ANUL II. Universitatea de Medicină şi Farmacie "Gr. T. Popa" Iaşi Facultatea de Farmacie FISA DISCIPLINEI. Denumirea disciplinei
|
|
- Βαρθολομαίος Μιαούλης
- 7 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 ANUL II FISA DISCIPLINEI Denumirea disciplinei CHIMIE ANALITICA MODUL II Anul de studiu II Semestrul 3 Tipul de evaluare finala (E / V / C) E Regimul disciplinei (Ob obligatorie) Ob Numarul de credite 7 Total ore din planul de invatamant 105 Total ore de studiu individual 105 Total ore pe semestru 210 Titularul disciplinei PROF. DR. VASILE DORNEANU Facultatea Numarul total de ore (pe semestru) din planul de învatamânt Catedra 1 Total C** S L P Profilul Specializarea MEDICAL ** C curs, L activitati de laborator, P proiect sau lucrari practice Obiectivele disciplinei Insusirea metodelor de analiza gravimetrica si titrimetrica. Continutul cursului - Programa analitica 1. Problemele si metodele Chimiei analitice cantitative - 3 ore 1.1. Tipuri de metode cantitative 1.2. Caracteristicile metodelor chimice si instrumentale 1.3. Etapele unei analize chimice 1.4. Alegerea metodei de analiza si a schemei de analiza 1.5. Recoltarea si pregatirea probei de analizat: prelevarea probelor cu componenta omogena / eterogena; metode de formare a unui esantion pentru gaze, lichide, solide; ustensile si procedee folosite 1.6. Pastrarea probelor 2. Erori experimentale - 6 ore 2.1. Evaluarea rezultatelor metodelor de analiza cantitativa, prelucrarea statistica a datelor analitice 2.2. Clasificarea erorilor. Erori sistematice si intamplatoare 2.3. Tratarea statistica a rezultatelor masuratorilor, valoarea medie, dispersia, abaterea standard. Regresia liniara 2.4. Caracteristicile generale ale unei metode de analiza: precizia (fidelitatea), acuratetea
2 (exactitatea), reproductibilitatea, sensibilitatea, limita de detectie, limita de cuantificare 2.5. Moduri de apreciere a justetei unei analize: folosirea standardelor, metoda adaosurilor, metoda variatiei masei probei, compararea cu alte metode 2.6. Validarea metodei 2.7. Acreditarea laboratoarelor de analize 3. Bazele teoretice ale gravimetriei - 6 ore 3.1. Principiile ce stau la baza gravimetriei 3.2. Operatii in analiza gravimetrica 3.3. Calculul in gravimetrie 3.4. Metode de determinare cantitativa ale cationilor, anionilor si claselor mai importante de substante folosite in practica farmaceutica 3.5. Determinarea apei de cristalizare, a pierderii prin uscare, reziduului la calcinare si cenusei 3.6. Aplicatii pe substante farmaceutice 4. Bazele teoretice ale titrimetriei - 3 ore 4.1. Clasificarea metodelor titrimetrice 4.2. Solutii folosite in titrimetrie. Prepararea solutiilor titrate 4.3. Calculul in analiza titrimetrica 5. Metode titrimetrice bazate pe reactii acido-bazice. Titrari acido-bazice in mediu apos - 12 ore 5.1. Indicatori acido bazici 5.2. Curbe de titrare in titrimetria acido-bazica 5.3. Determinarea cantitativa a acizilor, sarurilor acide si a sarurilor cu hidroliza acida : acizi tari, acizi slabi, acizi poliprotici, amestecuri de acizi, saruri acide si saruri cu hidroliza acida 5.4. Determinarea cantitativa a bazelor si sarurilor cu hidroliza bazica: baze tari, baze slabe, oxizi bazici, baze polivalente, saruri cu hidroliza bazica 5.5. Protometria in mediu neapos: Principii de baza; Solventi utilizati; Prepararea solutiilor titrate 5.6. Aplicatii in analiza farmaceutica 6. Titrimetria bazata pe reactii cu formare de combinatii greu solubile - 4 ore 6.1. Clasificarea metodelor 6.2. Argentimetria: Curbe de titrare; Indicatori; Solutii titrate; Determinari argentimetrice 7. Titrimetria bazata pe reactii cu formare de combinatii complexe - 5 ore 7.1. Complexoni; Caracterele complexonatilor 7.2. Curbe de titrare: Indicatori complexonometrici 7.3. Determinarea cantitativa a cationilor, anionilor si compusilor organici de interes farmaceutic 8. Reactii analitice cu schimb de electroni - 2 ore 8.1. Potentialul redox si factorii care il influenteaza 8.2. Modificarea echilibrului reactiilor redox 8.3. Calcularea potentialului de echivalenta 8.4. Reactii de dismutatie. Reactii induse. Reactii catalitice 8.5. Aplicatiile analitice ale reactiilor redox 9. Titrimetria prin reactii redox - 4 ore 9.1. Folosirea reactiilor redox in titrimetrie. Curbe de titrare; Indicatori redox Continutul laboratorului Programa analitica 1. Determinarea gravimetrica a unor ioni si substante organice medicamentoase. Determinarea apei de cristalizare si a pierderii prin uscare - 12 ore 2. Titrimetria prin reactii de neutralizare in mediu apos: prepararea solutiilor titrate, determinarea cantitativa a acizilor (tari, slabi, poliprotici, amestec de acizi), determinarea
3 cantitativa a sarurilor cu solvoliza acida; determinarea cantitativa a bazelor (tari, slabe), oxizilor bazici, sarurilor cu solvoliza bazica - 32 ore 3. Titrimetria acido-bazica in mediu neapos: prepararea solutiilor titrate, determinarea cantitativa a analitilor de interes farmaceutic - 4 ore 4. Titrimetria prin reactii de precipitare: argentimetria - 4 ore 5. Titrimetria prin reactii cu formare de complecsi: determinari cantitative complexonometrice ale cationilor, anionilor si diverse substante organice - 8 ore Bibliografie 1. Christian G.D.: Analytical Chemystry. Fifth Edition. John Wiley & Sons Inc. New York- Chichester-Brisbane-Toronto-Singapore, Dorneanu V., Stan M., Bibire N., Tantaru G., Apostu M., Vieriu M: Metode chimice si instrumentale de analiza. Editura Gr. T. Popa U.M.F. Iasi, Dorneanu V., Stan Maria, Bibire Nela, Tantaru Gladiola, Apostu M., Musteata F.M.: Metode chimice si instrumentale de analiza. Editura Gr. T. Popa U.M.F. Iasi, Dorneanu V., Stan Maria, Miftode Maria: Chimie analitica - Lucrari practice. Editura Gr.T. Popa U.M.F. Iasi, Dorneanu V., Stan Maria, Musteata F.M.: Chimie Analitica. Editura Gr.T. Popa U.M.F. Iasi, Hall F.J.: Experimental Chemistry. D.C. Health and Company Lexington-Massachusets- Toronto, Hargis L.G: Analytical chemistry. Principles and Tehniques. Prentice Hall Englewood Cliffs-New Jersey, Harris D.C.: Quantitative Chemical Analysis. Fourth Edition. W.H. Freeman and Company New York, Liteanu C., Hopartean Elena: Chimie analitica cantitativa Volumetria. Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti, Manahan S.E.: Quantitative chemical analysis. Brooks/Cole publishing company Monterey- California, Monciu Crina Maria, Neagu Alexandra, Nedelcu Angela, Arama Corina, Constantinescu Clementina: Analiza chmica in controlul medicamentului. Editura Medicala Bucuresti, Morait Gh.: Controlul analitic cantitativ al medicamentelor. Editura Medicala Bucuresti, Pietrzyk J.D., Frank W.C.: Chimie analitica. Editura Tehnica Bucuresti, Roman L., Bojita M., Sandulescu R.: Validarea metodelor de analiza si control. Editura Medicala Bucuresti, Roman L., Sandulescu R.: Chimie Analitica. Vol. I, II, III. Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti, Skoog D.A., West D.M., Holler F.J.: Fundamentals of Analytical Chemistry. Seventh Edition. Saunders College Publishing, * * * Farmacopeea Romana. Editia a X-a. Editura Medicala Bucuresti, * * * Vogel s: Textbook of Quantitative Chemical Analysis. Fifth Edition. Revised by Jeffery G.H., Basset J., Mendham J., Denney R.C., Longman Group UK Ltd., Competente Cunoasterea metodelor de analiza gravimetrica si titrimetrica. La stabilirea notei finale se iau in considerare Ponderea in notare exprimata in procente (Total = 100%) - raspunsurile la examen / colocviu (evaluarea finala) 60%
4 - raspunsurile finale la lucrarile practice de laborator 25% - testarea periodica prin lucrari de control 10% - testarea continua pe parcursul semestrului 5% - activitatile gen teme / referate / eseuri / traduceri / proiecte etc. - alte activitati (PRECIZATI) Modalitatea practica de evaluare finala: Lucrare scrisa descriptiva si probleme Estimati timpul total (ore pe semestru) al activitatilor de studiu individual pretinse studentului (completati cu 0 activitatile care nu sunt cerute) 1. Descifrarea si studiul notitelor de Pregatire prezentari orale 0 curs 2. Studiu dupa manual, suport de curs Pregatire examinare finala Studiul bibliografiei minimale indicate 4. Documentare suplimentara in biblioteca 5. Activitate specifica de pregatire SEMINAR si / sau LABORATOR 6. Realizare teme, referate, eseuri, traduceri, etc Consultatii Documentare pe teren Documentare pe Internet Alte activitati 0 7. Pregatire lucrari de control Alte activitati 0 TOTAL ore studiu individual (pe semestru) = 105 Data completarii: Semnatura titularului: Prof. dr. Vasile Dorneanu
