţiuni de colectare, reciclare, tratare şi/sau eliminare a deşeurilor funcţie de deşeurile care trebuie gestionate. Identificarea zonelor în care sunt necesare măsuri tehnologice pentru eliminarea sau minimizarea anumitor tipuri de deşeuri; Prezentarea cerinţelor economice şi de investiţie - planurile de gestionare a deşeurilor constituie un punct de plecare pentru stabilirea cerinţelor financiare pentru operarea schemelor de colectare, reciclare, tratare şi eliminare a deşeurilor. Pe aceasta bază, pot fi determinate necesităţile pentru investiţiile în instalaţii de reciclare, tratare şi eliminare a deşeurilor. Complexitatea în continuă creştere a problemelor şi standardelor în domeniul gestionării deşeurilor conduce la creşterea cerinţelor privind instalaţiile de reciclare, tratare şi/sau eliminare. În multe cazuri, aceasta presupune facilităţi mai mari şi mai complexe de 11

13 reciclare, tratare şi/sau eliminare a deşeurilor, ceea ce implică cooperarea mai multor unităţi regionale privind stabilirea şi operarea acestor facilităţi. Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor: - reprezintă strategia de gestionare a deşeurilor sincronizată cu orientarea judeţelor din regiune realizată prin Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor. - permite utilizarea avantajelor locale din regiune (de exemplu: supra-capacităţile de reciclare existente într-un judeţ din regiune) pentru a atinge ţintele pentru toată regiunea. - crează interfaţa în vederea elaborării unei strategii de gestionare a deşeurilor care nu pot fi administrate sau finanţate de un singur judeţ (de exemplu: datorită cantăţilor prea mici de deşeuri). - este un instrument care permite judeţului să primească un suport financiar adiţional din partea Uniunii Europene, prin integrarea armonioasă în Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor SCOPUL ŞI LIMITELE PLANULUI JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR Scopul PJGD este de a stabili cadrul pentru asigurarea unui sistem durabil de gestionare a deşeurilor, care să asigure îndeplinirea obiectivelor şi ţintelor. Nu fac obiectul Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor următoarele elemente: - Studiile de fezabilitate; - Proiectele tehnice, stabilirea amplasamentelor sau calculul costurilor de execuţie; - Evaluarea impactului asupra mediului; - Soluţiile şi deciziile tehnice finale; - Detaliile procedurilor de operare PREVEDERI LEGISLATIVE Aceastã secţiune prezintã reglementările europene şi româneşti de bazã în domeniul gestionãrii deşeurilor, precum şi prevederile principale şi acolo unde este cazul, punctele critice. Prezintã, de asemenea, şi legislaţie legatã de domeniul de gestionare a deşeurilor. Ca punct critic general privind actele juridice trebuie subliniate urmãtoarele: Pentru anumite directive UE (de exemplu Directiva nr. 96/59/EC referitoare la eliminarea bifenilului policlorinat şi a trifenilului policlorinat (PCB şi PCT), Directiva nr. 2000/53/EC privind vehiculele scoase din uz, Directiva nr. 2002/96/EC privind deşeurile din 12

14 echipamente electrice şi electronice (DEEE), transpunerea integrală a fost realizatã pas cu pas în mai multe acte juridice şi au fost făcute amendamente în noi acte juridice care le completează şi modifică pe primele, sau chiar într-o succesiune de acte juridice ca Ordine de Ministru. Pentru a oferi autoritãţilor competenete şi publicului reglementări mult mai clare şi mai complete, legislaţia ce transpune directivele UE numite mai sus, în noi Decizii Guvernamentale şi Ordine de Ministru trebuie întocmite şi numerotate din nou. Celelalte acte juridice - ordonanţe de urgentã, legi, etc - completate şi modificate periodic trebuie reîntocmite şi combinate într-un singur act pentru ca procesul de control şi monitorizare să fie cât mai clar pentru autorităţile competente, agenţii economici şi public. 13

15 Tabel nr Legislaţie conexă Legea UE Legea româneascã Sumarul prevederilor legale şi al punctelor critice (unde este cazul) Responsabilitãţile autoritãţilor relevante - Ministerul Administraţiei şi Internelor are responsabilitãţi pentru elaborarea planurilor Directiva nr 2006/12/CE privind deşeurile Directiva nr. 91/689/CEE privind deşeurile periculoase Ordonanţa de Urgenţã nr. 195/2005 (Monitorul Oficial Nr din ) privind protecţia mediului, completatã şi modificatã prin Legea Nr. 265 /2006 (Monitorul Oficial nr din ) Cap. IV. reglementează regimul deşeurilor. Este interzis importul deşeurilor în vederea eliminării. Cap. XIII Stabileşte Comitetele Regionale pentru protecţia mediului cu responsabilitãţi privind avizarea Planurilor Regionale de Acţiune privind Protecţia Mediului şi a Planurilor Regionale pentru Sectoare Specifice şi analizeazã stadiul implementãrii acestora. sectoriale şi a programelor. - Ministerul Comerţului are ca responsabilitate elaborarea politicilor de reciclare şi recuperare a deşeurilor industriale - Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii informarea şi educarea tinerelor generaţii prin programe educaţionale introduse în curriculum. 14

16 Legea UE Legea româneascã Sumarul prevederilor legale şi al punctelor critice (unde este cazul) Responsabilitãţile autoritãţilor relevante Ordonanţa de Urgenţã nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor (MonitorulOficial Nr. 283 dîn ), Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Toate reglementează cadrul activitãţilor de gestionare a deşeurilor care trebuie sã asigure un nivel înalt de protecţie pentru sãnãtatea umanã şi pentru mediu. -Ministerul Sãnãtãţii- evalueazã impactul pe care Ordonanţei de Urgenţã nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, completatã şi modificatã (Monitorul Oficial Partea I Nr..411 dîn ) şi OUG nr. 61/2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţã nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor (Monitorul Oficial Nr. 790 dîn ) Legea nr. 27/2007 pentru aprobarea În general, principalele puncte critice privind responsabilitãţile pentru elaborarea şi aprobarea Planurilor la toate nivelele- naţional, regional, judeţean şi pentru Bucureşti au fost soluţionate prin modificările introduse de OUG nr. 61/2006, aprobată prin Legea nr. 27/2007. Au fost deja stabilite sancţiuni clare pentru autoritãţile care nu elaboreazã şi revizuiesc planurile lor de gestionare a deşeurilor. îl pot avea deşeurile asupra sãnãtãţii publice. -Ministerul Administraţei Publice şi Internelor supravegheazã şi asigurã transpunerea strategiilor şi programelor de gestionare a deşeurilor de cãtre autoritãţile locale. -Alte ministere ar trebui sã contribuie cu strategii sectoriale şi planuri de gestionare pentru a fi integrate în planul naţional. OUG 61/2006 (Monitorul Oficial Nr.38/ ) Hotărârea de Guvern nr. 1470/2004 privind aprobarea Planului şi Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor. (Monitorul Oficial 954/ ) Se referã la aprobarea Strategiei şi Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor conţinând o prognoză, obiective şi ţinte, un plan de acţiune şi alternative pentru atingerea obiectivelor şi ţintelor propuse, în ceea ce priveşte deşeurile municipale, inclusiv deşeurile de ambalaje şi deşeurile biodegradabile. Planul Naţional conţine, de asemenea, şi o parte distinctã pentru deşeurile din producţie inclusiv deşeurile periculoase. -Ministerul Administraţiei Publice- participã la întocmirea planurilor de gestionare a deşeurilor pentru serviciile de administraţie publicã şi monitorizeazã îndeplinirea obiectivelor propuse în Planul Naţional. -Administraţia regionalã/judeţeanã/localã asigurã implementarea anumitor puncte din planul de implementare. 15

17 Legea UE Legea româneascã Sumarul prevederilor legale şi al punctelor critice (unde este cazul) Responsabilitãţile autoritãţilor relevante Ordonanţa de Urgenţã nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor (Monitorul Oficial Nr. 283 din ), Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţã nr.78/2000 Directiva nr. 91/689/EEC privind deşeurile periculoase privind regimul deşeurilor, completatã şi modificatã (Monitorul Oficial Partea I Nr..411 dîn ) şi Ordonanţa de Urgenţã nr. 61/2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţã nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor (Monitorul Oficial Nr. 790 dîn ) aprobată prin Toate reglementează cadrul activitãţilor de gestionare a deşeurilor, inclusiv deşeurile periculoase, care trebuie sã asigure prevenirea generãrii de deşeuri periculoase, tratarea acestor deşeuri periculoase pentru a minimiza potenţialele riscuri şi a asigura un nivel mare de protecţie a sãnătãţii populaţiei şi a mediului. Ministerul Economiei şi Comerţului coordoneazã şi monitorizeazã valorificarea şi reciclarea deşeurilor industriale prin intermediul Comisiei Naţionale de Reciclare a Materialelor. Legea nr. 27/2007 pentru aprobarea OUG 61/2006 (Monitorul Oficial Nr.38/ ) Hotărârea de Guvern nr. Se referã la aprobarea Strategiei şi Planului Naţional de 1470/2004 privind aprobarea Planului Gestionare a Deşeurilor conţinând o prognoză, obiective Dupã reglementările naţionale şi Strategia şi şi Strategiei Naţionale de Gestionare a şi ţinte, un plan de acţiune şi alternative pentru atingerea Planul Naţional, agenţii economici sunt Deşeurilor (Monitorul Oficial nr. obiectivelor şi ţintelor propuse. responsabili cu gestionarea adecvată a deşeurilor 954/ ), modificată cu Aceste documente conţin o parte specialã dedicată periculoase. HG 358/2007 gestionării deşeurilor periculoase. 16

18 Legea UE Legea româneascã Sumarul prevederilor legale şi al punctelor critice (unde este cazul) Responsabilitãţile autoritãţilor relevante Directiva nr. 75/439/EEC privind eliminarea uleiurilor uzate, modificată prin Directiva nr. 87/101/EEC şi Directiva nr. Hotărârea de Guvern nr. 235 /2007, privind gestionarea uleiurilor uzate (Monitorul Oficial, Partea I nr. 199 din ) Reglementează gestionarea uleiurilor uzate şi a filtrelor de ulei uzate, pentru a evita efectele negative pe care acestea le pot avea asupra sãnãtãtii umane şi asupra mediului. Se referã la condiţiile pentru colectarea anumitor tipuri de uleiuri uzate. Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Ministerul Economiei şi Comerţului, Ministerul Transporturilor şi autorităţile locale de mediu sunt autorităţile competente. Autorităţile locale de mediu trebuie sã publice lista companiilor certificate sã întreprindã activitaţi de gestionare a uleiurilor uzate 91/692/EEC Directiva nr. 91/157/EEC privind bateriile şi HOTĂRÂRE Nr. 1132/ 2008 acumulatorii ce conţin anumite substanţe periculoase şi privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori (Monitorul Oficial Nr. 667 din 25 Stabileste condiţiile pentru etichetarea bateriilor şi acumulatorilor ce conţin anumite substanţe periculoase, ca şi pentru eliminarea bateriilor şi acumulatorilor uzaţi. Ministerul Economiei şi Comerţului trebuie sã depunã la Ministerul Educaţiei şi Cercetării diferite programe de cercetare menite sã reducã conţinutul de metale-grele şi cantitatea de Directiva septembrie 2008) substanţe periculoase din baterii şi acumulatori. nr. 93/86/EC privind etichetarea bateriilor Directiva nr. 99/31/EC. privind depozitarea deşeurilor Hotărârea de Guvern nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor (Monitorul Oficial nr. 394 din ) Stabileste cadrul legal pentru depozitarea deşeurilor, ca şi pentru construcţia, exploatarea, monitorizarea, închiderea şi operaţiunile de întreţinere ulterioară a amplasamentelor depozitelor existente de deşeuri. Autoritãţile locale trebuie sã iniţieze acţiunile corespunzătoare pentru construirea unui depozit nou de deşeuri după ce a fost folosită 75% din capacitatea proiectatã a unui depozit existent de deşeuri. 17

19 Legea UE Legea româneascã Sumarul prevederilor legale şi al punctelor critice (unde este cazul) Responsabilitãţile autoritãţilor relevante Ordinul Ministerului Mediului şi Gospodãririi Apelor nr. 95/2005 ce defineşte criteriile ce trebuie îndeplinite de deşeuri pentru a putea fi incluse pe lista specificã de deşeuri a unui depozit şi pe lista naţionalã de deşeuri acceptate în fiecare clasã de depozit de deşeuri Aprobã normele tehnice privind procedurile preliminare de acceptare a deşeurilor, criteriile de acceptare a deşeurilor şi lista naţionalã de deşeuri acceptate pentru fiecare clasã de depozit. Responsabilitatea aparţine Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile, Agentiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi fiecărei Agenţii Regionale pentru Protecţia Mediului. (Monitorul Oficial nr. 194 din ) Aprobã normele tehnice privind depozitarea deşeurilor, Ordinul Ministerului Mediului şi construcţia, exploatarea, monitorizarea şi închiderea Gospodãririi Apelor nr. 757/2004 depozitelor de deşeuri. Pentru implementarea acestor reglementări, privind aprobarea normelor tehnice OM 757/2004 face referire la DG 162/2002 care a fost responsabilitãţile aparţin administraţiilor publice privind depozitarea deşeurilor abrogatã. Ar trebui efectuate schimbările necesare centrale/regionale/locale şi autoritãţilor (Monitorul Oficial nr. 86 din pentru a fi în concordanţã cu actul în vigoare DG competenete pentru protecţia mediului, precum şi 2005), completatã şi modificatã prin 349/2005. proiectanţilor, constructorilor, operatorilor şi Ordinul nr. 1230/2005 (Monitorul OM nr.1230/2005 reglementează pre-tratarea/tratarea proprietarilor. Oficial nr din ). levigatului de la depozitele de deşeuri în concordanţã cu actele juridice în vigoare privind calitatea apei. 18

20 Legea UE Legea româneascã Sumarul prevederilor legale şi al punctelor critice (unde este cazul) Responsabilitãţile autoritãţilor relevante Ordinul Ministerului Mediului şi Gospodãririi Apelor nr. 1274/2005 privind emiterea avizului de mediu la încetarea activităţilor de eliminare a deşeurilor, respectiv depozitare şi incinerare (Monitorul Oficial nr din ), modificată prin Ordinul MMDD nr. 636/2008 Reglementează condiţiile pentru închiderea depozitelor de deşeuri, a incineratoarelor spitaliceşti şi eliberarea avizelor de mediu pentru închiderea acestor instalaţii. De asemenea sunt prevăzute modalităţile de ecologizare ale depozitelor din mediul rural Agenţiile Locale pentru Protecţia Mediului sunt responsabile cu eliberarea avizelor de mediu pentru închidere. (Monitorul Oficial nr. 425 din 06/06/2008) Ordinul Ministerului Mediului şi Gospodãririi Apelor nr. 775/2006 Aprobã o listã a localitãţilor izolate care pot depune pentru aprobarea listei localitãţilor deşeurile la anumite depozite de deşeuri care nu sunt în izolate care pot depozita deşeurile totalitate conforme cu HG 349/2005 privind depozitarea Autoritãţile locale sunt responsabile cu propuneri municipale în acele depozite cu deşeurilor. noi, luând în considerare criteriul localitãţilor condiţia sã îndeplinească unele din Lista trebuie completatã cu ajutorul autoritãţilor locale izolate. prevederile HG nr. 349/ 2005 privind şi extinsã şi cu alte localitãţi izolate din alte zone, cum ar depozitarea deşeurilor (Monitorul fi Delta Dunării. Oficial nr. 675 din ) Directiva nr. 2000/76/EC privind încinerarea deşeului Hotărârea de Guvern nr. 128/ 2002 privind incinerarea deşeurilor (Monitorul Oficial, Partea I nr.160 din ) Reglementeazã activităţile de incinerare şi co-incinerare, mãsurile de control şi monitorizare a incineratoarelor şi co-incineratoarelor. Agenţiile pentru protecţia mediului sunt responsabile cu eliberarea permiselor. 19

21 Legea UE Legea româneascã Sumarul prevederilor legale şi al punctelor critice (unde este cazul) Responsabilitãţile autoritãţilor relevante Completeazã şi modificã HG nr. 128/2002 şi asigurã Hotărârea de Guvern nr. 268/2005 (Monitorul Oficial nr din ) care completeazã şi modificã HG nr. 128/2002 privind incinerarea deşeurilor transpunerea totalã a Directivei nr. 2000/76/EC privind incinerarea deşeurilor, dând de asemenea şi lista graficelor de închidere a incineratoarelor. Ar trebui întocmitã o nouã HG pentru a putea fi corelatã cu legislaţia actualã în vigoare (ex. HG 856/2002 şi procedura de obţinere a permiselor) şi pentru a avea un Agenţiile pentru protecţia mediului sunt responsabile cu eliberarea acordurilor şi autorizaţiilor pentru incineratoare şi coincineratoare. singur act juridic, complet şi clar. Ordinul Ministerului Mediului şi Gospodãririi Apelor nr. 756/2004 pentru aprobarea normelor tehnice privind incinerarea deşeurilor Aprobã normele tehnice privind incinerarea deşeurilor. (Monitorul Oficial nr. 86 din ) Hotărârea de Guvern nr. 621/ 2005 Directiva nr. 94/62/EC privind ambalajele şi deşeurile din ambalaje privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor din ambalaje (Monitorul Oficial nr. 639 din ) Hotărârea de Guvern nr. 1872/2006 de modificare a HG 621/2005 (Monitorul Oficial nr. 15 din ) Reglementează gestionarea ambalajelor şi deşeurilor din ambalaje, stabilînd obiective şi ţinte naţionale privind valorificarea/reciclarea deşeurilor din ambalaje. Ministerul Economiei şi Comerţului trebuie sã proiecteze programe de cercetare menite sã studieze fabricarea şi compoziţia ambalajelor. Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile va realiza campanii de educare privind colectarea selectivã a deşeurilor din ambalaje. 20

22 Legea UE Legea româneascã Sumarul prevederilor legale şi al punctelor critice (unde este cazul) Responsabilitãţile autoritãţilor relevante Ordonanţa de Urgenţã nr. 196/2005 aprobatã şi modificatã de Legea nr. 105/ privind Fondul de Mediu (Monitorul Oficial nr. 393 din ). Aprobã nivelul taxelor plãtite de cãtre producătorii şi importatorii de bunuri ambalate dacã aceştia nu îndeplinesc ţintele stabilite de HG nr. 621/ 2005 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor din ambalaje. Adminstraţia Fondului de Mediu colecteazã taxele pentru a finanţa prin proiecte sistemul de colectare/reciclare PET şi alte proiecte de protecţie a mediului. Ordinul Ministerului Mediului şi Gospodãririi Apelor nr. 927/2005 Agenţii economici- producători şi importatori- privind procedurile de raportare a Aprobã procedura de raportare a informaţiilor privind care introduc bunuri ambalate pe piaţã trebuie sã informaţiilor privind ambalajele şi ambalajele şi deşeuri din ambalaje. raporteze cantitãţile pentru baza de date naţionalã deşeurile din ambalaje (Monitorul privind ambalajele şi deşeurile din ambalaje. Oficial nr. 929 din ). Ordinul MMGA nr. 1229/ 731/ 1095/2005 privind aprobarea procedurii şi criteriilor de autorizare a entitãţilor economice pentru a prelua responsabilitatea în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare a ambalajelor şi deşeurilor din ambalaje (Monitorul Reglementează procedurile şi criteriile de acordare a permiselor pentru persoanele juridice pentru a prelua responsabilităţile privind atingerea ţintelor de reciclare şi valorificare a bunurilor ambalate. ANPM trebuie sã ia toate măsurile pentru a îndeplini prevederile acestui ordin. MMDD, prin ANPM este responsabil cu eliberarea licenţelor de funcţionare a entitãţilor economice ce preiau responsabilităţile de la importatori şi producatori. Oficial Partea I, nr. 27 din ). 21

23 Legea UE Legea româneascã Sumarul prevederilor legale şi al punctelor critice (unde este cazul) Responsabilitãţile autoritãţilor relevante Ordinul MMGA nr. 194/ 360/1325/2006 ce completeazã şi Completeazã şi modificã procedura şi criteriile pentru modificã Ordinul 1229/ 731/ 1095/2005 obţinerea permiselor de către entitãţile juridice pentru a privind aprobarea procedurii şi prelua responsabilitatea în ceea ce priveşte atingerea criteriilor de autorizare a persoanelor ţintelelor privind reciclarea şi valorificarea. juridice pentru a prelua Aceste douã ordine de ministru, nr. 1229/ 731/ responsabilitatea în ceea ce priveşte 1095/2005 şi nr. 194/ 360/1325/2006 ar putea fi unite atingerea ţintelor anuale de valorificare într-un singur act juridic, clar şi cuprinzător pentru o şi reciclare a deşeurilor din ambalaje mai bunã utilizarea a acestuia de către autorităţile (Monitorul Oficial nr. 499 din competente şi în special de către public ). Directiva nr. 96/59/EC privind depozitarea Hotărârea de Guvern nr. 173/2000 privind gestionarea specială şi controlul bifenililor policlorinaţi şi a altor compuşi similari (Monitorul Oficial nr. 131 din ) Reglementează condiţiile speciale pentru gestionarea şi controlul bifenililor policlorinaţi şi a altor compuşi similari, transpunând principalele prevederi ale Directivei CE. Autorităţile responsabile cu activitãţile de prevenire şi stingere a incendiilor trebuie sã reactualizeze în mod regulat inventariile lor privind PCB şi PCT, incluzand date despre cantitatea, tipul şi locaţia compuşilor. bifenilului Hotărârea de Guvern nr. 291/ 2005 policlorinat şi a rifenilului policlorinat (PCB şi PCT) pentru modificarea HG nr. 173/ 2000 (Monitorul Oficial nr. 330 din ) Hotărârea de Guvern nr. 975/2007 (Monitorul Oficial nr. 598 din Completeazã şi modificã HG nr. 173/2000 pentru a fi în concordanţã cu Directiva UE privind termenele limitã şi depozitarea echipamentelor contaminate şi a uleiurilor uzate. Agenţii economici trebuie sã respecte termenele limitã stabilite pentru eliminare. 30/08/2007) 22

24 Legea UE Legea româneascã Sumarul prevederilor legale şi al punctelor critice (unde este cazul) Responsabilitãţile autoritãţilor relevante Ordinul MMGA nr. 1018/2005 ce stabileste Secretariatul Tehnic pentru Aprobã înfiinţarea Secretariatului Tehnic pentru Secretariatul Tehnic pentru Gestionarea şi gestionarea şi controlul PBC şi PCT în Gestionarea şi Controlul PCB şi PCT în cadrul Direcţiei Controlul PCB şi PCT are 3 reprezentanti de la cadrul Direcţiei pentru Gestionarea pentru Gestionarea Deşeurilor şi Substanţelor Chimice ANPM şi câte 1 reprezentant de la fiecare din Deşeurilor şi Substanţelor Chimice Periculoase din cadrul Agentiei Nationale pentru următoarele instituţii: MMDD, ARPM, Garda Periculoase (Monitorul Oficial nr. 966 Protecţia Mediului. Naţionalã de Mediu şi ICIM- Bucureşti. din ). Ordinul MMGA nr. 257/2006 Stabileşte condiţiile pentru inventarul echipamentelor ce pentru completarea anexei Ordinului de conţin compuşii desemnaţi sub 50 ppm şi prin adãugarea Ministru nr. 1018/2005 ce stabileste unor definiţii şi prevederi asigurã transpunerea totală a înfiinţarea Secretariatului Tehnic Directivei nr. 96/59/EC. pentru compuşii desemnaţi în cadrul Este necesarã întocmirea unei HG noi care sã fie în Direcţiei pentru Gestionarea Deşeurilor deplină concordanţã cu Directiva UE, care sã conţină şi Substanţelor Chimice Periculoase toate prevederile şi definiţiile şi un singur OM stabilind (Monitorul Oficial nr. 249 din Secretariatul, pentru a avea un act juridic clar şi 2006). cuprinzãtor. Decizia nr. Hotărârea de Guvern nr. 856/ /532/EC, privind pãstrarea de înregistrãri legate Reglementează pãstrarea de informaţii privind modificată prin de gestionarea deşeurilor şi o listã de gestionarea deşeurilor, inclusiv colectarea, transportul, Decizia nr. deşeuri, inclusiv cele periculoase depozitarea temporarã, refolosirea şi eliminarea acestora 2001/119 stabilind (Monitorul Oficial nr. 659, din de cãtre agenţii economici. o listã a deşeurilor ) 23

25 Legea UE Legea româneascã Sumarul prevederilor legale şi al punctelor critice (unde este cazul) Responsabilitãţile autoritãţilor relevante Legea nr. 6/1991 privind aderarea României la Convenţia de la Basel Autoritatea competentã şi punctul central îl Convenţia de la Basel (1989) privind controlul transportului peste privind mişcările transfrontaliere ale deşeurilor periculoase şi privind eliminarea lor (Monitorul Oficial, Partea I, nr. 18 din ) Reglementează mişcările transfrontaliere ale deşeurilor periculoase şi eliminarea acestora. reprezintã MMGA prin entitãţile subordonate acestuia: Direcţia pentru Gestionarea Deşeurilor şi Agenţia Naţionalã pentru Protecţia Mediului. frontiere al deşeurilor periculoase şi al eliminării acestora Legea nr. 265/2002 privind acceptarea amendamentelor Convenţiei de la Basel privind controlul mişcărilor transfrontaliere ale deşeurilor Adoptã amendamentele Convenţiei de la Basel privind controlul mişcărilor transfrontaliere a deşeurilor periculoase şi privind eliminarea periculoase. acestora (Monitorul Oficial nr. 352 din ) HG nr. 788/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea La introducerea pe teritoriul României a Regulamentul Parlamentului European şi al Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1013/2006, privind transferul de Reglementează supravegherea şi controlul transferurilor de deşeuri deşeurilor, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului emite documentul de notificare şi documentul de circulaţie pentru valorificare în Consiliului (CE) deşeuri (Monitorul Oficial Nr. 522 din instalaţii autorizate. nr. 1013/2006,

26 Legea UE Legea româneascã Sumarul prevederilor legale şi al punctelor critice (unde este cazul) Responsabilitãţile autoritãţilor relevante privind transferul de deşeuri Hotărârea de Guvern nr. 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României (Monitorul Oficial nr. 672 din 30/09/2008) Stabileşte Procedura pentru reglementarea şi controlul transporturilor deşeurilor de orice tip pe teritoriul României. Ministerele Mediului şi Dezvoltării Durabile, Transporturilor, Sãnãtãţii, Administraţiei şi Internelelor, Comisia Naţionalã de Reciclare şi Garda Naţionalã de Mediu trebuie sã identifice neconcordanţele şi sã aplice sancţiuni. Directiva nr. 86/278/EEC privind protecţia mediului, şi în particular, a solului, atunci când namolul provenit de la staţiile de epurare este folosit în agriculturã Ordinul MMGA şi al Ministerului Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 344/708/ 2004 privind aprobarea normelor tehnice pentru protecţia mediului, şi în particular, a solului, când nãmolul provenit de la staţiile de epurare este folosit în agriculturã (Monitorul Oficial nr. 959 din ). Aprobã normele tehnice pentru protecţia mediului şi în special a solului, atunci când nãmolul provenit de la staţiile de epurare este folosit în agriculturã. -Autoritãţile teritoriale din agricultură trebuie sã coopereze cu autoritatea de mediu pentru eliberarea permiselor pentru folosirea nãmolului provenit de la staţiile de epurare în agriculturã. -Ministerul Internelor şi Administraţiei Publice elaboreazã împreunã cu autoritãţile locale planuri pentru imbunãtaţirea activitãţilor staţiilor de epurare pentru a aplicare cele mai bune practici în ceea ce priveşte eliminarea nămolului. Directiva nr. HG nr. 2406/2004 privind gestionarea Reglementează gestionarea vehiculelor scoase din uz, 2000/53/EC vehiculelor scoase din uz (Monitorul stabilind ţintele pentru valorificare şi reciclare, şi MMGA are responsabilitatea de a raporta datele privind vehiculele Oficial nr.32 din ), cerinţele minime ce trebuie îndeplinite în ceea ce priveşte la fiecare 3 ani Comisiei Europene. scoase din uz modificat prin HG nr.1313 / instalaţiile de colectare şi de dezmembrare a VSU. 25

27 Legea UE Legea româneascã Sumarul prevederilor legale şi al punctelor critice (unde este cazul) Responsabilitãţile autoritãţilor relevante (VSU) Ordinul comun al MMGA, MAPA şi Aprobã modelul de certificat de distrugere pentru MTCT nr. 87/527/411/2005 privind vehiculele scoase din uz precum şi condiţiile de eliberare modelul certificatului de distrugere şi a acestui certificat. condiţiile pentru eliberarea acestuia Trebuie întocmit un act juridic clar şi cuprinzãtor care sã pentru vehiculele scoase din uz încludã toate actele juridice menţionate mai sus, (Monitorul Oficial nr. 295 din referitoare la VSU (HG 2406/2004, OM 88/110/2005 şi ) OM 87/527/411/2005) în aceeaşi HG. Ordinul MMGA nr. 1224/2005 privind aprobarea procedurii şi condiţiilor de autorizare a entitãţilor legale de asumare a responsabilitãţilor pentru stabilirea ţintelor anuale de refolosire, reciclare şi valorificare energeticã a VSU (Monitorul Oficial nr din Aprobã procedura şi condiţiile pentru eliberarea permisului cãtre entitãţile juridice pentru ca acestea sã-şi asume responsabilitãţile pentru îndeplinirea ţintelor anuale privind valorificarea şi reciclarea de la producãtorii şi importatorii de vehicole ) Ordinul MMGA nr. 816/2006 pentru înfiinţarea comisiei pentru evaluarea şi Stabileşte competenţele Comisiei, în ceea ce priveşte eliberarea permiselor pentru entitãţile emiterea permiselor pentru entitãţile juridice care îşi juridice, privind asumarea asumă responsabilitatea pentru îndeplinirea ţintelor responsabilitãţilor legate de ţintele anuale de valorificare/reciclare. anuale de refolosire, reciclare şi O parte din persoanele nominalizate în comisie au fost valorificare energeticã a VSU înlocuite şi OM trebuie modificat în concordanţã cu noile (Monitorul Oficial nr. 724 din schimbãri şi nominalizãri din Minister ) 26

28 Legea UE Legea româneascã Sumarul prevederilor legale şi al punctelor critice (unde este cazul) Responsabilitãţile autoritãţilor relevante Transpune cerinţele Directivelor Europene, obiectivele şi ţintele ce trebuie atinse gradual. Responsabilitatea finanţãrii colectãrii/ transportului şi eliminãrii DEEE din Ministerul Economiei şi Comerţului, MMGA şi Hotărârea de Guvern nr. 448/2005 gospodãrii şi de la ceilalţi utilizatori revine producãtorilor autoritãtţile publice locale sunt obligate sã Directiva nr. 2002/96/EC privind deşeurile din echipamente electrice şi electronice (DEEE) privind deşeurile din echipamente electrice şi electronice (Monitorul Oficial nr. 491 din ) Ordinul MMGA nr. 901/ 2005 privind aprobarea mãsurilor specifice pentru care introduc EEE pe piatã după În viitorul apropiat, după ce entitãţile juridice ce vor fi responsabile de atingerea ţintelor vor intra în vigoare, sau chiar înainte, trebuie adãugate responsabilitãţi clare pentru atingerea ţintelor stabilite şi sancţiuni dacã aceste ţinte nu sunt îndeplinite. Aprobã mãsurile specifice pentru colectarea DEEE promoveze informaţii şi campanii de educare a consumatorilor şi sã ii încurajeze sã faciliteze procesul de refolosire, tratare şi valorificare a DEEE. colectarea DEEE care prezintã riscuri deteriorate şi contaminate în condiţii de siguranţã pentru de contaminare pentru personalul de la sãnãtatea personalului ce deserveşte punctele de punctele de colectare (Monitorul colectare. Oficial nr. 910 din ). 27

29 Legea UE Legea româneascã Sumarul prevederilor legale şi al punctelor critice (unde este cazul) Responsabilitãţile autoritãţilor relevante Ordinul comun al MMGA şi MEC nr. 1225/721/2005 privind aprobarea procedurii şi criteriilor de evaluare şi autorizare a entitãţilor colective ce Reglementează procedura şi criteriile de evaluare şi preiau responsabilitãţile de atingere a ţintelor anuale de refolosire/valorificare/reciclare a DEEE autorizare a entitãţilor colective ce preiau responsabilitatea de atingere a ţintelor anuale de la producătorii şi importatorii de echipamente electrice şi Responsabilã cu intrarea în vigoare a OM este Agenţia Naţionalã pentru Protecţia Mediului. (Monitorul Oficial nr. 161 din electronice ) şi rectificarea acestuia în 2006 (Monitorul Oficial nr. 44 din ) Este aprobatã o procedurã clarã de înregistrare a Ordinul comun al MMGA şi MEC nr. 1223/715/2005 privind procedura de înregistrare a producãtorilor, inventarul şi datele raportate privind EEE şi DEEE (Monitorul Oficial nr..1 din ) producãtorilor şi a formelor specifice de raportare a datelor privind EEE produse şi introduse pe piaţã, precum şi date referitoare la DEEE. Este necesarã elaborarea unui act juridic care sã conţină şi sancţiuni pentru cei care nu respectã procedurile de înregistrare şi nu raporteazã date. Garda Naţionalã de Mediu trebuie sã fie responsãbilã cu controlul şi Agenţia Naţionalã pentru Protecţia Mediului este responsabilã cu agregarea datelor primite într-o bază de date naţionalã privind EEE şi DEEE. acordarea de sancţiuni. Hotărârea de Guvern nr. 992/2005 privind limitarea folosirii anumitor substanţe periculoase în EEE (Monitorul Oficial nr 822 din ) Reglementează regimul de introducere pe piaţã a EEE ce conţin substanţe periculoase; dupã este interzisã introducerea pe piaţã a EEE ce conţin Pb, Hg, Cd, Cr6, BPB şi DEPB Agenţia Naţionalã pentru Substanţe Chimice şi Periculoase este responsabilã cu impunerea de penalitãţi în cazul neconformãrii. 28

