1.1 ANCHETE STATISTICE DE MEDIU

Transcript

1 1.1 ANCHETE STATISTICE DE MEDIU EuropeAid/114921/D/SV/RO 1.2 REZULTATELE 1.3 ANCHETEI STATISTICE PILOT 1.4 ASUPRA DEŞEURILOR

2 Această publicație a fost realizată în beneficiul Institutului Național de Statistică, ca parte integrantă a proiectului Phare RO , contractul EuropeAid /D/SV/RO, executat de consorțiul LDK / EPEM / ENVECO / INHGA / ECOIND. La elaborarea proiectului au participat experți din cadrul Institutului Național de Statistică, Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului - ICIM Bucureşti şi Institutul de Sănătate Publică Bucureşti.

3 Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Uniunii Europene. Data publicării: Noiembrie 2004 CUPRINS PREFAȚĂ. 4 INTRODUCERE Scurtă prezentare a Strategiei României în domeniul gestionării deşeurilor. 5 Cadrul legal şi instituțional privind gestionarea şi statistica deşeurilor... 7 CAPITOLUL I: PREZENTAREA ANCHETEI STATISTICE ASUPRA DEŞEURILOR PENTRU ANUL 2003 I.1 Obiectivele anchetei..8 I.2. Prezentarea planului anchetei 9 I.3. Prezentarea activităților desfăşurate în cadrul anchetei.. 13 I.4. Prezentarea metodologiei de procesare a datelor 17 CAPITOLUL II: REZULTATELE ANCHETEI STATISTICE ASUPRA DEŞEURILOR PENTRU ANUL 2003 II.1 Rezultatele pentru deşeurile generate de activitățile economice II.2 Rezultatele pentru deşeurile municipale. 43 II.3 Rezultatele pentru tratarea / valorificarea / eliminarea deşeurilor.. 60 CONCLUZII 70 ANEXE Anexa I Regiunile (județele) investigate 76 Anexa II Planul anchetei Anexa III Chestionarele folosite.. 83

4 PREFAȚĂ Proiectul Anchete statistice de mediu a fost realizat în cadrul programului Phare 2001 (EuropeAid/114921/D/SV/RO, RO ). Echipa proiectului este reprezentată de către Consorțiul LDK Engineers and Planners S.A. / EPEM Environmental Planning, Engineering & Management S.A. / ENVECO S.A. / Institutul Național de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor INHGA (România) / Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industrială - ECOIND (România), condus de LDK Consultants, Engineers and Planners S.A. Proiectul a fost dedicat conformării statisticii de mediu româneşti cu sistemul statistic european, propunându-şi asigurarea unui set cuprinzator de date statistice care să satisfacă nevoile utilizatorilor naționali de date statistice prin: V Implementarea anchetei statistice privind deşeurile; V Implementarea anchetei statistice privind apa; V V Implementarea unui inventar național al emisiilor; Construirea unor serii statistice de indicatori de dezvoltare durabilă cu referire la mediu, în conformitate cu condițiile din România, care să măsoare starea mediului prin stabilirea unor indicatori pentru evaluarea dezvoltării durabile a României şi impactul acestuia asupra vieții economice şi sociale. Principalii beneficiari ai proiectului au fost Institutul Național de Statistică (INS) şi Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor (MMGA), implicați în producerea de statistici de mediu. Un sistem adecvat de culegere a datelor în domeniul statisticilor de mediu împreună cu proiectarea anchetelor în concordanta cu cerințele Uniunii Europene (UE) vor reprezenta beneficii importante pentru anchetele ulterioare. O componentă de înfrățire a fost dezvoltată în cadrul Programului Phare Rezultatele proiectului de înfrățire cu Italia, Phare RO 01-IB/ST-01 Conformarea Statisticii Româneşti cu Sistemul Statistic European a constituit punctul de plecare pentru toate componentele proiectului. Prezenta publicație prezintă metodologia, rezultatele şi analiza rezultatelor Anchetei Statistice Pilot privind Deşeurile. Dorim să exprimăm mulțumirile noastre experților INS şi MMGA, precum şi experților echipei Proiectului de Infrățire, a căror strânsă şi fructuoasă colaborare şi cooperare a permis elaborarea şi îndeplinirea obiectivelor Proiectului.

5 INTRODUCERE Strategia României în domeniul Gestionării Deşeurilor Romania este situată în Sud-Estul Europei Centrale în jurul arcului Carpatic, pe cursul inferior al Dunării, având acces la Marea Neagră, la o distanță de extremitățile continentului variind între 1,050 şi 2,800 km. Suprafața României este de 238,391 km pătrați ocupând locul 13 în Europa. Din punct de vedere administrativ, România este împărțita în 42 de județe, incluzând 265 oraşe. Populația țării la 1 Iulie 2003 a fost de locuitori. Bucureştiul, capitala României, este cel mai mare oraş şi cel mai important centru politic, economic, cultural şi ştiințific al României. În prezent, deşeurile reprezintă una dintre cele mai acute probleme legate de protecția mediului. Mari cantități de deşeuri sunt generate anual în România. Unitățile economice pot valorifica deşeurile proprii, care pot fi tratate, reciclate sau pot fi dirijate către o instalație de tratare (pentru diminuarea gradului de periculozitate) sau către un incinerator (pentru reducerea volumului). Deşeurile nevalorificate sunt în general depozitate. Activitățile de gestionare a deşeurilor pot prezenta un potențial risc pentru mediu, deoarece diferitele metode de gestionare implică emisia unor poluanți în mediu. Gestionarea neadecvată a deşeurilor conduce la numeroase cazuri de contaminare a solului şi apei subterane, amenințând sănătatea umană. Agricultura, industria şi activitățile social-economice reprezintă surse importante de generare a deşeurilor. Informațiile privind generarea deşeurilor şi practicile actuale de gestionare a deşeurilor sunt importante în identificarea riscurilor potențiale pentru mediu şi sănătatea umană. Acesta este motivul pentru care inventarierea deşeurilor, colectarea sistematică de date şi armonizarea sistemelor de clasificare a deşeurilor reprezintă fundamentul pentru statistica deşeurilor, în contextul creşterii calității şi comparabilității datelor privind gestionarea deşeurilor. Aplicarea unui sistem durabil de gestionare a deşeurilor implică schimbări majore ale practicilor actuale. Implementarea acestor schimbări necesită participarea tuturor segmentelor societății persoane individuale, întreprinderi şi instituții socio-economice. În general, Guvernul are ca responsabilități principale:? Stabilirea obiectivelor strategice şi condițiile care trebuie îndeplinite de către sistemele de gestionare a deşeurilor;? Elaborarea unui cadru general decizional unitar, pentru toți factorii implicați;? Introducerea măsurilor politice şi utilizarea instrumentelor adecvate pentru încurajarea şi susținerea schimbărilor necesare;? Asigurarea unui cadru adecvat pentru aplicarea strategiei gestionării deşeurilor, în care toți factorii implicați să înțeleagă responsabilitățile lor. La nivel guvernamental există mai multe ministere cu responsabilități în domeniul gestionării deşeurilor: Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, Ministerul Sănătații, Ministerul Economiei şi Comerțului. La nivel județean organizațiile implicate in gestionarea deşeurilor sunt: Agențiile de Protecția Mediului, Comisariatele Gărzii Naționale de Mediu, Direcțiile de Sănătate Publică şi unitățile administrațiilor publice locale.

6 Strategia gestionării deşeurilor are în vedere următoarele principii esențiale:? Principiul prevenirii la sursă;? Principiul Poluatorul plăteşte (costurile legate de gestionarea deşeurilor sunt suportate de către generatorii de deşeuri);? Principiul precauției (măsurile luate trebuie să anticipeze efectele negative asupra mediului);? Principiul proximității (deşeurile vor fi gestionate aproape de sursa de generare). Toate măsurile, posibil de a fi luate pentru gestionarea adecvată a deşeurilor, au în vedere următoarele opțiuni, în ordinea descrescătoare a priorității:? Prevenirea apariției deşeurilor;? Minimizarea / reducerea cantităților de deşeuri;? Valorificarea deşeurilor;? Eliminarea deşeurilor. Strategia Națională de Gestionare a Deşeurilor şi Planul Național de Gestionare a Deşeurilor iau în considerare următoarele opțiuni pentru politica de mediu:? Prevenirea generării şi reducerea cantităților de deşeuri (reproiectarea produsului, reconsiderarea procesului tehnologic, înlocuirea unor materii prime, restricții privind unele produse şi ambalaje);? Valorificarea materialelor (închiderea bilanțurilor de materiale, colectare separată în funcție de tipul deşeului, utilizarea celor mai bune tehnici disponibile în procesele tehnologice);? Elaborarea planurilor de gestionare integrată a deşeurilor la nivel de unitate economică, local, regional şi național;? Impunerea anumitor restricții pentru depozitarea deşeurilor, utilizarea celor mai bune tehnici de tratare a deşeurilor, impunerea de valori limită pentru emisiile rezultate din incinerarea deşeurilor, obligativitatea monitorizării depozitelor de deşeuri;? Reducerea transportului trans-frontalier de deşeuri periculoase cu respectarea legislației europene în domeniu;? Respectarea tuturor reglementărilor privind gestionarea deşeurilor. Pentru a reduce impactul cauzat de deşeuri asupra mediului, este necesar ca legislația să încurajeze reducerea generării de deşeuri la sursă şi valorificarea acestora. Deasemenea, este necesar ca reglementările specifice să asigure cadrul necesar pentru gestionarea deşeurilor în condiții de siguranță pentru mediu şi sănătatea umană. Cadrul legal şi instituțional privind gestionarea şi statistica deşeurilor În ultimii ani, România şi-a concentrat eforturile în câteva direcții importante privind protecția mediului, una dintre ele fiind problema deşeurilor. Sarcina transpunerii şi implementării legislației şi standardelor europene reprezintă o provocare majoră. Drept urmare, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor prin Direcția Gestionarea Deşeurilor şi Substanțelor Chimice Periculoase, a urmărit armonizarea legislației româneşti cu reglementările europene, inițiind adoptarea unei strategii naționale şi implementarea Planului Național de Gestionare a Deşeurilor.

