DOCUMENTAŢIA DE ATRIBUIRE PENTRU ACHIZIŢIA LUCRARILOR DE COVOR ASFALTIC PE DN 11 KM KM

C.N.A.D.N.R. S.A. DIRECŢIA REGIONALĂ DRUMURI ŞI PODURI IAŞI DOCUMENTAŢIA DE ATRIBUIRE PENTRU ACHIZIŢIA LUCRARILOR DE COVOR ASFALTIC PE DN 11 KM 91+000 KM 102+000 LICITATIE DESCHISA 2007

CAIET DE SARCINI INTRETINERE PERIODICĂ DRUMURI ÎN CADRUL D.R.D.P. Iaşi COVOR ASFALTIC DIN MIXTURĂ TIP BA 16 ACHIZIŢIE LUCRĂRI de COVOR ASFALTIC PE DN 11 KM 91+000 KM 102+000 2007 pag.1/15

CAIET DE SARCINI INTRETINERE PERIODICĂ DRUMURI ÎN CADRUL D.R.D.P. Iaşi COVOR ASFALTIC DIN MIXTURĂ TIP BA 16 APROBAT, Director D.R.D.P. Iaşi ing. Dorina Tiron CAPITOLUL I Obiect şi domeniu de aplicare Prezentul caiet de sarcini conţine condiţii tehnice de calitate pentru execuţia covoarelor asfaltice din mixtură tip BA 16, utilizată la lucrările întreţinere curentă a drumurilor, conform Normativului privind întreţinerea şi repararea drumurilor publice - ind. AND 554-2002. Prestaţiile care fac obiectul prezentului Caiet de sarcini vor respecta condiţiile tehnice prevăzute în actele normative specificate mai jos : 1. SR 174-1/2002-Îmbrăcăminţi bituminoase cilindrate executate la cald-condiţii tehnice de calitate 2. SR 174-2/1997-Lucrări de drumuri. Îmbrăcăminţi bituminoase cilindrate executate la cald-condiţii tehnice pentru punerea în operă a mixturilor asfaltice şi recepţia îmbrăcăminţilor executate 3. SR 174-2:1997/A91:2005-Lucrări de drumuri. Îmbrăcăminţi bituminoase cilindrate executate la cald. Condiţii tehnice pentru prepararea şi punerea în operă a mixturilor asfaltice şi recepţia îmbrăcăminţilor executate 4. STAS 662-2002-Agregate naturale de balastieră 5. SR 667-2001-Agregate naturale şi piatră prelucrată pentru drumuri-condiţii tehnice generale de calitate pentru drumuri 6. STAS 539-1979-Filer de calcar şi filer de var stins în pulbere 7. SR 754-1999-Bitum neparafinos pentru drumuri 8. STAS 8877-1972-Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapidă pentru lucrările de drumuri 9. AND 551-1999-Metodologie de determinare a caracteristicilor emulsiilor bituminoase cationice utilizate la lucrările de drumuri 10. AND 552-1999-Normativ privind condiţiile tehnice de calitate ale emulsiilor bituminoase cationice utilizate la lucrările de drumuri 11. AND 547-1998-Normativ pentru prevenirea şi remedierea defecţiunilor la îmbrăcăminţi rutiere moderne 12. SR EN 12697-1-2002 şi SR EN 12697-1/AC-2002-Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 1: Conţinutul de bitum solubil. 13. SR EN 12697-2-2003-Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 2: Determinarea granulozităţii. 14. SR EN 12697-3-2002 şi SR EN 12697-3/AC-2002-Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 3: Recuperarea bitumului: Evaporator rotativ. 15. SR EN 12697-4-2002 şi SR EN 12697-4/AC-2002-Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 4: Recuperarea bitumului: Coloana de fracţionare. 16. SR EN 12697-13-2002 şi SR EN 12697-13/AC-2002-Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 13: Măsurarea temperaturii 17. SR EN 12697-27-Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 27: Prelevarea probelor. 18. SR EN 12697-28-Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 28: Pregătirea probelor pentru determinarea conţinutului de bitum, a conţinutului de apă şi a compoziţiei granulometrice. 19. SR EN 1427-2002- Bitum şi lianţi bituminoşi. Determinarea punctului de înmuiere. Metoda cu inel şi bilă. 20. SR EN 12607-2-2002-Bitum şi lianţi bituminoşi. Determinarea rezistenţei la întărire sub efectul pag.2/15

CAIET DE SARCINI INTRETINERE PERIODICĂ DRUMURI ÎN CADRUL D.R.D.P. Iaşi COVOR ASFALTIC DIN MIXTURĂ TIP BA 16 căldurii şi al aerului. Partea 2: Metoda TFOT. 21. SR EN 12607-3-2002-Bitum şi lianţi bituminoşi. Determinarea rezistenţei la întărire sub efectul căldurii şi al aerului. Partea 2: Metoda RTF. 22. SR EN 13242-2003 - Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru utilizare în ingineria civilă şi în construcţii de drumuri. CAPITOLUL II Execuţia lucrărilor SECŢIUNEA 1 Materiale constituente şi condiţii de calitate pentru acestea Agregate Pentru prepararea mixturii bituminoase BA 16 se va utiliza un amestec de sorturi din agregate naturale neprelucrate şi prelucrate care trebuie să satisfacă condiţiile de calitate în conformitate cu prevederile standardelor după cum urmează: - nisip natural sort 0-4, conform SR 662; - nisip de concasaj sort 0-4, conform SR 667; - criblură sort 4-8 conform SR 667; - criblură sort 8-16 conform SR 667; Granulozitatea agregatelor naturale precizate în prezentul caiet de sarcini trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: - conţinutul de granule ce rămân pe sita superioară d max, % max.5%; - conţinutul de granule ce trec prin sita inferioară d min, % max.10%; Agregatele naturale utilizate pentru lucrări de drumuri trebuie să provină din roci omogene, fără urme de degradare, rezistente la îngheţ - dezgheţ. Natura şi caracteristicile petrografie - mineralogice trebuie să fie conform SR EN 932-3 şi STAS 6200/4. Agregatele naturale nu trebuie să conţină corpuri străine, pirite, limonite sau săruri solubile. Se interzice folosirea agregatelor naturale cu un conţinut de granule constituite din roci alterate, moi, friabile, poroase şi vacuolare mai mare de 5%. Determinarea conţinutului de granule alterate, moi, friabile, poroase şi vacuolare se face vizual, pe fiecare sort analizat, pe probe de minimum 150 granule, prin separarea acestora de restul granulelor. Masa granulelor selectate astfel nu trebuie să depăşească procentul menţionate mai sus pentru fiecare sort în parte. Nisip natural Nisipul natural utilizat pentru prepararea mixturii tip BA 16 trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute în tabelul 1. Caracteristica Condiţii de admisibilitate Sort 0-4 Granulozitate Continuă Echivalent de nisip (EN) min 85 Conţinut de impurităţi: - corpuri străine Nu se admit - humus (culoarea soluţiei de hidroxid de sodiu) Incoloră sau galbenă - mică liberă, % max 0,5 - parte levigabilã, % max 2 Coeficient de neuniformitate (U n ) % min 8 Tabelul 1 pag.3/15