5 FISA DISCIPLINEI Denumirea disciplinei CHIMIE ANALITICA MODUL I Anul de studiu II Semestrul 4 Tipul de evaluare finala (E / V / C) E Regimul disciplinei (Ob obligatorie) Ob Numarul de credite 7 Total ore din planul de invatamant 75 Total ore de studiu individual 105 Total ore pe semestru 180 Titularul disciplinei PROF. DR. VASILE DORNEANU Facultatea Numarul total de ore (pe semestru) din planul de învatamânt Catedra 1 Total C** S L P Profilul Specializarea MEDICAL ** C curs, L activitati de laborator, P proiect sau lucrari practice Obiectivele disciplinei Insusirea metodelor de analiza titrimetrica si instrumentala. Continutul cursului - Programa analitica 1. Metode titrimetrice redox - 8 ore 1.1. Permanganometria, Iodimetria si Iodometria, Iodatometria, Bromatometria, Bromometria. Dicromatometria 2. Nitritometria (metode diazotarii) - 2 ore 2.1. Solutia titrata de nitrit de sodiu. Indicatori folositi in nitritometrie. Determinarea cantitativa a substantelor de interes farmaceutic 3. Analiza cantitatilor mici 1 ora 4. Tehnici de separare fizico - chimice 11 ore 4.1. Extractia cu solventi: extractia lichid - lichid. Coeficientul de distributie si rata de distributie. Eficienta extractiei; Selectivitatea extractiei. Sisteme de extractie: extractia moleculelor covalente, extractia chelatilor neincarcati, extractia asociatiilor ionice.extractia solid - lichid. Aplicatiile extractiei cu solventi 4.2. Separarea pe schimbatori de ioni: Structura si proprietatile rasinilor schimbatoare de ioni, materiale nerasinoase schimbatoare de ioni; Aplicatiile analitice ale schimbatorilor de ioni 4.3. Cromatografia planara: Principii generale; Cromatografia pe hartie si Cromatografia pe strat subtire; Aplicatii la separarea si identificarea speciilor chimice de interes farmaceutic 4.4. Metode cromatografice pe coloana: Clasificare; Consideratii teoretice. Cromatografia de gaze (G.C): Factorii care influenteaza separarea (faza stationara, temperatura, faza mobila); Rezolutia; Identificarea componentelor; Aparatura; Aplicatii. Cromatografia de lichide de inalta performanta (HPLC): Bazele teoretice; Parametrii cromatografici;
6 Evaluarea separarii. Cromatografia de inalta performanta de repartitie, de adsorbtie, pe schimbatori de ioni, de excludere pe gel. Cromatografia cu fluid supercritic: Aparatura. Aplicatii 4.5. Metode electroforetice: Bazele teoretice; Clasificarea metodelor electroforetice; Aplicatii 5. Metode optice de analiza bazate pe absorbtia radiatiilor electromagnetice 8 ore 5.1. Spectrofotometria in UV: Intensitatea benzilor de absorbtie; Grupe cromofore si auxocrome; Criterii de alegere a lungimii de unda pentru analiza; Erori analitice in analiza UV; Spectrofotometre in UV (sursa de radiatii, selector de radiatiimonocromator, detector); Tehnici de analiza; Aplicatii 5.2. Spectrofotometria in vizibil: Spectrofotometre cu monocromator; Detectori; Tehnici de analiza; Aplicatii 5.3. Spectrofotometria in IR: Spectru de vibratii; Relatii intre spectrul IR si structura moleculelor; Echipamente instrumentale; Tehnici de pregatire a probei pentru analiza; Aplicatii; Spectrofotometru in IR cu transformare Fourier (FT-IR) 5.4. Spectrofotometria de fluorescenta moleculara: Componentele de baza ale unui spectrofluorimetru; Spectre de excitatie si de emisie; Aplicatii 5.5. Turbidimetria si Nefelometria: Aparatura utilizata; Aplicatii in analiza dispersiilor 5.6. Alte metode optice: RMN (Spectroscopia prin rezonanta magnetica nucleara); Echipamentul de baza; Realizarea spectrului RMN si interpretare 5.7. Spectrofotometria de absorbtie atomica (SAA): Principii; Aparatura; Prepararea probelor. Determinari cantitative prin spectrofotometrie de absorbtie atomica; Standarde interne si calibrarea prin aditia de standard Continutul laboratorului Programa analitica 1. Titrimetria prin reactii redox 1.1. Determinari cantitative permanganometrice 6 ore 1.2. Determinari cantitative iodometrice 6 ore 1.3. Determinari cantitative bromatometrice 3 ore 1.4. Determinari cantitative bromometrice 6 ore 1.5. Determinari cantitative iodatometrice 3 ore 1.6. Determinari cantitative dicromatometrice 3 ore 2. Titrimetria prin reactii de diazotare: determinari nitritometrice ale substantelor de interes farmaceutic 3 ore 3. Separarea ionilor si a substantelor organice de interes farmaceutic prin extractie cu solventi - 3 ore 4. Separarea ionilor si a substantelor organice pe schimbatori de ioni 3 ore 5. Separarea ionilor si a substantelor organice de interes farmaceutic prin cromatografie pe hartie 3 ore 6. Separarea ionilor si a substantelor organice de interes farmaceutic prin cromatografie pe strat subtire 6 ore Bibliografie 1. Christian G.D.: Analytical Chemistry. Fifth Edition. John Wiley & Sons Inc. New York- Chichester-Brisbane-Toronto-Singapore, Dorneanu V., Stan M., Bibire N., Tantaru G., Apostu M., Vieriu M: Metode chimice si instrumentale de analiza. Editura Gr. T. Popa U.M.F. Iasi, Dorneanu V., Stan Maria, Bibire Nela, Tantaru Gladiola, Apostu M. Musteata F. M.: Metode chimice si instrumentale de analiza. Editura Gr.T. Popa U.M.F. Iasi, Dorneanu V., Stan Maria, Miftode Maria: Chimie analitica - Lucrari practice. Editura Gr. T. Popa U.M.F. Iasi, Dorneanu V., Stan Maria, Musteata F.M.: Chimie Analitica. Editura Gr.T. Popa U.M.F. Iasi, 2003.
7 6. Hall F.J.: Experimental Chemistry. D.C. Health and Company Lexington-Massachusets- Toronto, Hargis L.G: Analytical chemistry. Principles and Techniques. Prentice Hall, Englewood Cliffs, New Jersey, Harris D.C.: Quantitative Chemical Analysis. Fourth Edition. W.H. Freeman and Company New York, Holtzclaw H.F, Robinson W.R.: College Chemistry with Qualitative Analysis. D.C. Health and Company Lexington-Massachusets-Toronto, Liteanu C., Hopartean Elena: Chimie analitica cantitativa Volumetria. Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti, Manahan S.E.: Quantitative chemical analysis. Brooks/Cole publishing company Monterey- California, Morait Gh.: Controlul analitic cantitativ al medicamentelor. Editura Medicala Bucuresti, Pietrzyk J.D., Frank W.C.: Chimie analitica. Editura Tehnica Bucuresti, Roman L., Bojita M., Sandulescu R.: Validarea metodelor de analiza si control. Editura Medicala Bucuresti, Roman L., Sandulescu R.: Chimie Analitica, vol. I, II, III. Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, Skoog D.A., West D.M., Holler F.J.: Fundamentals of Analytical Chemistry. Seventh Edition. Saunders College Publishing, * * * Farmacopeea Romana. Editia a X-a. Editura Medicala Bucuresti, * * * Vogel s: Textbook of Quantitative Chemical Analysis. Fifth Edition. Revised by Jeffery G.H., Basset J., Mendham J., Denney R.C. Longman Group UK Ltd., Competente Insusirea metodelor de analiza titrimetrica si instrumentala. La stabilirea notei finale se iau in considerare Ponderea in notare exprimata in procente (Total = 100%) - raspunsurile la examen / colocviu (evaluarea finala) 60% - raspunsurile finale la lucrarile practice de laborator 25% - testarea periodica prin lucrari de control 10% - testarea continua pe parcursul semestrului 5% - activitatile gen teme / referate / eseuri / traduceri / proiecte etc. - alte activitati (PRECIZATI) Modalitatea practica de evaluare finala: Lucrare scrisa descriptiva si probleme Estimati timpul total (ore pe semestru) al activitatilor de studiu individual pretinse studentului (completati cu 0 activitatile care nu sunt cerute) 1. Descifrarea si studiul notitelor de Pregatire prezentari orale 0 curs
8 2. Studiu dupa manual, suport de curs Pregatire examinare finala Studiul bibliografiei minimale indicate 4. Documentare suplimentara in biblioteca 5. Activitate specifica de pregatire SEMINAR si / sau LABORATOR 6. Realizare teme, referate, eseuri, traduceri, etc Consultatii Documentare pe teren Documentare pe Internet Alte activitati 0 7. Pregatire lucrari de control Alte activitati 0 TOTAL ore studiu individual (pe semestru) = 105 Data completarii: Semnatura titularului: Prof. dr. Vasile Dorneanu
9 FISA DISCIPLINEI Denumirea disciplinei MICROBIOLOGIE SI VIRUSOLOGIE Anul de studiu II Semestrul 3 Tipul de evaluare finala (E / V / C) E Regimul disciplinei (Ob obligatorie) Ob Numarul de credite 8 Total ore din planul de învatamant 90 Total ore de studiu individual 100 Total ore pe semestru 190 Titularul disciplinei PROF. DR. ANTONIA POIATA Facultatea Numarul total de ore (pe semestru) din planul de învatamânt Catedra 3 Total C** S L P Profilul Specializarea MEDICAL ** C curs, L activitati de laborator, P proiect sau lucrari practice Obiectivele disciplinei Dobandirea notiunilor generale de microbiologie si parazitologie, microbiologie medicala, a elementelor de microbiologie farmaceutica practica, control de calitate a produselor farmaceutice, eficienta si modul de actiune a agentilor antimicrobieni. Continutul cursului - Programa analitica 1. Istoric. Clasificarea microorganismelor. Caractere generale 2 ore 2. Proprietatile principalelor specii bacteriene. Metode rapide pentru detectarea bacteriilor 2 ore 3. Genetica bacteriana 2 ore 4. Virusologie. Notiuni generale 2 ore 5. Levuri si mucegaiuri 2 ore 6. Principii de patogenitate si epidemiologie microbiana 2 ore 7. Notiuni de imunologie. Mecanisme de aparare ale organismului gazda 2 ore 8. Antibiotice. Utilizarea clinica a agentilor antimicrobieni 2 ore 9. Actiunea agentilor chimici nonantibiotici asupra microorganismelor. Dezinfectante, antiseptice, conservanti 2 ore 10. Producerea si controlul de calitate al produselor imunologice 2 ore 11. Vaccinarea si imunizarea 2 ore 12. Microrganisme care afecteaza industria industria farmaceutica. Aplicatii ale microorganismelor in domeniul stiintelor farmaceutice 2 ore 13. Contaminarea microbiologica si conservarea produselor farmaceutice 2 ore 14. Produse farmaceutice sterile. Contaminarea produselor farmaceutice nesterile in mediul comunitar 2 ore 15. Sterilizarea. Controlul sterilizarii si asigurarea sterilitatii 2 ore
