PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU PENTRU AL MEDIU AL JUDEŢULUI BOTOŞANI

Transcript

1 PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU AL MEDIU JUDEŢULUI BOTOŞANI AL JUDEŢULUI BOTOŞANI

2 - - - CUPRINS - ABREVIERI ŞI ACRONIME 5 REZUMAT EXECUTIV 6 Capitolul I INTRODUCERE 8 I.1 Conceptul de dezvoltare durabilă 8 I.2 Planificarea de mediu în România: PNAPM/PRAM/PLAM 9 I.3 Ce este un Plan Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) şi care este rolul său în 11 judeţul Botoşani I.4 Istoricul şi necesitatea revizuirii PLAM Botoşani 14 I.4.1 Evaluarea rezultatelor primei versiuni a PLAM Botoşani 14 I.5 Structura organizatorică şi metodologia utilizată pentru revizuirea PLAM 15 I.5.1 Metodologia utilizată pentru revizuirea PLAM 15 I.5.2 Structura organizatorică 16 I.6 Participarea publicului în procesul de revizuire a PLAM 18 Capitolul II PROFILUL DE MEDIU AL JUDEŢULUI BOTOŞANI 19 II.1 Analiza SWOT 19 II.2 Starea mediului în judeţul Botoşani 19 II.2.1 Informaţii generale despre judeţul Botoşani 19 II Date geografice şi climatice 19 II Relieful 20 II Clima 20 II Hidrografia 20 II Demografia 21 II Organizarea administrativ-teritorială 22 II Activităţi industriale şi agricole 23 II Valori istorice şi culturale 23 II.2.2 Calitatea mediului în judeţul Botoşani 27 II Calitatea aerului 27 II Emisii de poluanţi atmosferici 28 II Monitorizarea calităţii aerului 29 II Calitatea apelor de suprafaţă şi subterane 31 II Resursele de apă potenţiale şi tehnic 31 utilizabile, pentru anul 2012 II Starea ecologică a cursurilor de apă 33 II Calitatea apei lacurilor din judeţul Botoşani 33 II Calitatea apelor subterane 34 II Calitatea apei potabile 35 2

3 II Apele uzate şi reţelele de canalizare 36 II Radioactivitatea mediului 37 II Poluarea fonicǎ 38 II Calitatea solului 39 II Repartiţia terenurilor pe clase de folosinţă 39 II Repartiţia terenurilor pe clase de calitate 40 II Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate 40 II Presiuni asupra stării de calitate a solurilor 41 II Starea pădurilor în judeţul Botoşani 41 II Biodiversitatea judeţului Botoşani 42 II Habitate naturale de interes naţional 42 II Habitate naturale de interes comunitar 42 II Flora şi fauna sălbatică 43 II Arii naturale protejate de interes 45 naţional/judeţean II Arii naturale protejate de interes comunitar 46 II Iniţiative pe plan local 47 II Managementul deşeurilor 47 II Deşeuri municipale 47 II Deşeuri industriale 50 II Deşeuri generate de activităţi medicale 51 II Fluxuri de deşeuri 51 II Colectarea selectiva a deşeurilor 56 II.3 Identificarea şi evaluarea aspectelor de mediu 60 II.4 Ierarhizarea problemelor de mediu 61 II.5 Stabilirea ţintelor şi indicatorilor de mediu 64 II.5.1 Introducere 65 II.5.2 Stabilirea obiectivelor, ţintelor şi indicatorilor 65 II.6 Identificarea acţiunilor de mediu 67 Capitolul III PROGRAMUL DE ACŢIUNE 70 Matricea plan pentru problema de mediu PM 01 CALITATEA ŞI CANTITATEA 71 NECORESPUNZĂTOARE A APEI Matricea plan pentru problema de mediu PM 02 POLUAREA APELOR DE 75 SUPRAFAŢĂ ŞI SUBTERANE Matricea plan pentru problema de mediu PM 03 PERICOLE GENERATE DE 78 CATASTROFE/FENOMENE NATURALE ŞI ANTROPICE Matricea plan pentru problema de mediu PM 04 POLUAREA ATMOSFEREI 82 Matricea plan pentru problema de mediu PM 05 POLUAREA SOLULUI ŞI A APELOR 86 SUBTERANE Matricea plan pentru problema de mediu PM 06 URBANIZAREA MEDIULUI 89 Matricea plan pentru problema de mediu PM 07 GESTIONAREA 96 NECORESPUNZĂTOARE A DEŞEURILOR Matricea plan pentru problema de mediu PM 08 DEGRADAREA MEDIULUI 102 NATURAL ŞI CONSTRUIT Matricea plan pentru problema de mediu PM 09 EDUCAŢIE ECOLOGICĂ 106 Matricea plan pentru problema de mediu PM 10 TURISM 109 3

4 Capitolul IV MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA REZULTATELOR 112 IV.1 Monitorizarea implementarii Planului Local de Actiune pentru Mediu 112 IV.2. Raportul de evaluare a rezultatelor implementării Planului Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Botoşani IV.3. Revizuirea Planului Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Botoşani ANEXE 4

5 - ABREVIERI ŞI ACRONIME - ADS= Administraţia Domeniilor Statului ANAP= Agenţia Naţională de Arii Protejate ANPM= Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului APM Botoşani= Agenţia pentru Protecţia Mediului Botoşani DSP Botoşani = Direcţia de Sănătate Publică Botoşani CC= Comitet de Coordonare CJ Botoşani= Consiliul Judeţean Botoşani CBO5= Consum Biochimic de Oxigen la 5 zile DA Botoşani= Direcţia pentru Agricultură a judeţului Botoşani DEEE= Deşeuri de echipamente electrice şi electronice DRDP= Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri DS Botoşani= Direcţia Silvică Botoşani GL= Grupul de lucru HCJ= Hotărâre a Consiliului Judeţean HCL= Hotărâre a Consiliului Local IPJ Botoşani= Inspectoratul de Poliţie Judeţean Botoşani ISU (IJSU)= Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă ITRSV Suceava= Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Suceava MTS= Materii totale în suspensie OS= Ocolul silvic OSPA= Oficii de Studii Pedologice şi Agrochimice PJGD= Planul Judeţean de Gestiune a Deşeurilor PLAM= Planul Local de Acţiune pentru Mediu PLGD= Plan Local de Gestiune a Deşeurilor PNAPM= Planul Naţional de Acţiune pentru Mediu POR= Program Operaţional Regional POS= Program Operaţional Sectorial PRAM= Planul Regional de Acţiune pentru Mediu PRGD= Planul Regional de Gestiune a Deşeurilor SWOT= Strengths, Weaknesses, Opportunities and Threats (Puncte tari, Puncte slabe, Oportunităţi şi Ameninţări ) 5

6 - REZUMAT EXECUTIV - Planul Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) al judeţului Botoşani a fost realizat în perioada prin intermediul unui parteneriat activ între APM Botoşani, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice deconcentrate, agenţi economici şi societatea civilă. Aprobarea oficială a documentului PLAM s-a făcut prin Hotărârea Consiliului Judeţean Botoşani 19/ , dată de la care a început şi implementarea lui. Având în vedere dinamica acţiunilor întreprinse în domeniul protecţiei mediului şi noile cerinţe determinate de angajamentele asumate de ţara noastră în procesul de negociere al Capitolului 22 Mediu, precum şi etapele parcurse din calendarul PLAM, a fost necesară revizuirea acestuia. În conformitate cu atribuţiile şi responsabilităţile ce revin autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului, iniţierea procesului de revizuire a Planului Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Botoşani a fost realizată de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Botoşani. În demersul de revizuire al PLAM-ului au fost luate în considerare toate documentele strategice de dezvoltare şi planificare existente, începând de la nivel naţional până la nivel local. Acestea sunt: - Strategia pentru Dezvoltarea Durabilă a României Orizonturi ; - Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului; versiunea actualizată 2007 aprobată prin Decizia 1/ a Comitetului Interministerial pentru Coordonarea Integrării Domeniului Protecţiei Mediului în Politicile şi Strategiile Sectoriale la Nivel Naţional; - Planul Regional de Actiune pentru Mediu (PRAM) pentru Regiunea 1 Nord-Est, adoptat prin Hotărârea nr. 12/30 iunie 2006 a Consiliului de Dezvoltare Regională; - Strategia judeţeană privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice , elaborată de Consiliul Judeţean Botoşani şi aprobată prin Hotărârea Consiliului Judeţean nr. 140/ Strategia de Dezvoltare Locală a municipiului Botoşani , elaborată de Primăria municipiului Botoşani şi aprobată prin HCL nr. 57/ ; Pentru revizuirea PLAM Botoşani a fost utilizată metodologia cuprinsă în Ghidul practic al planificării de mediu ( elaborat de un grup de experţi în cadrul proiectului de twinning RO 2006/IB/EN/09 Implementation and Enforcement of the Environmental Acquis at National Level and Coordination of the 8 Regional Twinning Projects. În cadrul organizării procesului de planificare pentru realizarea PLAM-ului revizuit al judeţului Botoşani a fost emise următoarele acte decizionale: - Ordinul Prefectului judeţului Botoşani nr. 243/ privind reactualizarea componenţei Comitetului de Coordonare şi Grupului de Lucru necesar revizuirii Planului Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Botoşani; 6

7 - Decizia nr. 427/ a preşedintelui ANPM referitoare la numirea directorilor executivi ai agenţiilor regionale şi locale pentru protecţia mediului drept coordonatori ai planurilor regionale şi locale de acţiune pentru mediu. - Ordinul Prefectului judeţului Botoşani nr. 195/ privind reactualizarea componenţelor Comitetului de Coordonare şi Grupului de Lucru în vederea revizuirii Planului Local de Acţiune pentru Protecţia Mediului al judeţului Botoşani. - Ordinul Prefectului judeţului Botoşani nr. 190/ privind reactualizarea componenţelor Comitetului de Coordonare şi Grupului de Lucru în vederea revizuirii Planului Local de Acţiune pentru Protecţia Mediului al judeţului Botoşani. În cadrul procesului complex de revizuire a PLAM Botoşani au fost implicaţi: Autorităţile administraţiei publice judeţene şi locale Instituţii publice deconcentrate Operatori economici Specialişti în domeniul mediului ONG-uri Instituţii de învăţământ şi alte instituţii educaţionale. Pe baza rapoartelor de monitorizare a PLAM Botoşani - varianta 2006, a rapoartelor privind starea factorilor de mediu elaborate de APM Botoşani, a consultării publice au fost identificate 10 probleme de mediu generale pentru judeţul Botoşani. Pentru toate categoriile de probleme identificate şi ierarhizate au fost stabilite obiectivele generale şi specifice, ţintele şi indicatorii adecvaţi. Obiectivele strategice reprezintă ameliorarea, îmbunătăţirea situaţiei constatate la care dorim să ajungem prin rezolvarea problemei. Aceste obiective vor orienta strategic eforturile de rezolvare a problemelor pe termen lung. Ţintele reprezintă angajamente măsurabile ce trebuie să fie realizate într-o perioadă de timp stabilită. Pentru un singur obiectiv general au fost definite mai multe ţinte. Pentru monitorizarea atingerii ţintelor au fost stabiliţi indicatorii. Un indicator este un instrument simplu care permite observarea periodică a evoluţiilor unui fenomen, în raport cu obiectivele fixate. El reprezintă prin urmare, un instrument de măsurare În etapa următoare s-a trecut la elaborarea programului de acţiuni prin trecerea la stabilirea obiectivelor strategice şi a acţiunilor prioritare. Ca şi în cazul PLAM-ului iniţial, acţiunile preconizate cuprind atât măsuri tehnice/tehnologice, acţiuni de informare şi educare, cât şi măsuri economice, legislative, organizatorice sau de conformare. Planul de acţiune cuprinde portofoliul de acţiuni/activităţi/proiecte preconizate pentru orientarea eforturilor financiare şi accesarea surselor de finanţare pentru rezolvarea problemelor de mediu. Îndeplinirea obiectivelor prevăzute în PLAM implică un efort substanţial atât din punct de vedere financiar cât şi în privinţa conlucrării între toţi factorii decizionali, agenţi economici, organizaţii nonguvernamentale şi cetăţeni. Odată finalizat şi adoptat PLAM-ul judeţului Botoşani în versiunea revizuită vom dispune de un instrument strategic esenţial pentru a parcurge împreună cu succes paşii identificaţi care trebuie să conducă la o îmbunătăţire a calităţii mediului şi vieţii în judeţul Botoşani. 7

8 - CAPITOLUL I INTRODUCERE - I.1 CONCEPTUL DE DEZVOLTARE DURABILĂ Conceptul de dezvoltare durabilă reprezintă totalitatea formelor şi metodelor de dezvoltare socioeconomică al căror fundament îl reprezintă asigurarea echilibrului între sistemele socio-economice şi potenţialul natural. Cea mai cunoscută definiţie a dezvoltării durabile este aceea dată de Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare (WCEF) în raportul "Viitorul nostru comun", cunoscut şi sub numele de "Raportul Bruntland" (1986): "dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmăreşte satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilităţile generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi". La nivel global, evenimentul care a consacrat asumarea politică de către state a rolului fundamental al politicilor de mediu, în cadrul politicilor generale de dezvoltare socio-economică, a fost Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare (Rio de Janeiro, 1992). Pentru atingerea obiectivelor stabilite la Conferinţa de la Rio este necesară o reconsiderare şi restructurare a proceselor actuale, a procedurilor şi aranjamentelor instituţionale după propriile nevoi, priorităţi şi resurse. Important în acest sens este acordul asupra principiilor de bază ale unei planificări strategice, precum şi utilizarea unui set comun de mecanisme în măsură să asigure implementarea obiectivelor stabilite. Prin acordul internaţional exprimat în Declaraţia de la Rio şi adoptarea Agendei 21, dezvoltarea durabilă a devenit opţiune strategică globală. Agenda 21 introduce noi concepţii despre modul de abordare a numeroaselor probleme cu care se confruntă umanitatea, promovează şi caută să stabilească un echilibru sensibil între creşterea economică, echitatea socială şi protecţia mediului. "Oamenii au dreptul la o viaţă sănătoasă şi productivă în armonie cu natura; naţiunile au dreptul suveran de a exploata resursele proprii, fără însă a cauza distrugeri ale mediului în afara graniţelor proprii." (Declaraţia de la Rio) Agenda Locală 21 a preluat scopurile generale ale Agendei 21 şi le-a transpus în planuri şi acţiuni concrete pentru comunitatea locală. In cadrul acestui proces, autorităţile locale colaborează cu celelalte sectoare ale comunităţii, implicând populaţia într-un amplu proces de consultare publică, pentru a întocmi planuri de acţiune concrete, care stau la baza Strategiei de Dezvoltare Durabilă. 8

9 In cadrul celui de-al V-lea Program de Acţiune pentru Mediu al Uniunii Europene Către Durabilitate - se recunoaşte faptul că autorităţile locale deţin un rol cheie în asigurarea durabilităţii dezvoltării, prin exercitarea funcţiilor statutare de către autorităţi competente faţă de multe din directivele şi reglementările existente şi în contextul transpunerii practice a principiului subsidiarităţii. Conform acestuia, autorităţile locale trebuie: să se informeze de la comunitatea locală, civică, de afaceri, industrială, despre priorităţile, valorile acesteia, precum şi despre soluţiile propuse pentru rezolvarea problemelor; să dobândească informaţia necesară pentru formularea celor mai bune strategii de acţiune şi să introducă politicile şi legislaţia adecvată, să permită avansarea spre o dezvoltare durabilă a comunităţii respective; să elaboreze planuri de acţiune pentru dezvoltarea durabilă, în cooperare cu toţi cetăţenii. Obiectivele şi priorităţile de acţiune ale României sunt fundamentate pe baza principiilor dezvoltării durabile ale unei comunităţi, într-un areal şi un timp bine definite, având în vedere atât stadiul actual al progreselor înregistrate de România, cât şi aplicarea unor măsuri concrete în baza unei planificări strategice la nivel local, regional şi naţional. I.2 PLANIFICAREA DE MEDIU ÎN ROMÂNIA: PNAPM/PRAM/PLAM Planificarea strategică de mediu este un proces permanent care stabileşte direcţia şi obiectivele necesare corelării dezvoltării economice cu aspectele de protecţie a mediului. Etapele elaborării şi realizării unui plan strategic formează un ciclu continuu, prin intermediul sistemului de monitorizare, evaluare şi actualizare pe baza mecanismului parteneriatului strategic. La baza acestuia se află colaborarea între instituţii, agenţi economici, organizaţii neguvernamentale, comunitate locală, toate având un interes comun în ceea ce priveşte rezolvarea problemelor de mediu. Programele de acţiune pentru protecţia mediului elaborate în ţările Europei Centrale şi de Est au avut, printre altele, următoarele obiective: îmbunătăţirea condiţiilor de mediu în cadrul comunităţii, prin implementarea strategiilor de acţiune eficiente din punct de vedere al costurilor; conştientizarea publicului privind responsabilităţile în domeniul protecţiei mediului şi creşterea sprijinului acordat de public pentru strategiile şi investiţiile necesare acţiunilor de protecţie a mediului; întărirea capacităţii instituţionale locale şi a ONG-urilor privind managementul programelor pentru protecţia mediului şi promovarea parteneriatului între cetăţeni, autorităţi locale, ONG-uri, comunităţi ştiinţifice şi mediul de afaceri; identificarea şi evaluarea priorităţilor de mediu pe baza datelor ştiinţifice şi a resurselor comunităţii; elaborarea unui plan de acţiune pentru mediu, care să identifice acţiunile specifice necesare soluţionării problemelor şi promovării viziunii comunităţii; dezvoltarea abilităţilor autorităţilor implicate în identificarea surselor de finanţare naţionale şi internaţionale; conformarea cu legislaţia naţională de mediu. Ca urmare a Programului General de Protecţie pentru Mediu din ţările Europei Centrale şi de Est, în România a fost elaborat Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului, care reprezintă 9

10 o abordare a problemelor de protecţie a mediului, specifică ţării noastre, o concretizare a politicii româneşti în domeniul mediului, în strânsă corelaţie cu obiectivele dezvoltării durabile. Incepând cu noiembrie 2008, România are o nouă Strategie Naţională pentru Dezvoltare Durabilă, Orizonturi , elementul definitoriu al acesteia fiind alinierea deplină a ţării noastre la o nouă filosofie a dezvoltării, proprie Uniunii Europene şi larg împărtăşită pe plan mondial cea a dezvoltării durabile. Strategia recomandă mecanisme specifice, atât la nivelul acţiunii autorităţilor centrale şi locale, dar şi la nivelul societăţii civile pentru monitorizarea obiectivelor stabilite. Planul National de Dezvoltare (PND) stabileşte drept obiectiv global reducerea cât mai rapidă a disparităţilor de dezvoltare socio-economica dintre Romania şi celelalte state membre ale Uniunii Europene şi detaliază obiectivele specifice ale procesului pe 6 direcţii prioritare care integreaza direct şi/sau indirect cerinţele dezvoltarii durabile pe termen scurt şi mediu. Dintre aceste direcţii prioritare protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului prevede îmbunatăţirea standardelor de viaţă pe baza asigurării serviciilor de utilităţi publice în special în ceea ce priveşte gestionarea apei şi deşeurilor; îmbunătăţirea sistemelor sectoriale şi regionale ale managementului de mediu; conservarea biodiversităţii; reconstrucţia ecologică; prevenirea riscurilor şi intervenţia în cazul unor calamitati naturale. Tratatul de Aderare România Uniunea Europeană, semnat la 25 aprilie 2005, şi protocoalele anexate, cuprind angajamentele concrete ale României de transpunere în practică a întregului acquis comunitar şi stabilesc termenele de implementare ale unor obligaţii de mediu (până în 2015 pentru instalaţiile industriale cu grad ridicat de poluare, 2016 pentru depozitele municipale de deşeuri, 2018 pentru extinderea sistemelor urbane de colectare şi tratare a apelor uzate). Cadrul Strategic National de Referinţă (CSNR), aprobat de Comisia Europeană la 25 iunie 2007, stabileşte priorităţile de intervenţie ale Instrumentelor Structurale ale UE (Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune) şi face legătura între priorităţile Planului Naţional de Dezvoltare şi cele ale UE: Orientările Strategice Comunitare privind Coeziunea şi Strategia Lisabona revizuită. CNSR prezintă situaţia socio-economica a României la momentul aderării, analiza punctelor tari şi slabe, oportunităţilor şi ameninţărilor (SWOT), viziunea strategică şi sinteza Programelor Operaţionale Sectoriale (POS) şi Programului Operaţional Regional (POR). În cadrul eforturilor de realizare a obiectivelor de convergenţă au fost elaborate şi aprobate 6 Programe Operaţionale Sectoriale (POS) şi un Program Operational Regional (POR) acoperind perioada actualului exerciţiu bugetar al UE (2007-) în domenii prioritare: transporturi, mediu, creşterea competitivităţii economice, dezvoltarea regiunilor, dezvoltarea resurselor umane, dezvoltarea capacităţii administrative, asistenţa tehnică. POS Mediu este cel mai important program de finanţare a infrastructurii municipale de mediu şi continuă investiţiile din perioada de pre-aderare (PHARE, ISPA şi SAPARD). POS Mediu se bazează pe obiectivele şi priorităţile politicilor de mediu ale Uniunii Europene, reflectând atât obligaţiile internaţionale ale României cât şi interesele specifice naţionale. Planificarea de mediu se desfăşoară în România la următoarele niveluri: naţional (Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului -PNAPM) regional (Planul Regional de Acţiune pentru Mediu -PRAM) local (Planul Local de Acţiune pentru Mediu-PLAM). 10

11 Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului este un instrument de implementare a politicilor din domeniul mediului, prin promovarea, susţinerea şi urmărirea realizării celor mai importante proiecte cu impact semnificativ asupra mediului în vederea aplicării şi respectării legislaţiei în vigoare. El este conceput ca document naţional şi reprezintă o corelare între problemele de mediu şi cele ale sectoarelor economico-sociale. Versiunea actualizată 2007 a Planului Naţional de Acţiune pentru Mediu a fost aprobată prin Decizia 1/ a Comitetului Interministerial pentru Coordonarea Integrării Domeniului Protecţiei Mediului în Politicile şi Strategiile Sectoriale la Nivel Naţional. În anul 2010, prin Decizia nr. 639/ , a preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, s-a demarat procesul de revizuire al PNAPM. La nivel regional, pentru Regiunea de Dezvoltare 1 Nord Est, Planul Regional de Acţiune pentru Mediu reprezintă un instrument sectorial care trebuie să creeze suportul dezvoltării durabile a regiunii, în concordanţă cu diminuarea impactului poluării asupra mediului şi utilizarea durabilă a resurselor naturale existente. PRAM 1 Nord Est a fost finalizat în luna aprilie 2006 şi a fost adoptat prin Hotărârea nr. 12 / 30 iunie 2006 a Consiliului de Dezvoltare Regională. La nivel local Planul Local de Acţiune pentru Mediu Botoşani a fost realizat în perioada şi a fost adoptat prin HCJ Botoşani nr. 19/ Procesul de revizuire al PLAM-ului Botoşani a fost iniţiat de APM Botoşani în anul 2009, cu sprijinul Instituţiei Prefectului judeţul Botoşani. I.3 CE ESTE UN PLAN DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU (PLAM) ŞI CARE ESTE ROLUL SĂU ÎN JUDEŢUL BOTOŞANI Planurile de acţiune pentru mediu reprezintă un instrument de sprijin al comunităţii în stabilirea priorităţilor în ceea ce priveşte problemele de mediu şi soluţionarea acestora la nivel judeţean/regional/naţional. Acestea presupun dezvoltarea unei viziuni colective, prin evaluarea calităţii mediului la un moment dat, identificarea problemelor de mediu existente, stabilirea celor mai adecvate strategii pentru rezolvarea acestora şi alocarea unor acţiuni de implementare care să conducă la o îmbunătăţire reală a calităţii mediului şi a sănătăţii publice. Planurile de acţiune pentru mediu sunt strâns corelate cu alte activităţi, cum ar fi: programele de dezvoltare durabilă, Agenda Locală 21, sistemele de management al mediului, strategiile şi planurile de implementare ale acquis-ului comunitar etc. Atât planurile de acţiune pentru mediu, cât şi Agenda Locală 21 implică participarea unui spectru larg de actori, autorităţi publice, experţi consultanţi, organizaţii nonguvernamentale, operatori economici, instituţii publice, publicul interesat etc. Planul de Acţiune pentru Mediu oferă cadrul de abordare a celor mai importante probleme de mediu reprezentând un plan pe termen lung pentru investiţiile şi programele de mediu. Planul de Acţiune pentru Mediu este un document strategic complementar celorlalte activităţi de planificare ale autorităţilor centrale şi locale. 11

12 Planurile de acţiune pentru mediu contribuie la dezvoltarea în ansamblu a comunităţilor şi determină o îmbunătăţire a calităţii mediului. Elaborarea şi implementarea acestora reprezintă o cerinţă indispensabilă a conceptului de dezvoltare durabilă pentru fiecare comunitate. Principiile şi elementele strategice care stau la baza elaborării planurilor de acţiune pentru mediu sunt: principiul integrării cerinţelor de mediu în celelalte politici sectoriale; principiul precauţiei în luarea deciziei; principiul acţiunii preventive; principiul reţinerii poluanţilor la sursă; principiul "poluatorul plăteşte"; principiul conservării biodiversităţii şi a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural; utilizarea durabilă a resurselor naturale; informarea şi participarea publicului la luarea deciziilor, precum şi accesul la justiţie în probleme de mediu; dezvoltarea colaborării internaţionale pentru protecţia mediului. Scopul elaborării unui Plan de Acţiune pentru Mediu constă în: prezentarea unui set de acţiuni care să stea la baza implementării proiectelor de îmbunătăţirea calităţii mediului; stimularea iniţiativelor de realizare a proiectelor de mediu care vizează îmbunătăţirea calităţii mediului şi reducerea impactului negativ al activităţilor antropice asupra sănătaţii populaţiei; asigurarea armonizării proiectelor cu strategiile sectoriale de mediu; asigurarea complementarităţii surselor de finanţare (fiecare acţiune propusă pentru a fi finanţată prin programele naţionale sau internaţionale trebuie să aibă la bază consensul publicului din zona căreia i se adresează). Cerinţele principale ale unui PLAM sunt ca acesta să fie realist şi uşor de implementat, iar rezultatele să fie cuantificabile. Pentru aceasta planul trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să implice toţi cetăţenii comunităţii pentru a fi siguri că problemele abordate sunt cele mai importante; să cuprindă obiective clar definite cu indicatori măsurabili, care să permită comunităţii evaluarea reuşitei programului; să cuprindă activităţi pentru care sunt alocate resurse financiare corespunzătoare sau activităţi noi pentru care pot fi găsite fonduri suplimentare reale. De ce este necesar un Plan de Acţiune pentru Mediu? Considerente economice Considerente legislative Considerente sociale 12