30 Legea UE Legea româneascã Sumarul prevederilor legale şi al punctelor critice (unde este cazul) Responsabilitãţile autoritãţilor relevante Hotărârea de Guvern nr. 816/2006 pentru completarea şi modificarea HG nr. 992/2005 privind limitarea folosirii anumitor substanţe periculoase în EEE (Monitorul Oficial nr 822 din ) Reglementează nivelul admis al concentraţiilor de anumite metale grele şi alţi compuşi toxici în echipamentele electrice şi electronice. Cele douã HG 992/2005 şi HG 816/2006 trebuie reformulate într-una singurã. MEF va schimba nivelul concentraţiilor şi lista substanţelor periculoase pentru a fi în concordanţã cu progresul tehnologic. Ordinul MMGA nr. 556/2006 privind etichetarea specificã aplicatã echipamentelor electrice şi electronice introduse pe piaţã dupa 31 Dec (Monitorul Oficial nr.608 din ) Reglementează tipul şi mãsurile etichetelor pentru diferite bunuri, introduse pe piaţă după 31 Dec 2006, precum şi identificarea producãtorului. Acest OM poate fi unit cu HG 448/2005 privind DEEE într-un singur act legal, clar. Garda Naţionalã de Mediu şi Autoritatea pentru Protecţia Consumatorului sunt responsabile cu instituirea penalitãţilor în caz de neconformare. Ordinul MMGA nr. 66 / privind înfiinţarea Comisiei pentru Nominalizeazã persoanele din cadrul Comisiei de Evaluarea şi Autorizarea entităţilor Evaluare şi Autorizare a entitãţilor colective ce preiau colective ce preiau responsabilitatea responsabilitatea atingerii ţintelor anuale de refolosire, atingerii ţintelor anuale de refolosire, valorificare şi reciclare a DEEE. valorificare şi reciclare a DEEE Ordinul trebuie revizuit şi modificat datoritã (OMiîntern- nepublicat în Monitorul schimbărilor aparute la Nivelul Secretarului de Stat. Oficial) 29

31 Legea UE Legea româneascã Sumarul prevederilor legale şi al punctelor critice (unde este cazul) Responsabilitãţile autoritãţilor relevante Directiva nr. 78/176/EEC9 privind deşeurile provenite din industria de TiO2, Directiva nr. 82/883/EEC** şi Directiva nr. Ordinul comun al MMGA şi MEC nr. 751/870/2004 privind gestionarea deşeurilor din industria de dioxid de titaniu (Monitorul Oficial nr.10 din ). Aprobã condiţiile necesare pentru autorizarea proiectelor şi/sau a activităţilor din industria dioxidului de titaniu precum şi gestionarea deşeurilor din această industrie. Trebuie revizuite obligaţiile proprietarului activităţii pentru a fi în concordanţã cu noua Lege de Protecţia Mediului. 92/112/CEE*** Hotărârea de Guvern nr. 124/2003 Directiva nr. 87/217/CEE privind prevenirea şi reducerea poluãrii mediului cu azbest privind prevenirea şi reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest (Monitorul Oficial nr.109 din ), modificată prin Hotărârea de Guvern nr. 734 /2006 (Monitorul Oficial nr. 519 din 15/06/2006) Hotărârea de Guvern nr. 1875/2003 privind protecţia sãnãtãţii personalului împotriva poluării cu azbest (Monitorul Oficial nr.64 din ) Reglementează prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest; restricţioneazã folosirea şi comercializarea azbestului şi a produselor ce conţin azbest şi stabileşte reguli pentru etichetarea produselor cu conţinut de azbest. Reglementează condiţiile de lucru pentru protecţia personalului împotriva poluării cu azbest. Ordinul MMGA nr. 108/2005 privind metodele de prelevare a probelor şi de Stabileşte metodele de prelevare şi metodele analitice ce determinare a cantităţilor de azbest în vor fi fololocaţie pentru a determina mediu (Monitorul Oficial nr.217 din concentraţia/cantităţile de poluanţi ). 30

32 1.4. CATEGORII DE DEŞEURI CARE FAC OBIECTUL PLANULUI JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR Deşeurile care fac obiectul PJGD sunt deşeurile municipale nepericuloase şi periculoase (deşeurile menajere şi asimilabile din comerţ, industrie şi instituţii), la care se adaugă alte câteva fluxuri speciale de deşeuri: deşeurile de ambalaje, deşeurile din construcţii şi demolări, nămoluri de la epurarea apelor uzate, vehicule scoase din uz şi deşeuri de echipamente electrice şi electronice. În tabelul de mai jos sunt prezentate tipurile de deşeuri împreună cu codurile conform Listei europene a deşeurilor şi H.G. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase. Tabel nr Categorii de deşeuri care fac obiectul PJGD COD TIP DE DEŞEU (Lista europeană a deşeurilor HG nr. 856/2002) Deşeuri periculoase şi nepericuloase municipale (deşeuri menajere şi 20 asimilabile din comerţ industrie; instituţii) inclusiv fracţiile colectate separat: fracţii colectate separat (cu excepţia 15 01) deşeuri din grădini şi parcuri (incluzând deşeuri din cimitire) alte deşeuri municipale (deşeuri municipale amestecate, deşeuri din pieţe, deşeuri stradale, deşeuri voluminoase etc.) Deşeuri de ambalaje (inclusiv deşeurile de ambalaje municipale colectate separat) Deşeuri din construcţii şi demolări 17 01; 17 02; Nămoluri de la epurarea apelor uzate oraşeneşti Vehicule scoase din uz Deşeuri de echipamente electrice şi electronice *; *; *;

33 1.5. STRUCTURA PLANULUI JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR Pl5nul de gestionare a deşeurilor cuprinde următoarele părţi principale: Descrierea situaţiei existente Obiective şi ţinte regionale Planificare: - Prognoza cantităţilor generate şi colectate şi cuantificarea ţintelor - Alternative tehnice potenţiale - Calculul capacităţilor necesare - Măsuri de implementare - Evaluarea costurilor Monitorizarea planului. Fluxurile speciale (deşeuri municipale periculoase, deşeuri din construcţii şi demolări, nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti, deşeuri de echipamente electrice şi electronice şi vehicule scoase din uz) sunt prezentate în capitole separate ORIZONTUL DE TIMP AL PLANULUI JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR Anul de referinţă pentru fundamentarea PJGD este anul PJGD se elaborează pentru următorii 5 ani, realizându-se o prognoză a generării şi determinarea capacităţilor de valorificare până în anul Monitorizarea implementării PJGD va marca necesitatea revizuirii planului, aspectele de neconformitate datorate progresului tehnic sau evoluţiei populaţiei şi modificărilor structurii consumului. Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor va fi revizuit periodic, avându-se în vedere progresul tehnic şi politicile de protecţie a mediului, fără să se depăşească însă perioada de 5 ani. În cazul în care în cadrul procesului de monitorizare a planului se constată o evoluţie diferită a indicatorilor utilizaţi în prognoză se va realiza revizuirea Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor. 32

34 1.7 IMPACTUL ASUPRA COMUNITĂŢII Implementarea Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor va genera schimbări semnificative ale practicilor curente de gestionare a deşeurilor. Impactul implementării PJGD asupra comunităţii este ilustrată în continuare prin câteva exemple: În ceea ce priveşte deşeurile menajere şi cele asimilate cu acestea din comerţ, industrie şi instituţii, vor fi întâlnite următoarele aspecte: - închiderea depozitelor neconforme în exploatare şi amenajarea la nivel judeţean a uneia conforme cu standardele UE conduce la creşterea costurilor de operare la nivel local. - amenajarea Staţiilor de transfer pentru zonele populate situate la distanţă mare de depozit conduce la apariţia unor noi tipuri de maşini pentru transportul deşeurilor la distanţă; - extinderea colectării deşeurilor în zona rurală va crea condiţii pentru reabilitarea terenurilor afectate de depozitare necontrolată şi va ridica standardul serviciilor în zona rurală; - noi reglementări şi cerinţe cu privire la sortare, colectare şi/sau puncte de colectare, eliminare pentru diferite categorii de deşeuri duce la schimbarea propriu-zisă a obiceiurilor de colectare a deşeurilor în fiecare gospodărie în parte, necesitând o implicare deosebită din partea populaţiei; - implicarea mai pronunţată a prestatorilor de servicii privaţi poate duce la ameliorarea standardelor serviciului de salubritate prin creşterea responsabilităţii angajaţilor, dar şi la o echilibrare a costurilor cu tarifele încasate sau taxele percepute. În ceea ce priveşte pre-colectarea diferenţiată, punctele de colectare şi activităţile de reciclare a deşeurilor de ambalaje ori a celor biodegradabile, sunt previzibile următoarele aspecte : - sortarea la generator în noi containere şi transport separat pentru hârtie/sticlă/metale/plastic/deşeuri de ambalaj duce la schimbarea propriu-zisă a obiceiurilor de colectare a deşeurilor în fiecare gospodărie în parte, aceasta ducand la implicare mai responsabilă din partea populaţiei. Acest lucru va schimba aspectul estetic al localităţilor întrucât containerele respectă un cod al culorilor; 33

35 - vor aparea noi containere pentru colectarea hârtiei/cartonului, a recipienţilor din PET, a dozelor de aluminiu, a materialelor textile şi sticlei de la generatorii comerciali, din parcuri sau instituţii publice. Fac necesară adoptarea noilor proceduri de către populaţie. - centrele locale sau judeţene pentru sortarea deşeurilor de ambalaje crează noi locuri de muncă şi schimbă destinaţia unora dintre fluxurile de deşeuri; - încurajarea compostării deşeurilor vegetale în propria gospodărie în zonele rurale duce la creşterea cantităţilor de compost disponibile pentru agricultură; colectarea diferenţiată a deşeurilor vegetale din zonele urbane determină schimbarea procedurilor de lucru ale serviciilor orăşeneşti de întreţinere a spaţiilor verzi; - serviciilor orăşeneşti de întreţinere a spaţiilor verzi; - compostarea deşeurilor biodegradabile va crea noi locuri de muncă, schimbă destinaţia unora din fluxurile de deşeuri şi creşte oferta de compost pentru agricultură; - amenajarea de puncte de colectare sau colectarea specializată a deşeurilor voluminoase facilitează populaţiei eliminarea acestor deşeuri, fără a mai polua estetic localităţile; - utilizarea unor instrumente economice pentru încurajarea reutilizării/reciclării materialelor provenite din deşeuri poate determina creşterea cantităţilor colectate, variaţii în preţul unor produse. În ceea ce priveşte fluxurile speciale de deşeuri: puncte de colectare, centre de tratare (dezasamblare, mărunţire) sau sisteme de preluare de către distribuitori vor fi întâlnite următoarele aspecte: - deşeurile din construcţii şi demolări (cărămizi, beton, tencuieli, ţigle, lemn s.a.m.d.) nu vor mai fi admise în depozitul conform, astfel încât trebuie amenajate depozite specializate dotate cu echipament de procesare (de regulă pentru sortare şi mărunţire): - se va întări controlul si înăspri, din punct de vedere legal, autorizarea societăţilor de construcţii; - se vor aplica tarife speciale la eliminarea deşeurilor din construcţii şi demolări; - populaţia va trebui să fie informată şi să se conformeze noilor practici, chiar dacă acestea vor presupune cheltuieli suplimentare pentru bugetul familiei. 34

36 - deşeurile menajere periculoase, deşeurile din echipamente electrice şi electronice (baterii, acumulatori, etc.) şi vehicule scoase din uz: - vor fi colectate în puncte de colectare sau predate la schimb distribuitorilor facilitand populaţiei eliminarea acestor tipuri de deşeuri; - pentru a se putea atinge ţintele de recuperare şi reciclare propuse, agenţii economici vor fi încurajaţi să investească în instalaţii nepoluante de tratare al deşeurilor periculoase, al materialelor de la vehiculele scoase din uz prin dezasamblare sau al celor provenite tot prin dezasamblare din deşeurile de echipamente electrice şi electronice, creindu-se în acest fel noi locuri de muncă, noi surse de materii prime secundare; - se vor introduce noi taxe sau se vor utiliza alte instrumente economice ca de exemplu utilizarea sistemului preluării acestor deşeuri de către distribuitori la vânzarea unui produs nou din aceeaşi categorie având drept efect variaţia preţului unor produse. În ceea ce priveşte informarea / consultarea publicului Cetăţenii vor fi informaţi mai bine asupra practicilor legate de colectarea, tratarea sau eliminarea deşeurilor. Ei vor fi consultaţi înaintea amenajării oricărei instalaţii de gestiune a deşeurilor, fiind de aşteptat ca, în timp, gradul de implicare şi conştientizare să crească. În perioada imediat următoare este foarte importantă conştientizarea cetăţenilor în ceea ce priveşte sistemul de colectare selectivă. Pentru aceasta va fi necesar ca: - să se desfăşoare campanii sistematice sau chiar neprogramate de informare; - să fie făcute publice, în mod regulat, rapoarte privind cantităţile, investiţiile, costurile de colectare, tratare sau depozitare; - să aibă loc consultări publice sistematice în cadrul procedurilor de Evaluare Strategică de Mediu, de Evaluare a Impactului asupra Mediului ori cele prevăzute în cadrul emiterii Acordurilor de Mediu pentru instalaţiile noi. 35

37 CAPITOLUL 2 2. PREZENTAREA SITUATIEI EXISTENTE 2.1. DESCRIEREA GENERALĂ A JUDEŢULUI Descrierea poziţiei judeţului în cadrul regiunii Judeţul Cluj, situat între paralelele de N si N, meridianele E si E, face parte din Regiunea de Dezvoltare de Nord-Vest alături de judeţele Maramureş, Satu Mare, Sălaj, Bihor şi Bistriţa-Năsaud. Fig. nr Harta Regiunii 6 N-V - suprafaţa judeţului: Teritoriul administrativ al judeţului Cluj este desfăşurat pe o suprafaţă de 6674,4 km 2 Suprafaţa regiunii de nord vest este de kmp. Suprafaţa judeţului Cluj reprezintă 19,5 % din suprafaţa totală a regiunii de nord vest. 36

38 Fig. nr Harta judeţului Cluj - utilizarea terenurilor: total (ha) : ,00 - teren agricol (ha) ,00 din care: arabil (ha) ,00 păşuni (ha) ,00 fâneţe (ha) ,00 vii (ha) - 384,00 livezi (ha) 4.169,00 - teren neagricol (ha) ,00 din care: păduri (ha) ,00 terenuri ocupate de ape (ha) 8.917,00 terenuri ocupate de drumuri, căi ferate (ha) ,00 terenuri ocupare de construcţii (ha) ,00 neproductive (ha) ,00 - relief: Trăsătura caracteristică a cadrului natural o constituie predominanţa reliefului deluros, pe aproape 2/3 din suprafaţa totală; restul de 1/3 este relief muntos. Câmpiile propriu-zise lipsesc, dar prin compensatie sunt prezente văile lung terasate şi luncile râurilor Someş şi Arieş. Înălţimile cele mai reprezentative sunt masivul Vlădeasa m şi Muntele Mare m. Altitudinea minimă (227 m) se înregisreazã la ieşirea Someşului din judeţ. Munţii situaţi în partea de sud-vest fac parte din 37

39 grupa Munţilor Apuseni, care, din punct de vedere petrografic, prezintă o mare complexitate, fiind consideraţi ca o adevarată sinteză a arcului Carpatic ce strabate ţara. Zona deluroasă este reprezentată, la est de Râul Someşul Mic, de coline joase, făcând parte din unitatea geografică Câmpia Transilvaniei iar la vest de râul Someşul Mic, de dealuri cu înălţime medie aparţinand Podişului Someşan. - geologie: - tipuri de soluri: - clasa I II cu potenţial de producţie ridicat ocupă suprafeţe restrânse în Câmpia Transilvaniei, Depresiunea Turda Campia Turzii, luncile râurilor - clasa II IV cu potenţial de producţie mediu sunt cele mai răspândite - clasa IV V sunt terenuri slab productive relativ extinse zonele montane, zonele de deal şi podiş supuse eroziunii solului. - clima: Prin poziţia sa, judeţul are o climă continentală moderată, caracteristică regiunilor vestice şi nord-vestice ale ţării. Ca urmare, în timpul iernii predomină invaziile de natură maritimă - polară sau maritimă - arctică dinspre nord-vest, iar vara - aerul cald dinspre nord-est. Media precipitaţiilor se situiază între valorile de mm, peste media pe ţară care este 677 mm. Precipitaţii peste 1000 mm se înregistrează la munte, cantităţi de mm în dealurile Someşene iar între mm în Câmpia Transilvaniei. Cele mai mici cantităţi cad în sezonul toamnă primavară (37 42%). În medie temperatura anuală se situează în jurul valorilor 8-9ºC, fiind uşor mai ridicată decât temperatura medie anuală din nordul ţării (8ºC). Circulaţia aerului este predominant vestică. Această circulaţie a aerului este evidentă numai pe vârfurile înalte, respectiv la Staţia Meteorologică Vlădeasa (1836m). În podişul Someşan şi Câmpia Transilvaniei, ca urmare a rolului de paravan al masivelor muntoase, vânturile se canalizează de-a lungul văilor. La Cluj-Napoca frecvenţele maxime aparţin direcţiilor nord vest (12,6 % ), vest (10,5 %), nord est (8,5%), sud est(8%). Vitezele medii ale circulaţiei aerului sunt cuprinse între 20 şi 30 m/s, aceleaşi viteze înregistrându-se şi în cea mai mare parte a Podişului Transilvaniei, în centrul şi nordul Câmpiei de Vest şi pe Culoarul Mureşului. 38

40 - hidrologie: Reţeaua hidrografică este reprezentată de râuri, lacuri şi ape subterane. Râurile principale sunt: Someşul Mic, Arieşul şi Crişul Repede. Printre cele mai importante se numară complexele lacustre de la Turda, Cojocna, Sic şi Ocna Dejului. Categoria cea mai reprezentativă ca dimensiune şi importanţă o constituie lacurile de acumulare ale amenajărilor hidroenergetice în spaţiul montan: Gilău, Someşul Cald, Tarniţa, Fântânele şi Drăgan. Volumele de apă transportate sunt pe teritoriul judeţului Cluj, după cum urmează : Someşul Mic 12,9 mc/s la Gilău Someş 74,6 mc/s la Dej Crişul Repede 19,6 mc/s la Vadu Crişului Arieş 23,5 mc/s la Turda Tabel nr Lacurile de acumulare din judeţul Cluj Nr. Crt. Denumire Bazin hidrografic S (ha) Folosinţa 1 Fântânele Someşu Cald 884 Energie 2 Traniţa Someşu Cald 215 Energie 3 Someşu Cald Someşu Cald 85 Energie 4 Floreşti Someşu Mic 30,5 Energie 5 Gilău Someşu Mic 70 Complexă 6 Ţaga Mare Fizeş 112 Piscicultură 7 Cătina Fizeş 65 Piscicultură 8 Tău Popii Fizeş 47 Piscicultură 9 Sucutard II Fizeş 46 Piscicultură 10 Santejude Sic 38 Piscicultură 11 Drăgan Valea Drăganului 290 Complexă Lacurile naturale sunt puţine şi de importanţă secundară ca utilitate economică, dar interesante ca geneză şi valoare ştiinţifică, două dintre ele fiind declarate rezervaţii naturale: Lacul Ştiucii şi Lacul Legii. Lacurile antropo-saline (născute prin inundarea cu apă a unor vechi ocne părăsite) se caracterizează prin adâncimi mari şi prin calităţi terapeutice ale apelor cu salinitate foarte ridicatã. 39

41 Tabel nr Principalele iazuri şi heleştee din judeţul Cluj Nr. Crt. Denumirea amenajării Bazinul hidrografic Suprafaţa amenajaţă (ha) 1. Ţaga Mare Fizeş Ţaga Mică Fizeş Tău Popii Fizeş Geaca II Fizeş Cătina Fizeş Sucutard II Fizeş Lacul Ştiucii Bonţ 57,3 7. Sântejude Sântejude Sucutard Fizeş Geaca I Fizeş Geaca III Fizeş Sucutard I Fizeş Suatu Gădălin Aruncuta Gădălin Berchieş Gădălin 11.3 Apele subterane sunt exploatabile pentru alimentarea cu apă potabilă, industrială şi tratament balnear. Sistemul acvifer freatic cuprinde importante resurse de apă regenerabile în lunca şi terasele Someşului Mic din care se alimentează numeroase localitaţi urbane şi rurale ale judeţului. Majoritatea apelor freatice din regiunile de deal şi câmpie nu au calităţi potabile datorită atât mineralizării şi durităţii ridicate, cât şi a proprietăţilor biologice şi bacteriologice necorespunzătoare. Se impune realizarea unui sistem de protejare a acviferului având în vedere faptul că reprezintă rezerva de apă pentru viitor. - vegetatie: Etajul subalpin întâlnit la altitudini de peste 1600 m e reprezentat prin tufărişurile de ienupăr şi jneapăn. Etajul boreal pădurea de molid - este întâlnit la altitudini cuprinse între m în munţii Vlădeasa, Muntele Mare şi Gilau. 40

42 Pădurile de amestec molid, brad şi fag între altitudinile m completat de stratul arbustiv (alun, caprifoi, zmeură, scorus). Pădurile de foioase (fag şi gorun) ce se desfasoară între altitudini de 1200 m şi coboară până către 500 m ocupă cea mai mare suprafaţă din cadrul judeţului. Silvostepa (vegetaţie arborescentă şi ierboasă) apare sporadic în dealurile Cojocna Sic şi Aiton Viişoara. - resurse: Judeţul Cluj deţine o gamă variată de resurse, dar exceptând cele de minereuri complexe (plumb, zinc) sare şi ape minerale care apar în cantitaţi limitate, nu motivează proiectarea unei industrii de amploare. Menţionăm minereurile neferoase exploatate la Băişoara Cacova Ierii, Valea Lita, minereuri de fier exploatate la Căpuş, Vlaha, Săvădisla, Maşca, Băişoara, Buru. Minereurile nemetalifere se exploatează la Turda, Dej. Sarea se extrage la Ocna Dej, Turda. Se remarcă modestia resurselor energetice (petrol, cărbuni şi gaze) care sunt departe de a satisface necesarul. Exploatarea neraţională în cariere a calcarului (Sănduleşti), tufului vulcanic şi a altor roci de construcţie conduce la apariţia unor grave dezechilibre în versanţi, precum şi la schimbarea parţială sau totală a fizionomiei unei regiuni (Bologa Poieni, Aşchileu). În lungul principalelor cursuri de apă există un număr mare de balastiere (Buru, Mihai Viteazu, Luna, Luncani, Floreşti, Bonţida, Iclod, Câţcău, etc). În toate aceste zone, pe lângă modificarea esenţiala a albiei, flora şi vegetaţia sunt puternic perturbate iar apa râurilor este poluată cu produse pertoliere. Resursele balneare sunt destul de importante în judeţul Cluj, dar au capacităţi reduse atât din punct de vedere al dotărilor cât şi din punct de vedere curativ, necesitând lucrări costisitoare de mărire a capacităţii. Judeţul poseda o serie de resurse hidrominerale reprezentate prin acvifere preponderent clorosodice şi cu continut sulfuros. De prezenţa acestor acumulări sunt legate apariţia izvoarelor, lacurilor sărate şi a nămolurilor terapeutice. Între acestea menţionăm: 1. Băile Sărate Turda, un complex de lacuri şi bazine artificiale, completate cu o salină uriaşă. 2. Băile Cojocna, de asemenea cu un grad ridicat de salinitate, utilizate pentru tratarea afecţiunilor reumatismale. 3. Băile Băiţa lângă Gherla. 41

43 4. Băile Someşeni, cu nămol sapropelic pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca pentru care au fost întocmite proiecte de amenajare şi mărire a capacităţii prin decolmatarea izvoarelor minerale şi suplimentarea apelor curative cu ajutorul sondelor de adâncime. 5. Ocnele Dejului, dispunând de asemenea de ape sărate şi de o salină amenajată Arii protejate Majoritatea ariilor naturale protejate de importanta nationala sunt declarate prin Legea Privind Planul de Amenajare a Teritoriului National - Secţiunea III. Judeţul Cluj are 24 de asemenea arii naturale protejate de interes naţional: Tabel nr. 2.3 Ariile naturale protejate de interes naţional din judeţul Cluj Nr. crt. Aria protejată de interes naţional Localizare Suprafaţa (ha) 1 Parcul Natural Apuseni (V) Comunele Beliş, Călăţele, Săcuieu, Mărişel, Mărgău, Măguri Răcătău Tipul mixt 2 Peştera Vârfuraşu (III) Comuna Mârgău 1 speologic 3 Peştera Mare de pe Valea Firei (III) Comuna Mârgău 2 speologic 4 Peştera din Piatra Ponorului (III) Comuna Mârgău 2 speologic 5 Cariera Corabia (III) Comuna Gilău, sat Someşul Rece 2 geologic 6 Gipsurile de la Leghia (III) Comuna Aghireşu 1 mixt 7 Valea Morilor (IV) Comuna Feleacu 1 botanic 8 Pârâul Dumbrava (IV) Comuna Ciurila 0,5 botanic 9 Cheile Baciului (IV) Comuna Baciu 3 mixt 10 Cheile Turenilor (IV) Comuna Tureni 25 mixt 11 Sărăturile şi Ocna Veche (IV) Municipiul Turda 10 botanic 12 Făgetul Clujului (V) Municipiul Cluj Napoca 10 mixt 13 Locul Fosilifer Coruş (III) Comuna Baciu 2 geologic 14 Dealul cu Fluturi (IV) Comuna Viişoara 20 zoologic (lepido pterologic) 15 Cheile Turzii (IV) Comuna Mihai Viteazu, Comuna Petreştii de Jos 324 mixt 16 Stufărişurile de la Sic (IV) Comuna Sic 505 mixt 17 Valea Legiilor (IV) Comuna Geaca 125 zoologic 18 Lacul Ştiucilor (IV) Comuna Fizeşul Gherlii 140 mixt 19 Suatu I şi II (IV) Comuna Suatu 11.3 botanic 20 Fânaţele Clujului Copârşaie (IV) Municipiul Cluj-Napoca 97 botanic 21 Fânaţele Clujului Valea lui Craiu Municipiul Cluj-Napoca 2.2 botanic 42

44 (IV) Planul judeţean de gestionare a deşeurilor judeţul Cluj 22 Pădurea Ciuaşului (IV) Comuna Ţaga 3 avifaunis tică 23 Molhaşul Mare de la Izbuc (IV) Comuna Beliş 8 botanic 24 Rezervatia de orbeti de la Apahida Apahida zoologic În urma Deciziei a Delegaţiei Permanente al Consiliului Judeţean Cluj nr. 147/ privind aprobarea listei zonelor naturale protejate din judeţul Cluj si a Hotararii Consiliului Judetean Cluj nr.107/2006, pe teritoriul judetului Cluj au fost declarate 35 arii naturale protejate de interes judeţean. Tabel nr Arii naturale protejate de interes judeţean din judeţul Cluj Nr Crt. Amplasament Valoare 1. Acumularea Bondureasa com.valea Ierii Peisagistică 2. Acumularea Drăgan com.poieni Peisagistică 3. Acumularea Fântânele com.risca, com.belis Peisagistică 4. Acumularea Tarniţa com.gilău Peisagistică 5. Acumularile Gilău, Someşul Cald com.gilău Peisagistică 6. Băile Băiţa Gherla Balneară 7. Băile Cojocna com.cojocna Balneară 8. Băile Ocna Dej Dej Balneară 9. Băile Someşeni Cluj-Napoca Balneară 10. Băile Turda Turda Balneară 11. Cheile Borzeşti com.iara Peisagistică 12. Cheile Dumitresei com.măguri-răcătău Peisagistică 13. Cheile Ocolişelului com.iara Peisagistică 14. Cheile Păniceni com.căpuşu Mare Peisagistică 15. Cheile Văii Stanciului şi Cascada Răchiţele com. Mărgau Peisagistică 16. Defileul Surduc com.iara Mixtă 17. Defileul Arieşului com.iara Mixtă 18. Defileul Hăşdatelor com.mihai Viteazu Mixtă 19. Defileul Răcătăului com.măguri-răcătau, com.marişel Mixtă 20. Defileul Someşului Cald com.râşca, com.mărişel Mixtă 43

45 21. Defileul Someşului Rece com.măguri-răcătău Mixtă 22. Făgetul Clujului Cluj-Napoca Mixtă 23. Lunca Vişagului - Valea Drăganului com.poieni Cinegetică 24. Muntele Băişorii com.băişoara Mixtă 25. Obârşia Someşului Rece şi V.Răcătăului com.maguri-racatau Cinegetică 26. Piatra Bănişorului com.săcuieu Peisagistică 27. Pietrele Albe com. Mărgău Peisagistică 28. Valea Şoimului com.valea Ierii Cinegetică 29. Valea Căprioarelor com.feleacu Peisagistică 30. Valea Căpuşului com.căpuşu Mare Peisagistică 31. Valea Ierii com.valea Ierii Peisagistică 32. Valea Someşului Rece com.gilău, com.râşca, com.mărişel 33. Vlădeasa com.săcuieu, com.mărgău Peisagistică Mixtă 34. Zona lacurilor Geaca - Taga com.geaca, com. Taga Mixtă 35. Lunca cu lalea pestriţă din Valea Şardului com. Sânpaul Botanică În anul 2007 s-au instituit o serie de arii naturale protejate ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura O parte din aceste arii naturale protejate se suprapun peste ariile naturale protejate de interes judeţean şi/sau naţional din judeţul Cluj, dar există suprapuneri şi a celor două tipuri de arii protejate Natura 2000, şi anume situri de importanţă comunitară (SCI, decretate prin Directiva Habitate), respectiv arii de protecţie specială avifaunistică (SPA, decretate prin Directiva Păsări). Tabel nr Situri de importanţă comunitară din judeţul Cluj(situri NATURA 2000) Nr. crt. Denumirea sitului Tip Declarat prin 1 Cheile Turzii SCI Ordin MMDD 1964/ Cheile Turenilor SCI Ordin MMDD 1964/ Căian SCI Ordin MMDD 1964/ Făgetul Clujului-Valea Morii SCI Ordin MMDD 1964/

46 5. Fânaţele Clujului-Copârşaie SCI Ordin MMDD 1964/ Pădurea de stejar pufos de la Hoia SCI Ordin MMDD 1964/ Lacul Ştiucilor-Sic-Puini-Valea SCI Ordin MMDD 1964/2007 Legiilor 8. Sărăturile Ocna Veche SCI Ordin MMDD 1964/ Someşul Rece SCI Ordin MMDD 1964/ Suatu-Ghiriş SCI Ordin MMDD 1964/ Valea Florilor SCI Ordin MMDD 1964/ Valea Ierii SCI Ordin MMDD 1964/ Apuseni SCI Ordin MMDD 1964/ Coasta Lunii SCI Ordin MMDD 1964/ Defileul Crişului Repede-Pădurea SCI Ordin MMDD 1964/2007 Craiului 16. Molhaşurile Căpăţânei SCI Ordin MMDD 1964/ Muntele Mare SCI Ordin MMDD 1964/ Trascău SCI Ordin MMDD 1964/ Valea Fizeşului-Sic Lacul Ştiucilor SPA HG 1284/ Munţii Apuseni-Vlădeasa SPA HG 1284/ Munţii Trascăului SPA HG 1284/ Infrastructura Reţeaua de drumuri Din punct de vedere a traficului rutier,judeţul Cluj dispune de o reţea densă drumuri, fapt care vine în sprijinul colectării deşeurilor din judeţ. Judeţul Cluj este traversat de drumul european E 60 (Oradea Cluj Braşov Bucureşti - Costanţa), E 81 (Satu-Mare-Zalău-Cluj-Sibiu-Bucureşti-Constanţa), E 576 (Cluj-Dej) Prin judeţ trec 4 drumuri naţionale, legând următoarele localităţi: Turda Cluj Oradea; Cluj Dej Şomcuta; Reghin Apahida; Cluj Zalău Tabel nr Situaţia drumurilor publice în judeţul Cluj Total drumuri Drumuri Naţionale total modernizate Cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere Drumuri Judeţene şi Comunale total modernizate Cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere Judeţul Cluj km Reg Sursa:.Direcţia Regională de Statistică Cluj- Anuarul statistic al judeţului Cluj 45

47 Drumuri judeţene în lungime de 1432,80 km. Drumuri comunale în lungime de 855,199 km. Fig. nr Harta judeţului Cluj Drumuri În anul 2004 au început lucrările la o nouă autostradă, pe ruta Bucureşti - Braşov - Cluj-Napoca - Oradea - Budapesta, care va prelua mare parte din traficul auto desfăşurat în estul Uniunii Europene. În zona municipiului, autostrada se plasează pe traseul Mihai Viteazu - Ciurila - Petreşti, urmând să se racordeze la DN1 în localitatea Gilău, la 15 km vest de Cluj-Napoca. În vederea reducerii traficului prin municipiul Cluj-Napoca se impune realizarea variantei ocolitoare SUD-EST prin DJ 103 G şi DJ 105 S, realizând şi un tronson de drum nou între localităţile 46