10 Continutul laboratorului Programa analitica 1. Decontaminarea 4 ore 2. Izolarea si identificarea principalelor grupe de microorganisme 4 ore 3. Studierea caracterelor de cultura si fiziologice ale bacteriilor 4 ore 4. Identificarea cocilor Gram pozitivi 4 ore 5. Identificarea bacililor Gram pozitivi 4 ore 6. Identificarea cocilor si bacililor Gram negativi 4 ore 7. Teste de laborator pentru initierea antibioterapiei 4 ore 8. Teste de laborator pentru studierea activitatii antisepticelor si dezinfectantelor 4 ore 9. Mucegaiuri. Controlul microbiologic al aerului 4 ore 10. Metode de determinare a microorganismelor de pe suprafete neanimate si tegumente 4 ore 11. Analiza microbiologica a apei. Diagnosticul de laborator al parazitozelor 4 ore 12. Controlul sterilitatii produselor farmaceutice 4 ore 13. Controlul eficientei conservantilor 4 ore 14. Determinarea activitatii microbiologice a antibioticelor. Testul de pirogenitate 4 ore 15. Teste pentru identificarea agentilor straini in vaccinurile virale. Tehnici imunologice si de biologie moleculara utilizate pentru controlul medicamentelor 4 ore Bibliografie 1. Buiuc D, Negut M.: Tratat de microbiologie clinica, Editura Medicala Bucuresti, Buiuc D.: Microbiologie clinica. Editura Didactica si Pedagogica R. A. Bucuresti, Poiata Antoniea. Microbiologie farmaceutica. Editura CERMI Iasi, Poiata Antoniea: Metode de laborator pentru microbiologia farmaceutica. Editura TIPO Moldova Iasi, Poiata Antoniea: Microbiologie farmaceutica. Editura Polirom Iasi, Poiata Antoniea: Tehnici de microbiologie farmaceutica. Editura Cermi Iasi, * * * Farmacopeea Romana. Editia a X-a, Editura Medicala Bucuresti, * * * European Pharmacopoeia. Biological testo * * * The United States Pharmacopeia (USP-23). Official Methods of Analysis of the Association of Official Analytical Chemists. Fifteenth edition, Arlington, Virginia, Competente Controlul sterilitatii unui produs farmaceutic din clasa obligatoriu sterile Controlul microbiologic al produselor farmaceutice nesterile si al produselor cosmetice Controlul microbiologic al aerului, apei, suprafetelor neanimate si tegumentului Controlul eficientei conservantilor, antisepticelor si dezinfectantelor Tehnici de laborator necesare pentru diagnosticul bolilor infectioase Teste de laborator pentru initierea antibiocoterapiei La stabilirea notei finale se iau în considerare Ponderea în notare exprimata în procente (Total = 100%) - raspunsurile la examen / colocviu (evaluarea finala) 50% - raspunsurile finale la lucrarile practice de laborator 10% - testarea periodica prin lucrari de control 40% - testarea continua pe parcursul semestrului
11 - activitatile gen teme / referate / eseuri / traduceri / proiecte etc. - alte activitati (PRECIZATI) Modalitatea practica de evaluare finala: Lucrare scrisa descriptiva Estimati timpul total (ore pe semestru) al activitatilor de studiu individual pretinse studentului (completati cu 0 activitatile care nu sunt cerute) 1. Descifrarea si studiul notitelor de Pregatire prezentari orale 0 curs 2. Studiu dupa manual, suport de curs Pregatire examinare finala Studiul bibliografiei minimale indicate 4. Documentare suplimentara în biblioteca 5. Activitate specifica de pregatire SEMINAR si / sau LABORATOR 6. Realizare teme, referate, eseuri, traduceri, etc Consultatii Documentare pe teren Documentare pe Internet Alte activitati Pregatire lucrari de control Alte activitati... 0 TOTAL ore studiu individual (pe semestru) = 100 Data completarii: Semnatura titularului: Prof. dr. Antonia Poiata
12 FISA DISCIPLINEI Denumirea disciplinei CHIMIE ORGANICA Anul de studiu II Semestrul 3 Tipul de evaluare finala (E / V / C) E Regimul disciplinei (Ob obligatorie) Ob Numarul de credite 7 Total ore din planul de invatamant 90 Total ore de studiu individual 125 Total ore pe semestru 215 Titularul disciplinei SEF LUCRARI. DR. GABRIELA TATARANGA Facultatea Numarul total de ore (pe semestru) din planul de învatamânt Catedra 2 Total C** S L P Profilul Specializarea MEDICAL ** C curs, L activitati de laborator, P proiect sau lucrari practice Obiectivele disciplinei Obiective teoretice: Insusirea unor aspecte teoretice legate de formarea conceptelor de structura chimica-reactivitate pe baza abordarii notiunilor de legatura chimica, hibridizare, deplasari de electroni prin efecte de câmp si de conjugare. In acelasi timp se aprofundeaza aspectele fundamentale ale stereochimiei pentru intelegerea proceselor chimice ce urmeaza a fi predate. Un spatiu corespunzator s-a rezervat studierii tipurilor de izomerie, a activitatii optice, configuratiei relative si absolute si aplicatiile acestora, principalele mecanisme de reactie. Partea descriptiva cuprinde descrierea claselor de compusi organici, aprofundarea notiunii de functiune chimica si relatia cu proprietatile fizico-chimice. In paralel se prezinta obtinerea si reactivitatea celor mai reprezentative clase de compusi organici alifatici, aromatici si heterociclici, proprietatile fizice si chimice si aplicatiile acestora in domeniul medicamentului. Obiective practice: Formarea unor deprinderi practice privind efectuarea de sinteze organice la nivel de laborator a unor compusi organici reprezentativi (hidrocarburi, nitroderivati, combinatii heterociclice) cu metode de purificare specifice, a analizei calitative elementale si functionale, determinarea unor constante fizice pentru caracterizarea puritatii (punct de topire, de fierbere). Continutul cursului - Programa analitica 1. Introducere: Obiectul chimiei organice - 1 ora 2. Clasificarea reactiilor in chimia organica. Intermediari in reactiile din chimia organica 1 ora 3. Hidrocarburi saturate, nesaturate, aromatice 4 ore 4. Compusi halogenati 2 ore 5. Combinatii organo-metalice -1 ora
13 6. Alcooli si fenoli mono-, di- si polihidroxilici - 4 ore 7. Eteri, saruri de oxoniu - 1 ora 8. Combinatii mono-, di- si policarbonilice saturate; combinatii carbonilice nesaturate. Chinone - 6 ore 9. Compusi carboxilici: acizi mono-, di- si policarboxilici saturati; ester malonic; acizi nesaturati; acizi aromatici - 4 ore 10. Derivati functionali ai acizilor organici: halogenuri acide, anhidride, esteri, amide, hidrazide, nitrili, imide - 2 ore 11. Amidele si hidrazidele acidului carbonic - 1 ora 12. Functii simple cu azot: nitroderivati, nitrozo/izonitrozo derivati, amine, saruri si baze cuaternare de amoniu -2 ore 13. Notiuni de stereoizomerie si conventii stereochimice - 1 ora Continutul laboratorului Programa analitica 1. Analiza elementala calitativa organica. Metode de purificare a compusilor organici. Determinarea unor constante fizice ale acestora 4 ore 2. Hidrocarburi: etena si acetilena 4 ore 3. Substitutia in nucleul benzenic: nitrobenzenul 4 ore 4. Orientarea substituentilor in nucleul benzenic: m-dinitrobenzenul 4 ore 5. Reactii de recunoastere a alcoolilor 4 ore 6. Reactii de recunoastere a fenolilor 4 ore 7. Prepararea fenolului prin hidroliza clorurii de benzendiazoniu 4 ore 8. Esteri: acetatul de etil, benzoatul de metil, benzoatul de fenil 4 ore 9. Reactii de recunoastere a compusilor carbonilici 4 ore 10. Izonitrozoacetanilida. Benzilul. Acidul benzilic 4 ore 11. Acizi organici: acidul benzoic si acidul cinamic 4 ore 12. Reactii de recunoastere a aminelor. Acetanilida 4 ore 13. Acidul sulfanilic 4 ore 14. p- Nitro-acetanilida 4 ore 15. p-nitroanilina 4 ore Bibliografie 1. Avram Margareta: Chimie Organica. Vol. II. Editura Zecasin Bucuresti, Brown W.: Organic Chemistry. Second Edition. Edises, Carey F.: Organic Chemistry. Mc Graw Hill, Dorneanu Maria, Stefanescu Eugenia, Rogut Odette: Chimie organica - Sinteze si reactii de recunoastere. Editura Gr. T. Popa U.M.F. Iasi, Dorneanu Maria, Stefanescu Eugenia, Tataringa Gabriela, Rogut Odette: Chimie Organica. Vol. II. Editura Tehnica Stiintifica si Didactica CERMI Iasi, Nenitescu C.D.: Chimie Organica. Vol. II. Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti, Competente Competente teoretice: insusirea aspectelor teoretice legate de obtinerea si reactivitatea celor mai reprezentativi compusi organici, a reactiilor de recunostere calitativa si a mecanismelor de desfasurare a acestora, pentru a cunoaste aplicatiile lor in sinteza organica in general si in domeniul medicamentului in special. Competentele practice: formarea unor deprinderi practice pentru executarea de sinteze organice simple, a unor compusi organici mai reprezentativi, a analizei calitative elementale si functionale, determinarea unor constante fizice pentru caracterizarea puritatii acestora. De asemenea, studentul va capata abilitati profesionale legate de folosirea aparaturii din laborator pentru realizarea unor instalatii de distilare, extractie, recristalizare si sublimare.