13 Planificarea acţiunilor de mediu la nivel naţional/regional/judeţean trebuie să fie complementară planurilor/strategiilor de dezvoltare. Relaţia dintre cele două tipuri de planuri poate fi exprimată prin următoarele elemente: Planul de dezvoltare stabileşte priorităţile de dezvoltare ale unei regiuni/judeţ. Priorităţile de dezvoltare impun luarea în considerare a problemelor de mediu şi, mai ales, reducerea impactului asupra mediului a proiectelor de dezvoltare. Măsurile conţinute de un plan de dezvoltare vor genera presiuni asupra mediului. Planurile de acţiune pentru mediu ar trebui sa cuprindă (dar nu neapărat să se limiteze) măsurile necesare pentru reducerea impactului planurilor de dezvoltare asupra mediului. Planurile de acţiune pentru mediu nu sunt nici subordonate şi nici separate faţă de planurile de dezvoltare. Acest fapt ilustrează faptul că Planul de Acţiune pentru Mediu trebuie armonizat cu planurile şi programele din alte sectoare orizontale Trebuie: să ia în considerare măsurile stabilite în planurile şi programele din alte sectoare. să contribuie la definirea condiţiilor care limitează planurile şi programele din alte sectoare. PLAM în judeţul Botoşani reprezintă: un instrument deosebit de eficient pentru soluţionarea problemelor şi aspectelor de mediu la nivel local; una dintre căile cele mai eficiente de participare a publicului în procesul de decizie al autorităţilor locale; prin instituţionalizarea sa, angajamentul autorităţilor publice locale şi al comunităţii în asigurarea unui mediu adecvat, a unor condiţii de viaţă mai bune şi a unei dezvoltări durabile pentru generaţiile actuale şi viitoare. Planul Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) pentru judeţul Botoşani: reprezintă strategia pe termen scurt, mediu şi lung pentru soluţionarea problemelor de mediu din judeţ prin abordarea principiilor dezvoltării durabile şi în concordanţă cu Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului şi cu Programele de Dezvoltare locale, judeţene şi regionale. promovează ideea parteneriatului şi a unor mecanisme economice pentru dezvoltarea unei finanţări durabile pe termen lung pentru soluţionarea problemelor de mediu în corelaţie cu dezvoltarea socială şi economică. este elaborat în viziunea unei dezvoltări durabile a comunităţilor din judeţul Botoşani şi a judeţului în ansamblu, vizând nu numai toţi factorii de mediu, ci şi aspectele specifice privind sănătatea şi calitatea vieţii populaţiei, legislaţia, educaţia ecologică. 13

14 I.4 ISTORICUL ŞI NECESITATEA REVIZUIRII PLAM BOTOŞANI Planul Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) al judeţului Botoşani, a fost elaborat, pentru prima dată, în perioada , prin intermediul unui parteneriat activ între APM Botoşani, autorităţi locale, instituţii publice, agenţi economici, ONG-uri. PLAM Botoşani a fost dezbătut în şedinţa publică a Consiliului Judeţean Botoşani şi a fost adoptat prin Hotărârea CJ Botoşani nr. 19/ Implementarea PLAM a început în anul După analiza stadiului de implementare a acţiunilor din PLAM, evaluarea problemelor de mediu identificate şi a evoluţiei calităţii mediului, Grupul de monitorizare şi evaluare PLAM a considerat că se impune revizuirea PLAM în cursul anului Revizuirea Planului Local de Acţiune pentru Protecţia Mediului Botoşani s-a impus în scopul punerii lui în concordanţă cu situaţia actuală, cu angajamentele asumate de Guvernul României în procesul de negociere cu Uniunea Europeanǎ, Capitolul 22 Protecţia Mediului şi a obiectivelor stabilite în Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă ORIZONT 2025, astfel încât să se asigure dezvoltarea durabila a societăţii româneşti, în conformitate cu Strategia Uniunii Europene şi al 6-lea Plan Cadru de Acţiune al Uniunii Europene. I.4.1 Evaluarea rezultatelor primei versiuni a PLAM Botoşani Conform raportului de monitorizare întocmit în primul semestru al anului, din totalul de 179 acţiuni cuprinse în PLAM varianta 2006, inclusiv acţiunile permanente, au fost realizate 71 acţiuni (39,66%), sunt în curs de realizare 36 acţiuni (20,11%), sunt nerealizate 17 acţiuni (9,4%), amânate 40 (33,34%), iar anulate 15 (8,37%). Actiuni total PLAM (%) actiuni amanate actiuni anulate 8.37 actiuni realizate actiuni nerealizate 9.4 actiuni in curs de realizare

15 Cauzele existenţei unor măsuri anulate sau amânate o constituie: lipsa fondurilor financiare, închiderea unor obiective economice, schimbările legislative, modificări ale contextului socio-economic. Deşi nu s-au realizat integral toate acţiunile prevăzute în PLAM în perioada supusă analizei, s-au evidenţiat o serie de aspecte pozitive privind rezolvarea unor probleme de mediu identificate, printre care: îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu şi ameliorarea calităţii vieţii. Îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu în perioada monitorizată este pusă în evidenţă de rapoartele privind starea factorilor de mediu; implementarea proiectului ISPA al operatorului de apă, precum şi a altor proiecte vizând realizarea/reabilitarea reţelelor de canalizare, precum şi realizarea/modernizarea unor staţii de epurare, a contribuit la limitarea poluării apelor de suprafaţă, iar realizarea/reabilitarea reţelelor de alimentare, precum şi realizarea/modernizarea staţiilor de tratare au contribuit la îmbunătăţirea calităţii şi cantităţii apei potabile funizate populaţiei, cu impact pozitiv asupra sănătăţii acesteia; în limita resurselor financiare existente, s-au realizat progrese în rezolvarea unor probleme de mediu identificate în judeţ. Acţiunile amânate, unele acţiuni aflate în curs de realizare, dar care nu au putut respecta termenul de implementare, au avut drept cauze, în principal, lipsa fondurilor necesare realizării investiţiilor programate; în urma închiderii depozitelor de deşeuri din mediul rural s-a constatat, la nivelul administraţiilor publice locale, un interes major în contractarea de servicii de salubrizare specializate, precum şi în realizarea unei reţele de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile la nivel de comune. progrese importante se observă si în soluţionarea problemelor legate de calitate a aerului prin reducerea surselor de poluare industrială. S-a constatat, de asemenea, tendinţa de înlocuire a surselor de energie convenţională cu surse de energie regenerabilă; în ceea ce priveşte protecţia naturii şi conservarea biodiversităţii este important de menţionat extinderea reţelei Natura În general, calitatea mediului s-a îmbunătăţit, dar pentru a avea rezultatele aşteptate în toate domeniile vizate, sunt încă necesare acţiuni ample de conştientizare, în scopul creşterii gradului de implicare a publicului în implementarea programelor de îmbunătăţire a calităţii mediului. I.5 STRUCTURA ORGANIZATORICĂ ŞI METODOLOGIA UTILIZATĂ PENTRU REVIZUIREA PLAM Procesul de revizuire al PLAM a presupus desfăşurarea a patru etape: Actualizarea celor 11 probleme de mediu, etapă care a presupus eliminarea problemelor care au fost rezolvate şi adăugarea, eventual, a unor noi probleme generate de contextul socioeconomic actual; Ierarhizarea şi prioritizarea problemelor actuale; Redefinirea obiectivelor strategice, ţintelor, actualizarea indicatorilor; Elaborarea unui nou plan de acţiune; Actualizarea procesului de implementare/monitorizare/evaluare. I.5.1 METODOLOGIA UTILIZATĂ PENTRU REVIZUIREA PLAM 15

16 În conformitate cu atribuţiile şi responsabilităţile ce revin autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului actualizarea PLAM Botoşani a fost iniţiată de Agenţia pentru Protecţia Mediului Botoşani. Directorul coordonator al APM Botoşani are funcţia de coordonator al PLAM conform Deciziei preşedintelui ANPM nr. 391/ , modificată prin Decizia preşedintelui ANPM nr. 427/ (anexa I). APM Botoşani a informat publicul despre iniţierea procesului de actualizare a PLAM Botoşani prin postarea informaţiilor pe site-ul propriu şi publicarea unui comunicat de presă în mass-media locală. Pentru organizarea procesului, cât şi pentru actualizarea şi implementarea planului, sunt necesare coordonarea şi sprijinul autorităţilor administraţiei publice, acestea având responsabilităţi directe în implementarea acţiunilor care rezultă din procesul de actualizare al planului de acţiune pentru mediu. Pentru demararea procesului de revizuire al PLAM Botoşani s-a realizat reactualizarea componenţei Comitetului de Coordonare şi a Grupului de Lucru, componenţa care a fost aprobată prin Ordinul Prefectului judeţului Botoşani nr. 243/ privind reactualizarea componenţei Comitetului de Coordonare şi Grupului de Lucru necesar revizuirii Planului Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Botoşani. I.5.2 STRUCTURA ORGANIZATORICĂ Structura organizatorică necesară procesului de revizuire a PLAM cuprinde următoarele componente: structura decizională şi structura operaţională Structura decizională cuprinde: Comitetul de Coordonare (CC) care reprezintă componenta de decizie a structurii organizatorice PLAM, căreia îi revin ca principale responsabilităţi: coordonarea activităţilor, analiza şi aprobarea activităţilor şi a documentelor PLAM. Este format din reprezentanţi cu putere de decizie ai autorităţilor administraţiei publice judeţene, ai instituţiilor deconcentrate ale statului, ai marilor unităţi poluatoare, ai unităţilor de învăţământ şi de cercetare, ONG-uri etc. Coordonatorul PLAM care este directorul executiv al APM Botoşani (conform Deciziei Preşedintelui ANPM nr. 391/ , actualizată prin Decizia nr. 427/ ). Structura operaţională pentru revizuirea PLAM este reprezentată de Grupul de Lucru (GL) care reprezintă principala componentă cu responsabilităţi privind activităţile cu caracter tehnic implicate de procesul PLAM. Principala activitate a persoanelor selectate în Grupul de Lucru este focalizată pe aspectele tehnice implicate de procesul PLAM. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ a Planului Local de Acţiune pentru Mediu Botoşani revizuit, conform Ordinului Prefectului nr. 190/ (anexa 2), este următoarea: Comitetul de Coordonare 16

17 Instituţia Numele Funcţia Instituţia Prefectului judeţul Costică Macaleţi prefect Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani Florin Ţurcanu preşedinte APM Botoşani Eugen Mateciuc director executiv DSP Botoşani Silvana Cornelia Tudorache director executiv ISU Botoşani Radu Anton inspector şef SGA Botoşani Mihai Aroşoaie director DA Botoşani Cristian Delibaş director executiv DSVSA Botoşani Minodora Vasiliu director executiv ISJ Botoşani Mihaela Huncă Inspector şcolar general DJS Botoşani Valentin Popa director executiv Direcţia Silvică Botoşani Sorin Corduneanu director executiv Primăria municipiului Botoşani Ovidiu Portariuc primar Primăria municipiului Dorohoi Dorin Alexandrescu primar Primăria oraşului Săveni Relu Târzioru primar Primăria oraşului Darabani Corneliu Aroşoiae primar Asociaţia de Dezvoltare Durabiă Constantin Corduneanu preşedinte OPTIM Botoşani SC NOVA APA SERV SA Gabriel Cârlan director executiv Botoşani SC MODERN CALOR SA Florin Sandu director executiv Botoşani SC URBAN SERV SA Botoşani Simion Drelciuc director executiv Grupul de lucru Instituţia Numele Funcţia APM Botoşani Narcisa Dumitriu Consilier responsabil Grup de Lucru APM Botoşani Olga Unţanu Şef serviciu APM Botoşani Corina Rotundu Consilier APM Botoşani Rocsana Gafencu consilier APM Botoşani Lidia Ioan consilier APM Botoşani Camelia Musteaţă Consilier APM Botoşani Constantin Onofrei Consilier Instituţia Prefectului Ana Săvescu Consilier judeţul Botoşani Consiliul Judeţean Teodora Boicu consilier Botoşani DSP Botoşani Felicia Beleca consilier DADR Botoşani Constantin Bărbieru consilier SGA Botoşani Ludmila Bulgariu consilier Direcţia Silvică Botoşani Gabriel Cardaş inginer 17

18 DJS Botoşani Voichiţa Ostafie consilier Primăria municipiului Paul Vieru consilier Botoşani Primăria municipiului Dorohoi Lili Sulugiuc consilier Responsabilul Grupului de Lucru este consilier Narcisa Maria Dumitriu Agenţia pentru Protecţia Mediului Botoşani. Secretarul PLAM este consilier Maura Neagu Agenţia pentru Protecţia Mediului Botoşani. I.6 PARTICIPAREA PUBLICULUI ÎN PROCESUL DE REVIZUIRE A PLAM Participarea publicului este un element esenţial al PLAM. Publicul nu trebuie doar informat despre proces şi despre rezultatele acestuia, dar şi implicat în diferitele etape ale PLAM. Membrii comunităţii vor fi implicaţi în identificarea problemelor/aspectelor de mediu, în formarea viziunii comunităţii referitoare la condiţiile de mediu pentru generaţiile actuale şi viitoare, în participarea la luarea deciziilor privind planificarea de mediu. Implicarea publicului încă de la începutul procesului va asigura sprijinul şi implicarea acestuia în etapele ulterioare. 18

19 CAPITOLUL II PROFILUL DE MEDIU AL JUDEŢULUI BOTOŞANI II.1 ANALIZA SWOT Una dintre metodele pentru evaluarea potenţialului şi a limitărilor comunităţii privind elaborarea şi implementarea PLAM este analiza SWOT. Punctele tari şi punctele slabe sunt în general considerate interne comunităţii, în timp ce oportunităţile şi ameninţările sunt considerate externe. Pentru elaborarea unui plan de acţiune realist, care să aibă cele mai mari şanse de reuşită (în special pentru acţiunile pe termen scurt şi mediu, precum şi pentru cele cu costuri reduse) este deosebit de important să fie evaluate atât forţele interne punctele tari şi punctele slabe, cât şi forţele externe care influenţează comunitatea judeţului. Analiza SWOT pentru judeţul Botoşani este prezentată în anexa 3. II.2 STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL BOTOŞANI II.2.1 Informaţii generale despre judeţul Botoşani II Date geografice şi climatice Judeţul Botoşani este situat din punct de vedere geografic în extremitatea nord-estică a României, având ca vecini Ucraina şi, respectiv, Republica Moldova. Fiind cuprins între râurile Siret la vest şi Prut la est, cel de-al doilea formând graniţa României cu Republica Moldova, judeţul Botoşani se învecinează doar cu două judeţe ale Moldovei, şi anume: la vest cu judeţul Suceava, iar la sud cu judeţul Iaşi. Judeţul Botoşani are o bogată reţea hidrografică formată din râurile Siret, Prut, Jijia, Başeu, Sitna şi unii afluenţi mai mici, pe cursul cărora s-au amenajat 148 de lacuri, cu o suprafaţă de ha, iar pe râul Prut, la frontiera cu Republica Moldova, s-a construit un important nod hidrotehnic (Stânca Costeşti). Cuprinzând între limitele sale un teritoriu de 4986 km 2 ce aparţine părţii de nord a Podişului Moldovei, judeţul Botoşani ocupă locul 29, ponderea în totalul teritoriului naţional fiind de 2,1%. 19

20 Este cel mai nordic judeţ al ţării, cu cel mai nordic oraş Darabani şi cea mai nordică localitate Horodiştea. Coordonate geografice: - paralela N (Prăjeni); - paralela N (Horodiştea); - meridianul E (Dersca); - meridianul E (Pleşani-Călăraşi) II Relieful Relieful judeţului Botoşani prezintă diferenţe de altitudine relativ reduse, de la 587 m, punctul culminant în Dealu Mare Tudora la limita cu judeţul Iaşi, la 57 m pe valea Prutului la Santa Mare. Cu toată amplitudinea de peste 500 m, relieful este în cea mai mare parte a judeţului puţin proeminent, prezentând văi largi, interfluvii netede şi pante reduse. Câmpia Moldovei, care ocupă cea mai mare parte a teritoriului, cu altitudini ce nu depaşesc 150 metri şi Dealurile Siretului, localizate în partea vestică, cu înălţimi medii de 400 metri. II Clima Sub aspect climatic, judeţul Botoşani se încadrează în zona de climă temperat continental. Conform datelor furnizate de Centrul Meteorologic Zonal Moldova, în anul 2012, la Staţiile meteo din judeţul Botoşani s-au înregistrat următoarele date: Temperatura ambientală, precipitaţii atmosferice în anul 2012 Judeţ Temperatura ambientală ( o C) Precipitaţii atmosferice Botoşani Media anuală Maxima anuală Minima anuală Suma anuală (l/m 2 ) Botoşani 10,1 40,9/ ,5/ ,6 Stânca Ştefăneşti 10,4 40,0/ ,5/ ,7 Darabani 9,3 38,1/ ,8/ ,1 II Hidrografia Apele subterane. Caracteristicile litologice ale teritoriului au favorizat acumulări de ape subterane la diverse adâncimi şi cu debite variate, putând fi deosebite două mari categorii: ape subterane captive (sau de adâncime) şi ape subterane libere. 20

21 Apele de suprafaţă din cadrul judeţului sunt reprezentate de râuri şi lacuri şi aparţin a două mari bazine hidrografice: Siret şi Prut. Bazinul râului Prut ocupă 88% din suprafaţa judeţului, iar 12% este ocupat de bazinul râului Siret, situat în partea vestică a judeţului. Repartiţia pe bazine hidrografice se prezintă astfel: B.H. Prut 4382 km2, B.H. Siret 603 km2. Lungimea reţelei hidrografice codificate este 2054 km. Siretul formează limita de vest a judeţului pe o lungime de 107 km şi primeşte pe stânga o serie de afluenţi mici ce nu depăşesc 15 km în lungime: Molniţa, Valea Huţanilor, Bahna, Vorona, ş.a. Râul Prut formează limita de nord şi est a teritoriului pe o distanţă de 194 Km, pornind pe dreapta afluenţii: Ghireni (21 Km), Volovăţ (45 Km), Başeu (106 Km), Corogea (29 Km), Jijia (121 Km, pe teritoriul judeţului). Dintre afluenţii de ordinul II ai Prutului, respectiv de ordinul I ai Başeului şi Jijiei, menţionăm: Podriga (36 Km), Bodeasa (26 Km), Sărata (15 Km), Buhaiu (17 Km), Ibăneasa (42 Km), Sitna (65 Km), Miletinul (51 Km în teritoriul judeţului). Lacurile completează reţeaua hidrografică a judeţului, majoritatea fiind create prin bararea văilor. Pe teritoriul judeţului Botoşani există cca. 150 lacuri, în mare parte folosinţe piscicole, dar şi surse de alimentare cu apă în scop potabil pentru un număr important de localităţi. În privinţa zonării hidrografice, judeţul Botoşani se încadrează în două mari zone: cu umiditate moderată corespunzătoare Podişului Sucevei şi cu umiditate deficitară corespunzătoare Câmpiei Moldovei. II Demografia Conform Institutului Naţional de Statistică, la data de 1 iulie 2012, judeţul Botosani avea o populaţie de locuitori: Date demografice Judeţ Suprafata Populatie (km 2 ) (1 iulie 2012) Densitate locuitori/km 2 Botosani 4985, ,45 Populaţia pe categorii de localităţi la 1 iulie 2012 Număr locuitori 2012 Judeţ urban Rural Botoşani

22 II Organizarea administrativ-teritorială Reţeaua de localităţi Judeţ Suprafaţa totală(km 2 ) Nr.oraşe Nr.municipii Nr.comune Nr. Sate Botosani Unitate administrativ teritorială Total judeţ Botoşani Urban Nr.locuitori mediu urban/populaţia totală(%) (1 ian) Botoşani Botosani-%*) 41,73 41,70 41,63 41,66 41,79 41,90 *)Notă:Date provizorii 22

23 II Activităţi industriale şi agricole În judeţul Botoşani populaţia ocupată reprezintă 72% din totalul populaţiei şi este distribuită, în principal, după cum urmează: 18,1% în industrie; 53,9% în agricultură; 10,9% în comerţ şi prestări servicii; 4,85% în învăţământ; 3,5% în sănătate. În judeţ sunt înregistrate companii, din care sunt societăţi comerciale, 19 regii autonome, asociaţii familiale; 14 societăţi cu capital integral străin etc. Industria În judeţ sunt reprezentate aproape toate ramurile industriale, realizându-se în mod sistematic o mare varietate de produse: industria uşoară şi confecţii (31%), industria alimentară (22%), aparataj electric (10%), articole tehnice din cauciuc (8,4%), mobilă (2,4%). Agricultura Agricultura este o ramură importantă a economiei judeţului Botoşani. An după an, creşte preocuparea în ceea ce priveşte asigurarea unor condiţii standard pentru agricultură. De asemenea, judeţul este bogat în vii (3.373 ha) şi livezi (3.634 ha). Deşi în ceea ce priveşte creşterea animalelor s-a remarcat o descreştere în ultimii ani, totuşi judeţul se înscrie printre cei mai mari crescători de oi din ţară. De asemenea, există un număr mare de porci şi vite, dar cu preponderenţă în sectorul privat. Comerţ Comerţul de mărfuri este un sector distinct în economie şi este într-o relativă dezvoltare în comparaţie cu alte sectoare. În ultimii ani a crescut numărul de oameni de afaceri care lucrează în comerţ. Dintre aceştia, cei mai importanţi sunt cei ce au capital privat. În acest sector a avut loc o infuzie de capital străin şi s-au format 68 de societăţi mixte. Vânatul şi pescuitul Ca ramuri complementare ale economiei judeţului, vânatul şi pescuitul reprezintă domenii de mare atracţie turistică. Vânatul se leagă în mare parte de păduri unde trăiesc multe vietăţi de interes cinegetic. Pescuitul s-a extins mai mult în iazuri, unde se practică o piscicultură sistematică. De altfel, pescuitul are tradiţii vechi în această parte a ţării. II Valori istorice şi culturale Judeţul Botoşani se înscrie pe harta turistică a României cu un potenţial turistic deosebit. Botoşaniul păstrează o personalitate arhitectonică specifică, multe monumente de arhitectură au rămas intacte şi în contextul noilor cartiere, ele conferă oraşului distincţie şi un farmec particular. Patrimoniul turistic, de ordin istoric este alcătuit din muzee, case memoriale, biserici intrate în patrimoniul naţional, mănăstiri. Descoperirile arheologice de pe teritoriul judeţului ( la Cucuteni ) confirmă faptul că în această zonă au fost prezente aşezări omeneşti încă din paleolitic. Specifice culturii Cucuteni sunt vasele de ceramică şi pământ ars, pictate în 2 sau 3 culori, de un înalt nivel artistic. 23

24 Monumente ecleziastice Mănăstirea Sf. Nicolae Popăuţi Botoşani, ctitorie a domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt, a fost construită în anul Pictura interioară de mare valoare datează din sec. Al XV-lea, păstrându-se parţial. Biserica a fost amplasată într-o poziţie strategică, determinată de numeroase năvăliri ale duşmanilor, atraşi de bogăţiile oraşului. În prezent, vechiul zid ca înconjoară mănăstirea a fost reconstruit pe vechea fundaţie, conferindu-i acestui lăcaş sfânt, măreţia de odinioară. Biserica Sf. Nicolae Dorohoi, ctitorie a lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, din anul 1495, construită în stil moldovenesc şi având o decoraţie exterioară bogată, presărată cu elemente bizantine; Mănăstirea Coşula, construită în anul 1532 în timpul domniei lui Petru Rareş, mai păstrează şi azi fresce originale de mare valoare ( pictură murală ) realizate între anii ; Biserica Armenească municipiul Botoşani (1535); Biserica Sf. Gheorghe Botoşani, ctitorie a Doamnei Elena Rareş, soţia domnitorului Petru Rareş, datează din anul 1551; Biserica Uspenia Botoşani, ctitorie din anul 1552 a Doamnei Elena Rareş, având pictura interioară refăcută complet. În curtea bisericii tronează maiestuos statuia poetului naţional Mihai Eminescu. De altfel, poetul a fost botezat în această biserică, aceasta devenind un loc de permanent omagiu adus marelui poet; Mănăstirea Agafton si tuată în comuna Curteşti,la 4 km sud-vest de municipiul Botoşani, datează din secolul al XVI-lea; Mănăstirea Vorona, este cea mai importantă mănăstire din judeţ şi se află la 23 km sud-est de municipiul Botoşani. Începuturile mănăstirii datează din jurul anului 1600, când nişte călugări veniţi din Rusia au construit o bisericuţă din lemn. În anul 1835 se construieşte pe locul acesteia, o biserică 24

25 de zid cu hramul Naşterea Maicii Domnului. Alături de această biserică se află o altă biserică, ridicată în anul 1793, având hramul Adormirea Maicii Domnului. Cea de a treia biserică a mănăstirii, a fost ctitorită în anul 1835 şi se remarcă prin catapeteasma sa cu stâlpi sculptaţi în spirală de sus până jos, ca şi prin pictura sa deosebit de îngrijită. La Mănăstirea Vorona se află şi un muzeu cu obiecte de cult şi cărţi bisericeşti cu ferecături din secolul al XIX-lea, unic în ţară. În apropiere, la doar 3 km, se află Mănăstirea Sihăstria Voronei. Biserica aşezământului a fost construită între anii La toate acestea, se adaugă Mănăstirea Gorovei (1742), Schitul Frumuşica (Balş), Biserica Sf. Ilie - Botoşani (1778), Biserica Romano-Catolică din Botoşani, construită la mijlocul sec. Al XIX-lea, în manieră neogotică, Biserica Lipovenească Botoşani. Edificii culturale Casa memorială Mihai Eminescu Ipoteşti ( la 8 km de municipiul Botoşani ), casa în care a copilărit Luceafărul poeziei româneşti, genialul Mihai Eminescu, care a dat culturii româneşti şi universale o operă de mare valoare artistică; Casa memorială Mihai Eminescu Ipoteşti Lacul cu nuferi, Ipoteşti 25

