TEMATICA PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ: CUNOŞTINŢE FUNDAMENTALE ŞI DE SPECIALITATE ÎN DOMENIILE FIZICĂ ŞI CHIMIE.
|
|
- Χριστόφορος Μαυρογένης
- 7 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 TEMATICA PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ: CUNOŞTINŢE FUNDAMENTALE ŞI DE SPECIALITATE ÎN DOMENIILE FIZICĂ ŞI CHIMIE. A. FIZICĂ I. MECANICĂ FIZICĂ Cinematica punctului material. Traiectoria. Viteza pe traiectorie. Vectorul viteză. Mişcarea rectilinie uniformă. Mişcarea rectilinie uniform variată. Mişcarea circulară uniformă. Mişcarea circulară uniform variată. Mişcarea oscilatorie armonică, amortizată, întreţinută. Compunerea vitezelor şi acceleraţiilor în mişcarea relativă şi deplasărilor. Dinamica punctului material. Principiile dinamicii. Forţa elastică. Forţa de frecare. Dinamica mişcării circulare uniforme. Dinamica mişcării circulare uniform variate. Dinamica mişcării oscilatorii armonice. Pendulul elastic. Pendulul gravitaţional simplu. Teorema variaţiei momentului cinetic. Legea conservării momentului cinetic al punctului material. Lucrul mecanic al unei forţe. Energia cinetică. Teorema variaţiei energiei cinetice. Forţe conservative. Forţe ne-conservative. Energia potenţială. Teorema variaţiei energiei mecanice totale. Legile lui Keppler. Legea atracţiei universale. Mişcarea unui punct material în câmpul forţei centrale gravitaţionale. 1. Cursul de Fizică, Berkeley, Vol. I, Mecanica, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, Mecanica, L.D. Landau, E. M. Lifşiţ, Editura Tehnică, Bucureşti, Fizică, R. Brenneke, G. Schuster, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, Mechanics - From Newton's Laws to Deterministic Chaos, Florian Scheck, Springer-Verlag, Berlin, II. TERMODINAMICA, FENOMENE TERMICE Sistem. Stare. Echilibru. Principiile termodinamicii. Ecuaţii fundamentale. Condiţii de echilibru (mecanic, termic, chimic). Ecuaţii termodinamice (Euler, Gibbs-Duhem ). Potenţiale termodinamice şi funcţii Massieu. Ecuaţiile diferenţiale Gibbs-Helmholtz. Relaţiile Maxwell. Procese termodinamice. Maşini termice, maşini frigorifice. Termodinamica gazului ideal şi a gazului real. Gazul van der Waals. Efectul Joule-Thomson. Termodinamica radiaţiei. Termodinamica dielectricilor şi a materialelor magnetice. 1
2 Termodinamica proceselor ireversibile. Creşterea entropiei în procesele ireversibile. Sursa de entropie. Conducţia căldurii. 1. S.ŢIŢEICA, Termodinamica, Ed.Academiei, Bucureşti (1982) 2. Z.GABOŞ, O.GHERMAN, Termodinamică şi fizică statistică, E.D.P. Bucureşti (1967) 3. I.P.BAZAROV, Termodinamica, Ed. Tehnică. Bucureşti (1962) 4. G. C. MOISIL, Termodinamica, Ed. Academiei, Bucureşti (1988) 5. M. IGNAT, Intrebări şi exerciţii de termodinamică şi fizică statistică, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti (1981). III. OPTICĂ, SPECTROSCOPIE, LASERI Natura luminii (caracterul dual-undă, corpuscul) Optica geometrică, Reflexia şi refracţia luminii, Dioptrul, Oglinzi, Lentile, Prisme Instrumente optice Interferenţa luminii, Dispersia luminii. Difracţia luminii (pe reţea, Fresnel, Fraunhoffer) Polarizarea luminii. Absorbţia luminii Spectre de emisie. Spectre de absorbţie 1. Brătescu, G.G., Optica, Ed. Didactică şi pedagodică, Ţintea H., Optică şi spectroscopie, Ed. Didactică şi pedagogică, Truţia, Ath., Spectroscopie atomică, univ.bucureşti Iova, I., Elemente de optică aplicată, Ed. Ştiinţifică şi enciclopedică Cucurezeanu I, Laseri, Ed. Academiei, 1966 IV. ELECTRICITATE SI MAGNETISM Electrostatica. Sarcina electrica. Legea lui Coulomb. Câmpul electric. Potenţialul electric. Legătura câmp-potenţial. Capacitatea electrica. Condensatori. Energia electrostatica. Dielectrici în câmp electric Curentul electric. Mărimi caracteristice. Ecuaţia de continuitate. Legea lui Ohm. Efectul Joule. Tensiunea electromotoare. Câmpul magnetic. Legea lui Ampere. Fluxul câmpului magnetic. Potenţialul vector. Legea Biot- Savart. Câmpul magnetic în substanţa. Inducţia electromagnetică. Legea lui Faraday. Autoinducţia. Curentul de deplasare. Câmpul electromagnetic. Ecuaţiile lui Maxwell. 1. Electricitate şi magnetism, Cursul de Fizică Berkley. 2. Fizica generala. Electricitatea, Gh. Dorin Stoicescu, Editura Universitatii Lucian Blaga Sibiu, Fizica generală, Dan Chicea, Editura Universităţii Lucian Blaga Sibiu,