14 La stabilirea notei finale se iau in considerare Ponderea in notare exprimata in procente (Total = 100%) - raspunsurile la examen / colocviu (evaluarea finala) 60% - raspunsurile finale la lucrarile practice de laborator 10% - testarea periodica prin lucrari de control 20% - testarea continua pe parcursul semestrului 10% - activitatile gen teme / referate / eseuri / traduceri / proiecte etc. - alte activitati (PRECIZATI) Modalitatea practica de evaluare finala: Lucrare scrisa descriptiva Estimati timpul total (ore pe semestru) al activitatilor de studiu individual pretinse studentului (completati cu 0 activitatile care nu sunt cerute) 1. Descifrarea si studiul notitelor de Pregatire prezentari orale 0 curs 2. Studiu dupa manual, suport de curs Pregatire examinare finala Studiul bibliografiei minimale indicate 4. Documentare suplimentara in biblioteca 5. Activitate specifica de pregatire SEMINAR si / sau LABORATOR 6. Realizare teme, referate, eseuri, traduceri, etc Consultatii Documentare pe teren Documentare pe Internet Alte activitati 0 7. Pregatire lucrari de control Alte activitati 0 TOTAL ore studiu individual (pe semestru) = 125 Data completarii: Semnatura titularului: Sef lucrari dr. Gabriela Tataranga
15 FISA DISCIPLINEI Denumirea disciplinei CHIMIE ORGANICA Anul de studiu II Semestrul 4 Tipul de evaluare finala (E / V / C) E Regimul disciplinei (Ob obligatorie) Ob Numarul de credite 7 Total ore din planul de invatamant 105 Total ore de studiu individual 145 Total ore pe semestru 250 Titularul disciplinei SEF LUCRARI. DR. GABRIELA TATARANGA Facultatea Numarul total de ore (pe semestru) din planul de învatamânt Catedra 2 Total C** S L P Profilul Specializarea MEDICAL ** C curs, L activitati de laborator, P proiect sau lucrari practice Obiectivele disciplinei Obiective teoretice: Insusirea unor aspecte teoretice legate de formarea conceptelor de structura chimica-reactivitate pe baza abordarii notiunilor de legatura chimica, hibridizare, deplasari de electroni prin efecte de câmp si de conjugare. In acelasi timp se aprofundeaza aspectele fundamentale ale stereochimiei pentru intelegerea proceselor chimice ce urmeaza a fi predate. Un spatiu corespunzator s-a rezervat studierii tipurilor de izomerie, a activitatii optice, configuratiei relative si absolute si aplicatiile acestora, principalele mecanisme de reactie. Partea descriptiva cuprinde descrierea claselor de compusi organici, aprofundarea notiunii de functiune chimica si relatia cu proprietatile fizico-chimice. In paralel se prezinta obtinerea si reactivitatea celor mai reprezentative clase de compusi organici alifatici, aromatici si heterociclici, proprietatile fizice si chimice si aplicatiile acestora in domeniul medicamentului. Obiective practice: Formarea unor deprinderi practice privind efectuarea de sinteze organice la nivel de laborator a unor compusi organici reprezentativi (hidrocarburi, nitroderivati, combinatii heterociclice) cu metode de purificare specifice, a analizei calitative elementale si functionale, determinarea unor constante fizice pentru caracterizarea puritatii (punct de topire, de fierbere). Continutul cursului - Programa analitica 1. Functii cu doi sau mai multi atomi de azot in molecula: azoxi-, azo- si hidrazo- derivati. Diazoderivati aromatici si alifatici 3 ore 2. Functii mixte cu oxigen: halogen-alcooli, halogen-fenoli; halogen-aldehide si halogencetone; halogen-acizi; hidroxi-acizi: acizi alcooli, prostaglandine, acizi-fenoli, hidroxialdehide si hidroxi-cetone. Monozaharide, dizaharide si polizaharide. Aldehide si cetone
16 fenolice.acizi aldehidici si acizi cetonici ( α, β, γ) - 8 ore 3. Functii mixte cu azot: amino-alcooli si amino-fenoli. Amino-acizi - 4 ore 4. Combinatii heterociclice cu caracter aromatic: generalitati, nomenclatura. Heterocicluri cu cinci atomi: furan, pirol, tiofen; indol, izoindol; oxazol si izoxazol; tiazol si izotiazol; pirazol, imidazol; benzoderivati ai acestora; triazoli si tetrazoli; saruri de tetrazoliu - 12 ore 5. Heterocicluri cu 5 si 6 atomi: Piranul si benzopiranul. Grupa xantenei. Grupa piridinei. Chinolina si izochinolina. Acridina. Fenantridina. Piridazina si benzpiridazine. Pirimidina si benzpirimidina. Acidul barbituric. Pirazina si benzpirazina. Purine. Acidul uric. Pteridine. Acidul folic. Aloxazina si vitamina B 2. Fenazine, fenoxazine si fenotiazine. Triazine si tetrazine - 13 ore. 6. Produsi naturali cu schelet poliizopentanic. Terpenoide. Carotenoide. Steroide -5 ore. Continutul laboratorului Programa analitica 1. Diazoaminobenzenul. p-amino-azo-benzenul 4 ore 2. Fenil-azo-beta-naftolul 4 ore 3. p-sulfofenilhidrazina 4 ore 4. Reactii de recunoastere a hidroxiacizilor. Lactatul de magneziu 4 ore 5. Reactii de recunoastere a zaharurilor. Acidul zaharic 4 ore 6. beta-pentaacetilglucoza 4 ore 7. Reactii de recunoastere a esterilor beta -cetonici 4 ore 8. Reactii de recunoastere a aminoacizilor si proteinelor 4 ore 9. Compusi heterociclici: 2,3- difenilbenzofuranul, α-metilindolul, isatina 4 ore 10. 3,5- dimetilpirazolul 4 ore 11. Fenil-metil-pirazolona, p-sulfofenil-metil-pirazolona 4 ore 12. 5,5-difenilhidantoina 4 ore metil-7-hidroxi-cumarina 4 ore 14. Chinolina, p-tolil-piridazina 4 ore 15. Coloranti trifenilmetanici si heterociclici: fenolftaleina, fluoresceina, eosina 4 ore Bibliografie 1. Avram Margareta: Chimie organica. Vol. II. Editura Zecasin Bucuresti, Brown W.: Organic Chemistry. Second Edition Edises, Carey F.: Organic Chemistry, Mc Graw Hill, Dorneanu Maria, Stefanescu Eugenia, Rogut Odette: Chimie organica - Sinteze si reactii de recunoastere. Editura Gr. T. Popa U.M.F. Iasi, Dorneanu Maria, Stefanescu Eugenia, Tataringa Gabriela, Rogut Odette: Chimie organica. Vol. II. Editura Tehnica, Stiintifica si Didactica CERMI Iasi, Nenitescu C.D.: Chimie organica. Vol. II. Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti, Competente Competente teoretice: insusirea aspectelor teoretice legate de obtinerea si reactivitatea celor mai reprezentativi compusi organici, a reactiilor de recunostere calitativa si a mecanismelor de desfasurare a acestora, pentru a cunoaste aplicatiile lor in sinteza organica in general si in domeniul medicamentului in special. Competentele practice: formarea unor deprinderi practice pentru executarea de sinteze organice simple, a unor compusi organici mai reprezentativi, a analizei calitative elementale si functionale, determinarea unor constante fizice pentru caracterizarea puritatii acestora. De asemenea, studentul va capata abilitati profesionale legate de folosirea aparaturii din laborator pentru realizarea unor instalatii de distilare, extractie, recristalizare si sublimare. La stabilirea notei finale se iau in considerare Ponderea in notare exprimata in procente
17 (Total = 100%) - raspunsurile la examen / colocviu (evaluarea finala) 60% - raspunsurile finale la lucrarile practice de laborator 10% - testarea periodica prin lucrari de control 20% - testarea continua pe parcursul semestrului 10% - activitatile gen teme / referate / eseuri / traduceri / proiecte etc. - alte activitati (PRECIZATI) Modalitatea practica de evaluare finala: Lucrare scrisa descriptiva Estimati timpul total (ore pe semestru) al activitatilor de studiu individual pretinse studentului (completati cu 0 activitatile care nu sunt cerute) 1. Descifrarea si studiul notitelor de Pregatire prezentari orale 0 curs 2. Studiu dupa manual, suport de curs Pregatire examinare finala Studiul bibliografiei minimale indicate 4. Documentare suplimentara in biblioteca 5. Activitate specifica de pregatire SEMINAR si / sau LABORATOR 6. Realizare teme, referate, eseuri, traduceri, etc Consultatii Documentare pe teren Documentare pe Internet Alte activitati 0 7. Pregatire lucrari de control Alte activitati 0 TOTAL ore studiu individual (pe semestru) = 145 Data completarii: Semnatura titularului: Sef lucrari dr. Gabriela Tataranga