26 Casa memorială George Enescu Liveni, casa natală a marelui compozitor, dirijor, pianist şi violonist George Enescu reface atmosfera primilor ani ai copilăriei sale, oferind vizitatorilor posibilitatea întâlnirii cu primele desene, creaţii muzicale, cu cărţile şi manualele anilor copilăriei şi a primelor sale studii, alături de pianina celor dintâi compoziţii; Casa memorială Nicolae Iorga Botoşani, casa în care s-a născut şi a copilărit marele istoric. Aici sunt expuse primele ediţii ale operei lui Nicolae Iorga şi este adăpostită o bibliotecă istorică, alcătuită din carte curentă achiziţionată în ultimii ani; Muzeul Judeţean Botoşani fost Palat al Prefecturii, cladirea in care se afla muzeul a fost ridicata in perioada premergatoare primului razboi mondial, dupa proiectul arh. Petre Antonescu. Expoziţiile permanente ale muzeului cuprind: arheologie (piese paleolitice de la Ripiceni, Mitoc, Crasnaleuca; vase cucuteniene de la Trusesti, Draguseni; podoabe dacice de la Stanceni, Strahotin; si din secolele IV V de la Mihalaseni, Tocileni); numismatica (monede romane, tezaure monetare); istorie (documente, harti, arme, piese de harnasament, peceti, obiecte de podoaba din aur şi argint, precum si documente, costume de epoca, instrumente de masura, fotografii originale, costume de epoca şi obiecte apartinand unor personalitati botosenene din epoca moderna si contemporana). Muzeul Judeţean ( Secţia de etnografie ) Botoşani. Muzeul valorifică cele mai importante elemente ale civilizaţiei rurale a Botoşanilor: principalele ocupaţii, meşteşugurile tradiţionale (torsul, cusutul, cojocăritul, olăritul), costumul popular, datinile şi obiceiurile specifice acestei zone. Ceramica de Cucuteni, ouăle încondeiate, covoarele tradiţionale, măştile populare sunt bine reprezentate în acest muzeu; Muzeul memorial George Enescu Dorohoi, oferă turistului, un bogat material documentar enescian; Muzeul de Arheologie Săveni înfiinţat în 1964, prezintă vestigii arheologice descoperite în aşezările şi necropolele de la Ripiceni, Miorcani, Drăguşeni, Hăneşti şi Săveni din epoca paleoliticului şi până în aceea a marilor migraţii; Galeriile de Artă Ştefan Luchian Botoşani. Aici este valorificat patrimoniul artistic botoşănean, patrimoniu ce cuprinde lucrările artiştilor plastici Ştefan Luchian, Octav Băncilă, precum şi a numeroşi artişti plastici contemporani; 26

27 Teatrul de Stat Mihai Eminescu Botoşani. Clădirea a fost inaugurată în anul 1914, distrusă în timpul bombardamentelor din anul 1944 şi refăcută în În faţa teatrului este instalat un bust al marelui poet Mihai Eminescu. Construcţii cu valoare arhitectonică Centrul Vechi Botoşani este partea cea mai veche a municipiului din punct de vedere arhitectonic, care grupează un număr mare de clădiri. Faţadele au forme arhitecturale de factură apuseană, prelucrate creator în forme tradiţionale. Alte construcţii cu valoare arhitectonică: Casa Antipa, Casa Balfosu, Casa Silion, Casa Ventura, Casa Sofian, clădirea Primăriei municipiului Botoşani, construită la sfârşitul sec. al XVIII-lea, în stil eclectic de influenţă germană. II.2.2 CALITATEA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL BOTOŞANI II Calitatea aerului Aerul este componenta mediului cu rolul cel mai important pentru transportul poluanţilor, deoarece asigură transportul rapid al acestora pe distanţe mari, astfel încât supravegherea calităţii atmosferei este pe primul loc în activitatea de monitoring. Poluarea aerului determină efecte pe termen scurt, mediu şi lung asupra mediului înconjurător. Efectele pe termen scurt şi mediu sunt de natură să pună în pericol sănătatea omului, să dăuneze ecosistemelor, să provoace pagube economice. Poluarea pe termen lung afectează mediul înconjurător prin: efectul gazelor de seră, distrugerea stratului de ozon, ploile acide, prezenţa micropoluanţilor şi a particulelor în suspensie. Pentru aprecierea gradului de poluare a atmosferei, la nivel local se calculează emisiile de poluanţi şi se determină calitatea aerului înconjurător. Emisiile de gaze se determina pe baza programului CORINVENT, în mod unitar, iar supravegherea calităţii aerului se realizează în staţii de supraveghere. Prin emiterea Ordinului 592/2002, care aprobă Normativul privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag, a criteriilor şi metodelor de evaluare a SO2, Nox, a pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5), a plumbului, a benzenului, CO şi O3 în aerul înconjurător, se poate considera ca transpunerea pe plan legislativ, naţional a Directivelor UE privind activitatea de evaluare şi gestionare a calităţii aerului înconjurător este realizată. 27

28 II Emisii de poluanţi atmosferici Emisii anuale de dioxid de sulf (SO 2 ) - tone/an Dioxidul de sulf este unul din poluanţii caracteristici zonelor urbane şi limitrofe, rezultând, în principal, în timpul proceselor de ardere a combustie a combustibililor. O altă sursă de SO2 o reprezintă tratarea şi depozitarea deşeurilor. Judeţul Botoşani ,12 733, ,33 196,128 Emisii anuale de monooxid şi dioxid de azot (NO x ) - tone/an Principalele surse de oxizii de azot sunt: procesele biologice naturale şi activităţile antropice (procesele de combustie, traficul rutier, activităţile industriale). Judeţul Botoşani , , , ,20 Emisii anuale de amoniac (NH 3 ) tone/an Agricultura reprezintă cea mai important sursă de producere a amoniacului prin sectorul zootehnic şi aplicarea îngrăşămintelor azotoase. Judeţul Botoşani , , ,129 Emisii anuale de compuşi organici volatili nemetanici (NMVOC) Compuşii organici volatili nemetanici rezultă în special din: activităţi ce folosesc solvenţi organici şi din depozitarea deşeurilor menajere. Judeţul Botoşani , , ,70 Emisii de metale grele (mercur şi cadmiu) tone/an 28

29 Emisiile de metale grele în judeţul Botoşani rezultă, în special, din arderea combustibililor, procese de producţie şi din traficul rutier. Judeţul Botoşani Poluant Hg Cd Emisii de plumb tone/an Emisiile de plumb în judeţul Botoşani rezultă, în special, din arderea combustibililor, procese de producţie şi din traficul rutier. Judeţul Botoşani II Monitorizarea calităţii aerului La nivelul anului 2012, monitorizarea calităţii aerului s-a realizat astfel: - prin măsurători continue ale statiei automate de fond urban, pentru următorii poluanţi: SO 2, NO, NO 2, NO x, CO, O 3, COV-BTEX şi PM 10 - măsurători gravimetrice pentru pulberi în suspensie (PM 10 şi PM 2,5 ). - calitatea precipitaţiilor poluanţii monitorizaţi sunt: ph, conductivitate, alcalinitate/aciditate,duritate, SO 4 2-, NO 2 -, NO 3, NH 4 -, Cl -, Ca 2+ şi Mg 2+. Staţia automată de măsurare a calităţii aerului BT 1 29

30 Calitatea aerului ambiental în anul 2012 Judeţ BT Staţie / Tipul staţiei Staţia automată fond urban Tip poluant NO2 NO Nox SO2 CO Ozon Benzen Toluen Etilbenzen p- xilen m-xilen o-xilen Număr măsurări Concentraţia Frecvenţa Captura depăşirii Max. Medie de date zilnice orare UM VL sau Zilnică anuală (%) CMA (%) ,45 21,36 μg/m , ,62 189,34 45,44 93,63 11,92 16,84 1,98 5,78 11,78 2,63 PM 2,5 grav ,21 PM 10 aut ,90 PM 10 grav ,40 9,18 μg/m ,1 34,95 μg/m ,1 15,20 μg/m ,2 Analizor defect 47,93 μg/m ,9 1,78 μg/m ,2 2,74 μg/m ,8 0,56 μg/m ,5 0,52 μg/m ,7 1,38 μg/m ,3 0,61 μg/m ,3 23,05 μg/m ,9 38,53 μg/m 3 18,5 54,6 31,38 μg/m 3 9,37 96,4 Informarea cetăţenilor din municipiul Botoşani cu privire la calitatea aerului se realizează prin afişarea orară automată a indicelui general pe panoul exterior situat în zona centrală a municipiului Botoşani şi pe panoul interior de la sediul APM Botoşani. De asemenea, se calculează zilnic indicele general de calitatea aerului pentru ziua anterioară şi se publică sub forma unui buletin informativ pe site-ul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Botoşani ( 30

31 În tabelul urmǎtor este redatǎ: Evoluţia indicelui general de calitate a aerului la Staţia Automată de Monitorizare a Calităţii Aerului Fond Urban BT-1 Indice general de calitatea aerului zilnic An 1 EXCELENT 2 FOARTE BUN 3 BUN 4 MEDIU 5 RĂU 6 FOARTE RĂU Lipsă indice general* zile 200 zile 98 zile 2 zile zile *Obs.: nu a putut fi calculat indicele general deoarece nu au fost disponibili cel puţin 3 indici specifici corespunzători poluanţilor monitorizaţi. Indicele general de calitatea aerului a avut o evoluţie între calificativele excelent şi bun (1-3) în peste 90% din zile. Calificativul mediu (4) a fost determinat de valorile înregistrate pentru indicatorii: dioxid de azot (valori determinate de staţionarea autovehiculelor cu motoarele pornite în imediata vecinătate a staţiei de monitorizare) şi ozon (valori crescute datorate radiaţiei solare). Indicele specific rău (5), a fost determinat de valorile înregistrate la indicatorul pulberi în suspensie (metoda nefelometrică), valori determinate, în anotimpul rece, de funcţionarea centralelor termoelectrice, de condiţiile de calm atmosferic şi ceaţă care au favorizat reţinerea poluanţilor aproape de sol, iar în anotimpul cald de lucrările de modernizare precum şi de traficul rutier. II Calitatea apelor de suprafaţă şi subterane Judeţul Botoşani are o bogată reţea hidrografică alcătuită din râurile Siret, Prut, Jijia, Başeu, Sitna şi unii afluenţi mai mici, pe cursul cărora s-au amenajat 148 de lacuri, cu o suprafaţă de ha, iar pe râul Prut, la frontiera cu Republica Moldova, s-a construit un important nod hidrotehnic (750 milioane mc. de apă). Densitatea reţelei hidrografice permanente este de 0,41km/kmp. Alimentarea râurilor se face în proporţie de 86% din ploi şi zăpezi şi numai 14% din surse subterane. II Resursele de apă potenţiale şi tehnic utilizabile, pentru anul 2012 Resursele de apă sunt constituite din apele de suprafaţă râuri, lacuri şi ape subterane. Sursa de apă Indicator de caracterizare A. Râuri interioare 1. Resursa teoretică 2. Resursa existentă potrivit gradului de amenajare a bazinelor hidrografice 3. Cerinţa de apă a folosinţelor, BH Prut (mii m³) , ,393 BH Siret (mii m³) , Total judeţ (mii m³) , , ,393 31

32 potrivit capacităţilor de captare aflate în funcţiune B. Subteran Total resurse 1. Resursa teoretică 2. Resursa existentă potrivit gradului de amenajare a bazinelor hidrografice 3. Cerinţa de apă a folosinţelor, potrivit capacităţilor de captare aflate în funcţiune 4. Cerinţa de apă pentru protecţia ecologică , , , , ,800 Sursa datelor: Direcţiile Apelor Prut şi Siret , , , , , , , , , ,800 Raportul cerinţă de apă/prelevare pentru resursele de apă Cerinţă de apă Prelevări de apă Gradul de utilizare Activitatea Valoarea (milioane m 3 ) Activitatea Valoarea (milioane m 3 ) % BH Prut Populaţie 1,929 Populaţie 1, Industrie 0,977 Industrie 1, Agricultură 35,194 Agricultură 68, Total 38,100 Total 70, BH Siret Populaţie 19,759 Populaţie 19, Industrie - Industrie - - Agricultură - Agricultură - - Total 19,759 Total 19,

33 Total judeţ Populaţie 21,688 Populaţie 21, Industrie 0,977 Industrie 0, Agricultură 35,194 Agricultură 68, Total 57,859 Total 90, Sursa datelor: Direcţiile Apelor Prut şi Siret II Starea ecologică a cursurilor de apă Repartiţia corpurilor de apă de suprafaţă (râuri) conform evaluării stării ecologice şi stării chimice din anul 2012 Nr. Crt. B.H. Nr. Tota l cor puri de apă Nr. Corpu ri monit o rizate Sursa datelor: Direcţiile Apelor Prut şi Siret Repartiţia corpurilor de apă conform evaluării FOARTE BUNĂ Nr. total corpur i BUNĂ % Nr. total corp uri stării ecologice MODER ATĂ % Nr. total corp uri SLABĂ PROAST Ă % Nr. total corp uri % Nr. total corpu ri Repartiţia corpurilor de apă conform evaluării stării chimice BUNĂ % Nr. total corpu ri PROASTĂ % Nr. total corp uri 1 Prut Siret % II Calitatea apei lacurilor din judeţul Botoşani Repartiţia corpurilor de apă lacurilor naturale conform evaluării stării ecologice şi stării chimice din anul 2012 C Nr. B.H. Nr. lacuri natura Nr. lacuri monit Repartiţia lacurilor naturale conform evaluării stării ecologice Repartiţia lacurilor naturale conform evaluării stării 33

34 crt. le orizate chimice FOARTE BUNĂ BUNĂ MODERA TĂ SLABĂ PROAST Ă BUNĂ PROAST Ă Nr. total corpuri % Nr. total corpuri % Nr. total corpuri % Nr. total corpuri % Nr. total corpuri % Nr. total corpuri % Nr. total corpuri % 1 Siret Sursa datelor: Direcţiile Apelor Prut şi Siret Nr Repartiţia corpurilor de apă lacurilor de acumulare conform evaluării potenţialului ecologic şi stării chimice din anul 2012 crt. B.H. Nr. lacuri de acumu lare Nr. Lacuri de acumu lare moni to rizate Repartiţia lacurilor naturale conform evaluării stării ecologice FOARTE BUNĂ Nr. total corpuri BUNĂ % Nr. total corpuri MODERAT Ă % Nr. total corpuri SLABĂ % Nr. total corpuri PROAST Ă % Nr. total corpuri Repartiţia lacurilor naturale conform evaluării stării chimice BUNĂ % Nr. total corpuri PROASTĂ % Nr. total corpuri % 1 Prut Sursa datelor: Direcţiile Apelor Prut şi Siret II Calitatea apelor subterane În judeţul Botoşani au fost identificate, delimitate şi descrise un număr de 3 corpuri de ape subterane: 1. Lunca râului Prut superior în lunca râului Prut, pe porţiunea nordică a teritoriului ţării (zona Oroftiana Rădăuţi Prut). Suprafaţa corpului este de 43 kmp. Corpul de apă ROPR01 se încadrează în stare chimică bună, valorile înregistrate pentru indicatorii monitorizaţi nedepăşind valorile de prag, respectiv standardele de caliate. 2. Lunca şi terasele Prutului mediu şi inferior şi afluenţii săi localizat în lunca şi terasele râului Prut şi a afluenţilor săi, este de tip poros permeabil. Corpul de apă se întinde pe o suprafaţă de

35 kmp. S-au înregistrat depăşiri faţă de valorile de prag/standardele de calitate în 17 puncte din cele 32 monitorizate. 3. Câmpia Moldovei - corpul de apă subterană de adâncime este de tip poros permabil, ce se dezvoltă pe teritoriul judeţelor Botoşani şi Iaşi. Suprafaţa corpului de apă este de 5221 kmp. S-au înregistrat depăşiri faţă de valorile de prag/standardele de calitate în 10 puncte de monitorizare dintr-un total de 18 puncte. II Calitatea apei potabile Date privind secţiunile de potabilizare monitorizate Nr. Crt. Nume secţiune de prelevare/priză Sursa de apă Debit mediu prelevat in 2012(l/s) Populaţie deservita (nr. Locuitori) Categoria de calitate* 1. Priza mal drept acumulare Negreni Baseu 11, A3 2. Baraj acumulare Stanca Prut 45, A1-A2 * conform NTPA 013/2002 H.G. nr. 100/2002 modificată şi completată prin H.G. nr. 567/2004 şi H.G. nr. 662/2005 Evoluţia reţelei de alimentare cu apă potabilă în perioada Judeţ An Lungime (km) Volum distribuit (mii m³) Nr. Localităţi , , , , BOTOŞANI , , , , , , Sursa: SC NOVA APASERV SA Botoşani Consumul lunar de apă potabilă Judeţul Botoşani Consumul lunar de apă potabilă (m³/cap de locuitor) 2,43 5,44 4,31 3,30 3,19 Sursa: SC NOVA APASERV SA Botoşani Calitatea apei potabile distribuite în sistem centralizat in judeţul Botoşani 35

36 Nr crt Localitate Nr. total probe Potabilitate chimică (%) Potabilitate bacteriologică (%) Nr. determinări fizico-chimice Nr. determinări microbiologice 1 Botoşani ,2 98, Dorohoi ,8 100, Darabani ,0 86, Săveni 74 75,7 73, Ştefăneşti ,0 93, Sursa : DSP Botoşani Reţeaua apei potabile distribuite în anul 2012 Localităţi cu instalaţii de Lungimea totală Localităţi existente alimentare cu apă potabilă simplă a reţelei de Judeţul Mun. şi Comune Mun. şi Comune distribuţie a apei Total Total oraşe şi sate oraşe şi sate potabile (Km) Botoşani Sursa datelor: SC NOVA APA SERV SA Botoşani Calitatea apei potabile distribuite în mediul urban Nr crt Localitate Nr. total probe Potabilitate chimică (%) Potabilitate bacteriologică (%) Nr. determinări fizico-chimice Nr. determinări bacteriologice 1 Botoşani ,2 98, Dorohoi , Darabani Săveni 74 75, Ştefăneşti ,04 93, Notă : Datele au fost preluate de la DSP Botoşani. II Apele uzate şi reţelele de canalizare Surse majore de poluare şi grad de epurare în anul 2012 Surse de poluare SC NOVA APA SERV SA Botoşani Domeniu de activitate Gospodărire comunală Emisar r. Sitna Volum ape uzate evacuate (mil.mc) - staţie epurare Răchiţi: 10,273(suficient epurate) - staţie pompare Tulbureni: 3,347(evacuare directă) Poluanţi specifici - materii in suspensie, substanţe organice, 36

37 Surse de poluare SC NOVA APA SERV SA Botoşani Sucursala Dorohoi Darabani sector Dorohoi SC NOVA APA SERV SA Botoşani Sucursala Dorohoi Darabani sector Darabani SC NOVA APA SERV SA Botoşani Sucursala Ştefăneşti Săveni Sector Săveni Domeniu de activitate Emisar Volum ape uzate evacuate (mil.mc) - spălări filtre Bucecea: 0,941 - spălări filtre Cătămărăşti:0,86 r. Jijia 1,233 (insuficient epurat) r. Podriga 0,08 (insuficient epurat) r. Başeu 0,227 (suficient epurat) Poluanţi specifici nutrienţi Evoluţia reţelei de canalizare în Judeţ An Lungime (km) Nr. Localităţi , ,000 6 Botoşani , , , II Radioactivitatea mediului Staţia de Radioactivitate a Mediului Botoşani îşi desfăşoară activitatea în cadrul Reţelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) încă din anul În cadrul Staţiei de Radioactivitate s-a derulat un program standard de supraveghere a radioactivităţii mediului de 11 ore/zi, conform Ordinului 1978/ , în care s-au urmărit factorii de mediu: aer prin determinarea activităţii beta globale a aerosolilor şi a depunerilor atmosferice (umede şi uscate), precum şi măsurarea continuă a debitului de doză gamma externă absorbită; apă prin determinarea activităţii beta globale a apelor din principalele râuri; precipitaţii atmosferice prin prelevarea şi pregătirea probelor pentru determinări de tritiu; vegetaţie (cu perioada de prelevare aprilie-octombrie) prin determinarea activităţii beta globale; sol (cu perioada de prelevare pe tot parcursul anului, mai puţin lunile când solul e acoperit cu zăpadă) prin determinarea activităţii beta globale. Pentru măsurătorile beta globale se folosesc sisteme de detecţie prevăzute cu detectori-sondă de scintilaţie tip ND-304 şi detectori GM. Etalonarea aparaturii de măsură beta globală se realizează cu surse (Sr-Y)

38 Pentru determinarea debitului de doză gamma în aer se folosesc dozimetre de tip IFIN-TIEX, prevăzute cu detectori GM. Staţia automată de monitorizare a dozei gamma în timp real - Botoşani În anul 2012, la Staţia de Radioactivitate Botoşani, s-au efectuat 3712 determinări manuale de radioactivitate beta globală, 1098 de determinări automate de doză gamma şi s-au prelevat şi pregătit 121 probe de precipitaţii, precum şi 3 probe anuale. Nr. analize pe factori de mediu în anul 2012 Judeţ Aerosoli Depuneri atmosferice Apa brută Sol Vegetaţie Doza gamma BOTOŞANI În cursul anului 2012, pentru toate probele analizate, valorile activităţilor specifice beta globale determinate s-au situat în intervalul de variaţie al mediilor multianuale şi nu au fost înregistrate depăşiri ale limitelor de atenţionare. II Poluarea fonicǎ Principalele surse de poluare sonoră din mediul înconjurător sunt datorate în special de traficul rutier, lucrările publice, de utilajele folosite în aer liber şi de aparatura electrocasnică care provoacă o serie de tulburări mai mult sau mai puţin evidente, dar importante pentru starea generală de sănătate a populaţiei. Din cauza industrializării şi mecanizării au început să fie întâlnite probleme cauzate de zgomot şi în zonele rurale. Măsurătorile de zgomot, în anul 2012, au vizat zonele care pot prezenta riscuri de afectare a populaţiei expuse din principalele localităţi urbane ale judeţului. 38

39 Se monitorizează zgomotul din traficul rutier şi zgomotul din interiorul zonelor funcţionale: parcuri, zone de recreere şi odihnă, pieţe şi parcări auto. În anul 2012 s-au efectuat 352 măsurări de zgomot pentru monitorizare din care 273 pentru trafic, 26 pentru pieţe, 24 pentru parcări auto şi 29 pentru parcuri şi locuri de recreere. L eq (A) în jud. Botoşani, în 2012, pe tipuri de surse de zgomot Tip măsurare zgomot Număr Maxima % măsurări Măsurată (db) depăşiri Pieţe, spaţii comerciale, restaurante în aer liber 28 77,8 21,4 Parcuri, zone de recreere şi odihnă 29 63,1 13,8 Parcări auto 25 74,2 - Strǎzi de categoria tehnică IV (deservire localǎ) 15 66,2 33,3 Strǎzi de categoria tehnică III (de colectare) 63 74,6 41,3 Strǎzi de categoria tehnică II (de legătură) ,2 18,4 Strǎzi de categoria tehnică I (magistrale) 55 84,2 - II Calitatea solului Solurile determină producţia agricolă şi starea pădurilor, condiţionează învelişul vegetal, ca şi calitatea apei, în special a râurilor, lacurilor şi a apelor subterane, reglează scurgerea lichidă şi solidă în bazinele hidrografice şi acţionează ca o geomembrană pentru diminuarea poluării aerului şi a apei prin reţinerea, reciclarea şi neutralizarea poluanţilor, cum sunt substanţele chimice folosite în agricultură, deşeurile şi reziduurile organice şi alte substanţe chimice. Solurile, prin proprietăţile lor de a întreţine şi a dezvolta viaţa, de a se regenera, filtrează poluanţii, îi absorb şi îi transformă. II Repartiţia terenurilor pe clase de folosinţă Evoluţia reapartiţiei pe categorii de folosinţă a terenurilor în judeţul Botoşani, în perioada , se prezintă astfel: Nr. crt. Categoria de folosinţã Suprafaţa (ha) Arabil Păşuni Fâneţe şi pajişti naturale

40 4 Vii Livezi Total agricol Sursa: DADR Botoşani II Repartiţia terenurilor pe clase de calitate În judeţul Botoşani terenurile arabile sunt încadrate cu preponderenţă în clasele de calitate a II-a (45%) şi a III-a (33%). În cazul păşunilor, fâneţelor, vii şi livezi predomină terenuri încadrate în clasa a III-a de calitate, respectiv în procente de 40%, 45%, 58% şi 60%. II Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate Terenurile agricole sunt apreciate după măsura în care pot fi folosite în agricultură (gradul de fertilitate). Din acest punct de vedere ele sunt împărţite în mai multe clase de calitate. Gruparea terenurilor pe clase de pretabilitate s-a realizat luându-se in considerare natura şi intensitatea factorilor limitativi: textura, panta terenului, eroziuni ale solului, alunecările de teren, excesul de umiditate freatica, excesul de umiditate de suprafaţă, saraturarea, neuniformitatea terenului. Din datele furnizate de Direcţia pentru Agricultură a judeţului Botoşani se constată că terenurile cu gradul de fertilitate III ocupă suprafaţa cea mai mare ( ha), pe aceste terenuri predominând culturile cerealiere, porumbul, plantele tehnice, cartofii şi floarea soarelui. Nr. Crt Specificare U.M. Clase de bonitare a solurilor I II III IV V VI Total( ha) Arabil ha Păşuni Fâneţe ha ha Vii ha Livezi ha TOTAL ha Sursa: DA Botoşani 40