3 V. FIZICA CORPULUI SOLID Starea cristalină. Reţeaua Bravais. Reţeaua inversă. Metode de studiu a corpului solid. Modelul electronilor liberi. Modelul electronilor cvasiliberi. Călduri specifice în solide. Supraconductivitatea. : 1. Kittel, Introducere in fizica corpului solid. 2. G. Ciobanu, Introducere in fizica solidului. VI. FIZICĂ ATOMICĂ ŞI NUCLEARĂ Spectrografe şi spectrometre de masă. Monocromatoare de particule încărcate. Ipoteza cuantelor de energie a lui Planck. Radiaţia corpului negru. Efectul fotoelectric. Efectul Compton. Modelul Rutherford. Modelul lui Bohr. Structura nucleului. Sarcina electrică şi barionică. Energia de legătură a nucleului. Modele nucleare. Legi de conservare în reacţiile nucleare. Dezintegrarea radioactivă. Legea dezintegrării radioactive. Dezintegrarea în cascadă. Serii radioactive naturale. 1. Capitole de Fizică Atomică, Dan Chicea, Editura Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, Fizică Nucleară, Chicea Dan, Editura Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, Fizică Nucleară-Aplicaţii, Chicea Dan, Editura Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, Fizică Atomică, Ştefan Muscalu, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, Max Born, Fizica Atomică. 6. Fizică Nucleară Experimentală, Muhin, vol I şi II, Ed. Tehnică, Bucureşti, Curs de Fizică Nucleară, Gheorghiţă Vlăducă, Ed. Univ. Bucureşti, VII. MECANICĂ CUANTICĂ Deducerea ecuaţiei de undă pentru o particulă liberă şi pentru o particulă într-un potenţial scalar. Ecuaţia lui Schrodiger independentă de timp, spectrul energetic. Salt de potenţial. Reflexia şi transmisia undelor. Groapa de potenţial infinit de adâncă. Groapa de potenţial tridimensională cu pereţi infiniţi. Groapa pătrată finită. Rezonanţe. Trecerea particulei prin bariera de potenţial. 3
4 1. Introducere în Mecanica Cuantică, Dan Chicea, Editura Alma Mater, Mecanica Cuantică Messiah, vol I şi II, Editura tehnică, Mecanica Cuantică Ş. Ţiţeica, Ed. Tehnică, Fizică Cuantică, Cursul de Fizică Berkley, B. CHIMIE I. CHIMIE ANORGANICĂ 1. Numere cuantice; Relaţii între numerele cuantice. Orbitali atomici. 2. Repartizarea electronilor în învelişul atomilor. Configuraţiile electronice ale elementelor. Clasificarea elementelor în blocuri de elemente(s, p, d, f). 3. Sistemul periodic al elementelor. Variaţia periodică a proprietăţilor chimice. 4. Legături chimice: a) Legătura ionică; b) Legătura covalentă (teorii mecanic-cuantice): - Metoda legăturii de valenţă. Tipuri de hibridizare cu participarea orbitalilor s, p, d (exemple de combinaţii ale elementelor din perioadele: 2, 3, 4) - Metoda orbitalilor moleculari. Orbitali moleculari bicentrici localizaţi. Diagrama nivelelor energetice. Ordin de legătură. Orbitali moleculari delocalizaţi (extinşi) de tip σ şi π. c) Legătura metalică. 5. Elemente nemetalice. Structură electronică. Proprietăţi fizice generale. Alotropia. Proprietăţi chimice. Exemplu: hidrogen, oxigen, halogeni, carbon. a) Hidruri ionice. Hidruri covalente (hidracizi, apa, apa oxigenată, amoniac). b) Oxiacizi. Acizii oxigenaţi şi sărurile lor (acizii oxigenaţi ai clorului, sulfului, fosforului, azotului, carbonului). 6. Elemente metalice. Caracterizarea metalelor în funcţie de structura electronică. a) Metale de tip s şi p. Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice. b) Metale de tip d. Stări de oxidare. Proprietăţi specifice. c) Combinaţii complexe. Generalităţi (liganzi, număr de coordinaţie, formulare şi nomenclatură). Legătura chimică în combinaţii complexe. Metoda legăturii de valenţă (a lui Pauling); exemple pentru elementele fier, cobalt, nichel. 1. C. D. Neniţescu, Chimie generală, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, G. Marcu, M. Brezeanu, C. Bejan, A. Bâtcă, R. Cătuneanu, Chimie anorganică, Ed. Didactică şi Pedagogică, ediţia II, Bucureşti, C. Drăgulescu, E. Petrovici, Introducere în chimia anorganică modernă, Ed. Facla, Timişoara, II. CHIMIE ANALITICĂ 1. Reacţii de hidroliză: a) Hidroliza sărurilor provenite de la un acid slab şi o bază tare. b) Hidroliza sărurilor provenite de la un acid tare şi o bază slabă. c) Hidroliza sărurilor provenite de la un acid slab şi o bază slabă. 4