18 FISA DISCIPLINEI Denumirea disciplinei PRODUSE TEHNICO-MEDICALE Anul de studiu II Semestrul 3 Tipul de evaluare finala (E / V / C) E Regimul disciplinei (Ob obligatorie) Ob Numarul de credite 8 Total ore din planul de invatamant 30 Total ore de studiu individual 40 Total ore pe semestru 70 Titularul disciplinei CONF. DR. LUMINITA AGOROAEI Facultatea Numarul total de ore (pe semestru) din planul de învatamânt Catedra 3 Total C** S L P Profilul Specializarea MEDICAL ** C curs, L activitati de laborator, P proiect sau lucrari practice Obiectivele disciplinei Dobandirea de cunostinte privind principalele produse tehnico-medicale si parafarmaceutice eliberate in farmacii sau in unitati de profil: conditii de calitate, etichetare, pastrare, eliberare; modul de utilizare; notiuni de materiovigilenta. Continutul cursului - Programa analitica 1. Notiuni generale - 2 ore 1.1. Importanta disciplinei de Produse Tehnico-Medicale. Istoric. Legislatie. Unitati. Materiale utilizate in confectionarea produselor tehnico-medicale si parafarmaceutice. Etichetarea si pastrarea produselor tehnico-medicale 2. Principalele produse tehnico-medicale si farmaceutice: descriere, conditii de calitate, conditii specifice de pastrare, mod de utilizare, notiuni de materiovigilenta - 13 ore 2.1. Dispozitive si aparate pentru diagnostic. Teste de diagnostic 2.2. Instrumente utilizate in chirurgie (pentru incizie si pensare). Instrumente pentru injectie, perfuzie, transfuzie, punctie 2.3. Instrumente utilizate in oto-rino-laringologie. Protezele auditive. Lentile de contact 2.4. Instrumente utilizate in urologie si in obstetrica si ginecologie. Mijloace de contraceptie mecanica 2.5. Instrumente utilizate in stomatologie. Produse parafarmaceutice pentru igiena bucala. Materiale pentru ingrijirea bolnavului 2.6. Materiale de pansament. Produse parafarmaceutice pentru ingrijirea copilului 2.7. Produse pentru combaterea insuficientei vasculare periferice. Orteze si proteze Continutul laboratorului Programa analitica 1. Importanta disciplinei de Produse Tehnico-Medicale. Legislatie. Unitati. Materiale utilizate in confectionarea produselor tehnico-medicale si parafarmaceutice. Etichetarea si pastrarea
19 produselor tehnico-medicale 2 ore 2. Dispozitive si aparate pentru diagnostic. Teste de diagnostic 2 ore 3. Instrumente utilizate in chirurgie (pentru incizie si pensare). Instrumente pentru injectie, perfuzie, transfuzie, punctie 2 ore 4. Instrumente utilizate in oto-rino-laringologie. Protezele auditive. Lentile de contact 2 ore 5. Instrumente utilizate in urologie si in obstetrica si ginecologie. Mijloace de contraceptie mecanica 2 ore 6. Instrumente utilizate in stomatologie. Produse parafarmaceutice pentru igiena bucala. Materiale pentru ingrijirea bolnavului 2 ore 7. Materiale de pansament. Produse parafarmaceutice pentru ingrijirea copilului 2 ore 8. Produse pentru combaterea insuficientei vasculare periferice. Orteze si proteze 1 ora Bibliografie 1. Brown T.A.: Parapharmaceuticals, Home Diagnostics, and Medical Devices, in Comprehensive Pharmacy Review. 3 rd edition. Shargel L., Mutnik A.H., Souney P.F., Swanson L.N., Block L.H. (editori). Lippincott Williams & Wilkins, Mózes C.: Tehnica ingrijirii bolnavului. Editia a VII-a. Editura Medicala Bucuresti, Popovici Iuliana, Ursache Maria, Stefanache Alina, Gradinaru Irina, Popa Emanuela Antoneta, Scutariu Monica Mihaela: Paste de dinti si periajul dentar. Editura Timpul Iasi, Procopisin V., Cotrau M. si col.: Merceologie medicala si farmaceutica. Editura Universitas Chisinau, Rosca M.: Produse Tehnico-Medicale. Tipografia UMF Cluj-Napoca, Rosca M.: Produse Tehnico-Medicale. Tipografia UMF Cluj-Napoca, Rusu V.: Dictionar Medical. Editura Medicala Bucuresti, * * *: Revista de Aparatura medicala - RAM MEDICA. Editura Medro Bucuresti. 9. * * *: Agenda medicala Editura Medicala Bucuresti. 10. * * *: Saptamanalul "Viata medicala". 11. * * *: Reteaua Internet. Competente Absolventii sunt capabili sa evalueze calitatea principalelor produse tehnico-medicale si parafarmaceutice si sa le elibereze pacientilor cu indicatiile corespunzatoare de utilizare. La stabilirea notei finale se iau in considerare Ponderea in notare exprimata in procente (Total = 100%) - raspunsurile la examen / colocviu (evaluarea finala) 60% - raspunsurile finale la lucrarile practice de laborator - testarea periodica prin lucrari de control 20% - testarea continua pe parcursul semestrului 20% - activitatile gen teme / referate / eseuri / traduceri / proiecte etc. - alte activitati (PRECIZATI)
20 Modalitatea practica de evaluare finala: Lucrare scrisa descriptiva Estimati timpul total (ore pe semestru) al activitatilor de studiu individual pretinse studentului (completati cu 0 activitatile care nu sunt cerute) 1. Descifrarea si studiul notitelor de Pregatire prezentari orale 0 curs 2. Studiu dupa manual, suport de curs 0 9. Pregatire examinare finala Studiul bibliografiei minimale indicate 4. Documentare suplimentara in biblioteca 5. Activitate specifica de pregatire SEMINAR si / sau LABORATOR 6. Realizare teme, referate, eseuri, traduceri, etc Consultatii Documentare pe teren Documentare pe Internet Alte activitati 0 7. Pregatire lucrari de control Alte activitati 0 TOTAL ore studiu individual (pe semestru) = 40 Data completarii: Semnatura titularului: Conf. dr. Luminita Agoroaei
21 FISA DISCIPLINEI Denumirea disciplinei FIZIOLOGIE Anul de studiu II Semestrul 4 Tipul de evaluare finala (E / V / C) E Regimul disciplinei (Ob obligatorie) Ob Numarul de credite 4 Total ore din planul de învatamânt 60 Total ore de studiu individual 60 Total ore pe semestru 120 Titularul disciplinei Facultatea Numarul total de ore (pe semestru) din planul de învatamânt Catedra 5 Total C** S L P Profilul Specializarea MEDICAL ** C curs, L activitati de laborator, P proiect sau lucrari practice Obiectivele disciplinei Prin parcurgerea programei analitice, studenţii farmacişti îşi însuşesc atât la cursuri cât şi la lucrările practice cât mai multe cunoştinţe de fiziologie umană, inclusiv o bogată terminologie farmaceutică şi medicală. Dobândind cât mai multe informaţii despre funcţionalitatea structurilor din corpul omului, studenţii înţeleg mult mai uşor atât căile de administrare, sau locurile de acţiune ale medicamentelor, cât şi modalităţile de eliminare ale acestora din organism. Continutul cursului - Programa analitica 1. Sangele functiile sangelui; elemente figurate, grupele sangvine, sistemul Rh; imunitate; hemostaza - 2 ore 2. Fiziologia respiratiei respiratia pulmonara si schimburile gazoase alveolo-capilare; respiratia tisulara; reglarea respiratiei; alte functii nerespiratorii ale aparatului respirator - 4 ore 3. Proprietatile muschiului cardiac - automatiscmul cardiac; circulatia sangelui si limfei in sistemul vascular; reglari neuroumorale ale activitatii cardio-vasculare - 4 ore 4. Fiziologia aparatului digestiv - digestia bucala, gastrica, si intestinala; functiile hepatice; absorbtia nutrimentelor, medicamentelor, vitaminelor, apei, electrolitilor si sarurilor minerale. Alte cai de absorbtie a medicamentelor - 6 ore 5. Fiziologia aparatului excretor - formarea urinei si alte functii renale; reglarea functiilor renale - 2 ore 6. Sistemul nervos Histofiziologia neurala; transmiterea sinaptica, sistemele aferente senzitivo-senzoriale si functiile motorii ale sistemului nervos; SNV - 4 ore 7. Caile de administrare si eliminare ale medicamentelor - 2 ore 8. METABOLISMUL GLUCIDIC, PROTIDIC, LIPIDIC SI HIDROMINERAL - 6 ORE