7 Din punct de vedere legislativ, principalele reglementări adoptate în domeniul gestionării deşeurilor sunt:? Ordonanța de Guvern nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001 privind gestionarea deşeurilor şi aprobarea Planului Național de Gestionare a Deşeurilor;? Hotărârea de Guvern nr.1057/2001 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care conțin substanțe periculoase;? Hotărârea de Guvern nr. 128/2002 privind incinerarea deşeurilor;? Hotărârea de Guvern nr. 162/2002 privind depozitarea deşeurilor;? Ordinul MAPM nr. 867/2002 privind definirea criteriilor care trebuie îndeplinite de deşeuri pentru a se regăsi pe lista specifică unui depozit şi pe lista națională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri;? Hotărârea de Guvern nr. 856/2002 privind evidența gestionării deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv pentru deşeurile periculoase;? Ordinul MAPM nr. 1190/2002 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje;? Hotărârea de Guvern nr. 899/2004 pentru modificarea şi completarea Hotărârii de Guvern nr. 349/2002 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje;? Hotărârea de Guvern nr. 1470/2004 privind aprobarea Strategiei Naționale de Gestionare a Deşeurilor şi a Planului Național de Gestionare a Deşeurilor;? Hotărârea de Guvern nr. 68/2004 privind organizarea şi funcționarea Institutului Național de Statistică cu temei legal în Ordonanța de Guvern nr.9/1992 privind organizarea statisticii publice. Statisticile furnizează factorilor de decizie informații fundamentale de mediu în vederea adoptării unor hotărâri privind aspectele de mediu. Deşi există deja un volum considerabil de date, este nevoie de suplimentarea acestora cu date integrate referitoare la starea şi tendințele ecosistemelor Terrei, la resursele sale naturale, la poluare şi variabilele socio-economice aferente. Limitările legate de disponibilitatea, calitatea, coerența, standardizarea şi accesibilitatea datelor afectează în mod semnificativ deciziile fundamentale de dezvoltare durabilă. În multe țări şi regiuni există o capacitate redusă de a colecta şi evalua date şi de a le transforma în informații utile, care să poată fi diseminate. CAPITOLUL I PREZENTAREA ANCHETEI STATISTICE PILOT PRIVIND DEŞEURILE PENTRU ANUL Obiectivele anchetei Statisticile privind deşeurile au fost introduse în România în anul 1993, utilizând inițial un catalog românesc de deşeuri. Cu toate că Hotărârea Guvernului nr. 155/1999 pentru adoptarea catalogului european de deşeuri a fost emisă în 1999, în practică, statisticile privitoare la deşeuri se bazau pe această clasificare a deşeurilor încă din

8 anul Drept urmare, sunt disponibile o serie de date omogene din perioada 1995 şi până în prezent, cel puțin pentru principalele categorii de deşeuri. Conform Planului Național de Gestionare a Deşeurilor din România, colectarea şi calitatea datelor referitoare la deşeuri / activitățile de gestionare a deşeurilor s-au îmbunătățit în ultimii ani, dar mai există neconcordanțe şi anumite puncte slabe, în special în următoarele domenii: Informații despre anumite fluxuri de deşeuri (ex. cantitățile şi tipurile de deşeuri periculoase, compoziția deşeurilor municipale solide), anumiți generatori şi unele instalații de tratare; Proceduri de control pentru verificarea veridicității informațiilor declarate în legătură cu deşeurile; Sistemul de diseminare a datelor şi informațiilor referitoare la deşeuri şi activități de gestionare a deşeurilor într-un format corespunzător şi standardizat. Ancheta statistică privind generarea şi gestionarea deşeurilor în anul 2003, în România, a fost efectuată la nivel regional şi național, pe bază de esantionare şi / sau exhaustiv. Scopul anchetei statistice privind deşeurile a fost de a furniza date unitare şi coerente referitoare la: Generarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor industriale (periculoase şi nepericuloase); Colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor municipale; Compoziția deşeurilor municipale; Valorificarea deşeurilor; Unitățile specializate în tratarea şi eliminarea deşeurilor.

9 Principalele obiective ale anchetei statistice au fost următoarele: Îmbunătățirea calității şi a consistenței datelor existente referitoare la deşeuri, deținute de către autoritățile competente; Îmbunătățirea sistemului informațional existent în România referitor la generarea şi gestionarea deşeurilor; Armonizarea sistemului informațional național privind gestionarea deşeurilor cu normele şi standardele UE, prin îndeplinirea cerințelor Regulamentului 2150/2002/EC referitor la statisticile deşeurilor; Armonizarea sistemului statistic existent cu cerințele EUROSTAT (Joint Questionnaire EUROSTAT / OECD / Waste Section). 1.2 Prezentarea planului anchetei Ancheta a cuprins două părți şi anume : componenta exhaustivă şi componenta selectivă (prin eşantionare), pe baza cerințelor Termenilor de Referință ai proiectului PHARE RO şi pe baza propunerilor relevante făcute prin rapoartele proiectului de înfrățire PHARE RO 01-IB/ST-01. Principala sursă folosită pentru identificarea populației statistice anchetate a constituit-o baza de date Registru Statistic al Unităților Economice (REGIS), furnizată de către Institutul Național de Statistică. Pentru codurile CAEN 75 (75.12) şi 90, unitățile anchetate exhaustiv au fost stabilite pe baza informațiilor furnizate de către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor (MMGA), prin intermediul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului ICIM Bucureşti, în colaborare cu Agențiile locale de Protecția Mediului (APM-uri). Structura finală a populației statistice a anchetei a fost creată pe bază de straturi, care au fost explorate prin proceduri exhaustive şi prin proceduri selective (eşantion stratificat). Construirea straturilor a avut la bază trei variabile calitative de stratificare: Localizarea în cele opt (8) regiuni (a se vedea Anexa I Regiunile județele investigate); Activitatea economică indicată prin clasificarea CAEN Rev 1, conform Anexa I din Regulamentul 2150/2002/EC; Mărimea întreprinderilor clasificate în anumite intervale, în funcție de numărul de angajați (a se vedea Anexa II Planul anchetei).

10 În concordanță cu Planul anchetei (Anexa II) unitățile investigate exhaustiv au fost: - unități care desfăşoară activități economice care aparțin codurilor CAEN: 10, 11, 13, 16, 23, 41, 5157; - unități de administrație publică care efectuează servicii de salubritate (primării şi consilii locale) în conformitate cu codul CAEN 75.12; - unități specializate de salubritate care colectează, tratează, elimină deşeuri în concordanță cu cod CAEN 90. Unitățile investigate selectiv au fost:? Unitățile cu mai mult de 1 angajat, cu activități economice care aparțin codului CAEN 40, după separarea centralelor electrotermice, care utilizează combustibil solid (cărbune) cod CAEN 40.11, investigate exhaustiv;? Unitățile cu mai mult de 5 angajați, pentru codul CAEN 20;? Unitățile cu mai mult de 10 angajați, pentru codurile CAEN: 15, 17, 18, 19, 22, 30, 31, 32, 33, 36 şi 45. Pentru codurile CAEN: 14, 21, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 34, 35, 37 unitățile economice au fost investigate atât exhaustiv, cât şi prin eşantionare. Pentru sub-populația statistică investigată prin intermediul metodei de eşantionare stratificată, au fost grupate toate unitățile locale din totalul populației statistice, mai puțin cele incluse în sub-populația investigată exhaustiv. Pentru a extrage eşantionul, s-a utilizat procesul recomandat de Hansen şi Hurwitz 1 şi ilustrat de Cohran 2 (conform literaturii de specialitate): N = Număr total de unități locale din strat M i = Numărul angajaților din unitatea locală " i " a stratului Μ = ο N i= 1 M i, unde M o = Numărul total al angajaților unităților locale i din strat M z = i M i o, unde z i = probabilitatea ca unitatea i să fie extrasă prima în cadrul eşantionului Au fost identificate 457 de straturi şi pe baza metodologiei mai sus prezentată, au fost selectate perechi alternative de unități pentru fiecare strat astfel încât, numărul de unități să fie de cel puțin zece (10), respectiv cel puțin cinci (5) perechi de unități pe fiecare strat. În majoritatea straturilor s-a identificat o strânsă corelație între cifra de afaceri şi

11 numărul de angajați, motiv pentru care extragerea unităților de eşantionare s-a realizat cu o probabilitate proporțională cu dimensiunea forței de muncă (număr de angajați). În conformitate cu metodologia statistică aplicată, cel mai mic număr necesar de răspunsuri este de două unități locale pentru fiecare strat, ceea ce conduce la un număr total de minim 914 răspunsuri de la unitățile economice investigate selectiv. Ancheta statistică anuală privind deşeurile se bazează pe chestionare, care au fost completate şi adaptate la necesitățile naționale şi internaționale privind monitorizarea şi cerințele de raportare pentru generarea şi gestionarea deşeurilor. Structura finală a chestionarelor folosite în ancheta statistică privind deşeurile pentru anul 2003 a fost stabilită pe baza indicatorilor ceruți prin Joint Questionnaire EUROSTAT / OECD / Waste Section, precum şi pe baza altor cerințe specifice. S-au utilizat trei tipuri diferite de chestionare: AS-GD-PRODDES, chestionar completat de unitățile care generează, valorifică şi/sau elimină deşeuri în instalații proprii, inclusiv Regiile Apă-Canal şi unitățile de reciclare materiale (unități de tip REMAT). În particular, chestionarul AS-GD-PRODDES a fost completat de către: unități care desfăşoară activități economice specifice codurilor CAEN (Nomenclatorul CAEN-Rev.1): (Industria extractivă), (Industria prelucrătoare), 40 (Producția şi furnizarea energiei electrice şi termice, gaze şi apă), 41 (Captarea, tratarea şi distribuția apei), 45 (Construcții) ; unități specializate în reciclarea deşeurilor, respectiv cu activități economice specifice codurilor CAEN 37 (Recuperarea deşeurilor şi resturilor de materiale reciclabile) şi CAEN 5157 (Comerț cu ridicata al deşeurilor şi resturilor); unități care au activități economice specifice codului CAEN (Administrație publică generală, economică şi socială), dar care au ca activitate secundară tratarea apei sau epurarea apei uzate; unități care au activități economice specifice codului CAEN 90 (Eliminarea deşeurilor şi a apelor uzate; asanare, salubritate şi activități similare). Chestionarul cuprinde cinci (5) capitole după cum urmează: V V V V Cap. 1 : Generarea şi gestionarea deşeurilor Cap. 2 : Tratarea termică a deşeurilor Cap. 3 : Caracteristicile depozitelor proprii Cap. 4 : Aspecte financiare privind gestionarea deşeurilor Cap. 5 : Alte informațiias-gd-mun, chestionar completat de către unitățile de salubritate, primării, consilii locale. În particular, chestionarul AS-GD-MUN a fost completat de către:? unitățile de salubritate, primării şi consilii locale care desfăşoară activitate specifică codurilor CAEN (Nomenclatorul CAEN-Rev.1): 75 ( Administrație publică generală, economică şi socială);? unitățile de salubritate care desfăşoară activitate specifică codurilor CAEN (Nomenclatorul CAEN-Rev.1): 90 (Eliminarea deşeurilor şi a apelor uzate; asanare, salubritate şi activități similare).