41 II Presiuni asupra stării de calitate a solurilor Pe terenurile agricole, calitatea solului este afectată într-o masură mai mică sau mai mare de una sau mai multe restricţii. Influenţele dăunătoare ale acestora se reflectă în deteriorarea caracteristicilor şi funcţiilor solurilor, respectiv în capacitatea lor bioproductivă, dar, ceea ce este şi mai grav, în afectarea calităţii produselor agricole şi a securităţii alimentare, cu urmări serioase asupra calităţii vieţii omului. Aceste restricţii sunt determinate fie de factori naturali (climă, forme de relief, caracteristici edafice etc), fie de acţiuni antropice agricole şi industriale; în multe cazuri factorii mentionaţi pot acţiona sinergic în sens negativ, având ca efect scăderea calitaţii solurilor şi chiar anularea funcţiilor acestora. Situaţia solurilor afectate de factori de degradare, conform D.A. şi O.S.P.A Botoşani, este următoarea: - Eroziune de suprafaţă (de la slabă la excesivă) ,26 ha - Alunecări de teren (stabilizate, semistabilizate, active) ,33 ha - Inundabilitate ,17 ha - Acidifiere ,88 ha - Compactare ,00 ha - Deficit de elemente nutritive ,28 ha - Sărăturare ,00 ha - Gleizare (de la slabă la excesivă) ,71 ha - Pseudogleizare (de la slabă la excesivă) 6.555,07 ha - Secetă periodică ha II Starea pădurilor în judeţul Botoşani Pădurile sunt cruciale pentru biodiversitate şi distribuirea serviciilor de ecosistem. Ele oferă habitate naturale pentru viaţa plantelor şi animalelor, protecţie împotriva eroziunii solului şi inundaţiilor, sechestrarea carbonului, reglementarea climatică şi au o mare valoare recreativă şi culturală. Fondul forestier reprezintă pădurile, terenurile destinate împăduririi, cele care servesc nevoilor de cultură, producţie ori administrare silvică, iazurile, albiile pâraielor (altele decât cele cuprinse în cadastrul apelor), precum şi terenurile neproductive, incluse în amenajamentele silvice, în condiţiile legii. Sunt considerate păduri, în sensul Codului silvic şi sunt cuprinse în fondul forestier naţional, terenurile acoperite cu vegetaţie forestieră cu o suprafaţă mai mare de 0,25 hectare. 41

42 Fondul forestier al judeţului Botoşani avea, la sfârşitul anului 2012, o suprafaţă de ha, reprezentând 11% din suprafaţa judeţului Botoşani. Starea de sănătate a pădurilor: în anul 2012, la nivelul judeţului Botoşani, au fost afectate păduri de foioase, păduri de răşinoase, plantaţii tinere de molid, brad, larice şi pepiniere. Principalii defoliatori au fost : Tortrix v., Geometride sp., Stereonichus fraxini, Pristiphora abietina, Ipide, Melolontha m. şi paraziţi vegetali (rugini, oidium, fusarium). Pădurea Ciornohal Suprafeţe din fondul forestier judeţean, parcurse cu tăieri În anul 2012, la nivelul judeţului Botoşani, s-au recoltat 121,5 mii metri cubi (volum brut) de lemn, răşinoasele reprezentând 8% din volumul total de masă lemnoasă recoltată, fagul 13%, stejarul 18%, diverse specii tari 36% şi diverse specii moi 25%. Din volumul total recoltat, 71% au fost proprietate publică de stat, 27% au fost proprietate privată şi 2% au fost vegetaţie forestieră situată pe terenuri în afara fondului forestier. Suprafaţa totală parcursă cu tăieri de la nivelul judeţului Botoşani, în anul 2012, a fost de 568 ha, dintre care 53 ha tăieri grădinărite, 347 ha tăieri progresive, 32 ha tăieri rase, 99 ha tăieri de regenerare în crâng, 6 ha tăieri de substituire/ refacere a arboretelui slab productiv/degradat, 31 ha tăieri de conservare. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2012 În anul 2012, în judeţul Botoşani, s-au efectuat lucrări de regenerare a pădurilor pe 133 ha, dintre care 93 ha au fost regenerări naturale şi 40 ha plantări. Suprafaţa împădurită de la nivelul judeţului Botoşani, în anul 2012, a fost de 40 de ha, împădurirea făcându-se doar cu specii de foioase. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor În anul 2012, în judeţul Botoşani, volumul arborilor constatat a fi tăiat ilegal a fost de 619 mc. Au fost efectuate 1492 acţiuni de control, constatându-se săvârşirea a 13 infracţiuni silvice şi a 154 contravenţii silvice cu o valoare a amenzilor de lei. A fost confiscat un volum de 31 mc material lemnos. Conform informaţiilor furnizate de Direcţia Silvică Botoşani s-au înregistrat 13 incendii fiind afectate 65 ha pădure şi 5,7 ha plantaţii forestiere. II Biodiversitatea judeţului Botoşani Biodiversitatea ne oferă bunuri fără de care nu am putea trai. Este o sursă de hrană, apă, lemn, combustibil. Multe din speciile de plante şi animale sunt utile în scopuri medicale. Serviciile oferite de biodiversitate stau la baza asigurării condiţiilor de viaţă şi a bunăstării noastre prin purificarea aerului şi a apei, controlul stabilităţii climei, polenizarea recoltelor. Pe langă acestea, biodiversitatea este o sursă de relaxare şi inspiraţie culturală sau spirituală, ce îmbunătăţeşte calitatea vieţii noastre. 42

43 II Habitate naturale de interes naţional Principalele tipuri de habitate naturale identificate pe teritoriul judeţului Botoşani sunt: 1. Habitatele de pădure din judeţul Botoşani au o suprafaţă ha, ceea ce reprezintă 11,05% din teritoriul judeţului, procent care se situează sub media pe ţară (care este de 27%). 2. Habitatele de pajişti (păşuni, fâneţe, pajişti naturale) însumează ha care reprezintă 18% din suprafaţa judeţului Botoşani. 3. Habitatele de stâncării se întâlnesc în comunele Ripiceni şi Manoleasa precum şi în oraşul Ştefăneşti. Calcarele recifale din aceste habitate reprezintă mediul de viaţă prielnic pentru plantă termofilă Schivereckia podolica un endemism naţional cu statut de periclitat, motiv pentru care s-au constituit rezervaţiile naturale de la Stânca-Ştefăneşti şi Ripiceni. 4.Habitatele de turbărie sunt reprezentate de Turbăria de la Dersca (com. Lozna) unde este constituită o rezervaţie floristică cu o deosebită valoare monumentală şi estetică în care s-a urmărit conservarea frumuseţilor naturale, precum şi un sit Natura 2000 declarat în anul Habitate de ape dulci cele mai importante lacuri de pe teritoriul judeţului Botoşani sunt: Acumularea Stânca Costeşti pe râul Prut, acumulările Bucecea şi Rogojeşti pe râul Siret, Cal Alb, Negreni, Havarna, Hăneşti pe râul Başeu, Mileanca pe râul Podriga. II Habitate naturale de interes comunitar În judeţul Botoşani s-au identificat următoarele categorii de habitate naturale de interes comunitar: A. Habitate de ape dulci: lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition: ROSCI0255 Turbăria de la Dersca B. Habitat de pajişti şi tufărişuri comunităţi rupicole calcifile sau pajişti bazifile din Alysso- Sedion albi: ROSCI0234 Stânca-Ştefăneşti comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor: ROSCI0391 Siretul Mijlociu- Bucecea tufărişuri de foiose ponto-sarmatice: ROSCI0141 Pădurea Ciornohal, ROSCI0399 Suharau Darabani stepe ponto-sarmatice: ROSCI0399 Suharău Darabani C. Habitate din turbării şi mlaştini: turbării degradate capabile de regenereare naturală: ROSCI0255 Turbăria de la Dersca D. Habitate de pădure Păduri dacice de stejar şi carpen: ROSCI0076 Dealul Mare Hârlău, ROSCI0141Pădurea Ciornohal, ROSCI0399 Suharău Darabani Păduri de stejar cu carpen de tip Galio- Carpinetum: ROSCI 0076 Dealul Mare Hârlău Păduri de fag de tip Asperulo Făgetum: ROSCI0399 Suharău Darabani Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Frasinus excelsior din lungul marilor râuri: ROSCI0184 Pădurea Zamostea Luncă 43

44 II Flora şi fauna sălbatică Ecosistemele naturale şi seminaturale adapostesc specii de floră şi faună salbatică a căror stare este direct legată de starea de sănătate a habitatelor. Flora Vegetaţia naturală a judeţului Botoşani, caracteristică zonei de silvostepă, este alcătuită predominant din plante ierboase în păşuni naturale, reprezentate prin asociaţii de graminee adaptate la secetă, ca şi prin unele specii de plante suculente şi bulbifere, care formează asociaţii vegetale ce ocupă zonele afectate de alunecări de teren din parte de nord, est-vest şi sud-vest a judeţului. Tufărişurile din covorul ierbaceu sunt reprezentate de arbuşti ca: Prunus spinosa (porumbarul), Rosa canina (măceşul), Crataegus monogina (păducelul), etc. De-a lungul râurilor ca şi pe solurile de lăcovişte umede, se întâlneşte o vegetaţie hidrofilă reprezentată prin specii de: Typha latifolia (papură), Phragmites australis (stuf), Equisetum palustre (barba ursului), Corex riparia (rogoz), Polygonum amphibium (troscot de baltă), etc. În pajiştile stepice xeromezofile se întâlnesc speciile: Festuca valesiaca (păiuş), Stipa joannis, Stipa lessingiana,stipa pulcherima (colilie) în special în jurul localităţilor Todireni, Unţeni, Călăraşi, Hlipiceni. În partea nordică, vestică şi sudică a judeţului, în pajişti şi terenurile agricole se întâlnesc: Festuca valesiaca (păiuşul), Festuca rupicola care ocupă locul fostelor păduri de Quercus robur (stejar). Pe teritoriul judeţului există 5 specii de floră nominalizate in Anexa nr 2 a Directivei Habitate, respectiv Anexa nr. 3 din OG nr 57/2007 cu completările şi modificările ulterioare (specii de plante a căror conservare necesită desemnarea Ariilor speciale de conservare): Cypripedium calceolus, Iris aphylla ssp. hungarica, Angelica palustris, Crambe tataria, Echium russicum. Pădurile au o suprafaţă de aproximativ ha şi sunt alcătuite din stejar, gorun, carpen, frasin, arţar, jugastru, ulm, salcie, plop, tei şi fag. În nord-vestul judeţului se întind pădurile de gorun, stejar, carpen, tei, arţar, etc. În partea de sud-vest a judeţului se întâlnesc păduri de amestec alcătuite din: fag, gorun, carpen, etc., iar pe albiile râurilor Prut şi Siret sunt însemnate lunci alcătuite din specii lemnoase de esenţe moi: salcie, plop. Floră ocrotită pe plan judeţean (conform Hotărârii nr. 170/2010 a Consiliului Judeţean Botoşani): papucul doamnei (Cypripedium calceolus), laleaua pestriţă (Fritillaria meleagris L.), ruşcuţa de primăvară (Adonis vernalis), nufărul alb şi nufărul galben (Nymphaea alba şi Nyphar luteum), crinul de pădure (Llilium martagon), Schiwereckia podolica, trânjoaica (Ranunculus illyricus), urechelniţa (Sempervivum ruthenicum), cosaciul (Astragalus austriacus), şopârliţa (Veronica incana), brânduşa de toamnă (Colchicum autumnale). Floră ocrotită de interes comunitar : Cypripedium calceolus (papucul doamnei), Iris aphylla ssps. hungarica (stânjenel), Angelica palustris (angelica de baltă). Fauna În judeţul Botoşani se pot diferenţia două domenii faunistice: unul de silvostepă şi altul de pădure. 44

45 Fauna de silvostepă, respectiv din zona de câmpie, este reprezentată prin unele rozătoare ca: popândăul (Citellus citellus), dăunător pentru culturile cerealiere, o varietate specifică nordului Moldovei de căţelul pământului, şoarecele săritor de stepă (Sicista subtilis), şobolanul de câmp, iepurele de câmp (Lepus europaeus). Pe seama lor trăiesc unele mustelide ca: dihorul(putorius putorius), nevăstuica(mustela nivalis), iar dintre marile carnivore menţionăm vulpea(vulpes vulpes). De asemenea, au fost identificate 15 specii de interes comunitar, nominalizate în Directiva Habitate. Avifauna este reprezentată de numeroase specii protejate prin acorduri şi convenţii internaţionale sau prin Directiva Păsări, constituind motivaţia propunerilor de Arii de Protecţie Specială Avifaunistică. Pe iazurile mai mari, ori pe bălţile Prutului, se întâlnesc frecvent lişiţe (Fulica atra), raţe sălbatice(anas sp), gâşte sălbatice (Anser sp), pescăruşi (Larus sp), stârci (Ardea cinerea, Nycticorax nycticorax), egrete (Egretta garzetta), lebede(cygnus sp), cormorani (Phalacrocorax sp), corcodei (Podiceps sp), răpitoare cum ar fi: Acvila (Aquila sp), uliul (Accipiter sp), codalbul (Haliaeetus albicilla). Cea mai reprezentativă zonă din judeţ din punct de vedere al varietăţii avifaunistice este lunca Prutului, unde au fost inventariate 93 de specii de păsări. Fauna de pădure cuprinde unele din elementele menţionate mai sus, dar se caracterizează mai ales prin: căprioara (Capreolus capreolus), întâlnită în toate pădurile din Dealurile Siretului şi în cele din Dealurile Cozancei, mistreţul (Sus scrofa), vulpea (Vulpes vulpes), care trece şi în câmpie unde vânează rozătoare, şi pisica sălbatică (Felis silvestris), pârşul de alun (Muscardinus avellanarius). Avifauna este reprezentată de mierlă (Turdus merula), sturzul cântător (Turdus philomelos), gaiţa (Garrulus glandarius) unele specii de piţigoi(parus major), turturica(streptopelia turtur), ciocănitoarea de pădure (Dendrocopus sp). La acestea se adaugă unele răpitoare ca: gaia (Milvus sp), uliul (Accipiter sp). Faună ocrotită (de interes comunitar) : Păsări - Ciconia ciconia (barza albă), Cygnus olor (lebăda), Egretta alba (egreta mare), Egretta garzetta (egreta mică), Ardea pupurea (stârc roşu), Ardea ralloides (stârc galben), Porzana parva (cresteţ pestriţ), Chlidonias hybridus (chirighiţă cu obraz alb), Chlidonias niger (chirighiţă neagră), Anthus campestris (fâsă de câmp), Lanius minor (sfrâncioc cu frunte neagră), Lanius collurio (sfrâncioc roşiatic), Circus aeruginosus, Ixobrychus minutus, Nycticorax nycticorax, Mergus albellus, Phalacrocorax pygmeus, tringa glareola, Aythya nyroca, Chlidonias niger, Sterna hirundo, Gavia arctica (cufundar polar), Gavia stellata (cufundar mic) Mamifere: lilieci (Chiroptere), pisica sălbatică (Felis silvestris), popândăul (Citellus citellus ). Amfibieni şi reptile : Emys orbicularis (ţestoasa de apă), Bobina variegata (buhai de baltă cu burta galbenă), Triturus cristatus (triton cu creastă), Bombina bombina (buhai de baltă cu burta roşie). Peşti : Aspius aspius, Sabanajewia aurata, Gobio kessleri, Barbus meridionalis,cobitis taeni. Nevertebrate: Arytrura musculus, Morimus funereus, Lucanus cervus,unio crassus. II Arii naturale protejate de interes naţional/judeţean In judeţul Botoşani există un număr de 55 arii naturale protejate de interes naţional şi judeţean, cu suprafaţa totală de 8268,2 ha reprezentând 1,6% din suprafaţa judeţului, din care: - 46 se afla sub regim protecţional judeţean având o suprafaţă de ha, declarate prin HCJ nr.170/2010 privind unele măsuri pentru protecţia ariilor naturale protejate de interes judeţean, a parcurilor dendrologice, a a rborilor monumente ale naturii, a florei şi faunei sălbatice 45

46 - 9 sunt de interes naţional, având suprafaţa de 3225 ha (8 sunt rezervaţii naturale declarate prin Legea nr. 5/2000 şi una este de Protecţie Specială Avifaunistică. declarată prin HG nr.2151/2004, după cum urmează: - rezervaţii naturale Tip forestier: Pădurea Tudora ha, Pădurea Ciornohal-76,5 ha, Arinişul de la Horlăcen -5 ha, Făgetul Secular Stuhoasa-60,5 ha Tip floristic: Turbăria de la Dersca (Lozna) -10 ha, Bucecea Bălţile Siretului- 2 ha,rezervaţia floristică Stânca-Ştefăneşti-1 ha,rezervaţia floristică Ripiceni- 1 ha - arii de protecţie specială avifaunistică: Lacul Stânca-Costeşti-2950 ha Rezervaţia naturală Pădurea Ciornohal toamna - specii de Cotinus coggygria (scumpie) înflorite Rezervaţia floristică Bucecea Bălţile Siretului 46

47 II Arii naturale protejate de interes comunitar Suprafata totala a siturilor Natura 2000 din judeţul Botoşani este de 46431,85 ha, ceea ce inseamna 9,3% din suprafaţa judeţului Botosani. În judeţul Botoşani există 11 situri Natura 2000: - 4 arii de protecţie avifaunistică (SPA), având suprafaţa totală de 29453,68 ha, declarate prin prin HG. nr. 971/2011 pentru modificarea şi completarea H.G. nr /2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România: ROSPA0058 Lacul Stânca Costesti ha, ROSPA0049 Iazurile de pe Valea Baseului Podrigai Ibanesei ha, ROSPA 0110 Acumularile Rogojesti Bucecea, ROSPA 0116 Dorohoi Şaua Bucecei. Lacul Stânca Costeşti - 7 situri de importanţă comunitară (SCI), având suprafaţa totală de 16978,17 ha, declarate prin Ordinul nr. 2387/2011 pentru modificarea şi completarea H.G. nr /2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000: ROSCI 0141 Pădurea Ciornohal, ROSCI 0076 Dealul Mare Harlau, ROSCI0255 Turbăria Lozna (Dersca), ROSCI0234 Stânca Ştefăneşti, ROSCI 0399 Suharău Darabani, ROSCI0391 Siretul Mijlociu Bucecea, ROSCI0184 Pădurea Zamostea Lunca. II INIŢIATIVE PE PLAN LOCAL Răspunzând cerinţelor strategiei europene de protejare a biodiversităţii care prevede conservarea naturii şi gestionarea ei în perspectiva unei dezvoltări durabile, au fost luate în evidenţă şi alte zone de interes pentru biodiversitatea judeţului (în afara celor 9 situri protejate de interes naţional). Prin H.C.J. nr.170/2010 privind unele măsuri pentru protecţia ariilor naturale protejate de interes judeţean, a parcurilor dendrologice, a arborilor monumente ale naturii, a florei şi faunei sălbatice s-a impus un regim de ocrotire pentru 46 arii naturale protejate de interes judeţean: Păduri cu funcţii de recreere aflate în jurul unor obiective turistice: 6 păduri, 410,2 ha, localităţile Mihai Eminescu, Vf. Câmpului, Truşeşti, Durneşti, Frumuşica, Vorona. 47

48 Păduri cu funcţii de recreere aflate în jurul oraşelor şi a drumurilor naţionale: 17 păduri, 2381,2 ha, localităţile: Săveni, Botoşani, Curteşti, Mihai Eminescu, Copălău, Băluşeni, Blândeşti, Vf. Câmpului, Văculeşti, Şendriceni, Dorohoi, Flămânzi, Durneşti, Gorbăneşti. Păduri cu funcţii de protectie a malurilor râurilor şi cele de protecţie a râurilor care alimentează lacurile de acumulare: 21 păduri, 2192 ha, in localităţile Coţuşca, Rădăuţi Prut, Păltiniş, Suharău, Darabani, Hudeşti, Cândeşti, Vf. Câmpului, Santa Mare, Româneşti, Ştefăneşti,Tudora, Corni, Vorona, Bucecea, Frumuşica. Rezervaţii naturale de interes judeţean: - tip floristic Pădurea cu lalele, com Havârna, fond forestier. - tip faunistic Zona umedă Orăşeni Vale, com Curteşti, fond forestier. În judeţul Botoşani au fost declaraţi 109 arbori monumente ale naturii. Dintre parcurile existente pe teritoriul judeţului sunt protejate 30 parcuri dendrologice. II MANAGEMENTUL DEŞEURILOR II Deşeuri municipale Deşeurile municipale reprezintă totalitatea deşeurilor generate în mediul urban şi rural de către gospodării, instituţii, unităţi comerciale, operatori economici (deşeuri menajere şi asimilabile), deşeuri rezultate din salubrizarea spaţiilor publice, străzi, parcuri, spaţii verzi, deşeuri generate de activităţile de construcţii, renovări sau demolări. Gestionarea deşeurilor municipale presupune pre-colectarea, colectarea, transportul, valorificarea şi eliminarea acestora Responsabilitatea pentru gestionarea deşeurilor municipale aparţine administraţiilor publice locale, care, în mod direct sau prin delegarea gestionării serviciului de salubrizare către un operator autorizat, trebuie să asigure colectarea, colectarea selectivă, transportul, tratarea, valorificarea şi eliminarea finală a acestor deşeuri. În anul 2011 toate localităţile urbane şi rurale au asigurat serviciile de salubritate. Serviciile de specialitate ale autorităţilor publice locale şi operatorii de salubritate au gestionat deşeurile municipale provenite de la 96,5% din populaţia urbană şi de la 96,9% din populaţia rurală a judeţului. Aceasta conduce la un grad de acoperire cu servicii de salubrizare a 96,75% din populaţia judeţului, calculele fiind făcute prin raportare la populaţia stabilă a judeţului din datele provizorii ale recensământului populaţiei. Evoluţia gradului de acoperire cu servicii de salubritate în perioada Populaţie deservită (%) TOTAL 31,26 32,29 32,21 36, , ,75 Urban 70,61 75,95 75,94 85, , ,49 Rural 3,22 0,89 0,89 1,74 3,50 26, ,93 48

49 Sursa: Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului MEDIUS Cantităţi şi compoziţie După provenienţa lor, deşeurile municipale includ: - deşeuri menajere de la populaţie şi deşeuri asimilabile celor menajere de la agenţii economici; - deşeuri din servicii municipale (deşeuri stradale, din pieţe, spaţii verzi); - deşeuri din construcţii şi desfiinţări generate de populaţie În anul 2011 au fost colectate în judeţul Botoşani 43793,53 tone de deşeuri menajere şi asimilabile în amestec şi 3050,486 tone de fracţii colectate separat, 6732,938 tone de deşeuri din salubrizarea spaţiilor publice şi 6257,89 tone deşeuri din activităţi de construcţie ale populaţiei A fost estimată o cantitate de circa 1328,545 tone deşeuri menajere generate, dar necolectate, provenite de la populaţia nedeservită de servicii de salubritate. Tip deşeu 1.Deşeuri menajere şi asimilabile Total, din care: - deşeuri menajere de la populaţie, în amestec - deşeuri menajere şi similare de la unitǎţi economice, unitǎţi comerciale, birouri, instituţii, unitǎţi sanitare - deşeuri menajere colectate separat (fară cele din construcţii, demolǎri) - deşeuri voluminoase colectate separat 2.Deşeuri din servicii municipale *) 3.Deşeuri din construcţii, demolãri TOTAL DEŞEURI MUNICIPALE COLECTATE (1+2+3) Cantităţi de deşeuri generate în perioada Cantităţi (tone)

50 4.Deşeuri generate şi necolectate TOTAL DEŞEURI MUNICIPALE GENERATE ( ) Sursa: Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului -MEDIUS Notă: * ) deşeuri stradale, din pieţe, din grădini şi parcuri. În anul 2011, municipalităţile au asigurat colectarea următoarelor cantităţi şi tipuri de deşeuri: Deşeuri colectate Cantitate colectată Procent (mii tone) (%) Deşeuri menajere şi asimilabile 46,844 78,29 Deşeuri din servicii municipale 6,733 11,25 Deşeuri din construcţii/demolări 6,258 10,46 TOTAL 59, Sursa: Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului -MEDIUS Cea mai însemnată pondere o reprezintă deşeurile menajere şi asimilabile colectate în amestec, generate atât din activităţi casnice, cât şi provenite din instituţii, comerţ, alţi operatori economici. Sortarea şi transferul deşeurilor municipale se realizează, în prezent, prin intermediul celor două staţii de sortare şi transfer din oraşele Dorohoi (având capacitatea de transfer de 12974,75 tone/an) şi Flămânzi (având capacitatea de transfer de 8000 tone/an). Capacităţile de sortare sunt : Staţia Dorohoi tone/an Staţia Flămânzi tone/an În anul 2011, cele două staţii au asigurat transferul a 3311,8 tone deşeuri şi sortarea, în vederea valorificării, a 168,76 tone deşeuri. Eliminarea deşeurilor municipale în judeţul Botoşani se realizează prin depozitare. În prezent, în judeţul Botoşani sunt în operare 2 depozite de deşeuri nepericuloase şi un spaţiu de stocare în vederea eliminării La 16 iulie 2012, conform calendarului de închidere negociat cu UE, Depozitul de deşeuri neconform Botoşani a sistat activitatea de eliminare prin depozitare a deşeurilor. Începând cu 1 noiembrie 2012, pentru o perioadă de 1 an, operatorul de salubrizare din municipiul Botoşani a primit autorizaţie de mediu pentru stocarea temporară în vederea eliminării deşeurilor municipale pentru un amplasament special amenajat, cu suprafaţa de 2,575 ha. II Deşeuri industriale (periculoase şi nepericuloase) Cantităţile totale de deşeuri de producţie, periculoase şi nepericuloase, generate în anul 2011 de activităţile de producţie din judeţul Botoşani sunt următoarele: 50

51 Activitate economică /CAEN Cantitate (tone) % Industria prelucrătoare / (15 la 37) 12558,237 73,66 Producţia, transportul şi distribuţia de energie electrică, termică, 1794,117 10,52 gaze şi apă / Co ssociat / , ,15 Alte activităţi 626,0865 3,67 Total 17049,62 100,00 Sursa : chestionare GD PRODDES - ancheta statistică 2011 Deşeurile periculoase generate de unităţile industriale din judeţul Botoşani în anul 2011 au reprezentat 0,84% din totalul deşeurilor generate. O parte din deşeurile periculoase au fost eliminate sau valorificate, iar o parte se regăsesc stocate temporar la generator. Evoluţia cantităţilor gestionate de deşeuri de producţie în perioada Cantităţi deşeuri de producţie (tone) Generate 9159, , , , ,6 Valorificate 4777, , , , ,9 Eliminate 2381, ,6 5704, , , ,39 Sursa: Chestionare statistice GD-PRODDES Funcţie de natura lor, deşeurile de producţie periculoase sunt valorificate fie prin reutilizare în cazul uleiurilor uzate, fie prin valorificarea energetică a deşeurilor de ambalaje cu conţinut de substanţe periculoase. Stocul de deşeuri periculoase la începutul anului 2011 era de 40,05 tone, s-au generat 144 tone şi s-au valorificat 137 tone. Deşeurile periculoase nevalorificate sau care nu au fost eliminate sunt stocate temporar în spaţii special amenajate în cadrul unităţilor generatoare. Stocul total, la finele anului 2011, cuprindea 45,26 tone. II Deşeuri generate de activităţi medicale Deşeurile rezultate din activităţile medicale, altele decât cele asimilabile deşeurilor menajere, sunt deşeurile generate în spitale, policlinici, cabinete medicale umane şi veterinare, de tipul: infecţioase, înţepătoare, anatomopatologice etc. Evoluţia cantităţii de deşeuri medicale periculoase colectate şi eliminate Cantitatea de deşeuri medicale periculoase (tone) 45 72,43 93,884 74,89 104,34 118,