22 Continutul laboratorului Programa analitica 1. Fiziologia sangelui recunoasterea pe lama a elementelor figurate;grupe sangvine si Rh; hemostaza - lame microscopice - 2 ore 2. Fiziologia respiratiei, mecanica respiratiei, spirograma normala, volumele pulmonare si fenomenele ascultatorii; testele de efort si farmacodinamie - demonstratii practice, diapozitive - 4 ore 3. Aparatul cardiovascular automatismul cardiac; particularitati ale circulatiei regionale, arterio-venoase si capilare; inregistrarea zgomotelor cardiace; EKG - demonstratii practice, diapozitive - 4 ore 4. Fiziologia digestiei necesarul caloric si ratia alimentara; compozitia salivei, sucurilor gastrice si intestinale si actiunile lor enzimatice - demonstratii practice - 6 ore 5. Fiziologia renala procesele ultrafiltrarii, reabsorbtiei si secretiei urinare - demonstratii privind componenta urinei - 2 ore 6. Sistemul nervos excitabilitatea si conductibilitatea nervoasa; functiile reflexe; EEG; demonstratii ale unor reflexe la animale si la om - 4 ore 7. Fiziologia neuro-musculara proprietatile muschilor striate; secusa musculara si tetanosul; oboseala musculara - evidentieri grafice - 2 ore 8. Metabolismele: glucidic, protidic, lipidic si hidromineral schema functionala - 4 ore 9. Caile de administrare, de absorbtie, de eliminare, precum si situsurile de actiune ale medicamentelor - scheme practice - 2 ore Bibliografie 1. Guyton C.A.: Fiziologie. Editia a V-a. Editura Amaltea Bucuresti, Haulica I., Rotaru C.: Elemente de fiziologie. Vol. I, II, III, IV. Litografia I.M.F. Iasi, 1982, 1981, 1978, Haulica I.: Fiziologie umana. Editura Medicala Bucuresti, Rusu V.: Dictionar medical. Editura Medicala Bucuresti, Slatineanu Simona Mihaela, Costuleanu Angela: Ghid de lucrari practice Fiziologie. Litografia I.M.F. Iasi, Competente Studenţii sunt capabili sa descrie procesele fiziologice care au loc in organismul uman; cunostintele dobandite fiind utile pentru intelegerea comportarii in organism a medicamentelor. La stabilirea notei finale se iau în considerare Ponderea în notare exprimata în procente (Total = 100%) - raspunsurile la examen / colocviu (evaluarea finala) 70% - raspunsurile finale la lucrarile practice de laborator 20% - testarea periodica prin lucrari de control 10% - testarea continua pe parcursul semestrului - activitatile gen teme / referate / eseuri / traduceri / proiecte etc. - alte activitati (PRECIZATI) Modalitatea practica de evaluare finala: Lucrare scrisa descriptiva
23 Estimati timpul total (ore pe semestru) al activitatilor de studiu individual pretinse studentului (completati cu 0 activitatile care nu sunt cerute) 1. Descifrarea si studiul notitelor de 8 8. Pregatire prezentari orale 0 curs 2. Studiu dupa manual, suport de curs 8 9. Pregatire examinare finala Studiul bibliografiei minimale indicate 4. Documentare suplimentara în biblioteca 5. Activitate specifica de pregatire SEMINAR si / sau LABORATOR 6. Realizare teme, referate, eseuri, traduceri, etc Consultatii Documentare pe teren Documentare pe Internet Alte activitati 0 7. Pregatire lucrari de control Alte activitati 0 TOTAL ore studiu individual (pe semestru) = Data completarii: Semnatura titularului:
24 FISA DISCIPLINEI Denumirea disciplinei FIZIOPATOLOGIE Anul de studiu II Semestrul 4 Tipul de evaluare finala (E / V / C) E Regimul disciplinei (Ob obligatorie) Ob Numarul de credite 4 Total ore din planul de invatamant 60 Total ore de studiu individual 60 Total ore pe semestru 120 Titularul disciplinei PROF. DR. VERONICA LUCA Facultatea Catedra Profilul Specializarea Ore cedate catedrei 19 Facultatea de Medicina Generala MEDICAL Numarul total de ore (pe semestru) din planul de învatamânt Total C** S L P ** C curs, L activitati de laborator, P proiect sau lucrari practice Obiectivele disciplinei Intelegerea mecanismelor de reglare si integrare a mecanismelor fiziologice alterate in conditii de boala. O baza teoretica in intelegerea mecanismelor care stau la baza proceselor patologice: etiologia bolilor, evolutia generala a bolilor, patogenia generala a bolilor, reactivitatea organismului la factorii de agresiune si dezechilibrele metabolice. Intelegerea si cunoasterea mecanismelor care conduc la alterarea functionala in cadrul bolilor cardiovasculare, respiratorii, renale, digestive si sangvine Continutul cursului - Programa analitica 1. Definirea notiunii de sanatate si boala - 2 ore 2. Etiopatogenia generala a bolilor - 2 ore 3. Fiziopatologia reactiei inflamatorii - 2 ore 4. Fiziopatologia tulburarilor echilibrului eritrocitar - 2 ore 5. Fiziopatologia tulburarilor echilibrului fluido-coagulant - 2 ore 6. Fiziopatologia aparatului respirator - 2 ore 7. Fiziopatologia tulburarilor echilibrului hidroelectrolitic si acidobazic. Fiziopatologia termoreglarii - 2 ore 8. Fiziopatologia hipertensiunii arteriale sistemice - 2 ore 9. Fiziopatologia cardiopatiei ischemice - 2 ore 10. Fiziopatologia insuficientei cardiace - 2 ore 11. Fiziopatologia aparatului renal - 2 ore
25 12. Fiziopatologia tulburarilor metabolismului glucidic - 2 ore 13. Fiziopatologia tulburarilor metabolismelor lipidic si proteic. Fiziopatologia aterosclerozei - 2 ore 14. Fiziopatologia aparatului digestiv: esofag, stomac, intestin - 2 ore 15. Fiziopatologia aparatului digestiv: pancreas, ficat - 2 ore Continutul laboratorului Programa analitica 1. Investigarea reactiei inflamatorii: manifestari generale si locale - 2 ore 2. Investigarea tulburarilor echilibrului leucocitar - 2 ore 3. Investigarea tulburarilor echilibrului eritrocitar: teste screening si analitice - 2 ore 4. Investigarea tulburarilor echilibrului fluido-coagulant: hemostaza primara si secundara - 4 ore 5. Investigarea tulburarilor aparatului respirator: calculul si interpretarea unei spirograme, diagnosticul disfunctiilor ventilatorii - 2 ore 6. Investigarea tulburarilor echilibrelor hidro-electrolitic si acido-bazic - 2 ore 7. Investigarea tulburarilor aparatului cardio-vascular: ECG normala, hipertrofii atriale si ventriculare - 2 ore 8. Investigarea tulburarilor aparatului cardio-vascular: ECG in tulburari de ritm si conducere - 2 ore 9. Investigarea tulburarilor aparatului cardio-vascular: ECG in tulburari de irigatie coronariana, investigarea vaselor - 2 ore 10. Investigarea tulburarilor functiei renale: teste statice examenul urinii - 2 ore 11. Investigarea tulburarilor metabolismului glucidic - 2 ore 12. Investigarea tulburarilor metabolismelor proteic si lipidic - 2 ore 13. Investigarea tulburarilor functiei digestive: esofag, stomac, intestin - 2 ore 14. Investigarea tulburarilor functiei digestive: pancreas, ficat - 2 ore Bibliografie 1. Badescu M., Rosca M., Bohotin C.: Fiziopatologie generala, Editura Cantes Iasi, Badescu M., Ciocoiu M.: Compendiu de fiziopatologie speciala, Editura Vasiliana 98, Baron D.N., Whicher J-T., Lee K.E.: Chemical pathology, Edward Arnold London, Colev V., Mocanu V.: Dezechilibre metabolice, Editura Bit Iasi, Colev Luca V., Fiziopatologie generala, Editura Bit, Iasi, Colev Luca Veronica, Badescu Magda, Mocanu Veronica, Ciocoiu Manuela: Fiziopatologie, Editura Gr.T.Popa Iasi, Colev Luca Veronica, Badescu Magda, Mocanu Veronica, Ciocoiu Manuela: Elemente de Fiziopatologie practica, Editura Gr.T.Popa Iasi, Harrison s Principles of Internal Medicine, 14 th edition, Tomlinson S., Heagertz A.M., Weetman A.P.: Mechanisms of disease an introduction to clinical science, Cambridge University Press, Cambridge, Competente Dezvoltarea dexteritatii in executarea unor tehnici de laborator, esentiale pentru diagnostic, dezvoltarea capacitatii de analiza a rezultatelor si de prezentare a lor sub forma de raport scris. Familiarizarea studentilor cu modalitatile practice de investigare a tulburarilor diverselor sisteme functionale si a metabolismelor (tehnici hematologice, investigatii functionale, radiologice) La stabilirea notei finale se iau in considerare Ponderea in notare exprimata in procente (Total = 100%) - raspunsurile la examen / colocviu (evaluarea finala) 60%
REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)
EAŢII DE ADIŢIE NULEFILĂ (AN-EAŢII) (ALDEIDE ŞI ETNE) ompușii organici care conțin grupa carbonil se numesc compuși carbonilici și se clasifică în: Aldehide etone ALDEIDE: Formula generală: 3 Metanal(formaldehida
ANALIZE FIZICO-CHIMICE MATRICE APA. Tip analiza Tip proba Metoda de analiza/document de referinta/acreditare
ph Conductivitate Turbiditate Cloruri Determinarea clorului liber si total Indice permanganat Suma Ca+Mg, apa de suprafata, apa, apa grea, apa de suprafata, apa grea, apa de suprafata, apa grea, apa de
Acizi carboxilici heterofuncționali.