12 Chestionarul AS-GD-MUN cuprinde patru (4) capitole, după cum urmează: V V V V Cap. 1 : Colectarea, valorificarea şi eliminarea deşeurilor municipale Cap. 2 : Caracteristicile serviciilor de salubritate. Compoziția medie a deşeurilor municipale Cap. 3 : Dotarea unităților de salubritate Cap. 4 : Taxele de salubritate AS-GD-TRAT, chestionar completat de unitățile care administrează / operează instalații de tratare deşeuri şi depozite de deşeuri. În particular, chestionarul AS-GD-TRAT a fost completat de către unitățile care efectuează activități specifice codului CAEN 90 (conform Nomenclatorului CAEN-Rev.1) - Eliminarea deşeurilor şi a apelor uzate; asanare, salubritate şi activități similare. Chestionarele AS-GD-TRAT nu au fost transmise unităților economice care au propria instalație de tratare a deşeurilor şi care au raportat datele prin chestionarul AS-GD-PRODDES. Chestionarul cuprinde trei (3) capitole, după cum urmează: V Cap. 1 : Compostarea deşeurilor V Cap. 2 : Tratarea termică a deşeurilor V Cap. 3 : Depozitarea deşeurilor municipale Chestionarele utilizate în ancheta statistică pentru anul 2003 sunt prezentate în Anexa III.

13 1.3 Prezentarea activităților desfăşurate în cadrul anchetei În următorul tabel sunt prezentate centralizat activitățile desfăşurate pe perioada anchetei statistice. Nr. crt. Tipul activității Perioada de timp 1. Campanie telefonică pentru revizuirea / actualizarea bazei de date REGIS şi stabilirea contactului cu unitățile economice anchetate exhaustiv 2. Trimiterea prin poştă a chestionarelor către unitățile economice cercetate exhaustiv 3. Stabilirea unităților economice cercetate selectiv şi trimiterea prin poştă a chestionarelor unui număr total de trei perechi de unități pentru fiecare strat 4. Campanie telefonică şi vizite în teren pentru obținerea răspunsurilor de la toate unitățile economice investigate exhaustiv 5. Trimiterea seturilor alternative de chestionare unităților cercetate selectiv (din lista de rezervă), pentru straturile în care nici una dintre cele 3 perechi de unități nu a răspuns 6. Campanie telefonică şi vizite în teren pentru colectarea datelor de la unitățile economice cercetate selectiv, astfel încât să se asigure un minim de 2 răspunsuri pe fiecare strat Martie Aprilie 2004 Martie Aprilie 2004 Aprilie Mai 2004 Aprilie Iunie 2004 Mai - Iunie 2004 Iunie - Iulie Colectarea / centralizarea chestionarelor Aprilie - Iulie Verificarea / validarea datelor din chestionare Mai - August Introducerea datelor colectate şi verificate / validate în baza de date (aplicația IT) Mai - August Rafinarea şi procesarea datelor Iunie - August 2004 În cazul anchetei realizată prin metoda exhaustivă, datele de identificare ale unităților economice înscrise în baza de date REGIS, au fost centralizate în conformitate cu clasificarea activităților economice (Nomenclator CAEN Rev.1), la nivel de județ şi au fost verificate şi actualizate cu ajutorul Direcțiilor Județene / Regionale de Statistică. În acelaşi timp, experții locali reprezentanți ai APM-urilor locale, au verificat listele de unități. La cererea acestora, unități cu importanță în generarea de deşeuri au fost introduse suplimentar în anchetă.

14 În urma verificărilor, încă de la începutul anchetei, s-a evidențiat faptul că o serie de unități nu pot fi investigate, principalele motive fiind:? Dubla înregistrare a aceleaşi unități economice la diferite coduri CAEN (în conformitate cu REGIS); unitatea a fost investigată pentru codul CAEN corespunzător activității principale;? Înregistrarea aceleaşi unități sub două denumiri diferite;? Neconcordanță între tipul real de activitate economică desfăşurat de unitate şi codul CAEN la care unitatea este înregistrată în baza de date REGIS;? Activitate întreruptă temporar în 2003;? Unitate aflată în procedură de închidere;? Unitate declarată falimentară;? Sediul central al unității economice declarat este fără activitate de producție; în cazul existenței de filiale active în teritoriu acestea au fost incluse în ancheta exhaustivă. După actualizarea bazei de date, a rezultat un numar total de 1751 unități economice investigate prin metoda exhaustivă, cărora le-au fost distribuite prin poştă chestionare, astfel:? 376 chestionare AS-GD-MUN companiilor de salubritate şi primăriilor (activități conform codului CAEN 75.12);? 273 chestionare AS-GD-TRAT stații de compostare, incineratoare de deşeuri, operatori de depozite, companii de salubritate / primării care administrează depozite;? 1224 chestionare AS-GD-PRODDES unități care generează / valorifică deşeuri (inclusiv unități tip REMAT şi Regii Apă-Canal). Diferența dintre numărul de chestionare transmise (1873) şi numărul de unități anchetate exhaustiv (1751) se datorează faptului că unele dintre unități au fost anchetate atât pentru activități corespunzătoare codurilor CAEN şi 90, cât şi pentru activitatea corespunzătoare codului CAEN 41. Pe parcursul desfăşurării anchetei exhaustive, conform răspunsurilor / declarațiilor proprii s-au mai eliminat o serie de unități economice, principalele motive fiind: - Lipsa generării de deşeuri, în special pentru unitățile anchetate pentru activitatea economică specifică codului CAEN 41; Existența unor unități de salubrizare care în 2003 nu au desfăşurat activități economice specifice codului CAEN şi / sau CAEN 90, serviciile de salubritate fiind asigurate de alte unități ale administrației publice locale. La sfârşitul anchetei pentru componenta exhaustivă, un număr de 1443 unități economice au răspuns la chestionare, 294 unități au fost eliminate şi 14 unități economice nu au răspuns, indiferent de măsurile luate de experții români. Indicatorii statistici agregați pentru componenta exhaustivă s-au calculat pentru 1457 unități economice (pentru cele 14 non-răspunsuri estimarea datelor s-a realizat prin aplicarea analizei regresive). În cazul anchetei realizată prin metoda selectivă, unitățile economice au fost grupate în 457 straturi, după activitatea economică (conform clasificării CAEN-Rev.1)

15 şi mărimea întreprinderii (funcție de numărul de salariați). Reprezentativitatea în calcularea indicatorilor statistici agregați pentru componenta selectivă, este asigurată de răspunsul a minim 2 unități economice pe strat, respectiv minim 914 răspunsuri. În acest sens s-au investigat 4306 unități economice, cărora le-au fost distribuite chestionare tip AS-GD-PRODDES. Procedurile aplicate pentru transmiterea şi colectarea chestionarelor au fost similare cu cele prezentate pentru ancheta exhaustivă. La sfârşitul anchetei pentru componenta selectivă, numărul de unități economice care au răspuns la chestionare (1130) a fost mai mare decât numărul minim necesar de răspunsuri pe strat (914), asigurându-se astfel condițiile necesare pentru calcularea indicatorilor statistici agregați, reprezentativi la nivel regional şi național. După colectarea chestionarelor, o verificare primară a datelor a fost efectuată în cadrul APM-urilor teritoriale, experții locali operând modificările / completările necesare, direct în chestionare, împreună cu reprezentanții unităților. Toate chestionarele colectate în cadrul anchetei statistice au fost verificate de două ori de experții principali cu ajutorul formulelor de corelare corespunzătoare şi apoi au fost introduse în baza de date. Analiza datelor incluse în chestionar evidențiază o categorie de aspecte pentru care persoanele intervievate nu au dorit să răspundă sau au răspuns cu dificultate, după insistențe. Aceştia, au încercat să evite răspunsurile la întrebările privind:? Cifra de afaceri a unității pentru anul de referință al anchetei (2003);? Numărul de salariați;? Tipul de proprietate;? Informații privind cheltuielile cu gestionarea deşeurilor divizate pe diferite categorii. De asemenea, intervenții suplimentare din partea anchetatorilor au fost necesare deoarece:? Unele unități nu cunosc adevăratul cod CAEN corespunzător principalei activități desfăşurate. De exemplu: majoritatea unităților anchetate pentru activitatea specifică codului CAEN 41, dar care administrează şi propriul depozit de deşeuri sau care desfăşoară şi activități de salubrizare, au făcut confuzii între cele 3 activități (generare, colectare, eliminare); codurile CAEN 37 şi 5157 corespund unor activități similare, multe unități generând confuzii şi probleme;? Multe unități nu îşi cunosc codurile SIRUES şi SIRUTA şi nu sunt familiarizate cu codificarea deşeurilor conform HG 856 / 2002 ;? Unitățile care generează deşeuri au identificat cu dificultate codurile fiscale ale companiilor care preiau deşeurile pentru reciclare / eliminare;? În general, cei care completează chestionarul nu citesc sau nu acordă atenție notelor explicative înscrise în subsolul paginilor;

16 ? Nu este indicat corect numărul autorizației de mediu a instalației de tratare / eliminare deşeuri şi nu este specificată valabilitatea acesteia;? Cantitățile de deşeuri sunt furnizate în diferite unități de măsură, altele decât cele solicitate în chestionar (tone) - de exemplu: bucăți, litri, metri cubi, metri;? Semnificația codurilor de valorificare (R) şi eliminare (E) nu a fost în totalitate înțeleasă; au fost făcute confuzii între codurile R12 şi R13 pe de o parte, şi celelalte coduri de valorificare pe de altă parte şi de asemenea între E15 şi celelalte coduri de eliminare ;? Unele unități economice gestionează necorespunzător diferite tipuri de deşeuri, de exemplu deşeurile periculoase sunt eliminate în depozite de deşeuri municipale, sau deşeurile reciclabile sunt eliminate sau arse în instalații nespecializate;? Există două interpretări cu privire la capacitatea construită a depozitelor de deşeuri: administratorii depozitelor de deşeuri municipale au considerat capacitatea construită ca fiind capacitatea proiectată, în timp ce unitățile cu activitate în domeniul industriei extractive au considerat capacitatea construită ca fiind volumul deşeurilor depozitate. Unel unități economice au declarat suprafețele propriului depozit de deşeuri în metri pătrați în loc de hectare. Trebuie notat că unitățile reprezentative la nivel național, care gestionează mari cantități de deşeuri, au completat corect datele referitoare la managementul deşeurilor, deoarece sunt familiarizate cu întocmirea unor astfel de rapoarte, care în conformitate prevederilor legislației în domeniu, se predau lunar şi/sau trimestrial Agențiilor de Protecție a Mediului. În general, unitățile economice mici nu au refuzat colaborarea, dar au răspuns cu întârziere la chestionare (după intervenții telefonice şi/sau vizite în teren), invocând următoarele cauze: Lipsa timpului luând în calcul numărul mare de documente / rapoarte solicitate de diferite instituții; Lipsa de personal specializat; Lipsa unei evidențe a deşeurilor în unitate; Pierderea chestionarului chiar dacă există o confirmare a primirii sale.