48 Aiton - Pata. Varianta ocolitoare SUD-EST a municipiului Cluj-Napoca va prelua traficul greu de la Turda către Dej, ducând la descongestionarea traficului în municipiul Cluj-Napoca şi la scăderea poluării. Traseul Variantei Ocolitoare SUD-EST lucrare aflată în curs de execuţie urmăreşte direcţiile drumurilor judeţene DJ 105 S şi DJ 103 G, legate între ele printr-un drum de pământ (4,8 km), respectiv pe traseul dintre localităţile Tureni, Aiton, Boju, Pata, Dezmir, Sânnicoară. Pe celelalte trei direcţii traseul propus străbate următoarele localităţi: Ramura EST: DN1 DN 1C Vîlcele Gheorgheni Dezmir supratraversare CF Cluj- Napoca Dej DN 1C (la borna km 16 lângă Apahida) - râul Someşul Mic Ramura NORD: din varianta EST limita intravilanului municipiului Cluj- Napoca Apahida până la Baciu DN 1F (km 9+500) Ramura VEST: din DN1 lângă localitatea Floreşti intersecţia DN1 cu DJ 107M traversare râul Someş în aval de barajul Floreşti 2 intersecţia cu DN 1F. S-a avizat varianta de legare a variantei ocolitoare Nord cu Autostrada Braşov Cluj-Napoca Borş pe malul stâng al râului Someşul Mic la est de Gilău. Fig. nr Dezvoltarea căilor de comunicaţie 47

49 Tabel nr Lungimea străzilor oraşeneşti în judeţul Cluj (km) Localitatea Lungimea străzilor oraşeneşti (km) Cluj Dej Turda Câmpia Turzii Huedin Gherla Sursa: Consiliul Judeţean Cluj Reţea căi ferate Pe plan feroviar, judeţul are conexiuni feroviare directe cu toate oraşele principalele din România, întreţinute de compania naţională de transport feroviar de călători, CFR. Reţeaua de cale ferată de pe raza judeţului este de 259 km din care 122 km sunt linii electrificate. Rutele principale Rapide: Bucureşti Oradea Episcopia Bihorului Accelerate: Bucureşti - Halmeu Staţii importante: Cluj, Apahida,Dej, Călăţele, Mihai Viteazu, Ciucea. Transporturile aeriene Clujul este deservit de un Aeroport Internaţional, Someşeni, amplasat în partea estică a oraşului, între strada Traian Vuia şi albia râului Someşul Mic (la 6 km distanţă de centrul oraşului). Aeroportul asigură anual un trafic de aproximativ de pasageri, din care două treimi pe cursele internaţionale. Previziunile autorităţilor pentru traficul din 2008 sunt de peste de pasageri, faţă de în

50 Transporturile publice Transportul în comun se realizează pe 342 km din reţeaua de drumuri interne, prin intermediul mai multor linii autobuz, troleibuz şi tramvai. Sistemul de taximetrie se dovedeşte a fi de asemenea foarte eficient. Alimentarea cu apă şi canalizare Lungime totală reţea de alimentare cu apă potabilă în judeţul Cluj = 1939,6 km Apa potabila distribuită consumatorilor (mii mc) Judeţ Din care, pentru Total uz casnic Judeţul Cluj Sursa: Direcţia Regională de Statistică Cluj Lungime totală reţea de canalizare în judeţul Cluj = 653,1 km După cum se poate observa din datele prezentate, reţeua de canalizare acoperă doar 33,8 % din lungimea reţelei de alimentare cu apă, în multe gospodării apele uzate menajere fiind colecate în fose septice individuale sau pur şi simplu evacuate în mediu. Trebuie evidenţiat, de asemenea, faptul că nu toate localităţile racordate la reţeua de canalizare au staţii de epurare. Sisteme de încălzire În municipiile Turda, Campia Turzii, Dej şi Gherla regiile de termoficare au fost desfiinţate. Acestea deveniseră nerentabile deoarece o mare parte a abonaţilor sau debranşat de la sistemul centralizat de distribuţie a enetgiei termice, din cauza costurilor foarte mari la căldură şi apă caldă. Într-o situaţie aparte se află locuitorii oraşului Huedin. Aceast oraş nu a avut niciodată sistem centralizat de distribuţie energie termică, iar instituţiile publice sunt încălzite cu centrale termice cu combustibil lichid - tip păcură. Întrucât Huedinul se află situat în Munţii Apuseni, iar în jurul oraşului se găsesc un număr mare de gatere, rumeguşul este cel mai ieftin combustibil, reprezentanţii Guvernului Danemarcei au finanţat un proiect prin care se va proceda la înlocuirea centralelor termice pe bază de păcură cu centrale termice care folosesc rumeguş. Cluj-Napoca este singurul oraş unde regia de termoficare funcţionează, deşi numărul apartamentelor debranşate de la sistemul centralizat de încălzire creşte de la an la an. Aici, 49

51 administraţia locală a investit masiv în modernizarea centralelor termice de cartier. Aceste investiţii au avut ca rezultat reducerea pierderilor din reţea. Regia Autonomă de Termoficare Cluj Napoca formată din 116 obiective din care 37 Puncte Termice şi 79 Centrale Termice modernizate în care se prepară apă caldă şi căldură, deserveşte peste 1700 de Asociaţii de Proprietari cu peste de apartamente şi peste de clujeni. Reţelele de transport a energiei termice n municipiul Cluj-Napoca:128 Km (sursa Gaze Lungimea totală a conductelor de distribuţie a gazelor din Judeţul Cluj e de km. Judeţ Judeţul Cluj Localităţi în care se distribuie gaze naturale Total din care: municipii şi oraşe Lungimea simplă a conductelor de distribuţie a gazelor naturale, (km) Volumul gazelor naturale distribuite (mii mc) Total din care: pentru uz casnic , Sursa: Direcţia Regională de Statistică Cluj Date demografice La 1 iulie 2005 judeţul Cluj avea o populaţie stabilă de locuitori din care de sex masculin ( 48,3% ) şi de sex feminin ( 51,7% ). Raportat la suprafaţa teritoriului, rezultă o densitate de 104,1 locuitori pe 1 kmp, valoare care depaşeşte media pe ţară. Din totalul populaţiei judeţului, locuitori trăiesc în mediul urban, gradul de urbanizare demografic fiind de 67,0 %, ceea ce înseamnă ca la fiecare trei persoane, două locuiesc în municipii sau oraşe. Două treimi din populaţia urbană aparţine municipiului Cluj-Napoca ( ), urmând în ordine descrescătoare municipiul Turda ( ), municipiul Dej ( ), municipiul Câmpia Turzii ( ), municipiul Gherla ( ) şi oraşul Huedin ( ). 50

52 Tabel nr Evoluţia şi densitatea populaţiei judeţului Cluj în perioada ANUL Total din care: în mediul urban în mediul rural Densitatea populaţiei (loc/km 2 ) Sursa: Direcţia Regională de Statistică Cluj- Anuarul statistic al judeţului Cluj 51

53 Aşezări umane Fig. nr Distribuţia aşezărilor umane Teritoriul administrativ este organizat în 81 de unităţi administrative, din care 5 municipii, un oraş şi 75 de comune ce cuprind cele 420 de sate ale judeţului. În judeţul Cluj nu există localităţi izolate definite conform Ordinului Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor Nr.775/2006 privind aprobarea Listei localităţilor care pot depozita deşeurile în depozitele existente ce sunt exceptate de la respectarea unor prevederi ale HG nr.349/2005 privind regimul deşeurilor Dezvoltarea economică Principalele surse economice Clujul face parte din categoria judeţelor cu o economie complexă şi diversificată, cu ponderi importante în economia naţională, fiind - din acest punct de vedere - cel mai important centru administrativ - teritorial din nord - vestul ţării. Economia judeţului Cluj a avut şi are la bază bogatele resurse materiale, poziţia geografică avantajoasă, cu posibilităţi facile de comunicaţie pe căi feroviare şi rutiere, rezerve importante de forţă de muncă de înaltă calificare şi cu tradiţie în numeroase domenii, capacitate deosebită de adaptare la 52

54 cerinţele pieţei concurenţiale, datorită puternicelor centre de şcolarizare la toate nivelurile cât şi a celor de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică de care dispune. Tabel nr Principalele surse economice Judeţ Activităţi (secţiuni CAEN, Rev. 1) Total număr unităţi - anul 2005 din care: pe clase de mărime, după numărul de salariaţi şi peste Cluj Industrie extractivă Industrie prelucrătoare Energie electrică şi termică, gaze şi apă Construcţii Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi întreţinerea autovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice Hoteluri şi restaurante _ Transport, depozitare şi comunicaţii Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor Învăţământ 1) Sănătate şi asistenţă socială 1) _ Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale ) Include numai unităţile locale cu activitate de învăţământ sau sănătate şi asistenţă socială, organizate ca societăţi comerciale. Sursa: Anuarul statistic al judetului Cluj 2006 (pentru anul 2005) O ramură economică foarte dezvoltată în judeţ este comerţul. Jumătate din societăţile comerciale active au ca domeniu de activitate comerţul. Cifra de afaceri totală este realizată preponderent de de I.M.M.-uri, în special în comerţ şi industria prelucrătoare. Cea mai mare parte a forţei de muncă ocupată din regiune este concentrată în domeniul industriei prelucrătoare, comerţ şi construcţii. Industria Producţia industrială ce se realizează în judeţ este destinată acoperirii cerinţelor de consum pe piaţa internă şi livrării către partenerii externi. Valoarea producţiei industriale realizată în anul 2005 se cifrează la 3316,7 mil. lei RON (preţuri curente) reprezentând, în condiţii comparabile de preţuri, o scădere cu 8,7 % faţă de nivelul atins în Realizarea volumului producţiei industriale a avut loc în cea mai mare parte pe seama 53

55 industriei prelucrătoare, ponderea acesteia, în totalul producţiei industriale fiind de 93,9%. Concomitent au avut loc mutaţii în structura ponderii unor ramuri dintre care, cele mai importante se referă la industria alimentară şi a băuturilor (-3,3%), industria pielăriei şi produselor din piele (-16,3%), fabricarea substanţelor, a produselor chimice şi a firelor sintetice şi artificiale (-10,4%), prelucrării cauciucului şi maselor plastice (+3,1,0%), alte produse din minerale nemetalice (-17,1%), industria metalurgică şi a produselor din metal (-7,6%), maşini şi echipamente (-18,4%), producţia de aparate pentru comandă şi distribuţia electricităţii (-10,3%), industria de mijloace de transport rutier (+24,1%), industria altor mijloace de transport (+9,4%), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (-12,7%), fabricarea lemnului şi a produselor din lemn (-63,5%), fabricarea celulozei, hârtiei şi a produselor de hârtie(-10,9%), producţia de mobilier(+2,2%), industria textilă şi a produselor textile (-11,1%), industria de aparatură şi instrumente medicale de precizie, optice şi fotografice, ceasornicărie (-30,4%), producţia şi furnizarea energiei electrice, termice, gaze şi apă caldă (-5,3%), extracţia şi prepararea minereurilor metalifere (+12,6%), alte activităţi extractive (+0,1%), captarea, tratarea şi distribuţia apei (-3,9%), edituri, poligrafie şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor(+20,5%). Parcurile industriale, ştiinţifice şi tehnologice In municipiul Cluj-Napoca funcţionează un număr de trei parcuri industriale aflate sub administrarea S.C.TETAROM S.A, după cum urmează: TETAROM I - suprafaţă de 32 ha, situat în Cluj-Napoca, str. Tăietura Turcului nr. 47 TETAROM II - suprafaţă de 12 ha, situat în Cluj-Napoca, Bulevardul Muncii f.n. - Zona Depoului de Tramvaie TETAROM III în suprafaţă de 154 ha situat în Comuna Jucu, jud Cluj In municipiul Dej funcţionează Parcul Industrial Dej care reprezintă primul proiect privat din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, ce concretizează cu succes procesul de integrare europeană al zonei şi constituie o mare atractivitate pentru investitorii străini. Proiectul a fost realizat de către societatea administrator: ARC PARC INDUSTRIAL, societate comercială cu capital integral privat, cu sprijinul Consiliului Local al Municipiului Dej. 54

56 ARC PARC INDUSTRIAL S.R.L. Dej - Cluj a obţinut titlul de parc industrial în baza Ordinului Nr.972/2005 al Ministerului Administraţiei şi Internelor. Suprafaţa de teren administrată este de 40,185 ha, în totalitate privată. Particularitatea principală a afacerii ARC PARC INDUSTRIAL Dej şi care reprezintă în esenţă forţa şi potenţialul de creştere al acestei afaceri, îl reprezintă caracterul integral privat, atât al proprietăţii asupra terenului parcului industrial, în suprafaţa totală de 40,185 ha, cât şi al societăţii administrator, respectiv SC ARC PARC INDUSTRIAL SRL. Datorită infrastructurii proprii realizate cât şi vecinătăţii cu reţelele magistrale de curent electric, gaze naturale şi apă, precum şi accesul direct la calea ferată magistrală, prin linia uzinală/staţie proprie, în curs de proiectare - parcul devine foarte atractiv pentru investitorii străini şi nu numai. Agricultura Condiţiile naturale variate ale judeţului oferă posibilitatea dezvoltării unei agriculturi complexe, care constituie o ramură importantă în economia judeţului, participând semnificativ la realizarea produsului intern brut. Suprafaţa totală a fondului funciar a rămas neschimbată în ultimii zece ani. În structură, au intervenit însă unele modificări începând cu anul 1996, prin trecerea unor suprafeţe în cadrul altor categorii. În privinţa dotării tehnice, la sfârşitul anului 2005, agricultura judeţului dispunea de tractoare fizice - cu mai multe decât în Sectorul privat deţinea, la aceeaşi dată, din total, tractoare. Dotarea agriculturii, cu celelalte tipuri de maşini agricole în anul 2005 se situează, în general, peste nivelul existent în Tabel nr Suprafaţa totală după modul de folosinţă la sfârşitul anului - ha Suprafaţa totală a judeţului - suprafaţa agricolă - suprafaţa fondului forestier inclusiv suprafeţele cu vegetaţie forestieră - alte suprafeţe Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Cluj 55

57 Tabel nr Suprafaţa totală după modul de folosinţă la sfârşitul anului - în procente faţă de total Suprafaţa totală - suprafaţa agricolă - suprafaţa fondului forestier - alte suprafeţe 100,0 63,5 25,4 11,1 100, ,0 63,6 25,5 10,9 100,0 63,6 25,5 10,9 100,0 63,6 25,6 10,8 Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Cluj Fig. nr Suprafaţa totală după modul de folosinţă pe pricipalele terenuri în anii 1990, 1995, 2000, 2002, 2004 şi 2005 mii ha Alte suprafeţe Fd. forest. si veget. forest. Supr. agricolă Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Cluj Turismul Eterogenitatea cadrului natural ce se remarcă printr-un peisaj plin de pitoresc la care se adaugă vestigii istorice evocatoare ale unor momente din trecutul ţării noastre, numeroase monumente de artă şi elemente etnografice şi folclorice originale fac din teritoriul judeţului Cluj un centru de mare atractivitate turistică, pe plan intern şi internaţional. Potenţialul turistic se reflectă în condiţiile deosebit de favorabile oferite pentru practicarea unei game variate de forme: drumeţie, alpinism, turism auto, sporturi de iarnă şi de vară, odihnă de scurtă şi lungă durată, tabere de copii şi tineret, tratament balnear, etc. 56

58 Dintre zonele şi obiectivele de mare atractivitate turistică trebuie menţionate: - Vlădeasa şi Muntele Mare care se impun prin masivitatea reliefului, extensiunea pădurilor de răşinoase, aer ozonat, strat de zăpadă apreciabil şi de durată, favorabilă sporturilor de iarnă; - Munţii Trascăului, deosebit de spectaculoşi datorită formelor de relief modelate în calcare, pe o arie relativ restrânsă putând fi întâlnite patru sectoare de chei (Cheile Turzii, Turenilor, Borzeştilor şi Colţeştilor), defilee, pereţi de calcare, peşteri etc.; - Muntele Băişorii, zona ce se remarcă prin peisaje de o excepţională frumuseţe căutată vara de amatorii de vânat şi pescuit şi iarna de cei ai sportului alb ; - Zona Gilău - Tarniţa, care oferă condiţii deosebite pentru agrement la sfârşit de săptămână; - Zona Beliş Fântânele, situată pe malul stâng al lacului de acumulare, pretabilă pentru agrement şi practicarea de sporturi nautice. Staţiunile balneoclimaterice prezintă, în general, interes doar la nivel local, însă Băile Someşeni, Cojocna, Băiţa, Turda şi Ocna Dejului, cu proprietăţi terapeutice deosebite, justifică eforturile pentru modernizarea şi lărgirea amenajărilor, care pot extinde aria de interes dincolo de limitele judeţului. Bogăţia de monumente istorice, a locurilor cu rezonanţă similară ca şi patrimoniul arhitectural, incluse în mare parte în circuitul naţional, constituie o certă şi permanentă sursă de atracţie turistică. În municipiul Cluj-Napoca atrag atenţia monumente ca: Biserica Sf. Mihail, Statuia ecvestră reprezentând pe Sf.Gheorghe ucigând balaurul, Statuia ecvestră a lui Matei Corvin, Biserica reformată ridicată de Matei Corvin, Statuia ecvestră a domnului român unificator Mihai Viteazul, Bastionul Croitorilor, Clădirea Redutei - de care se leagă memorabile evenimente din istoria transilvană, Teatrul Naţional, Catedrala Ortodoxă, grupul statuar Şcoala Ardeleană, monumentul Ostaşului Român, statuia lui Avram Iancu, statuia lui Mihai Eminescu şi a lui Lucian Blaga, etc. Tot aici, de mare interes turistic sunt: Muzeul Naţional de Artă, al doilea din ţară ca zestre de artă românească dar şi străină, Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Secţia în aer liber a Muzeului Etnografic, Muzeul memorial Emil Isac, Colecţia de istoria farmaciei, Muzeul de Mineralogie şi Geologie şi Muzeul Zoologic. Grădina Botanică, una dintre cele mai cunoscute şi mai bine organizate din sud-estul Europei, oferă un bun prilej de destindere, dar şi de instruire pentru numeroşi turişti din ţară şi străinătate. În municipiile Dej şi Turda, bisericile în stil gotic din secolele XIV - XVI, aflate în pieţele centrale, constituie importante puncte de atracţie. 57

59 Casele memoriale vin să întregească patrimoniul de monumente cu atracţie turistică: Dr. Ioan Raţiu la Turda şi Octavian Goga la Ciucea. Capacitatea turistică a judeţului în 2005 cuprindea: 42 hoteluri (3491 locuri), 7 hanuri şi moteluri (256 locuri), 7 cabane turistice (748 locuri), 2 campinguri (550 locuri), 35 vile turistice (418 locuri) şi o tabără de elevi şi preşcolari (50 locuri); pe lângă aceste capacităţi de cazare, în ultimii ani, funcţionează şi pensiuni turistice urbane şi rurale în număr de 81 cu 1016 locuri. Tabel nr Reţeaua unităţilor de cazare turistică - număr unităţi TOTAL din care: Hoteluri Hoteluri pentru tineret Hosteluri Hanuri şi moteluri Cabane turistice Campinguri Vile turistice Tabere de elevi şi preşcolari Căsuţe turistice Popasuri turistice Pensiuni turistice urbane şi rurale Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Cluj Tabel nr Capacitatea de cazare existentă - locuri TOTAL din care în: Hoteluri Hoteluri pt. tineret Hosteluri Hanuri şi moteluri Cabane turistice Campinguri Vile turistice Tabere de elevi şi preşcolari Căsuţe turistice Popasuri turistice

60 Pensiuni turistice urbane şi rurale Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Cluj Distribuţia forţei de muncă şi rata somajului Analiza datelor privind ocuparea populatiei civile pe activităţile economiei naţionale relevă următoarele aspecte: - o scădere a populaţiei active în următoarele domenii: agricultură, industrie extractivă, industrie energetică: - o creştere a populaţiei active în următoarele domenii : construcţii, comerţ, transport, intermedieri financiare, administraţie publică, tranzacţii imobiliare. Tabel nr Populaţia ocupată civilă, pe activităţi ale economiei naţionale- mii persoane Cluj Total economie 297,1 298,4 298,7 299,7 304,2 309,4 315,1 Agricultură,vânătoare şi silvicultură 107,0 105,5 90,3 86,4 78,9 79,7 74,5 Pescuit şi piscicultură Industrie 70,3 72,3 78,6 75,3 78,3 76,0 74,8 din care: Industrie extractivă 1,8 1,7 1,7 1,6 1,6 1,7 1,6 Industrie prelucrătoare 62,6 65,0 71,6 68,6 71,7 69,4 68,4 Energie electrică şi mică, gaze şi apă 5,9 5,6 5,3 5,1 5,0 4,9 4,8 Construcţii 15,8 14,9 16,4 17,1 19,1 19,7 22,4 Comerţ 26,3 28,8 35,0 38,0 38,9 43,1 48,2 Hoteluri şi restaurante 3,9 4,0 3,4 5,2 6 5,2 5,3 Transport,depozitare şi comunicaţii 16,4 16,4 16,7 16,6 17, ,5 Intermedieri financiare 3,0 2,7 2,6 2,9 3,5 4,4 4,7 Tranzacţii imobiliare şi alte servicii Anii 9,4 9,2 10,6 11,9 13,7 13,7 14,6 Administraţie publică şi apărare 3,4 3,4 3,5 3,4 3,7 4,3 4,6 Învăţământ 20,2 20,1 19,3 19,5 19,2 20,0 20,2 Sănătate şi asistenţă socială 14,6 14,3 15,0 15,5 16,2 16,6 17,6 Celelalte activităţi ale 6,8 6,8 7,3 7,9 9,4 9,7 9,7 economiei naţionale Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Cluj 59

61 Tabel nr Şomeri înregistraţi şi rata şomajului la nivelul judeţului Cluj Anii Numărul şomerilor Femei înregistraţi Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Cluj Din total şomeri: Beneficiari de Beneficiari alocaţie de ajutor şomaj sprijin Rata şomajului % 2,6 9,3 7,5 9,7 8,7 7,9 8,7 10,4 11,4 11,4 9,2 10,1 7,5 5,1 4,4 Venitul mediu Privitor la câştigul salarial trebuie subliniată tendinţa de creştere înregistrată la nivelul judeţului în perioada Tabel nr Câştigul salarial nominal mediu net lunar, pe activităţi ale economiei naţionale lei / salariat RON/salariat Anii Judeţul Cluj Total economie Agricultură,vânătoare şi silvicultură Pescuit şi piscicultură Industrie extractivă

62 Industrie prelucrătoare Energie electrică şi termică, gaze şi apă Construcţii Comerţ Hoteluri şi restaurante Transport,depozitare şi comunicaţii Intermedieri financiare Tranzacţii imobiliare şi alte servicii Administraţie publică şi apărare Învăţământ Sănătate şi asistenţă socială Celelalte activităţi ale economiei naţionale Sursa: Ancheta anuală privind "Costul forţei de muncă". Din tabelul de mai sus se observă o creştere continuă a caştigului salarial nominal mediu net lunar. Consecinţa acestei creşteri este creşterea consumului şi prin urmare a cantităţii deşeurilor generate. Tabel nr Produsul intern brut milioane lei-preţuri curente Indicator PIB 21572, , , , , , ,2 Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Cluj 2.2. DATE SPECIFICE REFERITOARE LA GENERAREA ŞI GESTIONAREA DEŞEURILOR Situaţia existentă reprezintă punctul de referinţă şi ajută la identificarea necesităţilor pentru dezvoltările ulterioare în cadrul sistemului de gestionare a deşeurilor. Autorităţile pentru protecţia mediului din România colectează date privind gestionarea deşeurilor încă din anul 1991, primul set de date complet la nivel naţional datând din anul Până în anul 2003 colectarea de date privind gestionarea deşeurilor s-a realizat de către agenţiile judeţene de protecţia mediului pe bază de chestionare statistice, datele fiind prelucrate de către Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Mediului ICIM Bucureşti în colaborare cu Institutul Naţional de Statistică (INS). În anul 2004, în cadrul proiectului de asistenţă tehnică PHARE RO 61

63 , a fost realizată ancheta statistică pilot pentru deşeuri, fiind îmbunătăţite şi metodologia şi chestionarele de anchetă. Începând cu anul 2005 Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului împreună cu Institutul Naţional de Statistică realizează cercetare statistică anuală. În ceea ce priveşte deşeurile municipale, ancheta statistică se realizează exhaustiv, pe bază a două chestionare: AS-GD-MUN Cercetare statistică pentru primării sau unităţi specializate în servicii de salubritate ; AS-GD-TRAT Cercetare statistică privind tratarea deşeurilor. Conform menţiunilor din publicaţia statistică privind deşeurile, calitatea datelor privind gestionarea deşeurilor este influenţată în mare masură de o serie de condiţii existente la nivelul unităţilor raportoare, şi anume: disponibilitatea condiţiilor tehnice pentru înregistrarea deşeurilor (în principal lipsa cântarelor la depozitele de deşeuri); organizarea managementului deşeurilor; înregistrarea întreprinderilor în Registrul statistic al operatorilor economici; competenţa şi angajamentul responsabilităţilor pentru completarea chestionarelor statistice. Datele prezentate în acest capitol se referă la deşeuri menajere, deşeuri comerciale similare cu cele menajere, deşeuri voluminoase, deşeuri din grădini, parcuri şi pieţe şi deşeuri stradale. Capitolul privind situaţia actuală este considerat ca punct de referinţă şi identifică necesităţi pentru dezvoltări ulterioare în cadrul sistemului de gestionare a deşeurilor. Scopul descrierii situaţiei actuale este de a identifica starea prezentă (tipuri şi cantităţi de deşeuri) şi punctele slabe în cadrul sistemului, privind: - Organizarea sistemului de gestionare a deşeurilor; - Generarea deşeurilor; - Colectarea şi transportul deşeurilor; - Tratarea şi valorificarea deşeurilor; - Eliminarea deşeurilor. 62

64 Generarea deşeurilor Datele de bază privind generarea deşeurilor municipale sunt furnizate în principal de către operatorii de salubritate şi se bazează în mare masură pe estimări şi nu pe date precise, obtinute prin cântăriri. Aceste date se referă la deşeurile municipale, deşeurile asimilabile din comerţ şi industrie şi din instituţii publice, deşeuri care rezultă din staţii de epurare orăşeneşti, precum şi la deşeurile din construcţii şi demolări, şi nu se referă la deşeurile provenind din activităţi industriale. Deşeurile colectate reprezintă deşeurile generate care sunt colectate prin servicii de salubritate. Deşeurile necolectate reprezintă deşeurile generate care nu sunt colectate prin servicii de salubritate (ex. populaţie rurală şi urbană care nu beneficiază de servicii de salubritate). Deşeurile generate reprezintă deşeurile colectate din mediul urban şi rural + deşeurile necolectate din mediul urban şi rural. Tabel nr Cantităţi de deşeuri generate Tipuri principale de deşeuri Cod deseu 2001 (tone) 2002 (tone) 2003 (tone) 2004 (tone) 2005 (tone) 1 Deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, institutii, din care: 1.1 Deşeuri menajere colectate în amestec de la populaţie 1.2. Deşeuri asimilabile din comerţ, industrie, instituţii colectate în amestec 1.3. Deşeuri municipale şi asimilabile (menajere şi asimilabile) colectate separat din care: Hartie si carton Sticla Plastic Metale

65 tone Planul judeţean de gestionare a deşeurilor judeţul Cluj Tipuri principale de deşeuri Cod deseu 2001 (tone) 2002 (tone) 2003 (tone) 2004 (tone) 2005 (tone) - Lemn Biodegradabile Altele Deşeuri voluminoase Deşeuri din grădini şi parcuri Deşeuri din pieţe Deşeuri stradale Deşeuri menajere generate şi necolectate* Sursa: APM Companii de salubrizare, statii de epurare orasenesti, companii de constructii civile si drumuri Pentru a obtine o privire de ansamblu, datele din tabelul anterior sunt prezentate grafic. Fig. nr.2.7. Evoluţia cantităţilor de deşeuri generate în mediul urban şi rural în judeţul Cluj în perioada Cantitatea totala de deseuri generata - tone , , ,8 Analiza datelor prezentate anterior nu a condus la identificarea unor tendinţe privind cantităţile de deşeuri municipale generate anual. Lipsa unei corelări între dinamica cantităţilor de deşeuri municipale pe de-o parte şi evoluţia populaţiei, respectiv a gradului de acoperire cu servicii pe de altă parte, poate fi justificată doar prin calitatea datelor raportate către APM Cluj. 64

66 Din cauza lipsei unor date corecte colectate de la operatorii de salubritate, s-au luat în considerare pentru anul 2003 datele publicate în PRGD 6NV iar pentru anii 2004 şi 2005, cifrele reprezentând cantităţile colectate în amestec de la populaţie au fost estimate în funcţie de indicele de generare în mediile urban şi rural (0,9 kg/loc/zi în mediul urban, respectiv 0,4 kg /loc/zi în mediul rural). Indicatori de generare a deşeurilor Indicatorii de generare a deşeurilor municipale, exprimaţi în kg/locuitor x an, reprezintă un parametru important atât de verificare a plauzabilităţii datelor, cât si pentru calculul prognozei de generare. Indicatorii de generare se calculează atât pentru deşeurile municipale, cât şi pentru deşeurile menajere pe baza cantităţii generate şi a populaţiei. În urmatorul tabel se prezintă variaţia indicatorilor de generare a deşeurilor municipale, precum şi a deşeurilor menajere colectate în amestec de la populaţie, în perioada Indicatorii de generare prezintă o variaţie neuniformă corelată cu datele raportate privind cantităţile de deşeuri municipale generate şi deşeuri menajere colectate în amestec de la populaţie. O posibilă explicaţie privind calitatea datelor raportate şi gradul de incertitudine al acestora este faptul că raportările s-au bazat pe estimări şi nu pe cântăriri. Tabel nr Evoluţia cantităţilor de deşeuri generate Tipuri principale de deşeuri 2001 (tone) 2002 (tone) 2003 (tone) 2004 (tone) 2005 (tone) 1 Deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, din care: Deşeuri menajere colectate în amestec de la populaţie Populaţia totală (număr de locuitori) Populaţia deservită (număr de locuitori) Tabel nr Indicatori de generare a deşeurilor Anul Deşeuri municipale şi asimilabile (kg/loc.an)

67 Redăm grafic indicatorii de generare a deşeurilor în judeţul Cluj în perioada indicatorii de generare a deseurilor Din analiza datelor colectate au rezultat variaţii însemnate de la an la an ceea ce conduce la concluzia că raportările statistice prezintă un grad de certitudine extrem de scăzut şi nu pot fi validate. O explicaţie ar fi faptul că datele raportate se bazează pe estimări volumetrice cu aproximări atât în ceea ce priveşte cantitatea cât şi greutatea specifică a deşeurilor colectate. În plus, raportările nu au fost făcute de către toţi cei implicaţi în colectarea deşeurilor (agenţi economici şi primării care au serviciu propriu de salubritate) sau nu s-au furnizat date pentru toată perioada. Datorită acestei situaţii, pentru perioada s-au făcut estimări pentru deşeurile menajere colectate în amestec după formula: populaţia deservită de servicii de salubritate x indice de generare a deşeurilor. Conform metodologiei de elaborare a Planurilor judeţene, acest indice a fost de 0,9 kg/loc/zi pentru mediu urban şi 0,4 kg/loc/zi pentru mediu rural. Calculul cantităţilor de deşeuri generate şi necolectate s-a făcut pe baza aceloraşi indici x populaţia nedeservită de servicii de salubritate. 66

68 Compoziţia deşeurilor menajere Compoziţia deşeurilor reprezintă o importanţă deosebită definind potenţialul pentru valorificarea deşeurilor şi ajutând la stabilirea sistemelor de colectare. În judeţul Cluj, la nivelul anului 2005, nu există date privind compoziţia deşeurilor menajere, din mediul urban şi rural. În judeţul Bihor, S.C. ECO BIHOR S.A. a efectuat determinări ale compoziţiei deşeurilor menajere, atât din mediul urban, cât şi din mediul rural. Efectuând o paralelă între judeţul Bihor şi judeţul Cluj privitoare la populaţia judeţului, repartizarea acesteia pe medii, şi evoluţia dezvoltării economice a celor două judeţe, în prezentarea compoziţiei deşeurilor menajere se folosesc datele furnizate de S.C. ECO BIHOR S.A., operatorul depozitului ecologic Oradea. Fig.nr Compozitia medie a deseurilor in mediul urban - anul 2006 altele 7% ambalaje hartie/carton 7% ambalaje sticla 3% ambalaje metalice 5% ambalaje plastic 16% biodegradabile 61% ambalaje lemn 1% 67

69 ambalaje hartie/carton 4% Fig. nr Compoziţia medie a deşeurilor în mediul rural - anul 2006 ambalaje sticla 2% ambalaje metalice 4% ambalaje plastic 5% lemn si textile 1% altele 29% biodegradabile 55% Colectarea şi transportul deşeurilor Date privind agenţii de salubritate Activităţile de colectare şi transport a deşeurilor municipale din judeţul Cluj sunt organizate diferit în funcţie de: mărimea localităţii, numărul persoanelor deservite, dotare, forma de proprietate. Redăm mai jos numărul agenţilor de salubrizare după forma de proprietate. Tabel nr Agenţi de salubritate după natura proprietăţii în anul 2006 Număr agenţi de salubrizare după natura proprietăţii Integral de stat Majoritar de stat Majoritar privat Autohton integral privat Integral privat cu capital mixt Publică de interes local Total Agenţi salubrizare Sursa: Agenţi de salubritate, administraţiile locale 68