CAIET DE SARCINI INTRETINERE PERIODICĂ DRUMURI ÎN CADRUL D.R.D.P. Iaşi COVOR ASFALTIC DIN MIXTURĂ TIP BA 16 Nisip de concasaj Nisipul de concasaj utilizat pentru prepararea mixturii tip BA 16 trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute în tabelul 2. Tabelul 2 Caracteristica Condiţii de admisibilitate Sort 0-4 Granulozitate Continuă Conţinut de impurităţi: - corpuri străine Nu se admit Coeficient de activitate, % max. - nisip de concasare cu max.8% fracţiuni (0 0,1)mm - nisip de concasare cu peste 8% fracţiuni (0 0,1)mm 1,5 2,0 Criblura Criblura utilizată pentru prepararea mixturii tip BA 16 trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute în tabelul 3. Tabelul 3 Caracteristica Condiţii de admisibilitate Sort 4-8 8-16 Conţinut de granule care: - rămân pe ciurul superior (d max ),%, max. 5 5 - trec prin ciurul inferior (d min ),%, max. 10 10 Conţinut de granule alterate, moi, friabile, poroase şi vacuolare, %, max. 5 5 Coeficient de formă, %, max. 25 25 Conţinut de impurităţi: - corpuri străine - conţinut de argilă (VA) - fracţiuni sub 0,1 mm, %, max. Nu se admit 2 1,5 Nu se admit 2 1,0 Uzura cu maşina tip Los Angeles, %, max. 18 18 Rezistenţa la uzură (micro-deval), %, max. 20 20 Rezistenţa la compresiune prin sfărâmare în stare uscată, %, min. 65 65 Rezistenţa la acţiunea repetată a Na 2 SO 4 (Mg SO 4 ), 5 cicluri, % 3 3 Nu sunt admise criblurile rezultate din concasarea agregatelor de balastieră. De asemenea nu sunt admise criblurile provenite din calcare cristaline, roci detritice sau roci sedimentare. Filer Ca filer se vor folosi filerul de calcar, care trebuie să îndeplinească următoarele condiţii, conform STAS 539: - fineţea (conţinutul în părţi fine 0,09 mm) min. 80% - umiditatea max. 2% Nu se admite folosirea ca înlocuitor parţial al filerului a fracţiunii fine recuperate de la exhausorul staţiei de asfalt decât în condiţiile în care acesta corespunde din punct de vedere al conţinutului de argilă (max. 2 %) determinat prin metoda valorii de albastru (VA) conform SR 667. Filerul se va depozita în încăperi acoperite, ferite de umezeală sau în silozuri cu încărcare pneumatică. Nu se admite folosirea filerului aglomerat. Bitum Liant pag.4/15

CAIET DE SARCINI INTRETINERE PERIODICĂ DRUMURI ÎN CADRUL D.R.D.P. Iaşi COVOR ASFALTIC DIN MIXTURĂ TIP BA 16 La fabricarea mixturii asfaltice tip BA 16 se va utiliza bitum neparafinos pentru drumuri tip D 80/100 pentru zonă climaterică rece conf. Anexei A SR 174/1-2002 Condiţiile care trebuie să le îndeplinească bitumul sunt arătate în tabelul 4. Tabelul 4 Denumirea caracteristicii UM Bitum tip D Metoda de 80 100 verificare 1. Penetraţia la 25 0 C 1/10 mm 80 100 SR EN 1426-2002 2. Punct de înmuiere I. B. 0 C 44 49 SR EN 1427-2002 3. Ductilitate:- la 5 0 C, min. cm 5,0 - la 25 0 C, min. cm 100 SR 61-97 4. Punct de rupere Fraass, max. 0 C -15 SR EN 12593 5.Punct de inflamabilitate Marcusson, min. 0 C 250 STAS 5489-80 6. Solubilitate în solvenţi organici, min. % 99 STAS 115-80 7. Stabilitate prin încălzire în film subţire a bitumului la 163 0 C: - pierdere de masă, max. - penetraţie reziduală la 25 0 C (Pf/Pi *100), min. - creşterea punctului de înmuiere, max. - ductilitate reziduală la 25 0 C, min. % % 0 C cm 0,80 47 9 75 SR EN 12607/2 SR EN 12607/3 STAS 8099-74 metoda II 8. Conţinut de parafină, max. % 2,0 SR EN 12606/1,2 9. Densitate la 15 0 C, min. g/cm 3 0,992 STAS 35-81 10. Adezivitate pe agregat etalon *), min. % 80 STAS 10969/3-83 11. Adezivitate pe agregatul utilizat în lucrare: metoda calitativă: - metoda statică - metoda dinamică metoda cantitativă min, % 95 80 80 STAS 10969/1-83 STAS 10969/3-83 *) Agregat etalon: criblură din andezit de la cariera Chileni sort 5-8 În cazul în care adezivitatea bitumului faţă de agregatele naturale este mai mică de 80 % este obligatorie aditivarea bitumului şi reverificarea adezivităţii bitumului aditivat. În acest caz contractantul va furniza toate detaliile necesare despre aditivul utilizat şi va descrie metodologia folosită în procesul de control al amestecului aditiv - bitum, precum şi tehnologia pe care o propune pentru preparare, stocarea, transportul şi punerea în operă a bitumului aditivat în vederea obţinerii avizului investitorului. Temperatura maximă de depozitare a bitumului este de 125 0 C. Fiecare transport de bitum va fi însoţit de un certificat de calitate eliberat de laboratorul întreprinderii producătoare întocmit conform dispoziţiilor legale în vigoare. Pentru amorsări se vor utiliza emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida, conform STAS 8877 (EBCR 60 ), sau emulsiile cu conţinut ridicat de bitum (EBCR 65 ), au caracteristicile prezentate în tabelul următor : Tabelul 5 Nr. Caracteristici Valori admisibile Metoda crt. EBCR 60 EBCR 65 de analiza 1. Conţinutul de bitum rezidual, %, min. 58 63 STAS 8877 2. Omogenitate (rest pe sita de 0,63 mm), max. 0,5 0,5 STAS 8877 3. Vâscozitate Engler la 20 o C, 1) 5-15 7-15 STAS 8877 4. Indice de rupere IR: -metoda I (cu filer Franţa SIKAISOL) max. 80 max. 80 metoda II (cu fracţiune sub 0,09 mm extrasă din filer românesc de la SC DOBROMIN SA) max. 20 max. 20 5. Stabilitatea la stocare (rest pe sita de 0,63 mm după 7 zile), % max. 0,5 0,5 STAS 8877 6. Stabilitatea la transport (rest pe sita de 0,63 mm după o oră de agitare şi 24 de ore de repaos), % max. 0,5 0,5 STAS 8877 7. Indice de rupere cu filer SIKAISOL - max.100 CD 155 8. Adezivitatea pe agregat etalon 2), % min. min. 80 min. 80 STAS 10969/2 pag.5/15