Acizi carboxilici heterofuncționali. 1. Acizi carboxilici halogenați. R R 2 l l R 2 R l Acizi α-halogenați Acizi β-halogenați l R 2 2 l Acizi γ-halogenați Metode de obținere. 1. alogenarea directă a acizilor
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
FISA DISCIPLINEI. S L P S L P I/1 Analiza matematică I
TOTAL Credit FISA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Institutia de invatamint superior Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca 1.2 Facultatea Automatica si Calculatoare 1.3 Departamentul Calculatoare
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
T e m a PROPRIETĂŢILE ACIDE ŞI BAZICE ALE COMPUŞILOR ORGANICI.
T e m a PROPRIETĂŢILE ACIDE ŞI BAZICE ALE COMPUŞILOR ORGANICI. Cele mai importante grupe funcţionale, care se întâlnesc în componenţa compuşilor naturali biologic activi sunt: -ОН, -SH, NH 2, -COH, -COOH
I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.
Capitolul 3 COMPUŞI ORGANICI MONOFUNCŢIONALI 3.2.ACIZI CARBOXILICI TEST 3.2.3. I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Reacţia dintre
FIŞA DISCIPLINEI. 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1 De desfăşurare a cursului 5.2 De desfăşurare a seminarului/laboratorului
FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Babes-Bolyai 1.2 Facultatea Biologie si Geologie 1.3 Departamentul Biologie moleculară şi Biotehnologii 1.4 Domeniul
Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Tema 5 (S N -REACŢII) REACŢII DE SUBSTITUŢIE NUCLEOFILĂ. ŞI DE ELIMINARE (E - REACŢII) LA ATOMULDE CARBON HIBRIDIZAT sp 3
Tema 5 REACŢII DE SUBSTITUŢIE NUCLEOFILĂ (S N -REACŢII) ŞI DE ELIMINARE (E - REACŢII) LA ATOMULDE CARBON IBRIDIZAT sp 3 1. Reacții de substituție nucleofilă (SN reacții) Reacţiile de substituţie nucleofilă
a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.
1. În argentometrie, metoda Mohr: a. foloseşte ca indicator cromatul de potasiu, care formeazǎ la punctul de echivalenţă un precipitat colorat roşu-cărămiziu; b. foloseşte ca indicator fluoresceina, care
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Sulfonarea benzenului este o reacţie ireversibilă.
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
FIŞA DISCIPLINEI. Denumirea Durata Forma de învăţământ. Biochimie Codul: MV01SF01DI0204. Grad didactic. Titlu ştiinţific
FIŞA DISCIPLINEI I. DATE GENERALE Universitatea Facultatea Specializarea la care se predă Denumirea disciplinei Titularul disciplinei curs şi LP Titular disciplină - LP UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/
PROGRAMA ANALITICĂ Disciplina: Chimie fizică. Termodinamică
UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI FACULTATEA de Ştiinţe si Mediu DEPARTAMENTUL de CHIMIE, FIZICĂ SI MEDIU Adresa: Str. Domnească, nr. 111, 800201, Galaţi Nr. telefon / fax: +40 236 460780 E-mail: catalina.iticescu@ugal.ro
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Metode de caracterizare structurala in stiinta nanomaterialelor: aplicatii practice
Metode de caracterizare structurala in stiinta nanomaterialelor: aplicatii practice Utilizare de metode complementare de investigare structurala Proba investigata: SrTiO 3 sub forma de pulbere nanostructurata
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale
POSDRU/156/1.2/G/138821 Investeşte în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară nr. 1 Educaţiaşiformareaprofesionalăînsprijinulcreşteriieconomiceşidezvoltăriisocietăţiibazatepecunoaştere
TEME DE LICENłĂ SESIUNEA Colectivul de Chimie Analitică
UNIVERSITATEA AL.I. CUZA IAŞI Facultatea de Chimie Bulevardul Carol I nr. 11, Iaşi, cod 700506 Tel.: +40-232-201063; +40-232-201363; Fax: +40-232-201313 Avizat, DECAN, Prof.dr. Ionel MANGALAGIU TEME DE
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
ECHILIBRE ACIDO BAZICE - 1
ECHILIBRE ACIDO-BAZICE 1 DISOCIEREA APEI 2 H 2 O H 3 O + + OH - H 3 O + H + PRODUS IONIC AL APEI: + c P H K = [ H ] [ OH ] = 2 O P H O = 2 = 10 14 M 2 (25 o C ) ÎN APA PURĂ + [ H ] = [ OH ] = PH 2 O =
Cuprins. Hidrocarburi... 1
Cuprins Hidrocarburi... 1 Alcani (Parafine)... 1 Definiţie... 1 Formula generală... 1 Denumirea... 2 Denumirea radicalilor... 3 Denumirea alcanilor cu catenă ramificată... 3 Izomeria alcanilor... 4 Metode
Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
REPARTIZAREA NUMĂRULUI DE TEME DE LUCRĂRI DE LICENŢĂ PE DISCIPLINE PENTRU STUDENŢII ANULUI IV (AN UNIVERSITAR 2012/2013) SPECIALIZAREA: FARMACIE
REPARTIZAREA NUMĂRULUI DE TEME DE LUCRĂRI DE LICENŢĂ PE DISCIPLINE PENTRU STUDENŢII ANULUI IV (AN UNIVERSITAR 2012/2013) SPECIALIZAREA: FARMACIE DISCIPLINE NR. LUCRĂRI LICENŢĂ TEME GENERALE REPARTIZATE
PVC. D oor Panels. + accessories. &aluminium
PVC &aluminium D oor Panels + accessories 1 index panels dimensions accessories page page page page 4-11 12-46 48-50 51 2 Η εταιρία Dorland με έδρα τη Ρουμανία, από το 2002 ειδικεύεται στην έρευνα - εξέλιξη
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Anexa nr. 3 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din
Valabilă de la 14.04.2008 până la 14.04.2012 Laboratorul de Încercări şi Verificări Punct lucru CÂMPINA Câmpina, str. Nicolae Bălcescu nr. 35, cod poştal 105600 judeţul Prahova aparţinând de ELECTRICA
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Bazele Chimiei Organice
Bazele Chimiei Organice An universitar 2017-2018 Lector dr. Adriana Urdă Partea 1. Scurt istoric; definiții; principii de bază în purificarea și investigarea compușilor organici. Obiectivele acestei părți:
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
TEBEL SINOPTIC CU REPARTIŢIA TESTELOR GRILĂ DE CHIMIE ORGANICĂ PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE, SESIUNEA IULIE 2011 SPECIALIZAREA FARMACIE
TEBEL SINOPTIC CU REPARTIŢIA TESTELOR GRILĂ DE CHIMIE ORGANICĂ PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE, SESIUNEA IULIE 2011 SPECIALIZAREA FARMACIE TEMATICA AUTORI DE CARTE CHIMIE Manual pentru clasa a 10 a Luminiţa
EXAMENUL DE LICENŢĂ SPECIALIZAREA FARMACIE SESIUNEA SEPTEMBRIE 2012
EXAMENUL DE LICENŢĂ SPECIALIZAREA FARMACIE SESIUNEA SEPTEMBRIE 2012 Examenul de licență la Facultatea de Farmacie - specializarea FARMACIE se desfăşoară conform regulamentului de licenţă în vigoare, publicat
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
TESTE DE CHIMIE ORGANICĂ
UNIVERSITATEA DE MEDICINA ŞI FARMACIE TÂRGU MUREŞ TESTE DE CHIMIE ORGANICĂ Pentru admiterea la Facultatea de Farmacie Specializarea ASISTENŢĂ DE FARMACIE 2013 Având în vedere că la elaborarea şi multiplicarea
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Spectroscopia IR. Schema 1. Spectrul electromagnetic
Spectroscopia IR Obiectivul principal al Spectroscopiei IR Principalul obiectiv al Spectroscopiei IR constă în determinarea grupărilor funcţionale ale probei analizate. Grupele funcţionale absorb radiaţii
FIŞA DISCIPLINEI. Prezenţa la laborator este obligatorie
FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca 1.2 Facultatea Ingineria Materialelor si Mediului 1.3 Departamentul Stiinta si Ingineria
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Clasa a VII-a. Noțiuni teoretice așteptate să fie cunoscute de către concurenți. Noțiuni teoretice studiate conform curriculum
Clasa a VII-a Proprietăţile fizice, chimice şi fiziologice ale substanţelor. Fenomene fizice şi chimice în jurul nostru. Reacţie chimică. Semnele reacţiilor chimice. Atomul. Molecula. Substanţe simple
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
OSMOZA. Dispozitiv experimental, definiţie
FENOMENE DE TRANSPORT OSMOZA Dispozitiv experimental, definiţie 1877 WILHELM PFEFFER 1845-1920 DEFINIŢIE: TRANSPORTUL MOLECULELOR DE SOLVENT PRINTR-O MEMBRANĂ SEMIPERMEABILĂ DINTR-O SOLUŢIE MAI DILUATĂ
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Metode şi tehnici de studiu a suprafeţelor. curs opţional
Metode şi tehnici de studiu a suprafeţelor curs opţional C7 Spectroscopia Low Energy Ion Scattering - LEISS Analiza cualitativa sau semi-cantitativa a compoyitiei suprafetei. Probleme cu cuantificarea;
MEDII DE CULTURA. Clasificarea mediilor de cultura. Scopuri. suporturi materiale si nutritive care servesc la cultivarea bacteriilor
MEDII DE CULTURA suporturi materiale si nutritive care servesc la cultivarea bacteriilor amestecuri de substante care asigura cultivarea microorganismelor Scopuri Izolarea in cultura pura Identificare
Metode optice de analiza instrumentala. Cursul 11