17 Din răspunsurile primite de la unitățile intervievate a rezultat interesul privind: Instalațiile de tratare / depozitare a deşeurilor (mai ales în cazul deşeurilor cu conținut de substanțe periculoase) existente la nivel național pentru eficientizarea gestionării deşeurilor; Posibilitatea de obținere de noi surse de finanțare interne sau externe pentru investiții în domeniu (instalații de incinerare, unități de compostare, depozite în conformitate cu legislația europeană);? Modalitățile de reciclare / reutilizare a deşeurilor generate de propria activitate, pentru schimbarea actualei practici de comercializare (schimb de deşeuri între deținători). 1.4 Prezentarea metodologiei de procesare a datelor Rafinarea datelor Chestionarele colectate, care au fost folosite la estimarea indicatorilor agregați, au fost rafinate (validate din punct de vedere calitativ) prin parcurgerea următoarelor etape: Experții români (din cadrul APM-urilor locale, INCD-ECOIND şi INCD-ICIM) au evaluat aspectele calitative ale datelor obținute pe parcursul procedurii de verificare a chestionarelor, pentru identificarea datelor lipsă, pe baza experienței acestora în condițiile locale specifice generării de deşeuri; După introducerea datelor colectate în baza de date, experții internaționali le-au procesat pentru estimarea indicatorilor agregați. În scopul evaluării calității datelor colectate au fost produse, pentru fiecare componentă a anchetei statistice (exhaustivă / selectivă), frecvențe de distribuție a parametrilor relevanți. Anumite formule de corelație au fost folosite în timpul procedurii de introducere a datelor pentru a se semnaliza potențialele probleme privind informațiile colectate şi pentru un mai bun control al calității datelor. Tratarea non-răspunsurilor Strategia în cazul lipsei răspunsurilor se diferențiază pe componenetele exhaustivă şi selectivă ale anchetei şi s-a aplicat numai în cazul unităților care au avut activitate în anul 2003, dar au refuzat să răspundă la chestionar. În cazul componentei exhaustive a anchetei, ca urmare a ratei de răspuns ridicate (mai mare de 90%), soluționarea non-răspunsurilor s-a realizat prin aplicarea analizei regresive. În cazul componentei selective, pentru prevenirea apariției non-răspunsurilor, s-a asigurat un număr minim de zece (10) de unități economice, respectiv de cel puțin cinci (5) perechi de unități pentru fiecare strat construit pe activități economice, la nivel regional. În cazul în care nici una din cele cinci perechi de unități pe strat nu a răspuns la

18 chestionare, unitățile straturilor respective au fost unite cu cele adiacente, s-au generat noi straturi şi s-a selectat un nou set de cinci perechi de unități care au fost anchetate. După aplicarea procedurii de tratare a non-răspunsurilor, numărul inițial de straturi s-a redus de la 457 la 410, în acest caz obținându-se răspunsuri de la cel puțin 2 unități pe strat. Procesarea datelor Rafinarea datelor a fost urmată de procesarea acestora care a constat în urmatoarele etape:? Estimarea indicatorilor statistici agregați;? Elaborarea rezultatelor finale sub diverse forme (tabele, grafice, etc.). Calcularea indicatorilor statistici agregați S-au utilizat metodologii diferite pentru calculul indicatorilor statistici agregați pentru cele două componente ale anchetei: exhaustivă şi selectivă. Pentru componenta exhaustivă a anchetei, indicatorii statistici agregați au fost calculați prin simpla însumare a datelor colectate de la unitățile economice care au răspuns. Metodologia aplicată pentru calcularea indicatorilor statistici agregați în cazul componentei selective, a fost în conformitate cu procedura de extragere a eşantionului, recomandată de Hansen şi Hurwitz şi ilustrată de Cohran. În particular, populația totală, Y, este estimată cu ajutorul indicelui de estimare Horvitz şi Thompson: = 1 y Ŷ 2 z i i y + z j j, (1) unde Yi şi Yj sunt preluate din tabele în funcție de variabila care este calculată (cantități de deşeuri colectate, valorificate, eliminate, etc.). Estimatorul eşantionului imparțial Yates şi Grundy pentru varierea indicelui de estimare Horvitz şi Thompson este S 2 Yˆ π π i j = π π ij ij y π i i y π j j 2 (2) Acelaşi lucru este valabil pentru πi care reprezintă probabilitatea ca unitatea " i " să fie extrasă în eşantion şi πij este probabilitatea ca, atât unitatea " i ", cât şi " j " să fie extrase în eşantion cu

19 π i = 2z i π ij 2z i z = D j ( 1 z ) i z j ( )( ) 1 2z i 1 2z j şi N = 1 z + i D z i= 1 i Rao şi Şingh arătau că estimatorul Yates-Grundy pentru varierea estimatorului Horvitz şi Thompson este mai stabil în comparație cu alți estimatori şi este întotdeauna pozitiv. În consecință, yi şi yj vor fi cunoscute pentru fiecare strat, iar estimările pentru (1) şi (2) vor fi disponibile. După cum a fost menționat, aceste două formule sunt valabile pentru un singur strat. Extinderea la un număr de L straturi este aplicată astfel: Ŷ = L Ŷ h h = 1 şi ( ) V( Ŷ h ) V Ŷ = L h = 1 cu un interval de încredere de 95% () Ŷ±1.96 VŶ Metodologia de mai sus este, de asemenea, transferată calculelor aplicației, folosind aceeaşi metodologie ca şi pentru calcularea Yi şi Yj, folosind din nou proceduri şi tabele intermediare diferite. Prezentarea rezultatelor finale Pentru prezentarea rezultatelor finale o abordare tabelară a fost adoptată cuprinzând indicatori statistici privind: Cantitatea de deşeuri generate din activități economice; Cantitatea de deşeuri municipale colectate; Cantități de deşeuri tratate sau eliminate de unități specializate. În următorul capitol, sunt prezentate tabelele cu rezultatele aferente fiecărei categorii menționate mai sus împreună cu graficele şi comentariile corespunzătoare fiecărui tabel.

20 CAPITOLUL II REZULTATELE ANCHETEI STATISTICE PILOT PRIVIND DEŞEURILE PENTRU ANUL Rezultatele pentru deşeurile generate Introducere Această secțiune cuprinde rezultatele anchetei privind deşeurile generate de activitățile economice. Tabelele includ date privind generarea deşeurilor (conform Nomenclatorului CAEN Rev.1), precum şi diferitele metode de valorificare şi eliminare a deşeurilor, utilizate în țară. Este prezentată ponderea deşeurilor periculoase pentru anul Deşeurile periculoase se referă la unele categorii de deşeuri care trebuie controlate, în conformitate cu Convenția de la Basel privind controlul transportului transfrontalier de deşeuri periculoase şi eliminarea acestora. În ceea ce priveşte generarea, valorificarea şi eliminarea deşeurilor nepericuloase, sunt prezentate datele referitoare la cantitățile generate de către unitățile industriale şi alte unități economice şi cele privind diferitele metode de valorificare şi eliminare, aplicate în țară. Datele se referă la toate deşeurile nepericuloase generate (inclusiv deşeurile destinate recuperării şi reciclării), exclusiv cele care fac subiectul reciclării interne (direct la locul generării) Rezultate TABEL : Cantități de deşeuri generate, valorificate, eliminate şi stocate pe activități economice Descriere: Tabelul prezintă informațiile despre generarea, valorificarea, elim (la sfârşitul anului) deşeurilor, pe activități economice. În particular, pe CAEN, informația referitoare la cantitățile de deşeuri periculoase şi ne prezentată, pentru: - Deşeuri generate; - Deşeuri valorificate; - Deşeuri eliminate; - Deşeuri în stoc la sfârşitul anului. Stocul la începutul anului nu e dar a fost inclus în procedurile de calcul. referă la activitățile secundare ale unităților incluse în cadrul an activități de generare, valorificare şi eliminare a nămolului rezul Comentarii: - Cantitățile declarate sunt obținute fie prin cântarire, fie prin esti - Coloana Stoc se referă la stocurile la sfârşitul anului 2003; - Rezultatele activităților economice 75 (75.12) şi 90 prezentate de tratare a apei şi de epurare a apei uzate.