CAIET DE SARCINI INTRETINERE PERIODICĂ DRUMURI ÎN CADRUL D.R.D.P. Iaşi COVOR ASFALTIC DIN MIXTURĂ TIP BA 16 1) Note: În cazul determinării vâscozităţii prin metoda cu vâscozimetrul STV (duza de 4 mm) rezultatele obţinute se transformă în grade Engler cu relaţia: 1 sec STV (duza de 4 mm) = 1,6 o E. 2) Agregat etalon: criblura sort 5/8 din andezit de la cariera Chileni. Bitumul utilizat la prepararea emulsiilor va fi D 80/100 sau D 100/120, conform SR 754/99 şi Instrucţiunile AND 537/98 Normativ privind caracteristicile tehnice ale bitumului neparafinos pentru drumuri. Controlul calităţii materialelor înainte de anrobare Materialele destinate fabricării mixturii asfaltice tip BA 16 se vor verifica în conformitate cu prescripţiile din standardele respective şi condiţiile prezentate anterior. Verificările şi determinările se execută de laboratoare autorizate şi constau din : Criblura granulozitatea SR EN 13242, SR 667 coeficient de formă SR EN 13242, SR 667 conţinut de fracţiuni sub 0,009 mm SR EN 13242, SR 667 conţinut de argilă SR EN 13242, STAS 4606 Bitum penetraţia la 25 C STAS 42-68, SR 754-99 punct de înmuiere prin metoda inel şi bilă SR EN 1427, SR 754-99 Nisip granulozitatea STAS 4606-80, SR EN 13242, SR 662, SR 667 materii organice STAS 4606-80 conţinut de corpuri străine STAS 4606-80, SR EN 13242, SR 662, SR 667 echivalent de nisip SR EN 13242, SR 662 coeficient de activitate SR EN 13242, SR 667 natura mineralogică STAS 4606-80, SR 662, SR 667 Filer fineţea STAS 539-79 umiditatea STAS 539-79 Compoziţia mixturilor SECŢIUNEA 2 Compoziţia mixturii asfaltice BA 16 se va stabili pe baza unui studiu preliminar aprofundat ţinându-se seama de respectarea condiţiilor tehnice precizate în prescripţiile tehnice impuse de prezentul caietul de sarcini. Studiul îl face executantul în cadrul unui laborator autorizat conform reglementărilor tehnice în vigoare. Executantul va prezenta la licitaţie în copie faţă + verso + anexe după autorizaţiile laboratoarelor autorizate cu care va colabora la prepararea şi punerea în operă a mixturii asfaltice BA 16. În cazul în care laboratorul respectiv nu aparţine producătorului se vor prezenta şi contractele de colaborare încheiat între producător şi laboratoarele respective. Autorizaţiile laboratoarelor trebuie să cuprindă în profilele autorizate toate determinările de laborator menţionate în prezentul caiet de sarcini şi trebuie să fie în termenul de valabilitate. Formula de compoziţie (reţeta de fabricaţie) a mixturii BA 16, susţinută de studiile şi încercările efectuate conform prezentului caiet de sarcini, împreună cu rezultatele obţinute se va supune aprobării beneficiarului. Odată cu aceasta producătorul va prezenta beneficiarului toate documentele privind verificarea metrologică a instalaţiei de preparare a mixturii asfaltice. Mixtura asfaltică BA 16 va preparată şi pusă în operă numai după obţinerea de la beneficiar a aprobării asupra formulei de compoziţie a mixturii BA 16. Studiile asupra compoziţiei mixturii BA 16 vor comporta analizele de laborator referitoare la încercarea Marshall (stabilitatea la 60 0 C; indicele de curgere - fluaj - la 60 0 C, densitate aparentă, absorbţia de apă) pentru cinci conţinuturi de liant repartizate de o parte şi de alta a conţinutului de liant reţinut, cu pag.6/15

CAIET DE SARCINI INTRETINERE PERIODICĂ DRUMURI ÎN CADRUL D.R.D.P. Iaşi COVOR ASFALTIC DIN MIXTURĂ TIP BA 16 încadrarea în prevederile prezentului caiet de sarcini. Pentru mixtura BA 16 limitele procentelor de agregate naturale din agregatul total sunt date în tabelul 6. Tabelul 6 Agregate naturale % din agregatul total Mixtură asfaltică tip BA 16 Filer şi fracţiuni din nisipuri sub 0,1 mm 9 13 Filer şi nisip 0,1...4 mm rest până la 100 Cribluri cu dimensiunea peste 4 mm 34 58 Granulozitatea agregatelor naturale din mixtura BA 16 trebuie să fie cuprinsă în limitele date în tabelul 7. Tabelul 7 Nr. Mixtură asfaltică tip Specificaţii crt. BA 16 1. Curba granulometrică a agregatului natural Treceri prin site cu ochiuri pătrate conform SR EN 933-2 - trece prin sita de 16 mm, % 90 100 - trece prin sita de 8 mm, % 66 85 - trece prin sita de 4 mm, % 42 66 - trece prin sita de 2 mm, % 30 55 - trece prin sita de 1 mm, % 22 42 - trece prin sita de 0,63 mm, % 18 35 - trece prin sita de 0,2 mm, % 11 25 - trece prin sita de 0,1 mm, % 9 13 2. Zona granulometrică a amestecului de agregate naturale fig.2 din SR 174-1-2002 Note: 1. La mixturile asfaltice BA 16 se foloseşte nisip din concasarea agregatelor naturale sau în amestec cu nisip natural sortat, în acest caz proporţia de nisip natural din amestecul de nisipuri va fi de max.25% 2. Nisipul de concasaj poate fi rezultat din concasarea agregatelor de râu sau nisip de concasare sort 0-4 sau savură sort 0-8, conform SR 667 Conţinutul optim de liant se stabileşte prin studiile preliminare de laborator conform STAS 1338/1, STAS 1338/3 SR EN 12697-6-2004, SR EN 12697-23-2004, SR EN 12697-27-2002, SR EN 12697-28-2002 şi trebuie să se încadreze între limitele arătate în tabelul 8. Tabelul 8 Tipul mixturii asfaltice Conţinutul de liant din masa mixturii asfaltice, % BA 16 - pentru drumuri de clasă tehnică III: 6,3-7,3 - pentru drumuri de clasă tehnică IV-V: 6,5-7,5 Raportul filer/liant recomandat este de 1,3...1,8. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturii asfaltice Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturii asfaltice BA 16 trebuie să îndeplinească în timpul studiului de laborator şi în timpul controalelor de fabricaţie condiţiile arătate în tabelul 9. Tabelul 9 Clasa tehnică a drumului Caracteristici pe cilindri Marshall III IV-V D 80/100 D 80/100 Stabilitatea (S) la 60 0 C, KN, min. 7,0 6,5 Indice de curgere (I) mm 1,5...4,0 1,5...4,5 Raportul S/I, KN/mmm 1,7...4,6 1,3 4,0 Densitate aparentă, kg/m 3, min. 2300 2300 Absorbţie de apă % vol 2 5 2 5 Prepararea mixturii asfaltice tip BA16 Mixturile asfaltice se vor prepara în instalaţii prevăzute cu dispozitive de predozare, uscare, resortare şi dozare gravimetrică a agregatelor naturale, dozare gravimetrică sau volumetrică a bitumului şi pag.7/15