5 2. Reacţii analitice cu formare de precipitate. Corelaţia dintre solubilitate şi produs de solubilitate. 3. Volumetria prin reacţii de neutralizare. 1. Gh. Rădulescu, M. I. Moise, I. Ceteanu, Chimie analitică calitativă, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, I. Ceteanu, M. I. Moise, Gh. Rădulescu, Îndrumător pentru studierea domeniului acido-bazic al speciilor chimice în soluţii apoase, Ed. Univ. Lucian Blaga din Sibiu, Gr. Popa, A. Paralescu, Chimie analitică, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, T. Hodişan, Chimie analitică cantitativă. Gravimetrie. Titrimetrie, Litografia U.B.B. Cluj- Napoca, Maria Ioana Moise, Note de curs. III. CHIMIE ORGANICĂ 1. Formule structurale în chimia organică (Fischer, perspectivice axiale şi proiectare axiale). 2. Izomeria de catenă şi poziţie. 3. Noţiunea de configuraţie (cis-trans şi ± ) şi conformaţie (la alcani şi ciclohexan). 4. Tipuri de mecanisme de reacţie: Substituţie (SR, SE, SN 1 şi SN 2 ), adiţie (AR, AE, AN), eliminare (E 1 şi E 2 ). Exemplificare pe reacţii chimice ale alcanilor, alchenelor, alchinelor, hidrocarburilor aromatice mononucleare, derivaţilor halogenaţi, alcoolilor, compuşilor carbonilici, acizilor, nitroderivaţilor, amidelor, sărurilor de diazoniu. 5. Starea aromatică a compuşilor carbociclici şi heterociclici (furan, pirol, tiofen, piridina, pirimidina). 6. Monozaharide. 7. Aminoacizi. 1. M. Avram, Chimie organică, Ed. Zecasin, ediţia II, Bucureşti, C.Jiteanu, Curs de chimie organică, vol.i, II, III, Ed.Mira Design, 2000, 2001 IV. CHIMIE FIZICĂ 1. Potenţiale termodinamice. Potenţial chimic. Afinitate chimică. 2. Echilibrul fizic. Legea fazelor. Echilibrul fizic în sisteme monocomponente: vaporizare, sublimare, topire. Echilibrul fizic în sisteme bicomponente în condiţii izoterme şi izobare. 3. Echilibrul chimic. Moduri de exprimare. Deplasarea echilibrului chimic cu temperatura şi presiunea. 4. Cinetică chimică. Viteza de reacţie, ordinul şi molecularitatea reacţiilor chimice. Cinetica reacţiilor simple de ordinul I, II, III şi n. Dependenţa vitezei de reacţie de diferiţi factori. Constanta vitezei de reacţie, moduri de determinare. 5.Chimia fizică a suprafeţelor. Fenomene de umectare şi capilare. Adsorbţia pe suprafeţe lichide şi solide. Izoterma de adsorbţie. 6.Starea coloidală. Clasificare. Sedimentare. Difuzia de masă. Mişcarea browniană. 1. P. W. Atkins, Tratat de chimie fizică, Ed. Tehnică, Bucureşti, V. Bednar, H. Bednar, Chimie fizică generală, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, I. Cădariu, Chimie fizică, vol I, Ed. Tehnică, Bucureşti,
6 4. I. G. Murgulescu şi alţii, Introducere în chimia fizică, vol I-VII, Ed. Academiei R.S.R., Bucureşti, G. Niac, E. Schonberger, Chimie fizică, vol III, Ed. Tehnică, Bucureşti, E. Chifu, Chimie coloidală, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, R. Vâlcu, Termodinamică chimică, Ed. Tehnică, Bucureşti, L.Sava, Chimie Fizică şi Coloidală, vol.i, Ed. Univ. Lucian Blaga Sibiu, 2001 V. ELECTROCHIMIE APLICATĂ: 1. Conductanţa molară şi echivalentă. Conductanţa echivalentă limită. Mobilităţi electrochimice. Numere de transport. Aplicaţii. 2. Ecuaţia lui Nernst. Forţa electromotoare. Electrozi de referinţă. Electrozi şi pile galvanice: tipuri, aplicaţii. Aplicaţii ale măsurătorilor de forţă electromotoare: determinarea ph-ului, determinarea produsului de solubilitate al unei sări greu solubile, determinarea constantei de echilibru a unei reacţii. 3. Legile electrolizei. Aplicaţii. 4. Pile galvanice primare şi secundare. Pile de combustie. 5. Teoria coroziunii electrochimice. Protecţia anticorozivă a instalaţiilor industriale. 1. L. Oniciu, L. Mureşan, Electrochimie aplicată, Presa universitară Clujeană, Cluj-Napoca, L. Oniciu, E. Constantinescu, Electrochimie şi coroziune, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, N. Vaszilcsin, L. Oniciu, M. Nemeş, P. Ilea, Electrochimie. Aplicaţii numerice, Ed. Politehnică, Timişoara, L.Sava, C.M. Goncea, Îndrumar de lucrări practice de chimie fizică, Ed.ULBS, Sibiu, 2001 VI. TEHNICI DE SEPARARE: 1. Clasificarea metodelor de separare. 2. Transferul de masă. 3. Metoda filtrării. 4. Metoda precipitării. 5. Metoda extracţiei. 6. Metode de separare prin membrane: osmoza, electroosmoza, dializa, electrodializa. 7. Cromatografia de gaze şi lichide. 1. C. Liteanu, S. Gocan, A. Bold, Separatologie analitică, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, C. Liteanu, Gh. Rădulescu, Bazele membranalogiei, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, P. Bodoga, C. Măruţoiu, M. V. Coman, Cromatografia pe strat subţire. Analiza poluanţilor, Ed. Tehnică, Bucureşti, L. Roman, R. Săndulescu, Chimie analitică, Metode de separare şi analiză instrumentală,, vol.3, Ed. Didactică şi Pedagogică R. A., Bucureşti,