21 Tabel 2.1-1: Cantități de deşeuri generate, valorificate, eliminate şi stocurile pe activități economice CANTITĂȚI DE DEŞEURI GENERATE, VALORIFICATE, ELIMINATE ŞI STOCURILE PE ACTIVITĂȚI ECONOMICE Deşeuri periculoase (Tone) Deşeuri nepericuloase (Tone) cod CAEN Generate Valorificate Eliminate Stoc Generate Valorificate Eliminate Stoc ,10 38,59 49,00 182, , , , , , , , , , , , , , , ,60 641, , , , , ,51 96,60 0,42 175, , , , , , , ,79 173, , , , , ,76 16,54 0,10 0, , , ,10 84, ,64 913,82 9, , , , , , ,06 9,63 0,00 3, , , ,30 533, ,76 0,00 0,76 0, , , , , , , ,70 160, , , , , ,78 34,25 0,43 512, , , , , ,03 11,68 1,07 1, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,28 210,25 27,01 82, , , , , , ,38 832,15 188, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,00 0,00 0,00 0,00 697,17 510,28 697,17 0, , ,77 93, , , , , , ,56 47,19 20,89 8, ,70 858, ,86 523, ,89 52,30 118,13 0, , , ,02 2, , , , , , , , , ,95 572, , , , , , , ,30 72,03 128,14 8, , , , , , ,91 24, , , , , ,81

22 40 din care ,79 197,64 341,35 126,70 289,02 0,00 728,75 252, , , , , , , , , ,80 23,39 436,12 45, , , , , ,80 420,34 0,00 304, , , , , ,18 969,59 0,00 20, , , , , ,10 0,10 0,00 0, ,80 427, ,10 112, ,63 1,37 0,03 0, ,35 17, , ,76 TOTAL , , , , , , , ,72

23

24 Tabel Cantitățile de deşeuri generate, valorificate şi eliminate pe secțiuni din activitatea economică Secțiuni din activitatea economică Cod CAEN Activitatea economică Cantități de deşeuri generate (tone) Cantități de deşeuri valori Periculoase Nepericuloase Total Periculoase Nepericuloase A 1 B C Industria extractivă (exclusiv cod CAEN 12) DA Fabricarea produselor alimentare, a băuturilor şi a tutunului DB + DC Fabricarea produselor textile şi a produselor din piele DD 20 Prelucrarea lemnului şi fabricarea produselor din lemn DE Fabricarea celulozei, hârtiei şi a produselor din hârtie; editarea şi tipărirea publicațiilor DF 23 Fabricarea cocsului, a produselor obținute din rafinarea petrolului şi a combustibililor nucleari DG+DH Fabricarea substanțelor, preparatelor şi produselor chimice; fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice DI 26 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice DJ Industria metalurgică, industria construcțiilor metalice şi a produselor din metal DK+DL+DM Industria de maşini şi echipamente, industria de echipamente electrice şi optice, industria mijloacelor de transport , , , , , , , , , ,11 69, , ,23 923, , , , , , ,40 556, , ,88 45, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,90 DN (Excluzand 37) 36 Fabricarea mobilei şi alte activități industriale n.c.a. 207, , ,73 72, ,68 E Energie electrică şi termică, gaze şi apă; Captarea, tratarea şi distribuția apei 1.287, , ,37 364, ,12 F 45 Construcții 410, , ,16 420, ,95

25 G-Q Deşeuri menajere şi asimilabile din: unități economice, comerciale, birouri, instituții, unități sanitare 0, , ,76 L Administrație publică generală, economică şi socială (Primării / Consilii locale) Recuperarea deşeurilor şi resturilor de materiale reciclabile Comerț cu ridicata al deşeurilor şi resturilor Eliminarea deşeurilor şi a apelor uzate; asanare, salubritate şi activități similare 0, , ,90 0,10 427, , , , , ,07 0, , ,92 969, ,95 1, , ,98 1,37 17,77 Total , , , , , b Cantitatile de deseuri generate, valorificate si eliminate pe sectiuni din activitatea economica 0,86% < 0,1% 1,2% < 0,1% 16,2% 82% Industria prelucratoare Energie electrica si termica, gaze si apa; Captarea, tratarea si distributia apei Constructii Administratie publica generala, economica si sociala (Primarii / Consilii locale) Recuperarea deseurilor si resturilor de materiale reciclabile; Comert cu ridicata al deseurilor si Eliminarea deseurilor si a apelor uzate; asanare, salubritate si activitati similare

26

27

28 TABEL : Cantități de deşeuri generate la nivel național, pe principalele tipuri de deşeuri Descriere: Tabelul prezintă informații referitoare la tipurile de deşeuri generate în România. În particular, sunt prezentate informațiile referitoare la cantitățile generate pentru diferitele tipuri de deşeuri, în conformitate cu Anexa I din Regulamentul 2150/2002/CE, pentru anul Comentarii: - Cantitățile declarate sunt obținute fie prin cântărire, fie prin estimare; - Colectarea datelor s-a realizat pe baza Listei Europene a Deşeurilor (LoW), legătura cu Nomenclatorul Statistic EWC-Stat din Anexa III a Regulamentului 2150/2002/EC fiind asigurată prin tabelele de transpoziție între cele doua clasificări: LoW şi EWC-Stat; - Codul "05" - deşeuri din activități de ocrotire a sănătății şi veterinare se referă numai la cantitățile de deşeuri generate de cabinetele medicale din cadrul unităților economice. Tabel Cantitățile de deşeuri generate la nivel național, pe principalele tipuri de deşeuri PRINCIPALELE TIPURI DE DEŞEURI ŞI CANTITĂȚILE GENERATE LA NIVEL NAȚIONAL Cod deşeu Tipuri de deşeuri Cantități de deşeuri generate (tone) 01.1 Solvenți uzați (epuizați) 1.442, Deşeuri acide, alcaline sau conținând săruri , Uleiuri uzate , Catalizatori chimici uzați (epuizați) 1.844,45 01 Deşeuri compuşi chimici ,08 02 Deşeuri rezultate de la prepararea produşilor chimici , Reziduuri şi depuneri chimice ,31

29 03.2 Nămoluri industriale ,78 03 Alte deşeuri chimice ,09 05 Deşeuri din activități de ocrotire a sănătății şi veterinare (exclusiv 02) 180,52 06 Deşeuri metalice , Deşeuri de sticlă , Deşeuri de hârtie şi carton , Deşeuri de cauciuc , Deşeuri de plastic , Deşeuri de lemn , Deşeuri textile , Deşeuri cu conținut de PCB 231,83 07 Deşeuri nemetalice ,82 08 Echipamente dezmembrate [(incluzând vehicule dezmembrate (08.1)] ; deşeuri de baterii şi acumulatori (08.41)) , Vehicule uzate 5.275, Deşeuri de la baterii şi acumulatori 4.505,65 09 Deşeuri animale şi vegetale (cu excepția şi 09.3) , Deşeuri animale din pregătirea hranei şi a altor produse 09.3 Fecale, urină şi bălegar de la animale (gunoi de grajd) , , Deşeuri menajere şi asimilabile , Materiale mixte şi nediferențiate ,33

30 10.3 Reziduuri de sortare ,18 10 Deşeuri în amestec ,55 11 Nămoluri rezultate din servicii municipale (cu excepția 11.3) , Deşeuri rezultate de la dragare 0, Deşeuri minerale (cu excepția 12.4 şi 12.6) , Deşeuri provenite din activități de combustie 12.6 Soluri contaminate şi deşeuri de la dragare cu conținut periculos ,51 882,16 12 Deşeuri minerale (Total) ,54 13 Deşeuri solide stabilizate sau vitrificate 0,00

31

32 TABEL : Cantitățile de deşeuri valorificate la nivel național, pe principalele tipuri de deşeuri Descriere: Tabelul prezintă informațiile referitoare la tipurile de deşeuri valorificate în România. În particular sunt prezentate informațiile referitoare la diferitele tipuri de deşeuri în conformitate cu Anexa I din Regulamentul 2150/2002/EC, pentru anul Comentarii: - Cantitățile declarate sunt obținute fie prin cântărire, fie prin estimare; - Colectarea datelor s-a realizat pe baza Listei Europene a Deşeurilor (LOW), legătura cu Nomenclatorul Statistic EWC-Stat, Anexa III a Regulamentului 2150/2002/EC fiind asigurată prin tabelele de transpoziție între cele doua clasificări LOW şi EWC-Stat; Tabel Cantități de deşeuri valorificate la nivel național, pe principalele tipuri de deşeuri PRINCIPALELE TIPURI DE DEŞEURI ŞI CANTITĂȚILE VALORIFICATE LA NIVEL NAȚIONAL Cod deşeu Tipuri de deşeuri Cantități de deşeuri valorificate (tone) 01.3 Uleiuri uzate ,94 06 Deşeuri metalice , Deşeuri de sticlă , Deşeuri de hârtie şi carton , Deşeuri de cauciuc , Deşeuri de plastic , Deşeuri de lemn , Deşeuri textile , Deşeuri cu conținut de PCB 44,57 07 Deşeuri nemetalice ,89 09 Deşeuri animale şi vegetale (cu excepția şi 09.3) Deşeuri animale din pregătirea hranei şi a altor produse , , Fecale, urină şi bălegar de la animale (gunoi de grajd) ,38

33 09 Deşeuri animaliere şi vegetale (Total) ,13 12 Deşeuri minerale , Alte deşeuri, cu excepția uleiurilor uzate (01.3) ,60

34 TABEL : Cantități de deşeuri eliminate la nivel național, pe principalele tipuri de deşeuri Descriere: Tabelul prezintă informațiile referitoare la tipurile de deşeuri eliminate în România. În particular, sunt prezentate informațiile referitoare la cantitățile generate pentru diferitele tipuri de deşeuri, în conformitate cu Anexa I din Regulamentul 2150/2002/CE, pentru anul Comentarii: - Cantitățile declarate sunt obținute fie prin cântărire, fie prin estimare; - Colectarea datelor s-a realizat pe baza Listei Europene a Deşeurilor (LOW), legătura cu Nomenclatorul Statistic EWC-Stat, Anexa III a Regulamentului 2150/2002/EC fiind asigurată prin tabelele de transpoziție între cele doua clasificări LOW şi EWC-Stat; Tabel Cantitățile de deşeuri eliminate la nivel național, pe principalele tipuri de deşeuri PRINCIPALELE TIPURI DE DEŞEURI ŞI CANTITĂȚILE ELIMINATE LA NIVEL NAȚIONAL Cod deşeu Tipuri de deşeuri Cantități de deşeuri eliminate (tone) Deşeuri chimice, cu exceptia uleiurilor uzate (01.3) , Uleiuri uzate , Deşeuri chimice (Total) ,12 09 Deşeuri animale şi vegetale (cu excepția şi 09.3) Deşeuri animale din pregătirea hranei şi a altor produse 09.3 Fecale, urină şi bălegar de la animale (gunoi de grajd) 09 Deşeuri animaliere şi vegetale (Total) , , , , Deşeuri menajere şi aşimilabile , Materiale mixte şi nediferențiate , Reziduuri de sortare ,31 10 Deşeuri în amestec ,95 11 Nămoluri ,39

35 12 Deşeuri minerale , Alte deşeuri ,91 alorificate şi eliminate la nivel național prezintă informațiile referitoare la valorificarea şi eliminarea deşeurilor la nivel particular sunt prezentate informații referitoare la cantitățile de deşeuri şi nepericuloase generate de activitățile economice în România în anul 2003, erare cu recuperare de energie (R9) iclare, recuperare etc. (R1 R5) operațiuni de valorificare (R6-R8; R10-R11) rațiuni pregătitoare în vederea valorificării (R12, R13) are fizico-chimică (E9) are biologică (E8) erare (E10-E11) ozitare pe teren neamenajat sau pe teren special amenajat, descărcare pe fețe (E1-E5) cuare în medii acvatice (E6-E7) are permanentă (E12) rațiuni pregătitoare în vederea eliminării (E13-E15) titățile declarate sunt obținute fie prin cântărire, fie prin estimare bel, prima coloană de procente se referă la ponderea fiecărei operații de ficare şi respectiv de eliminare. A doua coloană de procente se referă la rția de deşeuri periculoase sau nepericuloase din totalul deşeurilor (%).