CAIET DE SARCINI INTRETINERE PERIODICĂ DRUMURI ÎN CADRUL D.R.D.P. Iaşi COVOR ASFALTIC DIN MIXTURĂ TIP BA 16 a filerului, precum şi dispozitiv de malaxare forţată a agregatelor cu liantul bituminos, toate aceste dispozitive cu verificarea metrologică în vigoare. Predozatoarele instalaţiei se vor regla prin încercări astfel încât curba de granulozitate a amestecului de agregate naturale obţinută să corespundă celei calculate în laborator, în limitele de toleranţă prevăzute în tabelul nr.10. Nr. crt. Fracţiunea ( mm ) 1 8,0. 16,0 ±5 1 4,0. 8,0 ±5 2 0,63. 4,0 ±4 3 0,2. 0,63 ±3 4 0,1. 0,2 ±2 5 0. 0,1 ±1,5 Abateri admise faţă de dozaj ( % ) Tabelul 10 Pentru conţinutul de liant, abaterea admisă faţă de reţeta aprobată de beneficiar trebuie să fie cuprinsă în intervalul (0. 0,3 ) %. Temperaturile agregatelor naturale, ale bitumului şi ale mixturilor asfaltice vor stabili în funcţie de tipul liantului, conform tabelului 11, cu observaţia că temperaturile de la partea superioară a intervalului se vor utiliza în zone climatice reci. Tabelul 11 Tipul liantului Agregate naturale Bitum Mixtura asfaltică la ieşirea din malaxor Temperatura, în C D 80/100 165.180 160.170 155.170 Executantul are obligaţia de regla temperatura mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor, inclusiv utilizarea de bene termoizolante şi/sau utilizarea de prelate, astfel încât în condiţiile concrete de transport (distanţă şi mijloace de transport) şi climatice, la locul de punere în operă stabilit de beneficiar, să fie asigurate temperaturile de punere în operă de min.140 C pentru bitum tip D 80/100. Se interzice încălzirea agregatelor naturale şi a bitumului peste 190 C, în scopul evitării modificării caracteristicilor liantului, în procesul tehnologic. Durata de malaxare, în funcţie de tipul instalaţiei, trebuie să fie suficientă pentru realizarea unei anrobări complete şi uniforme a agregatelor naturale şi a filerului cu liantul bituminos. SECŢIUNEA 3 Verificarea compoziţiei şi a caracteristicilor fizico- mecanice ale mixturii asfaltice tip BA 16 Verificarea compoziţiei şi a caracteristicilor fizico-mecanice se va face pe probe de 20 kg pentru fiecare 100 tone de mixtură asfaltică fabricată, prelevate de la malaxor. Pentru verificarea compoziţiei mixturii asfaltice se va determina, conform SR EN 12697-6- 2004, SR EN 12697-23-2004, granulozitatea agregatelor minerale şi dozajul de bitum care trebuie să corespundă dozajelor stabilite de laborator. Bitumul conţinut în mixtura asfaltică prelevată pe parcursul execuţiei lucrărilor de plombare, de la malaxor sau de la aşternere, trebuie să prezinte un punct de înmuiere IB cu maximum 9 0 C mai mare decât bitumul utilizat la prepararea mixturii asfaltice. Prelevarea mixturii asfaltice se face conform SR EN 12697 27, iar pregătirea probelor în vederea extragerii bitumului-conform SR EN 12697-28. Abaterile admise faţă de granulozitatea stabilită prin reţetă sunt înscrise în tabelul nr.10. Pentru conţinutul de liant, abaterea admisă faţă de reţeta aprobată de beneficiar poate fi cuprinsă în pag.8/15

CAIET DE SARCINI INTRETINERE PERIODICĂ DRUMURI ÎN CADRUL D.R.D.P. Iaşi COVOR ASFALTIC DIN MIXTURĂ TIP BA 16 intervalul (0. 0,3 )%. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturii asfaltice BA 16 trebuie să corespundă condiţiilor cuprinse în tabelul nr.6 din prezentul caiet de sarcini. Încercările de laborator se vor efectua conform metodologiei prevăzute în STAS 1338/1, STAS 1338/3 SR EN 12697-6-2004, SR EN 12697-23-2004, SR EN 12697-27-2002 şi SR EN 12697-28-2002 pe probe de mixtură asfaltică prelevate de la malaxor sau de la aşternere înainte de compactare. SECŢIUNEA 4 Transportul mixturii asfaltice BA 16 Transportul mixturii asfaltice se va efectua cu autocamioane cu bene metalice bine protejate pentru eliminarea pierderilor de temperatură, curăţate de orice corp străin şi uscate înainte de încărcare. La distanţe de transport mai mari de 20 km sau cu durata de peste 30 minute, indiferent de anotimp, precum şi pe vreme rece (+10 o C..+15 o C ), autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale, imediat după încărcare. Utilizarea de produse succesibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorină, păcură, etc.) este interzisă. Volumul mijloacelor de transport, va fi determinat de productivitatea instalaţiei de preparare a mixturii asfaltice, de cerinţele beneficiarului şi de posibilităţile de punere în operă, evitându-se eventuale perioade de aşteptare ce ar determina scăderea temperaturii mixturii asfaltice. SECŢIUNEA 5 RECEPŢIA PRODUSULUI ŞI DOCUMENTE CE ÎNSOŢESC LIVRAREA Fiecare lot livrat de mixtură asfaltică tip BA 16 trebuie să fie însoţit de documentul de certificare a calităţii care va certifica faptul că mixtura BA 16 livrată corespunde tuturor cerinţelor prevăzute în prezentul caiet de sarcini şi va conţine date referitoare la cantitatea livrată, ora livrării şi temperatura la care a fost livrată mixtura, iar în maximum 7 zile lucrătoare de la data livrării se va prezenta buletinul de analiză şi încercări privind caracteristicile mixturii BA 16 livrată. Pe toata perioada de derulare a contractului, executantul lucrării va face dovada efectuării încercărilor de laborator, prevăzute în prezentul caiet de sarcini, cu laboratoare de analize şi încercări autorizate, cu autorizaţii în termenul de valabilitate. La recepţia fiecărui lot de mixtură asfaltică tip BA 16, se vor avea în vedere şi următoarele posibile deficienţe ale mixturii asfaltice, ce constituie motiv de refuz a livrării: Mixtură prea fierbinte-defecţiune identificată vizual prin existenţa fumului albăstrui ce iese din mixtura aflată în mijlocul de transport. Se va verifica imediat temperatura mixturii, livrarea fiind refuzată în cazul depăşirii temperaturilor precizate în prezentul caiet de sarcini. Mixtură prea rece - defecţiune identificată vizual prin existenţa unui aspect rigidizat sau anrobare incompletă a granulelor mai mari de agregat. Se va verifica imediat temperatura mixturii, livrarea fiind refuzată în cazul nerespectării temperaturilor precizate în prezentul caiet de sarcini. Mixtură cu bitum în exces - defecţiune identificată vizual prin existenţa unui aspect aplatizat sau aproape aplatizat în mijlocul de transport. Se va verifica imediat conţinutul de liant, livrarea fiind refuzată în cazul nerespectării dozajului de liant stabilit prin reţeta de fabricaţie, în limitele de toleranţă precizate în prezentul caiet de sarcini. Mixtură cu bitum insuficient - defecţiune identificată vizual prin existenţa unui aspect uscat, granule neanrobate corespunzător, culoare brună a mixturii fără luciu la suprafaţă. Se va verifica imediat conţinutul de liant, livrarea fiind refuzată în cazul nerespectării dozajului de liant stabilit prin reţeta de fabricaţie, în limitele de toleranţă precizate în prezentul caiet de sarcini. Mixtură cu malaxare neuniformă - defecţiune identificată vizual prin existenţa unor porţiuni uscate, de culoare brună, lipsită de luciu, alternând cu porţiuni strălucitoare cu o aparenţă bogată în bitum. Se pag.9/15