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
PROGRAMA ANALITICĂ Disciplina: Chimie fizică. Termodinamică
UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI FACULTATEA de Ştiinţe si Mediu DEPARTAMENTUL de CHIMIE, FIZICĂ SI MEDIU Adresa: Str. Domnească, nr. 111, 800201, Galaţi Nr. telefon / fax: +40 236 460780 E-mail: catalina.iticescu@ugal.ro
FIZICĂ. Oscilatii mecanice. ş.l. dr. Marius COSTACHE
FIZICĂ Oscilatii mecanice ş.l. dr. Marius COSTACHE 3.1. OSCILAŢII. Noţiuni generale Oscilaţii mecanice Oscilaţia fenomenul fizic în decursul căruia o anumită mărime fizică prezintă o variaţie periodică
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Seminar electricitate. Seminar electricitate (AP)
Seminar electricitate Structura atomului Particulele elementare sarcini elementare Protonii sarcini elementare pozitive Electronii sarcini elementare negative Atomii neutri dpdv electric nr. protoni =
FIZICĂ. Elemente de termodinamica. ş.l. dr. Marius COSTACHE
FIZICĂ Elemente de termodinamica ş.l. dr. Marius COSTACHE 1 ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ 1) Noţiuni introductive sistem fizic = orice porţiune de materie, de la o microparticulă la întreg Universul, porţiune
Lucrul mecanic şi energia mecanică.
ucrul mecanic şi energia mecanică. Valerica Baban UMC //05 Valerica Baban UMC ucrul mecanic Presupunem că avem o forţă care pune în mişcare un cărucior şi îl deplasează pe o distanţă d. ucrul mecanic al
UNITĂŢI Ţ DE MĂSURĂ. Măsurarea mărimilor fizice. Exprimare în unităţile de măsură potrivite (mărimi adimensionale)
PARTEA I BIOFIZICA MOLECULARĂ 2 CURSUL 1 Sisteme de unităţiţ de măsură. Atomi şi molecule. UNITĂŢI Ţ DE MĂSURĂ Măsurarea mărimilor fizice Exprimare în unităţile de măsură potrivite (mărimi adimensionale)
Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie Nicolae Testemițanu
Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie Nicolae Testemițanu Programul analitic pentru examenul de admitere. Chimie Introducere Cunoștințele în chimie sunt necesare pentru a înțelege concepțiile bazice
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA. Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii EXAMEN LICENŢĂ SPECIALIZAREA ELECTRONICĂ APLICATĂ
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii EXAMEN LICENŢĂ SPECIALIZAREA ELECTRONICĂ APLICATĂ 2015-2016 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA Facultatea de Electronică
Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar
Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric
2. Rezistența electrică (R) Ohm (Ω) 1Ω = 1kg A -2 m 2 s Rezistivitatea (ρ) Ohm metru (Ω m) 1Ω m = 1kg A -2 m 3 s -3
SINTEZE DE BACALAUREAT - ELECTRICITATE 1. Lungimea (l) metrul (m) ELECTRICITATEA 2. MĂRIMI ȘI UNITĂȚI DE MĂSURĂ DERIVATE, ÎN SISTEMUL INTERNAȚIONAL NR. DENUMIREA MĂRIMII FIZICE 1. Tensiunea electrică,
ANALIZE FIZICO-CHIMICE MATRICE APA. Tip analiza Tip proba Metoda de analiza/document de referinta/acreditare
ph Conductivitate Turbiditate Cloruri Determinarea clorului liber si total Indice permanganat Suma Ca+Mg, apa de suprafata, apa, apa grea, apa de suprafata, apa grea, apa de suprafata, apa grea, apa de
I. Recomandări metodice generale
I. Recomandări metodice generale Chimia fizică este ramura chimie care stabileşte şi dezvoltă legile ce explică şi interpretează observaţiile făcute în celelalte domenii ale chimiei. Ea cuprinde trei abordări
Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
9. Interacţiunea câmpului electromagnetic de înaltă frecvenţă cu substanţa. Polarizarea dielectricilor. Copyright Paul GASNER 1