36 ivel național Deşeuri periculoase Deşeuri nepericuloase Deşeuri total (x 1000 tone) % % (x 1000 tone) % % (x 1000 tone) % % 479, ,00 1, , ,00 98, , ,00 100,00 42,302 8,83 1, ,425 8,88 98, ,727 8,88 100,00 202,715 42,31 1, ,106 41,85 98, ,821 41,86 100,00 39,964 8,34 2, ,456 6,28 97, ,420 6,32 100,00 194,135 40,52 1, ,848 42,99 98, ,982 42,95 100, , ,00 0, , ,00 99, , ,00 100,00 47,642 2,34 48,45 50,691 0,01 51,55 98,332 0,03 100,00 0,001 0,00 0,03 4,110 0,00 99,97 4,111 0,00 100,00 0,436 0,02 1,86 22,947 0,01 98,14 23,383 0,01 100,00 menajat, 1.976,348 96,89 0, ,631 98,70 99, ,979 98,69 100,00 0,004 0,00 0, ,295 1,14 100, ,299 1,14 100,00 1,640 0,08 54,29 1,381 0,00 45,71 3,021 0,00 100,00 13,806 0,68 2,84 472,519 0,14 97,16 486,325 0,14 100, Rezultatele pentru deşeuri municipale colectate Introducere Această secțiune cuprinde rezultatele anchetei asupra deşeurilor municipale. Diferitele tabele de rezultate includ date referitoare la colectarea de deşeuri municipale, compoziția deşeurilor municipale şi diferitele metode de tratare şi eliminare utilizate în țară Rezultate

37 Tabel Cantități de deşeuri municipale solide colectate (1000 tone) şi distribuția populației deservite, pe regiuni şi la nivel național Descriere: Tabelul prezintă informațiile referitoare la colectarea deşeurilor so pe regiuni şi la nivel național. În particular, pentru fiecare regiune din Ro prezentate cantitățile de deşeuri municipale colectate în anul 2003, pe u categorii: - Deşeuri menajere şi asimilabile; - Deşeuri de la serviciile municipale; - Deşeuri de la constructii şi demolari; - Altele. De asemenea, se prezintă numărul de locuitori deserviți de sistemul de deşeurilor municipale, pentru fiecare regiune (urban şi rural). Comentarii: - Populația deservită a fost calculată prin însumarea populației d chestionare. - Cantitățile declarate sunt obținute fie prin cântarire, fie prin esti - Categoria Altele se referă la tipuri de deşeuri municipale care incluse în categoriile menționate mai sus.

38 Tabel Cantități de deşeuri municipale solide colectate şi distribuția populației deservite, pe regiuni şi la nivel național ANUL: 2003 Cantități de deşeuri colectate (1000 tone) NORD-EST SUD-EST SUD SUD-VEST VEST NORD-VEST C Populația deservită Distribuția populației deservite U R U R U R U R U R U R U A Deşeuri menajere şi asimilabile Deşeuri de la serviciile municipale Deşeuri de la construcții şi demolări 739, , , , , , , , ,169 52,553 54, ,661 34,093 36,277 24,036 11,303 10,103 42,610 Altele 27,307 7,391 0,061 0,024 7,249 14,280 Total 888, , , , , ,522 7 TABEL : Cantități de deşeuri municipale solide colectate, valorificate şi eliminate pe regiuni şi la nivel național Descriere: Tabelul prezintă informații referitoare la colectarea, valorificarea şi eliminarea deşeurilor municipale solide pe regiuni. In particular pentru fiecare regiune a României, sunt prezentate pentru anul 2003 cantitățile de: - Deşeuri colectate - Deşeuri valorificate - Deşeuri eliminate Comentarii: - Cantitățile declarate sunt obținute fie prin cântarire, fie prin estimare

39 Tabel Cantități de deşeuri municipale solide, colectate, valorificate şi eliminate pe regiuni şi la nivel național ANUL: 2003 Regiuni Cantități de deşeuri colectate Cantități de deşeuri valorificate Cantități de deşeuri eliminate (1000 tone) (1000 tone) (1000 tone) A NORD-EST 888,368 1, ,308 SUD-EST 904,316 1, ,158 SUD 693,430 0, ,813 SUD-VEST 426,889 0, ,648 VEST 679,028 2, ,695 NORD-VEST 1.099,522 5, ,655 CENTRU 785,889 3, ,872 BUCUREŞTI 875,872 5, ,399 ROMÂNIA 6.353,315 19, ,547

40

41

42 TABEL : Cantitățile de deşeuri menajere şi asimilabile (1000 tone) şi compoziția acestora (%), pe regiuni şi la nivel național Descriere: Tabelul prezintă informațiile referitoare la compoziția deşeurilor solid asimilabile pe regiuni şi la nivel național. În particular, sunt prezentate regiune din România, cantitățile colectate pentru anul 2003 şi compo exprimată în procente de: - Hârtie, carton, produse din hârtie; - Textile ; - Materiale plastice ; - Sticlă ; - Metale ; - Deşeuri biodegradabile ; - Deşeuri inerte ; - Alte deşeuri. Comentarii: - Cantitățile declarate sunt obținute fie prin cântarire, fie prin estimare ; - La categoria Alte deşeuri sunt declarate tipuri de deşeuri menajere care nu au putut fi incluse în categoriile menționate mai sus ; - Coloanele care prezintă % se referă la distribuția deşeurilor asimilabile, pe categoriile prezentate în tabel.

43 Tabel Cantitățile de deşeuri menajere şi asimilabile (1000 tone) şi compoziția acestora (%) pe regiuni şi la nivel național ANUL: 2003 Compoziția deşeurilor menajere şi asimilabile (%) NORD-EST SUD-EST SUD SUD-VEST VEST NORD-VEST Cantitate (1000 t) % Cantitate (1000 t) % Cantitate (1000 t) % Cantitate (1000 t) % Cantitate (1000 t) % Cantitate (1000 t) % A Hârtie, carton, produse din hârtie 50,837 6,87 82,049 10,95 67,365 11,94 40,718 11,22 67,318 11,09 81,013 9,9 Textile 29,423 3,98 36,469 4,86 28,475 5,05 16,833 4,64 24,093 3,97 34,862 4,2 Materiale plastice 14,433 1,95 34,384 4,59 28,536 5,06 10,669 2,94 17,565 2,89 28,800 3,5 Sticlă 55,010 7,44 70,704 9,43 53,495 9,48 30,997 8,54 49,983 8,23 68,809 8,4 Metale 36,138 4,89 35,144 4,69 22,097 3,92 18,070 4,98 38,890 6,41 43,097 5,2 Deşeuri biodegradabile 426,170 57,61 417,923 55,75 257,923 45,72 191,550 52,77 321,755 53,01 427,199 52, Deşeuri inerte 76,661 10,36 41,612 5,55 33,684 5,97 28,658 7,89 40,528 6,68 47,916 5,8 Alte deşeuri 51,106 6,91 31,349 4,18 72,590 12,87 25,515 7,03 46,863 7,72 83,274 10, Total 739, ,00 749, ,00 564, ,00 363, ,00 606, ,00 814, TABEL : Clasificarea deşeurilor menajere şi asimilabile după tipul de sistem de colectare Descriere: Tabelul prezintă informațiile referitoare la clasificarea deşeur asimilabile după tipul de colectare, pe regiuni si la nivel național. Î prezentate pentru fiecare regiune din România, cantitățile colec menajere şi asimilabile, pe următoarele categorii de sisteme de colect - Colectarea tradițională ; - Colectare selectivă ; - Deşeuri voluminoase colectate separat.

44 Comentarii: Cantități de deşeuri menajere şi asimilabile clasificate după tipul de sistem de colecta Tabel Cantități de deşeuri menajere şi asimilabile clasificate după tipul de sistem de colectare ANUL: 2003 (1000 tone) NORD-EST SUD-EST SUD SUD-VEST VEST NORD-V A Colectarea tradițională 729, , , , , ,4 Colectare selectivă 7,095 1,166 2,343 0,566 27,981 14,4 Deşeuri voluminoase colectate separat 3,091 0,000 0,000 0,110 2,699 2,07 TOTAL 739, , , , , ,9 TABEL : Procentul (%) de populație deservită de serviciile de colectare a deşeurilor municipale, pe regiuni şi la nivel național (%) Descriere: Tabelul prezintă informațiile referitoare la procentul de populație ce este deservit de un sistem de colectare a deşeurilor municipale solide pentru fiecare regiune şi la nivel național. În particular, pentru fiecare regiune din România, este prezentat procentul populației deservite de servicii de colectare, în 2003, pentru: - Total populație; - Urban; - Rural. Procentele menționate în tabel s-au calculat folosind următoarele formule: Procent din Total Populație deservită (%) = (Total Populație deservită/total Populație din regiune) x 100 Procent din Populație Urbană deservită (%) = (Populație Urbană deservită/total Populație Urbană din regiune) x 100 Procent din Populație Rurală deservită (%) = (Populație Rurală deservită/total Populație Rurală din regiune) x 100 Comentarii: - Total populație deservită a fost calculată prin însumarea numărului de locuitori deserviți conform declarațiilor din chestionare.