70 Gradul de acoperire cu servicii de salubritate Analizarea datelor privind gradul de acoperire cu servicii de salubritate (exprimat ca populaţie deservită de servicii de salubritate) pentru perioada evidenţiază faptul că anual s-a înregistrat o creştere a gradului de acoperire cu servicii de salubritate, la nivelul judeţului Cluj. Creşterea cea mai mare pentru judeţul Cluj s-a înregistrat în mediu rural, de la 7,3% în anul 2003 la 53,8% în anul Tabel nr Evoluţia gradului de acoperire cu servicii de salubritate Gradul de acoperire cu servicii de salubritate (%) Total Mediu urban Mediu rural Sursa APM Cluj 120 Fig. nr Evoluţia gradului de acoperire cu servicii de salubritate grad de acoperire - mediu urban grad de acoperire - mediu rural 69

71 Echipamente pentru colectare Tabel nr Dotarea agenţilor de salubritate pentru colectarea deşeurilor menajere în amestec ( anul 2005) altele. Pubele (0,1-0,2 m 3 ) Containere (4-5 m 3 ) Tip recipient Eurocontainere (1,1-1,2 m 3 ) Altele Sursa: A.P.M. - Cluj Colectarea separată se face pentru următoarele tipuri de deşeuri: hârtie-carton, plastic, metale şi (anul 2005) Tabel nr Dotarea agenţilor de salubrizare pentru colectarea selectivă a deşeurilor Containere (4-5 mc) Tip recipient Eurocontainere ( mc) Remorca tractor Volum total (mc) Capacitate specifică (mc/locuitor) Pubele ( mc) Sursa: A.P.M. - Cluj Tabel nr Dotarea agenţilor de salubrizare pentru colectarea selectivă a PET-urilor şi a hârtiei Tip recipient Containere Containere Containere (1 mc) Europubele (3-5 mc) (40 mc) Sursa A.P.M. - Cluj Tabel nr Dotarea agenţilor de salubrizare pentru transportul deşeurilor menajere Judeţ Tip Autogunoieră compactoare Mijloace de transport - numar Autotransportor containere Tractor cu remorca Autocamioane basculante Altele Cluj Sursa A.P.M. - Cluj 70

72 Staţii de transfer Planul judeţean de gestionare a deşeurilor judeţul Cluj În judeţul Cluj, la nivelul anului 2005, nu există staţii de transfer Valorificarea şi tratarea deşeurilor Sortarea deşeurilor municipale Scopul unei instalaţii de sortare este separarea din deşeurile municipale a fracţiilor valorificabile material. Principalele materiale sortate sunt: hârtia, plasticul, sticla, metalele şi lemnul. În prezent în judetul Cluj nu există instalaţii de sortare în funcţiune. Date privind proiectele existente la nivelul judeţului care includ şi construirea de astfel de instalaţii sunt prezentate în Capitolul Valorificarea deşeurilor municipale Întrucât în prezent nu este implementat sistemul de colectare selectivă la scară largă, cantităţile de deşeuri municipale reciclabile colectate şi valorificate sunt scăzute. Agentii economici tip REMAT existenţi în judeţ achizitionează, de la persoane fizice şi juridice autorizate, deşeuri reciclabile (ex. hârtie şi carton, metale, mase plastice) pe care le tratează în vederea reciclării şi apoi le trimit la unităţile valorificatoare, după o prelucrare prealabilă (sortare, dezmembrare, mărunţire, presare, balotare). În Anexa 1 de la sfârşitul PJGD sunt prezentate datele de identificare ale principalelor unităţi ce desfăşoară activităţi de colectare şi tratare deşeuri reciclabile, dotările şi capacităţile de prelucrare de care dispun, iar mai jos sunt prezentate cantităţile înregistrate la nivelul anului 2007 în ceea ce priveşte cantităţile de deşeuri reciclabile colectate de la populaţie şi agenţi economici şi valorificate prin unităţi de reciclare din judeţ sau din ţară. Cantităţile total de deşeuri reciclabile colectate şi valorificate în 2007 au fost: - hârtie / carton: 14193,966 tone reciclate în fabricile de hârtie din judeţ (SC Mucart SA 670,914 tone) şi în ţară. - PET 1198, 299 tone reciclate în fabrici din ţară - Folie 646,969 tone reciclate în fabrici din judeţ (SC Napochim SA 39,768 tone) şi ţară. 71

73 Din aceste cantităţi pot fi menţionate deşeurile colectate separat şi valorificate de la populaţie de către operatorii de salubritate, în anul 2007 au fost: - hârtie - carton: tone ; - PET-uri: 109,433 tone Restul cantităţilor prezentate sunt generate de agenţi economici care au realizat colectarea selectivă a deşeurilor generate în unitate şi au predat aceste deşeuri la agenţii colectori / valorificatori autorizaţi, din judeţ şi din ţară. Tabel nr Cantităţile de deşeuri valorificabile prelucrate în anul 2003 Staţia Prelucrare Total (tone) Hârtie carton (tone) Mase plastice (tone) Metale (tone) CLUJ SC REFORMATEX SRL SC REMAT SA SC FIER COLECT SRL SC MUCART SA SC LIVING PLASTIC INDUSTRY SC DOLEX SRL SC POP&SOLEA SRL SC CONTINENT IMPEX SRL SC MARUVA SRL SC AMIHOR SRL SC TEHNOMAG SA SC TURNATORIA CARPATI SA SC SERVPRODMIN AGHIRES SC LETIFAR SRL SC CUG SA SC REMARUL FEBRUARIE SA SC DISI SRL DEJ SC MECSOM SRL DEJ SC OVIDIU SA CAMPIA TURZII SC FARMEC PLAST Cantităţile colectate separat şi valorificate de la populaţie au fost în anul 2007: - 15,76 tone, valorificat la unităţile din ind. Chimică; - hârtie - carton: tone, care au fost reciclate la fabricile de hârtie; - plastic - metale: 39,31 tone, reciclate la unităţile din metalurgie. Restul cantităţilor prezentate sunt generate de agenţi economici care au realizat colectarea selectivă a deşeurilor generate în unitate şi au predat aceste deşeuri la agenţii colectori / valorificatori prezentaţi mai sus. 72

74 Compostarea deşeurilor În instalaţiile de compostare pot fi prelucrate deşeurile biodegradabile municipale colectate selectiv, precum şi nămolurile rezultate de la staţiile de epurare orăşeneşti. În urma procesului de compostare rezultă compostul, care poate avea diferite utilizări, funcţie de calitatea acestuia (agricultura, remedierea terenurilor degradate etc.). În judeţul Cluj se află în curs de finalizare proiectul Platformă zonală de compostare a deşeurilor organice al carui beneficiar este Consiliul Local Dej, finanţat de Uniunea Europeană prin programul Phare /2004/ Schema de investiţii pentru proiecte mici de gestionare a deşeurilor.capacitatea de procesare anuala a staţiei de compostare este de 5000 mc / an Tratarea mecano - biologică În instalaţiile de tratare mecano-biologică sunt tratate deşeurile municipale printr-o combinaţie de procese mecanice şi biologice. În procesul de tratare mecano-biologică sunt separate mecanic deşeurile valorificabile material şi energetic, iar deşeurile reziduale sunt inertizate biologic. În judeţul Cluj nu există staţii de tratare mecano - biologică a deşeurilor Alte metode de tratare valorificare a deseurilor Tratarea termică La nivelul judeţului Cluj, precum şi la nivelul Regiunii 6 Nord Vest, nu există instalaţii de tratare termica a deşeurilor municipale nepericuloase. Singurul incinerator pentru deşeuri periculoase din judetul Cluj este incineratorul pentru deşeuri spitalicesti S.C. IF TEHNOLOGII S.R.L. cu sediul în municipiul Cluj-Napoca. Capacitatea nominală a acestui incinerator este de 500 kg/oră. Categoriile de deşeuri incinerate potrivit clasificării din HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase sunt următoarele: 02 DEŞEURI DIN AGRICULTURA, HORTICULTURA, ACVACULTURA, SILVICULTURA,VANATOARE ŞI PESCUIT, DE LA PREPARAREA ŞI PROCESAREA ALIMENTELOR 03 DEŞEURI DE LA PRELUCRAREA LEMNULUI ŞI PRODUCEREA PLACILOR ŞI MOBILEI,PASTEI DE HÂRTIE, HÂRTIEI ŞI CARTONULUI 04 DEŞEURI DIN INDUSTRIILE PIELARIEI, BLANARIEI ŞI TEXTILA 73

75 05 DEŞEURI DE LA RAFINAREA PETROLULUI, PURIFICAREA GAZELOR NATURALE ŞITRATAREA PIROLITICA A CARBUNILOR 06 DEŞEURI DIN PROCESE CHIMICE ANORGANICE 07 DEŞEURI DIN PROCESE CHIMICE ORGANICE 09 DEŞEURI DIN INDUSTRIA FOTOGRAFICA 10 DEŞEURI DIN PROCESELE TERMICE 12 DEŞEURI DE LA MODELAREA, TRATAREA MECANICĂ ŞI FIZICA A SUPRAFEŢELOR METALELOR ŞI A MATERIALELOR PLASTICE 13 DEŞEURI ULEIOASE ŞI DEŞEURI DE COMBUSTIBILI LICHIZI (cu excepţia uleiurilor comestibile şi a celor din capitolele 05, 12 şi 19) 14 DEŞEURI DE SOLVENTI ORGANICI, AGENŢI DE RĂCIRE ŞI AGENŢI DE PROPULSARE (cu excepţia 07 şi OS) 15 DEŞEURI DE AMBALAJE; MATERIALE ABSORBANTE, MATERIALE DE LUSTRUIRE,FILTRANTE ŞI ÎMBRĂCĂMINTE DE PROTECŢIE, NESPECIFICATE ÎN ALTA PARTE 16 DEŞEURI NESPECIFICATE ÎN ALTA PARTE 18 DEŞEURI REZULTATE DIN ACTIVITĂŢILE UNITĂŢILOR SANITARE ŞI DIN ACTIVITĂŢI VETERINARE ŞI/SAU CERCETĂRI CONEXE (cu excepţia deşeurilor de la prepararea hranei în bucatarii sau restaurante,care nu au legatura directa cu activitatea sanitară) Impachetare La nivelul judeţului Cluj, din anul 2002, în cadrul depozitelor din localităţile Câmpia Turzii şi Gherla, au fost puse în funcţiune două instalaţii de împachetare a deşeurilor tip Powerpack. Cantităţile stocate în urma împachetării sunt tone în municipiul Campia Turzii, iar pe platforma din municipiul Gherla tone, rezultand de baloţi cu greutatea de aproximativ 0,800 tone fiecare. In prezent aceste două instalaţii nu mai funcţionează, serviciile de salubrizare şi administraţiile locale din aceste două localităţi fiind nevoite să găsească metode pentru gestionarea baloţilor deja obţinuţi, una din soluţii fiind împrejmuirea rampelor de gunoi aferente cu aceşti baloţi, care sunt stabili din punct de vedere fizico-chimic, pentru a împiedica accesul pe această rampă al persoanelor străine. 74

76 Eliminarea deşeurilor Planul judeţean de gestionare a deşeurilor judeţul Cluj În prezent, cea mai mare parte a deşeurilor municipale generate sunt eliminate prin depozitare. La nivelul judeţului Cluj există şase depozite neconforme pentru deşeuri nepericuloase (clasa b ) aferente localităţilor urbane pentru care, prin HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor se precizează datele la care îsi vor înceta activitatea aceste depozite, conform Calendarului de sistare/încetare a activităţii sau conformare pentru depozitele de deşeuri existente. Calendarul de sistare/încetare a activităţii sau conformare pentru depozitele de deşeuri existente în judeţul Cluj, conform HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, Anexa 5, tabelul 5.2 Depozite neconforme clasa "b" din zona urbană care sistează/încetează depozitarea în perioada 16 iulie iulie 2017 este prezentat mai jos: Cetan - Dej 2010 Pata Rat - Cluj 2010 Gherla 2012 Campia Turzii 2012 Cetatea Veche-Bolic, Huedin 2012 Turda 2012 Depozitele care vor sista depozitarea se vor închide in conformitate cu cerinţele Directivei 1999/31/CE, într-o perioadă de maximum 2 ani dupa sistarea depozitării. Pentru depozitele existente, necontrolate, cantitatea depozitată de deseuri este înregistrată prin numărarea containerelor care intra în unitate cunoscand cantitatea medie de deşeuri din containere. O parte din depozite nu sunt îngrădite şi nu sunt prevăzute cu sisteme de colectare a levigatului şi a gazului de depozit. În prezent în judeţul Cluj nu există depozite conforme pentru eliminarea deşeurilor. Prezentul capitol cuprinde date despre: depozite amplasamente existente evoluţia cantităţilor depozitate capacităţi disponibile 75

77 standarde privind depozitarea echipamente. Planul judeţean de gestionare a deşeurilor judeţul Cluj Tabel nr Depozite date generale în anul 2006 Număr depozite / urbane Număr de depozite / rurale Tip* Suprafaţă (ha) Capacitate (mc) 6 63 B 25, b - depozit de deşeuri nepericuloase Sursa: APM Cluj în anul 2006 Tabel nr Depozite necoforme clasa b din mediul urban existente în judeţul Cluj Depozit neconform /localitate An sistare depozitare cf. HG349/2005 Capacitate disponibila (mc) Suprafata la momentul sistarii depozitarii (ha) Rampa de deşeuri Cetan - Dej 2010 Depozitarea sistată 0,40 Rampa de deşeuri Pata Rât Cluj Rampa de deşeuri menajere RAGCL- Câmpia Turzii Rampa de deşeuri Cetatea Veche - Bolic -Huedin Rampa de deşeuri RADP Turda Rampa de deşeuri RADP Gherla Sursa PRGD Reg. N-V 2010 Capacitate epuizată Se va depozita în continuare pe verticală şi prin extindere până în , , , ,5 În mediu rural există 64 locuri de depozitare temporară, în general sunt terenuri neamenajate, neautorizate, administrate de primării. Datorită aspectelor menţionate, se preconizează închiderea tuturor locurilor de depozitare şi a depozitelor neautorizate. 9,0 76

78 Tabel nr Privind calendarul de închidere şi ecologizare a spaţiilor de depozitare a deşeurilor din zona rurală a judeţului Cluj Nr. crt. Comuna Sat Nume amplasament Suprafaţa estimată (ha) 1. Aghireşu Ticu Colonie Ticu Colonie 0, Ticu Ticu 0, Dincu Dincu 0, Arghişu Arghişu 0, Beliş Beliş La Turba 0,5 6. Poiana Horea 0,25 7. Giurcuta de Sus 0,2 8. Smida 1 9. Cătina Valea - Caldă Gropile de lut 0,7 10. Viişoara Viişoara Cioara 0,7 11. Călăraşi Bogata Batal 1,5 12. Frata Frata Puielniţă 0,1 13. Soporu de Cîmpie Sinişaua 0, Berchieş După Tău 0, P. Frăţii Techereş 0, Măguri -Răcătău Măguri La Canton 0, Măguri La Dranda 0, Mihai Viteazu Mihai Viteazu Depozit de deşeuri menajere amplasat în loc Mihai Viteazu 19. Mociu Mociu Sosba I 0,1 20. Chesau Sub deal 0, Criseni La Brigada 0, Suatu Dîmburile Dîmburi 0, Aruncuta Ciscut 0, Floreşti Floreşti Râtul Satului Floreşti Bărc 0,9 26. Floreşti Râtul Satului 2 3,5 27. Luna de Sus Zăneu Luna de Sus Valea Lonei 0,5 29. Tăuţi Drumul Tăutului 0, Tritenii de Jos Tritenii Hotar La Baie 0,4 31. Căşeiu Căşeiu La Gheţar 0, Câţcău Muncel La Cimitir 0, Pe Părău 0, Moldoveneşti Moldoveneşti Hagymasmezo 0, Ceanu Mare Ceanu Mare Scroafa 0,2 36. Boian Lutu Popii 0,2 37. Bolduţ Porcărie 0,2 38. Iacobeni Soveriste 0,2 3,4 77

79 39. Gîrbău Turea Tog 0, Corneşti Cariera 0,1 41. Luna Luna Bercul -Morii 0,2 42. Luncani Lângă pod 0,1 43. Gligoreşti Spre Gura Arieşului 0,1 44. Buza Buza Tăpieş Dos 0, Buza Coasta Vii 0, Rotunda Vale Dos 0, Valea Ierii Valea Ierii Blocuri Caps 0, Valea Ierii Fabrica Veche 0,1 49. Valea Ierii Fabrica Noua 0, Valea Ierii Paraul Mesteacanului 0, Valea Ierii Bloc centru 0, Valea Ierii Paraul Iapa 0, Valea Ierii Besu 0, Cerc Valea Calului 0, Cerc Valea Calului1 0, Valea Ierii Aval Caps 0, Plopi Fersa 0, Sânmărtin Sânmărtin Rât 0, Ceaba Tău 0, Cutca Văduţ 0, Cutca Coasta Mare 0, Diviciorii Mari Peste Vale 0, Aluniş Aluniş La Recea 0, Sic Sic Kartyas 0,6 Spaţiile de depozitare din zonele rurale se vor închide şi ecologiza până la avându-se îin vedere realizarea punctelor de colectare pentru mediul rural. În judeţul Cluj, în perioada respectivă nu există metode alternative de eliminare a deşeurilor municipale, în lipsa unui depozit ecologic, acestea fiind depozitate în depozite neconforme. Tabel nr Evoluţia cantităţii de deşeuri depozitate Cantitate de deseuri depozitată Depozit neconform (t/an) 2005 (t/an) 2006 (t/an) 2007 (t/an) Pata Rât Turda Câmpia Turzii Dej Gherla

80 Huedin TOTAL Sursa: APM Cluj După închiderea depozitelor existente neconforme, depozitarea deşeurilor se va realiza într-un depozit conform judeţean, care este prevazut a se realiza pana la data de 16 iulie La nivelul judeţului Cluj se află în derulare pregătirea proiectului privind SISTEMUL INTEGRAT DE MANAGEMENT AL DEŞEURILOR, proiect finanţat de către M.M.D.D. prin Măsura ISPA 2005 /RO/16/P/PA şi derulat prin P.O.S. Mediu în cadrul AXEI PRIORITARE 2 Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor istorice contaminate, care este prevăzut a se finanţa prin Fondul European de Dezvoltare Regională. Prin proiectul sus menţionat se prevede realizarea unui Centru de Management Integrat al Deşeurilor ( prevăzut cu Staţie de Sortare, Staţie de compostare şi Celule pentru depozitare) şi a trei staţii de transfer, dupa cum urmează: - depozitul ecologic la nivel judeţean se va amplasa în municipiul Cluj-Napoca, zona Postata sub Păduri - staţiile de transfer vor fi amplasate în municipiul Gherla, orasul Huedin şi în comuna Mihai Viteazu. 79

81 Fig. nr Gruparea localităţilor judeţului Cluj în zone de gestiune a deşeurilor Prin programul PHARE CES 2004 în judeţul Cluj s-a mai realizat o staţie de transfer în municipiul Gherla, staţie ce va fi integrată în proiectul SISTEM INTEGRAT DE MANAGEMENT AL DEŞEURILOR ÎN JUDEŢUL CLUJ. În cazul în care, din motive obiective, Centru de Management Integrat al Deşeurilor nu se va realiza în termenul prevăzut de HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, ca metode provizorii de depozitare a deşeurilor municipale, se vor studia următoarele variante: A. implementarea unui sistem de colectare selectivă : deşeuri reciclabile (pet-uri, hârtie, sticlă, metal) şi deşeuri nereciclabile. Deşeurile reciclabile vor fi valorificate iar cele nereciclabile vor fi impachetate cu ajutorul instalaţiilor Powerpack existente în mun. Gherla şi Câmpia Turzii. Aceste instalaţii se vor repune în funcţiune pe locaţia viitorului Centru de Management Integrat al Deşeurilor. La finalizarea Centrului de Management Integrat al Deşeurilor, aceste deşeuri vor fi procesate în vederea eliminarii. B. implementarea unui sistem de colectare selectivă şi transportarea deşeurilor la un depozit autorizat, sau la un depozit a cărui activitate de depozitare nu a fost sistată conform HGR 349/

82 CAPITOLUL 3 3. OBIECTIVE ŞI ŢINTE JUDEŢENE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR Prin obiectivele şi ţintele judeţene se acordă o importanţă deosebită reducerii cantităţii de deşeuri, promovării reutilizării, reciclării şi valorificării deşeurilor, astfel încât să fie redus impactul negativ asupra mediului. De asemenea obiectivele trebuie să fie în armonie cu Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor şi Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor. Obiectivele stabilite în cadrul PJGD trebuie sa îndeplinească următoarele criterii: Să urmarească principiile de fundamentare a politicilor de mediu: Principiul Poluatorul Plăteşte, Principiul Prevenirii, Principiul Proximităţii, Principiul Eficienţei Economice, Principiul Subsidiarităţii, Principiul Aplicabilităţii, Principiul BATNEEC etc.; Să se bazeze pe următoarele priorităţi: prevenirea generării deşeurilor la sursă, reutilizarea şi reciclarea acestora, utilizarea deşeurilor ca sursă de energie, eliminarea finală a deşeurilor prin incinerare sau depozitare; Să urmarească transformarea problemelor identificate în teritoriu în obiective de rezolvat; Să ia în considerare observaţiile şi comentariile relevante primite din partea publicului şi în special a segmentului care urmează să participe la realizarea obiectivelor propuse (generatori de deşeuri, prestatori de servicii, investitori potenţiali, organe de control etc.); Să fie în concordanţă cu obiectivele stabilite la nivel naţional (Strategia Naţionala de Gestionare a Deşeurilor şi Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor), la nivel regional (Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor Regiunea 6 Nord - Vest) şi cu legislaţia europeană şi naţională. Ţintele trebuie să îndeplinească următoarele criterii: Să exprime fiecare obiectiv stabilit într-o formă cuantificabilă (cantitate şi timp); Să fie cel puţin egale cu ţintele stabilite la nivel regional şi naţional; 81

83 Faţă de ţintele stabilite la nivel regional şi naţional, la nivel judeţean pot fi stabilite şi ţinte intermediare. În alegerea alternativelor pentru colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor municipale trebuie să se ţină cont de specificul judeţului. La introducerea colectării deşeurilor în mediul rural trebuie să se ţină seama de caracteristicile locale, de infrastructura de drumuri existentă, de amplasarea localităţilor unele faţă de altele şi respectiv faţă de staţiile de transfer şi de depozitele zonale existente sau cele proiectate. Ţinând seama de toate acestea şi pe baza situaţiei existente, la nivelul judeţului au fost stabilite obiectivele şi ţintele judeţene, care sunt prezentate în cele ce urmează. Tabel nr. 3.1 Obiective şi ţinte generale pentru gestionarea deşeurilor Domeniul/Activitatea Obiective Obiective subsidiare/ţinte Termen Politica şi cadrul legislativ Creşterea eficienţei de aplicare a legislaţiei în domeniul gestiunii deşeurilor Dezvoltarea politicii judeţene în vederea implementării unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor Creşterea importanţei acordate aplicării legislaţiei şi controlul acesteia Prevederi legislative locale în concordanţă cu PJGD Crearea cadrului organizatoric pentru stabilirea orientării judeţene în domeniul gestionării deşeurilor şi a instrumentelor de implementare Permanent Aspecte instituţionale şi ogarnizatorice Adaptarea şi dezvoltarea cadrului instituţional şi organizatoric în vederea îndeplinirii cerinţelor naţionale şi Crearea condiţiilor pentru eficientizarea structurilor instituţionale şi a sistemelor aferente activităşilor de gestionare a deşeurilor

84 compatibilizarea cu structurile europene Intărirea capacităţii administrative a instituţiilor guvernamentale la toate nivelele(naţional, regional, judeţean, local) cu competenţe şi responsabilităţi în legislaţiei 2009 Resursele umane Asigurarea resurselor umane ca număr şi pregătire profesională Asigurarea de personal suficient şi bine pregătit profesional şi dotări corespunzătoare la toate nivelele, atât în sectorul public, cât şi în sectorul privat Asigurarea pregătirii profesionale a personalului angajat prin participarea în domeniul gestiunii deşeurilor 2009 Permanent Stimularea crearii şi dezvoltării unei pieţe viabile de deşeuri reciclabile Permanent Finanţarea sistemului de gestionare a deşeurilor Optimizarea preluării şi utilizării tuturor fondurilor naţionale şi europene disponibile(fondul de mediu, fonduri private, fonduri structurale, etc.) 2009 Imbunătăţirea mecanismelor economico- financiare pentru gestionarea deşeurilor municipale(calculare taxe, programe naţionale

85 speciale de la buget) Crearea unor mecanisme economico- financiare adecvate pentru gestionarea fluxurilor de deşeuri speciale: acumulatori şi baterii, uleiuri uzate, anvelope uzate, ambaleje, electrice şi electronice, vehicule scoase din uz etc.(sisteme depozit, responsabilitatea producătorului, mecanisme de ecofinanţare) 2009 Informarea şi conştientizarea părţilor implicate Promovarea unui sistem de informare, conştientizare şi motivare pentru toate părţile implicate Intensificarea comunicării între toate părţile implicate Organizarea şi susţinerea de programe de educare şi conştientizare a populaţiei de către toate părţile implicate Permanent Elaborarea de materiale informative Colectarea şi raportarea de date şi informaţii privind gestionarea deşeurilor Obţinerea de date şi informaţii complete şi corecte, care să corespundă cerinţelor de raportare la nivel naţional şi european Imbunătăţirea sistemului de colectare, prelucrare şi analizare a datelor şi infomaţiilor privind gestionarea deşeurilor Realizarea sistemului judeţean de colectare, prelucrare, analiza şi validare a datelor şi informaţiilor privind generarea şi gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări Monitorizarea permanentă a cantităţilor

86 de deşeuri voluminoase colectate şi a modului de gestionare Prevenirea generării de deşeuri Maximizarea prevenirii generării deşeurilor Promovarea şi aplicarea principiului prevenirii generării deşeurilor la producător Promovarea şi aplicarea principiului prevenirii generării deşeurilor la consumator Permanent Exploatarea tuturor posibilităţilor de natură tehnică şi economică privind valorificarea deşeurilor Dezvoltarea pieţii pentru materiile prime secundare şi promovarea utilizării produselor obţinute din materiale reciclate Promovarea prioritară a valorificării materiale în măsura posibilităţilor tehnice şi economice în condiţii de siguranţă pentru sănătatea populaţiei şi a mediului Valorificarea potenţialului util din deşeuri Dezvoltarea activităţilor de valorificare materială şi energetică Promovarea valorificării energetice în instalaţii cu randament energetic ridicat în cazul în care valorificarea materială nu este fezabilă din punct de vedere tehnicoeconomic.în cazul incinerării beneficiul energetic rezultat trebuie să fie pozitiv şi să existe posibilitatea utilizării eficiente a energiei rezultate Permanent Colectarea şi transportul deşeurilor Imbunătăţirea/ dezvoltarea unui sistem integrat de colectare şi Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor municipale - în mediul urban- arie de acoperire

87 Tratarea deşeurilor Eliminarea deşeurilor transport a deşeurilor 100% Promovarea tratării deşeurilor în vederea asigurării unui management ecologic raţional Eliminarea deşeurilor în conformitate cu cerinţele legislsţiei în domeniul gestiunii deşeurilor în scopul protejării sănătăţii populaţiei şi a mediului Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor municipale în mediul rural- arie de acoperire minim 90% Modernizarea sistemelor actuale de colectare şi transport Realizarea a 3 staţii de transfer(gherla, Huedin, M. Viteazu) pe baza studiilor de fezabilitate şi în corelare cu anii de închidere a depozitelor existente Implementarea sistemelor de colectare selectivă a materialelor valorificabile, astfel încât să se asigure atingerea obiectivelor legislative referitoare la deşeurile de ambalaje şi a deşeurilor biodegradabile Încurajarea tratării deşeurilor în vederea valorificării( materiale şi energetice), diminuării caracterului periculos şi diminuării cantităţilor de deşeuri eliminate final Asigurarea capacităţilor necesare pentru eliminarea deşeurilor prin promovarea cu prioritare a instalaţiilor de eliminare la nivel zonal Sistarea activităţii celor şase depozite neconforme 2009 Permanent 2010 Permanent Permanent Permanent Etapizat până în

88 clasa B din zona urbană după cum urmează: - Cetan Dej, Pata Rât Cluj Napoca -16 iulie Gherla, Câmpia Turzii, Cetatea Veche-Bolie- Heuedin, Turda- 16 iulie 2012 Închiderea şi monitorizarea postînchidere a celor şase depozite de deşeuri neconforme Închiderea şi ecologizarea tuturor spaţiilor de depozitare din zona rurală Corelat cu calendarul de sistare a activităţii 16 iulie 2009 Tabel nr. 3-2 Obiective şi ţinte specifice anumitor fluxuri de deşeuri Domeniul/Activitatea Obiective Obiective subsidiare/ţinte Termen Deşeuri din construcţii şi demolări Gestionarea corespunzătoare cu respectarea principiilor strategice şi a minimizării impactului asupra mediului şi a sănătăţii umane Colectarea separată a deşeurilor pa tip de material şi periculoase sau nepericuloase Tratarea deşeurilor periculoase în vederea eliminării Crearea de capacităţii de tratare şi valorificare a deşeurilor din demolări nepericuloase( cărămizi, ţigle, blocuri de beton, etc.) Permanent 87

89 Eliminarea corespunzătoare a deşeurilor care nu pot fi valorificate Prevenirea eliminării ilegale pe soluri şi a deversării în apele de suprafaţă Nămoluri de la staţiile de epurare orăşeneşti Gestionarea corespunzătoare cu respectarea principiilor strategice şi a minimizării impactului asupra mediului şi sănătăţii umane Promovarea prioritară a valorificării în agricultură ca fertilizant sau amendament agricol, în condiţiile respectării prevederilor legislative Deshidratarea şi pretratarea în vederea eliminării prin coincinerare în cuptoarele de ciment Permanent Rata medie anuală de 4kg colectare selectivă de DEEE pe cap de locuitor provenite de la gospodăriile particulare 2009 Deşeuri de echipamente electrice şi electronice Colectare separată şi depozitarea în puctele de colectare stabilite Ţinte de valorificare conform prevederilor HG. 448/2005 Încurajarea agenţilor economici care doresc să colecteze DEEE contra unei compensaţii financiare acordată deţinătorului 2009 Permanent Ambalaje şi deşeuri din ambalaje Reducerea canţităţii de deşeuri de ambalaje elininate prin valorificare Reciclarea a minimum 60% pentru hârtie/carton şi minimum 50% pentru metal, din greutatea fiecărui tip de material

90 conţinut în deşeurile de ambalaj Valorificarea sau incinerarea în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie a minimum 50% din greutatea deşeurilor de ambalaje 2011 Reciclarea a minimum 15% pentru plastic şi pentru lemn, din greutatea fiecărui tip de material conţinut în deşeurile de ambalaj 2011 Valorificarea sau incinerarea în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie a minimum 60% din greutatea deşurilor de ambalaje 2013 Reciclarea a minimum 55% din greutatea totală a materialelor de ambalaj conţine în deşeurile de ambalaje, cu minimum 60% pentru sticlă şi minimum 22,5% pentru plastic 2013 Deşeuri biodegradabile Reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile depozitate Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 75% din cantitatea totală (exprimate gravimetric) produsă în Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la

91 50% din cantitatea totală(exprimată gavrimetic), produsă în anul 1995 Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 35% din cantitatea totală (exprimată gravimetric) produsă în anul Reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 75% din masa vehiculelor fabricate înainte de 1 ianuare 1980 Vehicule scoase din uz Reutilizare şi valorificarea componentelor Reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 85% din masa vehiculelor fabricate după 1 ianuare 1980 Reutilizarea şi reciclarea a 70% din masa vehiculelor fabricate înainte de 1 ianuarie 1980 Începând cu 1 ianuarie 2007 Reutilizarea şi reciclarea a 80% din masa vehiculelor fabricate începând cu 1 ianuarie 1980 Pentru toate vehiculele scoase din uz, reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 95% din masa vehiculelor. În acelaşi timp, reutilizarea şi Începând cu 1 ianuarie

92 reciclarea a cel puţin 85% din masa vehiculelor Deşeuri voluminoase Gestionarea corespunzătoare cu respectarea principiilor strategice şi a minimizării impactului asupra mediului şi sănătăţii umane Implementarea sistemului de colectare bianuală a deşeurilor voluminoase de la populaţie Valorificarea potenţialului util şi/sau energetic a deşeurilor voluminoase Încurajarea agenţilor economici care doresc să colecteze deşeuri voluminoase contra unei compensaţii financiare acordată deţinătorului Permanent Deşeuri periculoase din deşeuri menajere Gestionarea corespunzătoare cu respectarea principiilor strategice şi a minimizării impactului asupra mediului şi sănătăţii umane Implementarea unui sistem de colectare separată a deşeurilor periculoase din deşeurile municipale Tratarea în vederea eliminării Permanent Permanent CAPITOLUL 4 4. PROGNOZA DE GENERARE A DEŞEURILOR MUNICIPALE ŞI A DEŞEURILOR DE AMBALAJE Prognoza privind generarea deşeurilor municipale şi asimilabile din comerţ, industrie şi instituţii şi a deşeurilor de ambalaje este realizată pentru înteaga perioadă de planificare. Principalii factori care pot influenţa prognoza sunt: Evoluţia populaţiei la nivelul judeţului; 91