9. Interacţiunea câmpului electromagnetic de înaltă frecvenţă cu substanţa. Polarizarea dielectricilor Copyright Paul GASNER 1 Cuprins Mecanisme de polarizare a dielectricilor Polarizarea electronică şi
Seria Balmer. Determinarea constantei lui Rydberg
Seria Balmer. Determinarea constantei lui Rydberg Obiectivele lucrarii analiza spectrului in vizibil emis de atomii de hidrogen si determinarea lungimii de unda a liniilor serie Balmer; determinarea constantei
Noțiuni termodinamice de bază
Noțiuni termodinamice de bază Alexandra Balan Andra Nistor Prof. Costin-Ionuț Dobrotă COLEGIUL NAȚIONAL DIMITRIE CANTEMIR ONEȘTI Septembrie, 2015 http://fizicaliceu.wikispaces.com Noțiuni termodinamice
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2013
ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 8. Un conductor de cupru ( ρ =,7 Ω m) are lungimea de m şi aria secţiunii transversale de mm. Rezistenţa conductorului este: a), Ω; b), Ω; c), 5Ω; d) 5, Ω; e) 7, 5 Ω; f) 4, 7 Ω. l
Metode şi tehnici de studiu a suprafeţelor. curs opţional
Metode şi tehnici de studiu a suprafeţelor curs opţional C7 Spectroscopia Low Energy Ion Scattering - LEISS Analiza cualitativa sau semi-cantitativa a compoyitiei suprafetei. Probleme cu cuantificarea;
Lucrul si energia mecanica
Lucrul si energia mecanica 1 Lucrul si energia mecanica I. Lucrul mecanic este produsul dintre forta si deplasare: Daca forta este constanta, atunci dl = F dr. L 1 = F r 1 cos α, unde r 1 este modulul
REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)
EAŢII DE ADIŢIE NULEFILĂ (AN-EAŢII) (ALDEIDE ŞI ETNE) ompușii organici care conțin grupa carbonil se numesc compuși carbonilici și se clasifică în: Aldehide etone ALDEIDE: Formula generală: 3 Metanal(formaldehida
Termodinamica. UMF Carol Davila Catedra de Biofizica Medicala
Termodinamica Cuprins: Notiuni generale Principiul I al termodinamicii. Aplicatii Principiul II al termodinamicii Potentiale termodinamice Forte si fluxuri termodinamce Echilibru si stare stationara Stari
Tehnici si metode de analiza instrumentala asistate de calculator:
Tehnici si metode de analiza instrumentala asistate de calculator: Tehnici si metode electrochimice Determinari si analize cu senzori clasici si membranari Prof.dr.ing.Cristina NECHIOR SENZORII IONSELECTIVI
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de
Chimie Anorganică. e Chimie
Chimie Anorganică Contribuţii autori Cap. 1 Cap. 2 Cap. 3 Cap. 4 Cap. 5 conf. dr. ing. Anca Răzvan conf. dr. ing. Cristian Matei conf. dr. ing. Daniela Cristina Berger conf. dr. ing. Daniela Raluca Isopescu
Electrotehnică. Conf. dr. ing. ec. Adina RĂCĂŞAN
Electrotehnică Conf. dr. ing. ec. Adina RĂCĂŞAN http://users.utcluj.ro/~adina/ Facultatea de Inginerie Electrică / Departamentul de Electrotehnică şi Măsurări Tel.: 0264 401 468, Email: Adina.Racasan@et.utcluj.ro
FIZICĂ. Bazele fizice ale mecanicii cuantice. ş.l. dr. Marius COSTACHE
FIZICĂ Bazele fizice ale mecanicii cuantice ş.l. d. Maius COSTACHE 1 BAZELE FIZICII CUANTICE Mecanica cuantică (Fizica cuantică) studiază legile de mişcae ale micoaticulelo (e -, +,...) şi ale sistemelo
FC Termodinamica. November 24, 2013
FC Termodinamica November 24, 2013 Cuprins 1 Noţiuni fundamentale (FC.01.) 2 1.1 Sistem termodinamic... 2 1.2 Stări termodinamice... 2 1.3 Procese termodinamice... 3 1.4 Parametri de stare... 3 1.5 Lucrul
MĂRIMI ELECTRICE Voltul (V)
SINTEZE DE BACALAUREAT ELECTRICITATE www.manualdefizica.ro NR. DENUMIREA MĂRIMII FIZICE UNITATEA DE MĂSURĂ 1. Lungimea (l) metrul (m). Masa (m) kilogramul (kg) ELECTRICITATEA. MĂRIMI ȘI UNITĂȚI DE MĂSURĂ
5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
n n r Z Cursul 4 Modelul Bohr-Sommerfeld - continuare Pentru ionii hidrogeniozi (ioni cu un singur e - ):
Pentru ionii hidrogeniozi (ioni cu un singur e - ): n k k n R Z r Z n r n k n k n, ~ Impasul modelului lui Bohr: Ulterior s-a constatat apariţia în spectru a unor linii în plus, de energii apropiate, care
Examenul de bacalaureat la fizica, 18 iunie 2007 Profilul real
Examenul de bacalaureat la fizica, 18 iunie 007, profilul real 1 Examenul de bacalaureat la fizica, 18 iunie 007 Profilul real I In itemii 1-3 raspundeti scurt la intrebari conform cerintelor inaintate
Electronegativitatea = capacitatea unui atom legat de a atrage electronii comuni = concept introdus de Pauling.