45 Table Procentul (%) de populație deservită pe regiuni şi la nivel național ANUL: 2003 Regiunea Total Urban Rural (%) (%) (%) A NORD-EST 35,08 83,41 1,81 SUD-EST 47,46 85,42 0,70 SUD 34,35 77,75 4,54 SUD-VEST 34,51 75,62 0,42 VEST 57,49 90,29 4,71 NORD-VEST 47,26 78,82 14,19 CENTRU 53,86 77,91 18,91 BUCURESTI 89,05 99,92 2,79 ROMANIA 47,76 84,54 5,66 TABEL 2.2-6: Cantități de deşeuri municipale solide colectate, valorificate şi eliminate pe tipuri de deşeuri (1000 tone) Descriere: Tabelul prezintã informaþiile referitoare la colectarea, valorificarea si eliminarea deºeurilor solide municipale pe tip de deºeuri, în România. În particular, sunt prezentate cantitãþile colectate, valorificate si eliminate, pentru anul 2003, pentru: - Deşeuri menajere şi asimilabile - Total din care:? Deºeuri menajere de la populaþie, în amestec? Deºeuri menajere ºi asimilabile din unitãþi economice, comerciale, birouri, instituþii, unitãþi sanitare? Deºeuri menajere colectate separat (cu excepþia celor din construcþii, demolãri), total din care: Hârtie, carton Sticlã Materiale plastice Metale Biodegradabile Altele? Deºeuri voluminoase colectate separat - Deşeuri din serviciile municipale Total din care: Deºeuri stradale, Deºeuri din pieþe, Deºeuri din grãdini, parcuri, spaþii verzi. - Deşeuri din construcții şi demolări - Altele Comentarii: - Cantitãþile declarate sunt obþinute fie prin cântarire, fie prin estimare - Categoria Alte deºeuri se referã la tipuri de deºeuri municipale solide care nu au putut fi incluse in categoriile mai sus menþionate

46 TABEL 2.2-6: Cantități de deşeuri municipale solide colectate, valorificate şi eliminate pe tipuri de deşeuri (1000 tone) Tabel Cantitățile de deşeuri municipale solide colectate, valorificate şi eliminate pe tipuri de deşeuri (1000 tone), la nivel național ANUL: 2003 Cantitățile de deşeuri municipale solide pe tipuri de deşeuri Tipuri de deşeu Deşeuri colectate Deşeuri valorificate Deşeuri eliminate (1000 tone) (1000 tone) (1000 tone) A Deşeuri menajere şi asimilabile Total din care: 1.1 Deºeuri menajere de la populaþie, în amestec 1.2. Deºeuri menajere ºi asimilabile din unitãti economice, comerciale, birouri, instituþii, unitãþi sanitare 1.3. Deºeuri menajere colectate separat (cu excepþia celor din construcþii, demolãri) Total din care: - Hârtie, carton 5.043,845 13, , ,974 0, , ,934 0, ,709 83,713 12,924 70,789 23,356 9,034 14,323 - Sticlã 7,985 0,052 7,933 - Materiale plastice 18,847 0,922 17,925 - Metale 7,350 2,647 4,703

47 TABEL 2.2-6: Cantități de deşeuri municipale solide colectate, valorificate şi eliminate pe tipuri de deşeuri (1000 tone) - Biodegradabile 11,727 0,241 11,486 - Altele 14,448 0,028 14, Deºeuri voluminoase colectate separat 2. Deşeuri de la serviciile municipale Total din care: 2.1.Deºeuri din strãzi 2.2.Deºeuri din pieþe 2.3. Deºeuri din grãdini, parcuri, spaþii verzi 3. Deşeuri din construcții şi demolări 4. Alte deşeuri 8,224 0,018 8, ,386 4, , ,271 0, ,271 85,317 3,574 81, ,798 0, , ,286 2, ,033 65,799 0,040 65, TOTAL DEŞEURI MUNICIPALE SOLIDE 6.353,315 19, , Rezultatele pentru tratarea / valorificarea / eliminarea deşeurilor Introducere Această secțiune cuprinde rezultatele anchetei statistice privind tratarea şi eliminarea deşeurilor. Se prezintă date referitoare la: - instalațiile speciale de tratare, numărul şi capacitatea de tratare a acestora; - depozitele industriale şi municipale, numărul şi tipurile acestora.

48 Rezultate Tabel 2.3- Stații de compostare pe regiuni şi la nivel național ANUL: 2003 Regiuni Număr de stații Capacitate proiectată (tone/an) Deşeuri recepționate pentru compostare (tone/an) Compost rezultat (tone/an) Compost vândut sau livrat gratis (tone/an) Reziduuri eliminate (tone/an) A BUCURESTI 0 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 CENTRU 3 71,00 71,00 71,00 71,00 0,00 NORD-EST 0 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 NORD-VEST 1 36,00 36,00 36,00 36,00 0,00 SUD 0 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 SUD-EST 0 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 SUD-VEST ,00 494,31 308,44 123,37 185,87 VEST 0 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 ROMÂNIA ,00 601,31 415,44 230,37 185,87 Χηαπτερ 2. TABEL 2.3-2: Instalațiile de tratare termică pe regiuni şi la nivel național Descriere: Tabelul prezintă informațiile referitoare la instalațiile de tratare termică din particular, sunt prezentate pentru fiecare regiune din România pentru anul 2003, categorii de informații: - Număr de instalații de tratare ; - Capacitatea instalațiilor de tratare ; - Originea deşeurilor (din țară sau din import) ; - Cantitatea de deşeuri tratate termic (periculoase sau nepericuloase) ; - Cantitatea de reziduuri generată ; - Tip de tratare termică. Comentarii: V Pentru acest tabel s-au folosit informațiile din chestionarele AS-G AS-GD-PRODDES V Unitățile sunt distribuite pe regiuni, funcție de localizarea instalației şi operatorului

49 Tabel Instalațiile de tratare termică pe regiuni şi la nivel național ANUL: 2003 Regiuni Număr de instalații Capacitatea instalațiilor (tone/an) Originea deşeurilor Din țară (tone) Cantitatea de deşeuri tratate termic (tone) Import (tone) Periculoase Nepericuloase Canti rez gen (t A BUCURESTI 0 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0 CENTRU ,50 64,30 0,00 64,20 0,10 0 NORD-EST , ,37 0,00 92, ,70 0 NORD-VEST , ,51 0, , , SUD , ,02 0, ,20 32,82 1 SUD-EST , ,00 0,00 0, , SUD-VEST , ,64 0, ,64 0,00 0 VEST ,50 771,23 0,00 0,00 771,23 0 ROMANIA , ,07 0, , , TABEL : Categorii de depozite pe regiuni şi la nivel național Descriere: Tabelul prezintă informațiile referitoare la depozite de deşeuri din particular, pentru fiecare regiune din România, pentru anul 2003, su următoarele informații: - Număr de depozite, pe categorii: municipale, industriale; - Număr de depozite de deşeuri, pe tipuri: periculoase, nepericuloa - Numărul total de depozite pe regiuni ; - Suprafața ocupată de depozit (ha) ; - Cantitatea totală de deşeuri intrată în depozit (tone); - Procent de deşeuri biodegradabile eliminate în depozitele municipale (%).

50 TABEL : Categorii de depozite pe regiuni şi la nivel național Comentarii: - Datele utilizate pentru categoria Depozite Municipale au fost chestionarul AS-GD-TRAT - Datele utilizate pentru categoria Depozite Industriale au fost chestionarul AS-GD-PRODDES V V V Tipul A: Se referă la depozitele de deşeuri periculoase Tipul B: Se referă la depozitele de deşeuri nepericuloase Tipul C: Se referă la depozitele de deşeuri inerte Tabel Categorii de depozite pe regiuni şi la nivel național ANUL: 2003 Regiuni Categorii de depozite Număr de depozite pe tipuri Suprafața ocupată de depozit A B C total (ha) A B t BUCUREŞTI Municipal ,30 BUCUREŞTI Industrial ,22 BUCUREŞTI Total ,52 CENTRU Municipal ,05 CENTRU Industrial ,32 CENTRU Total ,37 NORD-EST Municipal ,51 NORD-EST Industrial ,42 NORD-EST Total ,93 NORD-VEST Municipal ,71 NORD-VEST Industrial ,83 NORD-VEST Total ,54

51 SUD Municipal ,52 SUD Industrial ,98 SUD Total ,50 SUD-EST Municipal ,63 SUD-EST Industrial ,87 SUD-EST Total ,50 SUD-VEST Municipal ,90 SUD-VEST Industrial ,69 SUD-VEST Total ,59 VEST Municipal ,63 VEST Industrial ,26 VEST Total ,89 TOTAL Municipal ,25 TOTAL Industrial ,59 TOTAL Total ,84

52 CONCLUZII În cadrul Anchetei Statistice Pilot privind Deşeurile (EuropeAid/114921/D/SV/RO) realizată în cursul anului 2004, de către ENVECO S.A. (Grecia) şi Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industrială - ECOIND (România) s-a realizat investigarea la nivel național privind generarea şi gestionarea deşeurilor în anul Beneficiarii proiectului au fost Institutul Național de Statistică (INS) şi Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor (MMGA). Proiectul a avut ca principal scop conformarea statisticii de mediu româneşti cu sistemul statistic european, precum şi asigurarea unui set cuprinzator de date statistice care să satisfacă cerințele utilizatorilor interni şi externi de date statistice. Activitătile desfăşurate pe parcursul derulării anchetei privind deşeurile au fost următoarele: V V V V V Stabilirea planului de eşantionare; Elaborarea instrumentelor de culegere a datelor; Suport organizațional şi financiar pentru activitățile în teren; Colectarea şi procesarea electronică a datelor; Construirea bazei de date cu unitățile economice care efectuează activități legate de generarea şi gestionarea deşeurilor. Principala sursă folosită pentru identificarea populației statistice anchetate a constituit-o baza de date Registru Statistic al Unităților Economice (REGIS), furnizată de către Institutul Național de Statistică. Pentru codurile CAEN 75 (75.12) şi 90, unitățile anchetate exhaustiv au fost stabilite pe baza informațiilor furnizate de către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor (MMGA), prin intermediul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului ICIM Bucureşti, în colaborare cu Agențiile locale de Protecția Mediului (APM-uri). Ancheta a cuprins două părți, şi anume componenta exhaustivă şi componenta selectivă (eşantionare stratificată). Funcție de aportul privind generarea şi gestionarea deşeurilor activitățile economice au fost anchetate prin metoda exhaustivă şi / sau selectivă. Rezultatele finale au fost grupate în trei (3) categorii în funcție de informațiile colectate în timpul anchetei, şi anume: generarea / colectare deşeurilor, valorificarea deşeurilor şi tratarea / eliminarea deşeurilor. Procesarea şi analiza informațiilor colectate au evidențiat că la nivelul anului 2003, cantitatea totală de deşeuri generată în România a fost de 369,796 milioane tone, din care: V Deşeuri generate de activități economice (exclusiv deşeurile din industria extractivă) 30,539 milioane tone (8,26%) V Deşeuri din industria extractivă 331,334 milioane tone (89,62%) V Deşeuri municipale 7,923 milioane tone (2,12%) În tabelul următor sunt prezentate cantitățile de deşeuri periculoase şi nepericuloase