52 În anul 2012 au fost monitorizate un număr de 92 unităţi sanitare şi de asistenţă socială generatoare de deşeuri medicale. Toate unităţile medicale de pe teritoriul judeţului au respectat termenele de încetare a activităţii de ardere a deşeurilor medicale în fostele crematorii. Pe teritoriul judeţului Botoşani nu există incineratoare pentru eliminarea deşeurilor medicale şi nici firme autorizate pentru transportul deşeurilor medicale periculoase. Unităţile medicale au încheiat contract de prestări servicii în vederea transportului şi a eliminării deşeurilor medicale, cu operatori economici autorizaţi. Pentru deşeurile cu potenţial infecţios rezultate doar din activitatea proprie, Spitalul Judeţean de Urgenţă Mavromati şi SC Ecomed SRL Botoşani s-au dotat cu instalaţii de sterilizare şi mărunţire, deşeurile rezultate în urma mărunţirii fiind preluate de operatorul de salubrizare. Deşeurile anatomopatologice nu se pretează neutralizării şi au fost eliminate prin firme specializate. II Fluxuri de deşeuri Deşeuri biodegradabile Luând ca referinţă ponderea deşeurilor biodegradabile în deşeurile municipale generate conform Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru Regiunea 1 Nord-Est, putem estima cantităţile de deşeuri biodegradabile în judeţul Botoşani la nivelul anului 2011: Estimarea cantităţilor biodegradabile din deşeuri municipale Cantităţi de deşeuri colectate (tone) Ponderea estimată a deşeurilor biodegradabile conform PRGD (%) Cantitate deşeuri biodegradabile estimată (tone) Deşeuri menajere de 37317, ,86 la populaţie, din care: Urban 30929, ,32 Rural 6388, ,54 Deşeuri asimilabile din comerţ, industrie, instituţii Deşeuri din grădini şi parcuri 9526, , , ,90 Deşeuri din pieţe 1973, ,45 Deşeuri stradale 3563, ,67 Total menajer şi din servicii de salubritate colectat 53576,95 61,21% 32795,71 52

53 Sursa: PRGD Regiunea 1 Nord-Est şi Chestionarea Statistică GD-MUN 2011 Din aceste estimări rezultă că un procent de cca 61% din totalul deşeurilor municipale generate îl reprezintă partea biodegradabilă. Ambalaje şi deşeuri de ambalaje In cadrul campaniei anuale de raportare a datelor privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje s-au centralizat 94 raportări aferente activităţilor desfăşurate în anul 2011, din care : consilii locale 28 (4 urbane şi 24 rurale) operatori economici producători/importatori de ambalaje 6 producători/importatori de produse ambalate 56 de la operatori economici autorizaţi pentru colectarea / valorificarea deşeurilor -13 De asemenea, au informat cu privire la predarea responsabilităţii, un număr de 12 operatori economici cu obligaţii în domeniul realizării obiectivelor de valorificare/reciclare a deşeurilor de ambalaje. Conform rezultatelor centralizării datelor raportate de operatorii economici şi consiliile locale, situaţia în judeţul Botoşani se prezintă astfel : Cantitatea de ambalaje introdusă pe piaţa românească de producători şi importatori de ambalaje şi produse ambalate în anul 2011 Material Cantităţi Procent (tone) (%) Sticla Plastic Hartie si Carton Metal - Aluminiu Metal - Otel Lemn Altele TOTA GENERAL Sursa: Baza de date anuală privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje 53

54 Referitor la gestionarea deşeurilor de ambalaje de către autorităţile administraţiei publice locale, in cursul anului 2011 în judeţul Botoşani, aria de deservire cu servicii de salubritate s-a extins, aproximativ 96 % din populaţia judeţului, cuprinzând 7 localităţi urbane şi 65 rurale. Cantităţile de deşeuri de ambalaje colectate/valorificate/reciclate în anul 2011 de operatorii economici autorizaţi pentru colectarea/valorificarea deşeurilor, au înregistrat o creştere faţă de anul anterior, atât datorită apariţiei unor noi agenţi economici specializaţi, cât şi prin extinderea şi optimizarea sistemelor de colectare selectivă, însoţită de punerea în funcţiune a staţiei de sortare a deşeurilor de la Flamânzi. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE) În judeţul Botoşani există, în prezent, 12 agenţi economici autorizaţi pentru colectarea DEEEuri. De asemenea, s-au înfiinţat puncte de colectare care să permită deţinătorilor şi distribuitorilor finali să predea deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE). Administrarea punctelor de colectare este în sarcina autorităţilor publice locale şi/sau a agenţilor economici care sunt autorizaţi în acest sens. În judeţul Botoşani nu sunt firme autorizate să dezmembreze sau să recicleze deşeuri de echipamente electrice şi electronice. O parte din administraţiile publice locale din judeţ au organizat spaţii speciale pentru preluarea DEEE-urilor de la gospodăriile populaţiei, în special cu ocazia derulării de campanii de informare şi conştientizare pe acest domeniu. Colectarea propriu-zisă a DEEE-urilor se organizează de către autorităţile publice locale şi/sau operatorii economici autorizaţi pentru colectarea DEEE. Transferul deşeurilor colectate către instalaţii de reciclare se face prin terţi operatori autorizaţi pentru preluarea şi transportul acestor deşeuri. În cursul anului 2012, în judeţul Botoşani s-a colectat o cantitate de 163,293 tone deşeuri de echipamente electrice şi electronice şi s-a transferat în vederea valorificării o cantitate de 156,931 tone DEEE. Pe lângă DEEE-urile colectate de către operatorii economici autorizaţi din judeţ se adaugă şi cele colectate ca urmare a campaniilor organizate de asociaţiile colective ale producătorilor RoRec (63,252 tone) şi ECOTIC (2,444 tone). În total din judeţul Botoşani s-au colectat 228,989 tone DEEE în anul Cantitatea (tone) de DEEE colectată şi valorificată prin punctele de colectare * Cantitate (tone) colectată 3,257 15,51 30,962 35,35 52,96 60,46 163,293 Cantitate (tone)valorificată 0 16,29 21,319 21,616 63,051 59,49 156,931 *Datele pe anul 2012 sunt preliminare,întrucăt nu au fost validate dfe ANPM Vehicule scoase din uz La nivelul judeţului Botoşani există 11 agenţi economici deţinători de autorizaţie de mediu în vederea desfăşurării activităţii de colectare şi tratare VSU. 54

55 Numărul total de vehicule scoase din uz,din judeţul Botoşani, colectate şi pentru care au fost emise certificate de distrugere, în anul 2012, a fost de 622 unităţi. În anul 2012 au fost tratate 612 unităţi vehicule scoase din uz. Numar vehicule * Colectate Dezmembrate Stoc la sfârşitul anului *Datele pe anul 2012 sunt preliminare,întrucât nu au fost validate de ANPM Baterii şi acumulatori şi deşeuri de baterii şi acumulatori În judeţul Botoşani nu sunt operatori economici producători/importatori direcţi de baterii şi acumulatori. Sunt autorizaţi numai operatori economici pentru colectarea deşeurilor de baterii şi acumulatori auto, iar colectarea acumulatorilor auto şi portabili se mai poate face prin hipermarketurile şi magazinele de specialitate care au locuri special amenajate şi dotate pentru aceasta. În judeţul Botoşani sunt 12 operatori economici care colectează deşeuri de baterii şi acumulatori. Evoluţia cantităţilor de deşeuri de baterii şi acumulatori colectate, respectiv valorificate, este prezentată în tabelul de mai jos: Cantitati de acumulatori gestionaţi (tone) Colectate 402,24 336,36 324,25 225,67 356,9 307,5 241,98 Valorificate 402,49 351,23 262,28 223,34 379,22 305,68 263,36 Sursa: Raportarea anuala privind deşeurile colectate/valorificate/eliminate Uleiuri uzate Evoluţia cantităţilor de uleiuri uzate colectate şi valorificate (predate la un operator economic autorizat, din ţară) în perioada : Anul * Colectate (tone) 87,59 82,923 40, , , ,238 44,6 55

56 Predate spre valorificare (tone) 58,98 26,99 16,04 3,942 5,305 28,916 22,16 *Pentru anul 2012 datele raportate nu sunt validate de ANPM Generatorii de uleiuri uzate din judeţul Botoşani pot fi împărţiţi în: - operatori economici utilizatori de uleiuri proaspete - 85 monitorizaţi. - operatori economici cu activitate de service auto - 28 monitorizaţi - staţii de distribuţie carburanţi 38 monitorizate - operatori economici care comercializează ulei proaspăt 15 monitorizaţi În judeţul Botoşani nu sunt producători şi importatori direcţi de uleiuri, aprovizionarea cu ulei proaspăt făcându-se prin terţi. Deşeuri cu conţinut de bifenili policloruraţi şi alţi compuşi similari (PCB/PCT) La sfârşitul anului 2012 inventarul echipamentelor cu PCB/PCT aflate în funcţiune şi/sau scoase din uz deţinute de operatorii economici din judeţ, cuprindea un total de 636 bucăţi de condensatori cu PCB (5564 litri), din care 618 bucăţi condensatori cu PCB în funcţiune şi 18 bucăţi condensatori cu PCB scoşi din uz (216 litri). Situaţia echipamentelor cu conţinut de PCB / PCT la sfârşitul anului 2012 Tip echipament În funcţiune (bucăţi) Scoase din uz (bucăţi) TOTAL (bucăţi) Transformatoare Condensatoare Total Sursa: Raportările semestriale privind ehipamentele cu PCB/PCT Evoluţia cantităţilor de ulei cu PCB, în perioada Litri ulei cu PCB Inventariaţi Eliminaţi II Colectarea selectivă a deşeurilor Colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje La finele anului 2012, în 64 localităţi (6 urbane şi 58 rurale) din judeţul Botoşani funcţionau sisteme de colectare selectivă. 56

57 În general sistemele de colectare selectivă sunt combinate, aplicând atît sistemul door to door pentru locuitorii la case cât şi depunerea voluntară în recipienţi specializaţi amplasaţi în punctele de precolectare amenajate în cartierele de blocuri. Infrastructura sistemelor de colectare selectivă la sfârşitul anului 2012 Număr locuitori arondaţi sistemelor de colectare selectiva Mod de colectare Tip recipient PET Capacitate recipient (litri) Plastice şi metal Hârtie şi carton Sticlă Din poartă în poartă saci menajeri Depunere voluntara eurocontainere şi containere din plasă de sârmă Se poate afirma că 80% din populaţia judeţului beneficia la sfârşitul anului 2012, de infrastructură pentru depunerea selectivă a deşeurilor. Evoluţia cantităţilor de deşeuri valorificabile colectate de la populaţie prin sistemele de colectare selectivă este prezentată în tabelul următor. Cantităţi de deşeuri colectate selectiv în anii Anul Cantitatea totală de deşeuri colectată PET Plastic Hârtie/Carton Sticlă Metal Lemn (tone) ,64 2, ,77 53,6 4,3 119,82-0, ,64 98,128 41,37 212, , , ,84 35,63 221,09 27,76 22,035 - Sursa: Raportare semestrială sisteme colectare selectivă Colectarea selectivă a DEEE urilor 57

58 Prevederile HG nr. 1037/ obligă toate autorităţile publice locale să pună la dispoziţia cetăţenilor un punct pentru colectarea selectivă a DEEE-urilor. In acest sens APM Botoşani a notificat toate administraţiile publice locale ca în cel mai scurt timp să stabilească aceste puncte de colectare şi să contacteze operatori economici autorizaţi pentru preluarea acestora deşeuri. La nivelul anului 2012, din cele 78 de unităţi administrative teritoriale existente la nivelul judeţului, 53 dintre ele au încheiat contracte cu firme de salubrizare care sunt autorizate şi pentru colectare DEEE. In sprijinul unităţilor administrative teritoriale vin şi organizaţiile colective care organizează anual campanii de colectare a DEEE-urilor, atât în mediul urban cât şi în mediu rural. Din totalul cantităţilor de DEEE-uri colectate aproximativ 70 de tone DEEE-uri sunt colectate în cadrul acestor campanii. Colectarea selectivă a deşeurilor biodegradabile În anul 2011, operatorul de salubrizare din municipiul Botoşani a raportat colectarea separată a următoarelor tipuri de biodeşeuri: - biodeşeuri generate de populaţie provenite în special din zona cu case a municipiului. - biodeşeuri din grădini şi parcuri generate din activităţile de întreţinere a spaţiilor verzi aflate pe domeniul public - biodeşeuri din zona pieţelor agroalimentare unde s-a organizat un sistem de colectare separată a acestor fracţii. Pentru aceste biodeşeuri colectate separat s-a raportat următorul flux de tratare: - cea mai mare parte din aceste biodeşeuri au fost stocate pe patforma de compostare naturală amenajată în incinta depozitului Botoşani. - partea lemnoasă a deşeurilor rezultate din tăieri de arbori a fost utilizată de operatorul de salubrizare ca şi combustibil solid. - resturile lemnoase mici au fost stocate separat în anotimpul cald în vederea deshidratării şi ulterior a eliminării prin depozitare a unei cantităţi cu potenţial de biodegradare redus. În anii , în judeţul Botoşani s-au distribuit containere de compostare individuală în gospodării din mediul rural şi în 5400 gospodării din mediul urban. Aceste containere specializate au fost achiziţionate şi distribuite prin proiectul Sistem integrat de management al deşeurilor în judeţul Botoşani în scopul atingerii ţintelor de deviere a deşeurilor biodegradabile de la eliminarea prin depozitare. Tot în cadrul acestui proiect s-au derulat acţiuni de informare privind modul de utilizare al containerelor de compostare şi de popularizare a colectării selective la sursă a biodeşeurilor, adresate locuitorilor din judeţ care au acceptat primirea unui astfel de container în gospodăria sa. II Reciclarea deşeurilor În judeţul Botoşani infrastructura pentru reciclare constă în mici capacităţi destinate reciclării deşeurilor de ambalaje de sticlă şi a celor din materiale plastice (PE, PVC) şi de asemenea dispune de facilităţi pentru reciclarea metalelor (în special fonta) şi a deşeurilor din construcţii şi demolări. 58

59 Reciclatori de deşeuri la sfârşitul anului 2011 Material PE T Materiale plastice (HDPE, PVC, LDPE, PP, PS) Hârtie/ Carton Metal Lemn Textile (bumbac, iuta) color ată Sticlă albă Deseuri din construcţ ii si demolări Număr reciclatori Capacităţi proiectate (tone/an) Sursa: Chestionare statistice Cantităţile de deşeuri reciclate în anul 2011 sunt prezentate în tabelul următor : Cantităţi de deşeuri reciclate în anul 2011 Tip deşeu Cantităţi reciclate (tone) Materiale plastice 139,545 Sticlă 28,35 Metal 725,275 Deşeuri din construcţii şi demolări 0 Sursa: Chestionare statistice Cea mai însemnată parte a deşeurilor valorificabile sunt preluate de operatori autorizaţi, care intermediază transferul acestora către capacităţi de reciclare finale din ţară. 59

60 II.3 IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA ASPECTELOR DE MEDIU Metodologia folosită pentru identificarea, evaluarea şi selectarea problemelor/aspectelor de mediu şi realizarea acestui PLAM a fost cea Participativă şi a constat în urmarea mai multor paşi, conform Ghidului metodologic: - colectarea informaţiilor primare privind caracterizarea stării de calitate a mediului în judeţul Botoşani, prin utilizarea în principal a bazei de date a APM Botoşani, realizată pe baza reţelei de monitorizare proprii, precum şi a informărilor transmise periodic de către alte autorităţi de specialitate; - solicitarea unor informaţii suplimentare de la alte autorităţi de specialitate, pentru caracterizarea complexă a relaţiilor dintre calitatea factorilor de mediu şi starea de sănătate a populaţiei: SGA Botoşani, DSP Botoşani, Direcţia Silvica, DA Botoşani, etc. - întocmirea Analizei SWOT şi dezbaterea ei în cadrul Grupului de Lucru; - stabilirea în cadrul Grupului de Lucru a criteriilor pentru prioritizarea problemelor de mediu pe fiecare componentă de mediu şi pe domenii de activitate; - stabilirea listei iniţiale a problemelor de mediu din judeţul Botoşani; - ierarhizarea şi prioritizarea problemelor de mediu. Cu ajutorul datelor existente, Grupul de Lucru a identificat 10 probleme de mediu generale existente în judeţul Botoşani: PM01 CALITATEA ŞI CANTITATEA NECORESPUNZĂTOARE A APEI POTABILE PM 02 POLUAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ ŞI SUBTERANE PM 03 PERICOLE GENERATE DE CATASTROFE/FENOMENE NATURALE ŞI ANTROPICE PM 04 POLUAREA ATMOSFEREI PM 05 POLUAREA SOLULUI PM 06 URBANIZAREA MEDIULUI PM 07 GESTIUNEA NECORESPUNZĂTOARE A DEŞEURILOR PM 08 DEGRADAREA MEDIULUI NATURAL ŞI CONSTRUIT PM 09 EDUCAŢIE ECOLOGICĂ PM 10 TURISM 60

61 II.4 IERARHIZAREA PROBLEMELOR DE MEDIU După identificarea problemelor de mediu generale şi specifice au fost selectate acele probleme care au prioritate în rezolvare. Pentru aceasta dar şi datorită faptului că resursele umane, financiare şi de timp sunt limitate s-a realizat o ierarhizare a problemelor de mediu şi apoi o prioritizare a acestora în funcţie de criteriile specifice. Ierarhizarea este faza preliminară a procesului de stabilire a priorităţilor de acţiune, aceasta constând în clasificarea problemelor identificate în ordinea descrescătoare a importanţei. Metoda aleasă a luat în considerare criteriile de ierarhizare definite în raport cu impactul asupra sănătăţii umane, a mediului și raportate la standardul de viaţă, inclusiv conformarea cu cerinţele legislative. Ierarhizarea problemelor de mediu şi stabilirea priorităţilor pentru acţiune s-au efectuat utilizând metoda analizei multicriteriale. Grupul de Lucru al PLAM a stabilit următoarele criterii: 1. În ce măsură problema afectează societatea umană? Fundamentare pericolul existent sau potenţial asupra sănătăţii umane este inacceptabil. Sănătatea populaţiei trebuie protejată. Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, reducerea riscului şi diminuarea disconfortului au prioritate maximă. 2. În ce măsură problema afectează mediul înconjurător? Fundamentare necesitatea refacerii, protejării şi conservării naturii şi biodiversităţii. Un mediu natural bogat şi sănătos şi resurse naturale bine protejate sunt condiţii esenţiale pentru menţinerea vieţii în ansamblu şi pentru o dezvoltare durabilă. 3. În ce măsură problema generează neconformarea cu cerinţele legislative? Fundamentare necesitatea respectării/îndeplinirii obligaţiilor legislative actuale şi în perspectivă. Stabilirea priorităţilor pentru acţiune: Stabilirea problemelor prioritare permite autorităţilor să îşi concentreze resursele umane şi financiare asupra celor mai importante probleme care aduc îmbunătăţiri calităţii mediului şi sănătăţii umane. Prioritizarea contribuie la identificarea celor mai avantajoase posibilităţi de îmbunătăţire a calităţii mediului. Criteriile pentru stabilirea priorităţilor pentru acţiune au fost: 4.Care sunt costurile asociate soluţionării problemei? Fundamentare prioritatea trebuie acordată celor mai mici costuri asociate soluţionării problemei 5.În ce măsură rezolvarea problemei aduce beneficii sănătăţii publice/mediului? Fundamentare prioritatea trebuie acordată celor mai mari beneficii asociate soluţionării problemei. Priorităţile cele mai mari le au problemele a căror soluţionare are asociate costuri mici şi beneficii mari. 61

62 IERARHIZAREA ŞI PRIORITIZAREA PROBLEMELOR DE MEDIU IDENTIFICATE ÎN JUDEŢUL BOTOŞANI Problema CALITATEA ŞI CANTITATEA NECORESPUNZĂTOARE A APEI POTABILE Deficienţe în asigurarea calităţii şi cantităţii apei potabile distribuite în mediul urban Deficienţe în asigurarea calităţii şi cantităţii apei potabile distribuite în mediul urban Cod problemă PM 01 PM PM Apă de calitate necorespunzătoare datorită contaminării cu nutrienţi PM POLUAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ ŞI SUBTERANE PM 02 Poluarea apelor de suprafaţă datorită evacuării apelor uzate neepurate sau insuficient epurate provenite din localităţile urbane Poluarea apelor de suprafaţă datorită evacuării apelor uzate neepurate sau insuficient epurate provenite din localităţile rurale Poluarea apelor de suprafaţă şi a celor subterane datorită deversărilor punctiforme de ape uzate Poluarea apelor de suprafaţă şi subterane datorită depozitării necorespunzătoare a deşeurilor PERICOLE GENERATE DE CATASTROFE/FENOMENE NATURALE ŞI ANTROPICE Degradarea mediului datorită fenomenelor naturale şi antropice (inundaţii, alunecări de teren, degradări de maluri, eroziuni, etc PM PM PM PM PM 03 PM Poluarea mediului datorită poluărilor accidentale PM POLUAREA ATMOSFEREI PM 04 Poluarea aerului datorită traficului rutier PM Poluarea atmosferei datorită emisiilor provenite de la instalaţiile mari de PM

63 ardere (SC MODERN CALOR SA Botoşani) Poluarea atmosferei datorată centralelor termice (sisteme de încălzire individuale sau industriale) PM POLUAREA SOLULUI ŞI A APELOR SUBTERANE PM 05 Poluarea solului şi apelor subterane datorită depozitării necorespunzătoare a deşeurilor menajere şi industriale Poluarea solului datorita depozitarii necorespunzatoare a dejectiilor stocate temporar in gospodarii individuale si unitati de tip ferma PM PM URBANIZAREA MEDIULUI PM 06 Diminuarea şi degradarea spaţiilor verzi intraurbane şi peri-urbane din municipii şi oraşe PM Nerespectarea regulamentelor de urbanism PM Starea necorespunzătoare a infrastructurii rutiere PM GESTIONAREA NECORESPUNZĂTOARE A DEŞEURILOR PM 07 Poluarea mediului datorită neconformităţilor de gestionare a deşeurilor municipale Poluarea mediului datorită neconformităţilor de gestionare a nămolurilor provenite de la staţiile de epurare a apelor uzate orăşeneşti Poluarea mediului datorită neconformităţilor de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţi de construcţii şi demolări PM PM PM DEGRADAREA MEDIULUI NATURAL ŞI CONSTRUIT PM 08 Afectarea fondului forestier prin activităţi antropice PM Lipsa planurilor de management pentru siturile Natura 2000 PM Degradarea monumentelor istorice şi arhitectonice din judeţul Botoşani PM EDUCAŢIE ECOLOGICĂ PM 09 Nivel scăzut de cunoştinţe privind protecţia mediului (legislaţie, obligaţii responsabilităţi, drepturi) PM

64 Lipsa unor proiecte/programe/strategii/campanii destinate informării şi conştientizării populaţiei cu privire la protecţia mediului PM TURISM PM 10 Cauze asociate instituţiilor şi autorităţilor: administrarea necorespunzatoare a potentialului turistic si de agrement existent, neaplicarea legislatiei existente, ignorarea aspectelor privind protectia mediului PM Cauze asociate populaţiei PM

65 II.5.1 Introducere II.5 STABILIREA ŢINTELOR ŞI INDICATORILOR DE MEDIU Esenţa PLAM o constituie stabilirea scopurilor, obiectivelor şi acţiunilor necesare pentru abordarea celor mai importante probleme de mediu identificate. Pregătirea acestui plan implică examinarea practicilor de management de mediu existente în comunitate, identificarea criteriilor de evaluare şi realizarea unor analize specifice, de natură economică, tehnică, etc. pentru a oferi o bază solidă de selectare a acţiunilor corespunzătoare. PLAM se bazează pe munca anterioară depusă de Comitetul de Coordonare şi Grupul de Lucru, incluzând: Viziunea comunităţii: îndrumă dezvoltarea de scopuri şi obiective; Evaluarea aspectelor: defineşte şi ajută la identificarea celor mai potrivite acţiuni din PLAM; Procesul de stabilire a priorităţilor: pune accentul în cadrul PLAM pe cele mai importante probleme de mediu cu care se confruntă comunitatea. Pentru a mări la maxim eficienţa PLAM este necesar ca recomandările ce rezultă din acest document să fie corelate cu procesele de planificare şi reglementare legislativă, cum ar fi: dezvoltarea unui plan de utilizare a teritoriului, planul general al infrastructurii şi bugetele anuale. PLAM stabileşte acţiunile pe termen scurt şi mediu necesar a fi realizate, fiind în acelaşi timp un ghid de orientare spre alte acţiuni pe termen lung ale comunităţii, în scopul asigurării unei dezvoltări durabile a acesteia. II.5.2. Stabilirea obiectivelor, ţintelor şi indicatorilor Pentru stabilirea obiectivelor s-au luat în considerare în primul rând priorităţile de mediu stabilite la nivel naţional care vizează îmbunătăţirea continuă a calităţii mediului: Aplicarea fermă a legislaţiei de mediu şi adoptarea sistemului de norme, standarde şi reglementări compatibile cu exigenţele Uniunii Europene; Îmbunătăţirea calităţii aerului; Sprijinirea dezvoltării managementului durabil al resurselor de apă; Îmbunătăţirea calităţii solului şi gestiunea deşeurilor urbane şi industriale; Protecţia şi conservarea naturii şi a diversităţii biol ogice; Administrarea ariilor protejate din judeţ; Apărarea împotriva calamităţilor naturale şi accidentelor de mediu; Extinderea spaţiilor verzi din zonele urbane; Promovarea turismului ecologic; Facilitarea şi stimularea dialogului dintre autorităţi şi societatea civilă asupra strategiei, politicilor, programelor şi deciziilor privind mediul şi dezvoltarea socio-economică a judeţului; Îmbunătăţirea sistemului educaţional formativ şi informativ în vederea formării unei educaţii civice şi ecologice a populaţiei. Luând în considerare liniile strategice şi obiectivele generale privind reabilitarea şi protejarea mediului în contextul unei dezvoltări durabile a judeţului Botoşani, pentru fiecare problemă de mediu prioritară selectată în cadrul procesului de revuzuire a PLAM au fost stabilite: obiectivul general necesar a fi atins prin soluţionarea problemei de mediu respective, obiectivele specifice corespunzătoare, ţintele necesar a fi avute în vedere şi indicatorii care permit cuantificarea rezultatelor implementării acţiunilor pentru soluţionarea problemei de mediu. Acest grup de elemente, inclus în 65