CAIET DE SARCINI INTRETINERE PERIODICĂ DRUMURI ÎN CADRUL D.R.D.P. Iaşi COVOR ASFALTIC DIN MIXTURĂ TIP BA 16 va verifica imediat compoziţia mixturii asfaltice, timpul malaxare de precum şi respectarea regimului de temperaturi la fabricaţie, livrarea fiind refuzată în cazul nerespectării prevederilor prezentului caiet de sarcini Mixtură cu agregate grosiere în exces - defecţiune ce se poate confunda cu excesul de bitum, datorită aceluiaşi aspect general. Mixtura având o lucrabilitate dificilă se va verifica imediat compoziţia mixturii asfaltice, livrarea fiind refuzată în cazul nerespectării prevederilor prezentului caiet de sarcini. Mixtură cu agregate fine în exces-defecţiune vizual prin existenţa unui aspect uscat de culoare brună, fără luciu. Mixtura având o lucrabilitate dificilă se va verifica imediat compoziţia mixturii asfaltice, livrarea fiind refuzată în cazul nerespectării prevederilor prezentului caiet de sarcini. Mixtură cu exces de umiditate-defecţiune vizual prin existenţa aburului ce se ridică din mixtură când este descărcată în buncărul instalaţiei. Mixtura având o lucrabilitate dificilă se va verifica imediat umiditatea agregatului natural şi regimul termic de fabricaţie, livrarea fiind refuzată în cazul nerespectării prevederilor prezentului caiet de sarcini. Mixtură contaminată prin risipirea de solvenţi organici (motorină, uleiuri, combustibili etc.), resturi de hârtie sau deşeuri textile. În acest caz livrarea va fi refuzată. SECŢIUNEA 6 MODUL DE PUNERE ÎN OPERĂ Pregătirea stratului suport Înainte de aşternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curăţat. În cazurile în care straturile suport au un profil transversal necorespunzător sau denivelări, se vor lua măsuri de rectificare a acestora. Suprafaţa stratului suport, pe care se aşterne stratul de mixtură trebuie să fie curăţată şi uscată. Amorsarea La executarea îmbrăcăminţilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru şi stratul suport cu o emulsie de bitum cationică cu rupere rapidă. După amorsare se va aştepta timpul necesar pentru ruperea emulsiei cationice. În funcţie de compactibilitatea stratului suport se va folosi un amorsaj cu 0,3-0,5 kg/mp bitum pur. Caracteristicile emulsiei trebuie să fie de aşa natură încât ruperea să fie efectivă înaintea aşternerii mixturii bituminoase. Liantul trebuie să fie compatibil cu cel utilizat la fabricarea mixturii asfaltice. Amorsarea se face în faţa finisorului la o distanţă maximă de 100 m. Aşternerea Mixtura asfaltică trebuie aşternută continuu, în mod uniform atât din punct de vedere al grosimii cât şi al afânării. În cazul unor întreruperi accidentale care conduc la scăderea temperaturii mixturii rămasă necompactată în amplasamentul repartizatorului, până la 120 0 C, se procedează la scoaterea acestui utilaj din zona de întrerupere, se compactează imediat suprafaţa nivelată şi se îndepărtează resturile de mixtură rămasă la capătul benzii. Viteza de aşternere cu finisorul trebuie să fie adaptată cadenţei de sosire a mixturilor de la staţie şi cât se poate de constantă ca să se evite total opririle. În buncărul utilajului de aşternere trebuie să existe în permanenţă suficientă mixtură pentru a se evita o răspândire neuniformă a materialului. Punerea în operă a mixturii asfaltice va trebui să fie efectuată cu ajutorul unui finisor capabil de a le repartiza fără să producă segregarea lor, respectând profilele şi grosimile fixate prin proiect şi să fie prevăzute cu un sistem de nivelare automat. pag.10/15

CAIET DE SARCINI INTRETINERE PERIODICĂ DRUMURI ÎN CADRUL D.R.D.P. Iaşi COVOR ASFALTIC DIN MIXTURĂ TIP BA 16 Temperatura de aşternere Aşternerea mixturilor asfaltice se face în anotimpul călduros la temperaturi de peste +10 0 C, în perioada martie - noiembrie, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Execuţia straturilor din mixturi după aceste perioade nu se poate face decât cu aprobarea beneficiarului. De asemenea, execuţia trebuie întreruptă pe timp de ploaie. Mixturile asfaltice trebuie să aibă la aşternere şi compactare, în funcţie de tipul liantului, temperaturile conform tabelului 12. Tabelul 12 Tipul liantului Temperatura minimă la aşternere C Temperaturile minime la compactare C Început Sfârşit D80/ 100 140 135 100 Măsurarea temperaturii va fi efectuată din masa mixturii în buncărul finisorului. Temperatura se va fixa definitiv în timpul punerii la punct a modului de compactare pentru a obţine compactitatea optimă. Mixturile bituminoase care nu vor respecta regimul termic prevăzut în tabelele 11 şi 12 din prezentul caiet de sarcini, vor fi refuzate. Aceste mixturi trebuie să fie imediat evacuate din şantier. În acelaşi fel se va proceda şi cu mixturile asfaltice care se răcesc în buncărul finisorului ca urmare a unei defecţiuni. Rosturi longitudinale şi transversale La executarea îmbrăcăminţilor bituminoase se acordă o atenţie deosebită realizării rosturilor de lucru. După compactarea stratului de legătură sau uzură din prima bandă rămâne pe marginea adiacentă a benzii alăturate o zonă îngustă de câţiva centimetri mai puţin compactată şi în general deformată. Aceeaşi situaţie se produce şi la întreruperea lucrului în secţiunea transversală din capătul benzii respective, dar pe ozonă mai mare, de regulă 10 cm lăţime. În ambele cazuri, la reluarea lucrului pe aceeaşi bandă sau pe banda adiacentă zonele aferente rosturilor de lucru se taie pe toată grosimea stratului astfel încât să rezulte o muchie vie verticală. Această operaţie nu este necesară în cazul rostului longitudinal al stratului de legătură dacă stratul întrerupt s-a executat pe lungimea respectivă în aceeaşi zi cu stratul de pe banda adiacentă. În profil longitudinal racordarea îmbrăcăminţii noi cu îmbrăcămintea veche existentă se face printr-o pană cu pantă de 0,05% de lungime variabilă funcţie de grosimea stratului. Se recomandă ca racordarea în plan a îmbrăcăminţii noi cu stratul existent să se realizeze în "V" sub un unghi de 45 0. Rosturile longitudinale şi transversale trebuie să fie foarte regulate şi etanşe. Rostul longitudinal al unui strat nu va trebui niciodată să se găsească suprapus rostului longitudinal al stratului imediat inferior, indiferent dacă acesta din urmă este în stratul de legătură sau în stratul de bază, realizat din mixtură asfaltică sau dintr-un material tratat cu liant hidraulic. Decalajul între rosturi va fi de minim 10 cm. Rosturile separând mixturile asfaltice răspândite de la o zi la alta trebuie să fie realizate în aşa fel încât să asigure o tranziţie perfectă şi continuă între suprafeţele vechi şi noi. Marginea vechii benzi va fi badijonată cu emulsie de bitum. Rosturile transversale ale diferitelor straturi vor fi decalate cel puţin cu un metru. Marginea benzii vechi va fi decapată pe întreaga sa lăţime eliminând o lungime de bandă de circa 50 cm. Suprafaţa proaspăt creată prin decupare va fi badijonată cu emulsie de bitum exact înainte de realizarea benzii noi. Compactarea pag.11/15