93 Schimbările în economia judeţului; Schimbări privind cererea şi natura bunurilor de larg consum; Schimbări în tehnologiile de producţie. Pe baza cantităţilor estimate a se genera se vor calcula capacităţile de colectare, transport, valorificare şi eliminare a deşeurilor necesare a fi realizate. Prognoza privind generarea deşeurilor este realizată pentru : Deşeurile municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii Deşeuri biodegradabile municipale Deşeuri de ambalaje Pe baza prognozei de generare a deşeurilor sunt cuantificate ţintele privind deşeurile biodegradabile municipale şi deşeurile de ambalaje TENDINŢA FACTORILOR RELEVANŢI PRIVIND GENERAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE ŞI DEŞEURILOR DE AMBALAJE Tendinţa factorilor relevanţi privind generare deşeurilor municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii Factorii relevanţi care stau la baza calculului prognozei de generare a deşeurilor municipale şi asimilabile din comerţ, industrie şi instituţii sunt: - evoluţia populaţiei; - evoluţia gradului de acoperire cu serviciide salubrizare; - evoluţia anuală a indicatorului de generare a deşeurilor municipale Evoluţia populaţiei Unul din factorii relevanţi care influenţează cantitatea totală generată de deşeuri municipale este evoluţia demografică. Studiul Proiectarea populaţiei pe medii în perioada , elaborat de către Institutul Naţional de Statistică în anul 2006, evidenţiază evoluţii ale mărimii şi structurii populaţiei pe medii rezidenţiale şi pe regiuni, utilizând patru scenarii: varianta constantă, medie, optimistă şi pesimistă. Definirea scenariilor de proiectare s-a realizat pe baza evoluţiei recente a fenomenelor demografice din mediul urban şi rural, la nivelul fiecărei regiuni. 92

94 La calculul prognozei de generare a deşeurilor municipale s-a luat în considerare varianta medie, ca şi scenariu de prognoză a populaţiei. Conform Raportului privind starea mediului in judeţul Cluj pentru anul 2005 întocmit de APM Cluj, în intervalul de timp se estimează o scădere medie a populaţiei cu 1,1% pe an. Tabel nr Prognoza populaţiei în judeţul Cluj Populatia Urban Rural Total P 2006= P2005- P2005x 1,1/100 Pentru cazul concret al anilor 2005, 2006 şi 2007 (cand se cunoaşte populaţia judeţului Cluj pe medii), s-au luat în calcul cifrele exacte, înregistrate de Direcţia Judeţeană de Statistică Cluj, la 1 iulie ale fiecărui an Evoluţia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare Estimarea evoluţiei gradului de acoperire cu servicii de salubrizare se realizează pe medii (urban şi rural) pe baza datelor privind situaţia existentă in anul 2005 şi a obiectivelor şi ţintelor stabilite privind acoperirea cu servicii de salubrizare pentru anul Ţinând cont de acestea, de prevederile metodologiei privind elaborarea PJGD, de recomandările MMDD şi ANPM, şi de situaţia existentă la nivelul judeţului în anul 2005, pentru judeţul Cluj s-a propus ca ţintele referitoare la gradul de acoperire cu servicii de salubritate în anul 2009 să fie de 90% în mediul rural şi 100% în mediul urban, urmând ca în anul 2013 să se asigure un grad de acoperire cu servicii de salubritate de 100% la nivelul întregului judeţ. Estimările evoluţiei gradului de acoperire cu servicii de salubritate necesare calculului prognozei de generare, colectare a deşeurilor menajere s-au realizat considerând o creştere liniară. Evoluţia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare la nivelul judeţului se calculează pe baza gradului de acoperire din mediu urban şi rural şi al evoluţiei populaţiei. Tabel nr.4.2. Estimarea evoluţiei gradului de acoperire cu servicii de salubritate (%) Urban

95 Rural Total Evoluţia anuală a indicelui de generare a deşeurilor Evoluţia anuală a indicelui de generare a deşeurilor municipale este determinată, în principal, de schimbările economice (evoluţia PIB), schimbările privind consumul de bunuri de larg consum, schimbări în tehnologiile de producţie etc. Astfel, stabilirea tendinţei acestui indicator este un proces complex, care s-a realizat pe baza datelor statistice disponibile şi ţinând seama de prevederile Planului Regional şi a Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor. Deoarece în Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor elaborat în anul 2006 s-a considerat o creştere anuală de 0,8 % a indicelui de generare a deşeurilor municipale, creştere utilizată şi în calculul prognozei din Planul Naţional de Gestionare al Deşeurilor elaborat în anul 2004 s-a folosit şi în PJGD acelaşi indice de generare. De asemenea, a fost considerat că pentru fiecare tip de deşeu din categoria deşeurilor municipale şi asimilabile din comerţ, industrie şi instituţii indicele de generare va avea aceeaşi creştere anuală de 0,8 %. Astfel, în ce priveşte indicele de generare a deşeurilor menajere colectate de la populaţie s-a considerat o creştere anuală de 0,8%, pornind de la indicii de generare din anul 2005, respectiv 0,9kg/loc x zi în mediul urban şi 0,4kg/loc x zi în mediul rural. Tabel nr.4.3. Evoluţia indicatorilor de generare deşeuri menajere (kg/loc x zi) Anul Mediul urban 0,90 0,91 0,91 0,92 0,93 0,94 0,94 0,95 0,96 0,97 0,97 Mediul rural 0,40 0,40 0,41 0,41 0,41 0,42 0,42 0,42 0,43 0,43 0, Tendinţa factorilor relevanţi privind generarea deşeurilor de ambalaje Ca şi în cazul deşeurilor municipale şi asimilabile, principalii parametrii care pot influenţa generarea deşeurilor de ambalaje sunt schimbările economice, schimbările privind cererea şi natura bunurilor de larg consum şi schimbările în tehnologiile de fabricare a ambalajelor. 94

96 În lipsa unor date relevante la nivelul judeţului, pentru perioada prognozei de generare a deşeurilor de ambalaje, s-au luat în calcul procentele din PRGD după cum urmează: - o creştere anuală de 10 % pentru anul 2006; - o creştere anuală de 7 % pentru perioada ; - o creştere anuală de 5 % pentru perioada O problemă deosebită în cazul prognozei de generare a deşeurilor de ambalaje pentru planurile elaborate în este reprezentată de faptul că la nivelul judeţelui nu există date relevante privind consumul de ambalaje şi implicit nici date privind cantităţile de deşeuri de ambalaje generate care provin de la populaţie. Metodologia de elaborare a planurilor judeţene, recomandă determinarea cantităţii de deşeuri de ambalaje generate în regiune pe baza următorilor factori: - populaţia regiunii în anul de referinţă (2005) - cheltuielile băneşti ale populaţiei pentru achiziţia mărfurilor alimentare şi a băuturilor, a mărfurilor nealimentare şi a serviciilor. Se consideră că deşeurile de ambalaje generate sunt direct proporţionale cu mărfurile şi serviciile achiziţionate de către populaţie. Formula de calcul pentru calculul cantităţilor de deşeuri de ambalaje generate în regiune este următoarea: Qr = Cr/Ct x Qt Qr = cantitatea de deşeuri de ambalaje generată în regiune în anul 2005 Qt = cantitatea de deşeuri de ambalaje generată în România în anul 2005 Cr = cheltuielile populaţiei din regiune pentru achiziţia de alimente şi băuturi, mărfuri nealimentare şi servicii în anul de referinţă Ct = cheltuielile populaţiei României pentru achiziţia de alimente şi băuturi, mărfuri nealimentare şi servicii în anul de referinţă Cr = populaţia regiunii * x Chelt.tot.per loc* x Σ(ponderea cheltuielillor pentru achiziţia de alimente şi băuturi, mărfuri nealimentare şi servicii)* Ct = populaţia României* x Chelt.tot.per loc* x Σ(ponderea cheltuielillor pentru achiziţia de alimente şi băuturi, mărfuri nealimentare şi servicii)* Elementele marcate cu * se regăsesc în Anuarul Statisitc al României, anul Qt = to -din baza de date ANPM. Aceasta cantitate a reieşit în urma aplicării coeficientului de impurificare pentru fiecare material. 95

97 Tabel nr Cantităţi de deşeuri de ambalaje generate în regiune Cantitate % de Cantitate deseuri 2005 % tone impurificare ambalaje HC 23, Plastic Sticla 21, Metal Lemn Altele 4, TOTAL Sursa PRGD Ct = x 391 lei/lună x 62,7 %x 12 = ,61 mii lei Cr = x 407 lei/lună x 62,1%x 12 = ,38 mii lei Qr = / x = ,88to În lipsa altor date statistice relevante privind consumul de ambalaje la nivelul populaţiei pe judeţe şi ţinând cont de faptul că, de regulă, consumul din resurse proprii nu generează deşeuri de ambalaje, determinarea cantităţilor de deşeuri de ambalaje generate la nivel de judeţ se poate face în funcţie de câştigul salarial nominal mediu net lunar şi numărul mediu al salariaţilor din judeţ: Qj = Vj/Vr x Qr Qj = cantitatea de deşeuri de ambalaje generată în judeţ în anul de referinţă Vj = Venituri salariale totale în judeţ Vr = Venituri salariale totale în regiune Vj = Câştigul salarial nominal mediu net lunar* x Număr mediu al salariaţilor* Castig salarial nominal mediu net lunar in judet lei/salariat Tabel nr Cantitatea de deşeuri de ambalaje generate la nivelul judeţului Cluj în anul 2005 Castig salarial nominal mediu net lunar in regiune lei/salariat Numar mediu salariati in judet Numar mediu salariati in regiune Venituri salariale totale in judet mii lei Vj Venituri salariale totale in regiune mii lei Vr Cantitate de deseuri de ambalaje generata in regiune in anul 2005 tone Cantitate de deseuri de ambalaje generata in judet in anul 2005 Tone 96

98 Sursa Direcţia Judeţeană de Statistică Cluj Qr Qj 4.2. PROGNOZA PRIVIND GENERAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE Prognoza privind generarea deşeurilor municipale (deşeuri menajere şi asimilabile din comerţ, industrie şi instituţii) s-a realizat defalcat pe tipuri de deşeuri, în funcţie de provenienţă (aşa cum au fost prezentate datele şi în Capitolul 2 Situaţia existentă), pornind de la datele estimate pentru anul de referinţă 2005 şi anume: Deşeuri menajere mediul urban şi mediul rural; Deşeuri asimilabile din comerţ, industrie, instituţii; Deşeuri din grădini şi parcuri; Deşeuri din pieţe; Deşeuri stradale; Deşeuri menajere generate şi necolectate Prognoza privind generarea deşeurilor menajere Atât prognoza de generare a deşeurilor menajere colectate, cât şi a celor generate şi necolectate se realizează pe medii (urban şi rural) şi pe baza următorilor indicatori: Evoluţia populaţiei la nivelul judeţului; Evoluţia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare; Evoluţia indicelui de generare a deşeurilor menajere. 97

99 Tabel nr Prognoza privind generarea deşeurilor municipale 1. Deşeuri municipale (deşeuri menajere şi asimilabile din comert, industrie, instituţii, din care: 1.1 Deşeuri menajere (colectate în amestec şi separat) Cantitate de deseuri (tone) , , , , , , , , , , , , , , , , , ,465 Urban 138, , , , , , , , ,013 Rural 17,667 21,606 22,629 27,494 30,645 31,778 32,561 33,677 34,452 Deşeuri asimilabile din comerţ, industrie, institutii (colectate în amestec şi separat) 72,663 73,244 73,830 74,421 75,016 75,616 76,221 76,831 77, Deşeuri din grădini şi parcuri 5,377 5,420 5,463 5,507 5,551 5,596 5,640 5,685 5, Deşeuri din pieţe 1,344 1,355 1,366 1,377 1,388 1,399 1,410 1,421 1, Deşeuri stradale 29,587 29,824 30,062 30,303 30,545 30,790 31,036 31,284 31, Deşeuri menajere generate şi necolectate 29,961 21,176 20,478 8,016 3,405 2,392 1, Urban 15,083 9,023 9,333 1, Rural 14,878 12,153 11,146 6,449 3,405 2,392 1,

100 Cantitatea totală de deşeuri municipale generate se calculează ca sumă a cantităţilor prognozate de deşeuri menajere colectate, deşeuri menajere generate şi necolectate, deşeuri asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, deşeuri din grădini şi parcuri, deşeuri din pieţe şi deşeuri stradale PROGNOZA PRIVIND GENERAREA DEŞEURILOR BIODEGRADABILE MUNICIPALE Directiva 1999/31/CE şi HG 349/2005 cu privire la depozitarea deşeurilor municipale, precum şi deşeurile biodegradabile defineşte: Deşeuri municipale ca fiind deşeuri menajere şi alte deşeuri, care prin natura sau compoziţia lor, sunt similare deşeurilor menajere ; Deşeuri biodegradabile ca fiind deşeuri ce trec prin descompunere aerobă sau anaerobă, precum deşeurile alimentare sau deşeurile de grădină sau hârtia şi cartonul. Nu poate fi găsită nici o definiţie explicită a deşeurilor municipale biodegradabile în legislaţie. Combinând cele două definiţii rezultă următoarea definiţie: deşeurile municipale biodegadabile înseamnă deşeuri menajere biodegadabile, care prin natura sau compoziţia lor, sunt similare deşeurilor menajere biodegradabile. Astfel, deşeurile municipale biodegradabile reprezintă fracţia biodegradabilă din deşeurile menajere şi similare colectate amestecat, precum şi fracţia biodegradabilă din deşeurile municipale colectate separat, inclusiv deşeuri din parcuri şi grădini, pieţe, deşeuri stadale şi voluminoase. Fracţia biodegradabilă din deşeurile municipale este reprezentată în principal de: deşeuri alimentare, deşeuri verzi din parcuri şi grădini şi deşeuri din hârtie şi carton. Deoarece la nivelul judeţului nu există măsurători concludente, ponderea deşeurilor biodegradabile în celelalte categorii de deşeuri (deşeuri asimilabile, deşeuri din grădini şi parcuri, deşeuri din pieţe şi deşeuri stradale), a fost preluată din PRGD. 99

101 Tabel nr Ponderea deşeurilor biodegradabile în deşeurile municipale (%) Deşeuri municipale (deşeuri menajere şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, din care: Ponderea % Deşeuri menajere Urban 69 deşeuri alimentare şi de gradină 61 hârtie+carton, lemn, textile 8 Rural 60 deşeuri alimentare şi de gradină 55 hârtie+carton, lemn, textile 5 Deşeuri asimilabile din comerţ, industrie, instituţii 60 Deşeuri din grădini şi parcuri 90 Deşeuri din pieţe 80 Deşeuri stradale 44 Deşeuri generate şi necolectate Urban 69 deşeuri alimentare şi de gradină 61 hârtie+carton, lemn, textile 8 Rural 60 deşeuri alimentare şi de gradină 55 hârtie+carton, lemn, textile 5 Pe baza prognozei de generare a deşeurilor municiplale şi luând în considerare ponderile de mai sus, au fost estimate cantităţile de deşeuri biodegradabile municipale: 100

102 Tabel nr Prognoza privind generarea de deşeuri biodegradabile municipale 1. Total deseuri biodegradabile din deseuri municipale, din care: Deseuri biodegradabile din 1.1 deseurile menajere Cantitate de deseuri (tone) , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,325 Urban 93,471 99, , , , , , , , , ,300 deseuri alimentare si de gradina 82,634 88,340 92,377 94,621 96,590 97,613 98,625 99, ,658 96,458 90,439 hartie+carton, lemn, textile 10,837 11,586 12,115 12,409 12,668 12,802 12,934 13,066 13,201 12,650 11,861 Rural 12,515 12,994 14,206 16,497 18,387 19,067 19,537 20,206 20,671 20,698 19,024 deseuri alimentare si de gradina 11,472 11,911 13,022 15,122 16,855 17,478 17,909 18,522 18,949 18,973 17,439 hartie+carton, lemn, textile 1,043 1,083 1,184 1,375 1,532 1,589 1,628 1,684 1,723 1,725 1,585 Deseuri biodegradabile din deseurile asimilabile din comert, industrie, institutii 43,598 43,947 44,298 44,653 45,010 45,370 45,733 46,099 46,467 46,839 47,214 Deseuri biodegradabile din deseurile din gradini si parcuri 4,839 4,878 4,917 4,956 4,996 5,036 5,076 5,117 5,158 5,199 5,241 Deseuri biodegradabile din deseurile din piete 1,075 1,084 1,092 1,101 1,110 1,119 1,128 1,137 1,146 1,155 1,164 Deseuri biodegradabile din deseurile stradale 13,018 13,122 13,227 13,333 13,440 13,547 13,656 13,765 13,875 13,986 14,098 Deseurile biodegradabile din deseurile menajere generate si 20,144 11,101 8,893 4,951 2,043 1,435 1, necolectate Urban 10,411 3,839 2,833 1, deseuri alimentare si de gradina 9,204 3,394 2, hartie+carton, lemn, textile 1, Rural 9,733 7,262 6,059 3,870 2,043 1,435 1, deseuri alimentare si de gradina 8,922 6,656 5,554 3,547 1,873 1, hartie+carton, lemn, textile

103 4.4. PROGNOZA PRIVIND GENERAREA DEŞEURILOR DE AMBALAJE Prognoza pentru cantităţile de deşeuri din ambalaje generate se realizează pe baza variatiei anuale a cantităţii de deseuri de ambalaje generate în prezent şi luând în calcul următoarele: Compoziţia deşeurilor din ambalaje; Ponderea deşeurilor din ambalaje în funcţie de sursa de generare (de la populaţie sau din industrie, comerţ, instituţii); Creşterea anuală a cantităţii deşeurilor din ambalaje generate Ponderea deşeurilor de ambalaje în funcţie de sursa de generare Deşeurile de ambalaje pot provenii atât de la populaţie, regăsindu-se în deşeurile menajere, precum şi din activităţile industriale, comerciale şi de la instituţii. Ponderea în funcţie de provenienţă se determină pe baza informaţiilor din baza de date privind ambalajele şi deşeurilor de ambalaje şi ţinând seama de specificul judeţului. Conform datelor din baza de date privind ambalajele şi a datelor statistice ale ţărilor europene cu o dezvoltare economică mai apropiată de cea a României, la nivelul anului 2006 s-a estimat ca 60% din cantitatea de deşeuri de ambalaje provin de la populaţie şi 40% de la industrie, comerţ şi instituţii. Astfel conform Metodologiei, ponderea deşeurilor de ambalaje în funcţie de sursa de generare la momentul elaborării PJGD se estimează a fi de : - 40% - din industrie, comerţ şi instituţii; - 60% - de la populaţie Structura deşeurilor din ambalaje La nivel judeţean datele privind compoziţia deşeurilor din ambalaje, se presupune că compoziţia este aceeaşi ca cea la nivel naţional. De asemenea, se presupune că această compoziţie rămâne constantă pentru perioada Aceste două presupuneri s-au făcut şi la elaborarea planurilor regionale de management al deşeurilor în 2006 şi sunt, de asemenea, prezentate în Metodologia pentru elaborarea planurilor regionale şi judeţene de management al deşeurilor (aprobată prin Ordinul 102

104 ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 951/6 iunie 2007). Faţă de cantitatea de ambalaje puse pe piaţă în 2005 ( tone, conform ANPM), care au compoziţia conform tabelului de mai jos, se consideră că deşeurile de ambalaje sunt colectate contaminate cu alte produse. Conform studiului realizat de ARGUS Germania împreună cu ICIM Bucureşti, s-a determinat coeficientul de impuritate medie pe tip de material. Aceşti coeficienţi vor fi utilizaţi în continuare pentru a calcula compoziţia deşeurilor de amnbalaje. Tabel nr Compoziţia procentuală a deşeurilor din ambalaje la nivelul anului 2005 Tip material cantitatea de de ambalaje puse pe piată (%) Coeficient de impuritate** Compoziţia deşeurilor din ambalaje (%) Hârtie şi carton 23,6% Plastic 29% Sticlă 21,8% Metale 9% Lemn 12% Sursa ANPM Prognoza privind cantitatea totală de deşeuri de ambalaje generată În lipsa unor date relevante la nivelul judeţului, pentru prognoza de generare a deşeurilor de ambalaje, s-au luat în calcul procentele din PRGD-uri după cum urmează: - o creştere anuală de 10 % pentru anul 2006; - o creştere anuală de 7 % pentru perioada ; - o creştere anuală de 5 % pentru perioada Tabel nr Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje Creştere 10% Creştere 7% Creştere 5% Judeţ Regiune Cantităţile de deşeuri de ambalaje pe tip de material se determină pe baza compoziţiei procentuale a deşeurilor de ambalaje. 103

105 Tabel nr Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje pe tip de material Total ambalaje Total Cantitate de deseuri de ambalaje (tone) Hartie si carton Plastic Sticla Metale Lemn altele

106 Există două surse de generare a deşeurilor din ambalaje, şi anume: populaţie şi industrie, comerţ şi instituţii. Pentru a putea dimensiona sistemul de colectare separată a deşeurilor reciclabile de la populaţie în vederea atingerii ţintelor, este necesar să se cunoască cantităţile generate de populaţie. Ponderea materialelor de deşeuri de ambalaje din deşeurile menajere a rezultat în urma unui studiu realizat de Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Protecţia Mediului - ICIM Bucureşti la solicitarea Asociaţiei Române de Ambalaje şi Mediu, şi este prezentată în tabelul de mai jos. Tabel nr Ponderea materialelor de deşeuri de ambalaje din deşeurile menajere Ponderea materialelor de deşeuri de ambalaje în deşeurile menajere(%) Structura deşeurilor de ambalaje ce se regăsesc în deşeurile menajere (%) Hârtie şi carton 3,2 22,10 Plastic 7,1 48,52 Sticlă 3 20,49 Metale 1,3 8,89 Lemn 0 0,00 Total 14,6 100,00 Sursa PRGD 6 NV Prognoza privind cantitatea de deşeuri de ambalaje generată de la populaţie Prognoza privind generarea deşeurilor de la populaţie se determină pe baza cantităţii totale de deşeuri de ambalaje prognozate, a ponderii deşeurilor de ambalaje în funcţie de sursa de generare (60% pentru populaţie) şi a structurii deşeurilor de ambalaje ce se regăsesc în deşeurile menajere. 105

107 Tabel nr Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje de la populaţie Populatie Cantitate de deseuri de ambalaje (tone) Total Hartie si carton Plastic Sticla Metale Lemn altele

108 populaţie. Pe baza prognozei populaţiei se determină indicatorii de generare a deşeurilor de ambalaje de la Tabel nr Indicatori de generare deşeuri de ambalaje la populaţie Hârtie şi carton Plastic Sticlă Metale Lemn Indicatori de generare deşeuri de ambalaje la populaţie(kg/locuitor x an) Stabilirea prognozei privind generarea deşeurilor de ambalaje de la industrie, comerţ şi instituţii s-a facut calculând diferenţa dintre cantitatea totală de deşeuri de ambalaje pe tip de material prognozată şi cantitatea de deşeuri de ambalaje de la populaţie, de asemenea prognozată. 107

109 Tabel nr Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje de la industrie, comerţ şi instituţii Industrie, comert, institutii Cantitate de deseuri de ambalaje (tone) Total Hartie si carton Plastic Sticla Metale Lemn altele

110 4.5. CUANTIFICAREA ŢINTELOR PRIVIND DEŞEURILE BIODEGRADABILE MUNICIPALE ŞI DEŞEURILE DE AMBALAJE Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile municipale Directiva 1999/31/EC şi HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor prevăd următoarele ţinte privind deşeurile biodegradabile municipale: - reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 75% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, în maxim 5 ani de la data de 16 iulie 2001; - reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 50% din cantitatea totală, exprimată gavimetric, produsă în anul 1995, în maximum 8 ani de la data de 16 iulie 2001; - reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 35% din cantitatea totală, exprimată gavimetric, produsă în anul 1995, în maximum 15 ani de la data de 16 iulie Directiva 1999/31/EC privind depozitarea deşeurilor prevede ca statele membre care în anul 1995 ori un an anterior pentru care există date standardizate EUROSTAT au depozitat mai mult de 80% din cantitatea colectată de deşeuri municipale pot amâna atingerea ţintelor menţionate mai sus cu o perioadă care nu trebuie să depăşească 4 ani. În Planul de implementare pentru Directiva 1999/31/EC privind depozitarea deşeurilor se menţionează că România nu solicită perioadă de tranziţie pentru îndeplinrea ţintelor de reducere a deşeurilor biodegradabile municipale depozitate.pentru îndeplinirea ţintelor prevăzute la art.5(2) lit. a şi b din Directivă, România va aplica prevederile parag. 3 al art. 5(2) privind posibilitatea amânării realizării ţintelor prin acordarea unor perioade de graţie de 4 ani, până la 16 iulie 2010 şi respectiv 16 iulie Cea de-a treia ţintă va fi atins la termenul prevăzut în Directivă, respectiv 16 iulie Astfel, ţintele naţionale privind deşeurile biodegradabile municipale sunt următoarele: 16 iulie cantitatea depozitată trebuie să se reducă la 75% din cantitatea totală, produsă în 1995; 16 iulie cantitatea depozitată trebuie să se reducă la 50% din cantitatea totală, produsă în 1995; 109

111 16 iulie cantitatea depozitată trebuie să se reducă la 35% din cantitatea totală, produsă în Conform Planului de implementare a Directivei privind depozitarea deşeurilor, cantitatea totală de deşeuri biodegradabile generată în România în anul 1995 a fost de 4,8 milioane tone. Tabel nr Cantitatea de deşeuri biodegradabile municipale în judeţ anul 2005 Populaţia României în anul Populaţia judeţului în anul Cantitatea de deşeuri biodegradabile municipale generată în Romania în 1995 (tone) Cantitate deşeuri biodegradabile municipale generate în judeţ în anul 1995 (t) In tabelul următor jos se prezintă cantităţile de deşeuri biodegradabile municipale ce trebuie reduse la depozitare în anii 2010 si Tabel nr Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile municipale Cantitate de deşeuri biodegradabile municipale generate (tone) Cantitate maxima de deşeuri biodegradabile municipale ce pot fi depozitate (tone) Cantitate de deşeuri biodegradabile municipale ce trebuie redusă de la depozitare (tone) Cuantificarea ţintelor privind deşeurile de ambalaje România a obţinut derogare de la prevederile articolului 6 alin.(1) al Directivei 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, amendată prin Directiva 2004/12/EC, cu excepţia ţintelor de reciclare pentru hârtie, carton şi metale. 110

112 Tratatul de aderare prevede următoarele: obligativitatea atingerii obiectivului global de recuperare sau incinerare în instalaţiile de incinerare a deşeurilor cu recuperare de energie la 31 decembrie 2011 în conformitate cu următoarele obiective intermediare: 32% din masă la 31 decembrie 2006, 34% în anul 2007, 40% în anul 2008, 45% în anul 2009 şi 48% în anul 2010; necesitatea atingerii obiectivului global de recuperare sau incinerare în instalaţiile de incinerare a deşeurilor cu recuperare energetică până la data de 31 decembrie 2013 în conformitate cu următoarele obiective intermediare: 53% din masă în anul 2011 şi 57% în anul 2012; pentru realizarea ţintelor de reciclare a plasticului, România trebuie să atingă următoarele obiective: 8% din masă până la 31 decembrie 2006, 10% în anul 2007, 11% în anul 2008, 12% în anul 2009 şi 14% în anul 2010; atingerea obiectivului global de reciclare până la 31 decembrie 2011, în conformitate cu următoarele obiective intermediare: 8% din masă la 31 decembrie 2006, 10% în anul 2007, 11% în anul 2008, 12% în anul 2009 şi 14% în anul 2010; România este obligată să atingă obiectivului global de reciclare până la 31 decembrie 2013 în conformitate cu următoarele prevederi intermediare: 26% din masă la 31 decembrie 2006,28% în anul 2007, 33% în anul 2008, 38% în anul 2009, 42% în anul 2010, 46% în anul 2011 şi 50% în anul 2012; în atingerea obiectivului de reciclare a sticlei, la 31 decembrie 2013, România este obligată să se conformeze astfel: 21% din masă la 31 decembrie 2006, 22% în 2007, 32% în 2008, 38% în 2009, 44% în anul 2010, 48% în 2011 şi 54% în anul pentru atingerea obiectivului de reciclare a plasticului, luând în considerare doar materialul reciclat sub formă de plastic, România se obligă ca până la 31 decembrie 2013 să atingă următoarele obiective intermediare: 16 % din masă pînă în 2011 şi 18% în 2012; România se obligă să atingă obiectivele de reciclare a lemnului 31 decembrie 2011 în conformitate cu următoarele obiective intermediare: 4% din masă până la 31 decembrie 2006, 5% în anul 2007, 7% în 2008, 9% în 2009 şi 12% în Pentru obiectivul de reciclare a deşeurilor de hârtie, carton şi metale, România nu a solicitat perioadă de tranziţie, urmând să atingă aceste obiective la termenele stabilite de directivă şi anume:

113 decembrie 2008 pentru reciclare hârtie şi carton în procent de 60%, 31 decembrie reciclare metale în procent de 50%. Ţintele privind deşeurile de ambalaje se raportează la cantitatea totală de ambalaje generate în anul respectiv şi se împart pe 3 categorii: ţinte de reciclare pentru fiecare tip de ambalaj, ţinte globale de reciclare şi ţinte globale de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie. În tabelul următor sunt prezentate obiectivele privind reciclarea şi valorificarea sau incinerarea în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie conform tratatului de aderare a României. Tabel nr Ţinte de reciclare/valorificare privind deşeurile de ambalaje Ţinte de reciclare/ valorificare(%) Hârtie şi carton 53,8 55, Plastic ,5 Sticlă Metale 37,8 39, Lemn Total reciclare Total valorificare Hotărârea de Guvern 621/2005 cu modificările şi completările ulterioare privind gestionarea ambalajelor, reciclarea şi valorificarea deşeurilor de ambalaje defineşte următorii termeni reciclarea deşeurilor de ambalaje reprezintă operaţiunea de reprelucrare într-un proces de producţie a deşeurilor de ambalaje pentru a fi folosite în scopul iniţial sau pentru alte scopuri. Termenul include reciclare organică, dar exclude recuperarea de energie ; valorificarea reprezintă orice operaţie aplicabilă deşeurilor de ambalaje, prevăzută în Anexa II B la OUG nr. 78/2000 aprobată cu modificări şi completări cu Legea nr. 426/2001 cu modificările şi completările ulterioare. Cuantificarea ţintelor privind ambalajele se calculează pe baza prognozei de generare a deşeurilor de ambalaje şi a ţintelor de reciclare/valorificare. 112

114 Tabel nr Cuantificarea ţintelor privind deşeurile de ambalaje, total şi pe tip de material Cantitate de deşeuri de ambalaje (tone) Hârtie si carton Plastic Sticla Metale Lemn Total reciclare Total valorificare

115 Conform acestor estimări rezultă: în anul 2008 trebuie valorificată o cantitate de tone deşeuri de ambalaje, din care trebuie reciclată o cantitate minimă de cca tone; în anul 2011 trebuie valorificată o cantitate de tone deşeuri de ambalaje, din care trebuie reciclată o cantitate minimă de cca tone, în anul 2013 trebuie valorificată o cantitate de cca tone deşeuri de ambalaje, din care trebuie reciclată o cantitate minimă de cca tone. CAPITOLUL 5 5. FLUXURI SPECIFICE DE DEŞEURI (SITUAŢIE EXISTENTĂ, METODE DE GESTIONARE) În acest capitol sunt prezentate următoarele fluxuri speciale de deşeuri: Deşeuri periculoase din deşeurile municipale Deşeuri de echipamente electrice şi electronice Vehicule scoase din uz Deşeuri din construcţii şi demolări Nămoluri rezultate de la staţii de epurare orăşeneşti 5.1 DEŞEURI PERICULOASE DIN DEŞEURILE MUNICIPALE Tipurile de deşeuri periculoase din deşeurile municipale şi codul aferent acestora, conform Listei europene a deşeurilor, ce fac obiectul PJGD: 114

116 Tabel nr Tipurile de deşeuri periculoase din deşeurile municipale Cod deşeu (cf. HG nr. Tip deşeu 856/2005) * Solvenţi * Acizi * Alcali * Fotochimice * Pesticide * Tuburi fluorescente şi alte deşeuri care conţin mercur * Echipamente scoase din fucţiune, care conţin clorofluorcarburi * Uleiuri şi grăsimi, altele decât cele menţionate în * Vopsele,cerneluri, adezivi şi răşini care conţin substanţe periculoase * Detergenţi care conţin substanţe periculoase * Medicamente citotoxice şi citostatice * Bateri şi acumulatori incluşi la , sau * Echipamente electrice şi electronice scoase din funcţie, altele decât cele menţionate la şi , conţinând componente periculoase * Lemn continând substanţe periculoase Categoriile *, * si * reprezintă deşeuri de echipamente electrice şi electronice şi sunt tratate în secţiunea 5.2. La nivelul judeţului Cluj deşeurile periculoase, ca parte din deşeurile menajere şi deşeuri asimilabile deşeurilor menajere, nu sunt colectate separat. Aceste deşeuri pot îngreuna procesul de descompunere în depozitele de deşeuri, precum şi tratarea levigatului, iar în final acestea pot polua apa freatică. Pentru colectarea deşeurilor periculoase de la gospodării există mai multe opţiuni, prezentate în tabelul următor: Tabel nr Principalele opţiuni de colectare Nr. crt. 1 Opţiune Comentariu Observatii colectare prin unităţile mobile Sistem este des întâlnit fiind foarte bine acceptat de locuitori. La fiecare aproximativ 3 luni, un vehicul special pentru colectarea deşeuri periculoase vine la un punct de colectare bine stabilit, unde va colecta deşeurile periculoase aduse de locuitorii care stau în apropiere. De obicei, la un punct de colectare sunt conectate aproximativ până la de persoane. Maşina de colectare poate deservi până la de persoane, cu o frecvenţă de colectare de 3 luni. Colectarea deşeurilor periculoase este gratuită pentru clienţi, dacă întreaga cantitate predată nu depăşeşte 20 kg/predare. Costurile pentru acest sistem sunt incluse în taxa pentru colectarea Colectarea deşeurilor periculoase provenite din gospodării prin unităţile mobile 115