66 matricile-plan, a condus la identificarea acţiunilor necesare pentru soluţionarea fiecărei probleme de mediu prioritare. a.stabilirea scopurilor de mediu. Scopurile pentru mediu îndrumă strategic eforturile comunităţii pe termen mediu şi respectiv, pe termen lung, pentru rezolvarea problemelor de mediu identificate şi ierarhizate în acea zonă. Scopurile trebuie să fie practice, realizabile şi să ofere cadrul ce asigură formularea şi implementarea unui set coerent şi consistent de obiective şi acţiuni pentru mediu. b. Stabilirea obiectivelor şi acţiunilor pentru mediu. Din momentul în care scopurile au fost identificate este importantă stabilirea de obiective concrete pentru fiecare scop. Un obiectiv este un angajament măsurabil ce trebuie atins într-o anumită perioadă de timp. Obiectivele se referă la resurse şi îndrumă selectarea acţiunilor. Ele sunt utilizate în evaluarea şi măsurarea progresului în implementarea PLAM. Acţiunile trebuie să fie foarte concrete şi să determine schimbări în comportamentul părţilor implicate şi tocmai de aceea, ele sunt de obicei rezultatele unei negocieri. Odată stabilite obiectivele generale şi specifice, se selectează indicatorii care să fie utilizaţi în măsurarea eficienţei acţiunilor ce se vor întreprinde. c. Selectarea indicatorilor. Indicatorii ajută la înţelegerea progresului şi depărtarea faţă de obiectivul propus iniţial. Ei oferă membrilor comunităţii un mecanism de identificare a stadiului de realizare a acţiunilor de mediu şi implicit a scopurilor propuse, rezultatele obţinute trebuind să conducă la îmbunătăţirea vieţii membrilor comunităţii. 66

67 Identificarea şi selectarea acţiunilor posibile II.6 IDENTIFICAREA ACŢIUNILOR DE MEDIU În vederea elaborării PLAM, pentru fiecare problemă de mediu identificată s-au stabilit: Scopul pentru mediu, reprezentând elementul de îndrumare strategică a eforturilor pe termen lung pentru rezolvarea problemei. Obiectivele pentru mediu, reprezentând angajamentele măsurabile care trebuie atinse într-un interval de timp pentru atingerea scopului stabilit. Ţintele pentru mediu, reprezentând cuantificarea a ceea ce se doreşte a se realiza într-un interval de timp prestabilit pentru atingerea obiectivului/obiectivelor stabilite. Indicatorii de mediu, reprezentând elementele de referinţă pentru cuantificarea şi evaluarea rezultatelor acţiunilor. Pe baza scopurilor, obiectivelor şi ţintelor stabilite s-au identificat acţiunile posibile pentru atingerea acestora. Planul Local de Acţiune pentru Mediu conţine, pentru fiecare problemă individuală de mediu, un set de acţiuni coerente a căror implementare convergentă face posibilă soluţionarea problemei căreia i se adresează. Baza pentru identificarea şi selectarea acţiunilor posibile a constat pe de o parte în punctele tari interne existente în judeţ la nivelul autorităţilor, instituţiilor şi societăţii civile, iar pe de altă parte în oportunităţile oferite de forţele exterioare judeţului (legislaţie, posibilitatea unor finanţări din bugetul statului sau din surse externe), cum sunt: Necesitatea respectării şi aplicării legislaţiei existente în domeniul protecţiei mediului şi administraţiei publice locale; Necesitatea adoptării liniilor directoare ale acquis-ului comunitar în domeniul protecţiei mediului şi sănătăţii populaţiei; Necesitatea atingerii standardelor UE, în domeniul protecţiei mediului; Acţiunea de transpunere a Directivelor UE în legislaţia naţională aflat în curs de desfăşurare; Suportul autorităţii administrative (Consiliul judeţean, Instiuţia prefectului) pentru PLAM; Eforturile autorităţilor în utilizarea unor practici curente corecte de gestionare a problemelor de mediu din judeţ; Existenţa unor proiecte şi acţiuni pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu din judeţ, inclusiv prin colaborare internaţională. Identificarea şi selectarea acţiunilor posibile au avut în vedere, de asemenea, punctele slabe existente (lipsa de fonduri suficiente pentru proiectele de mediu, personal insuficient în instituţiile publice pentru a rezolva şi gestiona eficient problemele de mediu, insuficienta corelare a legislaţiei de mediu cu legislaţia din alte domenii, etc.), urmărindu-se compensarea acestora prin acţiuni care să vizeze îmbunătăţirea şi/sau întărirea capacităţilor unor domenii. Acţiuni PLAM recomandate: Prevenirea poluării şi acţiuni tehnologice Acţiuni de informare şi educare Măsuri economice 67

68 Măsuri legislative Măsuri organizatorice Acţiuni de implementare PLAM îşi propune, de asemenea, schimbarea percepţiei publicului, inclusiv a oamenilor de afaceri, cu privire la noile cerinţe de mediu şi la modul de implicare a acestora în decizie şi acţiune. Totodată, Planul Local de Acţiune oferă o bună oportunitate pentru instituirea unei colaborări benefice între instituţii, pentru realizarea parteneriatului între sectorul public, sectorul privat, organizaţii şi cetăţeni în vederea soluţionării problemelor de mediu, precum şi pentru obţinerea unor beneficii economice şi sociale. Autorităţile şi grupurile implicate în soluţionarea problemelor de mediu Principalele autorităţi şi grupuri implicate în implementarea PLAM sunt: Comitetul de Coordonare a Planului Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) pentru judeţul Botoşani Agentia pentru Protecţia Mediului Botosani Instituţia Prefectului- Judeţul Botoşani Consiliul Judetean Botoşani ABA Prut Bârlad Iaşi SGA Botoşani Primării Consilii locale Direcţia de Sănătate Publică Botoşani Direcţia pentru Agricultură a judeţului Botoşani DSVSA Botoşani Inspectoratul Şcolar Judeţean Botoşani Agenţi economici Prestatori de servicii Organizaţii neguvernamentale Populaţia Mass-media Elementele esenţiale care pot asigura succesul PLAM sunt: Cooperarea reală şi constructivă între toţi factorii implicaţi; Îmbunătăţirea structurilor organizatorice în vederea asigurării unui management eficient al problemelor; Realizarea de forum-uri ale comunităţilor care să devină mijloace reale pentru conştientizarea de către funcţionarii publici, poluatori şi cetăţeni a responsabilităţilor faţă de comunitate, precum şi pentru implicarea publicului în luarea deciziilor în implementarea acţiunilor, în susţinerea programelor de mediu şi în stabilirea Viziunii Comunităţii; Crearea unor mecanisme economice bazate pe principiul câştig câştig care să asigure suportul financiar pentru găsirea surselor de finanţare. Autorităţile şi grupurile implicate în PLAM şi în implementarea acestuia au următoarele responsabilităţi: 68

69 Comitetul de Coordonare Coordonează politica şi asigură managementul procesului de implementare a Planului Local de Acţiune, de monitorizare şi de evaluare a rezultatelor şi de actualizare a Planului; Asigură informarea publicului în legătură cu implementarea Planului şi cu rezultatele obţinute Dezvoltă Viziunea Comunităţilor, se consultă cu publicul şi stabileşte elementele pentru actualizarea Planului. Consiliul Judeţean Integrează prevederile PLAM în procesele formale de planificare; Coordonează activitatea consiliilor locale în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean; Asigură transparenţa în procesul de luare a deciziilor; Coordonează şi facilitează implementarea programelor comunitare pentru protecţia Mediului. Prefectul Asigură sprijinul Guvernului pentru implementarea Planului Local de Acţiune pentru Mediu. Agenţia pentru Protecţia Mediului Asigură aplicarea legislaţiei şi reglementărilor pentru protecţia mediului; Implementează acţiunile specifice prevăzute în PLAM; Acordă asistenţă de specialitate şi participă la monitorizarea şi evaluarea rezultatelor acţiunilor şi la actualizarea Planului Local de Acţiune. Primăriile şi Consiliile Locale Asigură punerea în executare a actelor normative în domeniul protecţiei mediului; Asigură implementarea specifică, la nivel local, a Planului; Integrează prevederile Planului în procesele formale de planificare la nivel local; Dezvoltă Viziunea Comunităţii, asigură participarea cetăţenilor la procesul de decizie şi elaborează propuneri pentru actualizarea Planului. ABA Prut - Bârlad Iaşi SGA Botoşani Asigură aplicarea legislaţiei şi reglementărilor pentru protecţia calităţii apelor; Implementează acţiunile specifice prevăzute în Planul Local de Acţiune; Acordă asistenţă de specialitate şi participă la monitorizarea şi evaluarea rezultatelor acţiunilor şi la actualizarea Planului Local de Acţiune. D.S.P., Direcţia Silvică, Direcţia pentru Agricultură, DSVSA, alte instituţii Asigură aplicarea legislaţiei şi reglementărilor specifice; Implementează acţiunile specifice prevăzute în planul Local de Acţiune; Acordă asistenţă de specialitate şi participă la monitorizarea şi evaluarea rezultatelor acţiunilor şi la actualizarea PLAM; Elaborează reglementări care să faciliteze implementarea acţiunilor. 69

70 Companiile industriale şi de servicii Implementează acţiunile specifice prevăzute de PLAM şi urmăresc respectarea acestora; Se supun prevederilor legislative şi ale regulamentului privind protecţia mediului; Elaborează şi implementează programele proprii pentru managementul mediului (conform ISO 14000). Populaţia Participă la implementarea PLAM, la dezvoltarea Viziunii Comunităţii, la luarea deciziilor; Îşi exercită drepturile şi obligaţiile privind protecţia mediului şi binele comunităţii. Organizaţiile Neguvernamentale Se implică în implementarea PLAM, monitorizarea şi evaluarea rezultatelor, actualizarea Planului; Realizează legătura reciprocă dintre grupurile responsabile şi public; Mass media Susţine prin mijloace specifice implementarea PLAM; Informează publicul cu privire la rezultatele monitorizării şi evaluării rezultatelor implementării; Realizează legătura reciprocă dintre grupurile responsabile şi public; Se implică în dezvoltarea Viziunii Comunităţii. CAPITOLUL III PROGRAMUL DE ACŢIUNE 70

71 PM 01 CALITATEA ŞI CANTITATEA NECORESPUNZĂTOARE A APEI POTABILE PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM Deficienţe în asigurarea calităţii şi cantităţii apei potabile distribuite în mediul urban OBIECTIV GENERAL: Asigurarea apei potabile la parametri calitativi si cantitativi corespunzatori in mediul urban OBIECTIV SPECIFIC : Reabilitarea, modernizarea si extinderea sistemelor de captare, transport, tratare si distributie a apei potabile in mediul urban Tinta Indicator(i) Acţiune Incadrarea parametrilor de calitate ai apei potabile distribuite in sistem centralizat in prevederile Legii nr. 458/2002 modificata de Legea nr. 311/2004 Controlul calităţii apei potabile distribuite către populaţie în scopul încadrării Valoarea investiţiilor Nr. indicatori monitorizaţi/ Nr. analize efectuate Nr. depăşiri ale valorilor Implementarea proiectului Extinderea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Botoşani Monitorizarea apei potabile distribuită către populaţie Responsabil implementare SC NOVA APA SERV SA Botoşani SC NOVA APA SERV SA Botoşani DSP Botoşani Termen de Cost realizare estimativ mii lei Surse de finanţare Existente/potenţiale POS Mediu Axa prioritară 1 Buget de stat Buget local Surse proprii Permanent - Surse proprii 71

72 parametrilor de calitate în valorile legale ale CMA Asigurarea necesarului de apa tuturor locuitorilor din mediul admisibile Valoarea investiţiilor Km reţea de alimentare cu apă Realizare/extindere/modernizare reţele de alimentare cu apă în localităţile urbane UAT Buget local Fonduri naţionale Fonduri europene urban PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM Deficienţe în asigurarea calităţii şi cantităţii apei potabile distribuite în mediul rural OBIECTIV GENERAL: Asigurarea apei potabile la parametri calitativi si cantitativi corespunzatori in mediul rural OBIECTIV SPECIFIC: Realizarea, modernizarea şi extinderea sistemelor de captare, transport, tratare şi distribuţie a apei potabile in mediul rural Tinta Indicator(i) Acţiune Responsabil implementare Termen de realizare Cost estimativ Surse de finanţare Existente/potenţiale Creşterea gradului de acces al populaţiei din mediul rural la serviciile publice de - lungimea retelei de distributie - nr. gospodarii bransate - cantitati de apa potabila distribuita Proiect integrat: Modernizare drumuri comunale, înfiinţarea sistemului de alimentare cu apă şi a sistemului de canalizare cu staţie de epurare, reabilitare cămin cultural, grădiniţă cu trei grupe, în com. Cordăreni, jud. Botoşani Comuna Cordăreni 10387,65 FEADR Masura

73 alimentare cu apă potabilă - valoarea investitiilor - valoarea investitiilor - valoarea investitiilor - valoarea investitiilor - valoarea investitiilor - valoarea investitiilor - valoarea investitiilor - valoarea investitiilor - valoarea investitiilor - valoarea investitiilor - valoarea investitiilor Alimentare cu apă a localităţii Adăşeni, comuna Adăşeni Alimentarea cu apă a localităţii Vârfu Câmpului, comuna Vârfu Câmpului Alimentarea cu apă a localităţii Mihălăşeni, comuna Mihălăşeni Sistem de alimentare cu apă a localităţilor Vorona, Poiana, Vorona Mare, Joldeşti, Icuşeni, Vorona Teodoruc-comuna Vorona şi localitatea Tudora, comuna Tudora Alimentarea cu apă a localităţii Dobârceni, comuna Dobârceni Alimentarea cu apă a localităţilor Drislea şi Ionăşeni, comuna Truşeşti Alimentare cu apă a localităţii Miorcani, comuna Rădăuţi Prut Alimentare cu apă a localităţii Manoleasa, comuna Manoleasa Reţea de alimentare cu apă în comuna Corni Sistem de alimentare cu apă în sat Cucuteni, comuna Durneşti Comuna Adăşeni Comuna Vârfu Câmpului Comuna Mihălăşeni Comuna Local Vorona Comuna Tudora Comuna Dobârceni Comuna Truşeşti Comuna Rădăuţi Prut Comuna Manoleasa 1210,0 HG 577/1997 OUG 28/ 2141,72 HG 577/1997 OUG 28/ 6159,85 HG 577/1997 OUG 28/ 16882,25 HG 577/1997 OUG 28/ 4098,9 HG 577/1997 OUG 28/ 4560,0 HG 577/1997 OUG 28/ 3904,439 HG 577/1997 OUG 28/ 385,91 HG 577/1997 OUG 28/ Comuna Corni ,97 HG 577/1997 OUG 28/ Comuna ,68 HG 577/1997 Durneşti OUG 28/ 73

74 - valoarea investitiilor - valoarea investitiilor - valoarea investitiilor - valoarea investitiilor Sistem de alimentare cu apă în satele Băbiceni şi Broşteni, comuna Durneşti Extinderea sistemului de alimentare cu apă în localitatea Hudeşti, comuna Hudeşti Extindere reţea alimentare cu apă în loc. Dolina şi Mitoc, comuna Leorda Realizarea/modernizarea de reţele de alimentare cu apă în localităţile rurale din judeţul Comuna Durneşti Comuna Hudeşti Comuna Leorda UAT 2018 (conform angajamente) ,27 HG 577/1997 OUG 28/ ,906 HG 577/1997 OUG 28/ ,470 HG 577/1997 OUG 28/ - Buget de stat Buget local Fonduri naţionale Fonduri europene Botoşani PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM Apă de calitate necorespunzătoare datorită contaminării cu nutrienţi (azot şi fosfor) OBIECTIV GENERAL: Asigurarea apei potabile la parametri calitativi si cantitativi corespunzatori in mediul rural OBIECTIV SPECIFIC : Prevenirea poluării apelor cu nutrienţi Tinta Indicator(i) Acţiune Asigurarea accesului populaţiei la surse de apă sigure Nr surse Valoare investiţii Nr. analize Nr acţiuni de control Asigurarea de surse de apă alternative în zonele cu concentraţii peste CMA a substanţelor azotoase (nitriţi, nitraţi) Monitorizarea calităţii apei din fântâni, informarea populaţei privind calitatea apei potabile din surse individuale Eliminarea surselor de poluare a pânzei freatice Responsabil Termen de Cost Surse de finanţare implementare realizare estimativ Existente/potenţiale UAT Surse proprii DSP Botoşani UAT UAT CJGM Botoşani Permanent Permanent Surse proprii Surse proprii 74

75 - Nr. cursuri /an - Nr. instruiri /an - Nr. persoane instruite /an Desfăşurarea cursurilor de pregătire a unui număr mare de fermieri şi mici producători agricoli în scopul implementării codului bunelor practici agricole Direcţia Agricolă Botoşani Camera Agricolă Botoşani Anual - Surse proprii PM 02 POLUAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ ŞI SUBTERANE PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM Poluarea apelor de suprafaţă datorită evacuării apelor uzate neepurate sau insuficient epurate provenite din localităţile urbane OBIECTIV GENERAL: Prevenirea poluării apelor de suprafaţă OBIECTIV SPECIFIC : Reabilitare si extindere/construire retele de canalizare ape uzate si statii de epurare în localităţile urbane Responsabil Termen de Cost Surse de finanţare Tinta Indicator(i) Acţiune Colectarea tuturor apelor uzate urbane si epurarea corespunzatoare a acestora Valoarea investiţiilor Valoarea investiţiilor Valoarea investiţiilor Implementarea proiectului Extinderea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Botoşani Realizare, extindere şi reabilitare reţele de canalizare în localităţile urbane Reabilitarea staţiilor de epurare existente din localităţile implementare SC NOVA APA SERV SA Botoşani realizare estimativ mii lei Existente/potenţiale POS Mediu - Axa prioritară 1 Buget de stat Buget local Surse proprii UAT Fonduri externe Buget local UAT Fonduri externe Buget local 75

76 urbane Nr. indicatori monitorizaţi/ Nr. analize efectuate Automonitorizarea apelor uzate evacuate (conform autorizaţiei de mediu) Agenţi economici permanent - Surse prorpii PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM Poluarea apelor de suprafaţă datorită evacuării apelor uzate neepurate sau insuficient epurate provenite din localităţile rurale OBIECTIV GENERAL: Prevenirea poluării apelor de suprafaţă OBIECTIV SPECIFIC : Reabilitare si extindere/construire retele de canalizare si statii de epurare ape uzate provenite din localităţile rurale Tinta Indicator(i) Acţiune Responsabil Termen de Cost Surse de finanţare Colectarea tuturor apelor uzate provenite din mediul rural si epurarea corespunzatoare a acestora Valoarea investiţiilor Valoarea investiţiilor Proiect integrat: 1. Reabilitare drumuri comunale şi săteşti în intravilanul şi extravilanul Conceşti 2. Sistem centralizat de canalizare menajeră şi staţie de epurare 3. Reabilitare cămin cultural în comuna Conceşti 4. Construire centru de zi pentru copii Proiect integrat: Modernizare drumuri comunale, înfiinţarea implementare Comuna Conceşti Comuna Cordăreni realizare ,00 lei estimativ Existente/potenţiale 2014 FEADR măsura FEADR măsura

77 Valoarea investiţiilor sistemului de alimentare cu apă şi a sistemului de canalizare cu staţie de epurare, reabilitare cămin cultural, grădiniţă cu trei grupe, în comuna Cordăreni Realizarea de reţele de canalizare şi staţii de epurare în localităţile rurale cu UAT 2018 Fonduri externe Buget local peste 2000 l.e. PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM Poluarea apelor de suprafaţă şi a celor subterane cu nutrienţi proveniţi din surse punctiforme şi/sau difuze OBIECTIV GENERAL: Prevenirea poluării apelor de suprafaţă cu nitriţi, nitraţi şi amoniu proveniţi din activităţi agricole OBIECTIV SPECIFIC : Asigurarea parametrilor de calitate pentru apele de suprafaţă şi cele subterane Tinta Indicator(i) Acţiune Nr controale Controale de gospodarire a apelor privind modul de respectare a autorizațiilor de gospodarire a apelor si a modului implementarii de fermieri a Codului bunelor practici agricole Responsabil implementare SGA Botoşani Termen de realizare Conform programului anual Cost Surse de finanţare estimativ Existente/potenţiale - Surse proprii PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM Poluarea apelor de suprafaţă şi subterane datorită depozitării 77

78 necorespunzătoare a deşeurilor OBIECTIV GENERAL: Prevenirea poluării apelor de suprafaţă şi subterane datorită depozitării necorespunzătoare a deşeurilor OBIECTIV SPECIFIC : Încadrarea indicatorilor de calitate în limitele impuse de legislaţia în vigoare Responsabil Termen de Cost Surse de finanţare Tinta Indicator(i) Acţiune Eliminarea poluării apelor de suprafaţă şi a apelor subterane în urma închiderii depozitelor de deşeuri % de realizare Etape parcurse Nr. depozite eliminate Nr. controale Închiderea depozitelor de deşeuri neconforme - Săveni - Darabani Eliminarea depozitărilor necontrolate de deşeuri, salubrizarea cursurilor de apă implementare CJ Botoşani UAT CJGM Botoşani SGA Botoşani UAT realizare Conform calendarului de închidere estimativ Existente/potenţiale - Fonduri europene Buget local Surse proprii permanent - Surse proprii Buget local PM 03 PERICOLE GENERATE DE CATASTROFE NATURALE ŞI ANTROPICE PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM Degradarea mediului datorită fenomenelor naturale (inundaţii, alunecări de teren, degradări de maluri ssociani, etc) OBIECTIV GENERAL: Reducerea impactului asupra mediului natural şi construit, sănătăţii şi integrităţii umane a catastrofelor natural OBIECTIV SPECIFIC I : Reducerea riscului la inundaţii, protejarea vieţii umane şi a bunurilor expuse la acest risc Responsabil Termen de Cost Surse de finanţare Tinta Indicator(i) Acţiune Creşterea capacităţii de apărare împotriva inundaţiilor prin Valoare investiţii Amenajare râu Jijia pentru combaterea inundaţiilor în jud. Botoşani şi implementare realizare estimativ Existente/potenţiale ABA Prut Bârlad mii lei Bugetul de stat 78

79 lucrări hidrotehnice Valoare investiţii Valoare investiţii Valoare investiţii Valoare investiţii Valoare investiţii Valoare investiţii Iaşi Amenajarea complexă Vârfu Câmpului, jud. Suceava şi Botosani Punerea în siguranţă a acumulării Negreni şi a acumulării Cal Alb, jud. Botoşani Permanentizare acumulare Câmpeni Acumulare râu Miletin pentru atenuarea viiturilor în zona Cristeşti Coşula, jud. Botoşani Consolidări de mal pe râul Prut în zona judeţului Botoşani Regularizare râu Varniţa, jud. Botoşani ABA Siret Bacău mii lei Bugetul de stat ABA Prut Bârlad mii lei Bugetul de stat BDCE ABA Prut Bârlad mii lei propunere ABA Prut Bârlad mii lei propunere ABA Prut Bârlad mii lei Propunere ABA Prut Bârlad mii lei propunere Valoare Acumulare ABA Prut Bârlad mii lei propunere 79

80 investiţii Valoare investiţii Valoare investiţii Valoare investiţii Valoare investiţii nepermanentă Lişmaniţa, jud. Botoşani Acumulare nepermanentă Panaitoaia, pe râul Volovâş, jud. Botoşan Acumulare nepermanentă Pogorăşti, pe râul Mihăileasa, jud. Botoşani Efectuarea de lucrări specifice: decolmatare canale, întreţinere CES, întreţinere plantaţii silvice anti erozionale Efectuarea de lucrări de gospodărire a apelor: -exploatare lucrări hidrotehnice -întreţinere curentă lucrări hidrotehnice -reparaţii curente -întreţinere ABA Prut Bârlad mii lei propunere ABA Prut Bârlad mii lei propunere AN IF RA Unitatea de administrare Botoşani permanent Bugetul de stat SGA Botoşani permanent 1600 mii lei Bugetul de stat 80

81 cursuri apă OBIECTIV SPECIFIC II: Protecţia mediului natural prin împădurirea terenurilor degradate Tinta Indicator(i) Acţiune Responsabil Termen de Cost implementare realizare estimativ Cresterea ha teren APL suprafeţelor degradat ONG impadurite impadurit Ha teren împădurit Realizarea de lucrări de impădurire pe terenuri degradate Împădurirea terenurilor goale din fond forestier, regenerarea naturală a suprafeţelor tăiate. Completarea golurilor în plantaţii mai vechi, refacerea plantaţiilor calamitate Direcţia Silvică Botoşani Surse de finanţare Existente/potenţiale Anual - Buget de stat Buget local Programe de finanţare Anual - Surse proprii Ha teren Reconstructia RNP Romsilva 2017 Surse proprii împădurit ecologica a Direcţia Silvică terenurilor Botoşani cumparate din perimetrul Draguseni, S-160 ha Ha teren Reconstructia RNP Romsilva 2015 Surse proprii 81

82 împădurit Ha teren împădurit ecologica a terenurilor preluate de la ADS cf. HG 1542/2006 din perimetrul Buhaceni, S - 14 ha Reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate preluate de la ADS cf. H.G Direcţia Silvică Botoşani RNP Romsilva Direcţia Silvică Botoşani mii lei Buget de stat Surse proprii 2259/2004 PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM Poluarea mediului datorită poluărilor accidentale OBIECTIV GENERAL: Reducerea riscului asupra sănătăţii şi mediului asociate poluărilor accidentale OBIECTIV SPECIFIC : Limitarea consecinţelor generate de producerea accidentelor majore asupra sănătăţii populaţiei şi asupra calităţii mediului Tinta Indicator(i) Acţiune Reducerea numărului de poluări accidentale Nr. obiective verificate Nr. de accidente majore înregistrate Identificarea obiectivelor şi activităţilor cu risc major respectiv risc minor de producere a accidentelor industriale majore/ permanent Responsabil implementare APM Botoşani IJSU Botoşani CJGM Botoşani Termen de realizare Cost estimativ Surse de finanţare Existente/potenţiale permanent - Surse proprii 82