CAIET DE SARCINI INTRETINERE PERIODICĂ DRUMURI ÎN CADRUL D.R.D.P. Iaşi COVOR ASFALTIC DIN MIXTURĂ TIP BA 16 Operaţia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executată ca să se obţină valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice de deformabilitate şi suprafaţare. Compactarea se va executa în lungul drumului, de la margine spre ax; pe sectoarele în pantă sau cu pantă transversală unică, se efectuează de la marginea mai joasă spre cea mai ridicată. Compactoarele trebuie să lucreze fără şocuri, pentru a se evita vălurirea îmbrăcăminţii. Suprafaţa stratului se va controla în permanenţă, micile denivelări care apar pe suprafaţă se corectează după prima trecere a rulourilor compactoare pe toată lăţimea. Operaţia de compactare a mixturilor asfaltice se va realiza cu compactoare cu pneuri şi compactoare cu rulouri netede, prevăzute cu dispozitive de vibrare adecvate astfel încât să se obţină un grad de compactare de minim 96% pentru fiecare strat al îmbrăcăminţii conform SR 174-1, considerând că numărul minim de treceri ale compactoarelor uzuale este cel menţionat în tabelul 13. Tip strat Compactor cu pneuri de 160KN Tabelul 13 Atelier de compactare A B Compactor cu rulouri Compactor cu rulouri netede de netede de 120 KN 120 KN Număr de treceri minime Covor asfaltic 10 4 12 Se recomandă utilizarea compactoarelor cu pneuri cu grosime mare de contact concomitent cu cilindri compactori cu rulouri metalice. Cilindri vibratori sunt de asemeni consideraţi ca adecvaţi în acest scop. În timpul cilindrării bandajele rulourilor cilindrului compresor trebuie menţinute umede cu apă suficientă şi nu în exces, pentru a evita lipirea mixturii asfaltice. Viteza nu trebuie să depăşească 5 km/h pentru cilindri cu rulouri metalice şi 8 km/h pentru compactoarele cu pneuri. Orice schimbare de direcţie pronunţată a cilindrului compactor trebuie făcută pe material stabil - cilindrat. Nu se permite staţionarea cilindrilor compactori pe suprafaţa finisată înainte ca aceasta să fie deplin răcită şi stabilizată. SECŢIUNEA 7 VERIFICAREA ÎMBRĂCĂMINŢILOR GATA EXECUTATE Verificarea se va efectua pe: mixturi asfaltice prelevate de la malaxor sau aşternere: câte o probă de 20 kg. pentru fiecare (200 400) tone de mixtură asfaltică ; îmbrăcăminţi gata executate: o placă de minimum (40 x 40) cm pentru fiecare 7000 m 2 suprafaţă executată; pentru verificare densităţii, absorbţiei şi grosimii straturilor se vor preleva carote; pentru determinarea gradului de compactare realizat se pot folosi metode nedistructive omologate; în situ pe îmbrăcăminţi gata executate; Probele se vor preleva în prezenţa delegatului executantului şi al beneficiarului de către un laborant autorizat ISC, la aproximativ 1 m de la marginea îmbrăcăminţii, încheindu-se un proces verbal de recoltare probe. Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel încât ele să reprezinte cât mai corect aspectul calitativ al îmbrăcăminţii executate. Pentru caracterizarea unor sectoare limitate şi izolate cu defecţiuni vizibile stabilite de beneficiar sau de comisia de recepţie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o menţiune specială. pag.12/15

Nr. crt. 1 2 3 CAIET DE SARCINI INTRETINERE PERIODICĂ DRUMURI ÎN CADRUL D.R.D.P. Iaşi COVOR ASFALTIC DIN MIXTURĂ TIP BA 16 Covorul asfaltic trebuie să îndeplinească condiţiile din tabelul 14. Caracteristica Condiţii de admisibilitate Planeitatea în profil longitudinal. 1) Indice de planeitate, IRI, m/km: - drumuri de clasă tehnică III 3,5 - drumuri de clasă tehnică IV 4,5 Uniformitatea în profil longitudinal. 1) Denivelări admisibile măsurate sub dreptarul de 3 m, mm: - drumuri de clasă tehnică III-V 4,0 Rugozitatea 2) : - Rugozitatea cu pendulul SRT, unităţi SRT: - drumuri de clasă tehnică III 70 - drumuri de clasă tehnică IV-V 60 - Rugozitatea geometrică, HS, mm: - drumuri de clasă tehnică III 0,6 - drumuri de clasă tehnică IV-V 0,55 - Coeficientul de frecare (μgt): Tabelul 14 - drumuri de clasă tehnică III-V 0,7 4 Omogenitate. Aspectul suprafeţei Aspect fără degradări sub formă de exces de bitum, fisuri, zone poroase, deschise, şlefuite Note: 1) Planeitatea în profil longitudinal se va determina fie prin măsurarea indicelui de planeitate IRI, fie prin măsurarea denivelărilor sub dreptarul de 3 m. 2) Rugozitatea se va determina fie prin măsurători cu pendulul SRT fie prin măsurarea rugozităţii geometrice HS. În caz de litigiu se va determina rugozitatea cu pendulul SRT. Abateri limită la elemente geometrice Grosimile straturilor vor fi cele prevăzute în profilul transversal tip al proiectului. Abaterile limită locale în minus de la grosimile prevăzute în proiect vor fi de maxim 10 % Abaterile în plus de la grosime nu constituie motiv de respingere. Lăţimile straturilor vor fi cele prevăzute în proiect. Abaterile limită locale admise la lăţimea îmbrăcăminţii vor fi cuprinse în intervalul + 50mm; Abaterile limită admise la panta profilului transversal vor fi cuprinse în intervalul + 5mm/m. La cotele profilului longitudinal se admite o abatere limită locală de +20 mm, cu condiţia respectării pasului de proiectare adoptat. SECŢIUNEA 8 SEMNALIZAREA LUCRĂRILOR Antreprenorul va lua toate măsurile necesare asigurării semnalizării lucrărilor în conformitate cu reglementările şi legislaţia în vigoare. Se va acorda o atenţie deosebită semnalizării lucrărilor pe tot parcursul derulării execuţiei, care se va efectua conform prevederilor din: Ordinul MT nr.411/08.06.2000 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile de închidere a circulaţiei rutiere sau de instituire a restricţiilor, în vederea executării de lucrări în zona drumurilor publice, publicat în M.O. nr.397/24.08.2000 şi broşură. Norme specifice de protecţia muncii pentru exploatarea şi întreţinerea drumurilor şi podurilor nr. 79 cap. 3. Semnalizarea lucrărilor de drumuri art. 53-68 pag.13/15