117 colectare directa de la gospodării punctele de colectare a deşeurilor periculoase containere pentru colectarea pe categorii a deşeurilor periculoase colectarea prin magazine sau companii specializate deşeurilor cotidiene. Sistemul necesită un personal foarte bine pregătit pentru a asigura colectarea adecvată a diferitelor tipuri de deşeuri periculoase. Se estimează că prin intermediul acestui sistem se vor colecta aproximativ 35-40% din deşeurile periculoase provenite din gospodării Deşeurile periculoase sunt colectate direct de la gospodării, in anumite zile stabilite si comunicate anterior. Pentru cantităţile mici de deşeuri periculoase predate de o singură gospodărie,opţiunea este foarte costisitoare. Deoarece această opţiune nu este foarte întâlnită, nu sunt disponibile date privind procentul de colectare. Punctele oficiale de colectate a materialelor reciclabile pot fi extinse şi pentru colectarea deşeurilor periculoase din gospodării şi din sectorul commercial.un avantaj al sistemului îl constituie durata permanentă de funcţionare. Comparativ cu cantităţile mici de deşeuri periculoase din gospodării, care de obicei, sunt aduse la aceste puncte de colectare, costurile privind personalul sunt mari. Este necesar personal calificat pentru clasificarea şi pre-sortarea deşeurilor periculoase. Din acest motiv, numărul punctelor de colectare, care sunt pregătite să primească deşeuri periculoase de la gospodării, ar trebui limitate şi poziţionate atent, în raport cu structura aşezărilor. Instalarea containerelor pentru colectarea deşeurilor periculoase pe categorii, în spaţii nesupravegheate este riscantă. Pentru uleiuri uzate, medicamente expirate, baterii şi baterii de maşină,containerele nesupravegheate nu au avut success în Europa Centrală.Vandalismul şi folosirea neadecvată au fost cauzele principale pentru aceasta.din acest motiv containerele de colectare trebuie să fie protejate. Acest lucru se poate realize prin amplasarea lor la magazinele care comercializează aceste produse, companii specializate sau la punctele de colectare. Acest sistem funcţionează foarte bine pentru colectarea bateriilor de maşină folosite şi a uleiurile uzate, în colaborare cu magazinele care sunt răspunzătoare pentru colectarea acestor articole. După testarea mai multor variante în mai multe ţări, este aprobată colectarea bateriilor şi a uleiurilor uzate de către ateliere şi magazine specializate. Această opţiune nu este recomandată datorită costurilor prea mari Se recomandă una sau două locaţii în oraşele reşedinţă de judeţ în combinaţie cu punctele de colectare pentru reciclare şi în cooperare cu depozitul judeţean. Pot fi colectate toate tipurile de deşeuri periculoase. Această opţiune reprezină o soluţie numai în combinaţie cu opţiunile 3 şi 5. Aceasta reprezintă o soluţie recomandată pentru colectarea medicamentelor expirate, a uleiurilor uzate, a bateriilor de maşină şi a bateriilor. Indiferent de sistemul pentru care se optează, condiţia de bază este colectarea selectivă a deşeurilor perioculoase şi existenţa instalaţiilor de tratare, valorificare şi eliminare. Până în 2006 la nivelul judeţului nu a fost creat acest flux de deşeuri şi nici instalaţiile de procesare. Toate componentele organice trebuie incinerate la temperaturi mari. Componentele minerale trebuie demobilizate, ceea ce înseamnă încorporarea într-o mixtură de ciment. Acestea vor fi eliminate sub forma de blocuri de ciment. 116

118 Baterii, acumulatori şi uleiuri uzate Componentele principale ale bateriilor sunt alcalii de magneziu şi zinc-carbon. Aceste baterii conţin o cantitate mare de mercur, care duc la costuri ridicate fiind reciclate în instalaţtiile de topire a metalelor neferoase. Se recomandă organizarea activităţii de returnare a bateriilor de către sectorul comercial. De asemenea, trebuie susţinute activităţile de reducere a conţinutului de mercur. Colectarea bateriilor auto se realizează în principal prin sistemul depozit. Uleiurile uzate pot fi colectate prin intermediul atelierelor şi a staţiilor de carburanţi, unde sunt recipienţi special inscriptionaţi pentru depunerea de către deţinatori. În judeţ este puţin folosită această oportunitate. La nivelul judetului există un proiect pilot in derulare privind colectarea selectivă a bateriilor portabile uzate în şcoli, proiect denumit Ce facem cu bateriile uzate?. Partenerii proiectului sunt Cluburile LIONS din Cluj Napoca, Inspectoratul şcolar Judeţean Cluj Napoca, S.C. IF Tehnologii S.R.L. şi ARPM Cluj Napoca. Medicamente expirate Medicamentele care au depăşit termenul de garanţie nu sunt cu mult mai periculoase decât cele încă în termen. Din acest motiv medicamentele expirate ar trebui colectate de farmacii, ceea ce reprezintă o practică obişnuită la nivel european. Medicamentele expirate pot fi eliminate prin incinerare/co-incinerare sau prin depozitare în depozitele de deşeuri periculoase. Gestiunea deşeurilor periculoase din deşeurile municipale Conform prevederilor OUG 78/2000 privind regimul deşeurilor, cu modificarile şi completările ulterioare, autorităţile administraţiei publice locale au ca obligaţie asigurarea colectării selective, transportului, neutralizarii, valorificarii şi eliminarii finale a deşeurilor, inclusiv a deşeurilor menajere periculoase, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. De asemenea, trebuie să asigure spaţiile necesare pentru colectarea selectivă a deşeurilor, dotarea acestora cu containere specifice fiecărui tip de deşeu, precum şi funcţionalitatea acestora. La momentul elaborării PJGD, deşeurile periculoase din deşeurile municipale nu sunt colectate 117

119 separat, prin urmare nu se cunoaşte cantitatea generată. Estimarea cantităţii generate se poate realiza pe bază de indicatori statistici de generare din alte ţări europene, şi anume: 2,5 kg/persoană x an în mediul urban; 1,5 kg/persoană x an în mediul rural. Tabel nr Estimarea cantităţilor de deşeuri menajere periculoase generate Indicator de generare (kg/loc/an ) Populaţia judeţului ( nr. locuitori) Cantitate deşeuri menajere periculoase generată (Kg) Anul Urban 2, , Rural 1, ,5 Total judeţ , ,5 În ceea ce priveşte colectarea separată a deşeurilor periculoase municipale, la început eficienţa acesteia va fi destul de scazută şi va creşte doar prin educaţie continuă. Sunt necesare campanii prelungite de conştientizare a publicului în legătură cu riscurile generate de aceasta activitate. Eliminarea deşeurilor periculoase trebuie să se realizeze numai în instalaţii autorizate. În prezent, la nivelul regiunii există un incinerator de deşeuri în Cluj Napoca, aparţinând S.C. IF Tehnologii S.R.L. Deşeurile care pot fi incinerate conform autorizaţiei de mediu nr. 12/ sunt deşeurile medicale şi alte tipuri de deşeuri cu excepţia celor cu urmatoarele coduri ; *, 05; 12; 19; 07 si 08. Capacitatea incineratorului este de 550 kg/ oră, 5,5 t/zi. La nivelul judeţului există un proiect propus de S.C IF Tehnologii S.R.L., care vizează construcţia unui depozit pentru toate tipurile de deşeuri periculoase (industriale şi municipale), cu capacitate suficientă pentru a deservi întreaga regiune. Anul estimat pentru implementarea proiectului este

120 5.2. DEŞEURI DIN ECHIPAMENTE ELECRICE ŞI ELECTRONICE În tabelul următor sunt prezentate tipurile de deşeuri de echipamente electrice şi electronice care fac obiectul PJGD. PJGD Tabel nr Tipurile de deşeuri de echipamente electrice şi electronice care fac obiectul Cod deşeu Tip deşeu (conform HG nr. 856/2002) * tuburi fluorescente şi alte deşeuri cu conţinut de mercur * echipamente abandonate cu conţinut de CFC (clorofluorocarburi) * echipamente electrice şi electronice casate, altele decât cele specificate la şi cu conţinut de componenţi periculoşi echipamente electrice şi electronice casate, altele decât cele specificate la , şi Obiectivele Directivei nr. 2002/96/EC privind deşeurile din echipamente electrice şi electronice (DEEE) sunt: prevenirea apariţiei deşeurilor de echipamente electrice şi electronice şi reutilizarea, reciclarea şi alte forme de valorificare ale acestor tipuri de deşeuri pentru a reduce în cea mai mare măsură cantitatea de deşeuri eliminate; îmbunătăţirea performanţei de mediu a tuturor operatorilor implicaţi în ciclul de viaţă al echipamentelor electrice şi electronice (producători, distribuitori şi consumători) şi în mod special a agenţilor economici direct implicaţi în tratarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice. Echipamentele electrice şi electronice (EEE) sunt echipamentele care funcţionează pe bază de curenţi electrici sau câmpuri electromagnetice şi echipamentele de generare, transport şi de măsurare a acestor câmpuri, incluse în categoriile prevăzute în anexa nr. 1A din HG 448/ şi destinate utilizării la o tensiune mai mică sau egală cu 1000 volţi curent alternativ şi 1500 volţi curent continuu. DEEE sunt acele echipamente electrice şi electronice care constitue deşeuri conform OUG nr.78/2000 privind regimul deşeurilor, cu modificări şi completările ulterioare, inclusiv toate componentele, ansamblele şi produsele consumabile, parte integrantă a echipamentului în momentul în care acestea devin deşeuri. 119

121 Directiva prevede măsuri ce au ca scop: crearea de sisteme care să permită deţinătorilor şi distribuitorilor finali să predea deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE) gratuit către punctele de colectare; asigurarea colectării de către distribuitorii de echipamente electrice şi electronice a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice de acelaşi tip şi în aceeaşi cantitate cu echipamentul/echipamentele furnizate; asigurarea unei rate a colectării selective de cel putin 4 kg/loc x an de deşeuri de echipamente electrice şi electronice din gospodariile populaţiei; asigurarea disponibilităţii şi accesibilităţii, pe întreg teritoriul ţării a punctelor de colectare necesare, ţinând cont în special de densitatea populaţiei; atingerea unor obiective de valorificare de 80% din greutatea medie pe echipament şi de 75% valorificare materială pentru: aparate de uz casnic de mari dimensiuni, distribuitoare automate; atingerea unor obiective de valorificare de 75% din greutatea medie pe echipament şi de 65% valorificare materială pentru: echipamente informatice şi de telecomunicaţii, echipamente de larg consum; atingerea unor obiective de valorificare de 70% din greutatea medie pe echipament şi de 50% valorificare materială pentru: aparate de uz casnic de mici dimensiuni, echipamente de iluminat, unelte electrice şi electronice (cu exceptia uneltelor industriale fixe de mari dimensiuni), jucării, echipamente sportive şi de agrement, instrumente de supraveghere si control; pentru lămpile cu descărcare în gaz, rata valorificării materiale va fi de 80% din greutate. Conform legislaţiei naţionale în vigoare, persoanele fizice şi juridice au obligaţia de a nu arunca deşeurile de echipamente electrice şi electronice alături de deşeurile menajere şi de a le preda distribuitorilor în cazul achiziţionării unui produs de acelaşi tip (schimb 1 la 1) sau de a preda DEEE către punctele de colectare organizate de autorităţile locale (cf. prevederilor HG 448/2005, art. 5 alin. 2) şi alin. 6)). Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a colecta separat DEEE de la gospodăriile particulare şi de a pune la dispoziţia producătorilor spaţiile necesare pentru înfiinţarea punctelor de colectare selectivă a acestora (HG 448/2005 art. 5 alin. 1). În aceste spaţii, producătorii trebuie să asigure înfiinţarea a cel puţin: un punct de colectare în fiecare judeţ, un punct de colectare în fiecare oraş cu peste de locuitori, un punct de colectare în fiecare oraş cu peste de locuitori (HG 448/2005 art. 5 alin. 3). 120

122 De asemenea, conform art. 5 alin. 12 al HG 448/2005, producătorii sunt obligaţi să urmărească ca toate DEEE colectate la punctele municipale să fie transportate la instalaţiile de tratare autorizate, cu excepţia cazului în care aparatele sunt refolosite în întregime. Producătorii, terţii care acţionează în numele lor, sau organizaţiile colective trebuie să asigure cele mai potrivite măsuri pentru îndeplinirea obiectivelor de colectare, valorificare, reutilizare şi reciclare a DEEE colectate selectiv (art. 7 al HG 448/2005). Producătorii pot să îşi îndeplinească obligaţiile individual sau prin transferarea responsabilităţii către organizaţii colective, autorizate conform OM 1225/2005. În prezent există patru sisteme autorizate care preiau responsabilităţile de colectare şi reciclare ale producătorilor de EEE: RoREC România (pentru produse din categoriile 1, 2, 3, 4, 5a, 6, 7, 8, 9, 10), ECOTIC (IT&C, categoriile 3, 4, 7, 9), RECOLAMP (echipamente de iluminat, categoriile 5b, c, e, f), ENVIRON (categoriile 1 10, cu excepţia 5b, c, d). Producătorii au obligaţia finanţării sistemelor de colectare, tratare, valorificare şi eliminare nepoluantă a DEEE provenite din gospodăriile populaţiei, conform obligaţiilor prevăzute de art. 8 alin. 1 al HG 448/2005. Producătorii care nu participă la un sistem colectiv vor trebui să depună, începând cu 1ianuarie 2007, o garanţie care să poată asigura reciclarea echipamentelor pe care le-au pus pe piaţă după această dată, în cazul în care îşi încetează activitatea (faliment, lichidare,etc.). Organizaţiile colective sunt responsabile de preluarea DEEE, proporţional cu răspunderea producătorilor afiliaţi, de la punctele de colectare înfiinţate de autorităţi. În funcţie de posibilităţile de reciclare, se vor desfăşura următorele operaţiuni: transport direct către reciclatorii din România (posibil în special pentru electrocasnicele mari, în situaţia în care sunt bine separate la punctul de colectare); transport către un centru de sortare şi stocare temporară unde DEEE vor fi sortate pe categorii de echipamente în funcţie de posibilităţile de reciclare. Deşeurile care se pot recicla în România vor fi transportate către reciclatori; cele care vor trebui exportate pentru reciclare vor fi stocate temporar pâna când vor exista cantităţi suficiente care să justifice operaţiunea de export. export pentru reciclare. Conform HG 448/2005, locurile de depozitare, inclusiv depozitare temporară, a DEEE înainte de tratarea lor (fară să aducă atingere prevederilor OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare), trebuie să satisfacă urmatoarele condiţii: 121

123 suprafeţe impermeabile pentru zonele adecvate, prevăzute cu instalaţii de colectare a pierderilor prin scurgere şi, dacă este cazul, cu decantoare şi epuratoare-degresatoare; prelate rezistente la intemperii pentru zonele adecvate. 122

124 Tabel nr Firme autorizate să colecteze DEEE Amplasament / punct de colectare (date de identificare) Cluj Napoca, P-ta Cipariu 15, PL. str. Cantonului fn / tel , fax , persona de contact: Adina Mihut Cluj Napoca, str. Donath, nr. 200, ap. 24. PL.com. Floresti, str. Eroilor, nr.14, tel , persoana de contact: Popa Marian Dej, str. Dobrogeanu Gherea 7, PL. str. 1 Mai fn/ tel.fax , persoana de contact: Platon Marius Turda, str. Axente Sever 25, tel , fax: 0264/317085, persoana de contact:d-na Chirita Camelia. Punct judeţean/ oraş peste de locuitori/ oraş peste locuitori oraş peste de locuitori oraş peste de locuitori oraş peste locuitori oraş peste locuitori Societatea care administrează punctul de colectare stabilit SC SRL REMATINVEST SC COMPACT SERVICES SRL SC PLABIN SRL Regia Autonoma a Domeniului Public Turda Gherla, Str. Gelu, nr. 7, punct de oraş peste Regia Autonoma a Domeniului Public Autorizare Categorii de DEEE colectate, conform Anexei 1B din HG 448/2005 Autorizatie de mediu nr. 106/ , revizuita cu nr. 12/ Autorizatie de mediu nr. 89/ , revizuita cu nr. 5/ autorizatie de mediu nr. 37/ Autorizatie de mediu nr. 128/ Toate categoriile Toate categoriile Toate categoriile Toate categoriile Toate categoriile 123

125 lucru: Gherla, locuitori Gherla str. Gelu fn / tel , persona de contact: Marcel Jurca Dej, str. Bistritei, nr 63, tel , persoana de contact: Radu Renata oraş peste locuitori SC Mecsom SA Aut. De mediu nr. 117/ , revizuita cu nr. 22,06,2007 Toate categoriile Cluj Napoca, str. Ploiesti 1, ap.3, punct de lucru:. str. Cantonului fn, tel , fax , persoan de contact: Adriana Vadean Punct judeţean/ oraş peste de locuitori SC SALPREST RAMPA SA aut. De mediu nr. 413/03,12,2006 Toate categoriile Dej, str. Laurilor 2, punct de lucru: str. Sarata de Jos fn/ tel , persoana de contact: dl. Pop oraş peste locuitori SC PROGAMMA SRL autorizatie de mediu nr. 1197/ , revizuita cu nr. 13/ Toate categoriile Dej, str. Laurilor 2, oraş peste locuitori SC PROGAMMA SRL autorizatie de mediu nr. 315/ Toate categoriile punct de lucru:. str. Bistritei 8/ tel , persoana de contact:dl. Pop Campia Turzii, str. Luncii, nr. 9, mail:bititamplarie@yahoo.com tel: 0745/616114, persoana contact: dl. oraş peste locuitori SC Biti Tamplarie SRL Autorizaţie de mediu 35/ , revizuita cu nr. 14/ Toate categoriile 124

126 Buturca Ioan Cluj Napoca, str. Padin 32/72, punct de lucru: str. Cantonului, nr. 30, tel. 0745/808948, , mail: persoana contact: Lucia Costa Veloza oraş peste de locuitori SC DALLAS ENTERPRISE SRL autorizatia de mediu nr 571/ , valabila noiembrie 2012 Toate categoriile Campia Turzii, str. Grivitei, nr. 8A, tel: 0264/368154, mail: persoana contact: Antal Daniela. oraş peste locuitori SC SALUBRITATE, LUCRARI DE CONSTRUCTII SI INSTALATII, ALTE SERVICI SA, str. Grivitei, nr. 8A, tel./fax: 0264/368154; Persoana contact: Daniela Antal Toate categoriile Apahida, str. Borom, nr. 1, tel: , fax: , persoana contact: Marusciac Andrei oraş peste de locuitori SC Stena DTM SRL Autorizatie de mediu 326/ Toate categoriile Sursa A.P.M. Cluj 125

127 Tabel Instalaţiile de tratare DEEE (la nivelul anului 2008) Denumire instalaţie / localizare Descrierea activităţii Date identificare operator instalaţie Tip de deşeuri tratate conform Anexei 1 B din HG 448/2005 Comuna Apahida jud.cluj Tratarea DEEE SC Stena DTM SRL Toate categoriile Cluj-Napoca, str. Cantonului Tratarea DEEE SC DALLAS Toate categoriile ENTERPRISE SRL Sursa A.P.M. Cluj 126

128 Pentru a se putea atinge ţintele în anii următori este necesar ca toate serviciile de salubrizare să intensifice colectarea separată a DEEE provenite de la gospodăriile particulare, prin stabilirea unui calendar de colectare ce va fi adus la cunoştinţa populaţiei şi prin acţiuni intense de informare şi conştientizare a acesteia. Cantităţile de DEEE ce vor fi colectate la nivelul municipiilor şi oraşelor din judeţul Cluj dacă se vor realiza ţintele de colectare stabilite de HG 448/2005. Tabel nr Cantităţile de DEEE ce vor fi colectate la nivelul municipiilor şi oraşelor din judeţul Cluj dacă se vor realiza ţintele de colectare stabilite de HG 448/2005. Municipiu/oraş Cantitatea de DEEE ce va fi colectată în 2006 daca se atinge ţinta de colectare Cantitatea de DEEE ce va fi colectată în 2007 daca se atinge ţinta de colectare Cantitatea de DEEE ce va fi colectată în 2008 daca se atinge ţinta de colectare Cantitatea de DEEE ce va fi colectată în 2009 daca se atinge ţinta de colectare Cantitatea de DEEE ce va fi colectată în 2010 daca se atinge ţinta de colectare Cluj-Napoca Câmpia Turzii Dej Turda Gherla Total Sursa PRGD Reg. 6 Nord Vest stabilit Tabel nr Societăţii din judeţul Cluj care administrează punctul de colectare Amplasament punct de colectare DEEE Punct judeţean / oraş peste loc. oraş peste loc Societatea care administrează punctul de colectare stabilit Pata Rat Cluj Napoca Oras peste loc SC SALPREST RAMPA S.A. TURDA Oras peste loc RADP Turda GHERLA Oras peste loc RADP Gherla DEJ Oras peste loc SC Progamma SRL CÎMPIA TURZII Oras peste loc RAGCL Cîmpia Turzii 127

129 5.3. VEHICULE SCOASE DIN UZ Prevenirea generării deşeurilor are la bază responsabilitatea producătorilor de autovehicule de a utiliza în procesul tehnologic de producţie cele mai bune tehnici disponibile. Producătorii de componente şi de materiale, în vederea minimizarii impactului asupra mediului generat de deşeurile de VSU, trebuie să ia măsurile necesare pentru: limitarea şi reducerea pe cât posibil a utilizării substanţelor periculoase la construcţia vehiculelor, începând din faza de proiectare, pentru a evita poluarea mediului, facilitării reciclării componentelor şi materialelor, precum şi evitarea eliminării deşeurilor periculoase (toate fluidele, metalele grele şi parţile pirotehnice); conceperea şi construirea noilor vehicule cu luarea în considerare a posibilităţilor de dezmembrare, reutilizare şi valorificare a componentelor şi materialelor acestora; dezvoltarea utilizării materialelor reciclate la producerea de noi vehicule sau alte produse. Materialele şi componentele vehiculelor pot fi introduse pe piaţă numai dacă nu conţin plumb, mercur, cadmiu şi crom hexavalent. Minimizarea cantităţilor de deşeuri rezultate din VSU se poate realiza şi prin campanii şi acţiuni de conştientizare a publicului în vederea unei bune gestionări a acestor categorii de deşeuri. Prevederi legislative Activitatea de gestionare a vehiculelor scoase din uz este reglementată de HG nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz, modificată şi completată de HG nr. 1313/2006. Prevederile acestei hotarâri stabilesc măsuri pentru îmbunătăţirea din punct de vedere al protecţiei mediului a activităţilor agenţilor economici implicaţi în ciclul de viaţă al vehiculelor, şi în special ale agenţilor economici direct implicaţi în tratarea vehiculelor scoase din uz. Persoanele fizice sau persoanele juridice deţinătoare de vehicule scoase din uz au urmatoarele obligaţii: să nu abandoneze vehiculele scoase din uz ori componentele solide şi/sau lichide ale acestora, pe sol, în apele de suprafaţă şi ale mării teritoriale; să predea vehiculele scoase din uz agenţilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de colectare şi/sau tratare a vehiculelor scoase din uz. 128

130 Producătorii de vehicule trebuie să asigure individual sau prin contracte cu terţe părţi, preluarea de la ultimul deţinator al vehiculelor pe care le-au introdus pe piaţă, atunci când acestea devin vehicule scoase din uz conform art.9, (1) din HG 2406/2004. Iar conform alin. (2) a aceleiaşi hotărâri, producătorii de vehicule trebuie să asigure individual sau prin contracte cu terţe părţi minimum : un punct de colectare în fiecare judeţ; un punct de colectare în fiecare oraş cu peste de locuitori. Începând cu data de 1 ianuarie 2007, agenţii economici trebuie să asigure realizarea următoarelor obiective, luând în considerare masa medie la gol; reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 75 % din masa vehiculelor fabricate înainte de 1 ianuarie 1980; reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 85 % din masa vehiculelor fabricate după 1 ianuarie1980; reutilizarea şi reciclarea a 70 % din masa vehiculelor fabricate înainte de 1 ianuarie 1980; reutilizarea şi reciclarea a 80 % din masa vehiculelor fabricate începând cu data de 1 ianuarie Începând cu , agenţii economici trebuie să asigure realizarea următoarelor ţinte: reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 95% din masa tuturor vehiculelor scoase din uz; reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85% din masa tuturor vehiculelor scoase din uz. Gestionarea VSU se poate realiza atât individual cât şi prin transferarea responsabilităţii către o persoană juridică autorizată în acest scop. Operatorii economici implicaţi în implementarea Directivei 2000/53/EC sunt: producătorii şi importatorii de autovehicule, distribuitorii, colectorii, companiile de asigurări, agenţii economici care dezmembrează vehicule, reciclatorii sau alţi operatori de tratare a vehiculelor scoase din uz, inclusiv a componentelor şi materialelor acestora, autorităţile competente (MMDD, ANPM, MEC, RAR). În prezent, eliminarea vehiculelor scoase din uz este o activitate economică profitabilă din cauza faptului că se valorifică doar componentele metalice (aproximativ 70% din masa vehiculului), restul fiind eliminate prin depozitare. Unităţile de colectare nu au dreptul să trateze VSU, în mod special în ceea ce priveşte evacuarea fluidelor şi dezmembrarea acestora. Acestea trebuie să încheie contracte cu unităţile de tratare în ceea ce priveşte perioadele de preluare a 129

131 vehiculelor, în scopul evitării prejudiciilor produse mediului de stocarea prelungită a acestora şi al evitării blocării activităţii de colectare. Aceste prevederi nu se aplică agenţiilor economici care sunt autorizaţi să desfăşoare activităţi de colectare şi tratare. Tabel nr Lista operatorilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de colectare şi dezmembrare a vehiculelor scoase din uz Nr crt. Date de identificare Localizare si activitate desfasurata 1 SC REMAT SA, CUI Cluj Napoca, str. Burebista 8, Cluj Napoca, str. Romulus Vuia 186 colectare şi dezmembrare 2 SC REMATINVEST SRL CUI , Cluj Napoca, P-ta Cipariu 15 Cluj Napoca, Someseni, str. Cantonului fn colectare şi dezmembrare 3 SC REFORMATEX IMPORT EXPORT SRL, CUI R Cluj, str. Nadasel nr 4/A Cluj, str. Nadasel nr 4/A colectare şi dezmembrare 4 SC MECSOM SA DEJ; CUI , 5 Dej, str. Bistritei nr. 63, Dej, str. Bistritei nr. 63, colectare şi dezmembrare SC ZONA 1 SRL; CUI , Cluj Napoca, str. Aleea Brates 16/34 Cluj Napoca colectare şi dezmembrare 6 SC 9006 Auto SRL, Cluj Napoca, str Lombului, fn, Cluj Napoca, str Lombului, fn colectare şi dezmembrare 7 SC AUTOCOM IMPEX SRL, CUI Sursa A.P.M. Cluj Cluj Napoca, str Gheorghe Baritiu, nr 22/ 8, Cluj Napoca colectare şi dezmembrare La nivelul judeţului Cluj, în 2006, au fost colectate 1937 de autovehicule scoase din uz, din care: - tratate

132 - stoc 50 - cantitate totală de VSU tratată tone În anul 2007 situaţia gestionării vehiculelor scoase din uz este următoarea (rezultată din centralizarea datelor transmise de agenţii economici): 1. Număr total vehicule colectate : 3561 din care au fost tratate toate -VSU tratate în judeţul Cluj VSU tratate în alte judeţe Cantitate totală de VSU colectate : 3137 tone din care tratate 3008,1 tone 3. Au fost emise 3561 certificate de distrugere sau procese verbale de radiere Din dezmembrarea VSU pot rezulta acumulatori cu Pb, uleiuri de motor, de transmisie şi de ungere, lichide (exclusiv combustibilul), filtre de ulei, catalizatori, componenete metalice, anvelope, sticla, materiale feroase şi neferoase, alte materiale provenite din depoluare. Monitorizarea obiectivelor de reutilizare, valorificare şi reciclare se face conform HG nr.2406/2004 modificată şi completată de HG nr. 1313/2005 şi conform Metodologiei pentru urmărirea realizării de către operatorii economici a obiectivelor prevăzute la art. 15 alin.(1) si (2) din HG 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz, aprobata prin Ordinul 625/2007 al MMGA. Monitorizarea s-a realizat începând cu data de 1 ianuarie DEŞEURI DIN CONSTRUCŢII ŞI DEMOLĂRI În tabelul următor sunt prezentate tipurile de deşeuri din construcţii şi demolări care fac obiectul PJGD. 131

133 Tabel nr Tipuri de deşeuri din construcţii şi demolari Cod deşeu (conform HG nr. Tip deşeu 856/2002) Beton Cărămizi Ţigle şi materiale ceramice * Amestecuri sau fracţii separate de beton, cărămizi, ţigle, sau materiale ceramice cu conţinut de subtanţe periculoase Amestecuri sau fracţii separate de beton, cărămizi, ţigle, sau materiale ceramice altele decât cele specificate la Lemn Sticlă Materiale plastice * Sticlă, materiale plastice sau lemn cu coţinut de / sau contaminare cu substanţe periculoase Cupru, bronz, alamă Aluminiu Plumb Zinc Fier şi oţel Staniu Amestecuri metalice * Deşeuri metalice contaminate cu substanţe periculoase * Cabluri cu conţinut de ulei, gudron sau alte substanţe periculoase Cabluri, altele decât cele specificate la Prevederi legislative OUG nr. 78/200 privind regimul deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare, prevede următoarele în privinţa deşeurilor din construcţii şi demolări: deşeurile depuse în depozite temporare sau deşeurile de la demolarea ori reabilitarea construcţiilor sunt tratate şi transportate de deţinătorii de deşeuri, de cei care execută lucrările de construcţie sau de demolare ori de o altă persoană, pe baza unui contract; primăria indică amplasamentul pentru eliminarea deşeurilor precizate la alin. (1), modalitatea de eliminare şi ruta de transport pâna la acesta; producătorii şi deţinătorii de deşeuri au obligaţia să asigure valorificarea sau eliminarea deşeurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deşeurilor proprii unor unităţi autorizate, în vederea valorificării sau eliminării acestora. Livrarea şi primirea deşeurilor de producţie, deşeurilor menajere, deşeurilor de construcţie şi de la demolări şi deşeurilor periculoase, în vederea eliminării lor, trebuie să se efectueze numai pe bază de contract. Legea nr. 101/2006 privind organizarea serviciului de salubrizare a localităţilor, introduce ca activitate în cadrul serviciului de salubrizare al localitatilor (serviciu public local de gospodărie comunală, organizat, coordonat, reglementat, condus, monitorizat şi controlat de autorităţile administraţiei publice locale) şi activitatea de colectare, transport şi depozitare a deşeurilor rezultate din activităţi de construcţii şi demolări ca activitate separată de 132

134 precolectarea, colectarea şi transportul deşeurilor municipale, inclusiv ale deşeurilor toxice periculoase din deşeurile menajere. Conform cerinţelor Metodologiei, cantităţile de deşeuri din construcţii şi demolări generate la nivelul judeţului trebuie prezentate pe o perioadă de 5 ani, defalcate pe coduri de deşeuri (17 01, 17 02, 17 04), cu evidenţierea cantităţii de deşeuri periculoase din cantitatea totală generată. În prezent aceasta defalcare nu poate fi realizată, datele deţinute de autorităţi referindu-se doar la cantitatea totală colectată, obţinută din raportările statistice anuale ale agenţilor de salubritate. Tabel nr Suprafeţe demolate în 2005 raportări ale primăriilor Nr. Crt Localitate Suprafeţe demolate (mp) Volum de material rezultat (mc) 1 Câmpia Turzii Huedin Dej Turda Gherla Cluj Napoca TOTAL Sursa A.P.M. Cluj Cantităţi de deşeuri de construcţii şi demolări colectate (raportări ale agenţilor de salubritate): tone tone tone 2007 ancheta statistică este in curs de desfăsurare. Principalele măsuri privind gestionarea acestor tipuri de deşeuri sunt urmatoarele: - Colectarea separată de la locul de generare, pe tip de material şi periculoase sau nepericuloase; - Promovarea reciclării şi reutilizării deşeurilor din construcţii şi demolări; - Asigurarea de capacităţi de tratare/sortare a acestora; 133