83 PM 04 POLUAREA ATMOSFEREI PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM Poluarea aerului datorită traficului rutier OBIECTIV GENERAL: Protecția sănătății umane prin reducerea emisiilor de poluanți din trafic OBIECTIV SPECIFIC: Reducerea impactului emisiilor de poluanţi asupra calităţii factorilor de mediu şi sănătăţii populaţiei Responsabil Termen de Cost Surse de finanţare Tinta Indicator(i) Acţiune Reducerea nivelului de poluare a aerului asociata traficului auto nr. km drumuri reabilitate/moder nizate harta de zgomot Concentraţia de PM10 măsurate în staţia de monitorizare Nr depăşiri VL zilnice Nr acţiuni Concentraţiile de PM10 măsurate Reabilitarea infrastructurii stradale din municipii şi oraşe Elaborarea hărţii strategice de zgomot şi a Planului de acţiune pentru municipiul Botoşani Luarea de măsuri privind fluidizarea traficului auto in municipii Acțiuni de conștientizare a populației privind promovarea transportului durabil Întreţinerea corespunzătoare a implementare realizare estimativ Existente/potenţiale APL Permanent Buget de stat Buget Local Fonduri europene Primăria Botoşani APL Poliţia Rutieră APL APM Botoşani ONG-uri Primării Operatori de Buget local Permanent Permanent permanent Buget local Surse proprii Surse proprii 83

84 în staţia de monitorizare BT 1 Nr depăşiri VL zilnice tramei stradale salubritate PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM Poluarea atmosferei datorită instalaţiilor mari de ardere (SC MODERN CALOR SA Botoşani) OBIECTIV GENERAL: Îmbunătăţirea calităţii aerului ambiental OBIECTIV SPECIFIC : Reducerea emisiilor de CO, NOx, SO2, pulberi provenite de la instalatia IMA (SC MODERN CaLOR SA Botoşani) Tinta Indicator(i) Acţiune Responsabil Termen de Cost Surse de finanţare Incadrarea in prevederile Directivei 2001/80/CEE Valoarea investiţiilor cantitati de poluanti emise concentratiile poluantilor la emisie / imisie valoarea Implementarea proiectului Reabilitarea sistemului de termoficare urbană la nivelul municipiului Botoşani pentru perioada în scopul conformării la legislaţia de mediu si creşterea eficientei energetice. Executarea de lucrări de reabilitare puncte termice, modernizare reţele termice secundare, implementare Primăria Botoşani SC MODERN CALOR SA Botoşani Consiliul Local Botoşani SC MODERN CALOR SA Botoşani realizare estimativ ,583 mii lei Existente/potenţiale POS Mediu axa prioritară 3 Buget local 2016 Buget Local 84

85 investitiilor reabilitare reţea transport agent primar PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM Poluarea atmosferei datorată centralelor termice industriale şi rezidenţiale OBIECTIV GENERAL: Îmbunătăţirea calităţii aerului ambiental OBIECTIV SPECIFIC I: Reducerea impactului emisiilor de poluanţi asupra calităţii factorilor de mediu şi sănătăţii populaţiei Responsabil Termen de Cost Surse de finanţare Tinta Indicator(i) Acţiune Încadrarea calităţii aerului în limitele de legislaţia în vigoare Km reţea Valoarea investiţiilor Nr. analize efectuate Extinderea retelelor de distributie a gazelor naturale Implementarea proiectului Reabilitarea termică în vederea creşterii eficienţei energetice a 3 blocuri de locuinţe din municipiul Botoşani Automonitorizarea emisiilor şi raportarea datelor de automonitorizare către APM Botoşani (conform autorizaţiei de mediu) implementare APL DISTRIGAZ NORD Primăria municipiului Botoşani Agenţi economici realizare estimativ 2018 Surse proprii Buget local Existente/potenţiale lei POR 2007 Axa prioritară 1 Buget Local permanent - Surse proprii 85

86 OBIECTIV SPECIFIC II: Implementarea sistemelor de obţinere a energiei electrice şi termice din surse regenerabile Tinta Indicator(i) Acţiune Responsabil Termen de Cost Surse de finanţare implementare realizare estimativ Existente/potenţiale Reducerea emisiilor de poluanti si gaze cu efect de sera prin implementarea unor sisteme alternative de producere a energiei Valoarea investiţiilor Implementarea de programe/proiecte care utilizează surse regenerabile alternative de producere a energiei APL Agenţi economici 2018 Surse proprii Fonduri naţionale Fonduri europene Valoarea investiţiilor Implementarea proiectului Valorificarea resurselor regenerabile pentru producerea energiei verzi, construirea unei capacitati de producere a energiei electrice prin valorificarea resurselor solare Primăria Frumuşica PM 05 POLUAREA SOLULUI SI A APELOR SUBTERANE mil lei POS CCE Buget local PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM Poluarea solului datorită depozitării necorespunzătoare a deşeurilor menajere şi industriale OBIECTIV GENERAL:Reducerea şi prevenirea poluării solului datorată datorită depozitării necorespunzătoare a deşeurilor OBIECTIV SPECIFIC I: 86

87 Tinta Indicator(i) Acţiune Respectarea legislaţiei în ceea ce priveşte depozitarea deşeurilor Respectarea legislaţiei în ceea ce priveşte depozitarea deşeurilor Respectarea legislaţiei în ceea ce priveşte depozitarea Valoarea investiţiilor Valoarea investiţiilor Valoarea investiţiilor Închiderea finală a depozitelor de deşeuri Botoşani şi Dorohoi şi refacere sit prin proiectul Sistem de management integrat al deşeurilor solide în judeţul Botoşani Închiderea depozitului de deşeuri neconform Darabani Închiderea depozitului de deşeuri neconform Săveni Responsabil implementare CJ Botoşani UAT Termen de realizare Cost estimativ Surse de finanţare Existente/potenţiale Buget de stat Buget Local Fonduri europene UAT 2014 Buget de stat Buget Local Fonduri europene UAT 2016 Buget de stat Buget Local Fonduri europene deşeurilor PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM Poluarea solului datorita depozitarii necorespunzatoare a dejectiilor stocate temporar in gospodarii individuale si unitati de tip ferma OBIECTIV GENERAL: Reducerea poluării solului OBIECTIV SPECIFIC : Reducerea impactului depozitării necorespunzătoare a dejectiilor animale asupra calitatii solului Tinta Indicator(i) Acţiune Reducerea suprafetelor de teren afectat Valoarea investitiilor Analize fizico- Construcţia platformelor şi bazinelor de depozitare a Responsabil implementare UAT Agenţi economici Termen de realizare Cost estimativ Surse de finanţare Existente/potenţiale Buget Local Surse Proprii Fonduri Europene 87

88 chimice Valoarea investiţiilor Nr. actiuni Nr. inspecţii gunoiului de grajd şi a dejecţiilor lichide în localităţile vulnerabile la poluarea cu nitraţi Modernizarea şi reabilitarea platformelor şi bazinelor de depozitare a gunoiului de grajd şi a dejecţiilor lichide, a sistemelor de evacuare şi epurare a dejecţiilor în cadrul complexelor zootehnice existente Promovarea compostării individuale, în gospodării, a deşeurilor biodegradabile generate Verificarea fermelor agricole cu risc mare de poluare cu Agenţi economici CJ Botoşani UAT ONG-uri APM Botoşani DA Botoşani OSPA Botoşani Surse proprii Fonduri europene permanent - Buget Local Surse proprii trimestrial Surse proprii 88

89 nitraţi Nr. actiuni Desfăşurarea cursurilor de pregătire a unui număr mare de fermieri şi mici producători agricoli în scopul implementării codului bunelor practici agricole şi pentru atingerea rezultatelor din Directiva 91/676/CEE Directiva Nitrati DA Botoşani Camera Agricolă Botoşani Anual - Surse proprii PM 06 URBANIZAREA MEDIULUI PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM Degradarea spaţiilor verzi din municipii şi oraşe OBIECTIV GENERAL: Creşterea suprafeţelor de spaţii verzi din municipii şi oraşe OBIECTIV SPECIFIC:Respectarea normelor de alocare a suprafeţei de spaţiu verde/locuitor Tinta Indicator(i) Acţiune 26 mp/locuitor Suprafaţa spaţiu verde refăcut Intreţinerea zonelor verzi prin completarea aliniamentelor stradale, a Responsabil implementare UAT Asociaţii de proprietari/locatari Termen de realizare Cost estimativ Surse de finanţare Existente/ potenţiale Permanent - Buget Local Surse proprii 89

90 Valoarea investiţiilor Valoarea investiţiilor Valoarea investiţiilor Valoarea investiţiilor Valoarea investiţiilor perdelor verzi, şi a parcurilor cu arbori şi arbuşti şi flori anuale sau/şi perene. Reabilitarea, modernizarea şi extinderea parcurilor din municipii şi oraşe Reabilitarea pacurilor dendrologice existente în mediul rural Reabilitare, modernizare şi extindere parc Spitalul municipal Sf. Gheorghe Botosani Reabilitare Parcul Curcubeului în municipiul Botoşani Reabilitare şi extindere parc public Brăeşti, comuna Brăeşti, judeţul Botoşani UAT UAT Primaria municipiului Botosani Primaria municipiului Botosani ,00 mii lei ,00 mii lei Buget local Fonduri naţionale sau europene Buget local Fonduri naţionale sau europene AFM Buget local AFM Buget local Primăria Brăeşti 246,86 mii lei AFM Buget local 90

91 Valoarea investiţiilor Valoarea investiţiilor Valoarea investiţiilor Parc, alei, scuar şi loc de joacă pentru copii, comuna Hăneşti, judeţul Botoşani Implementarea proiectului Plan Integrat de Dezvoltare Urbană a municipiului Botoşani Implementarea proiectului Plan Integrat de Dezvoltare Urbană a municipiului Dorohoi Primăria Hăneşti 496,09 mii lei AFM Buget local Primăria municipiului Botoşani Primăria municipiului Dorohoi ,9 Euro POR 2007 Axa prioritară lei POR 2007 Axa prioritară 1 PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM Nerespectarea regulamentelor de urbanism OBIECTIV GENERAL: Asigurarea echilibrului funcţional şi estetic al localităţilor prin planificare riguroasă şi react ssociatea oportună a planurilor urbanistice OBIECTIV SPECIFIC:Respectarea prevederilor regulamentului general de urbanism Tinta Indicator(i) Acţiune Nr. Planuri reactualizate Reactualizarea planurilor urbanistice generale ale localitatilor Responsabil implementare Termen de realizare Cost estimativ Surse de finanţare Existente/ potenţiale UAT Buget Local 91

92 PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM Starea necorespunzătoare a infrastructurii rutiere din mediul urban şi rural OBIECTIV GENERAL:Asigurarea unui transport durabil şi în siguranţă în conformitate cu cerinţele europene OBIECTIV SPECIFIC : Modernizarea drumurilor naţionale, judeţene şi comunale Tinta Indicator(i) Acţiune Asigurarea confortului în traficul din mediul urban/rural prin modernizarea/ refacerea drumurilor Km drum modernizat Km drum modernizat Km drum modernizat Efectuarea de lucrări de întreţinere şi reparaţii a drumurilor publice Modernizare DJ 292 Corlăteni Podeni Vorniceni, km Modernizare DJ 208 C, Vorona - Vorona Mare - Joldeşti - lim jud. Suceava, km Modernizare drum comunal D.C.68 A Brăeşti-Popeni Km Responsabil implementare Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Iaşi SDN Botoşani CJ Botoşani Termen de realizare Cost estimativ CJ Botosani ,44 mii lei HG 577/1997 Surse de finanţare Existente/ potenţiale Buget de stat ,866 mii lei HG 577/1997 Comuna Brăeşti 4.229,00 mii lei HG 577/

93 Km drum modernizat Km drum modernizat Km drum modernizat Km drum modernizat Km drum modernizat Km drum modernizat Modernizare DC 17 Ungureni - Epureni- Iacobeni Strahotin - Hulub, km Modernizare reţele de drumuri în comuna Durneşti Modernizare drum comunal DC 9, în satul Horia, comuna Mitoc Modernizare DJ 208 H Pădureni- Coşula-Buda, km Infrastructură de calitate în zona transfrontalieră Botoşani (RO) Herţa (UA) Refacere şi modernizare drum comunal DC 68 B, Brăeşti-Vâlcelele, km Comuna Dangeni Comuna Durneşti 7.930,843 mii lei HG 577/ ,27 mii lei HG 577/1997 Comuna Mitoc ,870 mii lei HG 577/1997 CJ Botoşani ,00 mii lei POR /Axa 2, DMI 2.1 CJ Botosani ,036 mii lei POC Prioritatea 1 Măsura 1.2. Comuna Brăeşti 4.737,00 mii lei PNDR - FEADR Măsura 322 d) Km drum modernizat Modernizare prin betonare a Comuna Cândeşti 8.745,21 mii lei POC RO UA 93

94 Km drum modernizat Km drum modernizat Km drum modernizat drumurilor locale din comuna Cândesti, judeţul Botoşani Proiect integrat Reabilitare drumuri comunale şi săteşti în intravilanul şi extravilanul Conceşti Refacere şi modernizare drum comunal DC 54, DJ 208C (Mesteacăn) Mesteacăn Sarafineşti, km , comuna Corni, judeţul Botoşani Refacere şi modernizare DC 5 (km 0+350), comuna Coţuşca Servicii de proiectare şi execuţie lucrări pentru proiectul de investiţii Refacerea şi Comuna Conceşti - MD PNDR FEADR Măsura Comuna Corni ,10 mii lei PNDR - FEADR Măsura 322 d) Comuna Coţuşca ,00 mii lei PNDR- FEADR Măsura d) Comuna Curteşti 6.110, 6 mii lei PNDR FEADR Măsura d) 94

95 Km drum modernizat Km drum modernizat Km drum modernizat Km drum modernizat modernizarea infrastructurii rutiere afectată de inundaţii în anul 2010 în comuna Curteşti, DC 56A, Băiceni-Balta Arsă, judeţul Botoşani Modernizare DC 83 A, Alba-Baranca, km Lucrări de refacere şi modernizare a infrastructurii rutiere afectată de inundaţii în anul 2010 în comuna Leorda Refacere şi modernizare drumuri comunale DC 76 C şi DC 76 D din comuna Lozna Refacere şi modernizare drumuri comunale DC 1 B, km şi DC 2, km Comuna Hudeşti 4.873,590 mii lei PNDR FEADR Măsura d) Comuna Leorda 8.311,845 mii lei PNDR FEADR Măsura d) Comuna Lozna 5.971,00 mii lei PNDR FEADR Măsura d) Comuna Păltiniş ,00 mii lei PNDR FEADR Măsura d) 95

96 Km drum modernizat Km drum modernizat Km drum modernizat Refacere şi modernizare drum comunal DC 82 A, Suharău-Lişna, km Refacere si modernizare drum communal DC20, DN 29 (Ungureni) - Ungureni Durnesti, comuna Ungureni, jud. Botosani Refacerea şi modernizarea drumului comunal CD 72 DN 29A, Saucenita, comuna Vaculesti Comuna Suharău Comuna Ungureni Comuna Văculeşti 4.016,87 mii lei PNDR- FEADR Măsura d) 3248,0 mii lei PNDR- FEADR Măsura d) 6168,0 mii lei PNDR- FEADR Măsura d) PM 07 GESTIONAREA NECORESPUNZĂTOARE A DEŞEURILOR PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM Poluarea mediului datorită neconformităţilor de gestionare a deşeurilor municipale OBIECTIV GENERAL Reducerea impactului negativ asupra mediului prin dezvoltarea unui sistem durabil de gestionare a deşeurilor municipale OBIECT SPECIFIC 1: Implementarea sistemului integrat de gestionare a deşeurilor menajere la nivelul judeţului Surse de Responsabil Termen Cost finanţare Tinta Indicator(i) Acţiune Implementa de estimativ existente/po re realizare tenţiale Extinderea - Număr de puncte de Extinderea sistemului existent de Consiliul Conform FEDR, 96

97 serviciului de salubrizare şi acoperirea totală a mediilor urban şi rural Dezvoltarea şi eficientizarea sistemelor de colectare selectivă din deşeurile menajere precolectare realizate, recipienţi de colectare, vehicule de colectare - Număr de persoane deservite - Număr de puncte de precolectare, recipienţi specializaţi pe fracţii materiale, vehicule de colectare dedicate - Cantitate anuală deşeuri pregătite pentru valorificare materială din deşeuri menajere/an - Număr de gospodării care practică compostarea, număr de unităţi de compostare - Cantitate de deşeuri pregătite pentru valorificare, cantitate de deşeuri de ambalaje trimise la valorificare/an - Tipuri şi cantităţi de deşeuri pregătite pentru valorificare colectare în amestec adeşeurilor menajere pe întreg teritoriul judeţului, prin creşterea numărului de platforme de colectare, recipienţi si vehicule de colectare Extinderea sistemului de colectare selectivă din deşeuri menajere prin creşterea numărului de platforme de colectare, recipienţi specializaţi pe fracţii materiale si vehicule de colectare Urmărirea utilizării de către gospodării a unităţilor de compostare individuală Realizarea Staţiei de Sortare a deşeurilor menajere Extinderea capacităţii de sortare a staţiilor Dorohoi şi Flamanzi Judeţean, Consilii locale, ADI Ecoproces, operatori salubritate Consiliul Judeţean, Consilii Locale, ADI Ecoproces, operatori salubritate Consiliul Judeţean, Consilii locale, ADI Ecoproces, operatori salubritate Consiliul Judeţean, Consilii locale, ADI Ecoproces, operatori salubritate Consiliul Judeţean, Consilii locale, ADI Proiect POS Mediu, axa 2 Conform Proiect POS Mediu, axa 2 Conform Proiect POS Mediu, axa 2 Conform Proiect POS Mediu, axa 2 Conform Proiect POS Mediu, Buget de stat, Bugete locale FEDR, Buget de stat, Bugete locale FEDR, Buget de stat, Bugete locale FEDR, Buget de stat, Bugete locale FEDR, Buget de stat, Bugete locale 97

98 Eficientizarea transportului deşeurilor menajere Închiderea depozitelor de deşeuri existente şi punerea în funcţiune a unui depozit nou, zonal, de deşeuri nepericuloase - Capacitatea totală de transfer deşeuri menajere - Număr de depozite de deşeuri nepericuloase închise - Număr de depozite conforme în operare Cantitate levigat primită în staţia de epurare levigat Stăuceni/an Realizarea Staţiilor de transfer deşeuri menajere Săveni şi Ştefăneşti Închiderea intemediară şi finală a depozitelor de deşeuri Dorohoi şi Botoşani Realizarea depozitului conform de deşeuri nepericuloase Stăuceni Epurarea levigatului generat de depozitele de deşeuri închise prin staţia de epurare a Depozitului Stăuceni Ecoproces, operatori salubritate Consiliul Judeţean, Consilii locale, ADI Ecoproces, operatori salubritate Consiliul Judeţean, Consilii locale, ADI Ecoproces, operatori salubritate Consiliul Judeţean, Consilii locale, ADI Ecoproces, operatori salubritate Consiliul Judeţean, Consilii locale, ADI Ecoproces, operatori salubritate axa 2 Conform Proiect POS Mediu, axa 2 Conform Proiect POS Mediu, axa 2 Conform Proiect POS Mediu, axa 2 Conform Proiect POS Mediu, axa 2 FEDR, Buget de stat, Bugete locale FEDR, Buget de stat, Bugete locale FEDR, Buget de stat, Bugete locale FEDR, Buget de stat, Bugete locale OBIECTIV SPECIFIC 2: Dezvoltarea de sisteme complementare de gestionare a deşeurilor municipale pentru creşterea eficacităţii sistemului integrat de management al deşeurilor menajere 98

99 Tinta Indicator(i) Acţiune Dezvoltarea infrastructurii de colectare selectivă a deşeurilor din servicii municipale Dezvoltarea colectării separate a DEEE Gestionarea durabilă a deşeurilor voluminoase din deşeurile municipale Gestionarea separată a Cantitatea de biodeşeuri deviată de la depozitare/an Număr de platforme de colectare selectiva din pieţe, containere specializate pe fracţii materiale - Număr de autorităţi publice locale care dispun de spaţiu de stocare temporară DEEE - cantitatea de DEEE colectată de la populaţie/an - număr de campanii de informare şi acţiuni de educare - cantitatea de deşeuri voluminoase deviate de la depozitare - număr de puncte de colectare Realizarea unei facilităţi de reciclare a biodeşeurilor provenite din spaţii verzi, pieţe agroalimentare Extinderea sistemelor de colectare selectivă în fiecare piaţă agroalimentară din judeţ Înfiinţarea spaţiilor de stocare temporară a DEEE provenite din gospodăriile populaţiei Campanii de informare / acţiuni de educare a populaţiei pe tema colectării separate a DEEE Realizarea în municipiile din judeţ a centrelor de colectare şi recondiţionare a deşeurilor voluminoase (mobilier, electrocasnice, etc) Crearea infrastructurii pentru colectarea deşeurilor periculoase Responsabil Implementa re ADI Ecoproces, Consilii locale ADI Ecoproces, Consilii Locale Botoşani ADI Ecoproces, primării primării, operatori economici, ONG-uri, instituţii publice, unităţi şcolare ADI Ecoproces, Consilii locale, UAR T Operatori de salubritate, Termen de realizare Permanent Permanent Cost estimativ Surse de finanţare existente/po tenţiale FC, FEDR, Buget de stat, Bugete locale Bugete locale, fonduri naţionale Bugete locale, fonduri naţionale, bugete operatori economici FC, FEDR, Buget de stat, Bugete locale Fonduri europene, 99

100 deşeurilor periculoase din deşeurile menajere Închiderea depozitelor de deşeuri neconforme - numar de campanii de colectare /an - cantitatea de deşeuri periculoase colectată Număr de depozite neconforme închise Campanii de informare / programe de educare a populaţiei Sistarea depozitării pe depozitele de deşeuri nepericuloase neconforme Darabani şi Săveni şi închiderea acestora. operatori economici UAT, operatori economici, ONG-uri, instituţii publice, unităţi şcolare ADI Ecoproces, UAT, operatori depozite 2018 Conform calendarul ui de sistare din HG 349/2005 bugete locale, fonduri naţionale, bugete operatori economici Fonduri europene, bugete locale, fonduri naţionale, bugete operatori economici Fonduri europene, bugete locale, bugete operatori PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM Poluarea mediului datorită neconformităţilor de gestionare a nămolurilor provenite de la staţiile de epurare a apelor uzate municipale OBIECTIV GENERAL: Reducerea impactului negativ cauzat de gestionarea necorespunzătoare a nămolului rezultate de la statiile de epurare ape uzate municipale OBIECTIV SPECIFIC 1:Promovarea prioritară a valorificării nămolurilor, cu respectarea prevederilor legislative Tinta Indicator(i) Acţiune Gestionarea durabilă a Cantitati de nămol utilizat în agricultură /an Utilizarea nămolurilor în agricultură ca fertilizat sau Responsabi l implement are ADI Aqua Operatori Termen de realizare permanent Cost estimativ Surse de finanţare existente/po tenţiale Fonduri europene, 100

101 nămolurilor rezultate de la staţiile de epurare ape uzate municipale Cantităţi de nămol eliminat prin depozitare /an Cantităţi de nămol eliminat prin coincinerare /an amendament agricol în conformitate cu prevederile OM 344/708/2005 Utilizarea nămolurilor pentru reabilitarea terenurilor degradate şi acoperirea depozitelor de deşeuri existente Promovarea coincinerării nămolurilor de la staţiile de epurare în cuptoarele de ciment sau alte facilităţi existente staţii epurare bugete locale, buget naţional, fonduri naţionale, bugete operatori PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM Poluarea mediului datorită neconformităţilor de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţi de construcţii şi demolări OBIECTIV GENERAL: Reducerea impactului negativ cauzat de gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor din construcţii şi demolări OBIECTIV SPECIFIC 1: Creşterea nivelului de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială a deşeurilor din activităţi de construcţii şi demolări Reutilizarea, reciclarea şi alte operaţiuni de valorificare materială a deşeurilor din activităţi de construcţii şi demolări Indicator(i) Cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolări colectată/pregătită pentru valorificare/eliminată într-un an Acţiune Colectarea separată a deşeurilor din construcţii şi demolări, pe tipuri şi categorii de deşeuri Crearea unor capacităţi de tratare şi valorificare a deşeurilor din construcţii şi demolări Responsabi l implement are Operatori de salubritate, operatori economici generatori UAT Termen de realizare permanent permanent Cost estimativ Surse de finanţare existente/po tenţiale Surse proprii Fonduri europene, bugete locale, buget naţional, 101

102 Valorificarea deşeurilor din construcţii şi demolări prin reutilizarea în activităţi de construcţii şi reabilitări de terenuri Eliminarea în condiţii de siguranţă pentru populaţie şi mediu a deşeurilor care nu pot fi valorificate Operatori economici Operatori depozite, consilii locale permanent permanent fonduri naţionale, surse proprii PM 08 DEGRADAREA MEDIULUI NATURAL ŞI CONSTRUIT PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM Degradarea fondului forestier OBIECTIV GENERAL: Reducerea fenomenului de degradare a padurilor OBIECTIV SPECIFIC: Managementul judicios al fondului forestier Responsabil Termen de Tinta Indicator(i) Acţiune Asigurarea integritatii fondului forestier actual Suprafaţă fond forestier an curent/suprafaţă fond forestier an anterior Monitorizarea evoluţiei suprafeţelor din fondul forestier implementare Direcţia Silvică Botoşani realizare Cost estimativ Surse de finanţare Existente/potenţiale - - Surse proprii PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM Lipsa planurilor de management pentru siturile NATURA 2000 OBIECTIV GENERAL: Managementul durabil al siturilor Natura 2000 OBIECTIV SPECIFIC1 : Monitorizarea respectării măsurilor minime de conservare avizate pentru siturile Natura 2000 Tinta Indicator(i) Acţiune Implementarea a 5 seturi de Nr verificări Verificarea activităţilor desfăşurate in siturile Responsabil Termen de Cost Surse de finanţare implementare realizare estimativ Existente/potenţiale APM Botoşani permanent Surse proprii 102