CAIET DE SARCINI INTRETINERE PERIODICĂ DRUMURI ÎN CADRUL D.R.D.P. Iaşi COVOR ASFALTIC DIN MIXTURĂ TIP BA 16 CAPITOLUL II Recepţia lucrărilor Recepţia lucrărilor se face în conformitate cu prevederile legale în acest sens şi conform Ordin AND 514/2000 Regulament privind efectuarea recepţiilor lucrărilor şi serviciilor de întreţinere şi reparaţii curente la drumurile publice, în două etape : - recepţia la terminarea lucrărilor - recepţia finală, la expirarea perioadei de garanţie de minimum 12 luni; Recepţia la terminarea lucrărilor Recepţia la terminarea lucrărilor se face la cel puţin o lună de la terminarea lucrărilor. Documentaţia ce se prezintă pentru recepţia la terminarea lucrărilor este următoarea: aprobarea de începere a execuţiei lucrărilor; contractul de execuţie a lucrărilor cu anexele sale (caiet de sarcini, condiţii generale, condiţii speciale, etc.); documentaţia tehnico-economică de execuţie (piesele scrise şi desenate ale proiectului avizate şi aprobate de organele în drept); situaţiile lucrărilor executate (măsurători, caiete de ataşament, note de comandă suplimentare, note de renunţare, etc.); procese verbale de lucrări ascunse; caietul de dispoziţii (comunicări) de şantier pe probleme de execuţie şi calitate; verificări pe poziţii kilometrice privind profilul transversal, profilul longitudinal, grosimea straturilor, etc.; buletine de analiză pentru stabilirea reţetelor privind mixtura asfaltică cu aprobările necesare precum şi pentru probele prelevate în staţiile de preparare şi la punctele de lucru cu rezultatele încercărilor efectuate pentru verificarea calităţii lucrărilor ; buletine de analize pe probe prelevate din îmbrăcămintea rutieră executată; Recepţia finală Recepţia finală va avea loc după expirarea termenului de garanţie care este de minim 12 luni de la efectuarea recepţiei la terminarea lucrărilor În perioada de garanţie dirigintele de şantier sau reprezentantul beneficiarului are obligaţia de a comunica în scris executantului şi investitorului observaţiile în legătură cu comportarea în exploatare şi în legătură cu calitatea remedierilor executate în acest interval. Eventualele degradări ce apar în termenul de garanţie a lucrărilor executate, precum şi propunerile făcute de comisia de recepţie la terminarea lucrărilor vor fi remediate, respectiv realizate de constructor pe cheltuiala acestuia, în mod corespunzător şi la termenele stabilite. Documentaţia ce se prezintă pentru recepţia finală este următoarea: procesele verbale de admitere a recepţiei la terminarea lucrărilor ; pag.14/15

CAIET DE SARCINI INTRETINERE PERIODICĂ DRUMURI ÎN CADRUL D.R.D.P. Iaşi COVOR ASFALTIC DIN MIXTURĂ TIP BA 16 comunicările efectuate de dirigintele de şantier (sau reprezentantul investitorului) executantului, în legătură cu comportarea în perioada de garanţie şi în legătură cu calitatea remedierilor executate în acest interval; rezultatele unor eventuale încercări efectuate în perioada de garanţie; cartea construcţiei completată la zi în conformitate cu normele în vigoare; În cadrul recepţiei finale se va examina dosarul lucrării, constatându-se remedierea neconformităţilor constatate la recepţia de terminare a lucrărilor cât şi degradările apărute în perioada de garanţie. Întocmit, Şef Serviciu Tehnic ing. Constantin Zbarnea Verificat, Şef Serviciu A.C.Q. ing. Constantin Stălniceanu Şef Serviciu I.D. ing. Florin Dumitrache pag.15/15

Covor asfaltic pe DN 11 Poiana Sărată Oneşti Km 91+000-102+000 Memoriu Tehnic 1. DATE GENERALE 1.1. Denumirea obiectivului: Covor asfaltic pe DN 11 Poiana Sărată Oneşti km 91+000-102+000 1.2. Elaborator: Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Iaşi 1.3. Teme cu fundamentarea necesităţii şi oportunităţii obiectivului: DN 11 este traseu de drum european (E 577), el asigurând legătura între municipiile Bacău şi Braşov prin Oneşti. Traseul traversează munţii Carpaţii Orientali prin pasul Oituz. Sectorul de drum avut în vedere este într-o zonă de munte şi se desfăşoară de-a lungul râului Oituz. Traficul ce se desfăşoară pe acest traseu este preponderent trafic greu ţinând cont că DN 11 constituie cea mai accesibilă trecere din Moldova în Transilvania. 2. DATE TEHNICE ALE OBIECTIVULUI 2.1. Situaţia existentă: DN 11 este drum european modernizat în perioada anilor 1960. De-a lungul timpului, pe acest traseu, s-au executat lucrări de întreţinere curentă şi lucrări de întreţinere periodică în scopul menţinerii stării de viabilitate a acestuia. Traseul avut în vedere fiind desfăşurat de-a lungul văii râului Oituz, este în plan cu porţiuni scurte de aliniament şi o diversitate de curbe şi curbe succesive. Traseul traversează râul Oituz în cinci puncte unde sunt construite lucrări de artă cu deschideri cuprinse între 17 ml şi 55 ml. Drumul se încadrează în clasa tehnică III. Ultima lucrare de întreţinere periodică efectuată pe acest traseu a fost executată în anul 2000, constând în execuţia unei reciclări in situ cu strat de potectie sllary seall Creşterea spectaculoasă a traficului din ultimii cinci ani, cu preponderenţă a traficului greu, agresivitatea factorului climatic din ultimii ani, cu prelungirea perioadei de îngheţ-dezgheţ au condus la numeroase degradări ale îmbrăcăminţii asfaltice, deci de la an la an sporirea cantităţilor de mixtură asfaltică pentru reparaţii. 2.1.1. Traseul în plan Traseul luat în discuţie se află în zonă de munte, urmărind cursul râului Oituz. Elementele geometrice ale traseului se compun din aliniamente scurte, maxim 1000 m si succesiuni de curbe, respectând prevederile normelor tehnice pentru clasa tehnică III. 2.1.2. Profilul longitudinal

Declivităţile existente se înscriu în prevederile normelor tehnice în vigoare pentru drum clasă tehnică III. Declivităţile nu depăşesc 7 %, pe sectoarele de curbe fiind amenajate supraînălţările şi supralărgirile. 2.1.3. Profilul transversal Partea carosabilă are în aliniament lăţimi cuprinse între 7,3 şi 7,8 m lăţime, iar în curbe în funcţie de raza de racordare şi de supralărgirile corespunzătoare lăţimea variază între 7,7 şi 8,5 m. Profilul transversal este predominant mixt. 2.1.4. Sistemul rutier şi starea acestuia Sistemul rutier actual este constituit din: - 30 cm balast - 25 cm piatră spartă - 5 cm binder de criblură - 4 cm îmbrăcăminte din beton asfaltic De-a lungul timpului, pe diverse sectoare de drum s-au executat lucrări de întreţinere periodică: - covoare asfaltice - tratamente de regenerare cu lianţi bituminoşi - reciclare in situ În fiecare an pe acest traseu s-au executat lucrări de reparaţii a îmbrăcăminţii asfaltice. 3. SITUAŢIA PROIECTATĂ 3.1. Sistemul rutier Soluţia tehnică impusă a fost execuţia unui covor asfaltic întru-un singur strat. În urma calculului de dimensionare cu programul CALDEROM a rezultat o grosime a covorului asfaltic de 5 cm. În vederea respectării criteriului Def. adm. şi RDO adm. pe sectoarele 96+220-97+272, 96+700-97+800 şi 101+650-101+700 grosimile stratului de mixtură asfaltică sunt mai mari 5 cm, respectiv 10 cm, 7 cm şi 8 cm. De asemeni pentru denivelările apărute în profil transversal va fi prevăzută o cantitate de 546 t mixtură asfaltică, conform notei de calcul SDN Bacau Pe lungimile podurilor s-a prevăzut o frezare a căii pe pod de 3 cm şi aşternerea unui covor asfaltic de 4 cm. 3.2. Semnalizarea pe timpul execuţiei lucrărilor S-a prevăzut semnalizarea cu indicatoare de circulaţie, bariere şi piloţi de circulaţie pe tronsoanele unde se desfăşoară lucrări. 4. MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII Măsurile de protecţie a muncii au la bază Legea Protecţiei Muncii nr. 30/1996 şi Ordinul MTTC şi MAPI nr. 411/2000, 1112/2000 pentru aprobarea normelor metodologice privind condiţiile de închidere a circulaţiei şi de instituire a restricţiilor