Cursul 8 3.5.4. Electronegativitatea Electronegativitatea = capacitatea unui atom legat de a atrage electronii comuni = concept introdus de Pauling. Cantitativ, ea se exprimă prin coeficienţii de electronegativitate
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Cuprins Hidrocarburi
Cuprins Hidrocarburi... 1 22 Alcani (Parafine)... 1 7 Definiţie...1 Formula generală...1 Denumirea...1 Denumirea radicalilor...3 Denumirea alcanilor cu catenă ramificată...3 Izomeria alcanilor...4 Metode
= 100 = 0.1 = 1 Å
STRUCTURA ATOMULUI Atom - cea mai mică particulă a unui element care nu poate fi divizată prin metode chimice şi care păstrează toate proprietăţile chimice ale elementului respectiv. Dimensiuni: 62 pm
2. Ecuaţii de propagare a câmpului electromagnetic. Noţiuni fundamentale. Copyright Paul GASNER 1
2. Ecuaţii de propagare a câmpului electromagnetic. Noţiuni fundamentale Copyright Paul GASNER 1 Ecuaţii Helmholtz pentru medii omogene, izotrope şi infinite Unde electromagnetice plane Unde armonice plane
Curs - programul Electrotehnică Versiunea Ș. L. Mihail-Ioan Pop
Fizică I Curs - programul Electrotehnică Versiunea 4.1.1 Ș. L. Mihail-Ioan Pop 2018 2 Cuprins Introducere 5 1 Mecanică 7 1.1 Opțional: Mărimi și unități de măsură. Sistemul Internațional (SI).... 7 1.2
Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale
POSDRU/156/1.2/G/138821 Investeşte în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară nr. 1 Educaţiaşiformareaprofesionalăînsprijinulcreşteriieconomiceşidezvoltăriisocietăţiibazatepecunoaştere
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Acceleratorii de particule
Acceleratorii de particule permit transferul de energie cinetică unui fascicul de particule încărcate (protoni, deuteroni, particule α, ioni grei, etc.) prin aplicarea unui câmp electric cu scopul de a
TRANSFERUL DE CĂLDURĂ
TRANSFERUL DE CĂLDURĂ LUCIAN GAVRILĂ Fenomene de transfer II 1 OBIECTUL CURSULUI o TRANSFERUL DE CĂLDURĂ NOŢIUNI FUNDAMENTALE TRANSFER DE CĂLDURĂ PRIN CONDUCTIVITATE TRANSFER DE CĂLDURĂ PRIN RADIAŢIE TRANSFER
CUPRINS 5. Reducerea sistemelor de forţe (continuare)... 1 Cuprins..1
CURS 5 REDUCEREA SISTEMELOR DE FORŢE (CONTINUARE) CUPRINS 5. Reducerea sistemelor de forţe (continuare)...... 1 Cuprins..1 Introducere modul.1 Obiective modul....2 5.1. Teorema lui Varignon pentru sisteme
+ + REACŢII NUCLEARE. Definitie
Definitie REACŢII NUCLEARE Reacţii nucleare - ansamblul proceselor generate de interacţiunea a două sisteme nucleare sub acţiunea forţelor nucleare proiectil nucleu rezidual a X b Y Q sau X(a,b)Y inta
TEST GRILĂ DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR LA MATEMATICĂ-FIZICĂ VARIANTA 1 MATEMATICĂ
ROMÂNIA MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE ŞCOALA MILITARĂ DE MAIŞTRI MILITARI ŞI SUBOFIŢERI A FORŢELOR TERESTRE BASARAB I Concurs de admitere la Programul de studii postliceale cu durata de 2 ani (pentru formarea
1. (4p) Un mobil se deplasează pe o traiectorie curbilinie. Dependența de timp a mărimii vitezei mobilului pe traiectorie este v () t = 1.
. (4p) Un mobil se deplasează pe o traiectorie curbilinie. Dependența de timp a mărimii vitezei mobilului pe traiectorie este v () t.5t (m/s). Să se calculeze: a) dependența de timp a spațiului străbătut
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Explicarea legăturii metalice cu ajutorul M.L.V. şi M.O.M.
Cursul 1 Explicarea legăturii metalice cu ajutorul M.L.V. şi M.O.M. Legătura metalică se stabileşte numai în stările condensate ale materiei, între un număr N foarte mare de atomi (N ~ N A ) cu electronegativităţi
Subiecte CS. Laborator Profil pozitie Subiect Detaliere 10 Feroelectricitate,feroelectrici si
Subiecte CS Laborator Profil pozitie Subiect Detaliere 10 Feroelectricitate,feroelectrici si detectie piroelectrica Teoria termodinamica a tranzitiilor de faza Energia libera Tranzitii de ordinul 1 Tranzitii
Cuprins. Hidrocarburi... 1
Cuprins Hidrocarburi... 1 Alcani (Parafine)... 1 Definiţie... 1 Formula generală... 1 Denumirea... 2 Denumirea radicalilor... 3 Denumirea alcanilor cu catenă ramificată... 3 Izomeria alcanilor... 4 Metode
Optica geometricǎ. Formula de definiţie
Tabel recapitulativ al marimilor fizice învǎţate în clasa a IX-a Optica geometricǎ Nr. crt. Denumire Simbol Unitate de mǎsurǎ Formula de definiţie 1 Indicele de n adimensional n=c/v refracţie 2 Formula
Acizi carboxilici heterofuncționali.
Acizi carboxilici heterofuncționali. 1. Acizi carboxilici halogenați. R R 2 l l R 2 R l Acizi α-halogenați Acizi β-halogenați l R 2 2 l Acizi γ-halogenați Metode de obținere. 1. alogenarea directă a acizilor
ALGEBRĂ ŞI ELEMENTE DE ANALIZĂ MATEMATICĂ FIZICĂ
Sesiunea august 07 A ln x. Fie funcţia f : 0, R, f ( x). Aria suprafeţei plane delimitate de graficul funcţiei, x x axa Ox şi dreptele de ecuaţie x e şi x e este egală cu: a) e e b) e e c) d) e e e 5 e.