103 măsuri de conservare Elaborarea a 7 Planuri de management Nr. controale Nr. planuri -plan de management nr specii identificate -nr. tipuri habitate cartate -nr harti realizate baza de date Natura 2000 şi în vecinătatea acestora Monitorizarea respectării măsurilor de protecţie pentru specii/habitate Elaborarea Planurilor de Management pentru siturile Natura 2000 Implementarea proiectului Planuri de management pentru siturile Natura 2000 ROSCI0255 Turbaria de la Dersca, ROSCI0391 Siretul Mijlociu Bucecea, ROSPA0049 Iazurile de pe valea Ibănesei Başeului Podrigăi APM Botoşani permanent - Surse proprii Custozi ai siturilor Asociaţia tinerilor ecologi români TERIS Iaşi lei POS Mediu axa prioritară 4 -plan de management nr specii identificate -nr. tipuri habitate cartate -nr harti realizate baza de date Implementarea proiectului Management conservativ al biodiversităţii în Regiunea de dezvoltare NE ROSCI0076 Dealul Mare Hârlău şi ROSPA0116 Dorohoi- Şaua Bucecei Asociaţia Strategic Group Bucureşti ,79 Lei POS Mediu axa prioritară 4 -nr. studii Implementarea Asociaţia lei POS Mediu axa 103

104 - nr. acțiuni informare - nr. hărţi -plan de management nr specii identificate -nr. tipuri habitate cartate -nr harti realizate baza de date proiectului Implementarea unui sistem Adecvat de management pentru conservarea biodiversităţii în ROSPA0110 Acumulările Rogojeşti - Bucecea. Implementarea proiectului Evaluarea stării de conservare a ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0058 Lac Stânca Costeşti pentru Botoşani prioritară 4 Asociatia Otus Odorheiu Secuiesc OBIECTIV SPECIFIC 3 : Informarea potenţialilor custozi pentru siturile Natura 2000 Tinta Indicator(i) Acţiune Responsabil Termen de implementare realizare Preluarea în Nr de Informarea ONGurilor, APM Botoşani Inainte de custodie a informări/nr instituţiilor de termenul de siturilor Natura sesiuni de profil, mediatizare in deschidere 2000 predare in presă a sesiunii custodie de preluare in custodie lei, POS Mediu axa prioritară 4 Cost estimativ PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM Impactul antropic asupra ariilor naturale protejate OBIECTIV GENERAL: Protejarea ariilor naturale de interes comunitar, naţional, judeţean OBIECTIV SPECIFIC: Diminuarea degradării ariilor naturale protejate şi refacerea acestora după caz Surse de finanţare Existente/potenţiale 104

105 Tinta Indicator(i) Acţiune Protecţia biodiversităţii şi habitatelor naturale nr.verificări în teren Monitorizarea stării de conservare a habitatelor naturale şi speciilor de floră şi faună sălbatică de interes comunitar şi naţional care au un regim special de protecţie şi conservare (rare, periclitate, vulnerabile) Responsabil implementare Administratori, custozi APM Botoșani Termen de realizare Permanent Cost estimativ Surse de finanţare Existente/potenţiale Surse proprii Nr. controale Intărirea controlului pentru prevenirea tăierilor ilegale de arbori şi braconaj ITRSV Suceava RNP-Romsilva IJP Botoșani Permanent Surse prorpii PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM Degradarea monumentelor istorice şi arhitectonice din judeţul Botoşani OBIECTIV GENERAL: Protejarea şi conservarea monumentelor istorice şi arhitectonice OBIECTIV SPECIFIC : Reabilitarea monumentelor istorice şi arhitectonice Tinta Indicator(i) Acţiune Valoarea investiţiilor Reabilitare aşezăminte de cult Responsabil implementare Consiliul Local Botoşani Termen de realizare Cost Surse de finanţare estimativ Existente/potenţiale - Buget Local Valoarea investiţiilor Implementarea proiectului Reabilitarea şi valorificarea durabilă a obiectivului de Consiliul Judeţean Botoşani Conform contractului de finanţare POR 2007 axa prioritară 5 105

106 Valoarea investiţiilor patrimoniu complex monahal Coşula, jud. Botoşani Implementarea proiectului Restaurare şi consolidare Teatrul Mihai Eminescu Primăria municipiului Botoşani ,90 lei Programul Operațional Regional AP 5 - Dezvoltarea durabilã și promovarea turismului PM 09 EDUCAŢIA ECOLOGICĂ PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM Nivel scăzut de cunoştinţe privind protecţia mediului OBIECTIV GENERAL: Creşterea nivelului de informare la nivel comunitar OBIECTIV SPECIFIC I: Intensificarea colaborării cu unităţile de învăţământ din judeţul Botoşani Responsabil Termen de Cost Tinta Indicator(i) Acţiune Creşterea numărului de participanţi la acţiunile de mediu Nr. acţiuni Nr. participanţi Nr. acţiuni Desfăşurarea de acţiuni de informare şi conştientizare pentru marcarea zilelor din Calendarul Ecologic Colaborarea şi sprijinirea acţiunilor, proiectelor şi programelor derulate de unităţile de implementare APM Botoşani Unităţi de învăţământ ISJ Botoşani APM Botoşani ISJ Botoşani Surse de finanţare realizare estimativ Existente/potenţiale Permanent - Surse proprii Permanent - Surse proprii 106

107 Nr. protocoale Nr. materiale Nr. şcoli înscrise Nr. şcoli înscrise Nr. şcoli participante Nr. echipaje participante învăţământ Încheierea de protocoale de colaborare cu unităţile de învăţământ de toate gradele Realizarea şi diseminarea de materiale informative Derularea Programului ECO ŞCOALA la nivel judeţean Derularea concursului PATRULA ECO la nivel judeţean Derularea concursului Şcoala mea protejează mediul, dedicat Zilei Mondiale a Mediului Derularea Concursului naţional de protecţie a mediului Şi gestul tău contează APM Botoşani Unităţile de învăţământ Anual - - APM Botoşani permanent Surse proprii APM Botoşani Unităţi de învăţământ CCDG Romania APM Botoşani Unităţi de învăţământ APM Botoşani Primăria Botoşani ISJ Botoşani Cercul de protecţie a mediului Palatul Copiilor Botoşani permanent Surse proprii Anual - Surse proprii Anual 5000 lei Buget Local Anual lei Finantare MIC Surse proprii Asociaţia Papucul Doamnei Botoşani OBIECTIV SPECIFIC II: Asigurarea accesului populaţiei la informaţia de mediu 107

108 Nr. acţiuni de informare Nr. solicitări rezolvate Informarea cetăţenilor cu privire la noutăţile legislative în domeniul protecţiei mediului Răspuns în termenul prevăzut de legislaţie la solicitările de informaţii de mediu APM Botoşani Permanent - - APM Botoşani Permanent - - OBIECTIV SPECIFIC III: Creşterea gradului de informare al populaţiei prin derularea de campanii şi programe de informare Nr. campanii Nr. articole în presă APM Botoşani Institutii publice ONG-uri Permanent - - Derularea de campanii de informare a populaţiei pe teme legate de protecţia mediului PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM Nivel scăzut de colaborare cu sectorul neguvernamental OBIECTIV GENERAL: Îmbunătăţirea colaborării dintre sectorul public şi cel neguvernamental OBIECTIV SPECIFIC : Creşterea implicării sectorului neguvernamental în activităţile de protecţie a mediului Ţinta Indicator(i) Acţiune Nr. participări Nr. protocoale Participarea la acţiunile şi proiectele derulate de ONG-urile de mediu Semnarea de protocoale de colaborare/parteneriate cu ONG-urile de mediu Responsabil implementare APM Botoşani ONG-uri APM Botoşani ONG-uri Termen de realizare Cost estimativ Surse de finanţare Existente/potenţiale Permanent - Surse proprii Permanent - Surse proprii 108

109 PM 10 TURISM PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM Cauze asociate instituţiilor şi autorităţilor: administrarea necorespunzatoare a potentialului turistic si de agrement existent, neaplicarea legislatiei existente, ignorarea aspectelor privind protectia mediului OBIECTIV GENERAL: Dezvoltarea durabila a zonelor cu potential turistic si/sau agrement OBIECTIV SPECIFIC : Creşterea gradului de promovare a turismului la nivel judeţean Responsabil Termen de Cost Surse de finanţare Tinta Indicator(i) Acţiune Desfăşurarea activităţilor turistice în concordanţă cu cerinţele de protecţie a mediului Dezvoltarea infrastructurii de turism Nr. Campanii Nr. Materiale promoţionale Valoarea investiţiilor Realizarea unor campanii de informare şi de popularizare a obiectivelor turistice din judeţul Botoşani Implementarea proiectului Parc regional de agrement turistic şi sportiv Cornişa Botoşani implementare CJ Botoşani APL-uri ONG-uri Instituţii responsabile Agenţi economici Primăria municipiului Botoşani realizare estimativ Existente/potenţiale Permanent - Buget de stat Buget Local Fonduri europene Surse proprii ,19 lei Programul Operațional Regional Axa Prioritară 5 Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului Valoarea investiţiilor Portal web Implementarea proiectului Crearea Centrului Naţional de Informare şi Primăria municipiului Botoşani Buget Local ,93 lei Programul Operațional Regional Axa Prioritară 5 Dezvoltarea 109

110 Nr. Studii Nr. locuri de cazare nou înfiinţate/reabilitate Km drum de acces modernizat/reabilitat Valoare investiţii Număr evenimente organizate Promovare Turistică Botoşani (CNIPT) Implementarea proiectului Principiile sustenabilității în conceptul de dezvoltare teritorială integrată în așezările urbane transfrontaliere Dezvoltarea şi îmbunatatirea structurilor de cazare Modernizarea infrastructurii de acces spre zonele turistice şi de agrement Reabilitarea obiectivelor turistice ce aparţin patrimoniului cultural, istoric, ecumenic Promovarea potenţialului Asociația Centrul de Dezvoltare Comunitară iași APL uri Agenţi economici CJ Botoşani APL-uri CJ Botoşani APL-uri Instituţii responsabile CJ Botoşani APL-uri durabilă promovarea turismului Buget Local euro POC RO UA MD 2007 şi Prioritatea 3, măsura 3.1 Surse proprii Permanent - Buget Local Fonduri europene Surse proprii Permanent - Buget Local Fonduri europene Surse proprii Permanent Permanent Buget de stat Buget Local Fonduri europene Surse proprii Buget Local Fonduri europene 110

111 Aplicarea Legii nr. 54/2012 privind desfăşurarea activităţilor de picnic Număr zone special amenajate sau indicate pentru desfăşurarea activităţii de picnic turistic al judeţului Botoşani prin organizarea de târguri, expoziţii muzeale, etnografice şi manifestări culturale, festivaluri Amenajarea zonelor destinate activităţilor de picnic ONG-uri Instituţii responsabile Administratorul zonei Surse proprii Surse proprii Buget Local PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM Cauze asociate populaţiei: lipsa educaţiei, ignorarea legislaţiei, practicarea turismului neecologic OBIECTIV GENERAL: Dezvoltarea durabila a zonelor cu potential turistic si/sau agrement OBIECTIV SPECIFIC : Reducerea impactului activitatilor umane in zonele turistice Tinta Indicator(i) Acţiune Desfăşurarea activităţilor turistice în concordanţă cu cerinţele de protecţie a mediului Nr. campanii Nr. campanii Realizarea de campanii de educare şi conştientizare a populaţiei Organizarea unor campanii de ecologizare a zonelor turistice şi de popularizare a Responsabil implementare APM Botoşani CJ Botoşani APL-uri ONG-uri APL-uri ONG-uri Unităţi de învăţământ Termen de realizare Anual Permanent Cost estimativ Surse de finanţare Existente/potenţiale Surse proprii Fonduri externe Buget local Buget local Surse proprii Fonduri europene 111

112 Valoarea investiţiilor legislaţiei de mediu Amenajarea corespunzătoare a zonelor de agrement: sisteme de colectare a deşeurilor, alimentare cu apă, etc. APL-uri Agenţi economici Permanent Buget local Surse proprii Fonduri europene 112

113 CAPITOLUL IV MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA REZULTATELOR Monitorizarea si evaluarea reprezinta un proces continuu care ajută factorii de decizie să înteleagă eficienta actiunii si a planului. Sistemul de monitorizare și evaluare contribuie la îndeplinirea obiectivelor și țintelor stabilite și permite identificarea cauzelor pentru care unele obiective nu au fost atinse. IV.1 Monitorizarea implementarii Planului Local de Actiune pentru Mediu Scopul monitorizării Planului Local de Actiune pentru Mediu reprezintă evaluarea progresului întregistrat în implementarea Aquis-ului Comunitar de mediu din perspectiva planificării strategice de mediu la nivelul judeţului Botoşani. Monitorizarea implementarii Planului Local de Actiune este un proces permanent care începe în momentul adoptării planului şi se finalizează în momentul demarării procesului de revizuire a acestuia. Un proces eficient de monitorizare furnizează informaţii actuale şi sistematice care consolidează implementarea Planului Local de Actiune pentru Mediu. Modalitatea de evaluare a progreselor înregistrate este în concordanţă cu următoarele principii de monitorizare a implementării unei planificări strategice: - evaluarea progresului pentru implementare în raport cu obiectivele şi ţintele propuse; - realizarea acţiunilor şi activităţilor necesare atingerii rezultatelor aşteptate; - determinarea modului de respectare a calendarului acţiunilor. Intr-un moment dat, se poate ivi situaţia în care acţiunile PLAM au fost corect implementate, dar una sau mai multe probleme au luat amploare cu mult mai repede decât s-a estimat, astfel încât este necesară prevederea de acţiuni suplimentare pentru soluţionare în următorul PLAM revizuit. De asemenea, este posibilă şi situaţia inversă, în care schimbările apărute în cadrul unui anumit sector economic pot elimina cauza care a generat problema. În acest caz, acţiunile prevăzute în PLAM pentru această problemă nu mai sunt necesare, iar resursele alocate trebuie transferate pentru alte acţiuni. Deoarece multe dintre acţiunile prevăzute nu vor conduce la soluţionarea problemelor respective în cursul perioadei prevăzute ca ciclu pentru revizuirea/actualizarea PLAM este foarte importantă evaluarea cantitativă a efectelor acestor acestor acţiuni, iar rezultatele evaluării să fie luate în considerare la elaborarea următorului PLAM. Comitetul de Coordonare va informa constant comunitatea locală asupra procesului de implementare a PLAM pentru judeţul Botoşani. Membrii comunităţii locale vor fi informaţi asupra evoluţiei procesului de îmbunătăţire a calităţii mediului şi asupra acţiunilor pe care le pot desfăşura cetăţenii în acest scop. Se va stabili un program eficient de comunicare cu publicul pentru a oferi constant informaţii membrilor comunităţii şi a comunica reacţiile acestora către instituţiile de implementare. Pentru monitorizarea PLAM este necesara realizarea unui sistem de baze de date cu ajutorul caruia se evalueaza progresele în atingerea obiectivelor prevazute în plan. In cadrul acestui sistem pot fi inregistrate etapele proiectului, cat si toate tipurile de impact asupra mediului. Astfel, poate fi determinat automat efectul global al PLAM asupra diferitelor sectoare de mediu, sociale şi economice, în vederea actualizării raportului privind starea mediului. 113

114 Baza de date va fi structurată astfel încât să existe o compatibilitate între natura/ conţinutul informaţiilor existente şi modalitatea de obţinere a acestor informaţii, astfel încât acestea să poată fi utilizate în scopul monitorizării implementării PLAM. Baza de date va fi gestionată de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Botoşani, ca instituţie coordonatoare a procesului de implementare a Planului Local de Actiune pentru Mediu. Principalele informaţii incluse în baza de date se referă la : 1. Evolutia calitatii mediului natural si construit o Starea iniţială a factorilor de mediu, respectiv evaluarea realizată în cadrul procesului de elaborare a PLAM o Evaluarea anuală a calităţii factorilor de mediu, respectiv rapoartele de specialitate ale instituţiilor de control şi monitorizare a calităţii mediului şi a sănătăţii umane o Sistemele de monitorizare şi modul de evaluare a indicatorilor de calitate a factorilor de mediu 2. Caracterizarea factorilor de stress asupra mediului natural şi construit o Inventarul anual al surselor de poluare existente la nivelul judeţului Botoşani o Caracterizarea surselor de poluare din punct de vedere al impactului asupra mediului natural, identificate în etapa de elaborare a PLAM o Identificarea şi caracterizarea unor noi factori de stress natural şi antropic (surse de degradare a mediului natural şi construit) 3. Conformarea cu legislaţia în domeniul protecţiei mediului înconjurător o Reactualizarea transpunerii legislative în domeniul implementării acquis-ului comunitar de mediu o Revizuirea standardelor de calitate în ceea ce priveşte protecţia şi conservarea mediului înconjurător o Informarea şi asigurarea conformităţii activităţilor social-economice cu impact asupra mediului înconjurător cu procesul de implementare a legislaţiei comunitare europene transpuse 4. Măsuri şi acţiuni realizate de către instituţii, agenţi economici, administraţie publică locala şi comunitate în vederea protecţiei şi conservării mediului natural o Inventarul măsurilor ce privesc dezvoltarea instituţională de monitorizare, control şi implementare a acquis-ului comunitar de mediu. o Inventarul măsurilor ce privesc investiţiile directe realizate de agenţii economici în domeniul reducerii emisiilor de noxe ce afectează calitatea mediului natural şi construit o Inventarul acţiunilor realizate de administraţia publică în ceea ce priveşte asigurarea infrastructurii, dezvoltarea durabilă a comunităţii şi managementul capitalului natural existent o Activităţi desfăşurate de către comunitate şi ONG-uri în scopul diminuării sau eliminării impactului negativ asupra factorilor de mediu o Evaluarea şi reactualizarea costurilor legate de măsurile şi acţiunile realizate de către instituţii, agenţi economici, administraţie publică regională şi comunitate în vederea protecţiei şi conservării mediului natural 114

115 Monitorizarea implementării Planului Local de Actiune pentru Mediu va fi realizată în baza acestor informaţii colectate şi sintetizate anual, procesul fiind adaptat la necesităţile şi evoluţia contextului legislativ naţional şi social-economic regional. Modul de integrare a informaţiilor cuprinse în baza de date în procesul de reviziure a Planului local de Acţiune va fi structurat astfel: o nivelul operaţional - realizarea acţiunilor şi activităţilor cuprinse în planul de acţiune, cu evaluarea costurilor efectuate în raport cu costurile totale estimate o nivelul tactic - atingerea ţintelor propuse în raport cu indicatorii de evaluare propuşi şi a responsabilităţilor asumate o nivelul strategic - atingerea obiectivelor generale şi specifice şi în raport cu ţintele propuse Rapoartele de evaluare a rezultatelor implementării Planului Local de Actiune pentru Mediu vor fi structurate astfel încât să realizeze evaluarea progresului la toate cele trei nivele de competenţă identificate: strategic, tactic şi operaţional. Instituţia coordonatoare a procesului de monitorizare a implementării PLAM Botoşani este APM Botoşani. Stadiul implementării Planului Local de Acţiune pentru Mediu prin realizarea de sinteze specifice unor categorii de probleme identificate va fi realizat de către instituţiile care deţin cea mai ridicată capacitate tehnică, instituţională şi umană în domeniu vizat de către categoria de probleme evaluată. Astfel, pentru cele 10 categorii de probleme identificate, structura instituţiilor coordonatoare în evaluarea implementării PLAM este următoarea : Nr. Crt. 1 Problema de mediu Ca ntitatea şi calitatea necorespunzătoare a apei potabile Instituţia coordonatoare SC NOVA APA SERV SA Botoşani 2 Poluarea apelor de suprafaţă şi subterane ABA Prut - Bârlad Iaşi 3 Pericole generate de catastrofe/fenomene na urale şi antropice IJSU Botoşani 4 Poluarea atmosferei APM Botoşani 5 Poluarea solului DA Botoşani 6 Urbanizarea mediului APM Botosani 7 Managementul deşeurilor Consiliul Judeţean Botoşani 8 Degradarea mediului natural şi construit APM Botoşani 115

116 9 Educaţia ecologică APM Botoşani 10 Turism Consiliul Judeţean Botoşani Raportul de evaluare a stadiului implementării PLAM pentru fiecare problemă specifică identificată va fi realizat in parteneriat de către instituţii publice, organizaţii ale societăţii civile şi va constitui elementul de fundamentare a monitorizării implementării PLAM. Instituţiile responsabile pentru monitorizarea PLAM pentru fiecare problemă specifică sunt: PM 01 Calitatea şi cantitatea necorespunzătoare a a apei potabile Cod Problemă Problema de mediu Instituţia de monitorizare PM PM Deficienţe în asigurarea calităţii şi cantităţii apei potabile distribuite în mediul urban Deficienţe în asigurarea calităţii şi cantităţii apei potabile distribuite în mediul rural PM Apă de calitate necorespunzătoare datorită contaminării cu nutrienţi DSP Botoşani Consilii Locale CJ Botoşani DSP Botoşani Consilii Locale SC NOVA APA SERV SA Botoşani DSP Botoşani Consilii Locale SC NOVA APA SERV SA Botoşani PM 02 Poluarea apelor de suprafaţă şi subterane Cod Problemă PM PM PM Problema de mediu Poluarea apelor de suprafaţă datorită evacuării apelor uzate neepurate sau insuficient epurate provenite din localităţile urbane Poluarea apelor de suprafaţă datorită evacuării apelor uzate neepurate sau insuficient epurate provenite din localităţile rurale Poluarea apelor de suprafaţă şi a celor subterane datorită deversărilor punctiforme de ape uzate Instituţia de monitorizare ABA Prut Bârlad Iaşi Consilii Locale SC NOVA APA SERV SA Botosani ABA Prut Bârlad Iaşi Consilii Locale SC NOVA APA SERV SA Botosani ABA Prut Bârlad Iaşi Consilii Locale SC NOVA APA SERV SA 116

117 PM Poluarea apelor de suprafaţă şi subterane datorită depozitării necorespunzătoare a deşeurilor Botosani DSP Botoşani APM Botoşani CJGM Botoşani PM 03 Pericole generate de catastrofe/fenomene naturale şi antropice Cod Problemă Problema de mediu Instituţia de monitorizare PM Degradarea mediului datorită fenomenelor naturale şi antropice (inundaţii, alunecări de teren, degradări de maluri, eroziuni, etc) ABA Prut Bârlad Iaşi DA Botoşani OSPA Botoşani SNIF Botoşani Consilii Locale PM Poluarea mediului datorită poluărilor accidentale APM Botoşani CJGM Botoşani PM 04 Poluarea atmosferei Cod Problemă Problema de mediu Instituţia de monitorizare PM Poluarea aerului datorită traficului rutier APM Botoşani CJGM Botoşani RAR Botoşani PM PM Poluarea atmosferei datorită emisiilor provenite de la instalaţiile mari de ardere (SC MODERN CALOR SA Botoşani) Poluarea atmosferei datorată centralelor termice (sisteme de încălzire individuale sau industriale) APM Botoşani CJGM Botoşani APM Botoşani PM 05 Poluarea solului Cod Problemă Problema de mediu PM Poluarea solului şi apelor subterane datorită depozitării necorespunzătoare a deşeurilor menajere şi industriale PM Poluarea solului datorita depozitarii necorespunzatoare a dejectiilor stocate temporar in gospodarii individuale si unitati de tip ferma Instituţia de monitorizare APM Botoşani CJGM Botoşani Consilii Locale Consilii Locale DA Botoşani 117

118 PM 06 Urbanizarea mediului Cod Problemă Problema de mediu Instituţia de monitorizare PM Diminuarea şi degradarea spaţiilor verzi APM Botoşani intraurbane şi peri-urbane din municipii şi oraşe Consilii Locale PM Nerespectarea regulamentelor de urbanism Consilii Locale APM Botoşani PM Starea necorespunzătoare a infrastructurii rutiere din mediul urban şi rural APM Botoşani Consilii Locale PM 07 Gestiunea necorespunzătoare a deşeurilor Cod Problemă PM PM PM Problema de mediu Poluarea mediului datorită neconformităţilor de gestionare a deşeurilor municipale Poluarea mediului datorită neconformităţilor de gestionare a nămolurilor provenite de la staţiile de epurare a apelor uzate municipale Poluarea mediului datorită neconformităţilor de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţi de construcţii şi demolări Instituţia de monitorizare APM Botoşani Consilii Locale CJGM Botoşanii APM Botoşani Consilii Locale CJGM Botoşani Consilii Locale APM Botoşani CJGM Botoşani PM 08 Degradarea mediului natural şi construit Cod Problemă Problema de mediu Instituţia de monitorizare PM Afectarea fondului forestier prin activităţi Direcţia Silvică Botoşani antropice AJVPS PM Lipsa planurilor de management pentru siturile APM Botoşani Natura 2000 PM Degradarea monumentelor arhitectonice şi istorice Consiliul Judeţean Botoşani Consilii Locale PM 09 Educaţia ecologică 118

119 Cod Problemă PM PM Problema de mediu Nivel scăzut de cunoştinţe privind protecţia mediului (legislaţie, obligaţii responsabilităţi, drepturi) Lipsa unor proiecte/programe/strategii/campanii destinate informării şi conştientizării populaţiei cu privire la protecţia mediului Instituţia de monitorizare APM Botoşani ONG-uri APM Botoşani ONG-uri PM 10 Turism Cod Problemă Problema de mediu PM Cauze asociate instituţiilor şi autorităţilor: administrarea necorespunzatoare a potentialului turistic s i de agrement existent, neaplicarea legislatiei existente, ignorarea aspectelor privind protectia mediului Instituţia de monitorizare Consilii locale CJGM Botoşani PM Cauze asociate populaţiei Consilii locale CJGM Botoşani IV.2. Raportul de evaluare a rezultatelor implementării Planului Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Botoşani Rezultatele evaluării implementării furnizează informaţii necesare în scopul fundamentării deciziilor şi stabilirii modului de îmbunătăţire a procesului. Astfel, dacă nu se reuşeşte atingerea unei ţinte la termenul stabilit, rezultatele evaluării pot furniza informaţii esenţiale pentru revizuirea acţiunilor. Raportul de evaluare va trebui să prezinte performanţele obţinute de către toate instituţiile cu responsabilităţi în implementare. Acest sistem de raportare va trebui să reprezinte de fapt, un sistem de evaluare calitativă şi cantitativă, pentru toate părţile responsabile, asupra modului în care fiecare dintre acţiunile realizate ating obiectivele şi ţintele stabilite în planul de acţiune. Aceste rapoarte specifice vor trebui elaborate într-un sistem de larg parteneriat între organismele şi instituţiile de implementare şi cele de monitorizare: Consiliul Judeţean, Consiliile Locale, instituţii deconcentrate, agenţi economici etc. IV.3. Revizuirea Planului Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Botoşani Pornind de la faptul că Planul Localde Acţiune pentru Mediu va fi implementat începând cu anul 2014, revizuirea acestuia a fost stabilită pentru anul

120 120