Metode optice de analiza instrumentala Cursul 11 1 OBIECTIVE Prezentarea tipurilor de metode optice Principiile fundamentale ale metodelor optice Spectroscopia moleculara UV VIS Principii generale Variante
Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie Nicolae Testemițanu
Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie Nicolae Testemițanu Programul analitic pentru examenul de admitere. Chimie Introducere Cunoștințele în chimie sunt necesare pentru a înțelege concepțiile bazice
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
FIŞA ATELIERULUI TEMATIC Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Axa prioritară: 1 Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere Domeniul major de intervenţie: 1.5 Programe doctorale şi postdoctorale
CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii
Clasa a IX-a 1 x 1 a) Demonstrați inegalitatea 1, x (0, 1) x x b) Demonstrați că, dacă a 1, a,, a n (0, 1) astfel încât a 1 +a + +a n = 1, atunci: a +a 3 + +a n a1 +a 3 + +a n a1 +a + +a n 1 + + + < 1
Reactia de amfoterizare a aluminiului
Problema 1 Reactia de amfoterizare a aluminiului Se da reactia: Al (s) + AlF 3(g) --> AlF (g), precum si presiunile partiale ale componentelor gazoase in functie de temperatura: a) considerand presiunea
I X A B e ic rm te e m te is S
Sisteme termice BAXI Modele: De ce? Deoarece reprezinta o solutie completa care usureaza realizarea instalatiei si ofera garantia utilizarii unor echipamente de top. Adaptabilitate la nevoile clientilor
EDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă
Coordonatori DANA HEUBERGER NICOLAE MUŞUROIA Nicolae Muşuroia Gheorghe Boroica Vasile Pop Dana Heuberger Florin Bojor MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă Clasa a
SYLLABUS ichemist, EDIȚIA A IV-A
Clasa a VIII-a Proprietăţile fizice, chimice şi fiziologice ale substanţelor. Fenomene fizice şi chimice în jurul nostru. Reacţie chimică. Semnele reacţiilor chimice. Atomul. Molecula. Substanţe simple
CURSUL 3 ECHILIBRE DE DIZOLVARE
CURSUL 3 ECHILIBRE DE DIZOLVARE Soluţii: ţ definiţie, ţ compoziţie, ţ exemple Soluţia mediu dispersant (solvent) fază dispersată (solut, solvit) Importanţa soluţiilor: olocul de desfăşurare a majorităţii
3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4
SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei
14. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR GRINZI CU ZĂBRELE METODA SECŢIUNILOR CUPRINS. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor... Cuprins... Introducere..... Aspecte teoretice..... Aplicaţii rezolvate.... Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA DE STAT DE MRDICINĂ ȘI FARMACIE NICOLAE TESTEMIȚANU
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII L REPULICII MOLDOV UNIVERSITTE DE STT DE MRDICINĂ ȘI FRMCIE NICOLE TESTEMIȚNU FCULTTE FRMCIE Catedra Chimie Generală Grigore UDU CURS DE CHIMIE NLITICĂ Partea II. naliza chimică cantitativă.
Cuprins Hidrocarburi
Cuprins Hidrocarburi... 1 22 Alcani (Parafine)... 1 7 Definiţie...1 Formula generală...1 Denumirea...1 Denumirea radicalilor...3 Denumirea alcanilor cu catenă ramificată...3 Izomeria alcanilor...4 Metode
STUDIUL CONVERTORULUI ELECTRO - PNEUMATIC
STUDIUL CONVERTORULUI ELECTRO - PNEUMATIC - - 3. OBIECTUL LUCRĂRII Studiul principiuluonstructiv şi funcţional al convertorului electro pneumatic ELA 04. Caracteristica statică : p = f( ), şi reglaje de
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
13. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...
SEMINAR GRINZI CU ZĂBRELE METODA IZOLĂRII NODURILOR CUPRINS. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor... Cuprins... Introducere..... Aspecte teoretice..... Aplicaţii rezolvate.... Grinzi cu zăbrele
Tehnici si metode de analiza instrumentala asistate de calculator:
Tehnici si metode de analiza instrumentala asistate de calculator: Tehnici si metode electrochimice Determinari si analize cu senzori clasici si membranari Prof.dr.ing.Cristina NECHIOR SENZORII IONSELECTIVI
ŞTIINŢA ŞI INGINERIA. conf.dr.ing. Liana Balteş curs 7
ŞTIINŢA ŞI INGINERIA MATERIALELOR conf.dr.ing. Liana Balteş baltes@unitbv.ro curs 7 DIAGRAMA Fe-Fe 3 C Utilizarea oţelului în rândul majorităţii aplicaţiilor a determinat studiul intens al sistemului metalic
FIŞA DISCIPLINEI. din care: 3.2. curs. 2 săptămână 3.4. Total ore din. din care: 3.5. curs
FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ Institutul Teologic Creștin după Evanghelie Timotheus din București 1.2. Facultatea de TEOLOGIE PASTORALĂ 1.3. Departamentul de TEOLOGIE
POPILIAN Ana-Maria. Fax
Curriculum vitae Europass Informaţii personale Nume / Prenume POPILIAN Ana-Maria Adresă Splaiul Independentei 202, BUCURESTI, cod 060021, ROMANIA Telefon + 40 21 316 30 73 Mobil: + 040 722 372 440 Fax
Asemănarea triunghiurilor O selecție de probleme de geometrie elementară pentru gimnaziu Constantin Chirila Colegiul Naţional Garabet Ibrãileanu,
Asemănarea triunghiurilor O selecție de probleme de geometrie elementară pentru gimnaziu Constantin Chirila Colegiul Naţional Garabet Ibrãileanu, Iaşi Repere metodice ale predării asemănării în gimnaziu
Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Filme de TiO 2 nanostructurate prin anodizarea Ti in electrolit pe baza de fluorura pentru aplicatii la celule solare
Filme de io 2 nanostructurate prin anodizarea i in electrolit pe baza de fluorura pentru aplicatii la celule solare. Manea,.Obreja, M. Purica,V. Schiopu, F.omanescu M- Bucharest Lucrare finantata din Programul:
CUPRINS 5. Reducerea sistemelor de forţe (continuare)... 1 Cuprins..1
CURS 5 REDUCEREA SISTEMELOR DE FORŢE (CONTINUARE) CUPRINS 5. Reducerea sistemelor de forţe (continuare)...... 1 Cuprins..1 Introducere modul.1 Obiective modul....2 5.1. Teorema lui Varignon pentru sisteme
TEMATICA PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ: CUNOŞTINŢE FUNDAMENTALE ŞI DE SPECIALITATE ÎN DOMENIILE FIZICĂ ŞI CHIMIE.
TEMATICA PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ: CUNOŞTINŢE FUNDAMENTALE ŞI DE SPECIALITATE ÎN DOMENIILE FIZICĂ ŞI CHIMIE. A. FIZICĂ I. MECANICĂ FIZICĂ Cinematica punctului material. Traiectoria. Viteza pe traiectorie.
Metode Runge-Kutta. 18 ianuarie Probleme scalare, pas constant. Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy
Metode Runge-Kutta Radu T. Trîmbiţaş 8 ianuarie 7 Probleme scalare, pas constant Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy y (t) = f(t, y), a t b, y(a) = α. pe o grilă uniformă de (N + )-puncte din [a,
FISA DISCIPLINEI. S L P S L P I/1 Analiza matematică I
FISA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Institutia de invatamint superior Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca 1.2 Facultatea Automatica si Calculatoare 1.3 Departamentul Calculatoare 1.4 Domeniul
FIŞE DE LUCRU ANALIZE DE LABORATOR PENTRU MODUL 1
FIŞE DE LUCRU ANALIZE DE LABORATOR PENTRU MODUL 1 1 FIŞA DE LUCRU NR.1 Să se aprecieze calitatea senzorială a unei probe de seminţe oleaginoase folosindu-se scara de punctaj de 0..5 puncte din fişa de
Tehnici si metode de analiza instrumentala asistate de calculator:
Tehnici si metode de analiza instrumentala asistate de calculator: Tehnici si metode electrochimice Determinari si analize cu senzori clasici si membranari Prof.dr.ing.Cristina NECHIFOR ETAPELE ANALIZEI
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*
Tehnică de acționare \ Automatizări pentru acționări \ Integrare de sisteme \ Servicii *22509356_0616* Corectură Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR..71 315 Ediția 06/2016 22509356/RO
II.5. COMPUSI CARBOXILICI SI DERIVATI FUNCTIONALI AI ACESTORA 8
URS XIII II..6. ompusi carbonilici nesaturati 1 II..6.1. Definitie. lasificare 1 II..6.. etene 1 II..6..1. Sinteze 1 II..6... Reactivitatea generala II..6.. Reactivitatea compusilor carbonilici α,β-nesaturati
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire
Anexa nr. 5 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din
Anexa nr. 5 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din 14.04.2008 Valabilă de la 14.04.2008 până la 14.04.2012 Laboratorul de Încercări şi Verificări Punct lucru GALAŢI Galaţi, str. Nicolae Bălcescu
Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare
Eamenul de bacalaueat 0 Poba E. d) Poba scisă la FIZICĂ BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE Vaianta 9 Se punctează oicae alte modalităńi de ezolvae coectă a ceinńelo. Nu se acodă facńiuni de punct. Se acodă