135 - Asigurarea depozitării controlate a deşeurilor ce nu pot fi valorificate, conform reglementarilor în vigoare. Autorităţile administraţiei locale vor trebui să ia măsuri pentru controlul acestui flux de deşeuri, prin Regulamentele locale de salubrizare (măsuri pentru control fluxului de deşeuri în scopul menţinerii unei evidenţe a cantităţilor generate, reutilizate, reciclate şi eliminate), prin condiţiile de autorizare a lucrărilor de construcţii (clauze legate de spaţiile de depozitare specifice acestui tip de deşeuri), prin asigurarea de capacităţi de procesare şi prin amenajarea de depozite pentru aceste tipuri de deşeuri. La nivelul judeţului Cluj, în municipiul Dej este în derulare proiectul Staţie regională pentru colectarea, reciclarea şi refolosirea deşeurilor provenite din construcţii şi demolări, al cărui beneficiar este Consiliul Local Dej, proiect finanţat de Uniunea Europeană prin programul Phare /2004/ Schema de investiţii pentru proiecte mici de gestionare a deşeurilor.capacitatea prelucrare a acestei staţii regionale pentru colectarea, reciclarea şi refolosirea deşeurilor provenite din construcţii şi demolări este de 160 t / oră. În schema urmatoare se prezintă principalele moduri de gestionare a deşeurilor (în special moloz) rezultate de la demolări. Fig nr Principalele modalităţi de gestionare a deşeurilor rezultate din demolări 134

136 5.5. NĂMOLURI REZULTATE DE LA STAŢIILE DE EPURARE ORĂŞENEŞTI Situaţia existentă În ianuarie 2005, prin modificarea statutului Companiei de Apă Someş SA (CASSA), Consiliul Judeţean Cluj stabileşte noii acţionari: Judeţele Cluj şi Salaj prin Consiliile Judeţene, respectiv municipiile Dej, Gherla şi Zalău şi oraşele Huedin, Cehu Silvaniei, Şimleul Silvaniei şi Jibou, prin Consiliile locale. Compania de Apa Someş S.A. devine prima companie regională din România care trece graniţele administrative ale judeţului propriu şi va opera în două judeţe. Începând cu 1 iulie 2006, Compania de Apa Someş SA a preluat efectiv operarea în localităţile Dej, Gherla şi Huedin din Judeţul Cluj respectiv Zalău, Cehu Silvaniei, Şimleul Silvaniei şi Jibou din judeţul Salaj. CASSA deserveşte peste locuitori în 4 municipii, 4 oraşe şi 24 localităţi rurale din cele două judeţe, printr-o reţea de alimentare cu apă de 850 km şi o reţea de canalizare de 604 km. La nivelul anului 2005, anul pentru care s-a realizat prima introducere în baza naţională de date privind nămolurile, s-au obţinut următoarele date statistice referitoare la nămolurile provenite din staţiile de epurare orăşeneşti: Există 7 staţii de epurare orăşeneşti dotate cu treaptă mecanică de separare din care 4 sunt dotate şi cu trepte de tratare biologică a nămolului Capacitatea totală proiectată a acestor staţii este de 13008,9 t din care utilizată în ,5 tone Număr de locuitori deserviţi în anul 2005 în judeţul Cluj Staţiile de epurare orăşeneşti deservesc şi unităţi industriale care funcţionează în apropiere şi care nu au staţii proprii de epurare: 3 din industria sticlei, 2 industria textilă şi de pielărie, 4 industria alimentară, 2 agrozootehnie, 6 altele Total producţie de nămol: - nămol primar tone - nămol secundar tone - nămol mixt 1202 tone Cantităţi depozitate: - Nămol primar 600 tone - Nămol secundar tone - Nămol mixt 388 tone Cantităţi aflate în stoc: tone nămol secundar 135

137 Mod de utilizare al nămolurilor: - În agricultură 1 tonă (CASSA Huedin) - Altele 1500 tone (SC Aquasom SA Dej pe depozitul de deşeuri industriale SC Someş SA Dej) Tabel nr Staţii de epurare în funcţiune (2005) Denumire staţie Debit (l/s) Locuitori deserviţi Locuitori echivalenţi (NTPA 002)* Cantitate de nămol generată (S.U.) (tone) Compania de apă Somes SA Cluj Napoca Compania de apă Somes SA Dej Compania de apă Somes SA Gherla Compania de apă Somes SA Huedin Compania de apă Somes SA Aghires Statia de epurare Câmpia Turzii Sursa A.P.M. Cluj La nivelul anului 2006 s-au obţinut următoarele date statistice referitoare la nămolurile provenite din staţiile de epurare orăşeneşti: Există 7 staţii de epurare orăşeneşti dotate cu treaptă mecanică de separare din care 4 sunt dotate şi cu trepte de tratare biologică a nămolului Capacitatea totală proiectată a acestor staţii este de 13008,9 t din care utilizată în tone Număr de locuitori deserviţi în anul 2006 în judeţul Cluj Staţiile de epurare orăşeneşti deservesc şi unităţi industriale care funcţionează în apropiere şi care nu au staţii proprii de epurare: 3 din industria sticlei, 2 industria textilă şi de pielărie, 4 industria alimentară, 2 agrozootehnie, 6 altele Total producţie de nămol: tone nămol primar tone nămol secundar tone nămol mixt 616 tone - Cantităţi depozitate: tone Nămol primar tone Nămol secundar tone Nămol mixt 616 tone - Cantităţi aflate în stoc: 0 136

138 În anii următori însă va avea loc o dezvoltare continuă a infrastructurii privind alimentarea cu apă şi canalizare, ceea ce va conduce la o creştere a numărului staţiilor de epurare orăşeneşti şi, implicit, la creşterea cantităţii de nămol care va fi generată. În acest moment este foarte dificilă cuantificarea cantităţilor de nămoluri de la staţiile de epurare pentru orizontul de timp al PJGD. Tabel nr Staţii proiectate Denumire staţie Compania de apă Somes SA Căpusu Mare Compania de apă Somes SA Băişoara Compania de apă Somes SA Apahida Debit (l/s) Locuitori deserviţi Locuitori echivalenţi (NTPA 002) ** 342 ** ** Staţia de epurare Huedin 5992 ** Staţia de epurare Turda Câmpia Turzii Staţia de epurare Gherla Sursa A.P.M. Cluj ** ** Anul Tip proiect punerii în funcţiune SAPARD administraţia 2005 publică locală SAPARD administraţia 2006 publică locală SAPARD administraţia 2006 publică locală ISPA Masura 2003/RO/16/P/PA/ CS HU/lb-wwb-002 Fonduri Comunitare (fonduri 2008 de coeziune) Fonduri Comunitare 74% Fonduri de la Guvern 11,3% 2010 Autoritatea locală 1,9% Împrumut bancar 12,8% ** nu exista date Modalităţi de valorificare Utilizarea în agricultură Condiţia promovării nămolului ca fertilizator în agricultură este ca solul să nu fie afectat în mod negativ de componentele acestuia. Conform prevederilor Ordinului 344/2004, limitele permise pentru ca nămolul să fie utilizat în agricultură sunt următoarele: Tabel nr Valori limită permise pentru utilizarea nămolului în agricultură Element Limita (mg/kg s.u.) Plumb 300 Cadmiu 10 Crom 500 Cupru 500 Nichel 100 Mercur 5 Zinc 2000 PCB 0,8 HAP 5 Aceasta înseamnă un continuu control al nămolului şi solului. Nămolul de la epurarea apelor uzate are un conţinut de 97 % apă. Prin centrifugare sau filtrare conţinutul de apă poate fi micşorat la %. Procesul de deshidratare este o precondiţie pentru un transport economic 137

139 şi o posibilă depozitare / eliminare. Cerinţele de reutilizare în agricultură presupun un nivel de uscare mai mare, de 90 %, pentru a impiedica fermentarea nămolului in vederea stocarii acestuia în silozuri până la reutilizare. Valorificarea energetică Toate tipurile de valorificări energetice precum: co-incinerarea în fabricile de ciment, arderea sau incinerarea în pat fluidizat necesită o putere calorifică suficientă a nămolului. Aceasta presupune ca procesul de uscare să se producă într-o instalaţie separată sau în combinaţie cu un incinerator. include: CAPITOLUL 6 6. EVALUAREA ALTERNATIVELOR TEHNICE PRIVIND GESTIONAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE 6.1 SITUAŢIA ACTUALĂ ÎN JUDEŢUL CLUJ Aşa cum a fost prezentat pe larg în secţiunea 2.2, sistemul actual de gestiune a deşeurilor Pre-colectare şi colectare preponderent în amestec a deşeurilor municipale; Populaţia deservită cu servicii de salubritate (la nivelul 2006) reprezintă aproximativ 85 % din numărul total de locuitori ai judeţului, în mediul urban aria de acoperire fiind de 96 %, iar în mediul rural de 64 %; Transport direct al deşeurilor către depozite neconforme; Un număr de 6 depozite neconforme în mediul urban al căror program etapizat de sistare a activităţii este până în anul 2011; Un numar de 64 spaţii de depozitare în mediul rural ce trebuie închise şi ecologizate până pe data de 16 iulie 2009; În judeţul Cluj nu există la acest moment nici o staţie de transfer funcţională; Nu există instalaţii de tratare mecano-biologică. Pe baza elementelor prezentate mai sus şi în capitolele anterioare am enunţat următorul set de priorităţi: Creşterea gradului de acoperire cu servicii de salubritate astfel încât să se atingă ţintele stabilite; 138

140 Închiderea depozitelor neconforme din mediul rural şi urban cu desfăşurarea lucrărilor de ecologizare necesare; Extinderea colectării selective astfel încât să permită atingerea ţintelor stabilite; Asigurarea compostării fracţiilor biodegradabile pretabile atât în mediul rural şi într-o cât mai mare măsură în mediul urban PROIECTELE REFERITOARE LA GESTIONAREA DEŞEURILOR EXISTENTE LA NIVELUL JUDEŢULUI Proiecte în derulare Proiectele aflate în derulare în prezent sunt cele care au obţinut finanţare prin programul PHARE Coeziune Economică şi Socială 2004 şi Nr crt Tabel nr Proiecte privind gestionarea deşeurilor Beneficiar Tip proiect Titlul proiectului Consiliul Judetean CJ Consiliul Local Gherla Consiliul Local Huedin Consiliul Local Campia Turzii Consiliul Local Dej Consiliul Local Dej Consiliul Local Miahi Viteazu Măsura ISPA 2005/RO/16/P/PA/ PHARE CES 2004-SI Publici-proiecte mici PHARE CES 2004-SI Publici-proiecte mici PHARE CES 2004-SI Publici-proiecte mici PHARE CES 2004-SI Publici-proiecte mici PHARE CES 2004-SI Publici-proiecte mici PHARE CES 2005 SP Publici 7 Consiliul Local PHARE CES SI- 8 Gilau Publici Consiliul Local PHARE CES SI- Baciu Publici 9 FM-fondul de mediu ; SP schema pregatitoare; SI-schema de investitii Managementul integrat al deşeurilor, în vederea finanţării de la Fondul European de Dezvoltare Regională Colectare selectiva si transport a deseurilor menajere din municipiul Gherla si localitatile inconjuratoare Imbunatatirea calitatii si cresterea capacitatii de colectare a deseurilor in regiunea Huedin si Cluj prin prisma programului Phare 2004 CES ECO Campia Turzii Statie regionala pentru reciclarea deseurilor din constructii si demolari Platforma zonala de compost Dezvoltarea sistemului de Management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate in regiunea Mihai Viteazu, incluzand statie de compostare, punct de transfer si statie de sortare Proiect de colectare selectiva a deseurilor si transport in microregiunea Gilau Eco-sistem Baciu-Aghiresu, proiect pentru implementarea unui sistem eficient de gestionare a deseurilor municipale si asimilate Proiecte în pregătire În prezent se află în derulare măsura ISPA nr. 2005/RO/16/P/PA/ pentru asistenţă tehnică necesară pregătirii de proiecte în domeniul gestiunii deşeurilor din judeţul Cluj. Proiectul vizează proiectarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor la nivel judeţean (urban + rural), incluzând: 139

141 Pre-colectarea, colectarea, transportul şi depozitarea reziduurilor solide; Organizarea şi managementul unor facilităţi adecvate de tratare şi depozitare (depozite ecologice, producerea compostului, producerea energiei termice); Pre-selectarea şi organizarea reciclării deşeurilor. Proiectul are două faze pricipale ce includ următoarele activităţi: Faza I Pregătirea aplicaţiilor pentru cofinanţare UE şi a documentelor de sprijin: Faza I a Etapa de pre-fezabilitate. Elaborarea unui Master Plan şi evaluarea macrosuportabilităţii la nivel judeţean: Colectarea şi actualizarea informaţiilor; Evaluarea situaţiei actuale; Propunerea unor parametrii de proiectare pentru perioada ; Dezvoltarea unui model de macro-suportabilitate pentru perioada ; Elaborarea Master Planului pentru servicii integrate de gestiune a deşeurilor solide; Determinarea investiţiilor incluse în prima fază a Master Plan-ului; Faza I b Etapa de fezabilitate. Pregătirea aplicaţiilor pentru cofinanţare UE: Studii de fezabilitate pentru proiectele prioritare; Investigaţiile de teren pentru depozitul central; Fezabilitate tehnică; Analiza cost-beneficiu, analiza instituţională; Evaluarea impactului asupra mediului; Pregatirea aplicaţiei; Sprijinirea MMDD şi a beneficiarului pe durata aplicaţiei. Faza II Suport în procesul de contractare şi instruirea beneficiarilor. Pregătirea documentelor; Suport şi training. 140

142 6.3. ANALIZA COMPARATIVĂ A TEHNICILOR APLICABILE Identificarea alternativelor pentru atingerea ţintelor Identificarea alternativelor privind gestiunea deşeurilor municipale a fost realizată pe baza: Obiectivelor şi ţintelor formulate în capitolul 3; Opţiunilor tehnice disponibile şi agreate la nivel naţional şi regional; Particularităţilor de natură socio-economică şi naturală a judeţului Cluj (vezi cap. 2). Pentru fiecare etapă din gestiunea deşeurilor municipale pot fi identificate numeroase opţiuni tehnice ce pot fi selectate / grupate în cadrul unor alternative. Găsim necesar a prezenta aici o schema conceptuală generală privind opţiunile de gestiune a deşeurilor municipale. Fig. nr Schema simplificată asupra opţiunilor de management al deşeurilor municipale 141

143 Analiza comparativă a principalelor tehnologii de tratare a deşeurilor biodegradabile municipale Aşa cum vom arata în cele ce urmeaza, analiza alternativelor are menirea de a asigura în primul rând atingerea ţintelor. Se va arata deci că uneori este necesar a selecta mai multe alternative în cadrul aceleasi etape (precolectare, colectare etc) pentru a ne asigura ca ţintele vor fi atinse. Colectarea deşeurilor Tehnicile de colectare a deşeurilor menajere sunt următoarele: Colectare din poartă în poartă. Această opţiune propune colectarea deşeurilor din locuinţe individuale şi apartamente. Sistemul se bazează fie pe saci de colectare, fie pe recipiente de colectare. Beneficiile acestui sistem includ: (i) confortul locatarilor; (ii) dorinţa locuitorilor de a-şi asuma răspunderea depozitării adecvate a deşeurilor înainte de colectarea acestora. Principalul dezavantaj este că necesită costuri mai mari decât sistemele bazate pe europubele. Europubele de 80, 120 sau 240 litri in vecinătatea locuinţelor. Acestă opţiune presupune folosirea pubelelor cu roţi pentru colectarea deşeurilor. Beneficiile acestei opţiuni sunt: (i) uzare mică a containerelor; (ii) manevrare adecvată a pubelelor; (iii) confort îmbunătăţit pentru locuitori. Containere cu roţi de 1100 de litri. Acest sistem permite stocarea unui volum mai mare de deşeuri. Utilizarea acestui sistem este des întâlnită în Europa de Est şi este preferat de mulţi operatori privaţi. Beneficiile includ rezistenţa containerelor şi un confort relativ pentru locuitori. Aceste containere sunt mai greu de manevrat în comparaţie cu europubelele. Mini-autogunoiere în apropierea apartamentelor. În acest sistem, miniautogunoierele sunt golite în vehiculele de colectare, permiţând stocarea unor volume mari de deşeuri. Mini-autogunoiere pentru transfer. În acest sistem, minibasculantele sunt încărcate în vehiculele de colectare. Acest sistem este folosit îndeosebi în Europa de Est. Sistemul nu favorizează eficienţa şi calitatea serviciilor. Colectarea cu vehicule cu remorcă. Tractoarele cu remorcă sunt o opţiune practică pentru zonele rurale. Sistemul are avantajul accesului pe străzi 142

144 nepavate, întreţinere şi reparaţii uşoare a vehiculelor. Sistemul este mai costisitor decât colectarea cu ajutorul căruţelor trase de cai. Colectarea selectivă a deşeurilor reciclabile (inclusiv deşeuri de ambalaje) se poate realiza individual, prin puncte sau centre de colectare amenajate în fiecare localitate centru de comună iar în mediu urban se vor realiza astfel de puncte de colectare pe zone de locuit (cartiere, asociaţii de locatari). Colectarea selectivă individuală se poate realiza pe tip de material sau în amestec, cu excepţia hârtiei şi cartonului. Hârtia şi cartonul, din cauza ţintelor foarte ridicate de reciclare şi a cerinţelor de calitate impuse de reciclatori va fi colectată separat. În cazul judeţului nostru se va lua în considerare colectarea separată a fracţiei biodegradabile (deşeu umed) iar restul deşeurilor pot fi colectate în amestec (deşeu uscat). Modul de colectare a deşeurilor va fi stabilit prin studiile de fezabilitate. Staţii de transfer Staţiile de transfer sunt locuri desemnate în care deşeurile sunt colectate şi apoi transferate în alte vehicule, micşorând astfel costul de transport şi reducând necesitatea de a construi mai multe depozite, ceea ce ar fi foarte costisitor. În general, staţiile de transfer sunt construite pentru distanţe de peste 60 km şi volumele anuale de deşeuri de peste tone. Pentru a fi justificate din punct de vedere economic, staţiile de transfer ar trebui să genereze economii de transport mai mari decât costurile de operare. Prin aprobarea Strategiei judeţene de gestionare a deşeurilor s-a hotărât amplasarea staţiilor de transfer în judeţul Cluj, ţinând cont de următoarele criterii: - distanţa până la Depozitul Central - amplasarea în municipii şi oraşe cu o concentraţie mai mare a populaţiei - structura teritorial administrativă (microregiuni) - existenţa unor proiecte cu finanţare asigurată La fiecare staţie de transfer s-a propus arondarea comunelor componente a microregiunii respective, alegând rutele cele mai convenabile din punct de vedere al infrastructurii de transport şi a distanţei. Staţiile de sortare pot servi ca puncte de colectare pentru anumite fluxuri de deşeuri; deşeuri de ambalaje, deşeuri verzi, deleuri voluminoase, DEEE, deşeuri periculoase din gospodării etc. 143

145 Sortarea deşeurilor de ambalaje în vederea reciclării Scopul staţiei de sortare este separarea din deşeurile municipale a fracţiilor valorificabile material, pe tipuri de material. Principalele materiale sortate sunt hârtia, plasticul, sticla, textile, lemn şi metale. O instalaţie de sortare este compusă, în general, din: - benzi de transport şi predare; - maşină de deschidere saci, pentru deşeurile colectate în saci de plastic, - ciur rotativ pentru îndepărtarea fracţiunilor fine (prafuri); - separator magnetic pentru metale; - benzi de sortare manuală amplasate în cabine de sortare cu mai multe poziţii de lucru. Această cabină este închisă, încălzită, izolată şi dotată cu ventilator şi filtru de praf astfel încât asigură condiţii normale de muncă pentru personalul care deserveşte banda; - maşină de balotat automată pentru deşeurile sortate. În urma procesului de sortare rezultă: - deşeuri care sunt valorificate material cca. 60% - deşeuri care sunt valorificate energetic cca.15% - deşeuri care trabuiesc eliminate prin depozitare (resturi de sortare materiale deranjante şi cele cu conţinut de poluanţi) cca.25%. Tratarea deşeurilor biodegradabile Deşeurile biodegradabile reprezintă fracţia biodegradabilă din: - deşeuri menajere şi asimilabile colectate în amestec - deşeuri menajere şi asimilabile colectate separat - deşeuri din parcuri şi grădini - deşeuri din pieţe - deşeuri stradale - deşeuri voluminoase Procentul deşeurilor biodegradabile este de peste 50% din deşeurile municipale, ponderea mai mare fiind în mediu urban. Modaliatatea de eliminare a acestui tip de deşeuri este prin compostare care poate să fie: - compostare centralizată - compostare individuală - compostare anaerobă 144

146 Fiecare dintre aceste metode prezintă avantaje şi dezavantaje, în funcţie de care se poate alege cea mai convenabilă metodă. Compostarea centralizată Este cea mai simplă tehnologie de compostare aerobă (aeriană) mai ales în cazul unor cantităţi mari de deşeuri iar în plus permite o dezvoltare ulterioară cu tehnologie de aerisire şi controlul temperaturii, amestecare şi omogenizare, echipament de întoarcere, filtre biologice, epuratoare de gaz, sisteme de control şi direcţionare. Deşeurile biodegradabile trebuie separate înainte de compostare: numai deşeuri alimentare, din grădini, fragmente de lemn şi într-o anumită măsură hârtie, pentru producerea unui compost de bună calitate. Compostul este returnat în cadrul ciclului de producţie vegetală ca fertilizant sau ameliorator de sol. Compostarea se compune din următoarele operaţii: măsurarea materialului de compostat, pregătirea materialului de compostat (mărunţire, amestecare) pe suprafaţa îmbrăcată, şi amenajată pentru acest scop a terenului de compostare, aşezarea compostului în prisme de max. 3m înălţime, aerisirea prin învârtire a prismelor de compost, ciuruirea compostului finit, ambalarea şi valorificarea compostului finit. Procesul de compostare apare în momentul în care deşeurile biodegradabile sunt stivuite cu o structură ce permite difuzia oxigenului şi cu un conţinut de substanţă uscată ce favorizează creşterea microbiană. Temperatura biomasei creşte datorită activităţii microbiene şi proprietăţilor izolatoare a materialului stivuit.temperatura atinge, de cele mai multe ori, o C în câteva zile şi apoi descreşte încet. Această temperatură înaltă ajută la eliminarea elementelor patogene şi a seminţelor de buruieni. Avantaje şi dezavantaje Avantaje Tehnologie simplă, durabilă şi ieftină (cu excepţia compostării în container); Aproximativ 40-50% din masă (greutate) este recuperată pentru dezvoltarea plantelor; Recuperare maximă a fertilizanţilor cerută de sistemele agricole de intrare mică (adică P, K, Mg şi microfertilizanţi). Efect de amendare al compostului; Producerea de substanţe humice, microorganisme benefice şi azot care se eliberarează încet, necesară în cazul gradinăritului de peisaj şi a horticulturii; Elimină seminţele şi agenţii patogeni din deşeu; 145

147 Posibilităţi bune de control a procesului (cu excepţia celor mai multe instalaţii fără aerare forţată); Poate fi realizat un mediu bun de lucru (de exemplu cabină presurizată echipată cu filtre). Dezavantaje Necesită separarea la sursă a deşeurilor municipale biodegradabile, inclusiv informarea continuă a generatorilor de deşeuri; Trebuie dezvoltată şi întreţinută o piaţă a compostului; Emisii periodice a componentelor mirositoare, în special când se tratează deşeuri municipale biodegradabile; O pierdere de 20-40% a azotului, ca amoniu, pierdere de 40-60% a carbonului ca dioxid de carbon; Potenţiale probleme legate de vectori de propagare (pescăruşi, şobolani, muşte) când se tratează deşeuri municipale biodegradabile; Este necesar personal instruit când se tratează deşeuri municipale biodegradabile. Compostarea individuală Din procesul de compostare rezultă compostul, produs ce contribuie la îmbunătăţirea structurii solului. Locuitorii din zona rurală pot fi încurajaţi să-şi composteze deşeurile organice proprii. Deoarece în această zonă majoritatea deşeurilor produse sunt de natură organică, compostarea individuală este cea mai recomandată opţiune. Principale opţiuni tehnice de compostare individuală sunt compostarea în grămadă sau compostarea în container. Fermentarea anaerobă Fermentarea anaerobă este metoda de tratare biologică care poate fi folosită pentru a recupera atât elementele fertilizante cât şi energia conţinută în deşeurile municipale biodegradabile. În plus, reziduurile solide generate în timpul procesului sunt stabilizate. Procesul generează gaze cu un conţinut mare de metan (55-70%), o fracţie lichidă cu un conţinut mare de fertilizanţi (nu în toate cazurile) şi o fracţie fibroasă. Deşeurile pot fi separate în fracţii lichide şi fibroase înainte de fermentare, fracţia lichidă fiind îndreptată către un filtru anaerobic cu o perioadă de retenţie mai scurtă decât cea necesară pentru tratarea deşeului brut. Separarea poate fi executată după fermentarea deşeurilor brute 146

148 astfel încât fracţia fibroasă să poată fi recuperată pentru folosire, de exemplu ca un ameliorator de sol. Fracţia fibroasă tinde să fie mică în volum, dar bogată în fosfor, care este o resursă valoroasă şi insuficientă la nivel global. Avantajele şi dezavantajele fermentarii anaerobe sunt: Avantaje Aproape 100% recuperare a elementelor nutritive din substanţa organică (azot, fosfor şi potasiu) dacă materialul fermentat este înglobat imediat după împrăştiere pe terenul arabil; Producerea unui fertilizant igienic, fără riscul răspândirii bolilor de plante sau animale. După fermentare, azotul este mult mai accesibil plantelor; Reducerea mirosurilor, când este împrăştiat pe terenuri arabile în comparaţie cu împrăştierea materialului nefermentat; Producerea energiei neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2, sub formă de electricitate şi căldură Inlocuirea fertilizanţilor comerciali. Dezavantaje Necesită separarea deşeurilor la sursă; Fracţia fibroasă necesită o compostare adiţională dacă se intenţionează folosirea în horticultură sau grădinărit; Trebuie dezvoltată o piaţă a fertilizanţilor lichizi înainte de stabilirea metodei de tratare, în afară de cazul în care lichidul are un conţinut foarte scăzut de elemente nutritive şi deci poate fi evacuat în canalizarea publică; Emisiile de metan de la staţie şi metanul nears din gazele de ardere (1-4%) vor contribui negativ la efectul de încălzire globală. Incinerare O altă metodă de eliminare a deşeurilor biodegradabile este prin incinerare. Prin incinerare se reduce cantitatea de deşeuri organice din deşeurile municipale la aproximativ 5% din volumul iniţial şi se sterilizează componentele periculoase, generând, în acelaşi timp, energie termică care poate fi recuperată sub formă de căldură (apă caldă/abur), de electricitate sau o combinaţie a acestora. Procesul de incinerare conduce, de asemenea, la generarea de produse reziduale, la fel ca şi la generarea de reziduuri din procesul de curăţare a gazelor de ardere, care trebuie depozitate la un depozit conform sau într-o mină. În unele cazuri se generează şi ape uzate. Nu sunt recuperate elementele nutritive şi substanţele organice. 147

149 Şi în cazul incinerarii deseurilor există avantaje şi dezavantaje: Avantaje: Proces bine cunoscut, instalat în întreaga lume, cu înaltă disponibilitate şi condiţii stabile de operare; Se poate obţine o recuperare energetică cu eficienţă înaltă de până la 85%, dacă se foloseşte cogenerarea de căldură şi electricitate, sau numai căldură Toate deşeurile municipale solide, la fel ca şi unele deşeuri industriale, pot fi eliminate, nesortate, prin folosirea acestui proces; Volumul deşeurilor se reduce la 5-10%, şi se compune în special din zgură ce poate fi reciclată ca material de umplutură în construcţia de drumuri, dacă se sortează şi se spală; Zgura şi celelalte materiale reziduale sunt sterile; Producerea energiei neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2 substituind arderea combustibililor fosili. Dezavantaje: Investiţii mari; Sistem mare de curăţare a gazelor de ardere; Generarea de cenuşi zburătoare şi a produselor de la curăţarea gazelor de ardere, care trebuie eliminate prin depozitare la un depozit conform (cantităţi de aproximativ 2-5% din greutatea deşeului de intrare); Generarea NOx şi a altor gaze şi particule. Tratarea mecano-biologică Alături de incinerarea deşeurilor, tratarea mecano-biologică reprezintă o tehnică importantă în gestionarea deşeurilor municipale. În instalaţiile de tratare mecano-biologică sunt tratate deşeurile municipale colectate în amestec printr-o combinaţie de procese mecanice şi biologice. În procesul de tratare mecanobiologică sunt separate mecanic deşeurile valorificabile material şi energetic, iar, în final, restul de deşeuri sunt inertizate biologic. Deşeurile inerţizate biologic, care reprezintă circa 40 % din cantitatea totală introdusă în proces, sunt eliminate. 148

150 Deşeuri municipale Recepţie Tratare mecanică Fracţie cu putere calorifică ridicată Fracţie organică Fracţie valorificabilă Tratare termică Valorificare energetică Tratare biologică Valorficare materială Produs de fermentare aerobă Tratare termică Valorificare energetică Depozitare Fig Schema simplificată a unei instalaţii de tratare mecano-biologică Depozitarea Deşeurile municipale care nu pot fi valorificate material sau energetic vor fi eliminate prin depozitare. Operaţiile speciale desfăşurate la un depozit ecologic includ: înregistrarea cantităţilor de deşeuri; controlul strict privind deşeurile permise şi nepermise; acoperirea zilnică a deşeurilor; compactarea suprafeţelor de acoperire; asigurarea acoperirii şi închiderii; controlul apei freatice; monitorizarea regulată în timpul exploatării şi după închidere. În tabelul de mai jos se prezintă analiza comparativă a principalelor tehnologii de tratare a deşeurilor biodegradabile municipale: compostare, fermentare anaerobă, incinerare, piroliză şi gazeificare. 149

151 Tabel nr Principalele tehnologii de tratare a deşeurilor biodegradabile municipale Tehnologie cu rezultate dovedite, folosire Principiul de bază Metoda biologică Metoda termică Compostare Fermentare anaerobă Incinerare Piroliză Gazeificare Da; foarte folosită Da; folosită Da; foarte Parţial; puţine Parţial; puţine folosită staţii staţii Degradare prin acţiunea microorganismelor aerobe Degadare prin acţiunea microorganismelor anaerobe Costul tratării Mic până la mare Mediu până la mare Grad de adecvare Deşeuri acceptate Acceptă deşeu menajer umed? Acceptă deşeu menajer uscat? Acceptă deşeuri din grădini şi parcuri? Acceptă deşeuri de la hoteluri şi restaurante? Acceptă hârtie şi carton? Fracţii de deşeuri excluse Disponibilitate date de mediu Combustie Mediu până la mare Conversie termochimică anaerobă Mediu până la mare Conversie termochimică Mare până la foarte mare Bun Bun Bun Mediu Depinde de tehnologie Numai deşeuri Numai deşeuri În particular separate la sursă umede separate la convenabilă din cauză că doar sursă din cauză că pentru substanţa şi doar substanţa şi fracţiile nutrienţii vor fi nutrienţii vor fi de deşeuri recuperaţi pe cât recuperaţi pe cât contaminate, posibil puri posibil puri bine definite Toate deşeurile deoarece tehnologia de curăţare agazelor este bună, iar rezidurile solide sunt minimizate prin reducerea volumului Da Da Da Posibil, dar în mod normal nu Numai deşeuri uscate separate dacă nu este combinată cu o tehnologie de curăţare mai bună a gazelor de ardere Posibil, dar în mod normal nu Da D Da Da Posibil Da Nu Da Da Posibil Da Da Da Da Posibil, dar în mod normal nu Mici cantităţi Nu Da Da Posibil de hârtie Metal, plastic, sticlă (staţii fără o tratare avansată: nu se acceptă deşeuri de origine animală) Metal, plastic, sticlă, deşeuri din grădini (staţii fără o tratare avansată: nu se acceptă deşeuri de origine animală) Nu există Deşeu menajer umed Deşeu menajer umed 150

152 Solide Mare Medie - Mare Medie - Mare Medie Medie Aer Scăzută Medie Medie - Medie Medie Mare Mare Apă Medie Mare Mare Mare Medie Mare Medie Mare Controlul mirosurilor Scăzut - bun Scăzut - bun Bun Mediu - bun Bun Mediu de lucru Scăzut bun Mediu - bun Bun Bun Bun Recuperarea energiei Nu Da; 3200 MJ/t de deşeu Da; 2700 MJ/t de deşeu Da; Aproximativ 70% din incinerare + energia conţinută în produsul secundar Da; La fel ca la incinerare Ciclul carbonului (% din greutate) 50% în compost 50% în aer 75% în fibre/lichide 25% ca biogaz 1% în solide 99% în aer 20-30% în solide 70-80% în aer 2% în solide 98% în aer Recuperarea fertilizanţilor (kg fertilizant/tonă de deşeu la intrare) Da; 2,5-10 kg N 0,5-1 kg P 1-2 kg K Da; 4,0-4,5 kg N 0,5-1 kg P 2,5-3 kg K Nu Nu Nu Produse pentru reciclare sau recuperare, (% din greutatea deşeurilor introduse) 40-50% compost 30% fibre 50-65% fluide 15-25% cenuşă (inclusiv zgură, sticlă) 30-50% produse carbonizate (inclusiv cenuşă, zgură, sticlă) 3% metale 15-25% cenuşă vitrificată (inclusiv zgură, sticlă) 3% metale Reziduuri către altă tehnică de tratare a deşeurilor sau pentru depozitare (% din greutatea deşeurilor introduse) 2-20% din sitare (plastic, metal, sticlă, pietre) 2-20% din sitare (plastic, metal, sticlă, pietre) 3% cenuşă zburătoare (inclusiv reziduuri de la curăţarea gazelor) 2-3% reziduuri de la curăţarea gazelor 2% reziduuri de la curăţarea gazelor Sursa: Managementul deşeurilor biodegradabile municipale, Agenţia Europeană de Mediu, ianuarie