Brutus Demşoreanu. Mecanica analitică. - Note de curs -
Brutus Demşoreanu Mecanica analitică - Note de curs - TIMIŞOARA 2003 Tehnoredactarea în L A TEX 2ε aparţine autorului. Copyright c 2003, B. Demşoreanu Cuprins I Mecanica newtoniană 7 1 Elemente de cinematica
Structura sistemului periodic... 9
Cuprins Structura atomului Atomul. Particula. Molecula... 1 Modele atomice... 4 A.) Modelul lui J.J. Thomson... 4 B.) Modelul lui Rutherford sau modelul planetar al atomului... 4 C.) Modelul lui Bohr...
Tema 5 (S N -REACŢII) REACŢII DE SUBSTITUŢIE NUCLEOFILĂ. ŞI DE ELIMINARE (E - REACŢII) LA ATOMULDE CARBON HIBRIDIZAT sp 3
Tema 5 REACŢII DE SUBSTITUŢIE NUCLEOFILĂ (S N -REACŢII) ŞI DE ELIMINARE (E - REACŢII) LA ATOMULDE CARBON IBRIDIZAT sp 3 1. Reacții de substituție nucleofilă (SN reacții) Reacţiile de substituţie nucleofilă
CURS MECANICA CONSTRUCŢIILOR
CURS 10+11 MECANICA CONSTRUCŢIILOR Conf. Dr. Ing. Viorel Ungureanu CINEMATICA SOLIDULUI RIGID In cadrul cinematicii punctului material s-a arătat ca a studia mişcarea unui punct înseamnă a determina la
Miscarea oscilatorie armonica ( Fisa nr. 2 )
Miscarea oscilatorie armonica ( Fisa nr. 2 ) In prima fisa publicata pe site-ul didactic.ro ( Miscarea armonica) am explicat parametrii ce definesc miscarea oscilatorie ( perioda, frecventa ) dar nu am
CURRICULUM-UL LICEAL DE FIZICĂ
24 Învăţământ CURRICULUM-UL LICEAL DE FIZICĂ NOTĂ DE PREZENTARE Curriculumul de fizică pentru învăţământul liceal cuprinde programa şcolară propriu-zisă concepută într-o manieră inter- şi transdisciplinară.
CURS 10 INTERACTIUNEA RADIATIILOR ELECTROMAGNETICE CU SUBSATNTA CARACTERUL CORPUSCULAR AL RADIATIILOR ELECTROMAGNETICE ATOMUL, STRUCTURA SI
CURS 10 INTERACTIUNEA RADIATIILOR ELECTROMAGNETICE CU SUBSATNTA CARACTERUL CORPUSCULAR AL RADIATIILOR ELECTROMAGNETICE ATOMUL, STRUCTURA SI PROPRIETATILE ATOMILOR I. Interactiunea radiatiilor electromagnetice
Forme de energie. Principiul I al termodinamicii
Forme de energie. Principiul I al termodinamicii Există mai multe forme de energie, care se pot clasifica după natura modificărilor produse în sistemele termodinamice considerate şi după natura mişcărilor
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.
Capitolul 3 COMPUŞI ORGANICI MONOFUNCŢIONALI 3.2.ACIZI CARBOXILICI TEST 3.2.3. I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Reacţia dintre
BAZELE TERMOENERGETICII
Adrian BADEA Mihaela STAN Roxana PĂTRAŞCU Horia NECULA George DARIE Petre BLAGA Lucian MIHĂESCU Paul ULMEANU BAZELE TERMOENERGETICII Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti Facultatea de Energetică Bucureşti,
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
1. Introducere in Fizică
FIZICA se ocupă cu studiul proprietăţilor şi naturii materiei, a diferitelor forme de energie şi a metodelor prin care materia şi enegia interacţionează în lumea în care ne înconjoară.. Introducere in
I. NOŢIUNI FUNDAMENTALE DIVIZIUNILE MECANICII. PRINCIPIILE MECANICII CLASICE SISTEME ŞI UNITĂŢI DE MĂSURĂ
I. NOŢIUNI FUNDAMENTALE DIVIZIUNILE MECANICII. PRINCIPIILE MECANICII CLASICE SISTEME ŞI UNITĂŢI DE MĂSURĂ 1.1 Noţiuni fundamentale Mecanica este una dintre ştiinţele fundamentale ale naturii, având ca
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Curs 9 FENOMENE MAGNETICE
Curs 9 FENOMENE MAGNETICE Existenţa proprietăţilor magnetice a fost descoperită încă din antichitate, numele de magnet provenind de la numele unei regiuni din Asia Mică - Magnesia - unde se găseau roci
Mecanica. Unde acustice. Seminar
Mecanica. Unde acustice Seminar Notiuni de mecanica Domenii ale mecanicii Cinematica Studiul miscarii fara a lua in consideratie cauzele ei Corpul considerat un punct material (dimensiuni neglijabile comparativ
Teoria mecanic-cuantică a legăturii chimice - continuare. Hibridizarea orbitalilor
Cursul 10 Teoria mecanic-cuantică a legăturii chimice - continuare Hibridizarea orbitalilor Orbital atomic = regiunea din jurul nucleului în care poate fi localizat 1 e - izolat, aflat într-o anumită stare
Difractia de electroni
Difractia de electroni 1 Principiul lucrari Verificarea experimentala a difractiei electronilor rapizi pe straturi de grafit policristalin: observarea inelelor de interferenta ce apar pe ecranul fluorescent.