53 generate de principalele activități economice, la nivel național, în anul 2003: Deşeuri periculoase generate Cantitatea (tone) Deşeuri nepericuloase % Cantitatea (tone) % Total deşeuri generate (tone) Deşeuri generate de industria extractivă Deşeuri generate de activități economice (excluzând industria extractivă) Deşeuri municipale generate Total deşeuri ,01 0, ,68 99, , ,84 2, ,95 97, ,79 0,00 0, ,63 100, , ,85 0, ,26 99, ,11 Deşeurile generate din activități economice Cea mai mare cantitate de deşeuri industriale este generată de industria extractivă - aproximativ 331,334 milioane tone. Aceste deşeuri sunt generate aprope în totalitate în regiunea Sud-Vest. În tabelul următor este prezentată distribuția pe regiuni a deşeurilor generate de industria extractivă: Regiunea Cantități de deşeuri din industria extractivă (tone) (%) NORD-EST ,73 0,25 SUD-EST ,43 0,40 SUD ,66 0,66 SUD-VEST ,78 94,30 VEST ,72 1,41 NORD-VEST ,38 1,64 CENTRU ,55 1,30 BUCURESTI ,44 0,04 Total ,69 100,00 Celelalte activități economice care generează cantități mari de deşeuri în România sunt următoarele: Activitatea economică Cantități de deşeuri generate (în tone) %

54 Producția şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze şi apă (CAEN 40) ,78 13,08 Fabricarea produselor alimentare şi băuturilor (CAEN 15) ,63 9,48 Prelucrarea lemnului şi fabricarea produselor din lemn (CAEN 20) Fabricarea cocsului, a produselor rafinate din petrol, a substanțelor şi produselor chimice şi fabricarea cauciucului şi a produselor din mase plastice (CAEN ) , ,05 8,03 27,3 Industria metalurgică (CAEN 27) ,55 17,33 Distribuția pe regiuni a deşeurilor generate de activitățile economice (exclusiv industria extractivă) este mai mult sau mai puțin unitară la nivelul regiunilor din România, un aport semnificativ înregistrându-se pentru regiunile Centru, Sud-Est şi Sud-Vest. Cantitatea totală de deşeuri generate pentru întreaga țară (30,538 milioane tone) se repartizează pe regiuni după cum urmează: Regiunea Cantități de deşeuri generate (exclusiv industria extractivă) (tone) (%) NORD-EST ,36 8,20 SUD-EST ,42 18,28 SUD ,86 5,45 SUD-VEST ,91 19,59 VEST ,88 8,45 NORD-VEST ,95 6,42 CENTRU ,49 27,03 BUCURESTI ,91 6,58 Total ,79 100,00 Procentul de deşeuri periculoase generate în 2003, în România, în conformitate cu categoriile de deşeuri prevăzute în Lista Europeană a Deşeurilor a fost de 0,61%, restul de 99,39% de deşeuri generate fiind caracterizate drept nepericuloase. Din cantitatea totală de deşeuri periculoase generată la nivel național (2,260 milioane tone), o pondere importantă derivă din următoarele activități economice:

55 Activitate economică Industria extractivă (CAEN ) Industria metalurgică (CAEN 27) Fabricarea substanțelor şi produselor chimice (CAEN 24) Fabricarea produselor de cocserie si a produselor obtinute de la rafinarea petrolului (NACE 23) 2003 Cantitatea de deşeuri (tone) % ,01 65, ,51 17, ,05 8, ,22 2,2 Cantitatea de deşeuri valorificate, în România, este de aproximativ ,42 tone, cu cea mai înaltă rată de recuperare pentru următoarele activități economice: V CAEN 37 (Recuperarea deşeurilor şi resturilor de materiale reciclabile) ,98 tone V CAEN 24 (Fabricarea substanțelor şi produselor chimice) ,14 tone V CAEN 27 (Industria metalurgică) ,56 tone. Deşeuri Municipale Colectate Cantitatea totală de deşeuri municipale colectată de către unitățile de salubritate, pe parcursul anului 2003, a fost de aproximativ 6,35 milioane tone, din care: V Deşeuri menajere şi asimilabile 79,39% ( tone) V Deşeuri din Servicii Municipale 15,68% ( tone) V Deşeuri din construcții şi demolări 3,89% ( tone) V Altele 1,04% ( tone) Marea majoritate a deşeurilor municipale sunt colectate prin metoda tradițională (98,18%), în timp ce 1,82% de deşeuri municipale sunt colectate prin intermediul unui sistem de colectare separată. Repartizarea deşeurilor municipale colectate pe regiunile din România, pentru anul 2003, a fost următoarea: Regiunea Procent (%) Cantitate Colectată (1000 tone) NORD-EST 13,98% 888,368 SUD-EST 14,23% 904,316 SUD 10,91% 693,430

56 SUD-VEST 6,72% 426,889 VEST 10,69% 679,028 NORD-VEST 17,31% 1.099,520 CENTRU 12,37% 758,889 BUCURESTI 13,79% 875,872 Cantitatea de deşeuri menajere colectate de la populație în anul 2003, a fost de 347,395 kg /locuitor/an, la nivel național, iar ceilalți indicatori prezintă următoarele valori: Deşeuri menajere şi asimilabile (total populație şi agenți economici) 485,918 kg /locuitor/an Deşeuri din Serviciile Municipale 93,100 kg /locuitor/an Deşeuri din construcții (materiale de construcție), demolări 23,823 kg /locuitor/an TOTAL DEŞEURI MUNICIPALE 612,070 kg /locuitor/an Aceşti indicatori au fost calculați utilizănd următoarele date: Populația deservită (locuitori) Cantitățile de deşeuri municipale colectate Deşeuri menajere şi asimilabile (populație + agenți economici) Deşeuri menajere de la populație Deşeuri din Serviciile Municipale Deşeuri din construcții şi demolări Deşeuri municipale totale (tone) (tone) (tone) (tone) (tone) Compoziția medie a deşeurilor menajere şi asimilabile colectate, pentru anul 2003, a fost: Procent (%) Cantitate Colectată (1000 tone)

57 Hârtie, carton, produse din hârtie 11,24% 567,104 Textile 5,22% 263,127 Materiale plastice 3,69% 186,116 Sticlă 9,64% 486,040 Metale 4,97% 250,461 Deşeuri biodegradabile 50,48% 2.546,378 Deşeuri inerte 6,35% 320,100 Alte deşeuri 8,42% 424,516 Procentul de valorificare al deşeurilor municipale colectate este foarte scăzut şi este de aproximativ 0,3% ( 19,768 mii tone) din totalul cantității colectate. Eliminarea deşeurilor generate în România Marea majoritate a deşeurilor generate în România este eliminată prin depozitare (mai mult de 80% din total cantitate generată), iar restul (aproximativ 20%) prin alte metode de eliminare (compostare sau incinerare). În tabelul următor sunt prezentate depozitele de deşeuri din România, pe categorii şi tipuri: Depozite de deşeuri Număr Suprafața ocupată (ha) Municipale Industriale, din care: Periculoase 95 - Nepericuloase Inerte 67 - Total

58 ANEXA I REGIUNILE (JUDEȚELE) INVESTIGATE

59 COD REGIUNE DENUMIRE REGIUNE JUDEȚ 1 Nord-Est BACÃU BOTOªANI IAªI NEAMÞ SUCEAVA VASLUI 2 Sud-Est BRÃILA BUZÃU CONSTANÞA GALAÞI TULCEA VRANCEA 3 Sud ARGEª DÂMBOVIÞA IALOMIÞA PRAHOVA TELEORMAN CALARAªI GIURGIU 4 Sud-Vest DOLJ GORJ MEHEDINÞI OLT VÂLCEA 5 Vest ARAD CARAª-SEVERIN HUNEDOARA TIMIª

60 6 Nord-Vest BIHOR BISTRIÞA-NÃSÃUD CLUJ MARAMUREª SATU-MARE SÃLAJ 7 Centru ALBA BRAªOV COVASNA HARGHITA MURES SIBIU 8 Bucureºti ILFOV BUCUREªTI

61 ANEXA II PLANUL ANCHETEI Planul anchetei statistice15 (E) pentru populația investigată prin metoda exhaustivă; (S) pentru populația investigată prin metoda selectivă (eşantion stratificat) Cod CAEN [1-4] [5-9] [10-19] [20-49] [50-99] [ ] [ ] 10 E-2 E-0 E-2 E-0 E-1 E-0 E-0 11 E-5 E-0 E-1 E-3 E-3 E-3 E-6 13 E-0 E-0 E-0 E-0 E-0 E-1 E-2 14 S-135 S-51 S-61 S-39 S-17 E-7 E-4 15 S-1484 S-1058 S-367 S-205 S E-1 E-5 E-1 E-1 E-4 17 S-200 S-190 S-109 S-84 S S-545 S-664 S-441 S-333 S S-175 S-226 S-188 S-122 S S-885 S-663 S-471 S-185 S-85 S S-89 S-59 S-55 S-21 E-13 E-4 22 S-256 S-178 S-49 S-18 S-7 23 E-1 E-1 E-0 E-0 E-0 24 S-103 S-96 S-36 E-21 E-9 25 S-189 S-148 S-56 E-27 E-6

62 26 S-169 S-137 S-82 S-45 S S-127 S-28 S-42 S-49 E-6 E-10 E-8 28 S-418 S-343 S-156 S69 E-35 Cod CAEN [1-4] [5-9] [10-19] [20-49] [50-99] [ ] [ ] [ 29 S-109 S-121 S-54 S-53 E S26 S-12 S-2 S-2 S-0 31 S-62 S-51 S-23 S-17 S-7 32 S-18 S-12 S-7 S-5 S-0 33 S-35 S-26 S-14 S-11 S-4 34 S-46 S-41 S-14 S-21 E-7 35 S-52 S-37 S-44 S-26 E S-348 S-317 S-150 S-111 S S-241 S-63 S-55 S-86 E-41 E-14 E-2 40 S-26 S-2 S-8 S-15 S-17 S-12 S E-0 E-0 E-0 E-0 E-4 E-0 E-1 41 E-4 E-1 E-8 E-19 E-18 E-30 E S-1593 S-1300 S-546 S-370 S E-18 E-22 E-3 E-0 E-0 75 E E E E E E E 90 4 E E E E E E E

63 ANEXA III Chestionarele folosite

64

65

66

67

68

69

70

71

72

73

74

75

76

77

78

79

80

81

82

83

84

85

86

87

88

89

90