de circulaţie în vederea executării de lucrări în zona drumului public şi/sau pentru protejarea drumului care trebuie aplicate şi respectate la lucrarea de faţă. De asemeni, trebuie avute în vedere următoarele măsuri de protecţie a muncii: - dotarea personalului care participă la realizarea lucrării cu echipament de lucru şi protecţie adecvat; - instruirea personalului care participă la realizarea lucrării asupra proceselor tehnologice pe care trebuie să le execute precum şi prezentarea factorilor de risc; - acordarea alimentaţiei de protecţie şi materialelor igienico-sanitare. Cu ocazia instructajului periodic efectuat personalului din subordine, conducătorul locului de muncă va prelucra prevederile normelor de protecţie a muncii specifice lucrărilor pentru drumuri şi construcţii-montaj şi orice alte norme, instrucţiuni specifice activităţilor. 5. OBLIGAŢIILE ŞI RĂSPUNDERILE EXECUTANTULUI Executantul lucrării va respecta atât prevederile specifice din Legea 10 privind calitatea în construcţii Capitolul III, Secţiunea 3 Obligaţii şi răspunderi ale executanţilor cât şi prevederile din Manualul propriu de asigurare a calităţii în construcţii elaborat şi aprobat în conformitate cu legislaţia în vigoare. Astfel principalele obligaţii şi răspunderi ale executanţilor sunt: - sesizarea investitorului asupra neconformităţilor şi neconcordanţelor constatate în proiect, în vederea soluţionării; - începerea execuţiei lucrărilor numai în condiţiile legii şi numai pe baza şi în conformitate cu proiectul, verificat de specialist atestat; - asigurarea nivelului de calitate corespunzător cerinţelor printr-un sistem propriu de calitate conceput şi realizat prin personal propriu, cu responsabili tehnici cu execuţia atestaţi; - convocarea factorilor care trebuie să participe la verificarea lucrărilor ajunse în faze determinante ale execuţiei şi asigurarea condiţiilor necesare efectuării acestora, în scopul obţinerii acordului de continuare al lucrărilor; - soluţionarea neconformităţilor, a defectelor şi a neconcordanţelor apărute în fazele de execuţie, numai pe baza soluţiilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului; - utilizarea în execuţia lucrărilor numai a produselor şi a procedeelor prevăzute în proiect, certificate sau pentru care există agremente tehnice, care conduc la realizarea cerinţelor, precum şi gestionarea probelor-martor, înlocuirea produselor şi a procedeelor prevăzute în proiect cu altele care îndeplinesc condiţiile precizate şi numai pe baza soluţiilor stabilite de proiectanţi cu acordul investitorului; - respectarea proiectului şi a detaliilor de execuţie pentru realizarea nivelului de calitate corespunzător cerinţelor; - sesizarea, în termen de 24 de ore, a Inspecţiei de stat în construcţii în cazul producerii unor accidente tehnice în timpul execuţiei lucrărilor; - supunerea la recepţie numai a construcţiilor care corespund cerinţelor de calitate şi pentru care a predat investitorului documentele necesare întocmirii cărţii tehnice a construcţiei; - aducerea la îndeplinire, la termenele stabilite a măsurilor dispuse prin actele de control sau prin documentele de recepţie a lucrării de construcţie;

- remedierea, pe propria cheltuială, a defectelor calitative apărute din vina sa, atât în perioada de execuţie, cât şi în perioada de garanţie stabilită potrivit legii; - readucerea terenurilor ocupate temporar la starea lor iniţială, la terminarea execuţiei lucrării; - stabilirea răspunderilor tuturor participanţilor la procesul de producţie - factori de răspundere, colaboratori, subcontractanţi - în conformitate cu sistemul propriu de asigurare a calităţii adoptat şi cu prevederile legale în vigoare. 6. OBLIGAŢIILE ŞI RĂSPUNDERILE INVESTITORULUI Investitorul va respecta prevederile specifice din "LEGEA 10 - Privind calitatea în construcţii - CAPITOLUL III, Secţiunea 1 - Obligaţii şi răspunderi ale investitorilor" cât şi prevederile din "Manualul propriu de asigurare a calităţii în construcţii" elaborat şi aprobat în conformitate cu legislaţia în vigoare. Astfel, principalele obligaţii şi răspunderi ale investitorilor sunt: - stabilirea nivelului calitativ ce trebuie realizat prin proiectare şi execuţie pe baza reglementărilor tehnice, precum şi a studiilor şi cercetărilor efectuate; - obţinerea acordurilor şi a avizelor prevăzute de lege, precum şi a autorizaţiei de construire; - asigurarea verificării proiectului prin specialişti verificatori de proiecte atestaţi; - asigurarea verificării execuţiei corecte a lucrării de construcţie prin diriginţi de specialitate sau agenţi economici de consultanţă specializaţi, pe tot parcursul lucrării; - acţionarea în vederea soluţionării neconformităţilor, a defectelor apărute pe parcursul execuţiei lucrării, precum şi a deficienţelor proiectelor; - asigurarea recepţiei lucrării de construcţie la terminarea lucrărilor şi la expirarea perioadei de garanţie; - întocmirea cărţii tehnice a construcţiei; - expertizarea construcţiei de către experţi tehnici atestaţi, în situaţiile în care la această construcţie se execută lucrări de natura celor prevăzute la art. 18 alin. 2 din LEGEA 10. La întocmirea acestui proiect s-au avut în vedere următoarele standarde, normative, ordine şi legi în vigoare: LEGEA 10 / 24.01.1995 - Privind calitatea în construcţii; SR EN ISO - 9001 / sept. 1995 - Sistemele calităţii - Model pentru asigurarea calităţii în proiectare, dezvoltare, producţie, montaj şi service; H.G. 925 / 1995 - Regulament de verificare şi expertizare tehnică a proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi construcţiilor; STAS 863 / 1985 - Lucrări de drumuri - Elemente geometrice ale traseelor - Prescripţii de proiectare; Ordin 43, 44, 45, 46 - al ministrului transporturilor / 27.01.1998, publicate în "Monitorul Oficial al României" din 06.04.1998; STAS 4032/1-90 - Lucrări de drumuri - Terminologie; STAS 4032/2-92 - Tehnica traficului rutier - Terminologie; Recensământul general de circulaţie 1995; Ordin MLPAT nr.31/n - 02.10.1995 - Regulament privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiei. Metodologie pentru stabilirea categoriei de importanţă a construcţiei - pe baza H.G. 766 / 21.12.1997; SR 174 / 1-02 - Lucrări de drumuri - îmbrăcăminţi bituminoase cilindrate