153 Depozitarea deşeurilor municipale Deşeurile municipale care nu pot fi valorificate material sau energetic vor fi eliminate prin depozitare. Operaţiile speciale desfăşurate la un depozit ecologic includ: înregistrarea cantităţilor de deşeuri; controlul strict privind deşeurile permise şi nepermise; acoperirea zilnică a deşeurilor; compactarea suprafeţelor de acoperire; asigurarea acoperirii şi închiderii; controlul apei freatice; monitorizarea regulată în timpul exploatării şi după închidere ANALIZA ALTERNATIVELOR DE GESTIONARE A DEŞEURILOR MUNICIPALE Acest subcapitol evaluează altenativele tehnice, operaţionale şi financiare fezabile pentru judeţul Cluj, în vederea colectării, reciclării, tratării şi depozitării deşeurilor. Ca bază, se iau în considerare obiectivele Planului Naţional şi ale Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor specificate în capitolul 3 şi prognozele cantitative pentru deşeuri aşa cum sunt prezentate în capitolul 4. În ceea ce priveste cerinţele de tratare, trebuie acordată o atenţie specială atingerii ţintelor de reducere a deşeului bioderadabil depozitat şi de reciclare a deşeurilor de ambalaje. Pentru a atinge aceste cerinţe, va fi necesară o schimbare semnificativă a practicilor curente de gestiune a deşeurilor, care îndeplinesc obiectivele judeţene numai parţial sau local. O parte dintre obiectivele şi ţintele menţionate se pot atinge prin măsuri practice şi instituţionale care ţin de modul de organizare a sistemului de gestionare a deşeurilor municipale. Dintre aceste obiective, cele mai importante se referă la: 1. creşterea gradului de colectare a deşeurilor la 90% din zona rurala pâna la în vederea asigurării condiţiilor de gestionare a deşeurilor în urma închiderii şi reabilitării spaţiilor de depozitare din zona rurală şi urbană; 2. extinderea colectării selective în vederea atingerii ţintelor de reciclare a materialelor pentru ambalaje (55% pâna în 2013); 3. reducerea cantităăţii de deşeuri biodegradabile depozitate conform ţintelor stabilite pentru anii 2010 şi 2013, prin aplicarea unor măsuri specifice de tratare a acestora. 152

154 Deosebit de importantă va fi decizia de a responsabiliza autorităţile municipale, orăşeneşti şi comunale în privinţa necesităţii implementării Planului Judeţean de Gestiune a Deşeurilor, având în vedere ca cele mai multe dintre decizii se iau la nivelul acestora. Atât Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor Regiunea 6 Nord-Vest, aprobat prin Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi Ministrului Integrării Europene nr. 1364/ , respectiv nr. 1499/ , cât şi Metodologia pentru elaborarea planurilor regionale şi judeţene de gestionare a deseurilor, aprobata prin Ordinul Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 951/6 iunie 2007, conţin capitole sau anexe care prezintă tendinţe generale şi considerente teoretice privind cele mai bune practici de gestionare a deşeurilor pentru fiecare etapă de management a deşeurilor. Pe baza analizelor tehnicilor disponibile şi a condiţiilor specifice locale au fost identificate urmatoarele alternative pentru atingerea obiectivelor şi a ţintelor pentru fiecare din etapele procesului de gestiune a deşeurilor. Tabel nr.6.3. Alternative privind gestiunea deşeurilor municipale Etapa 1. Pre-colectare 2. Colectare şi transport Alternative 1.1 Pre-colectare individuală (din poartă în poartă) în amestec 1.2 Pre-colectare individuală pentru două fracţii (reciclabile şi reziduuri) 1.3 Pre-colectare individuală pentru patru fracţii (hârtie/carton, alte reciclabile, biodegradabile, reziduuri) 2.1 Utilizarea autogunoierelor de mici capacităţi 2.2 Utilizarea autogunoierelor de mare capacitate 2.3 Utilizarea tractoarelor cu remorcă 3. Sortare 3.1 Înfiinţarea de staţii de sortare pentru fiecare punct de transfer al deşeurilor 3.2 Staţii de sortare de capacitate mare 4. Gestiunea deseurilor biodegradabile 4.1 Compostare individuală 4.2 Platforme comune pentru compostare 4.3 Staţii de compostare de capacităţi medii în zonele staţiilor de transfer 4.4 O Staţie de compostare de mare capacitate (de preferat în vecinătatea Municipiului Cluj-Napoca) 4.5 Staţie de tratare mecano-biologică (de preferat în vecinătatea Muncicipiului Cluj- Napoca) 4.6 Incinerare Pe baza criteriilor de evaluare prezentate în tabelul de mai jos se va obţine alternativa cea mai fezabilă pentru judeţul Cluj. 153

155 Tabel nr Criterii de evaluare Calificativ Atingerea ţintelor asumate Cerinţă legislativă Aplicabilitate Criteriu de evaluare Impact asupra mediului Criterii de performanţă Costuri Confortul / siguranţa cetăţenilor Implicarea cetăţenilor +2 Asigură atingerea ţintelor Cerinţă expresă (obligativitate) Totală (orice condiţii) Pozitiv semnificativ (direct, imediat, sustenabil) Reduse Lipsa oricărui risc Implicare activă +1 Poate permite atingerea ţintelor Menţionată în legislaţie Parţială (urban / rural, funcţie de căile de acces etc) Pozitiv (indirect, după un anumit timp, doar asupra anumitor aspecte ) Suportabile Confort acceptabil Conştientizare 0 Irelevant Nemenţionat Irelevant / neconcludent Neconcludent Irelevant Irelevant Irelevant -1 Există riscul neatingerii ţintelor Anumite limitări Dificil de aplicat Impact negativ Costuri mari Confort precar Implicare redusă -2 Nu permite atingerea ţintelor Neconform Neaplicabil Impact negativ semnificativ Costuri foarte mari Existenţa unor riscuri Imposibilitatea implicării 154

156 Tabel nr.6.5. Rezultatele evaluării alternativelor Planul judeţean de gestionare a deşeurilor judeţul Cluj Alternative Atingerea ţintelor asumate Cerinţă legislativă Aplicabilitate Impact asupra mediului Costuri Confortul cetăţenilor Implicarea cetăţenilor Punctaj total 1.1 Pre-colectare individuală în amestec Pre-colectare individuală 1. Pre-colectare pentru două fracţii Pre-colectare individuală pentru patru fracţii Utilizarea autogunoierelor de mici capacităţi Colectare si transport 2.2 Utilizarea autogunoierelor de mare capacitate 2.3 Utilizarea tractoarelor cu remorcă Sortare pentru fiecare staţie de transfer Sortare 3.2 Staţie de Sortare la depozitul central Compostare individuală Staţii de compostare de capacităţi medii Gestiunea 4.4 O Staţie de compostare Deseurilor de mare capacitate Biodegradabile Staţie de tratare mecanobiologică Incinerare

157 Rezultatele evaluării fiind apropiate indică faptul ca în judeţul Cluj trebuie utilizate mai multe alternative pentru fiecare din etapele de gestiune a deşeurilor, deci sistemul utilizat va fi unul mixt, alternativa selectată fiind diferită de la o zonă la alta. Singura alternativă care nu va fi luată în considerare va fi cea a colectării deşeurilor în amestec, fară o selectare prealabilă. Astfel, pentru etapa de pre-colectare a deşeurilor opţiunile locale vor fi selectate astfel : 1. În localităţile rurale în care relieful, arhitectura localităţii şi starea infrastructurii rutiere permite accesul autogunoierelor, pre-colectarea se va face în puncte de pre-colectare comune dotate cu containere de 1100 litri pentru cel puţin două fracţii (se preconizează trecerea treptată la selectarea multiplă, în masura implementării programelor de conştientizare a populaţiei) - umedă (continând deşeuri biodegradabile şi orice alte deşeuri nereciclabile nepericuloase) - uscată (continând deşeuri de ambalaje şi alte deşeuri reciclabile). Pentru atingerea ţintelor de reciclare a deşeurilor de ambalaje de hârtie, carton şi sticlă va fi necesară amplasarea în zonele marilor centre comerciale sau altor puncte de interes din localitate de containere pentru colectarea sticlei şi hârtiei. Punctele de pre-colectare se vor amplasa pe terenuri publice, de regulă în interiorul localităţilor, urmând a deservi un număr de cca de locuitori, dar aceasta valoare nu este limitativă, autorităţile administraţiei publice locale având posibilitatea de a opta pentru o altă normă. Se recomandă că în fiecare localitate rurală, indiferent de numărul de locuitori, să existe cel puţin un punct de pre-colectare. Acest lucru nu este posibil în zonele montane izolate, unde accesul se realizează pe cărări. Punctele de pre-colectare constau în platforme betonate şi îngrădite, înconjurate de gard viu. Acestea se vor amenaja în zonele centrale, în apropierea instituţiilor publice de interes local (primării, şcoli etc.), în zone accesibile mijloacelor auto care realizează ridicarea şi transportul deşeurilor spre instalaţiile de tratare sau eliminare. Punctele de pre-colectare vor fi dotate cu un număr suficient de containere care să asigure precolectarea deşeurilor din fiecare fracţie, generate de locuitorii arondaţi pe perioada dintre două colectări succesive. Containerele vor respecta codul culorilor stabilit de legislaţia în vigoare. În situaţia în care nu se poate identifica cel puţin un amplasament în vatra localităţii, punctul de pre-colectare se va amenaja în zona actualului spaţiu de depozitare al deşeurilor, după închiderea şi reabilitarea acestuia. 156

158 Localităţile în care la data intrării în vigoare a PJGD funcţionează sisteme de colectare funcţionale, şi-l vor menţine, asigurând trecerea treptată la colectarea selectivă în conformitate cu prevederile PJGD, ale regulamentelor locale şi ale contractelor de delegare de gestiune. 2. În localitaţile în care relieful, arhitectura localităţii şi starea infrastructurii rutiere permite accesul autogunoierelor pe tot parcursul anului, gestionarea deşeurilor se va face printrun sistem de colectare şi transport bazat pe pre-colectare indiviuală. Pentru aceasta va fi necesară dotarea cu pubele de capacitate mică şi/sau saci de plastic a fiecărui generator de deşeuri şi asigurarea colectării şi transportului acestora fie la un punct de pre-colectare situat pe raza localităţii, cu condiţia ca accesul autogunoierelor la acest punct de pre-colectare să fie posibil, fie se va asigura colectarea din poartă în poartă, cu ajutorul autogunoierelor de capacitate mică sau a tractoarelor cu remorcă. 3. Containerele de mari dimensiuni se vor utiliza în cadrul staţiilor de colectare zonale sau pe platforme de colectare care vor deservi localităţi sau grupări de localităţi unde accesul autogunoierelor de realizează mai dificil şi pentru care se aleg locaţii accesibile în vecinătatea drumurilor. Frecvenţa de colectare va fi stabilită pe baza prevederilor legale: - pentru fracţiunea umedă: odată la două zile în sezonul cald şi odată la trei zile în sezonul rece; deşeurile generate de unităţile de alimentaţie publică, învăţământ sau spitaliceşti vor fi transportate zilnic în sezonul cald la punctele de pre-colectare; - pentru fracţiunea uscată: săptămânal sau atunci când este cazul, indiferent de anotimp. În ceea ce priveste modalităţile de transport, opţiunile se vor selecta astfel: 1. În localităţile în care starea drumurilor permite accesul autogunoierelor, colectarea şi transportul deşeurilor se va face cu autogunoiere cu capacităţi de regulă cuprinse între 16 şi 18 mc, dar fără a exclude posibilitatea utilizării altor tipuri dimensionale, în masură în care acestea sunt justificate din puncte de vedere economic sau funcţional. 2. În localităţile în care starea drumurilor nu permite accesul autogunoierelor mari, transportul deşeurilor colectate în saci sau pubele de capacitate mică se va face cu autogunoiere de capacitate mică (4 to) sau cu tractorul cu remorcă. 3. Pentru transportul deşeurilor pe distanţe mari, de la staţiile de transfer la depozitul zonal sau la instalaţiile de procesare, se pot utiliza autotransportoare de containere de mc (transcontainere de tip hook lift ). Referitor la tratarea deşeurilor de ambalaje, va fi necesară sortarea deşeurilor colectate selectiv, indiferent dacă acest lucru se realizează în sistem dual sau multiplu. 157

159 Amenajarea instalaţiilor de sortare va fi necesară din considerente legate nu doar de atingerea ţintelor de reciclare, ci şi pentru sistematizarea transportării unor cantităţi cât mai mici de deşeuri după închiderea depozitelor neconforme. Pentru localităţile în care depozitele existente se închid până la , deşeurile vor fi transportate la cel mai apropiat depozit urban aflat în folosinţă, direct sau prin staţiile de transfer la care localităţile respective sunt arondate. Pentru gestionarea deşeurilor biodegradabile, toate alternativele analizate sunt fezabile, fiecare având alt tip de limitări. Pentru atingerea ţintelor de reciclare a deşeurilor de ambalaje, vor fi scoase din fluxul deşeurilor către depozite o parte din deşeurile biodegradabile ce se generează (în special hârtie, carton şi lemn). De asemenea, o proporţie însemnată din deşeurile de alimentare şi de gradină din zona rurala, atât cele colectate, cât şi cele necolectate, este refolosită în interiorul gospodăriei, aceasta proporţie putând atinge valori în jurul a 70% din masa deşeurilor de această categorie. O mare parte din deşeurile biodegradabile din parcuri şi grădini, precum şi cele din pieţe, pot fi tratate prin compostare fără a necesita cheltuieli suplimentare pentru separare. Totuşi, pentru atingerea ţintelor de reducere a biodegradabilelor, va fi necesară colectarea separată a deşeurilor vegetale şi alimentare din gospodăriile individuale urbane, precum şi deşeurile alimentare de la cantine, spitale, restaurante în vederea compostării. Pentru tratarea deşeurilor biodegradabile compostabile va fi necesară asigurarea unor capacităţi de compostare, fiind indicat ca locaţiile pentru instalaţiile de compostare să fie în vecinatatea zonelor urbane. Trebuie avute în vedere şi posibile initiative locale, realizate în cadrul unor parteneriate public privat care vizează realizarea unor instalaţii de tratare a deşeurilor biodegradabile prin alte metode. 158

160 CAPITOLUL 7 7. CALCULUL CAPACITĂŢII NECESARE PENTRU GESTIONAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE Scopul acestui capitol este de a stabili, pentru alternativa aleasă, tipul şi numărul echipamentelor şi facilităţilor pentru gestionarea deşeurilor, cum ar fi: recipienţi de precolectare şi/sau containere, camioane de colectare, transportoare de mare capacitate, staţii de transfer, instalaţii de sortare, instalaţii de compostare, instalaţii de tratare mecano-biologică şi terenuri de depozitare care, odată construite şi operabile, vor permite atingerea obiectivelor şi ţintelor impuse în PJGD. 7.1 COLECTAREA DEŞEURILOR ŞI TRANSPORTUL Principalele constrângeri pentru calculul echipamentelor de colectare şi transport sunt legate de ţintele asumate privind gestionarea deşeurilor de ambalaje, precum şi de necesitatea extinderii sistemului de colectare a deşeurilor în zona rurală până la jumătatea anului 2009 la un procent de 90 %, datorat necesităţii închiderii şi ecologizării spaţiilor de depozitare din zona rurală (conform prevederilor HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor). Conform HG 621/ 2005 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje (completată şi modificată prin 1872/2006 ), instituţiile publice, asociaţiile, fundaţiile, persoanele fizice sunt obligate să colecteze selectiv deşeurile de ambalaje în containere diferite, inscripţionate în mod corespunzator şi amplasate în locuri speciale accesibile cetăţenilor Extinderea ariei de acoperire cu servicii de salubrizare Pentru atingerea ţintelor stabilite privind gradul de acoperire cu servicii de salubritate, acesta ar trebui să evolueze conform tabelului de mai jos. Tabel nr.7.1. Prognoza ariei de acoperire cu servicii de salubritate(%) Urban Rural Total Proiectele Phare Ces vor deservi un număr de locuitori din mediul urban şi rural. Considerând că o bună parte din beneficiarii proiectelor sunt déjà deserviţi cu servicii de slubritate, extinderea gradului de salubritate aferent acestor proiecte va conduce la creştrea ariei 159

161 de acoperire cu servicii de salubritate în mediul rural dar nu va permite atingerea ţintelor în anul Colectarea selectivă a deşeurilor Pentru colectarea cantităţii de deşeuri de ambalaje dintr-o anumită categorie de material provenind din deşeurile menajere şi asimilabile este necesară identificarea pentru început a surselor de generare (populaţie, servicii, comerţ, industrie etc.). Stabilirea modului în care trebuie implementate sistemele de colectare selectivă (pe două sau mai multe categorii de materiale de ambalaj), astfel încât să se realizeze ţintele prevăzute în plan, se face în funcţie de situaţia specifică judeţului. Cuantificarea ţintelor privind ambalajele, calculate pe baza prognozei de generare a deşeurilor de ambalaje şi a ţintelor de reciclare/valorificare, a fost realizată în Capitolul 4. În ceea ce priveşte colectarea deşeurilor de ambalaje generate de industrie, comerţ şi instituţii s-a utilizat ipoteza că un procent de 95 % din cantităţile generate pot fi colectate. Pentru colectarea deşeurilor de ambalaje de la servicii, comerţ, industrie etc. se va stabili metoda optimă de colectare împreună cu toţi factorii implicaţi. Pentru calculul numărului de locuitori care trebuie implicaţi în colectarea selectivă în vederea atingerii ţintelor s-au utilizat următoarele ipoteze: calculul s-a efectuat în primul rând pentru stabilirea numărului de locuitori de la care se poate colecta cantitatea de deşeuri de ambalaje din hârtie necesară pentru atingerea ţintei de reciclare stabilită pentru anul 2008; pentru restul materialelor (sticlă, plastic, metale) - numărul populaţiei care trebuie să colecteze separat este stabilit ca valoare maximă a populaţiei care asigură îndeplinirea ţintelor pentru fiecare material; se ţine cont de faptul că îndeplinirea ţintelor de reciclare pe tip de material nu asigură şi îndeplinirea ţintelor globale de reciclare/valorificare. Astfel, la stabilirea numărului de locuitori care trebuie să colecteze separat s-a urmărit îndeplinirea tuturor ţintelor de reciclare/valorificare (ţinte pe material şi ţinte globale); s-a considerat conţinutul de ambalaje din fiecare categorie de material de ambalaj existent în deşeurile menajere aşa cum au fost descrise în Capitolul 4; s-a ţinut cont de faptul că nu toată populaţia dintr-o zonă în care este introdusă colectarea selectivă participă efectiv la aceasta. S-a considerat că pentru perioada cel mult 70% dintre locuitorii zonelor în care se va organiza colectarea selectivă vor respecta regulamentele de salubrizare; după stabilirea numărului de locuitori necesari pentru colectarea cantităţii de hârtie/carton necesară atingerii ţintei stabilite pentru anul 2008, s-a mărit acest număr cu 50% pentru a se compensa efectele colectării de impurităţi în recipientele destinate colectării selective. 160

162 Tabel. nr.7.2. Populaţia ideală care colectează separat Populatia ideala care colecteaza separat Populatie ideala care trebuie sa colecteze separat plastic, sticla, metal Populatie ideala care trebuie sa colecteze separat hartie si carton numar locuitori Numărul calculat de coşuri de gunoi (cu dimensiunea de 1,1 m³) este de aproximativ (dacă se folosesc coşuri şi de alt tip numărul va fi diferit) şi numărul de vehicule de transport necesare pentru colectare şi transport inclusiv pentru transportul de la staţiile de transfer până la depozitul de deşeuri este de 252. Aceste cifre sunt cele maxime pentru că calculul a fost efectuat fără a se ştii exact cifrele existente pentru mai multă siguranţă Staţii de transfer În categoria sistemelor care pot fi incluse în etapa de transport a deşeurilor sunt şi staţiile de transfer. Staţiile de transfer sunt locuri special amenajate în care deşeurile sunt colectate şi transferate apoi în alte vehicule de transport de capacitate mai mare, acest fapt micşorând costul de transport şi reducând necesitatea de a construi multiple depozite, fapt care este foarte costisitor. Staţiile de transfer trebuie amplasate astfel încât să indeplinească anumite condiţii: - să fie localizate în centrul traseelor de colectare a deşeurilor pentru a maximiza eficienţa colectării deşeurilor - staţia de transport trebuie să aibă acces direct şi convenabil la rutele de transport, la arterele principale, la autostrăzi (la calea ferată, la căi fluviale sau maritime, după caz). - să dispună de drumuri interioare, pentru circulaţia vehiculelor în perimetrul staţiei de transfer, de spaţii pentru parcarea vehiculelor de transfer şi de zone de aşteptare pentru a nu bloca traficul rutier de pe drumurile publice. - să aibă acces la utilităţi (apă, electricitate) 161

163 - să fie amplasate astfel încât să existe posibilitatea extinderii La nivelul judeţului Cluj s-a propus prin Strategia judeţenă de gestionare a deşeurilor impărţirea pe microregiuni, în fiecare din această microregiune fiind amplasată câte o staţie de transfer luând în considerare următoarele criterii: - distanţa până la Depozitul Central - amplasarea în municipii şi oraşe cu o concentraţie mai mare a populaţiei - structura teritorial administrativă (microregiuni) - existenţa unor proiecte cu finanţare asigurată 1. DEPOZIT ZONAL (distanta medie transport 40 km) 2. STATIE TRANSFER HUEDIN(distanta medie transport 64 km) 3. STATIE TRANSFER MIHAI VITEAZU(distanta medie transport 44 km) 4. STATIE TRANSFER GHERLA(distanta medie transport 62 km) Fig. nr Harta microregiunilor judeţului Cluj 162

164 La fiecare staţie de transfer s-a propus arondarea comunelor componente a microregiunii respective, alegând rutele cele mai convenabile din punct de vedere al infrastructurii de transport şi a distanţei. Tabel nr.7.3. Comunele aparţinând fiecărei staţii de transfer Z O N A 1 Populaţie deservită: loc. Cluj-Napoca Cătina Căpuşu Mare Mociu Gilău Cămăraşu Gârbău Suatu Sânpaul Frata Baciu Cojocna Chinteni Feleacu Aşchileu Aiton Panticeu Tureni Dăbâca Ciurila Vultureni Săvădisla Borşa Floreşti Bonţida Aghireşu Jucu Palatca Apahida Geaca Căianu Z O N A 2 - Populaţie deservită: loc. Huedin Săcuieu Mărişel Sîncraiu Râşca Măguri Răcătău Beliş Izvoru Crişului Mănăstireni Poieni Călăţele Ciucea Mărgău Negreni Z O N A 3 - Populaţie deservită: loc. Câmpia Turzii Mihai Viteazu 163

165 Turda Moldoveneşti Iara Călăraşi Petreştii de Jos Luna Sănduleşti Valea Ierii Băişoara Ploscoş Ceanu Mare Tritenii de Jos Viişoara Z O N A 4 - Populaţie deservită: loc. Gherla Corneşti Dej Aluniş Iclod Sic Ţaga Buza Fizeşu Gherlii Sânmărtin Unguraş Mica Jichişu de Jos Bobâlna Cuzdrioara Căşeiu Vad Câţcău Chiueşti Mintiu Gherlii Recea Cristur Staţiile de sortare pot servi ca puncte de colectare pentru anumite fluxuri de deşeuri: deşeuri de ambalaje, deşeuri verzi, deşeuri voluminoase, DEEE, deşeuri periculoase din gospodarii etc. Tabel nr.7.4. Dimensionarea staţilor de transfer Parametru Unitate Zona 2 Zona 3 Zona 4 Amplasare Huedin Mihai Viteazu Gherla Rată de transfer t/an 12,200 59,300 37,300 Distanţa de transport km Număr de -containere camioane

166 Parametru Unitate Zona 2 Zona 3 Zona 4 Deschideri uscat umed Dimensiunile camerei m² Suprafaţa totală ha Schimburi Număr de angajaţi TRATAREA SI VALORIFICAREA DEŞEURILOR Tratarea şi valorificarea deşeurilor de ambalaje Pentru atingerea ţintelor privind deşeurile de ambalaje este necesară parcurgerea următorilor paşi: Extinderea gradului de acoperire cu servicii de salubritate să se facă prin introducerea colectării selective; Aferent fiecarei staţii de transfer, dar şi viitorului depozit conform, să se realizeze instalaţii de sortare care să proceseze fracţiile reciclabile. Calculul capacităţilor staţiilor de sortare va fi realizat în cadrul studiilor de fezabilitate, în funcţie de metoda de colectare selectivă aleasă Tratarea deşeurilor biodegradabile municipal Măsurile necesare atingeri ţintelor privind deşeurile biodegradabile trebuie să includă: încurajarea compostării individuale în mediul rural ; existenţa unei staţii de compostare de mare capacitate sau a mai multor staţii de compostare de capacitate mică şi medie realizabile în intervalul ; realizarea unei staţii de tratare mecano-biologică; o alternativă la tratarea mecano-biologică este o instalaţie de tratare termică cu valorificare energetică.aceasta însă presupune costuri mai mari. Cu privire la alternativa tratării termice a deşeurilor municipale este necesar a se preciza următoarele: 165

167 o Planul naţional privind gestionarea deşeurilor(hg 1470/2004) precizează că realizarea de incineratoare pentru deşeuri menajere se va face după atingerea ţintelor de colectare selectivă a deşeurilor biodegradabile şi reciclabile şi că aceasta va succede valorificării şi depozitării deşeurilor municipale.acelaşi document prevede ca cerinţă, realizarea unor capacităţi de minim t/an DEPOZITAREA DEŞEURILOR Aceasta reprezintă ultima filieră de tratare şi eliminare a deşeurilor şi ultimul stadiu al activităţii de gestionare a deşeurilor. Depozitarea reprezintă metoda de eliminare a deşeurilor municipale, cea mai utilizată în România. Depozitele de deşeuri se clasifică în funcţie de natura deşeurilor depozitate, în: - depozite pentru deşeuri periculoase (clasa A) - depozite pentru deşeuri nepericuloase (clasa B) - depozite pentru deşeuri inerte (clasa C) Depozitarea deşeurilor municipale este permisă în depozitele de deşeuri nepericuloase. La proiectarea unui depozit de deşeuri se au în vedere: - caracteristicile amplasamentului - cantitatea şi natura deşeurilor care vor fi depozitate - posibilităţile de reabilitare şi utilizare ulterioară a terenului după inchiderea depozitului. Un depozit de deşeuri are în componenţa echipamente: - poarta de acces pentru camioane prevazută cu sistem de supraveghere - cabină de pază; - garaje, ateliere şi spaţii de parcare pentru utilaje; - birouri administrative şi construcţii sociale. - echipament de cântărire şi echipament de recepţie; - laborator pentru verificarea deşeurilor - zone pentru depozitarea deşeurilor; - sistem de impermeabilizare a depozitului - instalaţii pentru colectarea şi tratarea levigatului - instalaţii pentru colectarea biogazului Operaţiile speciale desfăşurate la un depozit ecologic înclud: - înregistrarea cantităţilor de deşeuri; - controlul strict privind deşeurilor permise şi nepermise; 166

168 - depunerea deşeurilor - acoperirea deşeurilor; - compactarea suprafeţelor de acoperire; - asigurarea acoperirii şi închiderii; - controlul apei freatice; - monitorizarea regulată în timpul exploatării şi dupa închidere. Pentru stabilirea cantităţilor de deşeuri ce necesită depozitare a fost efectuat următorul calcul: Qdep/an =Qan Qsort/an Qcomp QTMB Qinc + Qr unde: Qdep/an reprezintă capacitatea de depozitare necesară în fiecare an, exprimată în tone Qan reprezintă cantitatea de deşeuri municipale generată anual, exprimată în tone Qsort/an reprezintă capacitatea de calcul a staţiilor de sortare din judet în anul pentru care se face calculul, exprimată în tone Qcomp reprezintă cantitatea de deşeuri tratate anual prin compostare, care pentru raţiuni de calcul poate fi egală cu cantitatea de deşeuri biodegradabile care pot fi colectate diferenţiat QTMB reprezintă cantitatea de deşeuri tratate anual mecano-biologic, care pentru raţiuni de calcul poate fi egală cu cantitatea de deşeuri biodegradabile ce trebuie procesată prin tratamente mecano-biologice Qinc reprezintă cantitatea de deşeuri tratată termic (co-incinerare, incinerare etc.) Qr reprezintă suma cantităţilor de deşeuri care constituie refuzuri la staţiile de sortare, staţiile de compostare, instalaţiile de tratare mecano-biologică sau la incineratoare Cantitatea de deseuri municipale generata (t/an) Qan Cantitatea reciclata de materiale de ambalaje altele decât hârtie/ carton sau lemn din deseurile municipale (t/an) Cantitatea de deseuri biodegradabile reciclata sau reutilizata în gospodariile rurale (t/an) Cantitatea de deseuri Qsort/an Qcomp

169 compostate (t/an) Cantitatea de deseuri tratate mecano-biologic (t/an) Cantitatea de deseuri tratata termic (t/an) Cantitatea de deseuri reziduale (t/an) Cantitatea de deseuri depozitata (t/an) QTMB Qinc Qr Qdep/an Toate elementele generale privind depozitarea deşeurilor: cerinţele constructive, operarea, monitorizarea, închiderea şi monitorizarea post-închidere a depozitelor de deşeuri sunt prezentate în cadrul "Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor" este elaborat în baza prevederilor Hotărârii de Guvern 162/2002 privind depozitarea deşeurilor cu modificarile şi completările ulterioare, hotărâre ce a transpus Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor. Normativul este un suport tehnic pentru autorităţile locale, regionale şi centrale de protecţia mediului, admninistraţia publică locală, centrală şi regională, proiectanţi, constructori, operatori şi proprietari de depozite de deşeuri. CAPITOLUL 8 8. ESTIMAREA COSTURILOR 8.1. INTRODUCERE În acest capitol este prezentată o evaluare sumară a costurilor aferente investiţiilor necesare pentru implementarea măsurilor prevazute în PJGD. Scopul evaluării costurilor este acela de a estima consecinţele economice ale investiţiilor propuse a fi realizate pentru perioada de planificare. Un nivel mai crescut de siguranţa în privinţa estimării costurilor va putea fi atins în faza ulterioară perioadei de planificare, corelat cu studiile de fezabilitate şi fiind acompaniat de schiţa conceptuală şi detaliată a amplasamentelor, cât şi de caracteristicile particulare ale instalaţiilor. Rolul acestui capitol nu este acela de a face recomandări specifice în ceea ce priveşte tarifele pentru gestionarea deşeurilor sau aspecte financiare complexe. 168

170 8.2. COSTURILE INVESTIŢIILOR JUDEŢENE DE GESTIUNE A DEŞEURILOR Costurile investiţionale au fost calculate pe baza capacităţilor identificate în capitolul anterior. Facem şi aici menţiunea că aceste costuri corespund condiţiilor minime necesare atingerii obiectivelor şi ţintelor asumate şi se referă doar la orizontul de planificare. Tabel nr Costurile investiţionale estimative pentru PJGD Element de infrastructură Depozite urbane ce vor fi închise Noi depozite zonale Unitatea de măsură Nr. 1 unităţi Costuri unitare (milioane euro) Suprafaţă(ha) 9 0,2 1,8 Nr. 5 Suprafaţă(ha) 11,25 0,15 1,6 Nr. 1 11, Suprafaţă(ha) 50 Costul total investiţii prevăzute PJGD (milioane euro) Recipienţi Nr , ,605 colectare(total) Vehicule de Nr ,100 25,200 colectare (total) Staţii de transfer Nr. 3 2,27 6,81 Staţii de sortare Nr. 1 7,23 7,23 Staţii de Nr. 1 6,47 6,47 compostare Neprevăzute 10% din total TOTAL 68,7 Sursa -Conform metodologiei Valoarea investiţiilor necesare pentru conformarea cu cerinţele legislative este de 68,7 milioane euro. Ponderea diferitelor categorii de costuri în valoarea investiţiilor este prezentata în figura de mai jos. 169

171 Fig. nr. 8.1 Structura costurilor investiţionale 8.3. ESTIMAREA COSTURILOR OPERAŢIONALE ŞI DE ÎNTREŢINERE În estimarea costurilor de operare şi întreţinere au fost luate în calcul categoriile de cheltuieli şi costurile unitare propuse de Metodologia de elaborare a PJGD. Categoriile de cheltuieli sunt urmatoarele: Activităţile de colectare şi transport; Activităţile de sortare; Compostarea; Costurile cu depozitarea deşeurilor; Alte costuri (include transportul deşeurilor de la staţiile de transfer la depozite). Scenariul de calcul a luat în considerare calendarul de realizare al investiţiilor (închidere depozite actuale, deschidere depozite noi, realizare staţii de transfer şi sortare, atingerea ţintelor privind gradul de acoperire cu servicii etc). Facem şi aici menţiunea că în realitate costurile pot fi mai mici, scenariul propus de noi, deşi în acord cu cerinţele legislative şi obectivele acestui plan, este unul optimist. 170