ELECTROMAGNETISM.
ELECTROMAGNETISM http://rumble.com/viral/p935765-the-power-of-nature-expressed-by-electricity.html http://openstockblog.com/incredible-faces-of-naturephotography-by-evan-ludes/electric-tsunami-ii/ ELECTROMAGNETISM
Capitolul 30. Transmisii prin lant
Capitolul 30 Transmisii prin lant T.30.1. Sa se precizeze domeniile de utilizare a transmisiilor prin lant. T.30.2. Sa se precizeze avantajele si dezavantajele transmisiilor prin lant. T.30.3. Realizati
SYLLABUS ichemist, EDIȚIA A IV-A
Clasa a VIII-a Proprietăţile fizice, chimice şi fiziologice ale substanţelor. Fenomene fizice şi chimice în jurul nostru. Reacţie chimică. Semnele reacţiilor chimice. Atomul. Molecula. Substanţe simple
2. ECHILIBRE CU TRANSFER DE ELECTRONI. 2.1 Aspecte generale. 2.2 Reacţii între oxidanţi şi reducatori. Chimie Analitică
. ECHILIBRE CU TRANSFER DE ELECTRONI. Aspecte generale În cazul unui echilibru de forma: Donor Acceptor + π (.) Dacă particula π este electron avem un echilibru cu transfer de electroni sau un echililibru
Reactia de amfoterizare a aluminiului
Problema 1 Reactia de amfoterizare a aluminiului Se da reactia: Al (s) + AlF 3(g) --> AlF (g), precum si presiunile partiale ale componentelor gazoase in functie de temperatura: a) considerand presiunea
Propagarea Interferentei. Frecvente joase d << l/(2p) λ. d > l/(2p) λ d
1. Introducere Sunt discutate subiectele urmatoare: (i) mecanismele de cuplare si problemele asociate cuplajelor : cuplaje datorita conductiei (e.g. datorate surselor de putere), cuplaje capacitive si
OSMOZA. Dispozitiv experimental, definiţie
FENOMENE DE TRANSPORT OSMOZA Dispozitiv experimental, definiţie 1877 WILHELM PFEFFER 1845-1920 DEFINIŢIE: TRANSPORTUL MOLECULELOR DE SOLVENT PRINTR-O MEMBRANĂ SEMIPERMEABILĂ DINTR-O SOLUŢIE MAI DILUATĂ
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede
2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind
Aplicatii tehnice ale gazului perfect si ale transformarilor termodinamice
Aplicatii tehnice ale gazului perfect si ale transformarilor termodinamice 4.. Gaze perfecte 4... Definirea gazului perfect Conform teoriei cinetico-moleculare gazul perfect este definit prin următoarele
TRANSFER DE CĂLDURĂ PRIN CONDUCTIVITATE
RANSFER DE CĂLDURĂ PRIN CONDUCIVIAE continuare /4/003 LUCIAN GAVRILĂ Fenomene de transfer II COEFICIENUL DE CONDUCIVIAE ERMICĂ o proprietate fizică specifică fiecărui tip de material, o exprimă comportarea
CUPRINS 1. OPERAŢII CU VECTORI MECANICĂ CLASICĂ TEORIA RELATIVITĂŢII (RELATIVITATE RESTRÂNSĂ) TERMODINAMICĂ...
Mulţumiri Mulţumesc domnului Conf Dr asile Dorobanţu pentru atenta citire şi corectare a scăpărilor ce au apărut la redactare Mulţumesc domnului Conf Dr Duşan Popo pentru sugestiile priitoare la eidenţierea
Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenților în vederea asigurării de șanse egale
Investește în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară nr. 1 Educația și formarea profesională în sprijinul creșterii
I. Forţa. I. 1. Efectul static şi efectul dinamic al forţei
I. Forţa I. 1. Efectul static şi efectul dinamic al forţei Interacţionăm cu lumea în care trăim o lume în care toate corpurile acţionează cu forţe unele asupra altora! Întrebările indicate prin: * 1 punct
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi
Lumina ca undă electromagnetică (ecuaţiile lui Maxwell, ecuaţia undelor, parametrii de propagare) Elemente de fotometrie şi radiometrie (mărimi
Curs 1 2012/2013 Lumina ca undă electromagnetică (ecuaţiile lui Maxwell, ecuaţia undelor, parametrii de propagare) Elemente de fotometrie şi radiometrie (mărimi energetice/luminoase) Fibra optică (realizare,
1,4 cm. 1.Cum se schimbă deformaţia elastică ε = Δ l o. d) nu se schimbă.
.Cum se schimbă deformaţia elastică ε = Δ l o a unei sîrme de oţel dacă mărim de n ori : a)sarcina, b)secţiunea, c) diametrul, d)lungimea? Răspuns: a) creşte de n ori, b) scade de n ori, c) scade de n,